Rețeaua de triangulație de ordin I a Romaniei

Ȋn prezent Romȃnia dispune de o rețea compactă de triangulație geodezică, pe patru ordine, cu precizia de ±10-15 cm în poziție bidimensională și cu o densitate de circa 1 punct la 20 km. Ȋn cadrul acesteia, rețeaua primordială de ordinal I a fost prelucrată în perioada 1956-1958 pe elipsoidul Krasovski și în planul de proiecție Gauss-Kruger.

Aceste prelucrări au fost executate la Moscova, unde au participat și specialiști romȃni; tot aici, în anul 1962 a fost prelucrată și rețeaua de ordinal II.

Ordinile III și IV au fost prelucrate în perioada 1964-1969 în cadrul Direcției Topografice Militare (D.T.M.). Pentru proiectul general al rețelei geodezice de stat, în perioada 1958-1965 s-au realizat în întregime și rețelele de nivelment de stat de ordinile II, III și IV, precum și cotarea tuturor punctelor de triangulatie. Rețeaua de nivelment de ordin I s-a realizat pe poligoane și linii de legătură cu țarile vecine și a fost prelucrată în perioada 1956-1958 la Moscova și mai tȃrziu la Direcția Topografică Militară, în anul 1972.

După 1962, rețeaua de triangulație de ordinul I a fost îmbunătățită cu noi măsurători moderne de distanțe și unghiuri orizontale cȃt și determinări astronomice, acestea fiind prelucrate din punct de vedere matematic în perioada 1975-1980 în cadrul rețelei astronomo-geodezice unitare a țarilor din Tratatul de la Varșovia, inclusive pentru realizarea unui triunghi cosmic PULKOVO SOFIA POTSDAM care a servit la stabilirea scării rețelei unitare. După compensarea acestei rețele, D.T.M. a efectuat încă două prelucrări în anul 1980: una, folosind ca puncte fixe pe cele care au fost incluse în rețeaua unitară și a doua, ca o rețea liberă. Datele rezultate din aceste lucrări sunt în sistemul de coordinate 1942, folosind ca referință elipsoidul Krasovski, punctual fundamental – Observatorul Astronomic din Pulkovo și sistemul de cote normale cu zero fundamental la Kronstadt, Marea Baltică.

Rețelele geodezice de triangulație și nivelment din Romȃnia, au legături măsurate și compensate cu rețele similarn fosta URSS (actualmente Republica Moldova și Ucraina), Ungaria și Bulgaria.

Ȋntre anii 1990 și 1991 s-a realizat în cadrul unei colaborări internaționale cu Bulgaria prima rețea națională Doppler, denumită prescurtat ROMDOP ’90 și ROMDOP ’91; de asemenea s-a realizat prima legătură de precizie între punctul fundamental al rețelei noastre geodezice de stat, Observatorul Astronomic Militar și Observatorul Astronomic Regal Greenwich (Herstmonceux) din Marea Britanie și asigurarea posibilității practice de racordare precisă a sistemului geodezic național la sistemul geodezic european prin realizarea unei rețele geodezice naționale GPS.

Rețea națională ROMDOP ‘91

Rețea națională GPS

Constatȃnd volumul mereu crescȃnd de date și documente privind poziția în plan și spațiu a puctelor care formează rețelele de stat, valoarea acestor date cȃt și necesitatea punerii lor la dispoziția solicitanților într-un timp foarte scurt, a fost inițiat un system informațional bazat pe criterii tehnico-economice menite să valorifice efficient acest fond de date la nivelul economiei naționale, sistem cunoscut sub denumirea de “Bancă de date și informații topografice”.

Pentru punctele de sprijin sunt prevăzute a se crea mai multe baze de date; acestea se vor diferenția printr-un cod specific după cum urmează:

Punct de sprijin determinat planimetric Punct de sprijin determinat altimetric Punct de sprijin determinat astronomic Punct de sprijin determinat gravimetric Punct de sprijin determinat prin tehnologii satelitare

Din punct de vedere al problemelor pe care le rezolvă, baza de date pentru triangulatie se constitue ca un sistem de prelucrare automată a datelor, servind la memorarea, ținerea la zi și regasirea datelor și a informațiilor într-un timp foarte scurt; sursa acestora poate fi:

- inventarul de coordonate din Fondul de date, pus la dispoziție atȃt la nivel național cȃt și județean

- inventarul de coordonate furnizat de diverse unități specializate- documentații stocate la nivel național și județean

Pentru fiecare punct de triangulație se înregistrează în baza de date următoarele:- metoda de determinare a coordonatelor x,y- sistemuld e proiecție în care au fost determinate aceste coordonate- ordinul punctelor- suprafața de referință pentru cotă- metoda de determinare a cotei- numărul punctului în cadrul rețelei- relații cu privire la locul unde se află amplasat punctual (descrierea topografică)- coordonate plane- cota z- denumirea punctului

Coordonatele x, y se preiau din inventare, însistemul de proiectie în care se găsesc, dar stocarea lor în baza de date se face în coordonate geografice φ, χ (prin programele bazei). La nevoie se extrag în sistemul de proiecție dorit. Ȋntreținerea bazei de date constă în:

- adăugarea de noi înregistrări (noi puncte)- înlăturarea unor puncte ca urmare a dispariției lor din teren sau a constatării că au

coordonate greșite- actualizarea conținutului unor înregistrări prin modificări de coordonate, cote, etc.

Realizarea practică a bazei de date pentru triangulația de stat a început prin înregistrarea pe disc magnetic a punctelor determinate în sistemele de proiecție Stereografic 1970 și Gauss 1962.

Măsurătorile pentru rețeaua de nivelment de stat s-au făcut prin metoda nivelmentului geometric, cu aparatură diferită, precizii și compensări diferite. Cotarea punctelor din rețeaua de nivelment de stat bazată pe măsurători care nu au cuprins niciodată întreg teritoriul țării, ci numai porțiuni restrȃnse pe care s-au constituit poligoane ce urmau a fi compensate, s-a făcut la nivelul unor suprafețe de referință diferite: Marea Adriatică, Marea Neagră cu zero la Sulina, Marea Neagră cu zero la Constanța, Marea Baltică.

Astfel au apărut diverse versiuni ale sistemelor de cote existente și anume:1. Sistemul de cote cu zero la Marea Adriatică – MA (Transilvania și Banat)2. Sistemul de cote cu zero la Marea Neagră – Sulina – MNS3. Sistemul de cote cu zero la Marea Baltică – MB4. Sistemul de cote cu zero la Marea Neagră – Constanța – MNC

Avȃnd în vedere eterogenitatea repartizării acestor sisteme pe teritoriul țării cȃt și planele diferite de referință, s-a ajuns la concluzia creării unei rețele compacte și omogene pe întreg teritoriul țării care să aibe planul de referință la Marea Neagră. Această noua rețea compactă a fost denumită “system de cote cu zero la Marea Neagră, compensate în 1975” fiind notată “0” – 1975.

Lucrările de modernizare a rețelei de nivelment geometric de ordinul I a Romȃniei prin nivelment geometric de înaltă precizie au avut drept obiectiv principal crearea unor linii transcontinetale care să asigure legătura între maregrafele de la Marea Neagră și cele de la Marea Baltică, precum și creearea unei rețele de nivelment est europene pentru studierea mișcărilor verticale ale scoarței terestre în această zonă a continentului (E.V.N.S.), (U.P.L.N.).

Lucrările de realizare a noii rețele au inceput în anul 1972 cu fazele de proiectare, recunoașterea terenului și materializare, urmȃnd ca în anul 1974 să înceapă măsurătorile de teren.

Ȋn faza de proiectare, traseele de nivelment ale noii rețele s-au suprapus peste cele de nivelment de ordinul I executate anterior de către D.T.M, completȃndu-se cu încă 5 linii noi care au asigurat poligoane mai mici și valori utile închiderilor în poligoane comune cu țările vecine. Aceste linii sunt:

- Mangalia-Negru Vodă- Giurgiu-Călărași- Calafat-Șimian- Orșova-Socol- Socol-Timișoara

Astfel, reteaua actual de nivelment de înaltă precizie a Romȃniei este format din 19 poligoane cu perimetre cuprinse între 82km și 850km, compuse din 62 linii cu lungimi între 24km (Urișor-Coldău) și 247,55km (Tulcea-Constanța), rețeaua însumȃnd o lungime totală de 6620km cu 6400 de reperi.

Punctul fundamental al rețelei de nivelment a fost proiectat și realizat în zona localității Tariverde din județul Constanța. El a fost legat printr-o rețea proprie de nivelment cu cele trei marigrafe de la care urma să se transmită cota cea mai probabilă fața de <<0>> Marea Neagră.

Liniile de nivelment au fost fragmentate în sectoare cu lungimi de aproximativ 50km, fapt ce a permis ca studiul erorilor să se poată face diferențiat respectȃndu-se toleranțele:

- T=±1,25mm între măsurătorile dus-întors

- eroarea medie pătratică accidental m ±0,4mm/km

- eroarea sistematică σ ±0,1mm/km

Ȋn anul 1988 au fost încheiate măsurătorile de teren în întreaga rețea de nivelment geometric de înaltă precizie a Romȃniei, urmȃnd apoi etapa de compensare a acesteia și întocmirea registrelor de cote pe fiecare linie (1900).

Algoritmul de calcul a urmărit principiile compensării prin metoda observațiilor indirect în rețele geodezice libere, aplicate rețelelor de nivelment geometric de înaltă precizie.

Cele 19 poligoane de nivelment sunt uniform distribuite pe suprafața țarii, cu linii marginale care îmbracă cerespunzător hotarele țarii, cu 24 de legături cu țarile vecine: 5 legături cu Ungaria, 3 legături cu Ucraina, 6 legături cu Bulgaria și 10 legături cu Iugoslavia.

Crearea acestei noi rețele a condus la necesitatea extinderii noului system de cote în rețele de nivelment geometric de ordinul II-IV, atȃt pentru omogenizarea preciziilor acestor rețele, cȃt și pentru modernizarea lor în vederea satisfacerii necesităților științifice și tehnice solicitate de economia națională.

Ȋn total, rețeaua de nivelment de ordin II-IV a țării conține un număr de 10450 reperi și se desfășoară pe o lungime totală de 19035,9km. Aceste rețele au fost proiectate în cadrul rețelei de ordinul I executată de D.T.M., iar lucrările de recompensare s-au desfășurat la nivelul fiecărui poligon de ordinul I după numerotarea poligoanelor, rezultată în urma compensării făcute de I.G.F.C.O.T.

Ȋn această situație s-au urmărit principiile compensării prin metoda observațiilor indirect în rețelele geodezice constrȃnse, obținȃndu-se cote compensate, diferențe de nivel corectate, precizia de determinare a cotelor fiecărui reper, precum și eroarea medie pătratică a unității de pondere.

Ȋn vederea integrării întregii rețele de nivelment geometric de ordinul I în rețeaua est-europeană, s-a realizat compensarea acesteia în system de referință Marea Baltică. Compensarea s-a făcut prin metoda observațiilor indirecte, constrȃnsă pe reperi avȃnd cote în system Marea Baltică obținute din compensarea internațională a rețelei E.V.N.S.