2
Renasterea banateana - Stiri ŞOCANT! Pericolul din adâncuri Conform unei cercetătoare timişorene, în Timiş, Arad, o parte din Bihor şi partea de est a Ungariei, apa poate conţine valori mari de arsen Dacă depăşeşte limita admisă, această substanţă poate provoca avorturi spontane sau cancer digestiv, renal sau de piele "Ar trebui monitorizată cantitatea de arsen din apă, ceea ce nu se întâmplă", susţine dr. Ioana-Rodica Lupşa, de la Centrul Regional de Sănătate Publică, avertizând că "degeaba se forează la 50-100 de metri sau chiar mai adânc" 4.000 de copii şi mame din ţările UE vor fi incluşi într-un studiu privind nivelul de expunere la poluanţiO cercetătoare din Timişoara a fost nevoită să apeleze la un institut privat din Cluj pentru ca România să participe la un studiu european privind nivelele de expunere umană la poluanţi. Dr. Ioana-Rodica Lupşa, de la Institutul de Sănătate Publică Timişoara, devenit, din 2009, Centrul Regional de Sănătate Publică (fără personalitate juridică), a încercat, încă de acum câţiva ani, să obţină fondurile necesare pentru includerea României în respectivul studiu, dar nu a avut succes. Totuşi, cu implicarea unor oameni interesaţi de la Cluj, cercetarea se va face şi ţara noastră se va afla, măcar într-o mică privinţă, în rândul lumii."Toate ţările Uniunii Europene sunt reprezentate în acest studiu, mai puţin Bulgaria, şi nici România nu ar fi fost, dacă nu intra în proiect un institut privat, Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. S-ar fi putut găsi în bugetul ministerului 100.000 de euro, dar se pare că nu s-a dorit", arată Ioana Lupşa."Democophes" România este un studiu-pilot privind nivelele de expunere umană la poluanţi şi va include aproximativ 4.000 de copii şi mame din diverse ţări ale UE. Perechilor mamă-copil li se vor recolta probe (fire de păr şi urină), care vor fi analizate pentru a determina cantităţi mici (urme) a patru poluanţi - mercur, cadmiu, cotinină şi ftalaţi (plastifianţi).Cele patru substanţe au fost selectate pe baza proprietăţilor lor de mare risc şi deoarece pentru acestea există criterii de evaluare bazate pe studii de sănătate.Astfel, prezenţa mercurului în păr reflectă consumul de peşte care a fost expus la mercur. Cadmiul poate fi absorbit de organismul uman din alimente şi fum de ţigară. Nivelul cotininei - un metabolit al nicotinei - din urină reflectă măsura în care o persoană este expusă fumatului pasiv, iar ftalaţii sunt nişte substanţe plastifiante care sunt prezente într-un număr mare de produse, inclusiv peturi şi jucării pentru copii.Procesul de detectare a acestor poluanţi în umorile şi ţesuturile organismului, denumit biomonitorizare umană, ajută la a se stabili dacă şi în ce grad aceste substanţe sunt absorbite şi care sunt valorile medii la care este expusă populaţia.Se pot identifica, astfel, segmente ale populaţiei care sunt expuse masiv, iar rezultatele obţinute se pot utiliza în impunerea de noi reglementări, care să prevină expunerea oamenilor la poluanţi. Totul s-ar petrece nu numai la nivelul Uniunii Europene, dar ar fi util şi la nivel naţional, pentru stabilirea unor politici de sănătate publică. Bem apă de la fântână, dar nu ştim ce bem! Guvernanţii din România nu au strălucit, în ultima vreme, prin politici foarte înţelepte de sănătate. Nici măcar banala apă de la fântână nu este chiar aşa de pură cum pare. Conform Legii apei potabile din 2002, susţine Ioana Lupşa, ar trebui făcute zeci de analize pentru a stabili, de exemplu, că o apă dintr-o fântână forată este bună de băut, dar acestea nu se fac, în general, în laboratoarele de la noi."De exemplu, ar trebui monitorizată cantitatea de arsen din 1 / 2

Renasterea banateana - Stiri

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Renasterea banateana - Stiri

Renasterea banateana - Stiri

ŞOCANT! Pericolul din adâncuri

Conform unei cercetătoare timişorene, în Timiş, Arad, o parte din Bihor şi partea de est a

Ungariei, apa poate conţine valori mari de arsen

Dacă depăşeşte limita admisă, această substanţă poate provoca avorturi spontane sau cancer

digestiv, renal sau de piele

"Ar trebui monitorizată cantitatea de arsen din apă, ceea ce nu se întâmplă", susţine dr.

Ioana-Rodica Lupşa, de la Centrul Regional de Sănătate Publică, avertizând că "degeaba se

forează la 50-100 de metri sau chiar mai adânc"

4.000 de copii şi mame din ţările UE vor fi incluşi într-un studiu privind nivelul de expunere la

poluanţiO cercetătoare din Timişoara a fost nevoită să apeleze la un institut privat din Cluj

pentru ca România să participe la un studiu european privind nivelele de expunere umană la

poluanţi. Dr. Ioana-Rodica Lupşa, de la Institutul de Sănătate Publică Timişoara, devenit, din

2009, Centrul Regional de Sănătate Publică (fără personalitate juridică), a încercat, încă de

acum câţiva ani, să obţină fondurile necesare pentru includerea României în respectivul studiu,

dar nu a avut succes. Totuşi, cu implicarea unor oameni interesaţi de la Cluj, cercetarea se va

face şi ţara noastră se va afla, măcar într-o mică privinţă, în rândul lumii."Toate ţările Uniunii

Europene sunt reprezentate în acest studiu, mai puţin Bulgaria, şi nici România nu ar fi fost,

dacă nu intra în proiect un institut privat, Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. S-ar fi

putut găsi în bugetul ministerului 100.000 de euro, dar se pare că nu s-a dorit", arată Ioana

Lupşa."Democophes" România este un studiu-pilot privind nivelele de expunere umană la

poluanţi şi va include aproximativ 4.000 de copii şi mame din diverse ţări ale UE. Perechilor

mamă-copil li se vor recolta probe (fire de păr şi urină), care vor fi analizate pentru a determina

cantităţi mici (urme) a patru poluanţi - mercur, cadmiu, cotinină şi ftalaţi (plastifianţi).Cele patru

substanţe au fost selectate pe baza proprietăţilor lor de mare risc şi deoarece pentru acestea

există criterii de evaluare bazate pe studii de sănătate.Astfel, prezenţa mercurului în păr

reflectă consumul de peşte care a fost expus la mercur. Cadmiul poate fi absorbit de

organismul uman din alimente şi fum de ţigară. Nivelul cotininei - un metabolit al nicotinei - din

urină reflectă măsura în care o persoană este expusă fumatului pasiv, iar ftalaţii sunt nişte

substanţe plastifiante care sunt prezente într-un număr mare de produse, inclusiv peturi şi

jucării pentru copii.Procesul de detectare a acestor poluanţi în umorile şi ţesuturile

organismului, denumit biomonitorizare umană, ajută la a se stabili dacă şi în ce grad aceste

substanţe sunt absorbite şi care sunt valorile medii la care este expusă populaţia.Se pot

identifica, astfel, segmente ale populaţiei care sunt expuse masiv, iar rezultatele obţinute se

pot utiliza în impunerea de noi reglementări, care să prevină expunerea oamenilor la poluanţi.

Totul s-ar petrece nu numai la nivelul Uniunii Europene, dar ar fi util şi la nivel naţional, pentru

stabilirea unor politici de sănătate publică.

Bem apă de la fântână, dar nu ştim ce bem!

Guvernanţii din România nu au strălucit, în ultima vreme, prin politici foarte înţelepte de

sănătate. Nici măcar banala apă de la fântână nu este chiar aşa de pură cum pare. Conform

Legii apei potabile din 2002, susţine Ioana Lupşa, ar trebui făcute zeci de analize pentru a

stabili, de exemplu, că o apă dintr-o fântână forată este bună de băut, dar acestea nu se fac, în

general, în laboratoarele de la noi."De exemplu, ar trebui monitorizată cantitatea de arsen din

1 / 2

Page 2: Renasterea banateana - Stiri

Renasterea banateana - Stiri

ŞOCANT! Pericolul din adâncuri

apă, ceea ce nu se întâmplă. Arsenul, dacă depăşeşte limita admisă, poate duce inclusiv la

avorturi spontane, iar în zona Timişului există valori mari, pe care le-am descoperit. Degeaba

se forează la 50-100 de metri sau chiar mai adânc, pentru că în toată fosta Mare Panonică

există depuneri de arsen. Acesta provoacă, în general, cancere, prin locurile pe unde trece,

adică digestiv, renal, chiar şi de piele. Zona cuprinde nu numai Timişul, ci şi Aradul, o parte din

Bihor şi partea de est a Ungariei", a explicat Ioana Lupşa.Atenţia sporită la apa pe care o

folosim zilnic la băut, la gătit şi la spălat nu strică niciodată, mai ales că, după cum concluziona

un raport al OMS, 48 la sută din bolile care apar ţin de factorii de mediu.

2 / 2