REMEDIEREA DEFECTIUNILOR/DEGRADARILOR

IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE

=

1. SCOPPrezenta procedura are drept scop descrierea defectiunilor si degradarilor

imbracamintilor rutiere bituminoase, cauzele acestora si modul de remediere, precum si stabilirea responsabilitatilor privind desfasurarea acestor activitati.

2. DOMENIU DE APLICAREProcedura se aplica la remedierea defectiunilor / degradarilor imbracamintilor

bituminoase.

3. DOCUMENTE DE REFERINTA Normativ C 175-1975 - Normativ pentru intretinerea si repararea drumurilor, podurilor de

sosea si constructiilor aferente; Instructiuni CD 98-1986 - Instructiuni tehnice departamentale pentru prevenirea si

remedierea defectiunilor la imbracaminti rutiere moderne;

4. DEFINITII SI ABREVIERI Definitii Badijonare = operatie de ungere cu liant din hidrocarburi a suprafetei poroase a unei

imbracaminti rutiere urmata de acoperire cu agregate naturale marunte. Burdusire = degradare a complexului rutier, sub forma de umflaturi neregulate produse de

actiunea inghet - dezghetului in cazul pamanturilor gelive din corpul drumului. Colmatare = operatie de umplere a rosturilor, fisurilor si crapaturilor imbracamintilor

rutiere cu materiale adecvate. Clutaj = tratarea unei imbracaminti rutiere la executie, prin implantarea de criblura din

roci dure, pentru a spori rugozitatea si rezistenta imbracamintei. Exfoliere = dezagregarea betonului de ciment in zona superioara a dalelor sub actiunea

traficului, inghet - dezghetului si a sarurilor cu marire de volum. Exsudare = aparitia excesului de bitum pe vreme calduroasa, prin suctiune spre suprafata

imbracamintei bituminoase. Faiantare = defectiune sub forma unei retele de fisuri, care apare la suprafata unei

imbracaminti rutiere datorita capacitatii portante insuficiente a complexului rutier sau fenomenului de oboseala.

Fagas = defectiune sub forma de adancitura logitudinala pe partea carosabila, care se produce progresiv sub actiunea traficului greu, canalizat, datorita deformatiei permanente a unuia sau a mai multor straturi din complexul rutier.

Imbatranirea liantilor din hidrocarburi = evolutia ireversibila a compozitiei liantilor din hidrocarburi pana la pierderea capacitatii de aglomerare datorita actiunii nocive a factorilor naturali si de trafic din exploatare.

Oboseala = fenomen complex care se manifesta prin micsorarea capacitatii de rezistenta la rupere a unui material supus la solicitari, in timp.

Plombare = operatie de reparare ingrijita prin umplere cu material adecvat a gropilor dintr - o imbracaminte rutiera.

Rugozitate = caracteristica a suprafetei carosabile care confera o buna aderenta intre pneurile rotilor autovehiculelor si imbracamintea rutiera.

Valurire = defectiunea imbracamintilor bituminoase sub forma de ondulatii in profil longitudinal.

AbrevieriIn prezenta procedura s-au utilizat prescurtari care au urmatoarea semnificatie:

PT Procedura Tehnica IL Instructiuni de lucru DG Director General RNC Raport de Neconformitate RAC/P Raport de Actiuni Corective/Preventive CQ Controlul Calitatii AQ Asigurarea Calitatii I.S.C. Inspectoratul de Stat in Constructii; MLPTL Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei; PCCVI Plan control calitate, verificari si incercari;

5. RESPONSABILITATIResponsabilitatile privind aprobarea, verificarea, aprobarea, difuzarea, modificarea,

retragerea si arhivarea prezentei proceduri sunt stabilite prin procedura de sistem PS-01 "Controlul documentelor".

Responsabilitatile privind aplicarea prezentei proceduri revin urmatorilor factori si constau in:Seful santierului Asigura conditiile tehnico - materiale si organizeaza procesele de executie a lucrarilor. Exercita controlul ierarhic operativ asupra activitatilor desfasurate de personalul din

subordine. Dispune si urmareste remedierea / refacerea lucrarilor executate necorespunzator si

realizarea masurilor de tratare a neconformitatilor, dupa caz.Responsabil CQ Realizeaza controlul de calitate asupra lucrarilor executate, in conformitate cu programul

de control aprobat, identifica neconformitati si urmareste realizarea masurilor corective si preventive dispuse.

Seful formatiei si personalul de executie Raspund de realizarea lucrarilor incredintate in conformitate cu reglementarile tehnice

aplicabile, cu prevederile prezentei proceduri si ale programului de activitate. Exercita controlul ierarhic, respectiv autocontrolul lucrarilor executate.

6. PROCEDURAClasificarea degradarilor imbracamintilor asfaltice

In functie de locul de aparitie, degradarile care apar la imbracamintile asfaltice se grupeaza conform celor prezentate in tabelul nr.1:

Tabel nr.1

Nr.crt.

Grupa defectiunilor / degradarilor Tipul defectiunii / degradarii

0 1 2

1Defectiuni / degradari ale suprafetei de

rulare

Suprafata slefuitaSuprafata exsudataSuprafata siroita

2Defectiuni / degradari ale imbracamintii

sistemului rutier

PeladaValuriri si refulariSuprafata poroasaSuprafata cu ciupituriSuprafata incretitaPraguriRupturi de margine

3Defectiuni / degradari ale sistemului

rutier

Fisuri si crapaturiFaiantariFagase longitudinaleGropi

4Defectiuni / degradari ale complexului

rutierDegradari din inghet - dezghetTasari locale

In functie de urgentele de remediere, degradarile care apar la imbracamintile asfaltice se grupeaza conform celor prezentate in tabelul nr.2:

Tabel nr.2

Nr.crt.

Grupa defectiunilor / degradarilor Tipul defectiunii / degradarii

1 Defectiuni / degradari grave

GropiValuriri si refulari mariDegradari din inghet - dezghetTasari localePraguriPeladaFaiantari

2 Defectiuni / degradari mijlocii

Suprafata slefuitaSuprafata incretitaValuriri si refulari in stare incipientaSuprafata exsudataFisuri si crapaturiRupturi de margineFagase longitudinale

3 Defectiuni / degradari usoare

Suprafata cu ciupituriSuprafata poroasaSuprafata siroitaPelada la tratamente bituminoase

Deteriorarile imbracamintilor bituminoase se datoreaza urmatoarelor grupe de cauze: trafic, capacitate portanta necorespunzatoare, calitatea materialelor, executia lucrarilor, conditii de exploatare si mediu inconjurator, intretinere.

Pentru evitarea aparitiei defectiunilor la imbracaminti bituminoase se urmareste, in afara de utilizarea unor materiale cu caracteristici corespunzatoare normativelor in vigoare si de executarea stricta a tehnologiilor si parametrilor prevazuti in proiecte si caiete de sarcini, intretinerea drumurilor prin lucrari de calitate executate la timp.

De regula, degradarile mentionate mai sus se produc progresiv, in timp, sub actiunea traficului, a conditiilor meteorologice etc. De aici, necesitatea urmaririi evolutiei in timp a starii de degradare a imbracamintilor bituminoase si realizarii intretinerii preventive, prin remedierea imediata a defectiunilor.

Datorita calitatii necorespunzatoare a lucrarilor de intretinere se produc, de regula, urmatoarele degradari: gropi, degradari din inghet - dezghet, suprafata siroita, pelada, suprafata exsudata, suprafata poroasa, praguri, tasari locale.

Datorita executarii cu intarziere (amanarii) lucrarilor de intretinere se produc, de regula urmatoarele degradari: faiantari, gropi, fagase longitudinale.degradari din inghet - dezghet, fisuri si crapaturi.Tehnologii de remediere a degradarilor imbracamintilor bituminoase

Utilizarea tehnologiilor de remedierePentru remedierea degradarilor imbracamintilor bituminoase se folosesc tehnologii

specifice fiecarui tip de degradare, care se aplica local sau generalizat, in functie de felul si extinderea degradarilor respective, in conformitate cu prevederile din normative si procedurile tehnice de executie aplicabile.

Tehnologiile de remediere sunt:- repararea degradarilor prin decaparea si refacerea imbracamintei (plombari de gropi);- colmatarea fisurilor si a crapaturilor;

- badijonarea suprafetelor poroase. Aspect, cauze si modul de remediere a degradarilor imbracamintei bituminoaseGropi

Aspect: degradari de forme si dimensiuni variate, care se formeaza prin dislocarea completa a imbracamintei bituminoase si uneori chiar a stratului suport, fie izolat, fie pe suprafete mai intinse, care deranjeaza buna desfasurare a circulatiei.

Cauze: pot fi:- dislocarea unor portiuni din suprafetele faiantate;- realizarea imbracamintei dintr-o mixtura asfaltica necorespunatoare (bitum oxidat, dozaj necorespunzator de bitum, lipsa parte fina, compactare incorecta, agregate murdare etc); continutul redus de bitum determina absorbtii de apa foarte ridicate, marind frecventa aparitiei gropilor;- scurgerea, pe suprafata imbracamintei, a unor substante agresive (benzina, motorina, petrol etc);- dezvoltarea fisurilor si a crapaturilor;- realizarea imbracamintilor bituminoase pe timp nefavorabil (ploaie, temperatura scazuta), caz in care degradarile sub forma de gropi apar pe sectoare intinse;- neasigurarea scurgerii apelor din zona drumului;- depasirea capacitatii portante a complexului rutier.Remediere: remedierea gropilor si a altor tipuri de degradari se realizeaza prin

decaparea sau frezarea imbracamintei afectate, pregatirea suprafetei in scopul aplicarii unei

imbracaminti noi, plombarea suprafetei decapate, aplicand acelasi tip de mixtura asfaltica cu cea utilizata initial si compactarea corespunzatoare. In extrasezon, pentru plombari se recomanda utilizarea asfaltului turnat sau a mixturilor stocabile.

Pentru a nu stanjeni circulatia rutiera pe sectoarele pe care se executa reparatii, se urmareste sa nu se decapeze sau sa se frezeze decat atat cat se poate repara in cursul aceleiasi zile.

In cazul in care, din motive obiective, nu se pot plomba in aceeasi zi toate gropile decapate, acestea se umplu cu materialul rezultat din decapare sau material pietros de pe acostamente si se semnalizeaza.

Pregatirea suprafetelor in vederea plombarii cu mixtura asfaltica a gropilor si a portiunilor degradate cuprinde urmatoarele operatii:

- marcarea suprafetei ce urmeaza a fi decapata, prin trasarea unor linii pline la marginea acesteia, folosindu - se creta sau alte mijloace adecvate; se va da o atentie deosebita obtinerii unor patrulatere regulate, care sa cuprinda intreaga suprafata degradata sau susceptibila la degradare;- frezarea sau decaparea suprafetei marcate, exact pe linia de marcaj;- scoaterea si indepartarea materialului ce se disloca din perimetrul marcat; mixtura asfaltica rezultata din decaparea straturilor bituminoase se aduna, urmand a fi reutilizata iar materialul granular poate fi utilizat la completarea acostamentelor sau la amenajarea drumurilor laterale;- curatirea perfecta a suprafetei decapate cu maturi si perii piassava sau prin suflare cu aer comprimat; daca nu s-a obtinut astfel o suprafata perfect curata, atunci se procedeaza la spalarea acesteia cu apa;- suprafata curatata se amorseaza cu una din solutiile:

- bitum taiat (0,4 kg/m2), cu continut 60% bitum D 80/120 si 40% petrosin (white - spirt);

- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida (0,8...1 kg/m2) diluata in apa curata in proportie de 1:1, folosindu - se recipiente curate.

Se amorseaza ungandu - se toata suprafata, inclusiv marginile verticale, cu ajutorul periei sau a unor dispozitive de pulverizare.

Plombarea propriu-zisa a gropilor astfel pregatite se face cu mixtura asfaltica de acelasi tip cu cea folosita pentru stratul initial, conform urmatorului procedeu:

- dupa ruperea liantului cu care s-a facut amorsarea, mixtura asfaltica se asterne in straturi uniforme, cu grosimea de maximum 4 cm; se asigura grosimea necesara, prin asternerea mixturii in exces (20%), astfel incat, dupa compactare, suprafata reparata sa fie la acelasi nivel cu suprafata adiacenta;- se compacteaza temeinic mixtura asfaltica asternuta, cu compactoare cu pneuri, compactoare cu rulouri netede, tavalugi, rulouri adaptate la tractoare etc;- dupa compactare, suprafata plombata se pudreaza cu nisip grauntos sau cu nisip de concasaj 0...3 mm, anrobat cu 2...3% bitum taiat, pentru asigurarea etanseitatii suprafetei stratului superior.

Fisuri si crapaturiDiscontinuitatile imbracamintilor bituminoase pe diferite directii, cu deschiderea sub 3

mm se numesc fisuri iar cele cu deschiderea mai mare de 3 mm, crapaturi. Fata de axa drumului, fisurile si crapaturile pot fi: longitudinale, transversale si multiple unidirectionale.A. Fisurile si crapaturile longitudinale

Aspect: Fisurile si crapaturile longitudinale pot sa apara:

- in axa drumului - linie continua care separa cele doua benzi ale partii carosabile; in mod frecvent, discontinuitatea din axa drumului se prelungeste pe zeci si sute de metri, aparand intai ca fisura, dar transformandu - se cu timpul in crapatura, prin ruperea muchiilor;

- pe diverse generatoare ale suprafetei partii carosabile - discontinuitati care nu se prelungesc atat de mult ca cele din axa drumului.

Cauze: pot fi:a). fisurile si crapaturile longitudinale din axa drumului se datoresc:- lipsei de decalare intre rosturile de lucru din stratul de legatura si stratul de

uzura;- executiei necorespunzatoare a legaturii directe dintre straturile de uzura de pe

cele doua benzi de circulatie;- executarii covoarelor asfaltice pe imbracaminti din beton de ciment, fara luarea

masurilor de preluare a transmiterii fisurilor;b). fisurile si crapaturile longitudinale pe diverse generatoare se datoresc

compactarii necorespunzatoare a straturilor sistemului rutier (mai ales in conditiile unui trafic greu).

Remediere: remedierea imediata si provizorie a fisurilor si crapaturilor longitudinale se face prin colmatare (in cazul fisurilor si crapaturilor izolate), conform celor prezentate in continuare, in acest subcapitol.B. Fisuri si crapaturi transversale

Aspect: deschideri ale suprafetei imbracamintei, care pot fi perpendiculare pe axa drumului sau inclinate sub un unghi mai mare de 30°. In general, aceste fisuri nu se transmit in celelalte straturi ale sistemului rutier.

Cauze: pot fi:- insuficienta liantului, care provoaca frecvent si dezanrobarea, conducand la

degradarea imbracamintilor bituminoase;- nerespectarea temperaturii la compactare;- nefolosirea unui atelier de compactare corespunzator;- imbatranirea liantului;- diferente mari de temperatura in intervale scurte de timp;- contractia stratului de fundatie realizat din materiale stabilizate cu ciment.Remediere: se face in functie de deschiderea lor, prin colmatare cu mastic

bituminos (deschideri pana la 5 mm) si prin colmatare cu mixtura asfaltica (deschideri mai mari de 5 mm).

Colmatarea cu mastic bituminos se executa dupa urmatorul procedeu:- se largesc si se adancesc fisurile si crapaturile, folosindu - se dispozitive

mecanice sau scoabe, spitul, tarnacopul etc;- se curata fisurile cu peria de sarma si prin suflare cu aer comprimat;- se indeparteaza de pe partea carosabila impuritatile rezultate;- se amorseaza fisurile sau crapaturile cu bitum taiat;- se prepara masticul bituminos din 20 - 25% bitum tip D 80 / 120 si 75 - 80%

filer de calcar;- se toarna in exces masticul bituminos in fisuri sau crapaturi cu ajutorul unui

cancioc sau cu dispozitive speciale;- suprafata se netezeste si se pudreaza cu nisip.

Colmatarea cu mixtura asfaltica de tipul celei folosite la executarea stratului de rulare se executa prin urmatorul procedeu:

- se decapeaza in lungul crapaturii stratului de uzura, pe o latime corespunzatoare, folosindu - se unelte mecanice sau, in mod exceptional unelte manuale, ca dalta si ciocanul sau tarnacopul;

- se curata temeinic cu matura si cu peria portiunile decapate, se indeparteaza materialul rezultat si se sufla cu jet de aer;

- se prepara bitumul taiat, cu compozitia de 60% bitum tip D 80/120 si 40% petrosin, pentru amorsarea suprafetelor pregatite;

- se amorseaza cu bitum taiat suprafetele decapate in lungul crapaturii;- se umplu crapaturile pregatite, cu mixtura asfaltica;- se compacteaza temeinic;

Lucrarile de colmatare trebuiesc executate inaintea receptiei covorului.C. Fisuri unidirectionale multiple

Aspect: fisuri longitudinale foarte apropiate unele de altele, dese, plasate in general in zona intinsa a imbracamintei, datorita refularii mixturii asfaltice sau formarii de fagase pe suprafetele care suporta frecvent traficul.

Cauze:- utilizarea, la executia stratului de uzura a unei mixturi asfaltice cu bitum de

vascozitate redusa, in exces;- lipsa acrosarii intre stratul de uzura si cel de legatura si infiltrarea apei intre cele

doua straturi;- fisurarea stratului de uzura sub influienta traficului.

Remediere: se procedeaza astfel:- se decapeaza suprafata degradata, prin frezare;- se aplica un nou strat de uzura, utilizand acelasi tip de mixtura.

Sectoarele de imbracaminte cu fisuri unidirectionale multiple se pot mentine un timp limitat in circulatie, daca nu apar concomitent, refulari ale materialului imbracamintei, spre marginea partii carosabile. Badijonarea si colmatarea acestui tip de fisuri nu dau rezultate corespunzatoare.Suprafata poroasa

Aspect: Suprafata poroasa se caracterizeaza printr - un volum mare de goluri, prezinta in general o culoare mai deschisa, porii se pot observa uneori cu ochiul liber; dupa ploaie, suprafata ramane umeda un timp indelungat.

Probele prelevate din imbracamintea bituminoasa cu aspect poros prezinta un continut de bitum sub limita admisa si absorbtii mari de apa.

Cauze: pot fi:- continut redus de bitum in mixtura asfaltica;- granulozitate necorespunzatoare a agregatului natural;- compactare insuficienta sau la o temperatura scazuta (sub 100°C) a mixturii;- neasfaltizarea suprafetei, datorita traficului redus sau executiei imbracamintei

intr-o perioada rece si umeda;- segregarea mixturii;- neefectuarea inchiderii suprafetei imbracamintei bituminoase.

Remediere: Tratarea suprafetelor poroase se face prin badijonare (in cazul unor suprafete poroase izolate, in zone cu trafic redus) sau prin executarea unui tratament bituminos de inchidere (in cazul unor suprafete poroase de mare intindere precum si in zone cu trafic intens). Aceste metode de etansare sunt eficiente numai partial, deoarece structura imbracamintei ramane cu defectiunea initiala.

In functie de cauzele aparitiei suprafetei poroase se poate utiliza pentru remediere una din urmatoarele metode:A. Badijonarea cu emulsie bituminoasa cationica

Remedierea se efectueaza astfel:- se curata temeinic suprafata afectata si se indeparteaza impuritatile;- se dilueaza emulsia cationica cu rupere rapida (cu un continut de bitum de cca.

60%), cu apa alcalina, in recipiente curate, in proportie de 1:1;- se aplica emulsia diluata (in cantitate de 0,8...1,0 kg/m2) fie manual, evitand

frecarea energica a acesteia, pentru a nu se produce ruperea prematura, fie prin pulverizare cu ajutorul aerului comprimat (0,5...0,6 kg/m2);

- se raspandeste un strat uniform de nisip curat, cu granulatie 0...3mm, in cantitate de aproximativ 4 kg/m2;

- se realizeaza o cilindrare usoara care favorizeaza fixarea nisipului si stabilitatea badijonarii;

- se deschide circulatia la circa 1...2 ore dupa asternerea nisipului.B. Badijonarea cu bitum taiat

Remedierea se efectueaza astfel:- se prepara bitumul taiat, cu compozitia de 60% bitum tip D 80/120 si 40% petrosin

(white - spirit);- se curata temeinic suprafata afectata si se indeparteaza impuritatile;

- se trateaza suprafata cu 0,5 kg/m2 bitum taiat;

- se raspandeste uniform pe suprafata badijonata o cantitate de 3...5 kg/m2 nisip de concasaj.C. Tratamentele bituminoase de inchidere cu criblura 3...8 mm

Remedierea se efectueaza astfel:- se pregateste suprafata stratului suport prin curatire mecanica temeinica;- se stabileste dozajul de liant functie de starea stratului suport; ca liant se foloseste

bitum neparafinos pentru drumuri de tip D 80/120 sau emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, cu continut de 60% bitum tip D 80/120;

- liantul se raspandeste mecanic, cu rampa de stropire a autostropitorului, care asigura o precizie deosebita si un dozaj variabil de 0,2 - 2,0 l/m2; viteza de avansare a autostropitorului va fi de 2...10 km/h.

Pentru asigurarea respectarii dozajului prescris de liant bituminos se efectueaza incercari preliminare de stropire;

- in timpul raspandirii liantilor se va acorda o atentie deosebita executarii fasiilor adiacente, pentru a nu ramane suprafete nestropite in dreptul innadirilor si a se evita suprapunerile de liant;

- pentru a se realiza repartizarea cat mai uniforma a liantului, rampa de stropire este mentinuta la o inaltime astfel aleasa, incat o suprafata sa fie stropita simultan de jetul a doua duze adiacente; in locurile in care se observa o repartizare neuniforma, se intervine imediat prin stropire locala cu lancea;

- in cazul emulsiilor bituminoase, stropirea se face in prealabil pe benzile laterale si ulterior pe banda centrala, evitand scurgerea laterala a emulsiei. Pe sectoarele cu declivitati longitudinale peste 3%, tratamentele bituminoase se executa in sensul de urcare. In curbele cu suprainaltari, executia incepe de la interiorul spre exteriorul curbei;

- raspandirea agregatelor naturale va urma imediat dupa cea a liantului, spre a impiedica racirea bitumului, respectiv scurgerea emulsiei spre acostamente sau locurile mai joase;

- agregatul natural utilizat este criblura sort 3...8;

- repartizarea uniforma a agregatelor naturale se face cu raspanditoare mecanice de criblura, reglate corespunzator; asternerea agregatelor naturale trebuie sa asigure acoperirea in intregime a benzii stropite cu liant bituminos. Locurile insuficient acoperite cu agregate naturale se completeaza manual;

- compactarea se realizeaza cu minimum 2 compactoare, de preferinta pe pneuri;- timpul scurs intre raspandirea agregatelor naturale pe o banda si prima trecerea

cilindrului compactor nu va depasi un minut; numarul de treceri este de minim 3 in fiecare punct al suprafetei;

- lucrarile se efectueaza de preferinta in perioada aprilie - septembrie, cand temperatura aerului este peste 15°C. In cazul aplicarii tratamentului bituminos la cald, suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata; in cazul utilizarii emulsiilor bituminoase, suprafata stratului suport poate fi umeda, dar lucrarile nu se executa pe timp de ploaie;

- darea in circulatie se poate face dupa minim 2 ore, cu restrictii de viteza la maxim 30 km/h.Suprafata cu ciupituri

Aspect: suprafata prezinta o serie de gropite cu diametrul de circa 20 mm iar adancimea

lor poate atinge grosimea stratului de uzura. Ciupiturile pot apare izolate, 2..3 pe m2 sau

grupate intr-un numar mare pe m2.Cauze: utilizarea unor materiale granulare necorespunzatoare:

- impuritati in nisipul bituminos (bulgari mici de argila sau calcar, resturi de carbune, lemn etc.), care sunt sfaramate si eliminate sub efectul circulatiei, producand goluri in stratul de uzura;

- agregate naturale cu impuritati;- agregate naturale neomogene, agregate din roca alterata sau cu duritate diferita;- filer cu cocoloase (neciuruit), avand umiditate mare.

Remediere: In cazul unor suprafete afectate mai mari se executa un tratament bituminos de inchidere, conform procedeului prezentat la subcapitolul 6.2.2.3. lit. C.

In cazul suprafetelor cu ciupituri izolate, in prima etapa nu se impun masuri speciale de remediere, deoarece aceste suprafete nu deranjeaza circulatia, dar sectorul se tine sub observatie, pentru ca apa stagnanta in ciupituri accelereaza procesul de dezanrobare.

Daca se constata evolutia ciupiturilor din stratul de uzura si transformarea acestora in gropi, se procedeaza la repararea lor conform prevederilor de la subcapitolul 6.2.2.1.Suprafata exsudata

Aspect: Suprafata exsudata are culoare neagra lucioasa, datorita excesului de bitum in stratul de rulare, care adera la pneurile vehiculelor si poate provoca deraparea acestora. Fenomenul este amplificat de temperatura ridicata a mediului ambiant si circulatia intensa.

Cauze: Excesul de bitum care apare pe suprafata exsudata este datorat necorelarii intre dozajul de liant raportat la scheletul mineral:

- continut ridicat de bitum (peste limita admisa) la mixturile asfaltice folosite la executarea stratului de uzura;

- tratamente bituminoase executate cu un dozaj ridicat de bitum, peste limita superioara admisa. Deficienta apare dupa cateva saptamani de la tratament;

- folosirea unui bitum cu vascozitate redusa (penetratie peste 120 1/10 mm);- compactarea insuficienta la punerea in opera a stratului de uzura din mixtura

asfaltica;- executarea necorespunzatoare a amorsarii stratului suport, respectiv cu o

cantitate prea mare de bitum (peste 0,5-0,6 kg/m2).

Remediere: se face prin saturare cu agregate minerale, conform urmatorului procedeu de lucru:

- se raspandeste pe suprafata exsudata, in functie de excesul de bitum existent, agregatul mineral de tipul: criblura 3...8 mm, nisip de concasaj 0...3 mm sau nisip grauntos de rau sort 3...7 mm; cantitatea de material pentru asternere variaza intre 5...15 kg/m2; criblura sau nisipul de concasaj trebuie sa fie din roca dura, cu forma poliedrica, colturoasa si nu vor contine impuritati. Nisipul de rau va fi grauntos si curat;

- asternerea se face in straturi uniforme, in una sau mai multe reprize, cu mijloace mecanizate. Asterneri manuale sunt permise numai pe suprafete mici.

- dupa asternerea agregatului mineral se executa cilindrarea.Pelada

Aspect: desprindera partiala a stratului de uzura de pe stratul suport. Suprafata se prezinta neuniform, cu aspect de insule izolate, care jeneaza circulatia.

Cauze: sunt legate de neacrosarea corespunzatoare a stratului de uzura la stratul suport:- mixturi asfaltice necorespunzatoare;- punerea in opera a mixturii asfaltice la o temperatura scazuta (sub 100°C);- compactare necorespunzatoare;- asternerea mixturii asfaltice fara crearea conditiilor necesare de acrosare

(amorsare, suprafata umeda);- curatarea necorespunzatoare a suprafetei stratului suport;- neamorsarea suprafetei stratului suport;- asternerea pe suprafata uzata.

Remediere: se face in functie de marimea suprafetei afectate:- in cazul unor suprafete reduse afectate de pelada, se executa plombari cu

mixtura asfaltica cu agregat marunt;- in cazul unor suprafete afectate mari, se executa decaparea prin frezare a

stratului de uzura afectat si se aplica un nou strat, utilzand acelasi tip de mixtura asfaltica.

Rupturi de margineAspect: dislocarea imbracamintei bituminoase si ruperea acesteia la marginea partii

carosabile, sub efectul traficului. Imbracamintile prezinta margini ondulate, cu multe rupturi, care ingusteaza partea carosabila si creeaza utilizatorilor o senzatie de nesiguranta, determinandu - i sa se apropie de axa drumului.

Cauze: pot fi:- neacrosarea imbracamintei bituminoase de stratul suport, la marginea partii

carosabile;- contaminarea stratului de fundatie cu argila;- neasigurarea scurgerii apelor.

Remediere: se realizeaza printr-o succesiune de operatii, constand in frezarea marginii imbracamintei, completarea partii dislocate cu mixtura asfaltica asternuta pe un suport stabil si compactarea mixturii asfaltice.Valuriri si refulari

Aspect: defectiuni ale imbracamintei sub forma de denivelari (ondulari) in profil longitudinal, cu o frecventa de aproximativ 1m si cu amplitudinea variind de la 10 - 15 mm la 30 - 40 mm.

Uneori imbracamintea bituminoasa plastica, valurita, este impinsa lateral sub efectul traficului, suprapunandu - se peste unele portiuni de imbracaminte nedeteriorata sau iesind chiar, peste bordura. In acest caz, defectiunea se numeste refulare.

Cauze: pot fi:- exces de bitum in masa mixturii asfaltice fata de scheletul mineral;- bitum de consistenta redusa (penetratie peste 120 1/10 mm);- continut redus de criblura 3...16 mm in masa mixturii asfaltice;- realizarea stratului de uzura din mixturi asfaltice care au schelet mineral

necorespunzator.Remediere: prin frezarea stratului valurit si aplicarea unui strat nou, realizat dintr-o

mixtura corespunzatoare.Praguri (damburi)

Aspect: ridicaturi izolate aparute pe suprafata de rulare; de obicei apar izolate, pe o jumatate din partea carosabila si jeneaza desfasurarea circulatiei.

Cauze: executarea necorespunzatoare a unor lucrari cum ar fi:- racordari gresite la rosturile de lucru;- manevrarea gresita a grinzii repartizatorului de mixtura asfaltica.

Remediere:- frezarea pragului pe o lungime suficienta;- verificarea profilului cu dreptarul;- completarea corespunzatoare cu mixtura asfaltica, din acelasi tip de mixtura

utilizat initial.Suprafata slefuita

Cauze:- agregate cu rezistenta redusa la uzura, mai ales in cazul agregatelor calcaroase,

pietris neconcasat etc.;- neasigurarea rugozitatii suprafetelor de rulare (nerealizarea suprafetei prelucrate

prin striere, dezvelirea partiala a agregatelor, nerealizarea clutajului).Remediere:Prevenirea degradarii se realizeaza prin:

- utilizarea agregatelor rezistente la uzura;- utilizarea agregatelor concasate, din roci eruptive dure (criblura sort 8-16 mm si

16-25 mm);- asigurarea rugozitatii suprafetei de rulare.

Remedierea suprafetelor slefuite se realizeaza prin urmatoarele procedee:- tratamente bituminoase duble inverse, conform STAS 599/87 si prevederilor

normativului PD 216-82 pentru suprafete intinse;- in cazul suprafetelor mici se recomanda efectuarea lucrarii de striere,

transversal pe axa drumului sau oblic, cu o inclinare de 1/6 (striuri de 5 mm adancime si 5-7 mm latime).

Suprafata siroitaAspect: suprafata cu rugozitate foarte scazuta, apare in general in curbe, unde este

necesara accelerarea / decelerarea autovehiculelor.Cauze:

- actiunea traficului asupra stratului de uzura pe o durata lunga de exploatare;- strat de uzura executat din mixturi asfaltice cu un procent ridicat de parte fina si

liant;- utilizarea de agregate care se slefuiesc usor.

Remediere:- executarea unor tratamente bituminoase rugoase, cu 05 - 0,8 kg/m2 bitum si 10-

13 kg/m2 criblura 8 - 16;- executarea de covoare asfaltice rugoase.

Suprafata incretitaAspect: suprafata cu mici ridicaturi, asemanatoare cu pielea de elefant. Se intalneste in

general la imbracamintile din asfalt turnat.Cauze:

- exces de bitum in mixtura;- continut redus de filer.

Remediere:- decaparea si refacerea suprafetelor.

FaiantariAspect: retele de fisuri longitudinale si transversale, grupate in:

- faiantari in panza de paianjen (latura poligonului de pana la 5 cm);- faiantari in placi (latura poligonului 5 - 15 cm).

Cauze:- reducerea capacitatii portante, datorita infiltrarii apei in corpul drumului;- acostamente nefinisate si neintretinute corespunzator, care favorizeaza

stagnarea apei pe partea carosabila;- contaminarea cu argila a straturilor de fundatie.

Remediere:- decaparea intregului sistem rutier si a pamantului din patul drumului, pe o

adancime egala cu adancimea de inghet;- inlocuirea pamantului geliv cu material corespunzator;- refacerea sistemului rutier si asanarea drumului.

Degradari provocate de fenomenul de inghet – dezghetCauze:

- existenta in patul drumului a unui pamant sensibil la inghet - dezghet;- existenta unei surse permanente de apa (infiltratii prin capilaritate din apa

freatica), in apropierea zonei de temperaturi negative a corpului drumului;- perioade indelungate de temperaturi scazute, care favorizeaza migrarea apei

spre zona de inghet;- trafic greu care se desfasoara in perioada de dezghet, pe sectorul de drum cu

capacitate portanta scazuta.Remediere:

- decaparea intregului sistem rutier si a stratului de pamant din patul drumului afectat de inghet, inlocuirea acestuia cu un material granular negeliv si refacerea sistemului rutier;

- asanarea obligatorie a corpului drumului, iar acolo unde aceasta nu este suficienta, se realizeaza ingrosarea sistemului rutier existent, pe baza calculului de dimensionare a grosimii stratului antigel.

Tasari localeAspect: deplasari verticale, de ordinul centimetrilor pana la al zecilor de centimetri, ale

intregului sistem rutier.Cauze:

- cedarea terenului de fundatie supraumezit al drumului;- compactarea necorespunzatoare a umpluturilor la capetele podetelor;

- refularea terenului de fundatie;- deformarea, alunecarea, surparea si curgerea terasamentelor.

Remediere:- asigurarea scurgerii apei din zona drumului si completarea cu mixtura a

denivelarilor;- refacerea sistemului rutier in cazuri grave.

Fagase logitudinaleAspect: cedari, cu latimi si adancimi variabile, pe distante mai mari in profil

longitudinal, in zonele de rulare a vehiculelor grele. Cauze:

- folosirea unor mixturi cu termostabilitate si frecare interioara reduse;- actiunea traficului greu, care se desfasoara pe aceeasi urma;- subdimensionarea complexului rutier;- insuficienta compactare a stratului sistemului rutier.

Remediere:- reprofilarea suprafetelor de rulare;- executarea unui covor de mixtura asfaltica.

7. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARIIControlul calitatii lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se desfasoara in

urmatoarele faze:- verificarea calitatii materialelor utilizate: agregate naturale, filer, bitum, emulsie

bituminoasa cationica, cimenturi, aditivi etc.;- urmarirea proceselor tehnologice de obtinere a produselor necesare (mixturi asfaltice,

betoane etc.);- verificarea calitatii mixturilor asfaltice / betoanelor;- urmarirea proceselor tehnologice de punere in opera si verificarea calitatii lucrarilor

dupa executie.Verificarea calitatii materialelor se efectueaza la primirea / receptia si inainte de

utilizare (punere in opera), de catre laboratorul de incercari autorizat al unitatii sau, daca este cazul, de catre un alt laborator de incercari autorizat. La primirea materialelor la punctul de lucru, conducatorul acestuia examineaza materialele livrate si documentele de insotire.

Urmarirea proceselor tehnologice de preparare a mixturilor asfaltice se face la statiile de preparare de catre laboratorul de incercari, seful statiei de preparare si controlorul CQ, conform procedurilor, instructiunilor si PCCVI specifice.

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a betoanelor se realizeaza de catre laboratorul de incercari conform instructiunilor de lucru specifice.

Controlul calitatii lucrarilor care fac obiectul prezentei proceduri se efectueaza pe parcursul executiei si la terminarea acestora, de catre:

- personalul executant (autocontrol);- seful formatiei, pe toata perioada de executie (control ierarhic);- seful santierului, controlorul CQ si dirigintele de santier, prin sondaj, inopinat si pe

baza programului propriu de control;- laboratorul de incercari, dupa caz.Urmarirea procesului tehnologic de punere in opera se refera la:- pregatirea stratului suport si a semnalizarii corespunzatoare a punctului de lucru;- respectarea dozajelor;- respectarea conditiilor de temperatura atmosferica si meteorologice;

- compactarea si tratarea suprafetelor remediate;- respectarea conditiilor de deschidere a circulatei.In cadrul controalelor se verifica executarea lucrarilor in conformitate cu documentatia

de executie, cu reglementarile tehnice in vigoare, cu prevederile prezentei proceduri si ale instructiunilor de lucru specifice aplicabile.

Neconformitatile identificate, functie de gravitatea si urgenta solutionarii lor, se solutioneaza prin dispozitii directe de remediere / refacere sau pe baza dispunerii de actiuni corective si preventive.

De regula, lucrarile de intretinere si reparatii se receptioneaza lunar, sau la terminarea lor, de catre seful santierului si dirigintele de santier, care confirma executia si calitatea acestora prin semnarea proceselor verbale de receptie calitativa si a fiselor de masuratori pe baza carora se efectueaza decontarea lucrarilor.

In afara acestei receptii, lucrarile de reparatii se receptioneaza de catre beneficiar in conformitate cu prevederile "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora", aprobat prin HGR nr. 273/1994.

8. RAPOARTE SI INREGISTRARIConstituie rapoarte si inregistrari, carora le sunt aplicabile prevederile procedurilor de

sistem PS-01-"Controlul documentelor" si PS-02-"Controlul inregistrarilor" , urmatoarele documente:

- certificate de calitate a materialelor utilizate la remedierea defectiunilor / degradarilor;

- procese verbale de receptie caliattiva;- procese verbale de control, rapoarte de neconformitate, de actiuni corective si de

masuri preventive referitoare la lucrarile de remediere a defectiunilor / degradarilor.