Referat.clopotel.ro-prefata - Tudor Arghezi

5/10/2018 Referat.clopotel.ro-prefata - Tudor Arghezi - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/referatclopotelro-prefata-tudor-arghezi 1/3

PREFAŢĂ(demonstraţie)

Tudor Arghezi (1880-1967) a creat un univers liric inedit, caracterizat prin diversitate tematică şi odeosebită expresivitate artistică, însuşiri dovedite încă de la primul volum-Cuvinte potrivite(1927), urmatde Flori de mucigai, Cărticica de seară, Frunze, Crengi, Silabe, Ţara Piticilor (1947), etc., căci “în cartea

liricii noastre, începută de Eminescu, poetul Cuvintelor potrivite se aşază imediat în prim rang”( PompiliuConstantinescu, apud 16).Într-adevăr, Tudor Arghezi a cântat în lirica sa gândurile, sentimentele şi aspiraţiile omului, setea

de absolut, dorinţa de libertate şi de cunoaştere, răzvrătirea şi căutările orgolioase, lumea copilăriei şiuniversul micilor vieţuitoare. Toate acestea au fost înveşmântate în inconfundabilul stil arghezian, în carenoutatea expresiei a produs o adevărată revoluţie în limbajul liricii interbelice şi mutaţii semnificative înîntreaga creaţie poetică românească.

De fapt, poetul însuşi, intuind aceste mutaţii de conţinut şi de formă, şi-a definit opera şi şi-aexprimat crezul artistic în numeroase arte poetice, între care semnificative sunt Testament din volumulCuvinte potrivite, Cuvânt din volumul Cărticica de seară

Arta poetică este un text liric în care autorul îşi exprimă prin mijloace artistice specifice concepţiadespre artă, despre poet, despre raportul dintre cititor şi creaţie.

Tot artă poetică este si poezia Prefaţă , publicată în Cartea cu jucării(1931), un volum de prozescurte de Tudor Arghezi, pe care el însuşi la consideră “jucării” pentru cei mici şi pentru cei mari.

Ea poate fi considerată o artă poetică pentru volumul din care face parte, o prefaţă poetică deautor, pentru că poetul defineşte una din temele creaţiei sale-jocul. Totodată, Arghezi pune în discuţie şiraportul dintre scriitor-carte-cititor şi defineşte liric şi în mod original actul creaţiei.

Titlul poeziei este construit din substantivul “prefaţă”, nearticulat şi poate avea semnificaţia de“cuvânt introductiv”.

De fapt, poezia se structurează pe baza a două dominante: relaţia poet-familie-creaţie şi relaţiaautor-cititor.

Prima idee este evidenţiată încă de la început:“Într-o zi, pe înserat,Ce să vezi?Ne-am apucat,Doi părinţi şi doi copii,Din “Cartea cu jucării”,Să minţim, să povestim

Ce-am ştiut şi ce nu ştim,”Aşadar, în prima parte întâlnim actul creaţiei ce presupune imaginaţie, talent, inspiraţie,

perseverenţă, tenacitate şi chiar competiţie. Personajele poeziei, tătuţu, măicuţa şi cei doi copii aiautorului:Baruţu şi Miţu(ra),fac o prinsoare:care scrie mai iute şi mai bine o poezioară primeşte un măr creţesc:

“Şi făcurăm şi-o prinsoare,Cine poate scri mai iuteStihuri vreo câteva sute,Şi ne-am aşternut pe scris.”

Pe “tovarăşii de coate”(aşa cum îi numeşte autorul) îi cuprinde toropeala, ochii li se închid şimâinile le amorţesc:

“Ochii ni s-au cam închis,Mâna ne-a cam amorţit

Şi-a ieşit ce a ieşit.”Prinsoarea este câştigată de eul liric, deci lui îi revine şi mărul creţesc, pe care, din generozitate şi

nevrând să-şi jignească tovarăşii, îl taie în patru şi îl împarte cu ceilalţi:“Şi din toate, vrea nu vrea,S-a ales povestea mea.(…)Partea mea, într-adevăr,Am avut un sfert de măr,Împărţind un măr creţesc;”

referat.clopotel.ro



Secvenţa următoare defineşte relaţia autor-cititor. Autorul i se adresează direct cititorului,adresâdu-I-se întâi cu “Domnule”, pentru ca mai apoi săl numească “Domnule Confrate”.Între cei doi-autor şi cititor- se interpune eul liric, iar adresarea este directă, sinceră şi făcută cu modestie. Relaţia autor-cititor este atât de strâsă, încât eul liric se confesează, ca mai apoi să-l sfătuiască. Poetul vrea să schimbe legea

prin care o poezie apreciată este o poezie complicată, cu multe figuri de stil; el vrea ca versurile să fieînţelese de toţi cititorii, de la cei mici la cei mari. Conform teoriei lui, actul cititului trebuie să fie un joc, ca

şi actul creaţiei de altfel. Pentru ca cititorul să înţeleagă sensul creaţiei literare, trebuie să aibă aceleaşicalităţi ca şi creatorul-sensibilitate, imaginaţie, talent:“Domnule, care citeşti,Multe altele poveşti,Mai frumoase şi mai scrise,

N-o să-ţi placă, pare-mi-se.Te-ai deprins cu stih bogat,Cu care te-am învăţat.

Nu mă osândi, vai mie!C-am căzut în sărăcie.”

Pentru Tudor Arghezi, revenirea - prin creaţia artistică – la copilărie înseamnă o regăsire ainocenţei. Aşadar, el îl sfătuieşte pe cititor să renunţe la prejudecăţi, să uite regulile şi să revină la vârstacopilăriei, pentru a resimţi bucuriile ei:

“E nevoie să-ţi explic:Eşti prea mare. Fă-te mic.Uită regula o datăŞi, cu cartea dezvăţată,Mergi niţel de-a buşile.”

Artistul renunţă la treapta înaltă pe care se află şi urmează să redevină copil, să reînveţe scrisul şicititul după alt tipar şi complet eliberat de orice constrângere – să fie complet liber şi să ia totul de lacapăt:

“Poţi închide uşile,De ţi-e teamă şi ruşineSă te faci de râs ca mine.Ieşi din dogmă şi, tiptil,Fă-te la citit copil.Asta, Domnule Confrate,

Dă alean şi sănătate.Eu, cum vezi, încet, încet.M-am făcut analfabet.”

Prin toate aceste aspecte, şi această poezie evidenţiază cu prisosinţă, originalitatea întregii creaţiiargheziene, care constă în primul rând în “atitudinea lui faţă de convenţia literară, de locul comun, de

asociaţiile prestabile de cuvinte”(Tudor Vianu, 29). Totodată, ca artă poetică, ea dovedeşte că “meditaţia

argheziană asupra poeticului devine cu adevărat dramatică atunci când se confruntă cu o problematică

existenţială, cu sfera condiţiei poetului”(Nicolae Balotă, 6)

referat.clopotel.ro



Documents

Referat.clopotel.ro-prefata - Tudor Arghezi