UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BĂRNUŢIU SIBIU

CENTRUL TERITORIAL BACĂU

SPECIALIZAREA: DREPT

SISTEME DE DREPT COMPARAT

Tema:

ROLUL SEFULUI STATULUI CONFORM CONSTITUTIILOR

ROMÂNIEI, FRANTEI SI SPANIEI

Profesor de disciplină: Conf. Univ. Dr. Manuel Guțan

1

Student: Gherasim Dănuț-Ionel

Anul: IIInstituţia şefului statului constituţie una din cele mai vechi autorităţi politice, ea

apărând odată cu statul, a cunoscut o evoluţie continuă în ceea ce priveşte forma, structură,

prerogativele şi atribuţiile. Orice colectivitate, indiferent de mărimea ei sau nivelul de

organizare s dezvoltare a avut în fruntea sa un şef ales sau impus.

Vom dezbate în continuarea acestui referat în primul rând rolul şefului statului

conform constituţiilor României, Franţei şi Spaniei , investirea acestora , atribuţiile şefului

statelor, incompatibilităţile, răspunderea penală şi încetarea mandatului.

După realizarea comparaţiilor Constituţiilor României,Franţei şi Spaniei vom trage

proprile concluzii.

1. Rolul şefului statului conform Constituţiilor României, Franţei şi

Spaniei şi structura acestora :

România ete un stat naţional , suveran şi independent iar forma de guvernământ a

statului român este republică conform art. 1 alin. 1 şi 2 din Constituţia României republicata şi

actualizata în 2003.

Art. 1 alin 4 precizeaz ca statul se organizează potrivit separatei puterilor în stat în

cadrul democraţiei constituţionale.

Conform art. 80 Preşedintele României reprezintă statul şi este garantul independenţei

naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor.

Preşedintele este şi un mediator între puterile statului dar şi între stat şi societate.

Guvernul potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament , asigura

realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei

publice.

„ Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, miniştrii şi alţi membrii stabiliţi prin lege

organică ”. Această lege ( Legea 90/2001), a apărut în aprilie 2001, până atunci fiind în

vigoare Legea 37/1990, anterioară Constituţiei.

Conform vechii legi, Guvernul este alcătuit din Prim-ministru, miniştrii şi alţi Secretari

de Stat.

2

Franţa este o Republică indivizibila , laică, democratică şi socială dar asigura

egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii , fără deosebire de rasa , origine sau religie.

Organizarea Republicii Franceze este descentralizata.

Una din asemănările Constituţiilor României şi a Franţei este faptul că preşedintele

Republicii veghează la respectarea Constituţiei şi bună funcţionarea a autorităţilor publice

precum şi faptul că el este garantul independenţei naţionale.

O altă asemănare dintre Constituţiile României şi Franţei este legată de alegerea

Preşedintelui , care în ambele cazuri este ales prin „vot universal, direct , secret şi liber

exprimat” şi nicio persoană nu poate indeplii funcţia de preşedinte decât maxim două

mandate, este ales prin majoritatea absolută a voturilor exprimate.

S-a stabilit ca obicei numirea unor miniştrii delegaţi aflaţi că şi secretarii de stat în

subordinea unui ministru, dar care au dreptul să participe la şedinţele Consiliului de Miniştrii.

În practică guvernamentală franceză se utilizează şi titlul de ministru de stat, care are

un caracter onorific şi se acordă unora dintre miniştrii la aprecierea primului-ministru sau a

Preşedintelui Republicii.

Suplinirea Primului-ministru în caz de absenţă se face de către unul dintre miniştrii,

după o ordine protocolară stabilită cu ocazia formării Guvernului sau a unei remanieri

ministeriale, de Primul-ministru împreună cu Preşedintele. Conform tradiţiei imediat după

Primul-ministru urmează Ministrul Justiţiei, dar nimic nu împiedică derogarea de la această

tradiţie.

Spania se constituie ca un stat de drept social şi democratic care apară ca” valori

superioare ale ordinii sale juridice, libertate, egalitatea şi pluralismul politic” conf. Art. 1 din

Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978.

Una din multele deosebiri dintre Constituţia Regatului Spaniol şi Constituţiile

României şi Franţei este forma politică a statului spaniol şi anume: „ monarhia parlamentară”.

O altă mare deosebire este faptul că Regatul Spaniol este condus de un rege care este

şeful statului, simbolul unităţii şi al permanenţei sale.

Faţă de Constituţiei României şi a Franţei , unde persoana care conduce statul se

numeşte „ Preşedinte”, Regatul Spaniol , titlul conducătorului este de „Rege al Spaniei”

conform art. 56 din Titlul II Despre Coroana din Constituţia Regatului Spaniol din 1978.

Conform art. 57, Coroana Spaniei este ereditară perntru moştenitorul legitim al

dinastiei istorice.

În Spania - Guvernul se compune dintr-un preşedinte, dacă e cazul din vicepreşedinţi,

din miniştrii determinaţi prin lege.

3

Preşedintele conduce activitatea Guvernului şi coordonează funcţiile celorlalţi

membrii al acestuia, fără a prejudicia competenţa şi responsabilitatea lor directă.

2. Investitura şefului statului conform Constituţiilor României,

Franţei şi Spaniei

În România este ales Preşedinte candidatul care a fost ales cu majoritate de voturi ale

Alegătorilor, dar dacă acea majoritate nu a fost întrunită în primul scrutin se va organiza altul

unde vor candida cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi.

După validarea rezultatului de Curtea Constituţională, candidatul care a fost ales în

funcţia de Preşedinte al Romanieiva dpune jurământul în faţa Camerei Deputaţilor şi a

Senatului, în şedinţa comună, unde va rosti următorul jurământ: „Jur să-mi dăruiesc toată

puterea şi pricepere pentru propsirea spirituală şi materială a poporului român, să respect

Constituţia şi legile ţării , să apar democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale

cetăţenilor, suveranitatea, independenta, unitatea şi integritatea teritorialaa României. Aşa să-

mi ajute Dumnezeu!”.

În România - Presedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-

ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu

exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament ( art. 103 alin (1) ).

În Franţa, investitura Preşedintelui se aseamănă foarte mult cu cea a Preşedintelui

roman, prezentată în Constituţia Republicii Franceze.

Alegerea noului Preşedinte are loc cu cel puţin 20 de zile şi cel mult35 de zile înainte

de expirarea puterilor Preşedintelui în exerciţiu. În Franţa dar şi în România , preşedintele nu

poate exercita mai mult de două mandate.

În Franta- Potrivit Constituţiei cele de a V-a Republicii şeful guvernului francez

Primul-ministru este desemnat şi numit de Preşedintele Republicii fără nici o restricţie, fiind

condiţionată doar de existenţa sau inexistenta unei majorităţi favorabile acestuia în Adunarea

Naţională.

Angajarea răspunderii guvernului, cu ocazia constituirii sale în faţa Adunării Naţionale

are caracter facultativ întrucât, din punct de vedere constituţional, investirea sa este efectivă

odată cu numirea de către Preşedintele Republicii.

4

Spre deosebire de România şi Franţa, în Spania şeful statului este Regele. Ne-a fost

pusă la dispoziţie Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978, nde în Titlul II, Despre

coroana, art. 56-61 ne este prezentat totul despre Rege şi succesorii acestuia.

În art. 57 alin.1 este specificat că Regele Spaniei este M.S. Juan Carlos I de Bourbon,

moştenitor legitim al dinastiei iar Coroana este ereditară pentru moştenitorii acestuia.

Prinţul moştenitor , de când este chemat în acesta funcţie poartă denumirea de Prinţ de

Asturia.

Dacă toate „liniile chemate la succesiune în linie dreaptă s-au stins, Cortes-urile

Generale vor numi la succesiunea Coroanei” în modul care va conveni intereselor Spaniei.

Dacă persoanele care au dreptul la succesiune la tron, se vor căsători în ciuda

interdicţiei exprese a Regelui şi a Cortesurilor Generale vor fi excluse de la Coroana.

Dacă se întâmplă şi Regele este minor, tatăl, mama Regelui sau rudă majoră cea mai

apropiată ,va exercita imediat regenta cât timp va dura minoratul Regelui. Tutorele Regelui

minor va fi persoana pe care defunctul Rege o numeşte intestamentul sau, dar aceasta să fie

majoră şi spaniola prin naştere.

Regele care va fi proclamat în fata Cortesurilor Generale va jura să-şi îndeplinească

funcţiile , să respecte şi să vegheze la respectarea drepturilor cetăţenilor.

În Spania - Conform art. 99 din Constituţia Spaniei, după fiecare reînnoire a

Congresului Deputaţilor şi în celelalte cazuri prevăzute în acest scop prin Constituţie, Regele,

după consultarea reprezentanţilor desemnaţi de către grupurile politice cu reprezentare

parlamentară, va propune prin intermediul preşedintelui Congresului, un candidat la

preşedinţia Guvernului.

Candidatul propus în conformitate cu dispoziţiile paragrafului precedent va expune, în

faţa Congresului Deputaţilor, programul politic al Guvernului pe care intenţionează să-l

formeze şi va cere încrederea Camerei.

Regele îl va numi preşedinte dacă, candidatul se bucură de încrederea majorităţii

absolute a membrilor Congresului Deputaţilor. Dar, dacă aceasta majoritate nu este întrunită

la 48 de ore după primul vot, se va face obiectul unui nou vot şi dacă a întrunit majoritatea

simplă, se va considera că încrederea a fost acordată.

3. Atribuţiile şefului statului conform Constituţiilor României, Franţei şi

Spaniei

În România , potrivit Constituţiei , Preşedintele are atribuţii în domeniul politicii

externe, în domeniul apărării şi alte atribuţii speciale.

5

Art. 91 din Constituţie ne prezintă atribuţiile în domeniul politicii externe:”(1)

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le

supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri

internaţionale se încheie, se aprobă şi se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.”

„(2) Preşedintele , la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii

diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbă rangul misiunilor

diplomatice.”

Art. 92 prezintă atribuţii în domeniul apărării:

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de

preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării.

Preşedintele poate declara cu aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală

a forţelor armate. În cz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele ia măsuri

pentru respingerea agresiunii.

Art. 94 ne prezintă „Alte atribuţii” pe care Preşedintele României trebuie să le

îndeplinească:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acorda gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prezentate de lege;

d) acorda graţierea individuală.

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la problemele

politice ale naţiunii. Preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a

acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile.

În Franţa, Preşedintele Republicii numeşte Primul-ministru şi tot el dispune încetarea

activităţii acestuia la prezentarea demisiei Guvernul conform Constituţiei. Aceasta este o

atribuţie valabilă şi în cazul României.

Preşedintele la propunerea Primului minstru îi numeşte pe ceilalţi membri ai

Guvernului şi îi revoca din funcţie.

Preşedintele Republicii prezidează Consiliul de minnistri, promulga legile în termen de

15 zile de la transmiterea de către Guvern a legii definitiv adoptate, poate supune

referendumului orice proiect de lege privind organizarea autorităţilor publice, reformele

vizând politica economică sau socială a naţiunii şi serviciile publice implicate.

Preşedintele Franţei după consultarea cu Primul-ministru şi Preşedintele camerelor ,

poate pronunţa dizolvarea Adunării Naţionale.

6

În art. 13 este specificat faptul că Preşedintele Republicii semnează ordonanţele şi

decretele dezbătute în Cadrul Consiliului de Miniştri, el face numirile în funcţiile civile şi

militare ale statului.

Prin art. 14 se stipulează că Preşedintele Republicii acreditează ambasadorii şi trimişii

extraordinari pe lângă puterile strainee; ambasadorii şi trimişii extraordinari străini sunt

acreditaţi pe anga Preşedintele Republicii.

Tot Preşedintele, ca şi în cazul României este şeful forţelor armate. În caz de

ameninţare a instituţiilor , independenţei , integrităţii teritoriului, Preşedintele ia măsurile

cerute de împrejurări, după consultarea cu Primul-mnistru, Preşedinţii camerelor şi a

Consiliului Constituţional.

În cazul ameninţărilor prezentate mai sus, Presdintele informează naţiunea despre

acest lucru printr-un mesaj.

Preşedintele Republicii are ca atribuţie conform art. 56 să numească trei dintre

membrii Consiliului Constituţional precum şi Preşedintele Consiliului Constitutioal.

Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978 prezintă în art. 62 din Titlui II Despre

coroana, atribuţiile revenite Regelui cum ar fi:

a) să sancţioneze şi să promulge legile;

b) să convoace şi sadizolve Cortesurile Generale şi să fixeze dta alegerilor

în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei;

c) să convoace alegătorii pentru că aceştia să se pronunţe pe calea

referendumului în cazurile prevăzute în Constituţie;

d) să propună candidatul pentru postul de preşedinte al Guvernului şi, dacă

este cazul, să-l numească sau să pună capăt funcţiei sale, în termenii prevăzuţi de

Constituţie;

e) să numească şi să destituie pe membrii Guvernului, la propunerea

preşedintelui sau;

f) să emită decretele adoptate de Consiliul de Miniştri , să numească în

funcţiile civile şi militare şi să decerneze onorrurile şi distincţiile, conform legii;

g) să fie informat despre afacerile statului şi să prezideze, în acest scop,

preşedintele consiliului de Miniştri, atunci când va socoti necesar, la cererea

preşedintelui Guvernului;

h) să exercite comanda supremă a forţelor armte;

i) să exercite dreptul de graţiere conform legii, care nu poate autoriza

graţierii generale;

7

j) să exercite înaltul patronaj al academiilor regale.

4. Incompatibilităţi

În România şi în Franţa, Preşedintele nu poate fi membru al niciunui partid şi nici nu

poate îndeplini nicio altă funcţie publică.

În Spania- Membrii Guvernului nu vor putea exercita alte funcţii reprezentative decât

cele care sunt proprii mandatului parlamentar, nici o altă activitate profesională, comercială

sau, o altă funcţie publică.

Legea va defini statutul şi incompatibilităţile membrilor Guvernului.

5. Răspunderea penală

În România şi în Franţa, Preşedintele se bucura de imunitate. În România, se aplică

prevederile art. 72 alin. 1 în mod corespunzător.

„(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau

pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului;

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care

nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu

pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după

ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie.;

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi

percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra

reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru

reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

În Spania- Responsabilitatea penală a preşedintelui şi a celorlalţi membrii ai

Guvernului va putea fi angajată, dacă este cazul, în faţa camerei criminale a Tribunalului

Suprem.

Dacă acuzaţia priveşte un caz de trădare sau orice alt delict contra siguranţei statului,

comis în exercitarea funcţiunii, ea nu va putea fi admisă decât la iniţiativa unui sfert din

membrii Congresului şi cu aprobarea majorităţii absolute a acestuia.

6. Încetarea mandatului

Conform art. 95 din Constituţia României, Preşedintele poate fi suspendat din funcţie

în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.

8

El poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa

comună, cu votul majorităţii.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din

numărul deputaţilor şi senatorilor. Dacă propunerea se aprobă, în cel mult 30 de zile se

organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Camera Deputaţilor şi Senatul, pot hotăra punerea sub acuzare a Preşedintelui

României pentru înaltă trădare. I se aduce la cunoştinţa pentru a putea da explicaţii cu privire

la faptele de care este acuzat.

Preşedintele este suspendat de drept de la data punerii sub acuzare şi până la data

demiterii.Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare.

În caz de demisie , de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării

atribuţiilor sau de deces intervine vacanta funcţiei, după care intermen de 3 luni de la dată

când a intervenit vacanta funcţiei de Preşedinte, Guvernul va organiza alegeri.

În Franţa, în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii, idiferent de cauză,

sau în caz de imposibilitate a exercitării atribuţiilor, caonstatata de Consiliul Constituţional ,

atribuţiile Preşedintelui , cu excepţia celor de la art. 11 şi 12, sunt xercitate provizoriu de

Preşedintele Senatului.

În concluzie, conform Constituţiilor României şi Franţei , şeful statului senumeste

Preşedinte, el este cel care deţine puterea supremă în stat, se bucura de imunitate în timpu

exercitării atribuţiilor prezidenţiale, este comandantul suprem al apărării şi are multe alte

atribuţii care diferă de la stat la stat.

În cazul Spaniei, şeful statului este regele, în prezent M.S. Juan Carlos I de Bourbon,

moştenitor legitim al dinastiei, iar el hotărăşte componenta Cortesurilor Generale care sunt

inviolabile, propune candidatul pentru pstul de preşedinte al Guvernului, emite decrete, este

comandantul forţelor armate şi multe altele.

9

Bibliografie:

a. Constituţia României republicata in31.10.2003;

b. Constituţia Republicii Franceze din 3.06.1958;

c. Constituţia Regatului Spaniei din 27.12.1978;

d. Regimul olitic al republicii franceze anexat cursului;

e. http://www.svedu.ro

10