Universitatea de tiin e Agricole i Medicin Veterinar a Banatului din Timi oaraFacultatea de AgriculturSpecializarea: Ingineria Mediului

Referat Protec ia i Ameliorarea Solului

Profesor : Borza Iacob Materia : Protec ia i ameliorarea solului

Student: Florin ChiperiI.D. Anul II de studiu, sem.I, modulul II Localitate de re edin : Ivanda, jud. Timi

1

Cuprins:

Prezenta i sistemul romn de taxonomie a solurilor (SRTS2003) la nivelul superior.pag.5 1. Conceptul de teren, sol i fertilitate.pag.10 1.1. Termenul de teren 1.2. Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului 1.3. Conceptul de fertilitate a solului 1.4. Bonitarea terenului agricole, indicatori de bonitare

2. Factorii limitativi ai fertilit ii soluluipag.14 2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere 2.2. Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere 2.3. Toleran a la salinitate 2.4. S r turarea secundar . Cauze i efecte 2.5. Capacitatea de tamponare a solului. Factorii care influen eaz capacitatea de tamponare 2.6. Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea i pseudogleizarea 2.7. Compactitatea solulrilor. Indicatorii de apreciere

3. Lucr rile agropedoameliorative.pag.19 3.1. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele hidroameliorative 3.2. Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului 3.3. Lucr rile agropedoameliorative propriuzise 3.4. Lucr rile agropedoameliorative asociate

2

4. Ameliorarea solurilor acidepag.21 4.1. Criteriile de incadrare n grupa solurilor acide 4.2. Tipurile de sol afectate de aciditate 4.3. Caracteristicele solurilor acide 4.4. Amendarea cu calcar (calcalizarea) 4.5. Fertilizarea solurilor acide

5. Ameliorarea solurilor saline i alcaline (salsodisoluri)..pag.27 5.1. Originea s rurilor din sol 5.2. Caracterizarea solurilor alcalice (solone urile) 5.3. Sp larea s rurilor din sol 5.4. Amendarea cu gips (gipsarea) 5.5. Culturile tolerante la salinizare

6. Ameliorarea solurilor cu exces de umiditate (hidrosoluri)pag.30 6.1. Fenomenul de exces de umiditate. Cauze i efecte 6.2. Gleisolurile i solurile gleizate. M suri de ameliorare

7. Prevenirea i combaterea eroziuni solurilor...pag.32 7.1. Eroziunea solurilui. Cauze i efecte 7.2. Caracterizarea erdosolurilor 7.3. Lucr ri de prevenire i combaterea eroziuni solului

8. Ameliorarea solurilor nisipoase i nisipurilor (psamosolurile)..pag.34 8.1. Propriet ile solulrilor nisipoase 3

8.2. M suri de ameliorare 9. Poluarea solului......pag.35 9.1. Conceptul de poluare a solului 9.2. Tipurile i gradele de poluare a solului 9.3. Surse de poluare a solului

10. M suri de prevenire i combatere a polu rii soluluipag.37 10.1. Poluarea solului prin activit ile extractive 10.2. Poluarea solului prin depozitarea de reziduri diverse 10.3. Ppoluarea solului cu substan e purtate de aer 10.4. Ploile acide. Efectele asupra plantelor i solului 10.5. Poluarea cu metale grele. Cn i LMA n sol i plante. M suri de reducere a polu rii cu metale grele

11. Poluarea solului ca efecte a activit ilor agricole.pag.44 11.1. Poluarea solului reziduuri zootehnice. Poluan ii din reziduuurile zootehnice 11.2. Poluarea solului cu ngr minte chimice

11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide

12. Prezenta i gama solurilor din zona dvs. de re edin fertilit ii acestora.

i ar ta i factorii limitativi ai

pag.47

13. Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. i consecin ele acestora. pag.50

4

Protec ia i amelorarea soluluiPrezenta i sistemul roman de taxonomie a solurilor (SRTS 2003) la nivel superior

La nceputul secolului al XX -lea, n Romnia, este promovat solurilor concep ia naturalist

in studiul

a lui Dokuceaev, de c tre Gh. Munteanu -Murgoci.

Ulterior, in ultimele decenii ale secolului al XX-lea este elaborat Sistemul romn de clasificare a solurilor (S.R.C.S.), care urm reste pe de o parte p strarea conceptului genetico-geografic, iar pe de alt parte, (n spiritul clasificarii propuse de americani) accentul pus pe propriet ile solului, definite prin orizonturi si caractere de diagnostic. S-a ncercat o modernizare a Sistemului romn de clasificare a solurilor (S.R.C.S.) aparut in anul 1980, astfel, in anul 2003 a ap rut Sistemul romn de taxonomie a solurilor (S.R.T.S.), ai c rui promotori sunt N. Florea i I. Munteanu. Echivalarea denumirilor solurilor din cele dou sisteme de clasificare amintite, la nivelul clasei de soluri se realizeaz relativ u or deoarece defini iile diferitelor clase au r mas in general neschimbate, modificndu-se la unele dintre ele doar denumirile (tabelul nr. 1). In privin a denumirilor s-a preferat folosirea unui singur cuvnt (de exemplu in loc de soluri hidromorfe se folose te termenul hidrisoluri). n plus, unele denumiri au fost corectate prin ntroducerea vocalei i ca vocal de leg tura (de exemplu denumirea de spodosol a fost nlocuit cu cea de spodisol).Tabelul nr. 1 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul clasei de sol (cifrele romne dintre paranteze indica ordinea in interiorul clasificarii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 Molisoluri (I) Argiluvisoluri (II) Cambisoluri (III) Spodosoluri (IV) Umbrisoluri (V) Soluri hidromorfe (VI) Soluri halomorfe (VII) Vertisoluri (VIII) Soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate (IX) Soluri organice (Histosoluri) (X) S.R.T.S.-2003 Cernisoluri (II) Luvisoluri (V) Cambisoluri (IV) Spodisoluri (VI) Umbrisoluri (III), Andisoluri (VIII) Hidrisoluri (IX) Salsodisoluri (X) Pelisoluri (VII) Protisoluri (I), Antrisoluri (XII) Histrisoluri (XI)

n cazul molisolurilor, pentru evitarea confuziilor (termenul de molisol este folosit si pentru stratul de sol dezghetat sezonier, n tundr , situat deasupra 5

pergelisolului / permafrostului) denumirea a fost nlocuit a fost prescurtat

cu cea de cernisoluri

(soluri inchise la culoare, de la rusescul cernai negru). La argiluvisoluri denumirea la luvisoluri. Pentru vertisoluri defini ia a fost l rgita prin caractere tipice de includerea unor soluri foarte argiloase, dar care nu prezint

vertisol, iar denumirea a fost nlocuit cu cea de pelisoluri (de la pelit - argil ). Doar clasele umbrisolurilor si solurilor neevoluate, trunchiate saudesfundate au fost scindate, iar defini iile au fost adaptate in mod corespunz tor.

Clasa umbrisolurilor a fost scindat prin separarea unei clase noi, a andisolurilor , iar clasa solurilor neevoluate trunchiate sau desfundate a fost scindat prin separarea solurilor neevoluate sub denumirea de protisoluri si a celor nfluen ate puternic de activitatea uman sub denumirea de antrisoluri. Astfel S.R.T.S. cuprinde in total 12 clase de sol, fa de S.R.C.S. care cuprinde doar 10 clase de sol, de asemenea i ordinea acestora este alta . Spre deosebire de clasificarea la nivel de clas , la nivelul tipului de sol (tabelul nr. 2) intre cele dou clasific ri au ap rut mai multe modific ri, dintre care, pe cele mai importante, le vom prezenta n continuare.y

n clasa molisolurilor (cernisolurilor ) au ram s 4 tipuri de sol de 8 cte erau ini ial.

(kastanoziom, cernoziom, faeoziom, rendzina ) fa

Kastanoziomurile sunt solurile b lane c rora defini ia le -a r mas nemodificat fiind adoptat doar denumirea dup F.A.O. (din latinescul castanea castaniu). Pentru cernoziom defini ia a fost l rgit , astfel inct, n acest tip au fost incluse cernisolurile cu carbonat de calciu n primii 125 cm (cernoziomurile cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale i Faeoziomurile (denumirea este adoptat dup i o parte dintre solurile cenusii ).

F.A.O., de la grecescul phaios

culoare inchis ) reunesc cernisolurile cu carbonat de calciu la o adncime de peste 125 cm (o parte dintre cernoziomurile cambice, argiloiluviale si solurile cenusii, solurile cernoziomoide, pseudorendzinele si solurile negre clinohidromorfe, care anterior erau incluse in clasa solurilor hidromorfe). La rendzina, defini ia a fost modificat prin restrangerea sferei (prezen a rocii calcaroase pn de 150 cm). In clasa argiluvisolurilor (luvisolurilor ) sunt incluse 4 tipuri de sol de 6 n S.R.C.S. Preluvosolul include la 50 cm adncime, fay

(preluvosol, luvosol, planosol, alosol) fa 6

att solul brun-ro cat ct i pe cel brun-argiloiluvial, iar luvosolul include solul brun ro cat luvic, brun luvic i luvisolul albic. Pentru planosoluri att defini ia ct i denumirea au r mas acelea i. Alosolul este un tip de sol nou introdus, prin ridicarea la nivel superior a variet ii holoacide a solului brun luvic sau luvisol albic.y

In clasa cambisolurilor cele 3 tipuri de sol din S.R.C.S. au fost reduse

la dou (eutricambosol , districambosol ). Eutricambosolul include att solul brun eu-mezobazic ct si solul ro u, iar districambosolul este fostul sol brun acid c ruia i s-a modificat doar denumirea.y

In clasa spodosolurilor (spodisolurilor ) in S.R.C.S. erau dou tipuri

de sol, iar n prezent sunt 3 (prepodzol, podzol, criptopodzol ). Prepodzolul este solul brun feriiluvial c ruia i s-a adaptat doar denumirea. La podzol att defini ia ct i denumirea au r mas neschimbate, iar criptopodzolul (cu sens de podzolire ascunsa) este un tip de sol nou introdus prin ridicarea la nivel superior a subtipului criptospodic al solului brun acid (de la altiduni mari).y

In clasa umbrisolurilor au r mas doar nigrosolul i humosiosolul

fostul sol negru acid i respectiv sol humico -silicatic a c ror defini ie nu s-a modificat, adaptndu-se doar denumirea. Andosolul a fost trecut in clasa andisolurilor ap rut in S.R.T.S. prin scindarea clasei umbrisolurilor.y

Clasa solurilor hidromorfe (hidrisolurilor ) include 3 tipuri de sol i o defini ie care include att solul gleic, a c rui de orizont Gr n primii 125 cm in

(gleiosol, limnosol, stagnosol ) cu unul mai putin dect in clasificarea anterioar . Gleiosolul are o denumire adaptat sfer a fost restrns (orizont Gr in primii 50 cm fa

S.R.C.S.) ct i lacovistea. Limnosolul este un concept nou introdus pentru solurile submerse, de pe fundul b l ilor pu in adnci. Stagnosolul este solul pseudogleic a c rui defini ie a r mas nemodificat .y

Clasa solurilor halomorfe (salsodisolurilor ) include ca i in S.R.C.S. i solonet a c ror defini ii au fost modificate, prin

dou cm.

tipuri de sol, solonceac

extinderea condi iei de orizont salic respectiv natric, de la primii 20 cm la primii 50

y

Clasa vertisolurilor (pelisolurilor ) include dou tipuri de sol ( pelosol, de clasificarea anterioar . Pelosolul este un tip de sol

vertosol), cu unul in plus fa

7

nou introdus. Este argilos asemenea vertosolului, dar nu are caractere vertice la fel de bine exprimate. Vertosolul este fostul vertisol a c rui defini ie nu s -a modificat.Tabelul nr. 2 Echivalarea denumirilor solurilor din S.R.C.S. cu cele din S.R.T.S. la nivelul tipului de sol (cifrele romane dintre paranteze indic apartenenta la clasa, iar cele arabe ordinea in interiorul clasific rii/taxonomiei) S.R.C.S.-1980 (I) sol b lan (1) (I) cernoziom (2) (I) cernoziom cambic (3) (I) cernoziom argiloiluvial (4) (I) sol cernoziomoid (5) (I) sol cenu iu (6) (I) rendzin (7) (I) pseudorendzin (8) (II) sol brun ro cat (9) (II) sol brun argiloiluvial (10) (II) sol brun ro cat luvic (11) (II) sol brun luvic (12) (II) luvisol albic (13) (II) planosol (14) (III) sol brun eu-mezobazic (15) (III) terra rossa (16) (III) sol brun acid (17) (IV) sol brun feriiluvial (18) (IV) podzol (19) (V) sol negru acid (20) (V) andosol (21) (V) sol humicosilicatic (22) (VI) l covi te (23) (VI) sol gleic (24) (VI) sol negru clinohidromorf (25) (VI) sol pseudogleic (26) (VII) solonceac (27) (VII) solone (28) (VIII) vertisol (29) (IX) litosol (30) (IX) regosol (31) (IX) psamosol (32) (IX) protosol aluvial (33) (IX) sol aluvial (34) (IX) erodisol (35) (IX) coluvisol (36) (IX) sol desfundat (37) (IX) protosol antropic (38) (X) sol turbos (39) S.R.T.S.-2003 (II) kastanoziom (6) (II) cernoziom (7) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) faeoziom (8) (II) cernoziom (7) i (II) faeoziom (8) (II) rendzin (9) (II) faeoziom (8) (V) preluvosol (14) (V) luvosol (15) (V) planosol (16) (V) alosol (17) (IV) eutricambosol (12) (IV) districambosol (13) (VI) prepodzol (18) (VI) podzol (19) (VI) criptopodzol (20) (III) nigrosol (10) (VIII) andosol (23) (III) humosiosol (11) (IX) gleiosol (24) (IX) limnosol (25) (II) faeoziom (8) (IX) stagnosol (26) (X) solonceac (27) (X) solone (28) (VII) pelosol (21) (VII) vertosol (22) (I) litosol (1) (I) regosol (2) (I) psamosol (3) (I) aluviosol (4) (XII) erodosol (31) (I) aluviosol (4) (XII) antrosol (32) (I) entiantrosol (5) (XI) histosol (29) (XI) foliosol (30)

8

y

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate a a cum am

precizat anterior sa scindat in clasa protisolurilor i a antrisolurilor. Protisolurile includ 5 tipuri de sol ( litosol, regosol, psamosol , aluviosol, entiantrosol) , iar antrisolurile dou tipuri (erodosol, antrosol). Pentru litosol, regosol i psamosol att denumirile ct i defini iile au r mas la fel. Aluviosolul include solul aluvial, protosolul aluvial si coluvisolul, iar entiantrosolul este noua denumire pentru protosolul antropic. Erodosolul este noua denumire pe ntru erodisol, a c rui defini ie nu s-a modificat, iar antrosolul este un tip nou introdus, care par ial se reg se te n conceptul de sol desfundat (deranjat in loc prin s pare adnc ), d ar la care se adaug de modificare antropic fertilizare indelungat cu gunoi de grajd).y

i alte situa ii

a orizontului superior (prin irigare cu ape m loase, prin

Clasa solurilor organice (histisolurilor ) include dou

tipuri de sol

(histosol, foliosol), cu unul mai mult dect in S.R.C.S. Histosolul este noua denumire a solului turbos a c rui defini ie nu sa modificat, iar foliosolul este un tip nou introdus (dar se reg se te partial in conceptul lit osolului organic din S.R.C.S.) i prezint un orizont organic nehidromorf (O) de grosime mare. Sintetiznd, de observa urm toarele aspecte: - au fost introduse 6 noi tipuri de sol (pelosol, limnosol, antrosol, alosol, criptopodzol, foliosol), dintre care, ultimele 3, prin trecerea la nivel taxonomic superior a u nor subtipuri sau varietati de sol; - o serie de soluri din S.R.C.S. au fost contopite sau coborate la nivel de subtip sau varietate (protosol aluvial, sol desfundat, cernoziom cambic, cernoziom argiloiluv ial, sol cernoziomoid, sol cenu iu, pseudorendzina, sol negru clinohidromorf, partial rendzina, sol ro u, sol brun ro cat, sol brun ro cat luvic, luvisol albic, lacoviste); S.R.T.S. cuprinde doar 32 tipuri de sol fa de 39 incluse in S.R.C.S.; - referitor la aleas este o (de exemplu denumiri, ca i la nivel de clas , s-a folosit un singur cuvnt (de exemplu prepodzol n loc de sol brun feriiluvial ), iar vocala de leg tur S.R.C.S. Clasific rile reprezint erodosol n loc de erodisol); - ordinea tipurilor de sol din S.R.T.S. difer de cea din instrumente de lucru, care permanent necesit revizuiri si actualiz ri, pe m sura acumul rii de noi cunos inte.

9

1.

Conceptul de teren, sol i fertilitate1.1. Termenul de teren

Termenul de teren provine din latinescul terrenum, una din semnifica iile lui fiind aceea de intindere de p mnt, iar termenul de p mnt are sensul de start de suprafa al globului care produce vegetale sau suprafa de teren. uscatului caracterizat

Conceptul de teren este o arie specific la suprafa prin atribute deasupra i sub aceast

arie relativ stabile sau previzibile ciclic ale

biosferei, incluznd atributele atmosferei, ale solurilor i rocilor, ale hidrogeologiei, ale popula iilor de plante i animale, precum i rezultatele activit ii umane trecute i prezente, n m sur n care aceste atribute exercit o influen laturi: O intindere pe care se practic agricultura sau silvicultura Un sistem material care serve te de suport pentru plante, rezervor de ap , semnificativ asupra utiliz rii actuale sau viitoare aterenului de c tre om. Conceptul de teren are dou

substan e nutritive i energie i ofer alte condi ii necesare cre terii palntelor No iunea de teren ar corespunde conceptului de peisaj, de complex fizico geografic care include i modific rile antropice. Conceptul de teren se refer la mediul de via , de dezvoltare a vegeta iei spontane sau cultivate, paralelizndu -se cu biotopul. No iunea de sol este completat integreaz patru laturi distincte: latura ecologic legat de condi iile dezvolt rii plantelor latura tehnologic care se refer la posibilita ile i modul de lucrare a solului latura economic care relev capacitatea de produc ie a solului i eficien a de de no iunea de teren, completare necesar pentru examinarea solului ca corp i resurs natura l . Conceptul de teren

folosire latura geografic , de componente al peisajului agricol

1.2.

Conceptul actual despre atribu iile i func iile solului

10

Dintre resursele indispensabile vie ii pe Terra, solul i i disput suprema ia cu resursele de ap i biodiversitatea, cu care coopereaza benefic, asigurnd suportul material existen ial i evolutiv pentru om, plante i animale. Putem considera solul ca unul din cele mai complexe sisteme naturale ale planetei, un agregat structurat de substan e in perpetua transformare, un complex biologic in care via a pulseaz via . Prin capacit ile sale solul reflect impactul climei, florei, faunei, activit ii continuu, un filtru inegalabil pentru sanatatea i indispensabila generatoare de mediului, un sistem polifunc ional, o putere unic

antropice i topografiei asupra materialului parental din care s-a format in perioade variabile de timp, fiind cosiderat indicator al caracteristicilor evolu iei mediului. Solul poate indeplini urmatoarele func ii: depozit i sursa de regenerabil de energie fosil , prin fitomas transformat n participare la circula ia apei i a altor elemente in natur purificarea naturii, prin proprieta ile lui de adsorbant i neutralizant al poluan ilor sursa de elemente nutritive pe ntru plante Regnul animal este tributar covorului verde al p mntului pentru hran lungul vremii. Solul este men inatorul biodiversit ii genetice, a bogatului spectru de fiin e vii, fiecare specie fiind depozitarul unor gene valoroase care au oferit i continu ofere posibilit i creatoare pentru imbunat irea calit ii vie ii i s n t ii. Solul con ine un ansamblu complex de micro i macroorganisme, aflate intr-un echilibru biologic, care ac ioneaz asupra compu ilor lui. Astfel, macrofauna aereaz solul, il structureaz , ii imbun ta e te fertilitatea. Microorganismele transform compu ii carbonului in CO 2 si CH4, amoniu n nitra i, sau azot, iar altel microorganisme fixeaz azotul atmosferic. Pentru a- i indeplini func iile, solul trebuie s fie intr -o form accesibil . s i

humus

adapost, reparti ia geografic a speciilor fiind rodul unor interrela ii consolidate de-a

Plantele i i extrag din sol elementele de baz : azot, fosfor

i potasiu, alte

macroelemnte: Ca, Mg, S i microelemnte: B, Fe, Mn, Mo, Cu, Zn, etc. Compozi ia 11

chimic

a solului este in continu

schimbare, prin procese rapide, sau lente de

pedogenez .

1.3.

Conceptul de fertilitate a solului

Evolu ia conceptelor despre sol, inc de la primul i cel mai simplu, in care solul era considerat ca substrat al vegeta iei, pn la urm torul concept, care integra aspecte morfologice, agrofizice i agrochimice apar innd pedologiei moderne, a insemnat un pas uria pentru spre introducerea i promovarea agriculturii moderne. Progresele realizate n perio ada moderan , dar, mai ales contemporan a

pedologiei, cnd au fost introduse i apoi rafinate metode i echipamente adecvate pentru evaluarea st rii solului prin indicatori, caracteristici specifice chimice, fizice, biologice cu valori numerice in interva le optime i restictive bine definite n raport cu cerin ele plantelor cultivate, au permis evaluarea mult mai precisa a st rii solului, trecndu-se astfel, de la no iunea de fertilitate a solului la cea de calitate a solului, de s n tatea a solului, concepte care a ez solul intr-un cadru mai armonios, mai solul prietenos cu mediul inconjur tor, din care face parte. S-a dovedit astfel c

reprezint inima ecosistemelor terestre, astfel inct de cunoa terea i in elegerea sa depinde succesul in creerea unui mediu inconjur tor prietenos, dar i in practicarea unui sistem de agricultur durabil . Solul este una dintre cele mai importante resurse naturale ale Terrei, fiind pozi ionat la interfa a litosferei cu biosfera, atmosfera i hidrosfera. Chiar daca s-a constituit ca i obiect de studiu inc din antichitate, complexitatea organizatoric func ional a acestui sistem ofer inc un teren propice cercet rii explorarea dinamicii i diversita ii acestei resurse putnd nc i tiin ifice,

oferi satisfac ii

deosebite acelora care vor s -i descopere necunoscutele. Din perspectiva agronomic , solul este principalul mediu fizic, chimic ai biologic de nutri ie al plantelor care asigur , impreun cu al i factori, cre terea i dezvoltarea acestora. Pentru plantele cultivate, solul constituie un suport de cre tere al sistemului radicular, un rezervor de substan e nutritive i un intermediar prin care se aplica ingra amintele i amendamentele (Davidescu i Davidescu, 1981). Fertilitatea solului poate fi definit , dup Rusu i colab. (2005), ca fiind o i/sau capacitatea acestuia

insu ire fundamental a solului determinat de calitatea 12

de a intre ine produc ia vegetal , cres terea Springett (1984) subliniaz faptul c din sol.

i dezvoltarea plantelor. Syers

i

fertilitatea solului nu are baze exclusiv chimice,

factorul fizic i factorul biologic avnd un rol major i n asigurarea aportului de nutrien i

1.4.

Bonitarea terenurilor agricole, indicatori de bonitare

Bonitarea terenurilor agricole reprezint o ac iune complex de cercetare i de apreciere cantitativ cultur . In Romnia , bonitarea se face pe seama sistemului elaborat i imbun t it de c tre D. Teaci. Exprimarea favorabilit ii pentru diferitele se face prin note de bonitare n condi iile naturale lucr rilor de imbun t iri funciare i potentarea notelor d e bonitare, prin aplicarea i a unor tehnologii curente ameliorative. Pentru a principalelor condi ii care determin rodirea plantelor, de i stabilire a gradului de favorabilitate a acestor condi ii pentru fiecare folosin

calculul notelor de bonitare se folosesc anumi i indicatori, denumi i indicatori debonitare , iar pentru potentarea notelor de bonitare, prin aplicare a lucr rilor de

imbun t iri financiareindicatorii de potentare.

i a unor tehnologii curente ameliorative, se utilizeaz

Indicatori de bonitare , in func ie de factorii de mediu sunt:y y

Factori lega i de clima: temperatura medie anual Factori lega i de sol: gleiza rea

i precipita iile medii anuale

i pseudogleiza, salinizarea sau alcalinizarea,

textura in Ap sau in primii 20 cm, porozitatea totala in orizontul restrictiv, continutul de CaCO3 total pe 0-50 cm, reactia in Ap sau in primii 20 cm, gradul de saturatie in baze in Ap sau primii 20 cm, volumul edafic, rezerva de humus in stratul 0 -50 cmy y

Factori lega i de relief: panta, expozi ie i alunec rile Factori lega i de hidrologie: adncimea apei freatice, inundabilitatea i excesul de

umiditate la suprafa

13

2.

Factorii limitativi ai fertilitatii solului2.1. Aciditatea solului i indicatorii de apreciere

Aciditatea solului, insu irea solului sp lat de baze de a se comporta ca un acid slab, prin eliberarea in solu ie a ionilor de hidrogen. Aciditatea solului p oate fi actual apoas (activ ), reprezentat i se exprim prin concentra ia in ioni de hidrogen (H+) a solu iei i potential (titrabila), reprezentat prin solului, se determin prin masurarea concentra iei ionilor activi de hidrogen in solu ie in valori pH, concentra ia ionilor de hidrogen (H +) si Al3+ adsorbi i in compexul coloidal, capabili sa treac prin schimb n solu ia solului . Aciditatea poten ial poate fi aciditate de schimb, usor schimbabil , baze. Determinarea acidita ii solului serve te la stabilirea necesit mare i deci necesitatea de amendare. ii de amendament i aciditate hidrolitic , dificil schimbabil . Aciditatea hidrolitic impreun cu suma bazelor schimbabile servesc la calcularea gradului de satura ie cu

calcaros. Cu ct gradul de satura ie cu baze este mai mic, cu att aciditatea este mai

2.2.

Salinitatea i alcalinitatea. Indicatorii de apreciere

Solurile saline au cantita i de s ruri u or solubile peste limita de toleran salinitatea plantelor de cultur n solu ia solului, ele au conductivitatea electric categorie, ct

la a

extractului apos > 4s/cm iar Na schimbabil sub 15% din capacitatea de schimb catonic. Solonceacurile fiind cele incadrate in aceast i solurile moderat i slab salinizate ca cernoziomul, lacovistele, etc. In solurile s r turate se g sesc s ruri u or solubile cum sunt clorurile, sulfa ii i carbona ii de sodiu, calciu i magneziu. Salinizarea reprezint procesul pedogenetic prin care cre te con inutul in s ruri solubile, peste 0,10 -0,15 % intalnit in solurile obi nuite. Acest proces se produce atunci cnd solul este umezit freatic pna la suprafa a, climatul arid intensific evapora ia i depunerea s rurilor solubile in partea superioar de sol unde se formeaz orizont salic s rurile cationului de Na+, cloruri, sulfa i etc.) ce dep a profilului crusta. Orizontul in care se acumuleaz s ruri solubile ( esc 1,0 -1,5%, se nume te

i se noteaz cu simbolul sa. Atunci cnd con inutul in s ruri solubile din

orizontul pedogenetic este cuprins intre 0,10 -0,15 si 1,0-1,5% se nume te orizontul 14

salinizat i se noteaz cu simbolul se. Indicatorii saliniz rii sunt: limitele de con inut total de s ruri (mg/100g sol) stabilindu-se dup cloruric sau salinizare sulfatic . Solurile alcalice au in solu ia solului un con inut ridicat de Na + schimbabil i o reac ie alcalin datorat prezen ei sodei, in stratul de la suprafa salinitatea fiind scazut . Solone urile i solurile solonetizate fac parte din aceast categorie, a c ror incadrare se face in func ie de intensitatea alcalinz rii i a dncimea la care apare alcalizarea. Formarea solurilor alcaice are loc pe seama solonceacurilor. Procesul de alcalizare are loc intens inprezen a unor ape freatice slab mineralizate, in lipsa gipsului. Alcalizarea este procesul pedogenetic ce se desfa oar in condi ii asemanatoare procesului de salinizare, atunci ca nd nivelul apei freatice scade i acumularea s rurilor solubile inceteaz . Ca urmare are loc intensiflcarea p trunderii ionului Na+ in complexul co loidal al solului, care provoac dispersia i migrarea argilei i humusului in adncime. Se formeaz , in acest fel, un orizont argiloiluvial, cu un con inut de Na+ al complexului coloidal de peste 15 %, numit o rizont Bt natric care se noteaz cu simbolul Btna. Cnd complexul coloidal este saturat in Na+ intre 15 si 5%,orizontul format se nume te orizont alcalizat de bicarbonat de sodiu sau de magneziu. Salinizarea adncime i alcalizarea - sunt procese generate de prezen a s rurilor i semiarid, cu apa freatic situat la mic i se notez cu simbolul ac. Indicatorii alcaliz rii sunt: V Na (%din T), alcalinitatea (mg/me la 100g sol) sub forma i electroconductivitatea solului, tipul de salinizare raportul dintre ioni exprima i in miliechivalenti gram. Salinizare

solubile in condi iile unui climat arid

i nivel variabil. Orizontul natric este specific solone urilor, iar orizontul

salic solonceacurilor, ambele sunt tipuri d e sol halomorfe.

2.3.

Toleran a la salinitate

Toleran a la salinitate depinde de concentra ia s rurilor solubile cantitatea de ap via

i de

din sol in care sunt dizolvate s rurile. Toleran a plantelor la

salinitate reprezint limitele concentra iei s rurilor solubile ce permit men inerea in a plantelor adic toleran a biologic , sunt plante cu toleran a ridicat , mijlocie i scazut .

15

Toleran a plantelor la salinitate este mai mic in primele stadii de vegeta ie i cre te pe masur ce plantele se dezvolt .

2.4.

S r turarea secundar . Cauze i efecte

S r turarea secundar solurilor datorit toleran

sunt totalitatea proceselor de scadere a fertilit ii i sodiu schimbabil peste limita de in special s rurilor de Na

acumul rii s rurilor solubile

a plantelor. S r turarea solului se datoreaz

acumulate in zonele aride i semiaride. Sursele ce produc s r turarea secundar prin prezen a simultan sunt: - naturale: ridicarea nivelului panzei freatice i ajungerea la suprafa a a unor roci salifere, datorit alunec rii de teren i cutremurelor - antropogene: iriga ii cu ape ce con in s ruri, suprap lacurilor de acumulare, inunda ii cu ape s rate S r turarea secundar se poate preveni i combate prin: men inerea cantita ii de ap prevenirea form rii de cruste prin executarea de lucr ri agricole acoperirea cu covor vegetal pe durata ct mai indelungat efectuarea uneori, de irigari de sp lare construc ia de sisteme de drenaj i de desecare urm rirea con inutului de s ruri din sol unat, baltiri de ap in jurul

2.5.

Capacitatea de tamponare a sol ului. Factorii care influenteaz capacitate de tamponare

Puterea de tamponare este insu irea solului de a se opune tendin ei de modificare a reac iei sale chimice. In sol func ioneaz diverse sisteme chimice care frneaz varia iile mari de pH, schimb rile de reac ie din sol fiind mai mici. Reac ia solului fiind modificat de reac iile biologice, chimice i fizico -chimice care formeaz o serie de acizi i baze. In sol sunt dou sisteme tampon importante: sistemul format dintr-o serie de acizi slabi i s rurile lor cu o baz tare, i complexul argilo -humic al solului.

16

Capacitatea de tamponare pentru acizi este cu att mai mare cu ct cantitatea de baze adsorbite este mai ridicat . Atunci cnd in sol se introduc ingra aminte cu reac ie potential acid capacitatea de tamponare a solului pentru pH joac un rol important. Puterea de tamponare a unui sol este cu att mai ridicat cu ct capacitatea sa de schimb catonic i gradul de satura ie cu baze au valori mai ridicate.

2.6.

Excedentul de umiditate a solului. Gleizarea si pseudologizarea

Excesul de umiditate reprezint starea de supraumezire a solului, poate avea dou accep iuni: hidroameliorativa, cantitatea de ap ce dep e te capacitatea maxim pentru apa a solului, i pedoagronomica, n elegerea excesului de umiditate ca factor de sol limitativ, indirect i complex, prin inr uta irea unor serii de insu iri fizice, hidrofizice i chimice ale solului. In solurile cu exces de umiditate procesele de oxidare decurg slab procesele de mineralizare a materiei organice sunt incetinite datorit i

aera iei

insuficient . Ameliorarea lor cuprinde un ansamblu de metode hidroameliorative i agropedoameliorative. Drenajul este posibilitatea i ndepartarii excesului de umiditate din sol, se deosebe te:y

Drenaj extern este determinat de panta terenului i re eaua de vai ce strabat

teritoriul respectiv, prin care este indepartat excesul de ap de suprafa . El poate fi: impiedicat, foarte lent, lent, moderat, rapid, foarte rapid.y

Drenajul intern este determinat de propriet ile solului

i subsolului, care

determin permeabilitatea i infiltra ia excesului de umiditate. El poate fi: foarte lent, lent, moderat, rapid si foarte rapid.y

Drenajul natural sau global se refer la capacitatea terenului de a pierde excesul

de umiditate prin infiltra ie ct i prin scurgere la suprafa . El include urmatoarele clase: soluri foarte slab drenate, soluri slab drenate, soluri imperfect drenate, soluri moderat drenate, soluri bine drenate, soluri intens drenate, soluri excesiv drentae si soluri cu drenaj schimbat. Excesul de umiditate este caracteristic lacovistilor, solurilor gleice pseudogleice, solurile negre clinohidromorfe i organice de mlastin . i

17

Procese de gleizare i pseudogleizare, se produc in condi ii de exces de ap la suprafa a solului sau pe ad ncimea profilului de sol. Gleizarea i pseudogleizarea sunt procese pedogenetice generate de excesul temporar sau permanent de ap in sol. In aceste conditii sunt favorizate procesele de reducere, in special a Fe si Mn, compusii redusi rezultati imprimand orizontului culori albastrui -vinetiu-verzui (orizont cu aspect marmorat). Gleizarea se produce sub influen a apei freatice, pe solurile in care apa freatic este la suprafa . Pseudogleizarea se produce sub influen a apei de precipita ii care stagneaz la suprafa a solului. Excesul de ap provenit din panza freatica situat la adncime critic afecteaz baz profilului de sol, favorizeaz procesul de gleizare. Orizontul format se nume te orizont de glei, este notat cu simbolul G i poate fi: orizont gleic de re ducere, notat cu simbolul Gr, cnd excesul de ap se manifest o mare parte din an i orizont gleic de de oxidare i reducere, notat cu simbolul Go, se formeaz deasupra orizontului Gr, ca urmare a oscila iilor de nivel a panzei freatice care favorizeaz aerului i procesele de oxidare. Excesul de ap provenit din precipi atii, afecteaz solurile care prezint pe patrunderea

profil un orizont greu permeabil ( de exemplu orizontul Bt), favorizeaz procesul de pseudogeizare. Orizontul format in condi ii de exces prelungit de ap concre iuni negre ferimanganice, care se noteaz cu pluvial , se simbolul W nume te orizont pseudogleic, cu aspect marmorat in nuan e cenu i cu pete ruginii i (germ.Wasser=apa)..Cnd excesul de ap lang cele de reducere . Procesele de gleizare i pseudogleizare sunt specifice solurilor hidromorfe. este periodic, mai pu in accentuat, se

formeaz orizontul pseudogleic, no tat cu simbolul w, care prezint pete de oxidare pe

2.7.

Compactitatea solurilor. Indicatorii de apreciere

Compactitatea este insu irea complexa a solului rezultat lui texturale i din gradul de indesare, manifestat rezisten

din caracteristicile

prin modul in care solul opune

la patrunderea r d cinilor sau uneltelor i fragmentarea masei sale prin

lucr ri. Compactarea solurilor se produce ca urmarea unor lucr ri agricole efectuate cu ma ini grele, din lipsa asolamentelor, sau a pasunatuluui excesiv. Prin 18

compactare se reduce aera ia, circula ia apei. Daca tasarea depa e te 30 cm de sol, degradarea este ireversibil , deci permanent recomand pentru refacerea solului tasat se efectuarea aratului la o adncime de 35 -80 cm i rota ia culturilor. n i compactare secundar . Indicatorii de apreciere

urma procesului de tasare sau de compactare rezult compactitatea solului, ea este de dou feluri: compactare primar a compactit ii solului sunt: densitatea aparent (Da) porozitatea total a solului (Pt) porozitatea total minim necesar (Ptmn) porozitatea de aera ie (Pa) gradul de tasare (GT) rezisten a la penetrare rezisten a la arat

3.

Lucr rile agropedoameliorative3.1. Deosebirea dintre lucr rile agropedoameliorative i cele

hidroameliorative

Execu ia lucrarilor agropedoameliorative are la baz studierea atent a solului astfel inct fiecare lucrare s fie realizat in raport cu morfologia i caracteristicile profilului de sol, fiind considerate lucr ri complementare celor hidroameliorative. Cele mai frecvente lucr ri agropedoameliorative sunt lucr rile pedoameliorative tratate impreun cu cele ameliorative. Lucr ri hidroameliorative sunt indiguirile, regulariz rile de cursuri de ap , prevenirea i combaterea eroziuni solului, durat i au ca scop regularizare a regimului i se men in prin intretinere, pe cnd in hidrologic. Acestea sunt de lung ani ).

cazul lucr rilor agropedoameliorative se ine seama de periodicitatea acestora ( 1 -3

3.2.

Lucr rile modificabile i nemodificabile ale solului

19

Influen a proprieta ilor solului asupra produc iei este diferit . Produc ia ob inut cre te odat cu valorile care le exprim pentru unele propriet i ale solului, pentru altele scade. Indicatorii pedoameliorativi pot fi neschim b tori (textura, densitatea specific ) i schimbatori (ph-ul, gradul de satura ie cu baze, con inutul de s ruri u or solubile, deficitul sau excesul de umiditate). Caracterul schimbator sau neschimbator al indicatorilor pedoameliorativi este relativ i este dat de limitele de cuno tere, tehi nice i economice.Unele propriet i ale solului cum ar fi textura extrem de nisipoas sau extrem de argiloasapoate fi un indicator neschimator din punct de vedere economic.

3.3.

Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise

Prin lucrare agropedoameliorativa se in elege o lucarare din categoria lucrarilor de ameliorarea solurilor c are are ca scop principal imbun t irea unor insu iri intriseci in vederea ridic rii capacit ii de produc ie a solurilor slab productive. Lucr rile agropedoameliorative propiu -zise sunt urmatoarele:y

Amendarea cu calcar sau calcarizarea - optimizarea reac iei i a st rii de satura ie

cu baze a solurilor acide pentru ob inerea unei recolte normale. Se resimte timp de 57 ani dup care se stabile te prin analiza agrochimic necesitatea reamend rii.y

Amendarea cu gips - diminuarea con inutului de sodiu schimbabil ca urmare a imbun t irea solurilor

aplic rii de materiale bogate in sulfat de calciu pentru s r turate.y

Sp larea s rurilor - metoda radical

de ameliorare a solurilor s r turate ct

ia

altor soluri afectate moderat, puternic sau excesiv.y

Afnarea adnc

sporirea spa iului lacunar al orizonturilor de sol subiacente amestecarea sau inversarea orizonturilor genetice de sol.

stratului arat, f r Verificat

i aplicat in ultimi 15-20 de anii, este relativ nou . Se poate executa fie ca

singura masur , fie asociat .y

Omogenizarea profiluui de sol - interven iile tehince ce se execut

pe terenurile

ocupate cu soluri ce reprezint diferen ieri texturale mari pe ad ncimea de 50-70 cm.

20

y

Aportul de material pamantos - toate lucr rile de acoperire a solului i uneori de

incorporare in masa solurilor a unor materiale cum ar fi nisipul, tufurile, argila , etc.y

Fertilizarea ameliorativ

- ac iunea de restaurare

i de cre tere apreciabil

a

fertilit ii solurilor, fiind lipste sau foarte s race in humus asimilabile.y

i elemente nutritive

Crearea i stabilizarea structurii - este necesar pe terenurile ocupate cu nisipuri

supuse proceselor de eroziune eolian in scopul diminu rii i combaterii defla iei, sau pe unele soluri susceptibile la formarea de crusta in vedere prevenirii acesteia.

3.4.

Lucr rile agropedoameliorative asociate

Lucr rile agropedoameliorative asociate sau asimilate sunt lucr ri care contribuie indirect la imbunat irea unor insu iri intriseci ale solului i se execut in corelare cu lucr rile agropedoameliorative propiu -zise. Cuprind urmatoarele lucr ri:y

Lucr ri de drenaj de suprafa

i anume:

an urile de scurgere, nivelarea de neagricol :

exploatare, drenajul cartita i modelarea in benzi cu coarne.y

Lucr ri de aducere in circuitul agricol a unor noi terenuri cu folosin

indepartarea pietrelor, destufizarea fondului silvic.y

i defrisarea vegeta iei forestiere din afara sau cu rol ameliorativ: culturi tolerante,

Elemente de tehnologie cultural

protectoare i ameliorative; sensuri de lucru obligate pentru ma inile agricole.y

Lucr ri pentru recuperarea unor terenuri degradate : recultivare; combaterea

polu rii

4.

Ameliorarea solurilor acide4.1. Criteriile de incadrare in grupa solurilor acide

In grupa solurilor acide se incadreaz mai multe tipuri de sol din clase diferite, cum ar fi clasa argiluvoisolurile, clasa cambisolurilor, clasa spodosolurilor i clasa umbriolurilor. Toate aceste tipruri de soluri care sunt cupruinse in grupa ameliorativ a solurilor acide au un pH-ul mai mic dect 5,8 in suspensie apoas , gradul de satura ie cu baze este sub 75%, iar raportul Al sch/Sbx100 > 5. 21

Solurile acide se g sesec in zone naturale foarte diferite, unele av nd o utilizare mai mult agricol iar altele mai mult silvic . Ele ocup o suprafa de peste 3 milioane ha, adic 26%, i o suprafa arabil agricol de peste 1,5 milioane ha, la Severin), centrul (Cluj, i Suceava).

noi in ar , cele mai mari suprafe e se g sesc in jude ele din nord -vest (Maramures, S laj, Satu Mare, Bihor), sud-vest (Timi , Arad Valcea, Dmbovi a i Arge ), estul i nord-estul i Cara Mure , Alba, Hunedoara, Sibiu i Brasov), zona subcarpatic din sud (Gorj, Dolj, Olt, rii (Bac u, Neam

4.2.

Tipurile de sol afectate de aciditate

Tipuri de sol afetate de aciditat: Clasa argiluvisolurilor: - solurile brun roscate luvice i - solurile brune luvice - luvisolurile albice - planosolurile Clasa cambisolurilor: - solurile brune acide Clasa spodosolurilor: - solurile brune feriiluviale - podzolurile Clasa umbrisolurilor: - solurile negre acide - andosolurile Mai importante fiind solurile din clasa argiluvisolurilor, deoarecce au o folosinta preponderent agricola, fiind formate in zona de campie umed , depresiuni, terase, podi uri, dealuri i piemonturi.

4.3.

Caracteristicile solurilor acide

Prezen a orizonturilor El

i Bt la solurile brun ro cate luvice, solurile brune

luvice, planosoluri, mai pu in la luvisolurile albice care se definesc prin orizont Bt i Ea. Se exclud cele care au schimbare textural brusc pe cel pu in 7,5 cm, mai pu in planosolurile. R spndire: Solurile brun ro cate luvice se g sesc in sud i sud-vestu (Oltenia i Muntenia), din estul rii; 22 luvisolurile albice i planosolurile se g sesc in campia din nord-vestul rii

i mai pu in in vest (Podisul Lipovei); solurile bru ne luvice, rii i dealurile

Condi ii de formarey

Relieful: la solurile brun ro cate luvice predomin campia, m ai rar piemont i deal; i depresiuni, lipsite de

la solurile brune luvice este de podi , deal, piemont i campii umede, cu terenuri slab drenate; la luvisolurile albice este de podi , deal, piemont drenaj; planosolurile este cu suprafe e orizontale sau depresionare lipsite de drenaj.y

Materialul parental: solurile brun ro cate luvice: loess i depozite de loessoide cu

nuan a ro cat ; solurile brune luvice: luturi, nisipuri, argile, leossuri, etc; luvisolurile albice: luturi, nisipuri, gresii, argile conglom erate,etc; planosolurile: luturi i argile.y

Clima: solurile brun ro cate luvice are o nuan

mediteranean

T=10-11C,

P=550-600 mm, Iar=30; solurile brune luvice, luvisolurile albice i planosolurile sunt caracterizate prin P=600-1000 mm, T=6-7 si 9-10C, Iar=34-35, cu regim hidric percolativ (ETPNi>Co>Pb>Ca>Zn>Mn>Mg; la pH 5,0 Ni>Co>Pb>Cu>Zn>Mn>Ca>Mg. Solurile cu textura grosier i cele acide au o capacitate redus de re inere a

metalelor grele cu excep ia molibdenului i seleniului. De aceea, plantele absorb u or aceste metale grele din solurile cu textura u oara sau cu reac ie acid . Plumbul acumulat in cantitate mare in sol provoac deregl ri ale metabolismului microorganismelor afectnd in special procesul de respira ie celulelor. Zincul apare in sol in concentra ii cuprinse intre 30 si 50 ppm. In plante el devine toxic la concentra ii mai mari de 400 ppm datorit fizico-chimice i reduce activitatea biologic . Cuprul apare in sol in concentra ie de 1 pn la 20 ppm. La o concentra ie in sol de peste 0,1 ppm este toxic pentru majoritatea plantelor iar in concentra ie de peste 20 ppm in furaje este toxic pentru ovine. In solurile bogate in materie organic structurii i a stabilita ii hidrice a agregatelo r structurale fapt ce favorizeaz i argil mobilitatea cuprului este redus . Poluarea cu acest metal duce la degradarea eroziunea i compactarea. Cadmiul este unul dintre cele mai peiculoase metale grel e fiind foarte toxic pentru om i animale. In mod natural el apare in soluri la o concentra ie sub 1 ppm. Toxicitatea sa este mai mare dect a zincului chiar la doze mai mici. Mercurul apare in soluri in mod obi nuit in concentra ii de 0,01-1 ppm iar limita de toleran a este de 2 ppm. Deoarece mercurul se pierde u or prin volatizare la suprafa a solului con inutul sau in sol este foarte redus. 42 impiedic rii absor iei altor elemente. Excesul de zinc in sol provoac modific ri ale propriet ilor sale fizice i i de inmul ire a

Nichielul apare in mod obi nuit in soluri in concentra ie de 2 -50 ppm iar in solu ia solului intre 0.005 si 0,05 ppm. El este foarte toxic pentru plante de cca. Opt ori mai toxoc dect zincul. Cromul apare in mod obi nuit in soluri intr-o concentra ie de 2-50 ppm iar limita de toleran este de 100 ppm. Absor ia sa de c tre plante este limitat . este de 20

Arseniul apare in sol in concentra ii de 0,1-20 ppm iar pragul limit ppm. In cantit i mari el afecteaz cre terea plantelor.

Cobaltul apare frecvent in sol in concentra ie de 1-10 ppm iar limita sa tolerabil se aprecieaz a fi de 50 ppm. Cobaltul poate fi foarte toxic pentru plante. Molibdenul poate deveni toxic pentru plante in solurile de reac ie slab acid sau alcalid . El apare in soluri intr-o concentra ie de 0,2-5 ppm limita tolerabil fiind de 5 ppm. Seleniul ca i molibdeniul are o mobilitate ridicat la pH-uri mari. In soluri in mod este de 5 ppm.

natural apare intr-o concentra ie de 0,01-5 ppm iar limita de toleran

Cantitatea total de elemente periculoase n sol uscat la aer Elementul Frecven a Soluri poluate cu Tolerabil elemntul respectiv As Arsen O,1 20 8.000 20 B Bor 5 20 1.000 25 Be Beriliu 0,1 5 2.300 10 Br - Brom 1 10 600 10 Cd - Cadmiu 0,01 1 200 3 Co Cobalt 1 10 800 50 Cr Crom 2 50 20.000 100 Cu Cupru 1 20 22.000 100 F Fluor 50 200 8.000 200 Ga Galiu 0,1 10 300 10 Hg Mercur 0,01 1 500 2 Mo Molibden 0,2 5 200 5 Ni Nichel 2 50 10.000 50 Pb Plumb 0,1 20 4.000 100 Sb Stibiu 0,01 0,5 5 Se Seleniu 0,01 5 1.200 10 Sn Staniu 1 20 800 5043

U Uraniu V Vanadiu Zn Zinc Zi Zircon

0,01 1 10 100 3 50 1 300

115 1.000 20.000 6.000

5 50 300 3.000

M suri de reducere a polu rii cu metale grele:y y y y y y

reducerea mobilit ii i nocivit ii metalelor grele in soluri efectuarea de ar turi ad nci decopertarea i indepartarea stratului de sol poluat copertarea solului poluat cu material p m ntos cultivarea plantelor ce nu se folosesec in alimenta ie cultivarea plantelor cu consum redus de metale grele

11.

Poluarea solului ca efecte al activit ilor agricole11.1. Poluarea solului cu reziduuri zootehnice. Polu ntii din reziduurile zootehnice

Dejec iile animale aplicate excesiv ca ingr patogeni, care produc poluarea chimic i pot difuza pn

mant afecteaz

propriet ile

solurilor. Acestea pot con ine NaCl, biostimulatori, uree, medicamente, agen i i biologic a solurilor, scad permeabilitatea la panzele de ape freatice, transformndu-le in focare de i apelor. In privin a calit ilor,

substan e chimice, viru i, etc. Tot din zootehnie pot rezulta substan e de igienizare a grajdurilor, care contribuie la poluarea solurilor dejec iile de porcine de in cantita ile cele mai mari. Pentru a p utea fi utilizate in agricultur se analizeaz con inutul lor de metale grele i de viru i, mai ales ca unii virusi, cum sunt cei enterici pot persista i 9 luni. Prin fermenta ie timp de 3 luni vara, sau 4 luni iarna, dejectiile de porcine libere de agenti patoge ni se transforma intr-un ingr mant valoros, numit compost. N molurile din zootehnie se mai pot stoca 6 mntat cu plante furajere. numai dac 44 con inuturile de metale grele i luni, inainte de a fi u tilizate pentru fertilizarea pa unilor, sau 3 luni pentru cmp, sau o luna pentru cmpul arat i ingr N molurile separate din apele uzate provenite din zootehnie con in substan e organice. Se pot aplica in agricultur

nemetale sunt sub limitele admise de standarde. Unele cult uri, cum sunt cele de cartofi, morcovi pot suporta un con inut mai ridicat de metale grele, dar altele, c um este salata nu accepta. Agen ii patogeni din n mol pot persista in sol 2000 zile. N molul se aplic cu o lun i in legume. Ex: Salmonelele persista 250 zile, Strectococus faecalis 80 zile, Ascaris ova peste inainte de ins mn are, pentru a da posibilitatea solului s re in unii compu i. La pa uni, animalele sunt aduse dupa ce n molul a fost sp lat de ploaie de pe frunze i iarb . Plantele sunt influen ate diferit de n molul aplicat. Aplicarea dejec iilor zootehnice in doze excesive, care depa esc cerin ele plantelor, poate afecta negativ fertil itatea solului prin influen a negativ pe care o are asupra st rii fizice, permeabilit ii, capacit ii de re inere a apei, con inutului de oxigen. In cazul aplic rii dejec iilor in cantit i mai mari, con inuturile in s ruri solubile din sol devin excesive i pot impiedica cre terea plantelor sau pot fi levigate i n apele freatice. In perioada 1992 -1998, erau afectate de poluarea cu reziduuri zootehnice, cierca 5000 ha. Ca urmare a sc derii septelului, au sc zut i cantit ile de poluan i zootehnici, iar trecerea de la cre terea animalelor in complexe, la cre terea in gospod rii, a redus, intr-o anumit puncte redus . m sur , concentra ia reziduurilor in anumite i disiparea rezisuurilor pe suprafe e mai intinse, dar cu o incarcare mai

11.2. Poluarea solului cu ingr

minte chimice

Agricultura intensiv practicat pe scar larg in toate administrarea de ingr

rile lumii, presupune

minte chimice in scopul m ririi productivit ii plantelor de

cultur . Prin acest procedeu se urmareste restituirea in sol a echivalentului cantit ilor de elementele nutritive extrase di n acesta de c tre plante. Cele mai importante i mai utilizate sunt ingr mintele pe baz de azot (azota ii de amoniu, i superfosfatul) i de potasiu. de calciu i de potasiu), de sulf (sulfatul de amoniu

Efectul poluant este determinat in principal de cantit ile excesive utilizate, cu mult peste cele necesare i, in secundar, de introducerea in sol a unor impurit i toxice con inute de ingr minte. Produc ia mondial de ingr minte chimice a crescut exploziv timp de 30 de ani de la 25 milioane de tone in 1958, la cca 148 mil tone in 1988, fiind in u or regres dup aceasta dat (126 mil. tone n 1993). 45

Folosirea abuziv a ingr

mintelor chimice are urmatoarele efecte negative:

modific circuitul biogeochimic al azotului i fosforului; inhib sau blocheaz reciclarea substan elor organice i a humusului; procesul prin declinul complexului i prin aceasta induce

determina sc derea acestora, iar faptul se manifest absorbant argilo-humic; produce poluarea apelor subterane i de suprafa

sc derea biodiversitatii ecosistemelor acvatice i productivitatea lor biologic . Din cantitatea total de ingr minte aplicate pe o suprafa a agricol , in masa

vegetal se reg sesc maxim 50%; restul r mane in sol sau este antrenat in apele subterane i de suprafa . Prin intermediul unor verigi ale lan urilor trofice azota ii din masa vegetal sunt prelua i de animale i om. Prin procese metabolice azota ii sunt transforma i in azoti i care au o mare afinitate la hemoglobin a, impreun formeaz oxigenare a esuturilor. In condi iile unei agricultu ri intensive cu consum mare de ingr ob ine produc ie maxim chimice cu azot. pe o parte i limita necesar minte cu care methemoglobina, produs stabil care reduce drastic capacitatea de

chimice, este necesar a se realiza un compromis intre cerin ele agriculturii de a pentru protejarea solului, minte apelor i altor factori de mediu, pe alta parte. Reducerea cantit ilor de ingr

11.3. Poluarea solului cu reziduuri de pesticide

Poluarea solului cu pesticide ocup

un rol important. Spre deosebire de alte

substan e poluante, pesticidele sunt dispersate voit in mediul natural pentru a distruge anumi i parazi i ai omului, animalelor domestice sau ai culturilor agricole. Suprafe ele afectate sunt considerabile. In S.U.A. suprafe ele tratate cu pesticide ocup 5% din teritoriu, iar in Fran a anual se trateaz cca. 18 milioane ha.

Pesticidele moderne sunt in cea mai mare parte substan e organice de sintez . Ele sunt destinate pentru distrugerea insectelor d unatoare (insecticide), a ciupercilor fitofage (fungicid e), a buruienilor din culturi (ierbicide), a razoarelor (rodenticide) sau a nematodelor (nematocide). Insecticidele de sinteza actuale se repartizeaz in trei grupe principale: organoclorurate, esteri i carbona i.

46

Contaminarea solurilor i a vegeta iei cu pesticide are importante consecin e asupra speciilor i biocenozelor. Cu toate avantajele importante pe care le prezint larg folosirea pesticidelor in

agricultur (cresterea produc iei, reducerea m ini de lucru etc.) utilizarea lor pe scar i in doze mari i repetate provoac numeroase incovenien e de ordin ecologic. Aplicarea lor provoaca o serie de modific ri in ecosistemele in care au fost introduse printre care se amintesc: ele prezint un spectru de toxicitate foarte intens at t pentru organismele animale grupa au un grad de selectivitate destul de redus i se folosesc adeseori contra efectul lor nu depinde de densitate de i aplicare lor are in vedere densitatea; multe dintre ele au un grad de persisten ridicat in sol care poate fi de ordin ul o parte din pesticide se disperseaz la distan e foarte mari i sunt incorporate in ct i pentru cele vegetale; popula iilor i nu contra indivizilor;

lunilor sau chiar al anilor; biomas , in apele oceanelor sau in sol. Aceste efecte pot fi de natur popula iile demoeco logic adic cele care afecteaz cele care

i in special densitatea acestora

i de natur

biocenotic

provoac rupturi ale echilibrelor biocenotice. Fiind toxice pentru buruieni, boli i d unatori, pesticidele reprezint nocivitate pentru om, animale domestice, vnat i p sari. In acest scop se apeleaz la diverse procedee, cum sunt:y y y

un risc de

Incorporarea in sol de c rbune activ; Administrarea in sol de adjuvanti; produse care re in sau degradeaz pesticidele; Cultivarea de plante ( porumb, sorg ) care au capacitatea de a depolua solul de Combaterea integral a bolilor si d un torilor ca m sur de prevenire a polu rii

atrazin prin absorb ie organic in sol in cantit i mari;y

solului cu pesticide.

12.

Prezenta i gama solurilor din zona dvs. de re edin a

i ar ta i factorii

limitativi ai fertilit ii acestora

47

Tipurile de sol specifice judetului Timi , in func ie de unitatea de relief, sunt: es, campie joas , campie inalt aluviale, lacovisti, soluri saraturate; coline iluviale; munti - soluri brune acide, podzoluri, soluri schelete. La cmpie, cernoziomurile sunt de mai multe subtipuri, predomina nd cernoziomurile freatic umede, cu fertilitate natural ridicat . Campia inalt e dominat de cernoziomurile levigate. In partea de sud a jude ului Timi cernoziomurile levigate freatic ume de solul brun argilic. In zona piemontan i gleizate. In zona colinar solurile brun ro cate de p dure. In zona colinar se intlnesc sunt prezente i dealuri - soluri brune argiloase, brune podzolice i podzoluri argilo- cernoziomuri, cernoziomuri levigate, soluri

i a dealurilor joase se intlne te i zone din luncile

din estul jude ului o mare r spndire o au

solurile brune i solurile podzolice argiloiluviale. In cmpia joas

rurilor, se g esc laovisi i soluri gleizate, iar sub forma de f ii, sau pe suprafe e mai extinse, se intlnesc solurile s r turate i s r turile. In luncile i terasele apelor curg toare sunt r spndite solurile aluviale i aluviunile. Tot in cmpie, dar pe suprafe e mai mici, sunt prezente soluri nisipoase, soluri coluviale, smolnite. In zona piemontan se intlnesc soluri erodate, formate sub ac iunea apelor de iroire. Solul jude ului Timi ofer condi ii favorabile pentru cultura plantelor agricole, indeosebi pentru cultura cerealelor, dar i a plantelor tehnice i furajere, precum i pentru pomicultur i viticultur . Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a jude ului este ocupat de solurile zonale i anume: in col ul de nord-vest apar cernoziomurile, cernoziomurile levigate i cernoziomurile de f nete (freatic umede); apoi in zona deluroas se succed de la vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomin cele brune. Cele brune - inchise i brune - ro cate ocup suprafe e mai mici in jumat tea vestic . Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma une i benzi aproape continue in col ul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune g lbui podzolice, suprafa i brune acide, dezvolta te sub p duri i paji ti secundare), apar pe o montan in partea de est. Cele azonale ocup suprafe e insulare, dintre i humicgleicele,

acestea o extindere mai mare avnd lacovistele, semilacovistele rossa in partea de est.

urmate de smolnite in jum tatea sudic , apoi redzinele brune, ro ii - brune i terra

48

Solone urile sunt r spndite in jum tatea de vest

i, in fine solurile erodate i

regolsolurile in bazinul Begai. P durile sunt relativ pu ine. In partea estic sunt p duri de brad, molid i fag. In celelalte par i ale jude ului se intlnesc mici p duri de stejar, grni , iar in lunci - plopi i salcii. Vegeta ia ierboas prezent pe solurile freatic-hidromorfe din zonele de lunc este dominat de specii precum Amarantus albus (stir), Agrostis alba (iarba campului), Bromus arvensis (obsiga), Cynodon dactylon (pir gros), Lolium perenne (raigras), Dactylis glomerata (golomat ), Alopecurus pratensis (coada vulpii), Festuca pratensis (paius), Poa bulbosa (firuta), Symphytum officinale (tataneasa), Echinochloa crus galli (iarba barboasa), Phragmites spp. (stuf ) etc. Pe solurile s r turate sunt frecvente Trifolium fragiferum (trifoi), Puccinelli a distans (iarb de s r tur ), Statice gmelini (limba pestelui), Champhorosma ovata, Matricaria chamonilla (musetel). In depresiunile din cmpia inalt sunt prezente specii precum Anagallis

arvensis (scanteiuta), Cirsium arvense (palamida), Centaurea cyanus (albastrita), Galium vernum (dragaica), Plantago lanceolata (patlagina), Rumex crispus (macris ), Rubus caesius (mur). In zona plan a cmpiei inalte, pe soluri automorfe, se intlnesc, cu

preponderen , exemplare de Nonnea pulla, Vicia spp. (mazariche), Senecio vulgaris (spalacioasa), Rubus caesius. Pe parcursul ultimilor 300 de ani, vegeta ia natural a fost inl turat , in bun

parte, la data reactualiz rii studii lor i cercet rilor in teren (1988) ea fiind inlocuit in zona de intinse suprafe e de grau, orz, porumb, floarea soarelui, sfecla etc. Prin gruparea unit tilor de teren (U.T.) din cartograma rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri : cernoziomuri (tipice, salinizate), cernoziomuri cambice (tipice, gleizate, pseudogleizate), cernoziomuri argiloiluviale (tipice, pseudogl eizate, pseudorendzinice), soluri brune ro cate (tipice, molice, vertice, pseudogleizate), soluri brune argiloiluviale (tipice, verti ce, pseudogleizate), soluri brune ros cate luvice (vertice, pseudogleizate), soluri brune luvice (tipice, vertice, pseudogleizate), soluri hidromorfe i halomorfe (lacovisti i soloneturi, soluri gleice i pseudogleice), vertisoluri (gleizate, pseudogleizate, saraturate), soluri erodate si modificate antropic,

49

asocia ii de soluri, brune ro cate cu erodisoluri, soluri brune argiloiluviale cu erodisoluri i soluri gleice cu vertisoluri i solone uri. Factorii limitativi care greveaz asupra st rii de calitate a solurilor sunt valorilor sc zute pe cca 47,7%), (17,5%). i rodire a plantelor

dimensiona i de c tre: reac ia solului (datorit

con inutul redus de humus (34,8%), panta i eroziunea de suprafa Acestor fenomene i procese de degradare a mediului

intalnite frecvent in partea de nord-est a arealului (pe linia satelor Seceani-Corne ti) li se asociaz frecvent fractori limitativi precum gradul de tasare (58,6%), excesul de umiditate (pluvial pe 28,2%, freatic 12,6% i din rev rs ri 6,1%). Asupra acestor elemente restrictive ce diminueaz (natural potentialul productiv

i indus antropic) al terenurilor, se impun, de la caz la caz, m suri de

corectare a reac iei acide prin amendare calcica periodic , imbun t irea condi iilor de nutritie a plantelor prin fertiliz ri ameliorative (dozele de amendamente si ingr minte vor fi cele recomandate n studiile agrochimice), eliminarea excesul ui de umiditate prin m suri de prevenire i combatere a acestuia (rigole, an uri, canale, drenuri pentru formele depresionare presarate pe intinsul suprafe elor plane din cmpia inalt , recomandndu-se drenurile verticale), de prevenire etc.). i combatere a eroziunii solului (ar turi pe curba de nivel, culturi in fa ii, asolamente de protec ie

13.

Ar ta i sursele de poluare a solului din zona dvs. si consecintele

acestora Degradarea progresiv a calit i mediului natural continental, na ional, regional se constata manifestare a polu rii existente. In jude ul Timi parametri sunt in eviden urmatoarele surse de poluare, ale c ror i antropic, la nivel mondial,

i la nivel local sub forme specifice de

i evolu ii sunt urm rite constant: surse de poluare a e rului, surse de

poluare a apei i surse de poluare a solului total 49, din care 15 in mediul urban i 34 in mediul rural.

50

Privi a socio-economic i cultural, urbanizarea este o consecin a a dezvolt rii industriale. Existenta ora elor mari sau mai mici inseamn att dizlocarea din mediul natural a sute de mii de hectare de teren, de pe care elementu l natural a disp rut, ct i impactul colectivit ilor asupra mediului (transporturil e urbane, consumul de alimente i de ap , eliminarea de dejec ii, de ape uzate, producerea de de euri, etc.). astfel, suprafa a scoas din circuitul agricol de c tre cele 7 localit i urbane, 75 de comune i 318 sate ale jude ului este de 42.473 ha, ceea ce reprezint suprafa a total a teritoriului jude ului. Poluarea industrial deteriorarea este un alt factor de degradare a mediu lui, care duce la i tratare a i ea in jude ul 5% din

i dispari ia vegeta iei solurilor din zonele de extrac ie

minereurilor de metale neferoase. Poluarea chimic este prezent Timi , afectate fiind, in special, zonele industriale. Poluarea solurilor in municipiul Timi oara:

Poluarea solurilor prin depozitarea direct necontrolat a diverselor de euri Poluarea solurilor prin depozitarea direct a gunoiului de grajd i a dejec iilor

animale Poluarea solurilor prin depozitare de materie prim (caolin) in depozite impropii Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate menajere Poluarea solurilor prin intermediul apelor uzate industriale Poluarea solurilor prin intermediul apelor poluate cu hidrocarburi Poluarea solurilor prin depozitare de substan e chimice anorgance (carbid) Poluarea solului municipiului Timi oara se manifest sub forma contamin rii , etc., dar i prin

indirecte cu poluan i industriali(poluan i din aer adu i pe sol prin precipita ii), poluan ii rezultan i in urma traficului auto, poluan i din apele de suprafa contaminare direct necontrolat pe sol). Existen a fostului Combinat de Cre tere Industriala a Porcinelor COMTI M, care era cel mai mare combinat din lume (cu un efectiv de peste un milion de capete de porcine /anual ) a dus la polua rea profund a solului cu dejec ii animale. (Actualmente acest gigant combinat este in curs de lichida re prin vnzarea de active). De i sunt investitori str ini (australieni, germani, italieni ce au cump rat 51 (imputuri introduse in sol prin fertiliz ri i tratamente chimice,

introducerea in sol de materiale din demol ri i construc ii, diverse de euri depozitate

aceste active) poluarea ce a fost intensa pe aceste terenuri (timp de peste douazeci de ani) a ramas ca o adevarata plaga ecologic . Folosirea intensiv a ingr amintelor chimice artificiale , pentru ob inerea de

produc ii mari la hectar. Aceste produc ii erau necesare at t pentru furajarea animalelor din Comtim, ct i pentru nevoile cerealiere ale popula iei.

Bibliografie:1. Borza I. Ameliorarea i protec ia solului 1997 ed. Mirton Timi oara 2. R u C. i Crstea t. Prevenirea i combaterea polu rii solului, 1983 ed. Ceres Bucure ti 3. Marinca C., Dumitru M., Timi oara r u D., Solul i fertilitatea, 2009, ed. Mirton

52