Upload
others
View
30
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Colectarea și reciclarea sticlei –de ce, unde și cum?
Există oameni pentru care termenii de „reciclare” şi „colectare selectivă” sunt străini, sau pur şi simplu refuză
să încerce pentru că “în România nu se poate”. În România este mai greu, nu este atât de la-ndemână să
colectezi selectiv, însă nu este imposibil. Dar aici intervenim noi, ONG-urile, vrem să vă ajutăm, să vă dăm un
impuls, să vă arătăm că nu e chiar atât de greu. Însă nu putem singuri, fără un pic de implicare din partea
voastră: e ca şi cum am recunoaşte în gura mare că suntem nişte Dons Quijote călare pe o mârţoagă (ONG-
ul) şi ne place să ne luptăm cu morile de vânt (autorităţile şi lipsa comportamentului civic al românilor) cu
gândul la Dulcinea (o Românie curată).
De ce să colectăm selectiv ambalajele din sticlă?
•Nu sunt un produse biodegradabile, adică odată aruncate la gropa de gunoi, acolo rămân
pe veci, pentru că sticla nu are proprietăţi de descompunere. Iar potrivit Eurostat, România îşi
depozitează deşeurile la gropile de gunoi în proporţie de 99%, aflându-se pe penultimul loc în
clasamentul ţărilor europene civilizate, care reciclează, cum este Germania, cu 1% deşeuri depozitate la gropile de gunoi sau Olanda cu 1.1%. În 2011, 7.8 milioane tone de CO₂ au fost
emise în atmosferă, din care sticla a fost vinovată de 2%. Poate pare puţin, dar făcând altfel calculul, fabricarea sticlei a generat 156.000 tone de CO₂ într-un singur an. Am respira mai bine
dacă această cantitate ar fi redusă, doar pentru că nu ducem sticla la groapa de gunoi.
Românii aruncă în fiecare an la gunoi peste 50 de milioane de baterii și acumulatori uzați, conform Asociației
Sistemului Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB). În anul 2016, ținta de reciclare a acestui tip de deșeuri este
de 45%.
Bateriile și acumulatorii aruncați reprezintă aproximativ 1.150 de tone de deșeuri cu conținut mare de metale
grele. Normele europene prevăd că aceste deșeuri trebuie reciclate în mod responsabil, în caz contrar, România
riscă penalizări.
În 2015 au fost reciclate aproximativ 100 de tone de baterii, adică 4,5 milioane de bucăți.
Românii reciclează doar 8% din bateriile folosite, iar în
2016 ținta este de 45%
Partea a doua
“Cu toate acestea, aproximativ 1.150 tone de deșeuri periculoase de baterii și acumulatori ajung în continuare,
anual, în cele 110 depozite neconforme, dar și în cele peste 3.500 depozite ad-hoc neautorizate din țară,
determinând poluarea mediului înconjurător și riscuri majore asupra sănătății populației”, declară reprezentanți ai
SNRB.
Mai mult, organizația consideră că ținta de reciclare pentru 2016, adică de 45%, va fi ratată, fapt care va avea un
efect negativ asupra accesării de fonduri europene.
Soluțiile SNRB pentru a încerca să îmbunătățească cifra de reciclare sunt: sporirea numărului punctelor de
colectare aflate la dispoziția populației şi dezvoltarea Hărţii Interactive, aplicație care detectează automat locaţia
vizitatorului online şi propune cele mai apropiate puncte de