Razboiul Arabo

8/13/2019 Razboiul Arabo

1/8

Razboiul Arabo-Israelian din 1973

I Introducere

Razboiul Arabo-Israelian din 1973, conflict armat intre Israel si tarile arabeEgipt si Siria, s-a desfasurat in luna octombrie, 1973. Egiptul si Siria, audeclansat conflictul pentru a-si recupera teritoriile pe care Israelul le-aocupat in Razboiul de 6 zile! din 19"7. #esi ambele parti au suferitpierderi grele din cauza razboiului din 1973, Israelul si-a mentinut controlulasupra teritoriilor. #eoarece conflictul a inceput de sarbatoarea e$reiasca%om &ippur si s-a desfasurat de-a lungul sfintei luni musulmane aRamadamului, razboiul a mai fost numit si !Razboiul Yom Kippur! decatre Israeleni si !Razboiul Ramadamului! sau !Razboiul dinOctombrie! de catre Arabi.

#esi nu a adus sc'imbari semnificabile granitelor teritoriilor, razboiul din1973 si consecintele sale au a$ut efecte numeroase asupra natiunilorparticipante si asupra relatiilor lor cu marile puteri mondiale. Egiptul a iesitdin (niunea Republicilor So$ietice Socialiste )(RSS*, care i-a furnizat a+utormilitar si economic inca din anii , si a inc'eiat stranse relatii cu Statele

(nite. Siria a iesit din razboi, fiind un aparator ferm al drepturilor arabilorsi cel mai apropiat aliat al /rientului 0i+lociu pentru (RSS. In Israel,razboiul a declansat atitudini dezaprobatoare fata de conducatorii statelor,care, in cele din urma, au demisionat. Razboiul a semnalat o implicarecrescanda a Statelor (nite pentru negocierea si garantarea intelegerilorarabo-Israeliene.

II Cauzele razboiului.

2ungul conflict dintre e$rei si arabi pri$ind conrolul asupra teritoriului)istorie* alestina s-a materializat in razboaie in anii 4 19!" 19#6 si

1967. /pozitia arabilor fata de statul e$ru Israel a inclus si statele $ecinearabilor si dupa 19"5, se infiinteaza /rganizatia pentru eliberareaalestinei, un corp politic preocupat de crearea unui stat pentru arabiipalestieni. In Razboiul de 6 zile $ din 1967, Israelul a obtinut controlulasupra peninsulei Sinai si asupra Fasiei Gaza, stapanite anterior deEgipt 6 asupra Inaltimilor Golan, apartinand initial Siriei 6 asupra WestBank si Ierusalimului esticadministrate initial de Iordania. 0ai tarziu, inacelas an, atiunile (nite au adoptat o rezolutie cerand retragereaIsraelitilor din aceste teritorii in sc'imbul recunoasterii independenteiIsraelului. In 19"9, presedintele egiptean 8amal Abdel asser a lansat ocampanie pe analul de Suez )un canal artificial intre eninsula Sinai siteritoriul egiptean*. onflictul, care nu s-a materializat intr-un razboi


2/8

propriu-zis, s-a inc'eiat in 197 cu un acord de incetare a focului, propusde Satele (nite.

2a inceputul anilor 7, succesorul lui asser, An:ar al-Sadat, a incercatpe cai diplomatice sa determine retragerea israelitilor pregatind, in acelastimp, Egiptul )armata* pentru razboi. In fiecare an, atiunile (nite au emisrezolutii cerand Israelitilor sa se retraga, iar Statele (nite au a$ut parte decritici ale comunitatii internationale $izand suportul acordat Israelului. Inacest timp, negocierile au continuat. atiunile Arabe refuzau sa negciezeinainte ca Israelul sa se ratraga fara garantii pentru pace si securitate.

ici Statele (nite si nici Israelul nu credeau ca fortele arabe ar puteapro$oca puterea militara bine-cunoscuta a Israelenilor. (RSS-ul, carespri+inise atiunile Arabe in timpul razboiului anterior cu Israelul siapro$izionase Egiptul cu armament, stia ca Egiptul se pregateste derazboi, dar a subestimat 'otararea lui Sadat de a folosi o posibilila armataimpotri$a Israelului. 0ai mult c'iar, nici ;ac'ington-ul si nici 0osco$a nuerau la curesnt cu diferentele adanci in politica dintre conducatoriiegipteni si sirieni. #eci, scopul pentru ambii conducatori era sa-si recastigeteritoriile de la Israel, Sadat era gata sa combine mi+loacele armate cuinceperea unui proces diplomatic, in timp ce presedintele Sirian an?-ului si al Ierusalimului sau problemastatului alestinei. Ei au omis Iordania si /rganizatia pentru Eliberareaalestinei, din planuirea razboiului.

III %es&asurarea razboiului.

Egiptul si Siria si-au lansat atacul impotri$a Israelului pe " octombrie,1973. Era %om &ippur, ziua sfanta a anunlui e$reisc. A$and multi ci$icliinarmati in sinagogi, Israelul a fost surprins cu garda +os de atacurilecoordonate. Sursele de informatie Israelite nu au tinut seama deprobabilitaea unui atac arab, iar armata Israelina nu era pregatita pentruun razboi. Armatele lui Sadat au tra$ersat rapid analul de Suez, astfel,Egiptul spargand randul de fortificatii Israeliene aflate de-a lungul maluluiestic al analului, numit linia >ar-2e$, pe care Israelienii il credeauimpenetrabil. Egiptul a intarit regiunea pentru a-si apara pozitia. onstientde puterea limitata a armatei sale in pri$inta modului de atac, Sadat nu o


3/8

ordonat o inaintare spre tinutul detinut de Israel in Sinai. #impotri$a ,armatele sale au luat o mica parte din tinutul aflat pe intreaga lungime amalului estic al analului. Intre timp, fortele siriene a$ansau in teritoriulInaltimilor 8alon.

In timpul primei saptamani de razboi, si Siria si Egiptul ar fi facut multera$agii armatei israelene, ar fi putut lua multe teritorii si ai ar fi putut

pro$oca distrugeri gra$e centrelor ci$ile israelene. u toate acestea,ambele armate nu au putut obtine un a$anta+ al castigurilor anterioare,asupra lipsei de pregatire israeliana si asupra primelor pierderi aleacestora. Sistemul de comunicare neregulat si lipsit de acuratete dintre0osco$a si aceste capitale arabe, a in'ibat succesele armate arabe.

e la mi+locul lui /ctombrie, Israelul si-a mobilizat trupele si a lansat oserie de contraatcacuri pe ambele fronturi. In ciuda unor gra$e pierderiinitiale, israeletii au recucerit terenul pe care Siria il capturase si au trecutprin forta dincolo de granitele Siriei, facandu-si curand drum prin artileria#amascului. Intre timp Israelul a lansat a contraofensi$a impotri$aEgiptului, tra$ersand analul de Suez, a$ansand in Egipt si inco+urandArmata a III-a a Egiptului. ana la sfarsitul razboiului, fortele israelene aua$ansat pana la 1 ?m de airo si 5 ?m de #amasc. u toate acestea,Israelul n-a considerat necesar din punct de $edere politic sa ocupe celedoau capitale arabe.

I' Incetarea &ocului si retara(erea

Starea precara in care se aflau armatele arabe au grabit inc'eiarearazboiului. A incura+at de asemenea inter$entia imediata a Statelor (nite,care au furinzat arme Israelului in timpul razboiului, si (niunii So$ietice,care au apro$izionat fortele arabe. Amenintarea Israelului de a eradicaarmata a III-a a Egiptului l-a con$ins pe secretarul de stat al Statelor

(nite, Henry Kissingersa $iziteze 0osco$a pentru a negocia un acord deincetare a focului cu comandantul so$ietic Leonid Brejnev. e @3octombrie, atiunile (nite au aprobat rezolutia, ceea ce ducea la negocieriintre israeliti si arabi.

Si Israelul si Egiptul au incalcat termeni de incetare a focului, iar Israelul si-a continuat incercuirea Armatei a III-a egiptene. >re+ne$, crezand intr-o$ictorie a Egiptului si o posibila destabilizare a gu$ernului lui israelian, asugerat presedintelui Statelor (nite, Ric'ard i=on, ca o actiune a armateiisraeliene ar determina un raspuns sobietic, incluzand inter$entia infa$oarea sal$arii Armatei a III-a. 2a raspuns, &issniger a cerut si a primittotodata permisiunea lui o=on de a pune trupele americane in alerta


4/8

nucleara. Si so$ieticii si americanii s-au retras aproape imediat dintr-oconfruntare.Incetarea &ocului a a)ut loc pe *# octimbrie.

#orinta Israelului de a i se returna prizonierii de razboi cu e=istentaprecara a Armatei a III-a a Egiptului au grabit discutiile la ni$el militar intre

Israel si Egipt. Aceste tratati$e au a$ut loc la ?ilometrul 11 pe drumulairo-Suez din 28 octombriepana pe la sfarsitul noiembrie. &issinger,dorind o participare mai mare a americanilor, a anga+at o onferinta depace a /rintului 0i+lociu, a$and Statele (nite si (niunea So$ieticadrept co-presedinti, pentru a continua negocierile. #esi a participat si Iordanul, Siriaa renuntat sa participe, iar /rganizatia de Eliberare a alestinei nu a fostin$itata. #upa @ zile de negocieri publice, conferinta a fost suspendata sinu a mai reusit sa se reuneasca.

In urmatorii @ ani, &issinger a negociat zburand inspre si dinspre capitalearabe si Israel comportandu-se ca un mediato. Aceasta te'nica a dus laprimul acord de dezarmare egipto-israelene, cerand retragerea Israeluluidincolo de analul de Suez si infiintarea in ianuarie 1975 a unei forte deinstaurare a pacii in zona analului+,orta tiunilor nite &useseinstaurata dupa razboiul din 19#6si a durat pana in 1967/. In mai1975, Siria si Israelul, cu a+utorul lui &issinger a concluzionat un acord dedezarmare prin care Israelul returna Siriei teritoriul capturat in razboiul din1973, impreuna cu orasul Al unaBtra' din regiunea 8olan. Au stabilitdeasemenea o zona a atiunilor (nite, fortele israelite si cele siriene in8olan. (n al doilea acord egipto-israelian a fost inc'eiat in septembrie197.

' Consecintele razboiului.

#esi razboiul nu a pretins concesii terotoriale, a a$ut multe efecte la unni$el mult mai inalt si comple= al conflictului arabo-israelian. In timp cepierdele arabe erau de departe mai mari decat cele ale israelitilor, ambeleparti au pretins $ictoria. Cortele arabe do$edisera ca pot lansa cu succesun atac coordonat. u castigurile initiale, ei au scufundat din temelii mitulin$icibilitatii israelitilor care dura din razboiul din 19"7. Intre timp, in ciudaunor pierderi semnificati$e, Israelul s-a regrupat cu succes in cate$a zile,impingand fortele arabe inapoi, dincolo de granitele din 19"7.

In timp ce razboiul nu a afectat relatiile dintre Siria si (niunea So$ietica sia opus mai mult Siria si Statele (nite, Israelul, a initiat totusi sc'imbaridrastice in relatiile e=terne ale Egiptului. oua relatie pe care &issingerincepuse s-o lege cu Sadat a redus influenta so$ieticilor asupra Egiptului sia adus tara mai aproape de Statele (nite. Ciecare acord inc'eat cu succes,genera incredere intre Israel si Egipt. Ciecare dintre aceste realizaristabilea o fundatie la tratatul de pace dintre Egipt si Israel din 1973. utoate acestea, relatiile imbunatatite ale Egiptului cu Statele (nite si cuIsraelul au adus la repararea si izolarea sa de afacirile inter-arabe din aniiD. Intre timp, succesul diplomatic al Statelor (nite in perioada de duparazboi le-au preferat ca mediator, confident si girant diplomatic al arabilorsi israelitilor de asemenea in $iitoarele negocieri.


5/8

In final, razboiul a produs probleme interne si in Israel. 2ipsa de pregatiremilitara a israelitilor a pus problema competentei conducatorilor.Rezultatele in$estigarilor care a urmat au foat e=trem de critice pri$indarmata, ducand la demisia primului ministru 8olda 0eir si a ministruluiapararii 0oss'e #aBan.

Razboaiele arabo-israeliene

By Horiaon ianuarie 16, 2011

Rzboaiele arabo-israeliene reprezint conflicte armate care au opus statul Israel rilor arabe

vecine.

Imigraia ebraic n Palestina a favorizat deja din anii 3 confruntri s!ngeroase ntre coloni

"i populaia arab# devenite constante dup ce sioni"tii au obinut abandonarea teritoriului de

ctre britanici "i $%& a stabilit mprirea Palestinei n dou state '()*+,.

Rzboiul de independen

Rzboiul civil s-a transformat n rzboi descis prin invadarea noului stat Israel# n mai ()*#

de ctre armatele /igii arabe 'egiptene# iordaniene# ira0iene# siriene "i libaneze,# care# n ciuda

superioritii numerice# au fost respinse "i invinse de armata israelian# improvizat# dar bine

motivat '()*),.

Israelul "i-a lrgit graniele prevzute de planul $%& de mprire nspre 1alileea occidental"i %egev# leg!nd partea evreiasc a Ieruslimului de restul teritoriului.

2n urma acestui rzboi a luat na"tere "i problema refugiailor palestinieni 'peste . de

arabi au prsit rapid Israelul,# n timp ce a rmas descis conflictul profund dintre cele dou

populaii# cu o tensiune permanent n privina frontierelor israeliene.

Rzboiul din 1956
http://istoriiregasite.wordpress.com/author/istoriiregasite/http://istoriiregasite.wordpress.com/author/istoriiregasite/


6/8

2n ()4# profit!nd de izolarea 5giptului 'care lansase o cruciad mpotriva Israelului "i

inceiase acordul cu rile arabe care nconjurau Israelul, din cauza naionalizrii canalului de

6uez# Israelul a dezlnuit o ofensiv preventiv care# sub comanda lui M. Dayan# a dus la

ocupararea temporar a 6inaiului "i a f!"iei 1aza. /a aciunea Israelului s-a adugat

intervenia trupelor anglo-franceze din Port 7uad "i Port 6aid. Intervenia $%& "i presiunile

6&8 "i &R66 au determinat Israelul s se retrag '()+,# n timp ce forele $%& se plasau

ntre egipteni "i israelieni.

Rzboiul de ase zile

2n iunie ()4+ o nou tentativ de a ntri solidaritatea dintre rile arabe# fcut de %asser "i

urmat de cererea de retragere a forelor de intervenie $%& de la blocajul provocator al

navelor israeliene din 1olful 89aba spre care se descidea "i portul israelian 5ilat# a creatmotivul unui atac israelian ulterior. 2n ciuda amplitudinii coaliiei arabe# armata statului

evreiesc a obinut# sub conducerea lui :. ;a

1aza# ?isiordaniei "i a celorlalte nlimi de pe 1olan# nspre 6iria.

Rzboiul de Yom-Kippur

@ensiunea permanent# susinut "i de superputerile 6&8 'care sprijinea Israelul, "i sovietic

'tinz!nd s dob!ndeasc un rol mediteranean# narmand unele ri arabe,# a produs n 4

octombrie ()+3 un nou rzboi# descis de un atac egiptean de srbtoarea ebraic a

Aippurului# blocat dup incertidunile iniiale de rezistena israelian eficient# # angajat "i pe

nlimele 1olanului de sirieni. Pe BB octombrie $%& a impus ncetarea focului "i a trimis

c"tile albastre pentru a controla o f!"ie demilitarizat din ?analul de 6uez. 8cordul de pace

cu 5giptul din ()+) a stabilit retragerea israelienilor din 6inai.

Paea din 199!
http://istoriiregasite.wordpress.com/2011/01/16/razboaiele-arabo-israeliene/razboiul-de-yom-kippur/


7/8

;up invazia israelian a /ibanului# n ()B# desciderea unui front intern de lupt o dat cu

Intidafa din ()+ "i racetele lansate mpotriva Israelului de ctre 6. Cussein n cursul

rzboiului din 1olf '())(,# acordurile de pace semnate la Dasington ntre Israel "i $5P n

())3 'urmate de cel cu Iordania n ())* "i nceperea tratativelor su 6iria, au pus bazele unei

concilieri privind diferitele controverse regionale

?onflictul 8rabo- Israelian

Cauze:

29 noiembrie 1947- Decizia Adunarii Generale a Natiunilor Unite de

a imparti Palestina in 2 state separate !7"e#rei$ 4%"arabi &' Planul Natiunilor Unite le re(uza ambelor state su#eranitatea la )erusalim'

*#reii doreau un stat cu capitala la )erusalim'

Arabii doreau un stat in care e#reii sa (ie minoritari'

Des(asurarea con(lictului +,azboiul de independenta-194.&'

/a 14 mai 0tatul )sraelian se declara independent Da#id en-Gurion&'

/a

1! mai 194$ tarile membre ale /iii Arabe *ipt$ 3ransiordania$ 0iria$ /i

ban$ )ra si Arabia 0audita&

au atacat statul e#reu$ declansand primul con(lict arabo-israelian5

Pe 24 mai 194la /atrun$ 6aanaul si /eiunea Araba au purtat batalii pentru controlul

asupradrumului spre )erusalim

iunie 194 -8peratiunea Deni -8capturarea oraselor /dda si ,amle -

8 onirea palestinienilor'

)sraelienii continua o(ensi#a pana in (ebruarie 1949 s(arsitul razboiului&'

Urmarile razboiului:

-)sraelul a semnat acorduri bilaterale de armistitiu cu tarile arabe implicate in razboi5

- )sraelul a de#enit o tara cu o supra(ata de 215;;; mp5

- 0ute de mii de palestinieni musulmani au (ost oniti din tara lor

- ila$ ?eita$ 6abala$ DeirGosum$ /atrum$ eit-@alu&

au (ost rase de pe (ata pamantului

Pierderile teritoriale

ale Palestinei


8/8

Documents

Razboiul Arabo