Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Raport privind Impactul
asupra Mediului
A.N. Apele Romane
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral
FEBRUARIE 2012
Str.Mircea cel Batran nr.127, cod 900592 Constanta – Romania
Tel. 0241.67.30.36; 0341.40.33.00; Fax: 0241.67.30.25
http://www.rowater.ro
COD FISCAL: 18279146; Cod IBAN: RO 31 TREZ 2315 047X XX00 6408
Halcrow Romania S.R.L.
A CH2M HILL COMPANY
Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5
Bucuresti, Romania
tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189
halcrow.com
Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.
Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.
Implementarea structurii
adecvate de prevenire
a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc
Reducerea eroziunii costiere
Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre in zona municipiului
Constanta si in zona Eforie Nord
A.N. Apele Romane
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Halcrow Romania S.R.L.
A CH2M HILL COMPANY
Str. Carol Davila Nr.85, 050453, Sector 5
Bucuresti, Romania
tel + 40 311 065 376 fax + 40 311 034 189
halcrow.com
Halcrow Romania S.R.L. a pregatit acest raport in conformitate cu instructiunile clientului, Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, numai pentru utilizare exclusiva si specifica a acestuia.
Orice alta persoana care utilizeaza oricare informatie continuta in acesta o face pe propriul sau risc.
Raport privind Impactul asupra Mediului
ASISTENTA TEHNICA PENTRU PREGATIREA DE PROIECTE AXA PRIORITARA 5
Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc Domeniul major de interventie 2 – Reducerea eroziunii costiere
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI IN ZONA EFORIE NORD
A.N. Apele Romane
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral
Acest document a fost elaborat si actualizat astfel:
Versiune Data Descriere Creat de Verificat de Aprobat de
1.0 14.06.2011 Versiune preliminara R. Dorneanu V. Cooper P. Barter
2.0 04.08.2011 Versiune preliminara R. Dorneanu G.Stoian S. Tiganescu
3.0 20.12.2011 Versiune preliminara M. Vidrighin
M. Negoita
G.Stoian S. Tiganescu
4.0 28.02.2012 Versiune finala M. Vidrighin
M. Negoita
G.Stoian S. Tiganescu
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Cuprins
1 Informatii generale 1
1.1 Introducere 1
1.2 Scopul si importanta obiectivului de investitii 2
1.2.1 Scopul proiectului 2
1.2.2 Problema 3
1.2.3 Necesitatea proiectului 3
1.3 Descrierea lucrarilor propuse 4
1.3.1 Situatia existenta 4
1.3.2 Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent 14
1.3.3 Lucrarile propuse 15
1.3.3.1 Mamaia Sud 15
1.3.3.2 Tomis Nord 16
1.3.3.3 Tomis Centru 16
1.3.3.4 Tomis Sud 17
1.3.3.5 Eforie Nord 17
1.3.4 Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse 17
1.3.4.1 Mamaia Sud 17
1.3.4.2 Tomis Nord 20
1.3.4.3 Tomis Centru 22
1.3.4.4 Tomis Sud 24
1.3.4.5 Eforie Nord 27
1.3.5 Perioada de executie a lucrarilor 30
1.3.6 Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor 32
1.3.7 Surse de materiale de constructie 33
1.3.7.1 Piatra de cariera 34
1.3.7.2 Nisip pentru reincarcarea plajei 35
1.3.7.3 Structuri din beton prefabricate 37
1.4 Consumul de energie 37
1.5 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 37
1.5.1 Impactul negativ 37
1.5.2 Impactul pozitiv 39
1.6 Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona 40
1.6.1 Mamaia Sud 40
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
1.6.2 Tomis Nord 41
1.6.3 Tomis Centru 41
1.6.4 Tomis Sud 41
1.6.5 Eforie Nord 41
2 Procese tehnologice 42
2.1 Procese tehnologice 42
2.2 Activitati de dezafectare 43
3 Deseuri 43
3.1 Deseuri inerte si nepericuloase 43
3.1.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie 43
3.1.2 Generarea deseurilor in perioada de operare 45
3.2 Deseuri toxice si periculoase 45
3.2.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie 45
3.2.2 Generarea deseurilor in perioada de operare 45
3.3 Modul de gospodarire a deseurilor 46
4 Metodologia de evaluare 47
4.1 Evaluarea impactului 47
5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora 48
5.1 Apa 49
5.1.1 Date generale 49
5.1.1.1 Ape de suprafata 49
5.1.1.2 Hidrogeologie 51
5.1.1.3 Directiva Cadru Apa 55
5.1.1.4 Calitatea apei 57
5.1.2 Alimentarea cu apa 65
5.1.3 Managementul apelor uzate 65
5.1.4 Prognozarea impactului 66
5.1.4.1 Perioada de constructie 66
5.1.4.2 Perioada de operare 68
5.1.5 Masuri de diminuare a impactului 68
5.2 Aerul si Clima 68
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
5.2.1 Situatia actuala 68
5.2.1.1 Temperatura aerului 68
5.2.2 Calitatea aerului 70
5.2.3 Surse si poluanti generati 71
5.2.4 Impactul potential produs asupra aerului 73
5.2.4.1 Perioada de constructie 73
5.2.4.2 Perioada de operare 73
5.2.5 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 73
5.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor 74
5.3.1 Situatia actuala 74
5.3.2 Surse potentiale de zgomot 76
5.3.3 Impactul potential 78
5.3.3.1 Perioada de constructie 78
5.3.3.2 Perioada de operare 79
5.3.4 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 79
5.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor 80
5.5 Solul si subsolul 80
5.5.1 Situatia actuala 80
5.5.2 Surse de poluare a solului si subsolului 83
5.5.3 Impactul potential 84
5.5.3.1 Perioada de constructie 84
5.5.3.2 Perioada de operare 84
5.5.4 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 84
5.6 Biodiversitate 85
5.6.1 Date generale 85
5.6.1.1 Surse de informare 85
5.6.1.2 Zone protejate desemnate 85
5.6.1.3 Habitate 88
5.6.1.4 Asociatii floristice 89
5.6.1.5 Avifauna 89
5.6.1.6 Componente biologice ale mediului marin 90
5.6.2 Impactul potential 92
5.6.2.1 Perioada de constructie 92
5.6.2.2 Perioada de operare 94
5.6.3 Masuri de diminuare a impactului 95
5.7 Pescuitul 96
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
5.7.1 Situatia existenta 96
5.7.1.1 Zone desemnate pentru pescuit 96
5.7.1.2 Pescuitul comercial 97
5.7.1.3 Activitatea de pescuit 98
5.7.1.4 Caile de migratie a pestilor 98
5.7.2 Impactul potential 99
5.7.2.1 Perioada de constructie 99
5.7.2.2 Perioada de operare 101
5.7.3 Masuri de diminuare 101
5.8 Peisajul 102
5.8.1 Situatia existenta 102
5.8.1.1 Caracterul peisagistic general 103
5.8.1.2 Confortul vizual 103
5.8.2 Impactul potential 104
5.8.2.1 Perioada de constructie 104
5.8.2.2 Perioada de operare 104
5.8.3 Metode de diminuare a impactului 104
5.9 Patrimoniu cultural si mediul istoric 105
5.9.1 Situatia actuala 105
5.9.1.1 Arheologie marina 105
5.9.1.2 Situri arheologice terestre 105
5.9.2 Impact potential 107
5.9.2.1 Perioada de constructie 107
5.9.2.2 Perioada de operare 107
5.9.3 Metode de diminuare a impactului 107
5.10 Mediul social si economic 107
5.10.1 Situatia actuala 107
5.10.1.1 Populatie 107
5.10.1.2 Structura etnica a populatiei 108
5.10.1.3 Populatia activa 108
5.10.1.4 Activitatea economica 109
5.10.1.5 Turism 109
5.10.2 Impactul prognozat in perioada de constructie 110
5.10.3 Impactul prognozat in perioada de operare 111
5.10.4 Masuri de diminuare 111
6 Analiza alternativelor 112
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
6.1 Alternativa 0 112
6.2 Alternative analizate 119
6.3 Alegerea alternativei optime 124
6.4 Alternativa propusa 127
7 Monitorizarea 127
7.1 Perioada de constructie 127
7.2 Perioada de operare 129
8 Situatii de risc 129
8.1 Impact potential 129
8.1.1 Perioada de constructie 129
8.1.2 Perioada de operare 130
8.2 Masuri de prevenire a accidentelor 131
8.2.1 Perioada de constructie 131
8.2.2 Perioada de operare 131
9 Descrierea dificultatilor 132
10 Rezumat fara caracter tehnic 133
10.1 Introducere 133
10.2 Alternative 133
10.3 Descrierea lucrarilor 134
10.3.1.1 Mamaia Sud 134
10.3.1.2 Tomis Nord 134
10.3.1.3 Tomis Centru 135
10.3.1.4 Tomis Sud 135
10.3.1.5 Eforie Nord 135
10.4 Impactul potential si masuri de diminuare 135
10.4.1 Impactul potential asupra apei 135
10.4.2 Impactul potential asupra aerului 136
10.4.3 Zgomot si vibratii 136
10.4.4 Impactul asupra solului 137
10.4.5 Impactul asupra biodiversitatii 137
10.4.6 Impactul asupra pescuitului 138
10.4.7 Impactul asupra peisajului si confortului vizual 139
10.4.8 Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric 139
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
10.4.9 Impactul asupra mediului socio-economic 139
10.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului 140
10.6 Concluziile studiului de evaluare adecvata 142
10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact 145
11 Referinte 146
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Anexe Anexa A Plan de amplasare in zona
Anexa B Planuri de situatie ale lucrarilor de protectie propuse
Anexa C Harta hidrologica
Anexa D Corpuri de apa subterana prezente in zona lucrarilor propuse
Anexa E Zone desemnate pentru cresterea molustelor
Anexa F Zone protejate
Anexa G Harta geologica
Anexa H Asociatii floristice
Anexa I Componente biologice ale mediului marin
Anexa J Grafice de executie propuse
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 1
1 Informatii generale
1.1 Introducere
Denumirea obiectivului de investitii:
Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele
mai expuse la risc - Reducerea eroziunii costiere
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL
MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Scopul Proiectului
Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a
standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre, precum si de
a creste siguranta in partea sudica a coastei, zona care este serios amenintata de
eroziunea costiera.
Amplasamentul obiectivului
Litoralul Romaniei la Marea Neagra are o lungime de circa 240km, intinzandu-se de
la bratul Musura, la Nord de Sulina (de la frontiera cu Ucraina - 450 12' N, 290 40' E)
pana la Vama Veche (frontiera cu Bulgaria - 430 44' N, 280 35' E). Ocupa aproximativ
6% din intregul litoral al Marii Negre.
Linia tarmului romanesc este impartita in doua mari subdiviziuni:
• Unitatea Nordica, de la Garla Musura la Capul Midia;
• Unitatea Sudica, intre Cap Midia si Vama Veche.
Administratia Nationala Apele Romane prin Administratia Bazinala de Apa
“Dobrogea – Litoral” - ABAD-L a planificat realizarea de investitii pentru protectia
litoralului romanesc al Marii Negre, prin realizarea unor lucrari pentru reducerea
eroziunii costiere. Aceste investitii se vor realiza in mai multe etape.
In cadrul prezentului raport sunt analizate proiectele prioritare pentru prima etapa,
care au drept scop protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii
Negre in urmatoarele sectoare prioritare:
1. Mamaia Sud;
2. Tomis Nord;
3. Tomis Centru;
4. Tomis Sud;
5. Eforie Nord.
Amplasarea in zona a acestor sectoare prioritare este prezentata in Anexa A.
Proiectantul lucrarilor:
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 2
Beneficiarul lucrarilor
Administratia Nationala Apele Romane - ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA
“DOBROGEA – LITORAL”, str. Mircea cel Batran nr. 127, Constanta, Romania,
tel:+40 0241 67 30 36, fax: +40 0241 67 30 25
Autorul raportului
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L., Str. Carol Davila Nr. 85, 050453, Sector 5,
Bucuresti, Romania, tel: +40 311 065 376, fax: +40 311 034 189.
S.C. HALCROW ROMANIA S.R.L. este inscrisa in Registrul National al elaboratorilor
de studii pentru protectia mediului la pozitia nr. 242, conform Certificatului de
inregistrare din 16.09.2010.
Persoana de contact: George Stoian, tel: +40 735 805 935, fax: +40 311 034 189.
1.2 Scopul si importanta obiectivului de investitii
1.2.1 Scopul proiectului
Halcrow a fost contractat de catre A.N. “APELE ROMANE”, Administratia Bazinala
de Apa Dobrogea-Litoral – ABAD-L, pentru a oferi asistenta tehnica in pregatirea
proiectelor pentru reducerea eroziunii costiere pe litoralul Marii Negre.
Contractul de asistenta tehnica este finantat de Programul Operational Sectorial
Mediu (POS Mediu), care este unul dintre cele noua programe operationale din
obiectivul “Convergenta” pentru perioada de programare a Uniunii Europene 2007-
2013.
Proiectul „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre
in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord” este in legatura directa cu Axa
Prioritara 5 a POS Mediu, respectiv “Implementarea infrastructurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc”, domeniul major de
interventie 2 “Reducerea eroziunii costiere”. Implementarea acestui proiect are drept
scop atat cresterea sigurantei populatiei si protectiei mediului natural, cat si cresterea
valorii economice a litoralului romanesc.
Obiectivul general al proiectului este de a proteja si imbunatati calitatea mediului si a
standardelor de viata in lungul zonei costiere romanesti a Marii Negre precum si
cresterea sigurantei in partea sudica a coastei, care in prezent este serios amenintata
de eroziunea costiera.
La inceputul primaverii anului 2011, in cadrul contractului de asistenta tehnica,
Halcrow Romania a fost desemnata de catre ANAR – ABADL sa elaboreze un nou
Master Plan pentru zona costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica
pentru managementul intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre, luand in
considerare interactiunile fizice si antropogene intre toate zonele. Prioritizarea
lucrarilor de protectie costiera de-a lungul zonei de coasta romanesti a reprezentat
elementul cheie pentru asigurarea ca fondurile disponibile sunt directionate corect
catre zonele care au cea mai mare nevoie. In cadrul Master Plan-ului elaborat au astfel
fost identificate cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere romanesti,
zone in care o atentie deosebita trebuie acordata reabilitarii si imbunatatirii calitatii
mediului.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 3
Acest Raport privind Impactul asupra Mediului reprezinta rezultatele procesului de
evaluare a impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera ce
se vor desfasura in cele cinci zone identificate ca prioritare in cadrul noului Master
Plan elaborat pentru zona costiera romanesca a Marii Negre.
Cele 5 zone prioritare in care sunt necesare, in viitorul apropiat, lucrari costiere de
protectie si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt:
1. Mamaia Sud;
2. Tomis Nord;
3. Tomis Centru;
4. Tomis Sud;
5. Eforie Nord.
1.2.2 Problema
Activitatile antropice cu impact semnificativ asupra zonei de coasta au avut ca
rezultat un debit substantial redus de sedimente depuse in zona tarmului litoral
romanesc. Aceasta reducere severa a sedimentelor a condus in timp la eroziunea si
retragerea coastei. Acest fenomen a inceput din anii 1850, accelerandu-se rapid in
ultimele patru decenii. Constructia, extinderea si intretinerea digurilor din zona
Sulina si a canalului incepand cu secolul 19 au intrerupt circulatia de sedimente din
canalul nordic al Fluviului Dunarea (Canalul Chilia) ce reprezinta granita cu Ucraina
catre zona litoralului romanesc. In plus, construirea si operarea barajului Portile de
Fier si a altor baraje de pe Dunare a redus drastic cantitatea de sedimente care ajunge
din bazinul Dunarii in Marea Neagra. Aceasta situatie nu se va schimba fara
interventie din partea factorului uman, iar orice solutie de remediere a situatiei
trebuie sa fie propusa luand in considerare contextul unor cantitati mult reduse de
sedimente livrate din bazinul Dunarii in Marea Neagra.
Avand in vedere ca mediul de coasta este dinamic, orice interventie locala poate avea
consecinte importante asupra zonelor situate sub locatia unde s-a intervenit in
directia curentilor. Sedimentele de-a lungul liniei de coasta sunt in mod natural in
miscare constanta. Atunci cand o structura intrerupe aceasta miscare intr-o locatie
specifica, regiunea care primea in mod natural aceste sedimente in miscare va fi
lipsita de aprovizionarea acestora. Totusi, sedimentele din locatia de primire continua
sa se miste ca raspuns la conditiile naturale ale mediului. Rezultatul net al acestor
procese este acela ca amplasamentul respectiv va prezenta o pierdere neta de material
(sedimente). Astfel, apare fenomenul de pierdere (disparitie) a plajelor si habitatelor,
iar infrastructura este amenintata sau chiar distrusa.
Fenomenul de retragere a liniei de coasta romanesti s-a desfasurat intr-un ritm
accelerat, pe o perioada lunga de timp. Amplasarea, de-a lungul timpului, a unor
structuri individuale, realizata pentru a rezolva probleme punctuale fara a intelege
mai intai impactul regional global, a accentuat eroziunea costiera.
1.2.3 Necesitatea proiectului
Zona in care sunt propuse a se desfasura lucrarile prioritare a fost dezvoltata in timp,
pe suprafete extinse, pentru porturi, locuinte, industrie si turism, astfel incat, avand
in vedere fenomenele care s-au desfasurat si se desfasoara si in prezent si multe
dintre aceste obiective sunt supuse sau vor fi supuse in viitor riscului eroziunii.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 4
Plajele din aceasta zona sunt o atractie turistica importanta, iar pierderea de nisip si
eroziunea continua a plajelor ar putea conduce la pierderea acestei industrii majore,
impreuna cu eroziunea asezarilor urbane si a zonelor industriale situate in interiorul
zonelor de aparare.
In cadrul Studiului privind protectia si reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la
Marea Neagra realizat de catre Agentia Japoneza de Cooperare Internationala - JICA
(2007) s-a realizat o simulare pe calculator care a evidentiat ca in urmatorii 20 de ani
se va produce pierderea a mai mult de 70m de plaja, ceea ce ar conduce la inchiderea
multor hoteluri in apropiere de tarm.
In aceste conditii, fara punerea in aplicare a lucrarilor de protectie costiera, plajele din
judetul Constanta vor continua sa se ingusteze, ceea ce poate induce un potential
impact negativ asupra economiei turistice locale. In acelasi timp, se poate considera
ca protectia plajei, realizata in mod corespunzator, poate mentine sau chiar extinde
zona de plaja, pastrandu-se astfel valoarea sa economica.
In plus, multe dintre digurile si consolidarile de la poalele falezelor prezente de-a
lungul coastei Marii Negre sunt in stare proasta si tot mai ineficiente impotriva
atacului valurilor. Locuintele prezente in partea de sus a acestor faleze (de exemplu,
pe malul de nord-est al orasului Constanta si pe falezele din zona Eforie Nord) sunt
amenintate de instabilitate si de pierderi potentiale de faleza. Eroziunea continua sau
prabusirea falezelor in conditii de inalta presiune provocata de apa se poate produce
daca nu sunt efectuate lucrari de stabilizare/consolidare a falezelor. Aceste lucrari
implica remodelarea pantei falezelor cu un gradient mai bland decat cel actual care
este abrupt si furnizarea de sisteme eficiente de drenaj. Extinderea plajelor de la
bazele falezei va oferi suficient spatiu atat pentru lucrarile de consolidare, cat si
pentru protejarea locuitorilor impotriva efectelor negative ale prabusirilor de faleza.
1.3 Descrierea lucrarilor propuse
1.3.1 Situatia existenta
Mamaia Sud
Aceasta zona este cea mai afectata portiune din litoralul delimitat la Nord de portul
Midia si la Sud de promontoriul dintre statiunea Mamaia si Constanta.
Rata eroziunii pe sectorul Mamaia Sud este variabila in lungul plajei, in functie de
prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 2,0 m/an. Aceasta inseamna
ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva
hoteluri importante si cladiri comerciale, vor fi degradate sau distruse in viitorul
apropiat.
In zona de Sud a statiunii Mamaia au fost realizate, inainte de 1990, unele lucrari de
protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile longitudinale, paralele
cu plaja si epiul sub forma de “Z” din dreptul Hotelului Parc. De asemenea, au mai
fost realizate lucrari de refacere a plajei prin innisipari artificiale.
In prezent, o cladire aflata la Est de aleea de promenada, paralela cu tarmul, este in
pericol de prabusire (vezi Figura nr. 1.3.1.1.).
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 5
Figura nr.1.3.1.1 - Cladire in pericol de prabusire pe plaja Mamaia Sud
Tomis Nord
Digul T6 are forma de ‘π’. Pe circa 70m, pe tronsonul de nord, dala de coronament a
fost inlaturata in totalitate ca urmare a degradarii avansate. Pe restul digului dala este
subspalata. Din protectia exterioara de stabilopozi, cateva elemente au fost dislocate
si aruncate pe dala (Figura nr. 1.3.1.2.). La adapostul digului se afla un depozit de
pamant.
Figura nr. 1.3.1.2. – Structura T6
Digul T7 este un epiu scurt de circa 45m, utilizat pentru sustinerea conductei de
descarcare a apelor in mare si este intr-o stare avansata de degradare (Figura nr.
1.3.1.3.).
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 6
Figura nr. 1.3.1.3 – Structura T7
Digul T8 are forma de “π” si este protejat cu stabilopozi. Starea este in general buna,
mantaua interioara a ramurii sudice este partial imprastiata, este necesara
completarea protectiei in unele sectiuni. In spatele digului, intre cele doua tronsoane
transversale pe tarm, se afla un depozit de pamant (Figura nr. 1.3.1.4).
Figura nr. 1.3.1.4. – Structura T8
Constructia digului T9, amplasat in zona Pescarie, a inceput in anul 1989 si s-a sistat
in anul 1991. El avea rolul de a adaposti utilajele tehnice navale ce executau sau
intretineau digurile de la Mamaia si Constanta (Figura nr. 1.3.1.5). La sistarea
lucrarilor se executau digurile de inchidere a incintei.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 7
Figura nr. 1.3.1.5 – Structura T9
In prezent digul de nord este executat cu sectiunea incompleta, nu are dala de
coronament, iar pe 60m nu este realizata protectia cu stabilopozi. Ea lipseste la
extremitatea digului, in portiunea cea mai solicitata la furtuna.
Rata eroziunii pe sectorul Tomis Nord este variabila in lungul plajei in functie de
prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna
ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din imediata apropiere a
plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.
Tomis Centru
Digul T6 are forma de ”π”. El este impartit in doua parti: T6-1 cuprins in zona Tomis
Centru si T6-2 cuprins in zona Tomis Nord.
Digul T6-1 are probleme la mantaua de stabilopozi care trebuie refacuta prin
reasezarea lor si prin inlocuirea unora dintre ei (Figura nr. 1.3.1.6). La adapostul
digului se afla un depozit de pamant.
Figura nr. 1.3.1.6 – Structura T6
Epiul T5 in forma de “L” are protectia pe taluzul dinspre larg realizata din
stabilopozi, iar restul din blocuri (Figura nr. 1.3.1.7).
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 8
Figura nr. 1.3.1.7 - Structura T5
Mantaua de stabilopozi a epiului T5 prezinta degradari si necesita refacere,
reamplasarea stabilopizilor (majoritatea), totodata mantaua din blocuri naturale
trebuie completata. Dala de beton prezinta crapaturi, deplasari si zone de subspalare.
Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Centru este variabila in lungul plajei in functie
de prezenta lucrarilor de protectie costiera, dar tendinta generala este de retragere in
partea de nord a golfului si avansare in partea sudica a acestuia. Structurile de
aparare costiera sunt aproape de sfarsitul duratei de viata estimata, asteptandu-se ca
apoi sa se modifice linia tarmului rapid si sa creeze eroziuni mari in unele zone.
Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare, cladirile de pe faleza din
imediata apropiere a plajei vor fi degradate sau distruse in viitorul apropiat.
Tomis Sud
Pe fondul instabilitatii tarmului si a falezei, in municipiul Constanta se manifesta
fenomenul de degradare a lucrarilor de protectie a falezelor, avand drept consecinta
aparitia unor prabusiri si alunecari, cu consecinte negative asupra constructiilor
amplasate la partea superioara a falezei.
Rata eroziunii pentru sectorul Tomis Sud este variabila in lungul plajei in functie de
prezenta lucrarilor de protectie costiera, in zona de sud plaja se afla in echilibru, cu o
tendinta de erodare a plajei in cele doua golfuri din partea de nord si transportul
sedimentelor spre sud. Datorita faptului ca structurile din acest sector sunt aproape
de expirarea duratei de viata, este posibil ca fenomenul de eroziune a plajelor sa se
extinda si sa se accentueze. Aceasta inseamna ca fara lucrari de investitii viitoare,
cladirile de pe faleza din imediata apropiere a plajei, vor fi degradate sau distruse in
viitor.
In zona de Tomis Sud digurile existente au fost realizate inainte de 1990, ca lucrari de
protectie contra eroziunii, cele mai importante fiind digurile: T1 in forma de "Y" ce
delimiteaza la sud plaja Modern; T2 in forma de crosa; T3 si T4 in forma de "π".
Digurile din zona orasului Constanta s-au executat in mai multe etape. Aceste lucrari
sunt notate pe planurile de situatie cu litera T, de la T1 la T9 dinspre sud spre nord.
Toate aceste lucrari care protejeaza zona costiera impotriva eroziunilor au fost
realizate cu 30 – 40 de ani in urma, majoritatea suferind degradari in timp.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 9
Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in
considerare reabilitarea epiurilor existente, precum si constructia unor noi structuri
amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Digul T1 in forma de "Y" delimiteaza la sud plaja Modern. Este cel mai vechi dig. La
realizarea portului Tomis el a fost adaptat si ca dig de nord al acestuia. Ramura
nordica a digului, cu lungimea de 100 m, care protejeaza plaja, este avariata grav
(vezi Figura nr. 1.3.1.8).
Figura nr. 1.3.1.8 - Digul T1
Digul T2 in forma de crosa, are avariat capatul tronsonului de nord pe 110m lungime,
precum si dala de la baza (Figura nr. 1.3.1.9).
Figura nr. 1.3.1.9 - Digul T2
Digurile T3 si T4 au forma de "π" si sunt situate foarte aproape de tarm. Digul T3 este
in stare buna, cu exceptia capului de nord care este degradat.
In cazul digului T4, pe doua tronsoane de la capetele de nord si de sud, pe cate 40m
lungime, sunt dislocate elemente din corp, placa si manta. Tronsonul sudic este mai
degradat. Ramura nordica are protectia din blocuri evidate de beton. Deoarece diguri
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 10
au o cota mai coborata a mantalei de protectie, valurile depasesc frecvent digul
(Figurile nr. 1.3.1.10 si 1.3.1.11).
Figura nr. 1.3.1.10 - Digul T3
Figura nr. 1.3.1.11 - Digul T4
Eforie Nord
S-a constatat ca in amplasamentul studiat tarmul s-a retras cu aproximativ 40m in
ultimii 78 de ani. Deoarece zona amplasamentului este de fapt un tarm cu faleza de
aproximativ 10m inaltime, retragerea liniei tarmului se desfasoara in paralel cu
prabusirea gradata a falezelor. Prabusirea in continuare a falezelor ameninta
siguranta hotelurilor, restaurantelor si a celorlalte constructii situate aproape de
marginea acestora.
Rata eroziunii pe sectorul Eforie Nord este variabila in lungul plajei in functie de
prezenta lucrarilor de protectie costiera, media fiind de 0,5m/an. Aceasta inseamna
ca, fara lucrari de investitii viitoare, cladirile din imediata apropiere a plajei, cateva
hoteluri importante si cladiri comerciale vor fi degradate sau distruse in viitorul
apropiat.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 11
Epiul EN8 (J-1) este intr-o stare de degradare avansata. Intre EN8 si EN7 faleza este
inalta, dar cu taluz mai putin inclinat, iar la baza se afla un zid de sprijin de piatra
fasonata cu o inaltime de aproximativ 2,0m. La baza zidului se afla o bancheta de cca.
4-5m latime aparata spre apa cu o manta de blocuri naturale de cca. 1-3t/buc.
Figura nr. 1.3.1.12. – Structura EN8
Epiul EN7 este intr-o stare avansata de degradare. Intre epiurile EN7 si EN6 nu exista
plaja, decat in apropierea radacinii epiului EN6. Faleza este tot inalta, taluzul avand o
inclinare de 1:1 - 1:1,5. La baza falezei se afla un zid de sprijin cu paramentul captusit
cu piatra naturala fasonata.Captuseala zidului de piatra fasonata este degradata, cu
zone pe care piatra fasonata a cazut.
Figura nr. 1.3.1.13. – Structura EN7
Epiul EN6 este foarte degradat. De la aproximativ jumatatea distantei dintre epiurile
EN7 si EN6 incepe sa apara plaja, ajungand in dreptul radacinii epiului EN6 la cca.
20m latime.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 12
Figura nr. 1.3.1.14. – Structura EN6
Epiul EN5 (J-2) este intr-o stare avansata de degradare, fiind cel mai dgradat dintre
toate epiurile din Eforie Nord. Intre epiurile EN5 si EN4 exista o plaja alcatuita din
nisip fin. Forma plajei este concava, iar latimea minima de cca. 28m. Faleza este de
asemenea inalta, cu un zid de sprijin la baza. Faleza este stabila, are taluzul inierbat si
nu prezinta degradari majore. Se constata o inclinare mai pronuntata a plajei care se
poate datora actiunii valurilor din timpul iernii.
Figura nr. 1.3.1.15. – Structura EN5
EN4 este un epiu in forma de Y, cu bratul dinspre sud mult mai scurt decat cel
dinspre nord. Intre epiurile EN4 si EN3 faleza este mai putin inalta decat pe
portiunea precedenta. Taluzul falezei este mult mai lin, este inierbat si nu prezinta
degradari. La baza falezei continua sa fie zidul de sprijin.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 13
Figura nr. 1.3.1.16. – Structura EN4
Epiul EN3 are degradari mari care constau in dizlocarea protectiei de blocuri si
stabilopozi. Dala este subspalata, crapata si material dizlocat.
Intre EN3 si portul turistic ANA YACHT CLUB plaja se mareste foarte mult, este in
bune conditii tehnice, nisipul din care este constituita plaja este fin. Faleza scade ca
inaltime, ajungand ca la Sud de portul turistic sa fie numai cu 3-4 m mai inalta decat
plaja. La baza falezei se continua zidul de sprijin.
Figura nr. 1.3.1.17. – Structura EN3
Sumarizand, in zona litorala a Marii Negre de pe teritoriul Romaniei, eroziunea
costiera reprezinta un risc real pentru mediu, fenomenul manifestandu-se pe diferite
trepte de intensitate de-a lungul celor circa 240km ai litoralului, masurati de la Nord
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 14
la Sud, de la bratul Chilia (garla Musura) si pana la Vama Veche (granita cu
Republica Bulgaria).
Pe baza numeroaselor cercetari privind evolutia zonei costiere, cercetari efectuate in
ultimii ani de ABAD-L, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie
Marina si Geoecologie – GeoEcoMar, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
Marina - INCDM „Grigore Antipa”, Royal Haskoning, JICA, USAID, s-a ajuns la
concluzia ca, in unele zone, eroziunea costiera atinge o rata de circa 2m/an.
Sectoarele cele mai afectate de fenomenele de eroziune sunt situate in sudul
litoralului: Mamaia, Tomis, Eforie, Tuzla, Olimp-Venus, Saturn-Mangalia, 2 Mai -
Vama Veche. Eroziunea cea mai accentuata se manifesta in statiunea Mamaia, unde
se estimeaza o retragere a liniei tarmului cu circa 40m in urmatorii 20 de ani.
Avand in vedere aspectele mentionate anterior, orice intarziere in aplicarea unor
masuri care sa rezolve aceasta problema poate duce la efecte negative ireversibile
asupra mediului si calitatii vietii.
1.3.2 Lucrari de protectie costiera efectuate pana in prezent
Incepand inca din anul 1965, au fost efectuate cateva masuri de protectie pentru plaje
si faleze, masuri care au presupus in principal constructia de jetele/epiuri
(perpendiculare pe malul marii) si lucrari de consolidare a falezelor. La inceput,
aceste lucrari au avut un impact semnificativ asupra dinamicii costiere, dar treptat
influenta acestor lucrari de protectie a scazut concomitent cu extinderile portuare.
In anul 1975 au inceput lucrari de protectie pentru a contracara eroziunea si pentru a
reduce energia valurilor, lucrari care au constat in constructia digurilor paralel cu
malul marii, la o adancime de 3,0m,. Digurile sparge-val au fost construite din
stabilopozi, montati pe un pat de piatra bruta. In aceeasi perioada, in Eforie Nord si la
granita dintre orasul Constanta si statiunea Mamaia au fost construite doua
adaposturi mici, pentru protectia echipamentelor plutitoare folosite la constructia
digurilor. In prezent, destinatia de adapost la Eforie Nord s-a schimbat, locatia fiind
transformata intr-un port turistic - Ana Yaht Club.
Constructia digurilor sparge-val nu a avut efectul dorit din cauza lipsei unei analize
atente si detaliate menita sa gaseasca solutiile optime si din cauza degradarii in timp
a acestor diguri. Ca urmare a lipsei lucrarilor de reparatii si intretinere care nu s-au
mai efectuat din 1990. mantaua de protectie si coronamentul de beton al epiurilor
s-au distrus. De asemenea, stabilopozii digurilor sparge-val, paralele cu malul marii,
au fost dislocate, iar nivelul superior al stabilopozilor este sub apa.
De-a lungul timpului, in unitati individuale de-a lungul litoralului Marii Negre au
fost intreprinse urmatoarele lucrari costiere (GeoEcoMar 2007):
• Mamaia Sud: In anul 1975 a fost construit epiul din fata piscinei Hotelului Parc,
grav amenintat de furtunile din timpul iernii, iar sectorul de plaja adiacent a
fost alimentat artificial cu material sedimentar. Cu acest prilej a fost pusa in
evidenta existenta unui curent de-a lungul tarmului, orientat de la sud spre
nord, care actiona in sectorul sudic al plajei Mamaia; acest curent a favorizat
dispersia spre nord a materialului sedimentar dragat din lacul Tabacarie si
deversat in spatele epiului nou construit;
• In anul 1984 a inceput construirea unui nou dig si a unei incinte portuare in
dreptul Capului Singol – Pescarie;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 15
• In perioada 1989-1991, sistemul de protectie a plajei Mamaia a fost completat
cu sase diguri "sparge-val", amplasate pe un aliniament paralel cu linia
tarmului, corespunzator sectorului de plaja cuprins intre Hotelul Parc si
Hotelul Rex si cu alimentarea plajei cu 500 000m3 de nisip extras din Lacul
Tabacarie. Prin disiparea energiei valurilor departe de tarm, digurile
influenteaza climatul valurilor din zona litorala in acest sector. Prezenta noului
sistem de protectie a generat, relativ rapid, restructurarea circulatiei litorale,
precum si redistribuirea corespunzatoare a materialului sedimentar pe plaja.
Totusi, in timp, digurile "sparge-val" s-au deteriorat, iar procesele de eroziune
a plajelor au continuat si continua si in prezent, astfel incat mai multe plaje
situate la sud de Constanta sunt afectate de eroziunea costiera.
In anul 2004, alarmat de retragerea plajelor in unitatea sudica a litoralului romanesc
al Marii Negre, Guvernul Roman a solicitat Guvernului Japoniei sa ofere asistenta
tehnica prin realizarea unui Studiu privind Protectia si Reabilitarea Litoralului Sudic
Romanesc al Marii Negre. Agentia Japoneza de Cooperare Internationala (JICA),
organismul oficial responsabil pentru punerea in aplicare a programului de
cooperare tehnica al Guvernului Japoniei, a elaborat acest Studiu, asa cum s-a
convenit cu reprezentantii Guvernului din Romania.
Mai recent, lucrari de prevenire a inundatiilor au fost realizate pentru zona
Costinesti, respectiv in anul 2006, care au inclus printre altele si construirea a doua
diguri sparge-val, cu scopul de a preveni patrunderea valurilor in Lacul Costinesti
de-a lungul canalului care-l leaga de mare.
Lucrarile de consolidare si protectie a falezelor au fost efectuate in zonele de coasta,
in special acolo unde nu exista nici o plaja sau plaja este ingusta. Lucrarile au inclus
lucrari de drenare si constructia de ziduri de sustinere. In momentul de fata, ABAD-L
desfasoara un program de consolidare a falezelor, iar lucrarile de consolidare a
falezelor din zonele Costinesti, Tuzla, Eforie Sud, Eforie Nord si Constanta sunt in
curs de desfasurare.
1.3.3 Lucrarile propuse
Firma Halcrow a fost desemnata sa efectueze un studiu referitor la eroziunea costiera
in lungul litoralului Marii Negre, inclusiv pregatirea de studii de fezabilitate care sa
identifice lucrarile de protectie si reabilitare in cele 5 sectoare prioritare, pentru
reducerea efectelor eroziunii din lungul plajelor si falezelor. Conform acestor studii
de fezabilitate, lucrarile primei etape vor include sectoarele Mamaia Sud, Tomis
Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, Eforie Nord si vor consta in:
1.3.3.1 Mamaia Sud
Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care
ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru
protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si
construirea unor epiuri noi).
In principiu, se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul de cate 250m lungime fiecare;
• Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate de 200m lungime;
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate de
70m lungime fiecare pe zona innisipata;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 16
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in
afara zonei innisipate, la Nord de aceasta, de 100m lungime fiecare;
• Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de 1,2km, latimea bermei
plajei este de 100m, cota bermei plajei este +2,30m.
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
1.3.3.2 Tomis Nord
Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care
ajung la linia tarmului, inclusiv reinisipare (reinisipare artificiala) si lucrari pentru
protejarea nisipului plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si
construirea unor epiuri noi).
Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:
• Prelungirea cu 415m a digului C9 a adapostului portuar de la pescarie;
• Prelungirea cu 270m a epiului existent C8;
• Reabilitarea epiului existent C7;
• Prelungirea cu 290m a epiului existent C6-2;
• Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul de 260m lungime;
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului de 70m
lungime;
• Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2 pe o lungime de 1,05km;
• Latimea bermei plajei este 60 m;
• Cota bermei plajei este +2,20m;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
1.3.3.3 Tomis Centru
Lucrarile cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a inaltimii) care
ajung la linia tarmului , inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala) , si lucrari facute
sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg existente si
construirea unor epiuri noi).
In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:
• Prelungirea cu 340m a epiului T6-1;
• Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia cu 340m;
• Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul in lungime de 245m;
• 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja de 70m
lungime fiecare;
• Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5 pe o lungime de 0,85km;
• Latimea bermei plajei este de 60m;
• Cota bermei plajei este de +2, 20m;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 17
1.3.3.4 Tomis Sud
In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea partiala si prelungirea cu 350m a epiului existent C4;
• Reabilitarea epiului existent C1 pe o lungime de 100m;
• 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul, unul de 260m lungime si unul de
245m;
• Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului de 70m lungime;
• Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5 pe o lungime de 1,47km;
• Latimea bermei plajei este de 60m;
• Cota bermei plajei este de +2,20m;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
1.3.3.5 Eforie Nord
In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4);
• Reabilitarea epiului existent J2 (EN5);
• Demolarea a patru epiuri existente;
• Construirea a trei diguri submerse (doua cu lungimea de 200m si unul cu
lungimea de 275m);
• Innisiparea plajei prin aport de nisip pe o lungime de cca. 1200m, innisipare ce
prevede o latime a bermei de 100m la cota de +2.20m;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
Planurile cu lucrarile propuse descrise in acest capitol sunt prezentate in Anexa B.
1.3.4 Solutii constructive pentru realizarea lucrarilor propuse
1.3.4.1 Mamaia Sud
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii)
valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin repararea digurilor de longitudinale si
construirea uor noi epiuri la tarm).
1.3.4.1.1 Digurile longitudinale
Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au luat in
considerare 2 (doua) din cele 6 (sase) diguri longitudinale, paralele cu tarmul,
amplasate pe zona prevazuta in proiect.
Aceste diguri au lungimea de cca. 250m si o distanta libera intre capetele adiacente de
cca. 250m.
Aceste diguri au fost fundate la cota -5,0m si sunt alcatuite din blocuri prefabricate de
beton nearmat, si anume: blocuri evidate de 15t/buc. si stabilopozi de 20t/buc. Cota
superioara a digului a fost +2,0m, latimea la aceasta cota fiind 10,0m. Efectul de
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 18
protectie al acestor lucrari a fost limitat, aceasta se poate datora si calitatii innisiparii
artificiale a plajei facuta in aceea perioada.
Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea
inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la
creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.
In prezent, latimea la coronament a digurilor este de cca. 10,0m. Pentru ca aceste
diguri sa fie eficiente, s-a prevazut extinderea spre uscat a latimii la creasta a acestora
de la cca. 10,0 m cat este in prezent, la 16,0m.
Extinderea (latirea) digurilor consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
• Un nucleu din piatra bruta sort 10 – 200kg/buc. pana la cota -2,40m, montat pe
un strat de geotextil;
• Un strat de protectie a nucleului din piatra bruta, realizat din blocuri naturale
de 0,5 – 1,0t/buc. Acest strat va avea 1,50m grosime, va acoperi nucleul din
piatra bruta si va realiza si o berma de 3,0m latime;
• Un strat de protectie din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste
stratul de blocuri.
Pantele potentiale ale taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de
1:1,5.
1.3.4.1.2 Epiu de retinere a nisipului
Pentru retinerea nisipului s-a prevazut un epiu (jetea) perpendicular pe plaja, rolul
acestuia fiind de retinerea nisipului. Acesta este amplasat catre limita nordica a zonei
proiectului, respectiv la 1.135m de capatul epiului in forma de “Z” existent si va avea
o lungime de 200m.
• Epiul este alcatuit dintr-un nucleu de piatra bruta sort 50 – 200kg/buc., realizat
peste un strat de geotextil;
• Cota superioara este de +2,0m catre tarm si +1,0m catre apa. Latimea
coronamentului variaza intre 6,0m spre tarm si 6,7m spre apa;
• Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton
de 3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe
acest tip de structura prezinta un pericol la trecerea valurilor peste epiu si de
asemenea in cazul unui nivel avansat de degradare datorat actiunii valurilor;
• Taluzele nucleului au inclinarea de 1:2;
• Nucleul din piatra bruta este protejat cu un strat de blocuri naturale. Stratul de
protectie are grosime variabila, putand avea respectiv 50cm catre radacina,
pana la o cota a terenului de -0,30m, 90cm intre cotele -0,30 si -0,75 si 1,25m la
adancimi mai mari de -0,75m;
• Incepand cu cote mai mici de +0,80m este prevazuta si berma din blocuri cu
latimea de 2,0m pana la cota -0,75m si 5,0m pentru adancimi mai mari;
• Blocurile vor avea greutatea de 200kg/buc. pana la cota -0,75m si sortul 300 –
700kg/buc. pentru adancimi mai mari de 75cm;
• Capul epiului va fi protejat cu o carapace din stabilopozi de 4,5t/buc. (sau alt
tip de manta de protectie), montati in dublu strat.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 19
1.3.4.1.3 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei
Pentru cresterea stabilitatii plajei au fost prevazute 3 (trei) posibile diguri ingropate
(pinteni) pentru stabilizarea plajei de 70m lungime pe zona cuprinsa intre epiul in
forma de “Z” existent si epiul proiectat pentru retinerea nisipului si 3 (trei) diguri
ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei cu lungimea de 100m la nord de epiul
proiectat pentru retinerea nisipului.
Aceste diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei pot fi dispuse astfel:
• Primul la 200m nord de epiul “Z” existent;
• Al doilea la 395m nord de primul;
• Al treilea la 100m de cel de al doilea.
Primul dig ingropat (pinten) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime, este
amplasat la o distanta de 880m la nord de pasarela existenta din dreptul Cazinoului
din Mamaia, al doilea la 900m nord de primul, iar al treilea la 900m de al doilea.
Cele 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei, de 100m lungime,
aflate la nord de epiul de retentie proiectat, pentru retinere nisipului pot fi realizate
din saci din geotextil de 2,0m x 2,0m x 0,7 m umpluti cu nisip. Cota superioara a
digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei este -0,50m, iar cota
inferioara maxima cca. -1,90m.
In lungul digurilor ingropate (pintenilor) pentru stabilizarea plajei, sectiunea
transversala a acestora variaza astfel:
• Pana la cota -1,20m sectiunea transversala este alcatuita din 2 saci umpluti cu
nisip dispusi pe un singur nivel si are o latime de 4,0m;
• Intre cotele -1,20m si -1,90m sectiunea transversala este alcatuita din 5 saci
dispusi pe doua nivele, pe nivelul inferior fiind montati 3 saci si pe nivelul
superior 2 saci;
• Latimea la baza a sectiunii este de 6,0m, iar la coronament 4,0m.
Cele 3 diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip de 70m lungime sunt
alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.
Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip
este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m,
la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe
nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se
ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.
Pentru executia digurilor ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare
lucrari de excavatii.
1.3.4.1.4 Lucrari de innisipare a plajei
Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii
costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea
artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea
riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Mamaia Sud are un potential turistic foarte
ridicat datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 20
recreere, a apropierii de Satul de Vacanta si de orasul Constanta si deci spatiul de
plaja suplimentar este binevenit.
Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului
care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria
nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria
inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari
fiind necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc
costul investitiei.
Studiul JICA (2007) “Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului roamanesc al
Marii Negre” arata ca nisipul plajelor de la Mamaia Sud are marimea medie a
granulei de nisp 0,17mm in baza probelor prelevate la adancimi intre 1 si 3m.
Evaluarea la Mamaia Sud s-a bazat pe 10 probe (intre 1 si 5m adancime) luate in iunie
2006. Potrivit scarii Udden-Wentworth, toate probele contin granule de nisip, de la
foarte fin la foarte grosier, fara pietris, namol sau argila.
Marimea medie a granulei de nisip este conservator interpretata ca fiind d50 = 0,2mm.
Prin urmare nisipul care se va utiliza trebuie de asemenea sa aiba marimea medie a
granulei d50 = 0,2mm.
Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii
care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.
1.3.4.1.5 Drum temporar
Lucrarile de reabilitare a celor 2 (doua) diguri longituninale, paralele cu tarmul, se
vor executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Epiul de retinere a nisipului se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta
este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile
din statiune si radacina epiului. Acest drum temporar se va executa din produse de
cariera, iar dupa realizarea epiului se va dezafecta. Drumurile din statiune afectate de
lucrarile de constructii se vor reabilita.
1.3.4.2 Tomis Nord
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii)
valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal
submers si construirea unor noi epiuri la tarm).
1.3.4.2.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Digul submers este amplasat intre capetele digurilor T6 - 2 si T8 prevazute a se
realiza in cadrul acestei investitii. Acest dig are o lungime de 260m si este amplasat
intr-o zona cu adancimi de –5,00m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea structura:
• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de
piatra de 100 la 300kg/buc;
• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc
cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial
bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4 t/buc de forma
aplatizata in grosime de 1m;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 21
• Bermele si nucleul au prevazute la baza o folie din geotextil, impotriva
afuierilor;
• Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;
• Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de
semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la
aceasta adancime;
• Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura
stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu
o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.
Digul T9 in zona de Nord a falezei Constanta, in zona Pescariei creaza un adapost
portuar, care a fost folosit pentru adapostirea utilajelor plutitoare ce realizau lucrari
in zona. Digurile adapostului portuar apara si plaja pe o anumita zona.
Pentru cresterea efectului de aparare a plajei si falezei din aceasta zona se propune
prelungirea digului de larg cu 415m si finalizarea sectiunii digului existent. Sectiunea
digului are aceeasi alcatuire ca si celelalte diguri, nucleu din piatra bruta 10-
200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 – 1t/buc, carapacea din
stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la coronament.
1.3.4.2.2 Lucrari de retinere a nisipului
Epiul T6-2 Acest epiu in forma de crosa are o lungime de 290m, ajungand pana la
adancimea de –5,00m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia
de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este
protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este
prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului
este prevazuta la + 2,00m.
Epiul T7 Epiul existent, are o lungime mica de cca. 45,00m si a fost realizat pentru
montarea a doua conducte metalice. Efectul de protectie al acestui epiu asupra plajei
si falezei este minim. Epiul va fi reabilitat prin refacerea protectiei cu blocuri naturale
0,5 – 1,00 t/buc si refacerea coronamentului acestuia.
Epiul T8 In zona π-ului existent T8 se prevede prelungirea apararii, incepand din
intersectia sudica, spre Est cu un epiu de 270m lungime. Capul epiului ajunge pana la
adancimea de –5,50m. Sectiunea epiului are aceeasi alcatuire ca si celelalte epiuri,
nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc pe folia de geotextil, manta din blocuri 0,5 –
1t/buc, carapacea din stabilopozi spre nord si dala de beton de 50cm grosime la
coronament.
1.3.4.2.3 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei
In zona Tomis Nord se vor realiza 3 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionati in
zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.
Aceste diguri ingropate (pinteni) sunt dispuse astfel:
• Primul la 142m nord de epiul T7 existent;
• Al doilea la 296,50m sud de epiul T7 existent;
• Al treilea la 165,50m de cel de al doilea.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 22
Cele 3 diguri ingropate (pinteni), au 70m lungime si sunt alcatuite din saci geotextili
umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m.
Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni), din saci umpluti cu nisip
este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m,
la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe
nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se
ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.
Pentru executia digurilor ingropate (pintenilor) din saci umpluti cu nisip vor fi
necesare lucrari de excavatii.
Digurile ingropate (pinteni), vor avea lungimea de 70,00m si o sectiune alcatuita din 5
randuri de saci, numarul sacilor descrescand de la 5 la baza la unul la partea
superioara. Cota superioara a digurilor ingropate (pintenilor) va fi cu 0,50m sub cota
innisiparii artificiale, urmarind profilul acesteia.
1.3.4.2.4 Lucrari de innisipare a plajei
Pentru zona Tomis Nord considerat ca o latime a plajei de 60m este suficienta. Prin
realizarea acestei latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin
diminuarea riscurilor la eroziune. Zona Tomis Nord are potential turistic, dar nu atat
de ridicat comparativ cu Mamaia, Eforie sau alte statiuni. Cu toate acestea spatiul de
plaja suplimentar este binevenit.
Pentru ca plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului
care se va utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria
nisipului existent pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria
inferioara nisipului existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari
sau sunt necesare lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care
sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul
care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.
Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii
care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.
1.3.4.2.5 Drum temporar
Lucrarile de reabilitare a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
apa cu echipamente plutitoare.
Pentru realizarea lucrarilor de la uscat este prevazut un drum temporar pentru
legatura intre oras si baza epiurilor. Acest lucru se va face cu piatra de cariera si dupa
finalizarea epiului drumul va fi eliminat.
1.3.4.3 Tomis Centru
Lucrarile propuse constau in masuri pentru reducerea (disiparea) energiei (inaltimii)
valurilor, care ajung la tarm, incluzand innisiparea (artificiala), lucrari de retinere a
nisipului si de fixare a acestuia pe plaja (prin realizarea unui dig longitudinal
submers si construirea unor noi diguri si epiuri la tarm).
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 23
1.3.4.3.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Pentru reducerea energiei valurilor este amplasat un dig submers (DS2) intre capetele
digurilor T6 - 1 si T5 prevazute a se realiza in cadrul acestei investitii.
Acest dig are o lungime de 245m si este amplasat intr-o zona cu adancimi de –5,50m.
Sectiunea transversala a acestui dig are urmatoarea alcatuire:
• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 6,20m din blocuri mici de
piatra de 100 la 300kg/buc;
• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de 10 la 300kg/buc
cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial
bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc de forma
aplatizata in grosime de 1m;
• Bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva
afuierilor. Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1:3;
• Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de
semnalizare pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la
aceasta adancime;
• Elementele de semnalizare vor fi alcatuite dintr-un bloc de beton care asigura
stabilitatea si un tub de otel umplut cu beton vopsite cerute de reglementari cu
o astfel de inaltime incat sa asigure vizibilitatea.
1.3.4.3.2 Lucrari de retinere a nisipului
Epiul T6-1 propus, in forma de crosa, are o lungime de 350m, ajungand pana la
adancimea de –4,50m. Sectiunea este alcatuita din nucleu de piatra asternut pe folia
de geotextil protejat cu o manta din blocuri 0,5 – 1t/buc. Spre larg, sectiunea este
protejata cu carapace de stabilopozi de 4,5t/buc. La coronament, sectiunea este
prevazuta cu dala din beton de 50cm grosime si 3,00m latime. Cota coronamentului
este prevazuta la +2,00.
Epiul T5, propus, are o lungime de aproximativ 340m. Capatul structurii ajunge la
adancimea de aproximativ 5,5m. Sectiunea epiului este prevazut a se realiza dintr-un
nucleu din piatra bruta 10-200kg/buc asternut pe o folie din geotextil, manta din
blocuri de 0,5 – 1t/buc si carapace din stabilopozi pe partea de sud a jetelei.
Coronamentul se va realiza dintr-o dala din beton de 50cm grosime turnata la cota
+2,00m.
1.3.4.3.3 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei
In zona golfului se vor realiza 2 astfel de diguri ingropate (pinteni), pozitionate in
zonele care nu sunt adapostite de digurile longitudinale submerse.
Aceste diguri ingropate ( pinteni) sunt dispuse astfel:
• Primul la 227m sud de digul T6-1 existent;
• Al doilea la 98m nord de epiul T5 existent.
Cele 2 diguri ingropate (pinteni) din saci geotextili umpluti cu nisip de 70m lungime
sunt alcatuite din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,30m.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 24
Sectiunea transversala a acestor diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip
este constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m
la baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe
nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se
ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.
Pentru executia diguri ingropate (pinteni) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare
lucrari de excavatii din cauza faptului ca partea de sus va fi la 0. 5m sub cota
innisiparii artificiale urmarind profilul acesteia.
1.3.4.3.4 Lucrari de innisipare a plajei
Studiile anterioare facute de IPTANA si revazute de Halcrow au stabilit ca o latime a
plajei de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei latimi de plaja de realizeaza o
crestere substantiala a protectiei prin diminuarea riscurilor la eroziune. Pentru ca
plaja dupa refacere sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va
utiliza pentru refacerea plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent
pe plaja. Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului
existent, plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare
lucrari suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Centru, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul
care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.
Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa
indeplineasca toate cerintele de performanta.
1.3.4.3.5 Drum temporar
Lucrarile de executie a digului longitudinal, paralel cu tarmul, se vor executa de pe
apa cu echipamente plutitoare.
Extinderea digurilor proiectate pentru retinerea nisipului si diguri ingropate
(pinteni), va fi realizata complet de pe uscat si pentru a face acest lucru este necesar
realizarea unui drum temporar care va face legatura intre drumurile din statiune si
baza epiurilor. Acest drum se va face cu piatra de cariera si dupa finalizarea epiului
drumul va fi demolat. Drumurile din statiune afectate de lucrarile de constructii se
vor reabilita.
1.3.4.4 Tomis Sud
Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a
inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si
lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin realizarea digurilor submerse
si construirea unor epiuri noi).
1.3.4.4.1 Lucrari pentru reducerea energiei valurilor
Reabilitarea epiului T1 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
• Completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc. Manta din blocuri
naturale de 0,5 – 1,0t/buc. cu 1,50m grosime care va acoperi nucleul, berma din
blocuri naturale 0,5-1t/buc. de 5,00m latime spre larg montata pe un strat de
geotextil;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 25
• Carapace din stabilopozi de 4,5t/buc., dispusi in dublu strat peste stratul de
blocuri naturale;
• Pe coronamentul epiului se va realiza o dala din beton noua de 50cm grosime.
Diguri submerse
In zona Tomis Sud sunt prevazute 2 astfel de diguri submerse cu lungimi L=245m
DS-3 si L=260m DS-4, acestea avand rolul de a disipa energia valurilor directe care
actioneaza asupra tarmului si a reduce inaltimea valurilor care trec peste aceste
diguri submerse.
Digul submers DS-3 este amplasat intre capetele epiului T4 si epiul T5, la adancimea
de cca. -4,50m, acest dig are lungimea de 245m.
Digul submers DS-4 este amplasat intre capetele prelungirilor digurilor T1 si epiul T4
si are prevazuta o lungime de 260m. Adancimea apei pe amplasamentul acestui dig
este de cca. 4,50m. Sectiunea transversala este alcatuita ca si la celelalt dig.
Sectiunea transversala a acestor diguri are urmatoarea alcatuire:
• La piciorul taluzurilor are o berma cu latimea de 8,20m din blocuri mici de 100
la 300kg/buc;
• Intre aceste berme se va realiza un nucleu din piatra bruta de la 10 la 300kg/buc
cu o latime de cca. 30m la baza si 10,50m la coronament. Nucleul si partial
bermele vor fi protejate cu blocuri prefabricate din beton de 6,4t/buc.
Si bermele si nucleul au prevazuta la baza o folie din geotextil, impotriva afuierilor.
Pantele taluzelor acestor diguri submerse sunt de 1 : 3.
Digurile submerse vor fi prevazute la partea superioara cu elemente de semnalizare
pentru siguranta navigatiei ambarcatiunilor mici ce pot ajunge la aceasta zona.
Elementele de semnalizare vor avea inaltimea astfe incat sa asigure vizibilitatea.
1.3.4.4.2 Epiu de retinere a nisipului
Reabilitarea epiului T2 consta in realizarea urmatoarelor lucrari:
• Completarea nucleului cu piatra bruta 10-200kg/buc.
• Manta din blocuri naturale de 0,5 – 1,0t/buc. de 1,50m grosime care va acoperi
nucleul din piatra bruta;
Pantele taluzurilor nucleului de piatra bruta si blocuri naturale vor fi de 1:1,5.
La lucrarea existenta T4 in forma de "π" se prevede realizarea unui epiu
perpendicular pe tarm ce porneste din partea sudica a digului T4 existent. Lungimea
epiului este de 350m ajungand pana la adancimea de –4,50m.
Nucleul este realizar din piatra bruta 10-200kg/buc si protejat cu o manta din blocuri
naturale 0,5–1,0t. Sectiunea este protejata cu o manta de stabilopozi de 4,5t/buc
montati in dublu strat.
Ca protectie impotriva afuierilor, corpul epiului se va realiza pe o “folie” de geotextil.
Carapacea de stabilopozi asezata pe mantaua din blocuri are la baza o berma din
blocuri de piatra.
Peste coronamentul nucleului din piatra bruta este prevazuta o dala din beton de
3,0m latime si 50cm grosime. Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 26
structura prezinta un pericol (la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel
ridicat de degradare datorat actiunii valurilor.
Taluzele nucleului au inclinarea de 1:1,5.
1.3.4.4.3 Diguri ingropate (pinteni) pentru stabilizarea plajei
Pentru cresterea stabilitatii plajei a fost prevazut un dig ingropat (pinten) din saci
geotextili umpluti cu nisip, in lungime de 70m, pe zona cuprinsa intre epiurile T3 si
T4 existente.
Acest dig ingropat (pinten) este dispus aproximativ la mijlocul distantei dintre
epiurile existente T3 si T4.
Pintenul este alcatuit din saci umpluti cu nisip de 2,65m x 1,35m.
Sectiunea transversala a acestui dig ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip este
constanta pe toata lungimea acestora, avand latimea la coronament de cca. 1,10m, la
baza o latime de 5,50m si grosimea de 1,50m.
Sacii vor fi montati cu dimensiunea cea mai mare in lungul epiului pe 5 nivele. Pe
nivelul inferior vor fi montati cate 5 saci, pe nivelul urmator 4 si asa mai departe, se
ajunge ca pe nivelul superior sa se monteze un singur sac.
Pentru executia digului ingropat (pinten) din saci umpluti cu nisip vor fi necesare
lucrari de excavatii.
1.3.4.4.4 Lucrari de innisipare a plajei
Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii
costiere s-a estimat ca o latime totala de 60m este suficienta. Prin realizarea acestei
latimi de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei prin diminuarea
riscurilor la eroziune. Zona Tomis Sud are un potential turistic ridicat datorita
spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere si a
vecinatatii cu orasul Constanta, deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit.
Pentru ca plaja, dupa refacere, sa fie stabila este necesar ca granulometria nisipului
care se va utiliza sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja.
Daca nisipul folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent,
plaja va fi mai putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari
suplimentare necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Tomis Sud, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,4mm. Nisipul care
se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50 > 0,4mm.
Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din largul marii
care sa indeplineasca toate cerintele de performanta.
1.3.4.4.5 Drum temporar
Lucrarile de reabilitare a epiului T1 si noului epiu T4 se vor executa partial de pe
uscat si partial de pe de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarea epiului T2 se poate executa complet de la uscat si pentru aceasta este
necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura intre drumurile din
oras si radacina digului. Acest drum temporar se va executa din produse de cariera,
iar dupa realizarea digului se va dezafecta. Drumurile din zona afectate de lucrarile
de constructii se vor reabilita.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 27
1.3.4.5 Eforie Nord
Lucrarile propuse cuprind masuri de reducere (disipare) a energiei valurilor (a
inaltimii) care ajung la linia tarmului, inclusiv reinnisipare (reinnisipare artificiala), si
lucrari facute sa protejeze nisipul plajei de spalare (prin repararea digurilor de larg
existente si construirea unor epiuri noi).
1.3.4.5.1 Digurile longitudinale submerse
Pentru reducerea actiunii valurilor si cresterea stabilitatii plajei s-au prevazut 3 (trei)
diguri longitudinale submerse, paralele cu tarmul, amplasate pe zona prevazuta in
proiect.
Aceste diguri au lungimea de 200m doua dintre ele, respectiv 275m al treilea si o
distanta libera intre capetele adiacente de cca 55, respectiv 135m.
Aceste diguri au fost fundate la cota -5,50m, nucleul fiind alcatuit din piatra bruta
dispusa pe un strat geotextil.
Suprafata digurilor longitudinale submerse trebuie sa fie protejata cu blocuri
prefabricate din beton.
Cota superioara a digurilor va fi de -0,5m astefel incat sa nu poata fi vazute de pe
plaja, latimea la aceasta cota fiind 10,40m.
Exista o stransa legatura intre latimea coronamentului acestor diguri si reducerea
inaltimii valului incident. Pentru ca acestea sa aiba efect asupra valurilor, latimea la
creasta se determina functie de inaltimea si lungimea valului incident.
Pantele digurilor, cea dinspre tarm ca si cea dinspre larg, vor avea aceeasi inclinare.
Se realizeaza o berma din blocuri de piatra cu o latime de 8,5m.
Blocurile de beton se vor monta astfel incat la baza pantei sa formeze o berma de cca.
6m.
Fiecare dig longitudinal submers va fi prevazut cu doua elemente de semnalizare,
care au rolul de a avertiza persoanele care practica sporturi nautice cu ambarcatiuni
cu motor. Elementul de semnalizare se va executa dintr-un pilon de otel, umplut cu
beton obisnuit. Acesta va fi incastrat intr-o fundatie de beton de forma patrata, astfel
incat deasupra fundatiei sa iasa o portiune de cativa metri. Fundatia va avea
dimensiunea de doua ori mai mare decat un bloc de beton prefabricat din beton
aplatizat, astfel incat va ocupa suprafata a patru astfel de blocuri. Fiecare element de
semnalizare alcatuit din pilon si fundatie va avea o greutate totala de 45,9 tone.
1.3.4.5.2 Epiu de retinere a nisipului
Pentru retinerea in mod eficient a nisipului s-a prevazut repararea a doua epiuri
(jetele) perpendiculare pe plaja si prelungirea uneia din ele, rolul acestora fiind de
retinerea nisipului.
Reabilitarea jetelei J-1 (EN4) de cca. 135m consta in executia pe prima zona a acestuia
a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea
zona, dala veche din coronamet se va demola executandu-se una noua de 4,50m
latime si 0.50m grosime. Se va realiza o manta de blocuri de 0,8-1,5t/buc. cu o panta
de 1:2. Ultima zona de reabilitare, cea a capului digului, este aproximativ la fel cu
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 28
diferenta ca peste blocurile naturale de 0,8-1,5t/buc se aseaza doua o carapace de
protectie de stabilopozi la panta de 1:1.33.
Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4
(patru) epiuri. Ca si in cazul blocurilor de 1-3t./buc, o parte din stabilopozi vor fi
recuperati in urma demolarii celor patru epiuri.
Cota superioara este de +2,40m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m in zona refacuta
si cu stabilopozi iar a dalei de beton de +1.50m.
Se va realiza apoi extinderea jetelei cu cca. 60m. Aceasta extindere este alcatuita dintr-
un nucleu de piatra bruta realizat pe un strat de geotextil.
Nucleul de piatra bruta este protejat cu o manta din blocuri de piatra de 0,5-1t/buc. la
baza careia se va realiza si o berma cu latimea de 5,00m.
Peste mantaua de blocuri naturale se va monta carapacea de protectie din stabilopozi
de 4.5t/buc. montati in dublu strat, cota superioara a prelungirii fiind de +4,40m.
Ar trebui mentionat ca accesul publicului pe acest tip de structura prezinta un pericol
(la trecerea valurilor peste dig) si de asemenea un nivel ridicat de degradare datorat
actiunii valurilor.
Reabilitarea jetelei J-2 (EN5) de cca. 180m consta in executia pe prima zona a acestuia
a corpului din piatra bruta a jetelei peste care se toarna dala de beton. Pe urmatoarea
zona, dala veche din coronament se va demola executandu-se una noua de 4,00m
latime si 0,50m grosime la cota de +1,50m, apoi se asterne o manta de blocuri de 0,8-
1,5t/buc. cu o panta de 1:2. Urmatoarea zona reabilitata consta deasemeni in
demolarea si refacerea dalei de coronament cu grosimea de 0,5m la cota +1,50m si
asternerea unei carapace de blocuri de 1-2t/buc. la cota de +2,00m. Zona capului
digului se reface cu blocuri de 0,5-1,0t/buc. si doua randuri de stabilopozi cu panta de
1:1.33. Cota superioara a digului este de +2,00m in zona refacuta cu blocuri si +2,90m
in zona capului refacuta si cu stabilopozi.
Blocurile de 1-3t/buc. se scot si se inlocuiesc cu cele obtinute din demolarea celor 4
(patru) epiuri.
1.3.4.5.3 Demolarea epiurilor
In zona proiectului se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt localizate in
zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca sunt lasate asa
cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul adus pentru
innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective, prin spargerea
coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste nucleul. Toate
materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate ca material
pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5).
Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a
blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe
partea dinspre mare.
1.3.4.5.4 Lucrari de innisipare a plajei
Pentru a crea un sistem de protectie dinamica a plajei existente de efectele eroziunii
costiere s-a calculat ca o latime totala de 100m este suficienta. Prin innisiparea
artificiala de plaja se realizeaza o crestere substantiala a protectiei si diminuarea
riscurilor de eroziune. De asemenea, zona Eforie Nord are un potential turistic ridicat
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 29
datorita spatiilor de cazare existente in zona, a amenajarilor existente pentru recreere
si deci spatiul de plaja suplimentar este binevenit. Pentru ca plaja dupa refacere sa fie
stabila este necesar ca granulometria nisipului care se va utiliza pentru refacerea
plajei sa fie cel putin egala cu granulometria nisipului existent pe plaja. Daca nisipul
folosit pentru refacere are granulometria inferioara nisipului existent, plaja va fi mai
putin stabila si vor fi pierderi foarte mari sau sunt necesare lucrari suplimentare
necesare retinerii nisipului, lucrari care sporesc costul investitiei.
In zona Eforie Nord, marimea medie a granulei de nisip este d50 = 0,35-0,45mm.
Nisipul care se va utiliza trebuie sa aiba marimea medie a granulei d50=0,35mm.
Sursa de nisip va fi stabilita de catre Antreprenor si poate fi din surse din larg care sa
indeplineasca toate cerintele de performanta.
1.3.4.5.5 Drum temporar
Executia lucrarilor celor 2 (doua) diguri longitudinale, paralele cu tarmul, se vor
executa de pe apa cu echipamente plutitoare.
Reabilitarile celor doua epiuri se vor executa de pe uscat, de asemenea prelungirea
epiului J-1, exceptie facand montarea geotextilului la prelunigirea acestuia, ce se va
realiza de pe apa. Montarea stabilopozilor se face dupa uscat, transportul lor
facandu-se atat de pe apa, cat si de pe uscat.
Demolarea celor patru epiuri se va face dupa uscat, mai putin a unei parti din
stabilopozi.
Pentru aceasta este necesar sa se realizeze pe plaja un drum tehnologic de legatura
intre drumurile din statiune si radacinile epiurilor. Acest drum temporar se va
executa din produse de cariera.
In tabelul urmator sunt sintetizate informatiile referitoare la lucrarilor propuse pentru
cele cinci sectoare prioritare.
Locul de amplasare Lungimea coastei imbunatatite (km)
Zona de plaja creata (ha)
Mamaia Sud / lucrari de anvergura maxima
Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor 1,2
14
Tomis Nord (Tomis Nord & Tomis Centru) / lucrari de anvergura maxima
Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor
2,5
13
Tomis Sud / lucrari de anvergura maxima
Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor
1,5
9
Eforie Nord / lucrari de anvergura maxima
Repararea structurilor existente, construirea de noi protectii si reincarcarea plajelor
1,2
12
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 30
1.3.5 Perioada de executie a lucrarilor
Avand in vedere ca lucrarile sunt amplasate pe litoral si nu pot fi executate pe toata
perioada unui an calendaristic, este necesara o etapizare atenta a executiei acestora,
tinand seama de:
• Durata sezonului estival, care poate fi considerata perioada 15 mai – 15
septembrie;
• Specificul unic al lucrarilor hidrotehnice care se executa cu echipamente
plutitoare.
In perioada sezonului estival nu se pot executa lucrari care afecteaza plaja, respectiv
lucrarile de executie a epiului si a innisiparii, datorita numarului mare de turisti. Cu
unele masuri de precautie se pot executa lucrarile de reabilitare a digurilor paralele
cu tarmul. Lucrarile care afecteaza plaja se pot executa numai in extrasezon, respectiv
in perioada 15 septembrie – 15 mai, perioada in care se inregistreaza cele mai
puternice vanturi, cele mai mari valuri si temperaturile cele mai scazute.
In perioada sezonului estival pot fi realizate elementele prefabricate din beton, dar
numai in zone aflate in afara amplasamentului lucrarilor.
Trebuie avut in vedere si faptul ca lucrarile de protectie (diguri, epiuri etc.) trebuie
executate inaintea innisiparii, pentru ca pierderile tehnologice sa fie cat mai mici.
Luand in considerare lucrarile prevazute pentru cele cinci zone prioritare, conform
studiilor de fezabilitate, executia acestora poate fi esalonata astfel:
Mamaia Sud
• Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie,
pe toata durata acestuia;
• Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15
Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15
Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot
realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie –
15 Decembrie din cel de al doilea an de executie.
In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta
perioada , aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15
septembrie - 15 decembrie.
Tomis Nord
• Lucrarile de executie a digului submers paralel cu tarmul DS1 in primul an de
executie;
• Digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada 15
Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15
Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie.
In cazul in care nu va fi posibil sa se efectueze lucrarile de innisipare in aceasta
perioada, aceste lucrari vor fi efectuate in al doilea an de executie a lucrarilor intre 15
Septembrie - 15 Decembrie.
Tomis Centru
• Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie,
pe toata durata acestuia;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 31
• Epiurile, digurile ingropate (pintenii) si innisiparea vor fi realizate in perioada
15 Septembrie – 15 Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15
Ianuarie – 15 Mai din cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot
realiza in aceasta perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie –
15 Decembrie din cel de al doilea an de executie.
Tomis Sud
• Lucrarile de realizare a digurilor submerse paralele cu tarmul in primul an de
executie, pe toata durata acestuia;
• Epiurile, pintenul si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie – 15
Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie – 15 Mai din
cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta
perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie – 15 Decembrie din
cel de al doilea an de executie.
Eforie Nord
• Lucrarile de reabilitare a digurilor paralele cu tarmul in primul an de executie,
pe toata durata acestuia;
• Pintenii si innisiparea vor fi realizate in perioada 15 Septembrie – 15
Decembrie, din primul an de executie si in perioada 15 Ianuarie – 15 Mai din
cel de al doilea an de executie. Daca innisiparile nu se pot realiza in aceasta
perioada, acestea se vor executa in perioada 15 Septembrie – 15 Decembrie din
cel de al doilea an de executie
Graficele de executie propuse sunt prezentate in Anexa J.
In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a recomandat ca, in primul rand, toate
fazele proiectului care implica activitati de constructie, lucrari de amenajare, sa se
desfasoare pe toata durata anului, cu exceptia perioadei de iernat reprezentata de
perioada decembrie – 15 februarie, perioada cand zona de studiu prezinta cea mai
mare importanta din punct de vedere al biodiversitatii, deoarece este un loc unde
sunt prezente specii de pasari adaptate ecosistemelor acvatice, unele de interes
comunitar, care se refugieaza in perioadele nefavorabile in vecinatatea structurilor de
protectie, datorita adapostului asigurat de acestea. Nu este necesara limitarea
activitatilor specifice proiectului pe perioade de migratie si de cuibarit deoarece
aceste activitati nu au posibilitatea de a interactiona direct cu biodiversitatea specifica
acestor etape.
Conform aceluiasi studiu, in zonele Constanta si Mamaia se impune evitarea
lucrarilor in perioada rece a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care
migreaza sau ierneaza pe litoral.
In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar
daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei
lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord
Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim ajungerea acestora in
extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Pentru a
reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se recomanda ca lucrarile sa se
desfasoare in perioada de vara, cand speciile marine care ar putea fi afectate au o
capacitate de raspuns si adaptare mult mai ridicata decat in sezonul rece.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 32
1.3.6 Organizari de santier; Zone de depozitare a deseurilor
Conform legislatiei romanesti in vigoare, organizarea de santier ca amplasament,
solutii, dotari constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General, care va
obtine toate avizele si acordurile necesare desfasurarii acestei activitati, inclusiv
acordul autoritatii competente de protectia mediului.
In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia:
• De a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii;
• De a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;
• De a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii;
• De a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de
organele competente.
Ca masura generala, se recomanda ca amplasamentele organizarilor de santier sa nu
se afle in apropierea apelor de suprafata, a padurilor si sa fie in afara localitatilor.
Locurile unde vor fi construite aceste organizari trebuie sa fie astfel stabilite incat sa
nu aduca prejudicii mediului natural sau uman (prin afectarea vegetatiei, prin
impunerea unor defrisari, prin afectarea structurii solului, emisii atmosferice, prin
producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, de manevrarea
materialelor, prin descarcarea accidentala a masinilor care transporta materialele in
cursurile de apa de suprafata, prin producerea de zgomot etc). Trebuie evitata
amplasarea lor in apropierea unor zone sensibile (langa cursurile de apa care
constituie surse de alimentare cu apa, langa captarile de apa subterana) sau, daca
acest lucru nu poate fi evitat, trebuie asigurata respectarea conditiilor de protectie a
acestora. De asemenea, se recomanda ca ele sa ocupe suprafete cat mai reduse, pentru
a nu scoate din circuitul actual suprafete prea mari de teren.
Pentru constructiile provizorii (drumuri de acces, platforme tehnologice, spatii de
depozitare), cat si pentru lucrarile de organizare de santier (birouri, spatii cazare,
baze de depozitare, platforme de parcare etc.), Antreprenorul General va obtine
avizele necesare dupa stabilirea locatiei pentru amplasamentul organizarii de santier
si a bazei de productie. In perioada de executie va fi monitorizat, atat prin personal
propriu, cat si prin experti independenti, modul de respectare a conditiilor impuse in
acordurile de mediu in perioada executiei lucrarilor de constructie.
Executantul lucrarilor de constructie se va asigura ca zona de santier va fi
imprejmuita cu panouri metalice. Pe perimetrul incintei si in exteriorul acesteia vor fi
amplasate inscriptionari din care sa reiasa denumirea lucrarii si a executantului
acestuia.
Se va amenaja accesul utilajelor de constructie si a masinilor de transport al
lucratorilor.
Depozitarea materialelor de constructii se va face in zone special amenajate, fara sa
afecteze circulatia in zona.
Autovehiculele folosite la constructii vor avea inspectia tehnica efectuata prin Statii
de Inspectie Tehnica autorizate.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 33
Utilajele de constructii se vor alimenta cu carburanti numai in zone special amenajate.
Intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburi uleiuri) se vor
face numai la service-uri/baze de productie autorizate. Toate vehiculele si
echipamentele mecanice folosite vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot, iar
echipamentele fixe vor fi pe cat posibil introduse in incinte izolate acustic.
La finalizarea lucrarilor de constructii se vor reface starea initiala si folosintele
terenului ocupat temporar cu activitatile implicate in proiect. Titularul are obligatia
de a urmari modul de respectare a legislatiei de mediu in vigoare pe toata perioada
de executie a lucrarilor si sa ia toate masurile necesare pentru a nu produce poluarea
apelor subterane si de suprafata, a solului si a aerului.
Se poate presupune ca toate materialele inerte rezultate din lucrarile de constructie
vor putea fi folosite in umpluturi locale (carierele de balast) sau transportate la
groapa municipala de deseuri menajere. Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor,
care pot fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate la depozitul de deseuri
municipale din orasul Constanta. In capitolul 3.3 este descris modul de gospodarire a
deseurilor in perioada de constructie.
1.3.7 Surse de materiale de constructie
Materialele principale care vor fi folosite pentru constructia structurilor de protectie
costiera includ:
• Nisip - necesar pentru reincarcarea plajelor;
• Piatra de cariera - pentru constructia epiurilor si digurilor „sparge-val”;
• Structuri din beton armat - pentru protejarea epiurilor si digurilor „sparge-
val”.
Materialele de constructie mentionate mai sus sunt cele mai importante, insa functie
de necesitati, pentru zonele de promenada de pe diguri vor fi utilizate si alte
materiale cum ar fi beton si membrane de geotextil,
Tabelul 1.3-1 prezinta un sumar al cantitatilor estimative de materiale de constructie
necesare pentru sectoarele aprobate prin Studiile de Fezabilitate, cel putin pentru cele
considerate in general tehnic acceptabile pe baza analizei tehnice initiale. Aceste
cantitati sunt apreciate pe baza estimarilor facute in cadrul Studiului de Fezabilitate.
Cantitatile de materiale estimate a fi necesare constructiei structurilor de protectie
pentru cele 5 sectoare prioritare sunt prezentate in Tabelul 1.3-1.
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de
intretinere.Totusi, in principiu, urmatoarele utilaje vor fi folosite:
• Camioane de transport;
• Transportoare gabarit depasit;
• Autoturisme;
• Autobetoniere;
• Excavatoare si macarale.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 34
Tabelul 1.3-1 Cantitati estimative de materiale de constructie principale
Studiu de
fezabilitate Nisip Piatra de cariera Structuri de beton
prefabricate
Mamaia Sud 265.356m3 24.000m3 ~40.560t 1.665buc (4,5t/buc)
Tomis Nord 332.573m3 239.000m3 ~403.910t 13.710buc (4,5t/buc)
2.950buc (6,4t/buc)
Tomis Centru 336.865m3 133.600m3 ~225.784t 6.625buc (4,5t/buc)
2.800buc (6,4t/buc)
Tomis Sud 153.550m3 96.300m3 ~162.747t 8.025buc (4,5t/buc)
4.760buc (6,4t/buc)
Eforie Nord 550.000m3 114.300m3 ~193.167t 3.615buc (4,5t/buc)
7.790buc (6,4t/buc)
TOTAL 1.638.344 m3 ~1.026.168t 33.640buc (4,5t/buc)
18.300buc (6,4t/buc)
In acelasi timp, Antreprenorul General este cel care va stabili rutele care vor fi
utilizate pentru transportul materialelor de constructie catre si dinspre zona de lucru,
astfel incat potentialul impact generat de aceasta activitate asupra mediului si
populatiei sa fie minimizat.
1.3.7.1 Piatra de cariera
In regiunea Dobrogei exista mai multe cariere de piatra, rocile exploatate fiind
predominant calcarul si granitul, dar si sisturi (roci metamorfice) si dolomite (roci
calcaroase cu aproximativ 20% oxid de magneziu). Nu se preconizeaza probleme cu
privire la productia si aprovizionarea cu piatra de cariera, dar confirmarea si
verificarea atenta impreuna cu transportatorii si producatorii este necesara.
In cadrul studiilor de fezabilitate elaborate au fost identificate o serie de cariere de
piatra, pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate fiind necesare
cercetari ulterioare detaliate ce vor trebui efectuate de catre Proiectant/Contructor.
In continuare sunt prezentate informatii succinte despre aceste surse de piatra.
1.3.7.1.1 Cariere de calcar
Pe o suprafata cu o raza de cca. 50km in jurul orasului Constanta exista mai multe
cariere de calcar. Dintre carierele identificate, o parte dintre ele par sa functioneze cu
o licenta de exploatare completa, incluzand facilitati de extragere prin dinamitare si
facilitati de sortare si incarcare. Probleme pot aparea la unele cariere din cauza
conditiilor de licentiere, ratelor de productie si facilitatilor limitate, precum si lipsei
de experienta mai ales in domeniul productiei de piatra pentru lucrari in mediul
marin. Pentru alegerea carierei/carierelor ce vor fi efectiv utilizate, sunt necesare
cercetari ulterioare atente pentru a stabili eventualele probleme de licentiere si
capacitatea de productie.
Carierele de calcar (uneori mai multe cariere pe locatie) care au fost identificate la
nivelul studiilor de fezabilitate sunt urmatoarele:
• Nicolae Balcescu;
• Ovidiu;
• Piatra;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 35
• Sitorman;
• Navodari;
• Adamclisi.
Transportul de la cariera se face in mod normal cu camioane de transport direct pe
santier. Exista si posibilitatea ca piatra sa fie stocata in Portul Constanta, de unde
poate fi transportata ulterior cu barje pana la locatia lucrarilor. Unele cariere
identificate au posibilitatea de livrare a materialului prin transport feroviar sau
fluvial.
1.3.7.1.2 Cariere de granit
Considerate in general ca fiind mai potrivite pentru lucrari in mediul marin, carierele
de roci magmatice pot fi gasite in partea de nord a Dobrogei, in jurul muntilor situati
la est de Braila.
In zona localitatii Turcoaia sunt situate cateva cariere de granit, existand posibilitatea
transportului materialelor cu barje fluviale pana in Portul Constanta sau Portul Midia
de unde, prin transport rutier (pentru structuri legate de tarm) sau cu barje marine
(pentru structurile din larg), materialele pot ajunge pe locatia unde se desfasoara
lucrarile de reabilitare a zonelor costiere.
1.3.7.2 Nisip pentru reincarcarea plajei
Informatiile urmatoare sunt un sumar concis al datelor disponibile, importante din
punct de vedere al proiectarii si constructiei. Informatii mai amanuntite cu privire la
sursele de nisip pot fi gasite in studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai
2011), inclusiv informatii despre continutul de poluanti organici si metale grele.
1.3.7.2.1 Surse marine de larg
In general, se presupune ca depozitele de nisip marin din larg apar ca ramasite ale
plajelor bariere mai vechi, in ape cu o adancime de 20 - 30m. Aceste surse sunt in
prezent nelicentiate si neexplorate, astfel ca nu exista informatii cu privire la locatii,
rezerve, rate de extractie, granulometrie, mineralogie sau continut de metale grele.
O data identificate aceste surse, extractia si transportul nisipului se va face in
principiu cu o draga aspiratoare (Trailing Suction Hopper Dredgers -TSHD’s) care
poate transporta si descarca nisipul direct pe locatie, fie prin refulare, fie prin
intermediului unor conducte fixe sau plutitoare cu statii de pompare. Ca alternativa,
draga poate descarca nisipul in locatii speciale in Porturile Constanta sau Midia de
unde, prin intermediul unui sistem de conducte sau prin transport rutier, materialul
poate fi transportat pana la locul de desfasurare a lucrarilor, respectiv pe plaje.
Chiar daca nu exista certitudini cu privire la locatia surselor, rezerva acestora,
impactul potential, posibilitatea de licentiere pentru extractie sau caracteristicile
materialului, folosirea utilajelor de dragare marine prezinta avantaje importante din
punct de vedere al ratelor de extractie si al capacitatii de transport al materialului,
desi distantele mari de navigat se pot dovedi neeconomice.
1.3.7.2.2 Surse marine apropiate de tarm
Momentan se desfasoara lucrari de intretinere care implica dragarea bancului de
nisip de la intrarea in Portul Midia, dar cantitatile extrase sau rezerva potentiala de
nisip nu sunt cunoscute. Investigatiile realizate de GeoEcoMar si prezentate in
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 36
studiile elaborate de ECOH (2007) si Halcrow (Mai 2011) au constat in prelevarea a
noua probe de sediment a caror analiza a relevat o granulometrie medie a
sedimentului ce variaza de la 0,8 la 0,13mm. In cadrul analizelor a fost identificata
inclusiv o proba periferica cu granulometrie medie de 0,01mm. Esantioanele au
prezentat o sortare variabila a sedimentului cu deviatia standard ∗<1, dar si intre 1 si
2. Probele au continut si fractii de silt si argila, dar in general continutul de nisip a
fost mai mare de 70%.
Dragarea pentru intretinere are loc si la bancul de nisip de la intrarea pe canalul
navigabil Sulina. Testele facute de GeoEcoMar au inclus prelevarea a zece probe a
caror analiza a relevat o granulometrie medie de 0,05 pana la 0,21mm (cu o medie de
0,12mm). Esantioanele au prezentat sorturi variabile ale sedimentului cu deviatia
standard >1. Procentul de nisip din probele colectate a variat de la 50% (pentru care
valoarea fractiei de argila este inacceptabila) pana la 100%.
1.3.7.2.3 Surse din fluviul Dunarea
Pe cursul Dunarii, in zona localitatilor Cochirleni (la 305-310km distanta de la gura
Canalului Sulina) si Oltina (la 340-350km distanta de gura Canalului Sulina) se gasesc
cateva cariere de nisip licentiate.
Dupa cum s-a prezentat in studiul elaborat de ECOH (2007), rezultatele obtinute in
urma analizei a 15 esantioane prelevate de la Cochirleni au evidentiat faptul ca
sedimentul bine sortat a avut o granulatie medie de 0,22mm si o deviatie standard de
0,39, iar fractia nisipului a fost de 100%. Din aceasta zona au fost prelevate de catre
diversi operatori alte 3 probe de sediment (conform studiului elaborat de Halcrow in
Mai 2011), a caror analiza a relevat un sediment cu o granulatie medie de 0,32mm
pana la 0,41mm, prost sortat, cu o deviatie standard >1 si fractia de nisip
predominanta mai mare de 90%.
In studiul elaborat, ECOH (2007) a prezentat si rezultatele testarii a cinci probe
prelevate de la Oltina, ce au relevat o granulatie medie a sedimentului de 0,32mm
(desi variatia granulometrica nu este prezentata), cu o deviatie standard medie de
0,46 indicand o sortare potential buna si o fractie nisipoasa predominanta.
De asemenea, in cadrul aceluiasi studiu s-a evaluat potentialul de extractie si
dimensiunea rezervelor de nisip, identificandu-se rezerve pentru care in 1999/2000
exista licenta de exploatare de pana la 2,8 milioane de m3. In acelasi timp, s-a
mentionat ca zonele licentiate pentru exploatare acopereau doar o mica parte din
rezerva totala de nisip. ECOH (2007) a prezentat de asemenea si datele furnizate la
momentul respectiv de catre Agentia Nationala de Resurse Minerale (ANRM)
conform carora, desi cantitatea de extractie maxima autorizata in 2004 era de cca. un
milion de m3 pe an, doar 140 000m3 au fost extrasi.
Pe Dunare au loc lucrari importante de intretinere a canalului navigabil prin dragare.
ECOH (2007) a raportat ca aceste lucrari sunt autorizate de la Km 240 la Km 630 al
∗ Deviatie standard – parametru al uniformitatii distributiei granulometrice a unui
depozit sedimentar detritic, notat cu α si calculat dupa diferite formule. Exprima
dispersia valorilor unei distributii granulometrice in jurul valorilor centrale dintr-o
curba cumulativa si reda gradul de sortare a depozitului respectiv. Astfel, valorile
α<0,50 exprima o sortare buna si foarte buna, 0,50 >α<1,00 sortare moderata si α>1,00
sortare slaba si foarte slaba.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 37
Dunarii, iar in perioada 1998 – 2004 au fost dragati anual aproximativ 640 000m3
sediment. Sedimentul a fost descarcat in alte parti ale Dunarii deoarece s-a considerat
ca, fara o cernere prealabila, nu este potrivit pentru incarcarea plajelor (aparent
fractia de nisip nu depaseste 50%).
Sursele fluviatile licentiate de nisip sunt asociate cu o serie de provocari logistice.
Tehnicile de extractie actuale se realizeaza cu dragi cu cupe si graifere, iar transportul
se face cu barje fluviale (cu o capacitate de 1000 – 2000t) care, pentru a ajunge la
Portul Constanta sau la Portul Midia, ar trebui sa treaca prin doua, respectiv trei
instalatii de ecluza.
1.3.7.3 Structuri din beton prefabricate
Tinand cont de numarul mare de prefabricate necesare in perioada de executie a
lucrarilor propriu-zise, va fi nevoie de o statie de turnare a betonului, mobila sau fixa.
Contractorul va hotara locatia unde se va amplasa aceasta instalatie, insa in stabilirea
locatiei trebuie sa tina cont de spatiul necesar pentru intarire si depozitare a
prefabricatelor, precum si de apropierea de santier.
Transportul prefabricatelor de la statia de turnare va fi in principiu rutier, dar pot fi
luate in considerare si transportul feroviar sau fluvial. Pentru structurile conectate la
tarm, transportul va fi facut cu autotrenuri, iar pentru structurile din apropierea
tarmului vor fi necesare barje marine, astfel ca va fi necesara manipularea
materialelor in cadrul unui port.
Tinand cont de tipul proiectului si al constructiei, exista posibilitatea ca
Antreprenorul general sa prezinte si sa puna in aplicare un proiect ce va indeplini
standardele tehnice cerute, in care insa protejarea digurilor sa fie facuta cu blocuri de
piatra in loc de structuri prefabricate din beton.
1.4 Consumul de energie
Contractorul va decide ce utilaje vor fi folosite in timpul constructiei si pe perioada de
intretinere. In aceasta etapa a proiectului, neavand informatii precise despre tipul si
numarul de utilaje ce vor fi utilizate si nici despre organizarea de santier, nu s-a putut
face o estimare a necesarului energetic pentru lucrarile de protectie costiera propuse.
1.5 Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
1.5.1 Impactul negativ
Poluantii fizici care vor putea genera un impact in perioada de constructie sunt
reprezentati de:
• zgomot si vibratii;
• praf;
• turbiditate.
Sursele de zgomot si vibratii vor fi reprezentate de functionarea utilajelor folosite
pentru executia lucrarilor propuse.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 38
Zgomotul provenit de la autovehicule este combinatia zgomotului produs de motor,
esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si in urma urmatoarelor
disfunctionalitati:
• Proasta functionare a utilajelor;
• Conditiile de drum necorespunzatoare care pot ingreuna circulatia
autobasculantelor.
Intensitatea emisiei fonice este resimtita diferit in functie de distanta receptorului fata
de sursa, de gradul de denivelare a terenului care se interpune intre receptor si sursa,
de gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si de starea atmosferica la momentul
sau pe perioada functionarii utilajelor.
Aceasta scade proportional cu cresterea distantei fata de sursa, cu gradul de
denivelare a terenului, cu gradul de ocupare a terenului cu vegetatie si cu starea
atmosferica.
Deoarece lucrarile de constructie se vor desfasura la distante semnificative de zonele
rezidentiale, pe plaje si pe mare, se considera ca impactul generat de zgomot in
perioada propriu-zisa de constructie in zonele Mamaia Sud si Eforie Nord va fi
nesemnificativ. In acelasi timp, desfasurarea lucrarilor va avea loc in afara sezonului
estival, astfel incat cresterea nivelului zgomotului nu va afecta turistii.
Singurele zone in care, in perioada de exploatare, ar putea fi generat un disconfort
creat de zgomotul utilajelor sunt Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in
vedere distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale.
Deoarece strategia preferata de contractare presupune licitatii de lucrari de protectie a
coastei pe baza de proiectare si executie, Antreprenorul va elabora propriul proiect de
executie a lucrarilor si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de
livrare, echipamente si utilaje. Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin
informatii despre tipul si numarul de utilaje ce se vor utiliza, despre programul de
lucru etc, nu se poate face o estimare a impactului generat de zgomotul produs de
aceste utilaje. Se presupune insa ca masurile propuse in timpul executiei lucrarilor de
catre executantul lucrarilor vor permite diminuarea disconfortului creat.
In urma transportului cu autobasculante se vor genera vibratii de mica intensitate
asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si actioneaza
asupra cladirilor sau a unor parti din acestea si la care se adauga vibratiile cauzate de
emisiile sonore generate in urma transportului. Toate motoarele utilajelor si
autocamioanelor vor fi prevazute cu amortizoare de zgomot.
De asemenea, se estimeaza ca nu se va produce nici tasarea sau degradarea drumului,
doar daca acesta nu are o calitate corespunzatoare.
Sursele de praf vor fi reprezentate de transportul nisipului, de activitatile de
descarcare a nisipului in zonele in care se vor face innisipari artificiale si de
activitatile de amenajare a plajei.
Degajarile de praf in atmosfera vor varia substantial de la o zi la alta si vor depinde
de specificul lucrarilor, nivelul intensitatii lucrarilor si de conditiile meteorologice.
Operatiile tehnologice generatoare de praf (descarcarea, transportul si nivelarea
nisipului) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare a
suprafetelor aflate sub actiunea utilajelor de lucru, pentru a se minimiza cantitatile de
praf antrenate.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 39
Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se reduce
praful.
Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului, in
scopul reducerii emisiilor de praf.
Se estimeaza ca, prin aplicarea tuturor masurilor de organizare a lucrarilor de santier
si protectia mediului ce se vor aplica in cadrul proiectului, impactul generat de
antrenarea de praf (pulberi) va fi un impact minor, care se va manifesta doar local.
In perimetrele in care se va realiza alimentarea artificiala cu nisip a plajelor se va
produce o crestere importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor. Impactul
va fi insa temporar si va dura pana la resedimentarea materialelor deversate in zona.
De aceea, se estimeaza ca, pe termen mediu, impactul lucrarilor de alimentare
artificiala va fi nesemnificativ.
In perioada de exploatare, nu vor exista alti poluanti decat cei care exista si in
prezent, respectiv zgomotul generat de activitatile de turism desfasurate in zonele de
plaja in care se va desfasura proiectul.
Tabelul 1.5-1 Informatii despre poluarea fizica si biologica generate de activitatile din cadrul proiectului
Tipul
poluarii Sursa de
poluare
Nr.
su
rse
de
po
luar
e Poluare maxima
permisa (limita
maxima admisa
pentru om si mediu)
Masuri de eliminare/
reducere a poluarii
Zgomot - utilaje
folosite
pentru
lucrarile de
protectie
costiera
- - atenuator de zgomot
(mansoane de cauciuc)
- optimizarea graficului de
lucru
Praf - transportul,
descarcarea si
nivelarea
nisipului
- - - operatiile
tehnologice generatoare
de praf (vor fi reduse in
perioadele cu vant
puternic sau se va urma si
o umectare a suprafetelor
aflate sub actiunea
utilajelor de lucru.
- drumurile de acces pana
la plaja vor fi permanent
stropite cu apa pentru a se
reduce praful.
- masinile de transport vor
fi prevazute cu prelate
pentru acoperirea Turbiditate - - -
1.5.2 Impactul pozitiv
Activitatea propusa, respectiv lucrarile de protectie costiera in cele 5 sectoare -
Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud, nu va afecta
mediul din punct de vedere al poluarii biologice (microorganisme, virusi), respectiv
cu radiatie electromagnetica sau radiatie ionizanta, tinand cont de faptul ca:
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 40
• Pentru colectarea apelor uzate menajere din cadrul organizarii de santier vor fi
prevazute toalete ecologice, care vor fi intretinute prin firme specializate, pe
baza de prestari servicii;
• Radiatiile electromagnetice generate de utilajele ce vor fi folosite pentru
executia lucrarilor propuse sunt nesemnificative;
• Radiatia ionizanta – nu vor exista surse de radiatii ionizante.
Cel mai important impact pozitiv este generat de rezultatele care se vor obtine in
urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de
plaja si faleza din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.
Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea
nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi
impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care
vor retine nisipul.
1.6 Documente/Reglementari existente privind amenajarea teritoriala in zona
Pentru lucrarile de reabilitare si protectie propuse in cele cinci zone prioritare
respectiv Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord,
Consiliul Judetean Constanta a emis certificatul de urbanism nr. 159/08.09.2011.
Terenurile pe care sunt propuse a se efectua lucrarile de reducere a eroziunii costiere
sunt situate in intravilanul municipiului Constanta si al orasului Eforie. Aceste
terenuri apartin domeniului public al statului aflat in administrarea Administratiei
Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral. Digurile maritime din dreptul orasului Eforie fac
parte din inventarul bunurilor care apartin domeniului public al orasului conform
anexei 7 a HGR 904/2002.
Sectoarele vizate au functiuni de plaja, zona submersa, luciu de apa si diguri
maritime de protectie a litoralului Marii Negre.
In continuare sunt prezentate informatii detaliate despre documentele si
reglementarile existente privind amenajarea teritoriala in zonele in care se vor
desfasura lucrarile de reducere a eroziunii costiere.
1.6.1 Mamaia Sud
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in
intravilanul municipiului Constanta, zona Sudica a Statiunii Mamaia cuprinsa intre
hotel Sulina si hotel Parc si este domeniu public al Statului de interes national, aflat in
administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 78 950m2.
Folosinta actuala a terenului este plaja si luciu de apa.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate este plaja si luciu de apa.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin
Hotararea Consiliului Local Constanta nr. 302/28.05.2009.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 41
1.6.2 Tomis Nord
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in
intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu
privat al municipiului Constanta.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 179 800m2.
Folosinta actuala a terenului este plaja.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate este plaja.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea
Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.
1.6.3 Tomis Centru
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in
intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului de interes
national, aflat in administrarea Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea-Litoral.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 55 245m2.
Folosinta actuala a terenului este plaja.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate este plaja.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea
Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.
1.6.4 Tomis Sud
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in
intravilanul municipiului Constanta si este domeniu public al Statului si domeniu
privat al municipiului Constanta.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 143 630m2.
Folosinta actuala a terenului este plaja.
Destinatia terenului stabilita prin planurile de urbanism si amenajarea teritoriului
aprobate este plaja.
Lucrarile propuse se vor corela cu Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea
Consiliului Local Constanta nr. 116/16.07.2010.
1.6.5 Eforie Nord
Terenul pe care urmeaza sa se desfasoara lucrarile de protectie este situat in
intravilanul orasului Eforie si este domeniu public al Statului.
Suprafata pe care se vor desfasura lucrarile de protectie este de 53 750m2.
Folosinta actuala a terenului este luciu de apa, plaja si dig.
Lucrarile propuse se vor corela cu PUZ „Faleza” aprobat prin HCL nr. 105/2002 si
PUZ „Amenajare plaja Eforie” aprobat prin HCL nr. 66/2007.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 42
2 Procese tehnologice
2.1 Procese tehnologice
In cadrul Capitolului 1 au fost descrise pe larg lucrarile de protectie costiera propuse,
solutiile constructive pentru realizarea acestora, precum si posibilele surse de
materiale necesare executarii acestor lucrari. In continuare sunt prezentate
capacitatile si durata lucrarilor, conform studiului de fezabilitate:
Mamaia Sud
• Innisipare artificiala 265.356 m3 (1,20 km)
• Reabilitare diguri emerse 0,50 km
• Jetele (epiuri) 0,20 km
• Diguri submerse (pinteni ingropati) 0,51 km
• Durata de realizare a investitiei 18 luni
Tomis Nord
• Innisipare artificiala plaja 332.573m3 (1,05km)
• Diguri si epiuri 0,975km
• Diguri longitudinale submerse 0,26km
• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,21km
• Durata de realizare a investitiei 24 luni
Tomis Centru
• Innisipare artificiala plaja 336.865 m3 (0,85 km)
• Diguri si epiuri 0,690 km
• Diguri longitudinale submerse 0,245 km
• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,140 km
• Durata de realizare a investitiei 24 luni
Tomis Sud
• Innisipare artificiala plaja 153.550m3 (1,47km)
• Diguri si epiuri 0,45km
• Diguri longitudinale submerse 0,505km
• Diguri ingropate (pinteni ingropati) 0,07km
• Durata de realizare a investitiei 24 luni
Eforie Nord
• Innisipare artificiala 550.000 m3 (1,2 km)
• Reabilitare si extindere jetele 0,275 km
• Diguri submerse 0,675 km
• Durata de realizare a investitiei 18 luni
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 43
2.2 Activitati de dezafectare
Dintre cele cinci sectoare prioritare, singura zona in care sunt propuse lucrari de
dezafectare (demolare) este sectorul Eforie Nord. In acest sector, in zona de
desfasurare a lucrarilor propuse se afla patru diguri de mici dimensiuni. Acestea sunt
localizate in zona de innisipare a plajei si pot pune in pericol vizitatorii plajei, daca
sunt lasate asa cum sunt in prezent, deoarece vor fi partial ingropate in materialul
adus pentru innisipare. Ca atare, digurile trebuie eliminate din locurile respective,
prin spargerea coronamentului de beton si armaturii, a pietrei care alcatuieste
nucleul. Toate materialele preluate din digurile existente dupa sortare, vor fi utilizate
ca material pentru reabilitarea jetelelor J-1 (EN4)si J-2 (EN5).
Eliminarea structurilor existente va presupune eliminarea betonului existent, a
blocurilor naturale si scoaterea stabilopozilor atat pe partea dinspre uscat, cat si pe
partea dinspre mare.
Materialele rezultate in urma demolarii acestor structuri se vor putea refolosi in
cadrul altor lucrari, respectiv la reabilitarea si la constructia digurilor/epiurilor si la
constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal al sedimentelor, asa cum
este prezentat in cap. 3 Deseuri al prezentului raport.
3 Deseuri
Antreprenorul lucrarilor propuse, ce va fi selectat intr-o etapa ulterioara, va putea
elabora propriul proiect, conform caruia anumite lucrari vor putea fi modificate, si va
folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de livrare, echipamentelor si
utilajelor.
Tipurile si cantitatile de deseuri ce vor rezulta, precum si modul de gestionare a
acestora vor fi putea fi stabilite cu exactitate dupa elaborarea proiectului tehnic
propriu-zis.
In continuare sunt prezentate informatii succinte privind managementul deseurilor
estimate a fi generate pe baza lucrarilor propuse in cadrul studiilor de fezabilitate, o
evaluare detaliata putandu-se realiza in cadrul procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului ce se va desfasura dupa elaborarea proiectului si care va fi
responsabilitatea Antreprenorului.
3.1 Deseuri inerte si nepericuloase
3.1.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie
Principalele surse de deseuri inerte si nepericuloase care pot rezulta in perioada de
executie a lucrarilor de protectie costiera vor fi reprezentate de:
• Demolarile unor constructii (diguri) existente din care vor rezulta materialele
de constructie (blocuri de piatra, piatra sparta);
• Activitatile desfasurate in cadrul organizarii de santier.
Din sursele mentionate mai sus rezulta o serie de deseuricare, conform H.G. nr.
856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei uprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2, sunt codificate astfel:
• 17 deseuri din constructii si demolari;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 44
• 17.01. beton, caramizi, tigle si materiale ceramica;
• 17.01.01 beton;
• 17.01.07. amestecuri de beton, caramizi, tigle si materiale ceramice;
• 17.02 lemn, sticla si materiale plastice;
• 17.04 metale (inclusiv aliajele lor);
• 17.05 pamant (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre si
deseuri de la dragare;
• 17.09 alte deseuri de la constructii.
Deseuri rezultate din demolari vor fi utilizate la reabilitarea si la constructia
digurilor/epiurilor si la constructia epiurilor, care vor bloca transportul longitudinal
al sedimentelor, dupa cum urmeaza:
• Reabilitarea a doua diguri sparge-val existente paralele cu tarmul;
• Constructia unui nou epiu din piatra bruta conectat la tarm, perpendicular pe
tarm, pentru retinerea nisipului la limita de nord a zonei innisipate;
• Constructia a sase epiuri mai mici ingropate in plaja pentru stabilizarea
tarmului.
In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile si cantitatile de deseuri estimate a
rezulta din demolari si modul lor de reutilizare.
Avand in vedere ca Antreprenorul va elabora propriul proiect (care ar putea modifica
cantitatile de material) si va folosi selectia proprie a surselor de materiale, logisticii de
livrare, echipamente si utilaje, este posibil ca aceste tipuri de deseuri, cantitati si
modalitati de reutilizare sa fie modificate.
Tabelul 3.1-1 Tipuri si cantitati de deseuri rezultate din demolari si modul lor de reutilizare
ACTIVITATE TIP DESEU UM CANTITATE
MAMAIA SUD
Realizare epiuri mici Piatra sparta m³ 2235,00
EFORIE NORD
Beton coronament m³ 149,00 Reabilitare jetea J-1
Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 320,85
Beton in coronament m³ 457,00 Reabilitare jetea J-2
Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 147,20
Beton m³ 371,00
Blocuri beton 1-3t/buc. m³ 5101,00
Stabilopozi de 4,5t/buc. de
deasupra apei
buc. 85,00
Eliminare diguri
existente
Stabilopozi de 4,5t/buc. de
sub apa
buc. 915,00
TOMIS CENTRU
Reabilitare dig T6-1 Beton m³ 288,00
TOMIS NORD
Extindere jetea T7 Beton m³ 60,00
TOMIS SUD
Reabilitare dig C1 Beton m³ 150,00
Extindere jetea C4 Beton m³ 150,00
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 45
3.1.2 Generarea deseurilor in perioada de operare
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri inerte si nepericuloase.
3.2 Deseuri toxice si periculoase
3.2.1 Generarea deseurilor in perioada de constructie
Principalele surse de deseuri toxice si periculoase in perioada de executie sunt
reprezentate de:
• Utilajele de constructie (autocamioane, nave) prin scurgerile de carburanti,
uleiuri, lubrefianti si acid sulfuric (pentru baterii);
• Operatiile de vopsire pentru diverse marcaje.
Din sursele mentionate mai sus pot rezulta o serie de deseuri care, conform H.G. nr.
856/2002 privind „Evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand
deseurile, inclusiv deseurile periculoase”, Anexa 2 sunt codificate astfel:
• 08 deseuri de la utilizarea vopselelor;
• 08.01.11 deseuri de vopsele cu continut de solventi organici sau alte substante
periculoase;
• 13 deseuri uleioase si deseuri de combustibili lichizi;
• 13.02.07 uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor biodegradabile;
• 13.07.01. ulei combustibil si combustibil diesel;
• 13.07.02. benzina;
• 13.07.03 alti combustibili (inclusiv amestecuri).
Constructorul are obligatia, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, sa realizeze o
evidenta lunara a gestiunii deseurilor, respectiv producerii, stocarii provizorii, tratarii
si transportului, reciclarii si depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru prevenirea si reducerea cantitatilor de deseuri toxice si periculoase in perioada
de executie a lucrarilor de protectie vor trebui luate o serie de masuri, precum:
• Impunerea, prin caietele de sarcini, a obligativitatii Antreprenorului de a
utiliza echipamente si mijloace de transport moderne, cu emisii reduse de
poluanti;
• Intretinerea utilajelor si mijloacelor de transport in stare buna de functionare
avand reviziile tehnice si schimburile de ulei efectuate in ateliere specializate;
• Schimbul si intretinerea de acumulatori va fi efectuat de asemenea in ateliere
specializate;
• Vopseaua folosita la marcaje va fi depozitata in recipienti etansi si descarcata
cu dispozitive speciale. Recipientii goliti vor fi restituiti producatorilor sau
distribuitorilor.
3.2.2 Generarea deseurilor in perioada de operare
In perioada de exploatare nu vor fi generate deseuri toxice si periculoase.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 46
3.3 Modul de gospodarire a deseurilor
In perioada de executie a lucrarilor, Antreprenorul va fi responsabil de modul de
gestionare a tuturor tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate din activitatea
desfasurata.
In continuare se prezinta aspecte legate de modul de gospodarire a deseurilor posibil
a fi generate in perioada de constructie, care trebuie respectate si de Antreprenor,
functie de tipurile de deseuri care vor rezulta din activitatea desfasurata:
1. deseuri menajere – colectarea se va face pe baza de contract in pubele metalice
amplasate pe platforme betonate. Acestea vor fi transportate la depozitele de deseuri
sau la statiile de transfer ale localitatilor. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile
predate in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea
deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. deseuri metalice – colectarea se va face pe platforme betonate si vor fi valorificate
pe baza de contract cu autoritatile specializate. Vor fi pastrate evidente cu cantitatile
valorificate in conformitate cu prevederile OUG nr. 16/2001 privind gestionarea
deseurilor industriale reciclate, aprobata prin Legea nr. 456/2001, cu modificarile si
completarile ulterioare;
3. deseuri de materiale de constructii – colectarea pe platforme speciale si reutilizarea
acestora, acolo unde este cazul;
4. slamuri petroliere – colectare in recipienti metalici etansi si predare la autoritatile
specializate in vederea valorificarii acestora prin reciclare. Vor fi tinute evidente cu
cantitatile valorificate in conformitate cu prevederile HG 235/2007 privind
gestionarea uleiurilor uzate. Sub niciun mod nu va fi permisa depozitarea uleiurilor
uzate pe plaje.
5. deseuri lemn – colectarea selectiva si refolosirea acestora functie de dimensiuni si
necesitati;
6. acumulatori uzati – colectare in spatii special amenajate si predarea catre unitati
specializate in scopul valorificarii prin reciclare. Vor fi pastrate evidentele cu
cantitatile valorificate conform prevederilor HG nr. 1057/2001.
7. anvelope uzate si baterii uzate - colectare in spatii special amenajate si predare
unitatilor specializate in scopul valorificare prin reciclare. Sub nicio forma nu va fi
permisa colectarea lor pe plaje si arderea cauciucurilor.
8. apa de santina si resturile de combustibili rezultate din spalarea tancurilor vor
trebui colectate si depozitate in recipienti metalici. Acestia urmeaza a fi transportati
catre centrele sepecializate de colectare / tratare.
Se estimeaza ca, exceptand deseurile rezultate din demolari, care vor putea fi
reutilizate, din lucrarile prevazute pentru constructia si reabilitarea digurilor de
protectie costiera nu vor rezulta volume semnificative de deseuri.
Daca organizarea de santier va respecta normele in vigoare, impactul generat asupra
mediului ca urmare a generarii deseurilor in perimetrele de lucru va fi minim.
In perioada de exploatare, avand in vedere ca se vor desfasura aceleasi activitati ca si
in prezent, vor rezulta aceleasi tipuri de deseuri, iar responsabilitatea gestionarii
acestora va reveni administratorilor plajelor.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 47
4 Metodologia de evaluare
4.1 Evaluarea impactului
Informatiile referitoare la conditiile de mediu generale si impactul potential au fost
obtinute in urma consultarilor si prin revizuirea informatiilor generale existente.
Urmatoarea procedura a fost urmata pentru a aprecia si evalua impactul asupra
mediului al lucrarilor propuse:
• Identificarea receptorilor si a resurselor de mediu ce ar putea fi afectate de
punerea in aplicare a lucrarilor propuse;
• Suprapunerea optiunilor preferate cu informatiile generale existente;
• Identificarea valorii sau sensibilitatii receptorilor si resurselor de mediu, asa
cum sunt prezentate in Tabelul 4.1-1.
Tabelul 4.1-1 Clasificarea valorii/sensibilitatii receptorilor de mediu
Valoare Criteriu
Foarte ridicata Importanta internationala
Ridicata Importanta nationala
Medie Importanta regionala
Scazuta Importanta judeteana sau locala
Neglijabila Fara importanta
• Considerarea interactiunilor lucrarilor propuse cu mediul, pentru a identifica
impactul probabil potential (modificarea fizica), ca o consecinta a lucrarilor atat
la faza de constructie, cat si in cea de exploatare, comparativ cu impactul
potential al optiunii de “a nu face nimic”;
• Evaluarea importantei si a naturii (pozitiva sau negativa) efectelor potentiale
asupra receptorilor sau a resurselor de mediu, asa cum sunt prezentate in
tabelul 4.1-2;
Tabelul 4.1-2 Clasificarea importantei si a naturii efectelor asupra mediu
Importanta Definitie
Puternic negativa Impact cu consecinte serioase si/sau pe o arie larga
Moderat negativa Impact cu consecinte nedorite
Slab negativa Impact vizibil negativ si / sau pe o suprafata mica
Neglijabila Nici un impact sau nici un impact vizibil
Slab pozitiva Impact vizibil pozitiv si / sau pe o suprafata mica
Moderat pozitiva Impact cu consecinte favorabile
Puternic pozitiva Impact care produce castiguri substantiale si/sau pe o
arie larga
• Evaluarea importantei efectelor potentiale asupra receptorilor si a resurselor de
mediu pe baza valorii / sensibilitatii si marimii efectelor potentiale folosind
criteriile prezentate in tabelul 4.1-3;
• Considerarea duratei efectului (temporar sau permanent);
• In cazul in care au fost identificate efectele potentiale (impactul = I), stabilirea
masurii de diminuare adecvate si masurile de imbunatatire necesare pentru a
ameliora sau a reduce impactul potential la un nivel acceptabil;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 48
• Identificarea impactului potential rezidual dupa aplicarea masurilor de
diminuare.
Tabelul 4.1-3 Evaluarea semnificatiei efectelor asupra mediului si a efectelor reziduale
Valoare/Sensibilitate Importanta
Foarte mare Mare Medie Scazuta
Puternic
negativa
Puternic
nefavorabila
Moderat
nefavorabila
–
Puternic
nefavorabila
Moderat
nefavorabila
Minor nefavorabila –
Moderat nefavorabila
Moderat
negativa
Moderat
nefavorabila
- Puternic
nefavorabila
Moderat
nefavorabila
Slab
nefavorabila –
Moderat
nefavorabila
Slab nefavorabila
Slab
negativa
Slab
nefavorabila
–
Moderat
nefavorabila
Slab
nefavorabila
– Moderat
nefavorabila
Slab
nefavorabila
Slab nefavorabila
Neglijabila Nici un impact semnificativ
Slab
pozitiva
Slab
favorabila –
Moderat
favorabila
Slab favorabila
– Moderat
favorabila
Slab
favorabila
Slab favorabila
Moderat
pozitiva
Moderat
favorabila –
Puternic
favorabila
Moderat
favorabila
Slab
favorabila –
Moderat
favorabila
Slab favorabila
Puternic
pozitiva
Puternic
favorabila
Moderat
favorabila –
Puternic
favorabila
Moderat
favorabila
Slab favorabila –
Moderat favorabila
5 Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
Impactul potential generat asupra componentelor mediului de lucrarile propuse a
fost estimat atat pentru perioada de executie a lucrarilor, cat si pentru perioada de
exploatare, pe baza surselor potentiale identificate, a receptorilor potentiali si a
efectelor potentiale induse asupra acestora.
Trebuie precizat faptul ca, la aceasta etapa, au existat, o serie de limitari in ceea ce
priveste posibilitatea de estimare a impactului potential generat asupra mediului,
avand in vedere ca la momentul elaborarii prezentului raport nu se cunosc detalii
privind:
• Localizarea surselor de aprovizionare cu materii prime si materiale (nisip,
piatra etc.);
• Modalitatea de transport a acestora la locul de executie a lucrarilor (transport
rutier, fluviatil, feroviar);
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 49
• Traseele de transport; necunoasterea acestora conduce la imposibilitatea
identificarii, la aceasta etapa, a receptorilor potentiali;
• Tipul si numarul de utilaje si echipamente ce se vor utiliza pentru transportul
materialelor si executia propriu-zisa a lucrarilor;
• Localizarea organizarii de santier si detalii despre aceasta activitate.
Detalii si informatii despre aspectele mentionate mai sus vor fi disponibile dupa
selectarea Contractorului care va executa lucrarile propuse, acesta fiind cel care va
stabili cu exactitate toate detaliile de proiectare si punere in opera a lucrarilor.
Dupa selectarea Contractorului, acesta va prezenta proiectul cu detaliile specifice si
va fi raspunzator de obtinerea tuturor avizelor/acordurilor necesare desfasurarii
activitatii.
In continuare se prezinta estimarea impactului potential generat asupra mediului de
lucrarile propuse de reducere a eroziunii costiere, pe baza datelor si informatiilor
disponibile la acest moment si pe baza experientei elaboratorului in proiecte similare.
5.1 Apa
5.1.1 Date generale
5.1.1.1 Ape de suprafata
Marea Neagra este cel mai mare bazin intercontinental, salmastru, avand o suprafata
de 413 488m2 si un volum de 529 155km3. Suprafata bazinului Marii Negre este de
2 405 000km2, reprezentand 20% din suprafata Europei.
Litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o lungime de 244km (intre bratul
Musura si Vama Veche) reprezentand 6% din lungimea totala a tarmului Marii
Negre, cuprinzand 128km de apa tranzitorie marina (Chilia Periboina) si 116km de
apa costiera (Periboina to Vama Veche).
Conform datelor din Planul de management al fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,
spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere - PMB, elaborat de catre A.N. Apele
Romane – ABAD-L in 2009, caracteristicile unice ale Marii Negre sunt reprezentate
de:
• Directia predominanta a curentilor marini este N-S;
• Absenta curentilor verticali si a mareelor;
• Volumul majoritar anoxic (90%);
• Variabilitatea mare temporala si spatiala a proprietatilor fizico-chimice;
• Cresterea accentuata a densitatii apei intre 0-200m adancime datorita
inexistentei amestecului vertical intre straturile superficiale si cele adanci;
• Salinitatea este aproximativ jumatate din cea a oceanului planetar, variind intre
18-19‰ la suprafata si 22,5‰ la adancimi de 2.000m;
• Existenta unui strat superficial oxigenat unde au loc procese biotice si a unui
strat profund anoxic, fara viata, care contine hidrogen sulfurat, separate la o
adancime de 150-200m;
• Schimbul redus de apa cu Marea Mediterana prin stramtoarea Bosfor;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 50
• Compozitia ionica este putin diferita fata de cea a oceanului planetar (de ex.:
mai mult Ca, Mg, HCO3-, CO32- si SO42-).
Rauri - Principalii afluenti ai Marii Negre sunt fluviile Dunarea, Nipru, Nistru, Bugul
si Kubanul. 80% din afluentii Marii Negre se varsa in partea de N-V a platoului
continental, ponderea cea mai mare avand-o fluviul Dunarea, care reprezinta 70% din
debitele afluente din partea de N-V a Marii Negre.
Suprafata hidrografica aferenta zonei litorale se compune dintr-o serie de bazine mici
acoperind 5 480km2, dintre care cele mai mari sunt bazinele hidrografice ale raurilor
V. Albesti (cu izvorul in Bulgaria), Casimcea, Taita, Slava.
In zona lucrarilor de protectie propuse, cursurile de apa mai mari se descarca in
lacuri sau lagune.
Lacuri - Lacurile prezente in zona celor 5 sectoare pentru care se vor desfasura
lucrarile de protectie sunt prezentate in tabelul Tabelul 5.1-1.
Tabelul 5.1-1 Lacuri prezente in zona analizata (conform Planului de Management Bazinal elaborat de ABADL)
* zonarea lacului Techirghiol din punct de vedere al salinitatii este prezentata in fig. 5.1 - 1
Lacul Descriere Distanta
fata de
lucrarile de
protectie
costiera
Suprafata,
km2
Adancimea,
m
Volum,
mm3
Curs de apa Suprafata,
km2
Siutghiol Contine apa dulce,
care deverseaza in
mare; atat pe
marginea vestica,
precum si pe
fundul lacului, este
cunoscuta prezenta
a numeroase
izvoare de apa
dulce care
alimenteaza lacul.
18,40 2,5 88 V.Neagra
(Cogealia)
22,0
Tabacarie Contine apa dulce,
care deverseaza in
mare.
Aprox.
250m vest
fata de
Mamaia
Sud.
Aprox.
500m vest
fata de
Tomis
Nord si
Tomis
Centru.
Aprox. 1km
vest fata de
Tomis Sud.
0,94 1.5 - Tabacarie 6,82
Techirghiol dulce 2,00 4 -
Techirghiol sarat
Contine apa dulce,
apa salmastra-
dulce si apa sarata.*
Aprox
250m vest
fata de
Eforie Nord
12,27 3 42
Biruinta +
Derevea
98,9
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 51
Figura 5.1-1 Zonarea lacului Techirghiol conform salinitatii (conform Planului de management al ariei protejate Lacul Techirghiol 2008-2013, elaborat de ABADL)
5.1.1.2 Hidrogeologie
Cele 5 sectoare analizate – Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Tomis
Sud si Eforie Nord - sunt situate in principal la contactul dintre unitatea structurala a
Dobrogei de Sud si unitatea Dobrogei Centrale, despartite de falia Capidava-Ovidiu.
Dobrogea este caracterizata de o hidrogeologie foarte complexa, asa cum este descris
in continuare.
5.1.1.2.1 Dobrogea de Sud
Acviferul cuaternar
Orizontul acvifer cuaternar este cantonat in loessuri si lehmuri si are de regula ca
strat impermeabil argilele rosii de la baza cuaternarului. Acviferul are un caracter
discontinuu in functie de dezvoltarea loessurilor si a stratului impermeabil de la baza
acestora. In zonele in care stratul impermeabil este slab dezvoltat, acest acvifer fie
dispare, fie formeaza un orizont comun cu calcarele Sarmatiene, in functie de raportul
existent intre limita Cuaternar – Sarmatian si pozitia nivelului hidrostatic.
Pe taluzul falezei, apa subterana a fost intalnita pe alocuri in foraje la adancimi si cote
variabile, functie de configuratia taluzelor, de functionarea sistemului de drenaj si de
natura materialului de pe taluz, dar intotdeauna a fost identificata deasupra argilelor
bazale care constituie stratul impermeabil al acviferului Cuaternar.
Alimentarea acviferului se face din precipitatii si din sistemele de irigatii, precum si
din pierderi din retelele de canalizare si apa.
In Figura 5.1-2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998) este
prezentata harta piezometrica, interpolata pe baza datelor din forajele hidrogeologice
si, pentru caracterizarea generala, a fost considerat ca fiind un acvifer continuu.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 52
Directia generala de curgere este catre Marea Neagra si, local, catre lacuri si Canalul
Dunare – Marea Neagra.
Figura 5.1-2 Harta piezometrica a acviferului din loess (Moldoveanu 1998)
Acviferul Sarmatian
In aceasta zona, acviferul de medie adancime este cantonat in calcare sarmatiene
alterate si carstificate, local acoperite de un strat de argile bentonitice. Grosimea
depozitelor sarmatiene creste catre sud.
Acviferul este cu nivel liber acolo unde este acoperit direct de depozitele de loess
prafos si sub presiune, unde este acoperit de depozite argiloase.
Acviferul este alimentat dinspre teritoriul Bulgariei, unde intreaga structura este
situata la cote ridicate si poate fi alimentat direct din precipitatii. Inainte de anii 1990
a functionat sistemul de irigatii, insa dupa aceasta perioada, irigatiile au fost treptat
reduse, iar in prezent nu mai sunt utilizate.
Acviferul se descarca pe directia estica (Figura 5.1-3 Harta piezometrica a acviferului
sarmatian Moldoveanu 1998) in Marea Neagra si in Canalul Dunare – Marea Neagra,
pe care il intercepteaza pe ultimii 5 – 6km inainte de Marea Neagra.
Directia principala de curgere a acviferului sarmatian este catre Marea Neagra, cu o
descarcare de aproximativ 1,29m3/s.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 53
Figura 5.1-3 Harta piezometrica a acviferului sarmatian Moldoveanu 1998
Complexul acvifer Jurasic superior – Cretacic inferior
Complexul acvifer Jurasic superior – Cretacic inferior, localizat in formatiuni
calcaroase si dolomitice, este in general sub presiune si este afectat de sistemul de falii
regionale cu directiile WNW – ESE si NNE – SSW. Acviferul poate fi local cu nivel
liber in partea nordica si estica a Dobrogei de Sud, unde afloreaza Cretacicul inferior.
In partea sudica si estica a Dobrogei de Sud, complexul acvifer de adancime este
separat de acviferul sarmatian printr-un acvitard Senonian format in principal din
depozite cretoase si marnoase.
Limita naturala a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este falia Capidava –
Ovidiu. In compartimentul Nordic, Jurasicul superior are grosimi mici si incaleca
sisturile verzi cu permeabilitate scazuta si cote ridicate, formand o bariera in curgerea
apei subterane si conducand la devierea directiei de curgere catre est.
Nivelurile piezometrice (Figura 5.1-4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic
superior – Cretacic inferior) arata ca acviferul Jurasic superior – Cretacic inferior este
alimentat pe teritoriul Bulgariei, unde afloreaza depozitele Jurasice superioare.
Acviferul se descarca in partea de est, catre Marea Neagra si catre nord in lacul
Siutghiol. Acviferul este alimentat si pe verticala din acviferul sarmatian si, in partea
de vest a Dobrogei de Sud, prin infiltratii directe din precipitatii. De-a lungul
litoralului, nivelul piezometric al acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este
mai ridicat decat cel al acviferului sarmatian, avand loc, prin urmare, o descarcare pe
verticala.
Directia principala de curgere a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior este
catre nord si catre Marea Neagra in partea de est, iar descarcarea in Marea Neagra
este de circa 1,64m3/s.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 54
Figura 5.1-4 Harta piezometrica a acviferului Jurasic superior – Cretacic inferior
Dobrogea centrala
Pe baza datelor privind structura geologica a Dobrogei Centrale se poate arata ca:
• Sisturile verzi reprezinta practic o formatiune lipsita de capacitatea de
inmagazinare a apei;
• Depozitele sedimentare capabile sa inmagazineze apa au o dezvoltare redusa.
Sisturile verzi reprezinta o formatiune de orogen - considerata de unii autori ca
formatiune de flis - afectata de un metamorfism regional, care a produs suficiente
transformari de structura si textura rocilor, facandu-le impermeabile.
Fiind supuse la degradare in mediu subaerian, la partea superioara a acestor
formatiuni apare o zona de alteratie in care se dezvolta, pe grosimi reduse, un sistem
de fisuri, care permit circulatia apei.
In vaile ce se dezvolta pe sisturile verzi se gasesc uneori grohotisuri depuse la baza
versantilor vaii, care impreuna cu materialul fin ce provine din spalarea loessurilor,
formeaza depozite cu permeabilitate mai ridicata in care apa poate fi retinuta,
creandu-se astfel acvifere cu dezvoltare locala.
Depozitele sedimentare Jurasice si Cretacice, dezvoltate in facies calcaros, nu pot
constitui acvifere importante deoarece au o dezvoltare redusa ca suprafata, sau din
cauza unor particularitati structurale-tectonice, situate la cote superioare fata de
reteaua hidrografica, fiind drenate puternic de catre acestea.
In marea lor majoritate, forajele executate in Dobrogea Centrala au investigat
formatiunile cuaternare, loessurile si depozitele proluviale ale vailor.
Sistemul acvifer cuaternar
Acestui sistem ii corespund depozitele eoliene ce acopera sisturile verzi. Ele sunt
alcatuite din argile verzui-roscate, cu concretiuni de gips, lehmuri si loessuri, dispuse
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 55
peste un relief preexistent. Pe vai gasim depozite holocene, alcatuite din loessuri
resedimentate in care se gasesc dispersate elemente grosiere ce provin din degradarea
sisturilor verzi.
Aceste depozite au o porozitate crescuta (peste 40%), reflectata in capacitatea crescuta
de inmagazinare, dar din cauza elementelor reduse ale porilor, capacitatea lor de
cedare este foarte scazuta.
Grosimea cuverturii de loessuri nu este uniforma, acestea fiind depuse pe un relief
preexistent.
Se remarca valori scazute ale adancimii nivelurilor piezometrice, pentru ca
majoritatea forajelor au fost executate pe vai, iar aportul de apa din irigatii a
contribuit, in perioada de functionare a sistemelor de irigatii, la ridicare nivelului
apelor subterane.
Valorile parametrilor K - conductivitate hidraulica si T - transmisivitate, sunt in
general scazute. Procentual, circa 40% din foraje au valori mai ridicate (peste 10 m/zi
pentru K), ceea ce justifica afirmatiile de mai sus.
Sistemul acvifer din calcarele jurasice
Aceste depozite se dezvolta in partea sudica a Dobrogei Centrale si reprezinta circa
7% din suprafata acesteia (aproximativ 210km2 din 2875km2).
Depozitele Jurasice se dispun discordant peste sisturile verzi, simuland un relief
preexistent.
Structural, depozitele jurasice alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV-SE, afectate
de un sistem fisural cu dezvoltare pana la carst. Calcarele afloreaza la zi de sub
cuvertura de loessuri, in versantii abrupti ai vailor, indeosebi in malul Dunarii,
prezentand aspecte ruiniforme. Cand apar la zi de sub loessuri in zona culmilor,
calcarele prezinta forme rotunjite.
In valea Casimcei, eroziunea a creat pereti inalti verticali, afectati de un puternic
sistem fisural carstic.
Calcarele Jurasice din Dobrogea Centrala au fost investigate prin cateva foraje
amplasate in zona Harsova-Ghinmdaresti-Topalu, zona unde s-au evidentiat resurse
mai importante de apa potabila.
5.1.1.3 Directiva Cadru Apa
Zona de studiu se incadreaza in Planul de Management al bazinului fluviului
Dunarea, pentru care a fost definit de catre ABAD-L ca un program preliminar de
masuri pentru a indeplini cerintele Directiva Cadru Apa (DCA) 2000/60/CE a Uniunii
Europene (UE).
DCA prevede ca obiectivele de mediu sa fie stabilite pentru toate apele de suprafata
si subterane din fiecare stat membru al UE. Unul dintre obiectivele-cheie din cadrul
DCA este prevenirea deteriorarii starii apei si obtinerea cel putin a „Starii Ecologice
Buna” in apele interioare si de coasta, prin stabilirea de termene limita de atingere a
obiectivelor variind de la 2015 pana in 2027, in functie de fiecare problema specifica.
DCA defineste de asemenea Corpurile Artificiale de Apa (de exemplu acelea create
de o activitate umana) sau Corpuri de Apa Puternic Modificate (de exemplu
modificari fizice cauzate de activitatea umana care schimba in mod substantial
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 56
caracterul hidrogeomorfologic). Statele membre pot desemna un corp de apa de
suprafata ca fiind artificial sau puternic modificat, daca:
• Schimbarile caracteristicilor hidromorfologice ale corpului care ar fi necesare
pentru a obtine o stare ecologica buna, ar avea efecte negative importante
asupra:
- unui mediu mai extins;
- navigatiei, inclusiv asupra instalatiilor portuare, sau de recreere;
- activitatilor pentru scopurile pentru care este necesara stocarea apei, cum
ar fi alimentarea cu apa potabila, generarea de curent electric sau irigatiile;
- regularizarii apei, protectiei impotriva inundatiilor si drenarii terenurilor,
sau;
- altor activitati de dezvoltare durabila fel de importante;
• Obiectivele benefice induse de caracteristicile artificiale sau modificate ale
corpului de apa nu pot fi obtinute in mod rezonabil, din motive de fezabilitate
tehnica sau costuri disproportionate, prin alte mijloace care sa constituie o
optiune de mediu mult mai buna.
In implementarea DCA, statutul acestor corpuri de apa modificate este evaluat in
ceea ce priveste realizarea „Potentialului Ecologic Bun”, mai degraba decat „Starea
Ecologica Buna”.
Pentru a atinge obiectivele de mediu, sunt de asemenea stabilite masuri specifice de
diminuare pentru corpurile de apa modificate. Aceste masuri vizeaza diminuarea
impacturilor care au fost sau sunt generate de activitatea umana, precum
imbunatirea si restabilirea calitatii mediului existent. Obiectivele de mediu si
masurile de diminuare sunt stabilite si vor fi livrate prin intermediul Planului de
Management al bazinului fluviului Dunarea si Programului de Masuri asociat.
Orice activitate care are un impact potential asupra ecologiei (asa cum este definita de
Elementele de calitate biologice, fizico-chimice si hidromorfologice enumerate in
anexa V a Directivei) impune, prin urmare, luarea in considerare a deteriorarii starii
ecologice sau potentiale a unui corp de apa. Prin urmare, in timpul procesului de
evaluare a impactului asupra mediului, va fi necesar sa se ia in considerare posibilele
modificari ale corpului de apa in zona de studiu, care rezulta din lucrarile propuse de
protectie costiera.
In cadrul clasificarii corpurilor de apa din zona costiera realizata de ABAD-L in
conformitate cu Directiva Cadru a Apei au fost delimitate urmatoarele corpuri de
apa:
• 2 corpuri de apa tranzitorii: sectorul Periboina-Cap Singol, inclusiv Lacul
Sinoe;
• 4 corpuri de apa costiera: Periboina-Cap Singol, Cap Singol-Eforie Nord, Eforie
Nord-Vama Veche si Mangalia.
Ca tipologie, corpul de apa Periboina – Cap Singol corespunde apelor putin adanci si
cu substrat nisipos, iar urmatoarele trei, cuprinse intre Cap Singol si Vama Veche,
sunt cu ape putin adanci, dar cu substrat mixt.
Corpul de apa costier Cap Singol – Eforie Nord, in cadrul caruia sunt incluse lucrarile
de protectie costiera propuse pentru cele 5 sectoare, a fost desemnat ca si corp de apa
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 57
puternic modificat si se afla ‘la risc’ din cauza poluarii cu nutrienti (vezi Capitolul
5.1.1.4) si din cauza schimbarilor hidromorfologice. Incarcarea ridicata cu nutrienti
din Dunare si bazinele raurilor de coasta, precum si eroziunea costiera, determina o
presiune semnificativa asupra acestui corp de apa.
La clasificarea corpurilor de apa s-a tinut seama de:
• Parametri fizico-chimici: transparenta apei, conditii de oxigenare, aciditate,
salinitate si nutrienti (N-NH4+, N-NO2-, N-NO3-, P-PO43-);
• Poluati specifici: metale grele, hidrocarburi totale, PAH, pesticide
organoclorurate;
• Parametri biologici: fitoplancton, macronevertebrate bentice, precum si specii
de pesti in cazul apelor tranzitorii;
• Parametri morfologici – acestia se iau in considerare numai in cazul evaluarii
unei stari foarte bune a apei si includ granulometria sedimentelor din substrat.
5.1.1.4 Calitatea apei
Informatii generale
Calitatea apei Marii Negre in zona studiata este puternic influentata de fluviul
Dunarea, care reprezinta cea mai importanta sursa de apa dulce care se varsa in mare.
Apa de imbaiere
Prevederile legislatiei europene in domeniu (Directiva 2006/7/CE privind gestionarea
calitatii apei pentru imbaiere si de abrogare a Directivei 76/160/CEE) au fost
transpuse in legislatia romaneasca prin:
• Hotararea de Guvern nr. 459/2002 privind aprobarea Normelor de calitate
pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere;
• Hotararea de Guvern nr. 88/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere,
inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate pentru imbaiere;
• Hotararea de Guvern nr. 546/2008 privind gestionarea calitatii apelor de
imbaiere.
Pana in anul 2014, raportarea anuala a calitatii apei de imbaiere se va realiza in
conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 459/2002 si, respectiv, ale
Normelor de supraveghere, inspectie sanitara si control al zonelor naturale utilizate
pentru imbaiere, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2004, cu modificarile si
completarile ulterioare, urmand ca de la 01.01.2015 sa intre in totalitate in vigoare
prevederile HG 546/2008.
Pentru anul 2007, raportat la reglementarile in vigoare la acel moment, Autoritatea de
Sanatate Publica Constanta si Directia Apelor Dobrogea – Litoral au identificat 15
zone cu 35 sectoare de imbaiere localizate in apele costiere ale Marii Negre
reprezentate in Figura 5.1-5 Zone pentru imbaiere, acestea fiind raportate Comisiei
Europene.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 58
Figura 5.1-5 Zone pentru imbaiere
Zonele naturale amenajate pentru imbaiere si recreere sunt monitorizate de catre
Autoritatea de Sanatate Publica Constanta, cu frecventa prevazuta in legislatia in
vigoare.
Incadrarea din punct de vedere calitativ a apelor de imbaiere identificate in anul 2007
s-a realizat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare (HG 459/2002).
In tabelul Tabelul 5.1-2 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de
imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L) este prezentata situatia calitatii apelor
de imbaiere in zonele de imbaiere desemnate Mamaia si Eforie Nord, zone in care se
vor desfasura lucrari de protectie costiera.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 59
Tabelul 5.1-2 Identificarea si conformarea calitatii apelor zonelor de imbaiere (conform PMB intocmit de ABAD-L)
Nr.
crt.
Denumire
zona imbaiere
Lungime
zona (Km)
Calitatea apei*
Tipologia
corpurilor de apa
(codul)
1 Mamaia 6,7 100% coresp. cf.
valorilor obligatorii din
HG 459/2002
RO_CT01*
2 Eforie Nord 1,9 95,83% coresp. cf.
valorilor obligatorii din
HG 459/2002
RO_CT02**
*RO_CT01 – ape costiere putin adanci cu substrat nisipos localizat intre Periboina si Cap Singol
– clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,
Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere;
** RO_CT02 – ape costiere putin adanci cu substrat mixt localizat intre Cap Singol si Vama
Veche – clasificate de ABAD-L in Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii,
Spatiului hidrografic Dobrogea si Apele Costiere.
Poluarea cu nutrienti
Poluarea cu nutrienti in Marea Neagra este reprezentata in principal de poluarea cu
azot si fosfor, care determina dezvoltarea biomasei algelor. Densitatea sporita a
fitoplanctonului in Marea Neagra determina un deficit de oxigen in sedimentele
marine si cresterea depunerilor de materie organica moarta, care afecteaza in cele din
urma flora si fauna bentonica si determina cresterea cantitatii de alge.
Planul de management intocmit de catre ABAD-L furnizeaza date statistice detaliate
referitoare la nutrienti, iar un rezumat al acestor date este prezentat mai jos (Figura
5.1-6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din
zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani).
Nutrienti (med.gl.3ani)
0.10
1.00
10.00
100.00
1959
1962
1965
1968
1971
1974
1977
1980
1983
1986
1989
1992
1995
1998
2001
2004
2007
2010
uM
Fosfati
Silicati
Azotati
Azotiti
Amoniu
Figura 5.1-6 Variabilitatea pe termen lung a incarcarilor cu nutrienti in apele marine din zona Constanta (medie glisanta pe 3 ani)
Este destul de dificil ca in cadrul acestor comportamente integratoare sa fie
identificate contributiile diferitelor tipuri de surse poluante. Totusi in variabilitatile
pentru silicati si compusii de azot pot fi regasite tendintele de variatie din apele
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 60
Dunarii, inclusiv prin modificarea regimului de sedimente, iar variatia mai redusa in
jurul unui palier din jurul anului 1980 poate fi contributia surselor urbane de poluare
difuza. Variabilitatea parametrului fosfor poate fi explicata in principal prin efectul
modificarilor si practicilor agricole atat in perioada de crestere, cat si de diminuare a
incarcarii cu acest poluant (1956-1975, 1975-1990, 1990-2010).
Efectele acestor nutrienti asupra parametrilor biologici sunt exemplificate in Figura
5.1-7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in
zona Constanta, prin valorile de densitate (D) si biomasa (B) la fitoplancton:
Nutrienti (uM) / fitoplancton[densitate(/l) si biomasa(mg/l)]
(netezire: medie glisanta 3 ani)
0.00
2.00
4.00
6.00
8.00
10.00
12.00
14.00
16.00
18.00
20.00
1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Dens:10^6
Biom:10^3
Fosfati
Silicati
Azotati
Azotiti
Amoniu
Figura 5.1-7 Variatia parametrilor pentru fitoplancton si nutrienti in perioada 1992-2008 in zona Constanta
Aceste rezultate sunt in legatura cu cele din Figura 5.1-8 Variatia densitatii si
biomasei in zona Constanta, reprezentand variabilitatea acestor parametrii in
perioada 1983-2005 (sursa: Raportul Starea Mediului 2005), evidentiind o tendinta
mai clara de reducere a fitoplactonului.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 61
Figura 5.1-8 Variatia densitatii si biomasei in zona Constanta
Poluarea punctuala si difuza
De-a lungul coastei Marii Negre, cea mai mare poluare difuza urbana se inregistreaza
in partea centrala, de la Midia la Agigea, zona in care sunt situate si lucrarile de
protectie costiera propuse.
Exista, de asemenea, poluare in Marea Neagra generata de deversarile de ape
industriale din activitatile desfasurate in portul Constanta si de deversarile de ape
uzate din zonele urbane situate de-a lungul coastei.
O prezentare generala a poluarii cu petrol in Marea Neagra este redata in Figura 5.1-9
Terminale de descarcare petrol (Cambridge Energy Research Associates 2000), unde
valorile anuale sunt prezentate in milioane de tone.
Figura 5.1-9 Terminale de descarcare petrol
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 62
Ca valori de densitate normalizata, un nivel semnificativ de poluare cu petrol din
surse mobile a fost evidentiat in zona proiectului in perioada anului 2000.
Figura 5.1-10 Densitatea normalizata a poluarii cu petrol
Sursele stationare de poluare cu petrol din zona proiectului sunt reprezentate de
platformele romanesti de extractie a petrolului si de conductele de transport catre
tarm.
In zona Marii Negre au fost inregistrate 470 incidente de poluare cu petrol in
perioada 1993-2002, cantitatile descarcate fiind evaluate la o medie de 110,8Kt/an. In
perioada 2002-2006, numarul de descarcari accidentale a fost de 154, deversandu-se o
cantitate medie de 99,93Kt/an.
O evaluare a riscului de poluare accidentala cu petrol a fost realizata de catre
INCDM folosind un produs software specializat. Conditiile extreme de calcul au
constat din:
• Definirea contributiilor distribuite pe sase platforme de extragere si a
cantitatilor eliberate pe intervale de timp pana la 4, 8, 16, 32 si 64 ore;
• Descarcarea continua a 5000t pe tot traseul conductei de transport catre tarm in
conditi extreme de vant (viteza de 7m/s si directie de 30°); prognoza evolutiei
penei de poluant s-a realizat pentru aceleasi intervale de timp.
Simularile obtinute pentru cele doua scenarii de poluare accidentala sunt redate in
Figura 5.1-11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la
cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de
transport catre terminalul Midia (in partea dreapta).
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 63
Figura 5.1-11 Scenarii de poluare accidentala cu petrol: 1) descarcari simultane de la cele platforme de extractie (in partea stanga); 2) descarcari de-a lungul conductei de transport catre terminalul Midia (in partea dreapta)
In cazul scenariului 1), zona de incidenta cuprinde aproape in intregime unitatea de
sud, in timp ce in cazul scenariului 2) cele mai afectate vor fi golful Mamaia si Tomis
Nord.
Din punctul de vedere al conservarii mediului in zona unitatii sudice, riscul de
poluare accidentala cu titei devine o problema de importanta deosebita.
Hidrocarburi poliaromatice (HAP)
Concentratiile de HAP in apa marii au fost monitorizate in diverse locatii in perioada
2003-2007, intre Mamaia si Vama Veche. Concentratiile obtinute au fost sub limitele
maxime admise de 2,7mg/m3 in 2003, 2004 si 2008 si peste limitele admise in 2006-
2007, in toate punctele de monitorizare. In anul 2005, depasiri au fost inregistrate in
zonele Constanta Nord, Constanta Sud si Mangalia.
Concentratiile de HAP in sedimente au fost monitorizate in zona Constanta Sud in
perioada 2004-2008. Valorile medii (care arata o scara larga de variabilitate) depasesc
in general limitele maxime admise de 0,1mg/kg s.u.
Metale grele
Alt efect al industrializarii in zona costiera se refera la poluarea cu metale grele a apei
marine si a sedimentelor. Parametrii monitorizati sunt Cu, Cd, Pb, Ni si Cr.
Concentratiile inregistrate pentru metale grele in apele de suprafata, sedimente
acvatice si flora si fauna Marii Negre nu au prezentat niveluri ridicate, iar
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 64
concentratiile crescute sunt inregistrate numai local, in prezenta unor surse specifice
(International Commission for the Protection of the Danube River – ICPDR, 2009).
Concentratiile de metale grele in sedimentele marine au fost inregistrate intre 2003 si
2005 si au depasit frecvent limitele admisibile pentru cadmiu si cupru. De asemenea,
s-au inregistrat si depasiri ocazionale pentru plumb la Constanta Sud si Eforie Sud
(JICA, 2007). Este de remarcat faptul ca in zonele de litoral a Marii Negre, in special a
celor sub influenta directa a fluviului Dunarea, metalele grele reprezinta o problema
grava.
In general, conditiile de mediu se imbunatatesc datorita unei gestionari imbunatatite
si/sau ca urmare a scaderii activitatii industriale.
Pesticide organo-clorurate
Date referitoare la pesticidele organo-clorurate au fost obtinute in perioada 2004-2006
pentru sectorul Cap Singol – Vama Veche dupa cum urmeaza:
• In apele costiere: tabelul 5.1-3
Tabelul 5.1-3 Pesticide organo-clorurate in ape costiere - sector Cap Singol – Vama Veche
HCB
[µg/l]
Lindan
[µg/l]
Heptaclor
[µg/l]
Aldrin
[µg/l]
Dieldrin
[µg/l]
Endrin
[µg/l]
P,p’
DDE
[µg/l)
P,p’
DDD
[µg/l)
P,p’
DDT
[µg/l)
Medie 0,087 0,099 0,117 0,151 0,027 0,086 0,040 0,014 0,009
Mediana 0,051 0,066 0,112 0,008 0,002 0,053 0,002 0,002 0,002
11 (∑DDE, DDD, DDT) Procent din
esantioane
depasind
standardul
de calitate
(HG
351/2005)
- 72% - 75% 30% 70% - - 12%
• In sedimentele de substrat - tabelul 5.1-4
Tabelul 5.1-4 Pesticide organo-clorurate in sedimentele de substrat in sector Cap Singol – Vama Veche
HCB
[µg/l]
Lindan
[µg/l]
Heptaclor
[µg/l]
Aldrin
[µg/l]
Dieldrin
[µg/l]
Endrin
[µg/l]
P,p’
DDE
[µg/l)
P,p’
DDD
[µg/l)
P,p’
DDT
[µg/l)
Medie 0,007 0,063 0,067 0,065 0,056 0,040 0,012 0,052 0,028
Mediana 0,002 0,023 0,001 0,009 0,001 0,002 0,001 0,001 0,001
O sinteza asupra efectelor generate asupra organismele bivalve de concentratiile de
pesticide din apa este redata in Figura 5.1-12 Detectari de pesticide in organismele
bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere, pentru anul 2006 de-a lungul
litoralului sudic.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 65
Figura 5.1-12 Detectari de pesticide in organismele bivalve in 2006, pe sectorul sudic al zonei costiere
5.1.2 Alimentarea cu apa
In perioada de executie a lucrarilor, pentru buna desfasurare a activitatilor, va fi
necesara alimentarea cu apa in scop potabil si menajer pentru personalul care va
desfasura activitatea si in scop tehnologic (spalare utilaje, echipamente, umectare
drumuri tehnologice etc.).
Sursa si modul de alimentare cu apa, debitele necesare si modalitatile de utilizare vor
fi stabilite de catre Contractorul lucrarilor, in sarcina caruia va intra si obtinerea
avizelor necesare, inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise.
In perioada de exploatare nu va fi necesara alimentarea cu apa.
5.1.3 Managementul apelor uzate
In timpul perioadei de executie a lucrarilor, sursele potentiale de ape uzate vor fi
apele uzate rezultate din organizarea de santier care pot fi ape uzate menajere, ape
industriale (de spalare utilaje etc) si ape pluviale.
Avand in vedere ca, la aceasta etapa, nu se detin informatii referitoare la organizarea
de santier, nu se pot estima regimul/graficul generarii apelor uzate, sistemul de
colectare a apelor uzate, locul de descarcare a apelor uzate (neepurate/epurate),
debitele si concentratii de poluanti, necesitatea si caracteristicile unei statii de
preepurare/epurare, modul de gospodarire a namolului rezultat (daca va fi cazul).
Managementul acestor ape uzate – colectarea, dirijarea, epurarea si evacuarea - va fi
in sarcina contractorului lucrarilor, care trebuie sa evacueze ape uzate cu o calitate in
conformitate cu legislatia specifica in ceea ce priveste parametrii normati si valorile
limita impuse (functie de locul de descarcare a acestora). Obtinerea
acceptelor/avizelor de evacuare va trebui efectuata de catre Contractor, inainte de
inceperea lucrarilor propriu-zise.
Se recomanda ca apele menajere sa fie colectate si fie sa fie supuse unei preepurari
locale, urmata de evacuare in canalizare (daca exista posibilitatea, functie de locatia
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 66
organizarii de santier), fie colectate, vidanjate si transportate la cea mai apropiata
statia de epurare.
In situatia in care intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de
schimb, schimb ulei, alimentare cu combustibil) se va realiza pe amplasamentul
organizarii de santier, aceasta trebuie sa se efectueze numai in locuri corespunzatoare
prevazute cu sistem de colectare a surselor de ape uzate rezultate (de exemplu,
platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea pierderilor etc.).
Apele pluviale, potential impurificate ca urmare a spalarii platformei din incinta
santierului sau ca urmare a antrenarii de poluanti din atmosfera (in special praf si
poluanti specifici functionarii utilajelor), vor trebui colectate si gestionate
corespunzator cu incarcarea lor in poluanti.
In perioada de exploatare nu vor exista surse de ape uzate.
5.1.4 Prognozarea impactului
5.1.4.1 Perioada de constructie
I.1 Masurile de protectie costiera propuse vor determina modificari morfologice
ale digurilor „sparge-val” si a epiurilor, avand in acest fel un impact asupra
corpurilor de apa costiera. Masurile de protectie au ca scop disiparea energiei
valurilor, din zona cuprinsa intre tarm si pana la adancimi ale apei de 5 – 6 m,
precum si reducerea energiei curentilor din lungul tarmului.
Rolul lucrarilor va fi diferit in fiecare sector. In zona Mamaia, protectia tarmului va fi
insotita de lucrari de innisipare a plajelor, in timp ce mai la sud lucrarile vor avea ca
scop atat protectia falezei, cat si imbunatatirea habitatelor de apa mica (ca principal
furnizor de material organogen pentru plajele locale). Eroziunea falezelor are ca
rezultat imbogatirea in material organic si fin a habitatelor de apa mica.
Impactul lucrarilor propuse, conform celor de mai sus, va fi slab pana la moderat
pozitiv.
Un impact slab negativ este posibil sa fie resimtit (impact localizat/sensibilitate
scazuta/importanta moderat negativa) prin perturbarea temporara a curentilor.
Impactul nu poate fi apreciat prin modelare la o scara atat de mica, astfel ca va fi
nevoie de o monitorizare sistematica. Imbunatatirea pe viitor a acestor masuri se va
face prin operatii mai performante pentru controlul poluarii si pentru ameliorare.
I.2 Efectele asupra calitatii apei Marii Negre vor fi limitate la cresteri minore
adverse (sensibilitate scazuta si importanta moderat negativa) temporare a
nivelurilor de sedimente suspendate sau turbiditate localizate, provenind din
excavatiile realizate pentru a pune in opera structurile de piatra si de la depunerea
materialului pentru reincarcarea plajelor. Aceste modificari au potentialul de a afecta
calitatea si estetica apei atat din punct de vedere al folosintei recreationale (inot), cat
si din punct de vedere al biodiversitatii.
Nu este prevazut un impact semnificativ asupra raurilor sau lacurilor in timpul
lucrarilor de constructie. Cu toate acestea, toate zonele de depozitare pentru
combustibil, uleiuri, produse chimice si alte lichide cu potential de contaminare vor fi
amplasate in mod corespunzator.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 67
Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si nisip pentru lucrarile
propuse vor fi considerate ulterior de catre contractant in timpul etapei de proiectare
detaliata.
I.3 Exista impactul potential asupra calitatii apei marine in timpul perioadei de
constructie care rezulta din scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte
materiale de constructie in apa Marii Negre ce pot aparea in timpul constructiei de
structuri marine si reincarcarii plajei, precum si de la transportul materialelor de
constructie pe mare. Manipularea necorespunzatoare a diferitelor tipuri de vehicule
sau nave maritime care transporta materiale sau echipament poate duce la scurgeri
accidentale. In plus, este posibila aparitia unor poluari ca urmare a unor deversari de
combustibil sau alte substante produse in urma accidentelor intre nave in timpul
transportului pe mare.
Transportul rutier al materialelor de constructie (de exemplu nisip, blocuri de piatra,
blocuri de beton, stabilopozi) poate avea de asemenea ca rezultat pierderea
accidentala de carburanti si uleiuri de la masini / vehicule si de la echipamentele de
lucru, determinand deversarea acestora in cursurile de apa locale sau infiltrarea in
apele subterane. In plus, alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru poate
reprezenta o sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata si subterane.
Natura si severitatea efectelor adverse asociate cu scurgerile accidentale sunt dificil
de evaluat. Metodele de transport al materialelor (de exemplu, pe cale rutiera si / sau
maritima), nu se cunosc in acest stadiu si vor depinde de Contractant. Cu toate
acestea, orice poluare sau deteriorare a calitatii apei este probabil sa aiba un impact
asociat asupra faunei salbatice (de exemplu sufocarea habitatelor), peisajului (de
exemplu pete inestetice ca urmare a scurgerilor de ulei) si asupra comunitatii locale
(de exemplu, prezenta unor substante potential periculoase cu riscurile induse de
acestea).
I.4 Lucrarile de excavare si perturbarea fundului marii asociate cu constructia
unor noi structuri de piatra sau extinderea unora existente au potentialul de a expune
si elibera sedimente cu niveluri de hidrocarburi aromatice policiclice - HAP care
depasesc limitele maxime admisibile. Impactul acestei tulburari a sedimentelor ca un
rezultat direct al lucrarilor de executie a proiectului este considerat a fi
nesemnificativ deoarece nivelurile de fond monitorizate ale HAP in apa de mare in
ultimii ani au fost de asemenea mari.
Traficul greu specific perioadei de constructie va determina diverse emisii de
poluanti in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice pentru combustibili diesel,
particule in suspensie etc). De asemenea, vor exista particule rezultate de la frecare si
imbatranire / uzura (de la drumuri si anvelope). Atmosfera este, la randul ei, spalata
de ploi si prin urmare, polutantii din aer sunt transferati catre alti factori de mediu
(apa de suprafata si subterana, sol etc.).
I.5 Impactul asupra apelor din zonele de dragare
Daca nisipul va fi dragat din Dunare, nu se estimeaza o crestere semnificativa si pe
termen lung a turbiditatii, datorita caracterului grosier al nisipului, care nu contine
volume importante de silt si argila.
In cazul utilizarii nisipului marin, acesta ar urma sa fie exploatat de catre o draga cu
mecanism de aspiratie, asemanatoare celei din dotarea Administratiei Fluviale a
Dunarii de Jos, Galati. Draga va stoca nisipul in tancurile de nisip si il va transporta
apoi pe apa pornind de la Portul Midia. Odata ajunsa in perimetrul de interes, nisipul
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 68
urmeaza a fi pompat spre plaja prin conducte. In cazul dragarii nisipului din mare
(zona de la Nord de Portul Midia), prognozam o crestere a turbiditatii in zona de
lucru. Cresterea turbiditatii va avea insa un caracter temporar, aceasta durand doar
pana la resedimentarea sedimentelor ridicate in suspensie.
I.6 Avand in vedere lipsa informatiilor privind organizarea de santier, nu se poate
estima la aceasta etapa impactul generat de evacuarea apelor uzate asupra mediului,
aceasta evaluare urmand a se face in cadrul procedurii ce va fi derulata de
Antreprenor pe perioada de obtinere a avizelor necesare desfasurarii activitatii.
5.1.4.2 Perioada de operare
I.7 In timpul perioadei de operare este putin probabil sa existe un impact asupra
resurselor de apa – impact nesemnificativ.
5.1.5 Masuri de diminuare a impactului
Masurile de control a poluarii vor fi puse in aplicare de catre Contractant pentru a
proteja flora si fauna acvatica. Bunele practici de management al constructiilor si
masurile de precautie in cazul scurgerilor de combustibil, uleiuri etc. vor fi folosite
pentru a se asigura ca nu exista un impact rezidual semnificativ. Depozitarea de
combustibil, echipamente si materiale de constructie se recomanda a se face pe o
platforma impermeabila departe de apa, sigilate si tinute incuiate atunci cand sunt
nesupravegheate. Intretinerea echipamentelor (de exemplu spalare, reparatii, piese de
schimb, schimbare ulei, alimentarea cu combustibil) va fi efectuata numai in locuri
potrivite (de exemplu, platforme betonate cu decantoare prevazute pentru retinerea
pierderilor etc.). Pentru a proteja calitatea apei in timpul constructiei de tulburarile de
sedimente si scurgerea potentiala de materiale de constructie, vor fi implementate
codurile de buna practica pentru santierele de constructii.
Suplimentar, Contractorul va elabora un Plan de prevenire si combatere a poluarilor
accidentale, care va include situatiile posibile de poluare accidentala, masurile
necesar a fi aplicate pentru reducerea/stoparea efectelor acestora, modalitatea de
actiune in astfel de situatii si persoanele responsabile pentru aplicarea masurilor.
Procedurile de raspuns in caz de urgenta si pentru echipamente vor fi pastrate pe
amplasamentul santierului si tot personalul contractantului va fi instruit in acest sens.
5.2 Aerul si Clima
5.2.1 Situatia actuala
5.2.1.1 Temperatura aerului
Temperatura medie multianuala calculata pe baza datelor inregistrate in intervalul
1901 – 1990 la statia meteo din Constanta este de 11,7°C (Tabelul 5.2-1 Caracteristicile
temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta), in timp ce in ultimii ani
de evidenta au fost inregistrate valori cu aproape 2°C mai mari (12,1°C/ 1998 si
13,1°C/ 1999). In ultima perioada s-a accentuat ingrijorarea ca schimbarile climatice se
accelereaza cu o tendinta generala spre temperaturi mai ridicate. Este general
acceptat faptul ca incalzirea globala are loc, temperaturile medii globale crescand cu
0,3 – 0,6° C in timpul secolului al 20-lea.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 69
Tabelul 5.2-1 Caracteristicile temperaturii aerului inregistrate la statia meteo Constanta
Se preconizeaza de asemenea ca incalzirea globala va creste presiunea asupra zonei
costiere ca urmare a cresterii frecventei si intensitatii fenomenelor extreme (de
exemplu, furtuni puternice si cresterea nivelului marii).
Precipitatiile
Precipitatiile inregistrate la statia meteo Constanta evidentiaza o medie anuala de
382,6mm/m²/an pentru anii 1901 – 1990. Dupa aceasta perioada, au fost inregistrate
valori mai ridicate ale mediei, cum ar fi in 1998 (488,8mm) si in 1999 (531,1mm).
Umiditatea aerului
Valorile medii anuale absolute ale umiditatii aerului de-a lungul coastei romanesti
(≥9g/m3) sunt mult peste valorile medii ale umiditatii inregistrate in oricare alta parte
a tarii (zona de campie: 6-7g/m³, munti: 4-6g/m³).
Umiditatea aerului nu este considerata relevanta in cazul lucrarilor de protectie
costiera.
Presiunea atmosferica
O scadere a presiunii atmosferice cu 1hPa duce la o crestere a nivelului mediu al apei
cu 1cm. Studiul asupra Protectiei si Reabilitarii Litoralului Sudic Romanesc la Marea
Neagra (JICA, 2007) a evidentiat cea mai scazuta presiune masurata in Constanta in
perioada 1961 - 2004 (Tabelul 5.2-2 Minimele lunare ale presiunii barometrice la
Constanta (1961-2004)). Cea mai joasa presiune masurata a fost de 978,4hPa, ceea ce
corespunde unei cresteri medii a nivelului apei de aproximativ 35cm fata de
presiunea barometrica medie de 1013hPa.
Tabelul 5.2-2 Minimele lunare ale presiunii barometrice la Constanta (1961-2004)
Luna
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
hPa 978,9 978,8 985,4 985,6 994,4 993,1 994,9 994,9 987,5 992,9 989,8 979,4
Ziua 12 14 2 5 6 6 8 17 23 22 29 17
Anul 1968 1962 1988 1964 1981 1994 1996 1961 1964 1974 1983 1962
Regimul eolian
Vanturile sunt determinate de circulatia generala a atmosferei si conditiile geografice
locale. Vanturile predominante bat dinspre nord si nord-est in zona litoralului Marii
Negre (la Constanta 21,5% dinspre N) si dinspre nord-vest in zona continentala.
Vanturile predominante bat iarna dinspre NE si SV, iar vara dinspre SE si mai rar din
N.
Vitezele medii anuale ale vanturilor sunt mai mari in zona litorala – peste 4m/s si mai
scazute in rest –sub 3,6m/s. Valorile cele mai mari ale vitezelor vantului se
Statie Min Max
Am
pli
tud
i
ne
Med
ie
Med
ian
a
Dev
iati
e
stan
dar
d
Co
efi
cien
t
de
var
iati
e
Ku
rto
zis
Constanta
(1951-1990)
-7,2 24,1 31,3 11,64 11,75 7,93 68,1% -1,24
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 70
inregistreaza iarna (decembrie - februarie). La Constanta valorile maxime depasesc
15m/s.
Vantul dominant este Crivatul care bate din directia NE si care este un vant rece si
uscat care coboara brusc temperatura. Primavara, provoaca o evaporare puternica a
apei din sol, iar in timpul iernii spulbera putina zapada ce se depune pe sol.
Masuratorile facute la statia Constanta a Administratiei Romane de Meteorologie pe
o perioada de 10 ani (1995 – 2004) arata o distributie asemanatoare a frecventei
vanturilor. Se remarca si aici predominarea vanturilor din sectorul Nord. Viteza
medie anuala la statia Constanta este de 3,8m/s.
In „Tabelul 5.2-3 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de
calm – Statia meteorologica Constanta”, sunt prezentate valorile medii anuale si
lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm inregistrate la Statia Meteorologica
Constanta pentru perioada 1985 – 2004.
Tabelul 5.2-3 Valorile medii anuale si lunare ale vitezei vantului si situatiile de calm – Statia meteorologica Constanta
Medie
anuala
Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Noi Dec
Viteza
medie
(m/s)
3,8 4,5 4,2 4,4 3,5 3,4 3,3 3,1 3,0 3,7 4,0 4,2 4,3
Calm
(%) 13,7 8,3 10,3 9,9 11,7 14,6 15,8 16,5 19,5 15,7 14,6 14,0 10,3
5.2.2 Calitatea aerului
In aglomerarea Constanta, calitatea aerului este monitorizata prin masuratori
continue in 7 statii automate amplasate in zone reprezentative.
Poluantii monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia romaneasca, transpusa din cea
europeana, valorile limita impuse avand scopul de a evita, preveni si reduce efectele
nocive asupra sanatatii umane _si a mediului. Aglomerarea Constanta include
municipiul Constanta, inclusiv Mamaia si Palazu Mare, orasele Navodari (si Mamaia-
Sat), Eforie (Eforie Nord si Eforie Sud), comunele Tuzla, Costinesti si satul Schitu;
municipiul Mangalia (inclusiv statiunile Neptun-Olimp, Jupiter-Cap Aurora, Venus
si Saturn). Trebuie facuta precizarea ca nu exista informatii despre calitatea aerului
strict in zonele in care se propune executia de lucrari sau in vecinatatea acestora.
Dintre cele 7 statii, 3 sunt amplasate in municipiul Constanta (CT1, CT2 si CT5).
Rezultatele masuratorilor efectuate in anul 2010 in cele trei statii sunt prezentate in
continuare.
Dioxidul de azot
In anul 2010, nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale
la niciuna dintre statiile de masurare.
Dioxidul de sulf
In anul 2010 nu s-au inregistrat depasiri ale valorilor limita orare, zilnice sau anuale.
Pulberi in suspensie
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 71
Din punct de vedere al pulberilor sedimentabile, calitatea aerului a fost mult mai
buna in 2010 fata de anii anteriori. Principalele sectiuni de control unde nivelul
pulberilor sedimentabile s-a redus semnificativ sunt cele situate in zonele industriale,
unde s-au luat masuri de reducere a emisiilor.
Monoxidul de carbon
Nu s-au inregistrate depasiri ale VL pentru sanatatea umana (10mg/m3, calculata ca
maxima zilnica a mediilor pe opt ore).
Benzen
Nu s-au inregistrat depasiri ale valorii limita anuale (singurul interval de timp pentru
care este stabilita o valoare limita, respectiv 5 micrograme/mc/an).
Ozon
Nu s-a depasit pragul de informare de 180 micrograme/mc. Valoarea tinta (120
micrograme/mc) a fost depasita timp de 9 zile la CT2, 10 zile la CT3, 6 zile la CT5, 10
zile la CT6, 34 zile la CT7.
5.2.3 Surse si poluanti generati
In perioada de executie a lucrarilor, principalele surse potentiale de poluare a aerului
vor fi reprezentate de:
• Emisii de la mijloacele folosite la transportul materiilor prime si materialelor;
• Dragarea nisipului, respectiv functionarea utilajelor ce vor fi utilizate pentru
aceasta operatie;
• Executia lucrarilor propriu-zise (functionarea utilajelor, praf de la operatiile de
innisipare).
Emisiile din timpul desfasurarii perioadei executiei proiectului sunt asociate in
principal utilajelor care executa lucrarile propriu-zise si camioanelor de transport
materiale.
Emisiile de praf (particule de sol, praf mineral) generate de manevrarea materialelor
si eroziunea vantului variaza adesea in mod substantial de la o zi la alta, in functie de
nivelul activitatii, de operatiile specifice si de conditiile meteorologice dominante.
Natura temporara a lucrarilor de amenajare le diferentiaza de alte surse nedirijate de
praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor. Cu alte cuvinte,
emisiile de praf din amplasamentul unei constructii au un inceput si un sfarsit care
pot fi bine definite, dar variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului. Aceste
particularitati le diferentiaza de marea majoritate a altor surse nedirijate de praf, ale
caror emisii au fie un ciclu relativ stationar, fie un ciclu anual usor de evidentiat,
astfel ca o cuantificare a emisiilor de praf din amplasamentul unei constructii se
dovedeste a nu fi realizabila.
Poluantii emisi in atmosfera caracteristici arderii carburantilor in motoarele
vehiculelor si utilajelor sunt reprezentati de un complex de substante anorganice si
organice sub forma de gaze si de particule, continand predominant oxizi de azot,
oxizi de carbon (CO, CO2) si particule.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 72
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje si camioane depind, in principal,
de urmatorii factori:
• Tehnologia de fabricatie a motorului;
• Puterea motorului;
• Consumul de carburant pe unitatea de putere;
• Capacitate;
• Varsta motorului.
In perioada de desfasurare a operatiilor, emisiile vor varia de la o zi la alta, fiind
functie de activitatile din ziua respectiva. Odata cu finalizarea acestei activitati,
sursele si emisiile de poluanti asociate acestora vor disparea.
Se estimeaza ca necesarul de utilaje va cuprinde in medie, pentru fiecare sector, trei
excavatoare, trei buldozere si patru autobasculante (consum de motorina apreciat la
24l/h pentru un utilaj si 15l/h pentru o autobasculanta), iar pentru estimarea unor
cantitati maxime de emisii in aer in intervalul de timp, s-a considerat functionarea
simultana a utilajelor si camioanelor.
Calculul emisiilor de poluanti in atmosfera s-a efectuat pe baza metodologiei
EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook — 2009, revizuita in 2010,
luand in consideratie factorul de emisie pentru fiecare tip de poluant in functie de
tipul de combustibil si de tipul de sursa mobila. In estimarea emisiilor s-a utilizat
formula:
Q=f x V
in care:
Q = cantitatea de poluant (g);
f = factor de emisie (g/t combustibil);
V = cantitatea de combustibil (t).
unde factorii de emisie (f) pentru utilaje si camioane cu motoare EURO diesel cu
combustibil (motorina) sunt:
• NOx : 32792 g/t;
• CH4 : 55 g/t;
• PM10 : 2086 g/t;
• NMCOV : 3385 g/t;
• CO : 10722 g/t.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 73
Tabel 5.2-4 Debite masice maxime orare de poluanti estimate a fi emise in atmosfera in faza de constructie
Poluant Debite masice (g/h)
NOx 5538.96
CH4 9.29
PM10 352.35
NMCOV 571.76
CO 1811.07
5.2.4 Impactul potential produs asupra aerului
5.2.4.1 Perioada de constructie
I.1 In timpul lucrarilor de reabilitare poate fi cauzata cresterea locala a nivelului
de poluanti ca urmare a emisiilor in atmosfera generate de functionarea vehiculelor
implicate in activitatile de dragare a nisipului, reprofilarea nisipului si in principalele
lucrari de constructii (reincarcarea plajei, extinderea digurilor existente, constructia
structurilor sparge-val etc.) precum si de la functionarea echipamentelor.
Lucrarile de constructie, de asemenea, pot creste temporar emisiile de praf in timpul
miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea
lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant.
Se estimeaza ca impactul va fi minor negativ (receptor cu valoare scazuta -
importanta locala si importanta slab negativa a impactului datorita ariei reduse de
desfasurare).
5.2.4.2 Perioada de operare
In timpul perioadei de exploatare, lucrarile de protectie nu vor genera un impact
asupra calitatii aerului in zonele in care vor fi amplasate.
Un potential impact va putea fi generat in timpul executiei lucrarilor de intretinere a
structurilor nou realizate, insa aceste lucrari nu vor fi necesare imediat dupa
finalizarea executiei, ci abia dupa o perioada relativ lunga de timp, iar efectele
produse vor fi locale si nesemnificative.
5.2.5 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
In timpul executiei lucrarilor propuse de reabilitare a plajelor se vor lua o serie de
masuri de protectie care sa conduca la diminuarea/eliminarea impactului:
• Operatiile tehnologice care produc mult praf (descarcarea, nivelarea nisipului)
vor fi reduse in perioadele cu vant puternic;
• Drumurile de acces pana la plaja vor fi permanent stropite cu apa pentru a se
reduce praful;
• Masinile de transport vor fi prevazute cu prelate pentru acoperirea nisipului,
in scopul reducerii emisiilor de praf;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 74
• Stabilirea, pe cat posibil, functie si de locatia de aprovizionare cu materii prime
si eventual de depozitare temporara a acestora, a unor rute de transport optime
atat din punct de vedere al distantei, cat si al zonelor sensibile traversate,
pentru a minimiza impactul indus de emisiile gazoase generate de transport;
• De asemenea, graficul de lucru al utilajelor va fi optimizat in asa fel incat
emisiile de noxe gazoase sa fie cat mai reduse, astfel incat impactul generat
asupra calitatii aerului sa fie minim.
Mentionam ca o evaluare exacta a surselor de emisii in aer, a caracteristicilor acestora
si impactul generat asupra mediului va putea fi estimat dupa stabilirea
Contractorului si a detaliilor privind tipul si numarul de utilaje, tipului de transport
ce va fi utilizat (rutier, feroviar, fluviatil), traseele ce vor fi utilizate pentru transport si
receptorii sensibili localizati pe aceste trasee.
In acelasi timp, luarea in considerare a masurilor propuse mai sus va conduce cu
siguranta, indiferent de utilajele si traseele folosite, la diminuarea impactului generat
asupra calitatii aerului in perioada de constructie.
5.3 Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
5.3.1 Situatia actuala
Nu exista informatii referitoare la nivelul de zgomot actual in zonele propuse pentru
executarea lucrarilor de protectie costiera. Totusi, sursele de zgomot din zonele
analizate sunt cele specifice zonelor de coasta. Orice modificare pe termen lung in
managementul amplasamentelor, precum cresterea traficului autovehiculelor sau
montarea instalatiilor / echipamentelor ar trebui sa ia in considerare acest aspect.
Sursele de zgomot existente in zona sunt considerate a fi dominate de catre traficul
rutier, turism si activitatile conexe si valuri.
Nivelele de zgomot receptionate de receptor depind de:
• Nivelul zgomotului la sursa;
• Distanta de la sursa de zgomot la receptor;
• Conditii meteorologice;
• Gradul in care transmiterea zgomotului este obstructionata.
Definitii
Unitatea standard acceptata pentru masurarea nivelelor sonore este decibelul (dB).
Gradul de disconfort cauzat asupra urechii umane de zgomot depinde de mai multi
factori de perceptie, incluzand:
• Nivelul sonor ambiental (de fond);
• Natura generala a conditiilor existente (zone rurale linistite fata de zone
urbane aglomerate);
• Diferenta dintre magnitudinea nivelului evenimentului sonor si conditiile
ambientale;
• Durata evenimentului sonor;
• Anotimpul (probabilitatea de a se afla in interior sau in aer liber si/sau de a
avea ferestrele deschise sau inchise);
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 75
• Frecventa si repetitivitatea evenimentelor;
• Perioada din zi cand are loc evenimentul.
Vibratiile sunt miscari oscilatorii care pot fi descrise din punct de vedere al deplasarii,
vitezei si acceleratiei.
In urma transportului cu autobasculante se genereaza vibratii de mica intensitate
asupra soselelor, vibratii care se propaga prin structura caii rutiere si pot actiona
asupra cladirilor sau a unor parti din acestea.
Reglementari din Romania privind zgomotul si vibratiile
Nivelele maxim admisibile de zgomot si vibratii aplicabile comunitatilor situate in
afara zonei de protectie industriala (comunitatile din apropierea strazilor) cat si a
persoanelor care locuiesc in apropierea zonei de desfasurare a activitatilor de
constructie (comunitatile din apropierea plajelor), sunt stabilite pe baza urmatoarelor
reglementari:
• STAS 10009-88: Acustica urbana: Limite admisibile ale nivelului de zgomot
Acest standard se refera la limitele admisibile ale nivelului de zgomot in mediul
urban.
Nivelele admisibile ale zgomotului exterior (Leq) pentru strazi, masurate la marginea
trotuarelor sau a carosabilului, sunt stabilite in functie de categoria tehnica a strazii
respective si sunt asociate cu intensitatea traficului, conform Tabelul 5.3-1 Valorile
admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi.
Tabelul 5.3-1 Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe strazi
Nr.
Crt
.
Tipul de strada (conform STAS 10144/1-80) Nivelul de zgomot echivalent
Leq, dB(A)
1 strada de categorie tehnica IV, de deservire 60
2 strada de categorie tehnica III, de colectare 65
3 strada de categorie tehnica II, de legatura 70
4 strada de categorie tehnica I, magistrala 75…85
Nivelul maxim admisibil de zgomot, Leq, la limita zonelor industriale din arii urbane
este de 65 dB (A).
• Ordinul nr. 536 / iulie 1997 al Ministrului Sanatatii
Acest ordin stabileste limitele maxim admisibile ale nivelelor de zgomot (Leq) in
locuinte. Limitele pentru orele de zi (06.00 – 22.00) sunt de 50dB(A), masurate la 2m
de fatada cladirilor; pentru orele de noapte (22.00 – 06.00), limitele sunt stabilite la
40dB(A) langa cladiri, la 2m de fatada.
Nivelele de putere acustica ale utilajelor variaza functie de tipul de utilaj si de dotarea
acestuia cu echipamente specifice de protectie impotriva generarii de vibratii.
In tabelul nr. 5.3-2 sunt prezentate valori estimative ale puterii acustice pentru
diverse tipuri de utilaje posibil a fi utilizate pentru executia lucrarilor propuse, aceste
nivele variind atat functie de tipul de echipament, cat si de capacitatea acestuia.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 76
Tabel 5.3-2 Nivelul de putere acustica in functie de echipament
Denumirea echipamentului Tip Nivel de putere acustica (Lw)
dB(A)
8t 110 – 114
15t 111 – 115 Draga
32t 112 – 116
0,2m3 103 – 107
0,4m3 106 – 110 Buldozer
1,2m3 111 – 115
25t 103 – 107 Macarale autotransportate
35t – 37t 104 – 108
Basculanta 16t – 25t 100 – 105
Standardele privind vibratiile au fost stabilite si pentru a avea in vedere efectele
generate de trafic sau utilaje asupra locuintelor, cladirilor de interes cultural si a
persoanelor aflate in aceste cladiri, dupa cum urmeaza:
• STAS 12025/1-94: Efectele vibratiilor produse de traficul rutier asupra
cladirilor si partilor de cladiri (Metode de masurare)
Stabileste metode de masurare a vibratiilor generate de traficul rutier.
• Standardul roman SR 12025/2-94: Acustica cladirilor. Efectele vibratiilor asupra
cladirilor si partilor de cladiri (Limite admisibile)
Stabileste limitele admisibile pentru cladirile de locuit, cladirile social-culturale si
persoanele aflate in interiorul cladirilor care ar putea fi afectate de actiunea vibratiilor
produse de echipamente amplasate in cladiri sau in exteriorul acestora si a vibratiilor
produse de traficul rutier.
5.3.2 Surse potentiale de zgomot
In perioada de executie a lucrarilor, sursele potentiale de zgomot si vibratii vor fi
autovehiculele si echipamentele ce vor fi utilizate pentru transportul materialelor,
respectiv pentru amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi de exemplu
buldozere pentru nivelarea nisipului.
Zgomotul provenit de la autovehicole este combinatia zgomotului produs de: motor,
esapament si anvelope. Intensitatea acestuia poate creste si ca urmare a:
• Functionarii necorespunzatoare a pieselor autobasculantei;
• Conditiilor de drum necorespunzatoare care ingreuneaza functionarea
autobasculantei (pante abrupte).
Nivelul zgomotului din trafic se reduce datorita distantei, formelor de relief,
barierelor naturale sau artificiale si vegetatiei.
Metoda folosita pentru estimarea zgomotului generat in urma transportului cu
autobasculante este metoda recomandata de Directiva 2002/49/EC si anume, metoda
nationala franceza de calcul “NMPB – Routes – 96 (SETRA – CERTU –LCPC – CSTB)”
indicata in “Arrete du 5 mai 1995 relatif au bruit des infrastructures routieres, Journal
Officiel du 10 mai 1995, Article 6” si standardul francez XPS 31-133.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 77
Calculul de estimare a zgomotului de la masinile de transport
Pentru estimarea nivelului de zgomot, s-a considerat ca transportul nisipului se va
face cu autobasculante de 25t, iar transportul pietrei se va face cu autobasculante de
16t. Metodologia utilizata pentru estimarea zgomotului este urmatoarea:
• s-au considerat nivelele de putere acustica a autobasculantelor de 25t ca fiind
105dB(A), respectiv 100dB(A) pentru cele de 16, acestea caracterizand masinile
din punct de vedere al emisiilor sonore;
• s-a calculat nivelul de putere acustica pe metrul de drum (LAW/m) pentru aceste
masini;
• S-au comparat nivelele de putere acustica pe metru de drum obtinute in urma
calculului cu valorile admisibile.
Pentru fiecare sector in parte s-au estimat circa 200 de transporturi pe zi cu
autobasculante de 25t.
Astfel, pentru 200 de transporturi pe zi vom rezulta aproximativ 16 transporturi pe
ora, dar tinand cont ca autobasculantele vor face traseele tur – retur pentru 200 de
transporturi vor rezulta circa 32 de treceri pe ora.
Pentru un numar de 32 de treceri cu autobasculanta de 25t la viteze de 30km/h,
40km/h respectiv 50km/h nivelul de putere acustica pe metrul liniar este:
LAW / m = LW + 10
⋅⋅
V
Q
1000log = 105 + 10
⋅⋅
301000
32log = 75,28dB(A);
LAW / m = LW + 10
⋅⋅
V
Q
1000log = 105 + 10
⋅⋅
401000
32log = 74,03dB(A);
LAW / m = LW + 10
⋅⋅
V
Q
1000log = 105 + 10
⋅⋅
501000
32log = 73,06dB(A).
unde
LAW / m - nivelul global al puterii acustice pe metrul de-a lungul liniei-sursa (dB(A))
Lw – nivel de putere acustica a autobasculantelor (dB(A))
Q – numarul de treceri
V – viteza de circulatie a autobasculantelor (km/h)
Avand in vedere nivelele de zgomot estimate mai sus si considerand, pentru strazile
de categoria a II-a (conectoare) un nivel echivalent de zgomot admisibil de 70 dB (A),
se poate estima ca impactul zgomotului generat de transportul de materiale va fi
unul nesemnificativ.
O alta activitate in urma careia se pot genera emisii de zgomot este aceea de
amenajare propriu-zisa a plajelor, unde se vor folosi buldozere pentru nivelarea
nisipului.
Limitele de zgomot pentru echipamentele care sunt situate in afara cladirilor,
conform HG 1756/2006, sunt prezentate in tabelul 4.1-4.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 78
Tabelul 5.3.2-1 Limitele de zgomot pentru echipamentele situate in afara cladirilor
Nivelul de putere acustic admisibil
dB/1pW
TIP DE ECHIPAMENT
Putere instalata neta
P (kW)
Putere electrica
Pel1 (kW) m masa (kg)
Linie de intersectie
L(cm)
ETAPA I
DIN 3.01.2005
ETAPA I
DIN 3.01.2007
P<=8 108 1052
8<P<=70 109 106Error! Bookmark not
defined.
Masini de compactat care
folosesc doar cilindri, placi
si rame vibratoare
P>70 89+11 lg P 86+11lg PError!
Bookmark not defined.
P<=55 106 103Error! Bookmark not
defined.
Buldozere incarcatoare,
incarcatoare- excavatoare
pe senile P>55 87+11lg P 84+11lg PError!
Bookmark not defined.
P<=55 104 101Error! Bookmark not
defined.
Buldozere, incarcatoare,
incarcatoare-excavator pe
pneuri, dumpere, gredere,
compactoare, automacarale
actionate de motor cu
combustie interne, cu
contragreutate, macarale
mobile, masini de
compactat doar cu cilindri
nevibratori
P>55
85+11lg P
82+11lg PError!
Bookmark not defined.
P<=15 96 93 Excavatoare, ascensoare de
santier pentru materiale,
vinci pentru constructii,
motosape
P>15
83+11lg P
80+11lg P
m<=15 107 105
15<m<30 98+11lg m 92+11lg mError!
Bookmark not defined.
Spargatoare de beton si
ciocane rotopercutoare
portabile
m>=30 96+11lg P 94+11lg P
Macarale turn 98+ 11lg P 96+11lg P
Pel<=2 97+11lg Pel 95+11lg Pel
2<Pel<10 98+11lg Pel 96+11lg Pel
Grupuri electrogene,
generatoare pentru sudura
Pel<10 97+11lg Pel 95+11lg Pel
P<=15 99 97 Compresoare
P>15 97+2 log P 95+2log P
In perioada de exploatare, nu vor exista surse suplimentare de zgomot fata de cele
existente in prezent in zona lucrarilor propuse.
1 PEL pentru generatoare pentru sudura: curentul de sudura conventional multiplicat cu tensiunea de
incarcare conventionala la momentul activ cel mai scazut indicat de productor.
2 Aceste valori sunt doar orientative. Valorile reale vor depinde de modificarile ulterioare ale hotararii
actuale. In lipsa unor astfel de modificari, valorile pentru etapa I vor continua sa se aplice pentru etapa a II-
a. Nivelul de putere admisibil va fi rotunjit pana la intreg (sub 0,5 pentru numarul intreg inferior, egal sau
mai mare decat 0,5 pana la numarul intreg superior)
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 79
5.3.3 Impactul potential
5.3.3.1 Perioada de constructie
I.1 In perioada lucrarilor de constructie, ce vor fi realizate in afara perioadei
turistice de vara, pot avea loc cresteri locale ale nivelui de zgomot determinat de
utilaje (inclusiv intensificarea traficului asociat transportului de materiale si personal
catre si dinspre amplasamentul lucrarilor).
Astfel, exista potentialul unui impact negativ minor (valoare scazuta - importanta
locala) si importanta slab negativa a impactului zgomotului (datorita ariei reduse de
desfasurare) asupra rezidentilor, muncitorilor si a eventualilor turisti din extrasezon
din jurul si din zonele de lucru. Operatiunile generatoare de zgomot vor fi asociate in
special buldozerelor si excavatoarelor ce vor fi folosite la reprofilarea plajelor dupa
operatiunile de pompaj nisip pe plaje.
Daca va fi necesar ca lucrarile sa se desfasoare in timpul noptii, exista posibilitatea
unui impact mai puternic, in special in conditii de calm atmosferic, deoarece noaptea
conditiile atmosferice sunt in general stabile, sunetele fiind transmise la distante mai
mari, zgomotul de fond este la minimum, iar sensibilitatea umana la zgomote este la
nivelul cel mai ridicat.
Unele echipamente vor fi instalate si vor functiona pe plaje si vor fi auzite in timpul
functionarii de populatia care locuieste in proprietatile rezidentiale si din locatiile de
cazare (hoteluri), in special de la cele cu vedere la mare.
Transportul cu autotrenuri a materialelor necesare lucrarilor – reincarcarea cu nisip,
alimentarea cu blocuri de piatra si beton, poate determina aparitia de vibratii locale,
ce au potentialul de a afecta comunitatile locale aflate in apropierea frontului de
lucru. Acest impact negativ minor va avea un caracter temporar.
Zonele care vor fi cele mai afectate de cresteri temporare ale nivelului de zgomot in
timpul perioadei de constructie sunt Tomis Nord, Tomic Sud si Tomis Centru,
deoarece aceste sectoare se afla la distante mici de zona rezidentiala.
I.2 Transportul pentru reincarcarea plajelor si pentru aprovizionarea cu blocuri de
piatra si de beton cu ajutorul vehiculelor grele catre zonele in care se vor desfasura
lucrarile propuse poate provoca vibratii localizate, care au potentialul de a afecta
comunitatile din imediata apropiere a acestor zone. Acest potential impact negativ
minor va fi de natura temporara.
5.3.3.2 Perioada de operare
In perioada de exploatare nu vor exista zgomote sau vibratii suplimentare, ca rezultat
al implementarii masurilor de protectie costiera – fara impact semnificativ.
5.3.4 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
Nivelele adecvate de zgomot, aplicabile lucrarilor de constructie, trebuie discutate si
stabilite impreuna cu APM Constanta de catre Contractor. Lucrarile zgomotoase
realizate in afara orelor normale de lucru trebuie anuntate la APM, al carei
consimtamant este necesar.
Comunitatea locala (rezidenti si proprietari din zona), trebuie sa fie pe deplin
informata cu privire la natura si calendarul activitatilor de constructie inainte de
punerea in aplicare a lucrarilor. In mod special, rezidentii ale caror locuinte au fatada
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 80
de-a lungul cailor rutiere trebuie sa fie notificati cu privire la lucrari, inclusiv detaliile
de contact pentru orice reclamatii referitoare la zgomot sau alte neplaceri, pentru a fi
adresate contractorului. Cel mai eficient mod de a face acest lucru este prin anunturi
afisate pe malul marii si scrisori, atat inainte de incepere, cat si in timpul lucrarilor de
constructie, oferind datele, locatiile si programul de lucrari precum si orice alte
informatii suplimentare considerate relevante, cat mai multe posibil. Un program
cuprinzator de informare a comunitatii va determina rezidentii sa se adapteze mai
usor la efectele zgomotului in timpul saptamanii, cand lucrarile se vor desfasura
aproape de proprietatile lor.
In timpul implementarii lucrarilor de reabilitare, o serie de metode de
atenuare/eliminare a potentialului impact generat de acestea vor trebui implementate,
cum ar fi:
• Adoptarea de bune practici si introducerea de constrangeri contractuale asupra
activitatilor Contractorului (ex. lucrul pe timpul noptii trebuie evitat);
• Intretinerea corespunzatoare a utilajelor si echipamentelor pentru a evita
zgomotele cauzate de utilaje defecte;
• Interventie imediata in cazul defectarii unui utilaj si repararea acestuia pentru
a se elimina cauza zgomotului;
• Instruirea soferilor de camion in privinta reducerii zgomotului in trafic
(evitarea claxonatului nejustificat, intretinerea corespunzatoare a vehiculelor).
Din experienta altor proiecte de acest fel se stie ca zgomotul facut de materialul
transportat prin conducte poate fi considerabil in punctul in care conducta ajunge pe
tarm si face un cot de 90 de grade. Acest zgomot poate fi atenuat daca zona de contact
a conductei cu tarmul este innisipata la inceput, iar cotul conductei este ingropat in
nisip. Aceasta metoda se presupune a fi eficienta in limitarea impactului zgomotului
produs de aceasta sursa.
Ca urmare a masurilor de atenuare, impactul negativ rezidual ar deveni minor.
5.4 Sursele si protectia impotriva radiatiilor
Lucrarile de protectie costiera propuse nu vor presupune existenta unor surse de
radiatii, deci nu sunt necesare masuri de protectie impotriva radiatiilor.
5.5 Solul si subsolul
5.5.1 Situatia actuala
Geologia zonei costiere romanesti este dominata de roci moi tinere.
Formatiunile geologice intalnite in zona litorala sudica
De la Capul Midia spre sud, pana la Vama Veche si mai departe pe teritoriul
Bulgariei, in zona litorala apar aflorimente de depozite antecuaternare. Astfel,
sisturile verzi ale Dobrogei centrale, de varsta precambrian superior, afloreaza la
Cetatea Histria, langa satul Vadu, precum si in faleza lacului Tasaul. Jurasicul
superior calcaros (Oxfordian si Kimmeridgian) afloreaza la Cap Midia si pe malul
lacului Siutghiol. Tot in zona lacului Siutghiol apar si depozite cretacice apartinand
Barremianului, Aptianului si Senonianului.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 81
Dintre toate formatiunile antecuaternare ce afloreaza pe litoral, Sarmatianul
reprezinta formatiunea cea mai raspandita. Calcarele de varsta Sarmatian mediu
(Bassarabian) si Sarmatian superior (Kersonian) alcatuiesc baza falezei marine de pe
litoralul sudic.
Deasupra calcarelor sarmatiene se intalnesc depozite argiloase de varsta Pleistocen
inferior. De culoare rosie, albicioasa sau verde, ele prezinta frecvente concretiuni
calcaroase si feromagneziene, cristale de gips si fragmente de roci pre-cuaternare. Au
fost descrise intercalatii subordonate de pietris. (Liteanu, Ghenea, 1966; Conea, 1970).
Interpretarea genetica a formarii argilelor rosii a fost facuta de catre Conea (1970),
care considera ca in timpul Pleistocenului inferior, in conditiile unui climat general
cald, au aparut o serie de oscilatii ale temperaturii. Astfel, in perioadele mai
calduroase s-au format strate de sol (ce vor deveni ulterior argile rosii), in timp ce in
perioadele reci, s-au acumulat pietrisuri calcaroase intr-o matrice de argile rosii.
Datarea exacta a stratului argilos este dificila de stabilit din cauza lipsei fosilelor.
Varsta acceptata in prezent a fost data de catre Macarovici (1968) prin comparatia cu
argilele scytiene din Rusia.
Pleistocenul mediu si superior este reprezentat prin depozite groase de loess, care
reprezinta o roca slab consolidata, friabila, alcatuita din material detritic de granulatie
siltica si subordonat nisipos foarte fina, depuse prin depunere eoliana. Concretiuni in
succesiune verticala au fost recunoscute de catre Conea (1970), constand in 7 grupe de
paleosoluri, usor de identificat in profilul falezei prin culoarea mai inchisa. Nivelurile
cu soluri fosile situate in partea superioara a profilelor de loess au fost atribuite
interfazelor Wurmiene, solurile fosile argiloase (foarte bine dezvoltate) fiind,
probabil, depuse in intervale interglaciare.
Stratele mai vechi de loess au granulatie asemanatoare pe tot teritoriul Dobrogei.
Ultimul si penultimul strat de loess indica sortarea dimensionala a materialului
detritic de la nisip foarte fin, pe marginea dunareana a Dobrogei, la silt, in apropierea
marii. Pe aceeasi directie se constata si scaderea grosimii stratelor.
Din punct de vedere mineralogic, loess-ul este alcatuit din minerale usoare. Cuartul,
feldspatii si muscovitul se gasesc in proportii aproximativ egale. Pe baza
diferentierilor mineralogice a putut fi realizata o zonare a formatiunilor de loess
dobrogene astfel:
• Provincia Danubiana, in care rolul aluviunilor danubiene este predominant;
• Provincia centrala (sisturi verzi – Dobrogea Centrala), cu o compozitie similara
cu cea a Dobrogei de Sud;
• O serie reprezentata de zone mici situate in partea nordica a Dobrogei,
caracterizata prin depozite de loess (Bazinul Babadag, in vecinatatea
complexului lagunar Razelm-Sinoe).
Sectorul sudic este reprezentat in principal prin faleze instabile si plaje bariera izolate
ce separa lacurile costiere de mare. Principalul component litologic al falezelor este
loessul, un sediment fin de granulatie siltica, format prin acumulare eoliana asociata
intervalelor glaciare Cuaternare. Loessul este in mod caracteristic neconsolidat si
sfaramicios, predispus la eroziunea prin scurgerea apelor de suprafata si prin diferite
procese de transport in masa (alunecari de teren, caderi de blocuri). Loessul poate fi
permeabil pentru apa, iar argila rosie situata in baza falezei poate functiona ca o
suprafata de desprindere si alunecare, facilitand astfel alunecarile de teren.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 82
Posibile surse ale sedimentelor de plaja din Unitatea Sudica
Partea de nord a Unitatii Sudice este reprezentata de Golful Mamaia. Aici, inainte de
construirea digurilor de la portul Midia, sursa principala de sediment era Dunarea,
ale carei aluviuni erau transportate in zona de catre curentii longitudinali. Ca urmare
a blocarii traiectoriei curentilor longitudinali de catre digurile de la Portul Midia,
principala sursa de sedimente e reprezentata in prezent de cochiliile de moluste.
Partea de sud a Unitatii Sudice, de la Constanta – sud – Agigea catre Vama Veche a
fost si inainte de constructiile portuare in afara influentei aluviunilor dunarene.
Astfel, principalele surse de sediment pentru aceasta zona sunt:
• Cochiliile de moluste si fragmentele de cochilii;
• Claste din nivelele de calcare de varsta Sarmatian ce afloreaza fie in baza
falezei, fie pe fundul marii;
• Sedimente aduse prin alimentare artificiala in activitati din trecut;
• Eroziunea rocilor si structurilor de beton ca alcatuiesc parti ale ansamblului de
protectie costiera si ale amenajarilor de protectie portuara;
• Sedimente (nisipuri) furnizate de sistemele vailor relicte (Techirghiol, Carasu,
Ostrov) in perioada Holocenului superior, care, in trecutul geologic au fost
active si beneficiare ale unei arii de drenaj ce furniza de asemenea sedimente
nisipoase. Aceste vai sunt in prezent relicte.
Sedimentele superficiale de plaja din zona sudica a litoralului romanesc sunt mai
grosiere decat cele din sectorul nordic. Totusi, acestea sunt in principal nisipuri
mediu spre grosier granulare, spre deosebire de cele mai fine din nord. Exceptia este
reprezentata de celula de tranzitie - Golful Mamaia si Constanta, unde inca exista un
volum important de material sedimentar de origine dunareana, adus aici de catre
curentii longitudinali inainte de construirea digurilor de la portul Midia. In sectiune
transversala, sedimentele mai fine se plaseaza in zona din spatele liniei tarmului, in
timp ce o distributie specifica – mai fine in partea superioara, grosiere in partea
inferioara – este localizata in zona de trecere. Mediana distributiei granulometrice
scade catre nisipuri mai fine odata cu cresterea adancimii apei, de la 3m adancime
spre larg. Aceasta unitate care sufera de un deficit cronic de sedimente prezinta si o
alta caracteristica: calcarele afloreaza direct pe fundul marii pe arii extinse de la Eforie
la Vama Veche, in vreme ce nisipurile pot fi sedimentate si in depresiunile / alveolele
existente pe suprafata calcarelor.
Morfologia litoralului din sudul tarmului romanesc prezinta in general doua tipuri de
caracteristici, alternand in lungul litoralului Sudic al Dobrogei, respectiv zone cu
faleze mari (Tomis, Eforie Nord) separate de plaje bariera limitate (Mamaia, Eforie
Centru).
"Studiile geotehnice si geofizice" Halcrow (2011) ofera informatii detaliate cu privire
la caracteristicile geotehnice ale intregii linii a tarmului, inclusiv in locatiile prioritare
ale proiectului. Studiile de teren geologice, geotehnice si geofizice (de-a lungul
intregului litoral romanesc) au constat in:
• Foraje geotehnice la adancimea de 6m, in 12 locatii la 20-25m distanta de linia
tarmului;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 83
• Teste de penetrare usoare/ penetrari la adancimi intre 2-60m, in 25 de locatii,
situate pe doua aliniamente la 5m distanta, respectiv 20-25m distanta de linia
tarmului;
• Profile longitudinale/transversale de refractie seismice, cate unul pentru fiecare
profil (numarul total de profile a fost de 25).
In urma acestor studii, a fost identificata litologia pentru fiecare dintre cele 5 zone
analizate, dupa cum urmeaza:
Litologia pentru Mamaia
Bariera plajei este constituita din sedimente marine depozitate dupa cum urmeaza:
• Un complex superior de nisipuri fine si medii, cu continut bogat in scoici cu o
grosime de cca 20m;
• Un complex mai adanc format din depuneri fine, nisipuri argiloase si argile
nisipoase cu o grosime de maximum 10m. Forajele executate pentru aceasta
locatie (IB49 si IB53) au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisipuri
adezive 15%, nisipuri adezive fine 23%, nisip fin mediu 8% si 54% nisip fin.
Patul de roca contine calcar Sarmatian fractionat la diferite afancimi, intre 10 si 25m.
Litologia in zona Tomis (Tomis Nord, Tomis Centru si Tomis Sud)
O zona a litoralului expusa eroziunii, in Constanta, este alcatuita din sedimente
marine subtiri depuse pe un teren stancos/ roca de baza cu inaltimea intre 2-14m,
Forajele facute pentru acest proiect au confirmat litologia specifica intre 0 si 6m: nisip
mediu 20%, nisip fin 70% si argila nisipoasa prafoasa 10%.
In zonele submerse, lentile de namol foarte moale 1 -1,5m grosime sunt raportate in
vecinatatea lacului Tabacariei si in zona portuara Constanta Sud.
In cateva zone ale litoralului, plaja este incadrata de faleze inalte, constand in
depozite de loess: argila prafoasa, nisip prafos, praf argilos de cca 10-15m grosime,
depus peste argila rosu-verde Pleistocen cu bolovani de calcar de mari dimensiuni.
Roca de baza este compus din calcar Sarmatian.
Eforie Nord
In zona Eforie Nord, eroziunea plajei a ajuns la baza falezei care consta in depozite de
loess de 8-10cm grosime, cu frecvente intercalatii de sol din fosile.
Argila de tip post-sarmatian are bolovani de calcar, incluziuni de gips, cu o grosime
intre 2-4m, depuse calcarul Sarmatian. Sedimentele marine sunt subtiri, intre 2-3m si
compuse 30% din pietris si 70% din nisip.
5.5.2 Surse de poluare a solului si subsolului
In perioada de constructie, daca lucrarile de reabilitare/ constructie propuse in cadrul
proiectului vor fi efectuate in conformitate cu normele organizarii de santier, de
protectia mediului si de securitate a muncii, nu vor exista surse de poluare a
sedimentelor.
Analiza probelor de sedimente recoltate din Dunare, din perimetrele propuse pentru
dragare a indicat faptul ca, din punct de vedere al concentratiilor de metale grele si
total hidrocarburi din petrol, acestea au aceleasi caracteristici cu probele de nisip din
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 84
zonele in care se va realiza innisiparea. De aceea, se estimeaza ca alimentarea
artificiala cu nisip danubian nu va avea niciun fel de impact asupra calitatii
sedimentelor din sectoarele analizate.
Singurele surse potentiale pot sa apara doar in caz de accidente, respectiv in caz de
deversare de combustibili/uleiuri in apa, de unde pot ajunge in sedimente, sau in
cazul unei gestionari necorespunzatoare a deseurilor.
In perioada de exploatare nu vor aparea surse de poluare a sedimentelor ca urmare a
lucrarilor efectuate.
5.5.3 Impactul potential
5.5.3.1 Perioada de constructie
I.1 In timpul executarii lucrarilor propriu-zise se vor inregistra fenomene de
tasare a sedimentelor care alcatuiesc in prezent plaja, ca urmare a executiei si
utilizarii drumurilor de exploatare si a circulatiei utilajelor. Aceste fenomene vor fi
temporare, se vor manifesta doar in perioada lucrarilor si vor fi remediate dupa
finalizarea acestora prin dezafectarea drumurilor tehnologice si refacerea zonelor
afectate.
In conditii normale de lucru nu va fi generat niciun impact semnificativ asupra
sedimentelor din sectoarele analizate. Un potential impact asupra calitatii
sedimentelor va putea fi generat doar in caz de accident – deversare de combustibili.
In cazul in care se va inregistra un astfel de incident, se va interveni imediat pentru
stoparea deversarii si eliminarea efectelor, astfel incat se poate considera ca
potentialul impact asupra sedimentelor va fi neglijabil, tinand cont si de faptul ca
intr-o astfel de situatie cantitatile de combustibil/ulei ce se pot deversa nu vor fi mari.
5.5.3.2 Perioada de operare
I.2 Dupa finalizarea proiectului, tinand cont de faptul ca granulometria
sedimentelor care vor fi aduse pe plaja va fi mai mare decat cea actuala si luand in
considerare masurile propuse in cadrul proiectului, se va mari gradul de stabilitate a
sedimentelor in aceasta zona, astfel incat impactul potential asupra sedimentelor este
in ansamblu minor pozitiv.
5.5.4 Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
In faza de constructie, ca masuri de diminuare/eliminare a potentialului impact
generat asupra calitatii sedimentelor se propun:
• Efectuarea lucrarilor de reabilitare/ constructie propuse prin proiect in
conformitate cu normele organizarii de santier, cu normele de protectia
mediului si de securitate a muncii. In aceasta situatie, va fi eliminat orice
impact potential asupra sedimentelor;
• Intretinerea corespunzatoare si verificarea periodica a utilajelor utilizate in
vederea eliminarii posibilitatii de scurgere de combustibil;
• Daca nisipul va fi exploatat din Dunare, se recomanda sa fie dragate numai
straturile de nisip curat; in momentul in care se intercepteaza straturi de nisip
argilos-prafos, se va inceta imediat exploatarea si refularea materialului pe
plaje si se va schimba pozitia dragii deasupra depozitelor nisipoase;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 85
• Verificarea periodica a calitatii nisipului fluviatil pentru a se asigura ca este de
o calitate corespunzatoare si nu va induce o poluare a sedimentelor marine.
In faza de exploatare (dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare), obligatia intretinerii
plajelor revine administratorului acestora, care este responsabil si de luarea de masuri
pentru eliminarea unui potential impact asupra sedimentelor.
5.6 Biodiversitate
5.6.1 Date generale
5.6.1.1 Surse de informare
Informatiile despre biodiversitate, flora si fauna ariei studiate, prezentate in
continuare, se bazeaza pe:
• Informatii publice, sau furnizate/colectate de catre subconsultanti: Institutul de
Cercetari Marine din Venetia (ISMAR), INCDM „Grigore Antipa”, GeoEcoMar
– rapoarte stiintifice si tehnice si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare
Delta Dunarii;
• O revizuire a rapoartelor si datelor furnizate de ABAD-L (Fise Habitat 2010,
Zone de protectie a speciilor acvatice), Hellenic Centre for Research (Grecia)
(functionarea ecosistemelor) si S.C. Iptana S.A.;
• Informatii din domeniul piscicol de la INCDM – Grigore Antipa;
• Vizite in teren;
• Consultari cu autoritati de protectie a mediului.
5.6.1.2 Zone protejate desemnate
Zone protejate desemnate la nivel international si european
Zonele propuse pentru realizarea lucrarilor de protectie se afla in apropierea sau in
interiorul a sapte zone protejate desemnate la nivel international (Natura 2000).
Aceste zone sunt impartite astfel: trei Zone Special Protejate (SPA) desemnate sub
Directiva pentru Pasari a CE (79/409/EEC), trei Situri de Importanta Comunitara (SCI)
desemnate sub Directiva pentru Habitate a CE (92/43/EEC) si o zona Ramsar listata in
cadrul Conventiei Ramsar pentru Zone Umede de Importanta Internationala la care
Romania a aderat prin Legea nr. 5/1991.
De asemenea, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, zona desemnata SCI, SPA, Ramsar
si parte a Patrimoniului Mondial UNESCO se gaseste la 20km nord fata de zona
lucrarilor propuse. Zona Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (580 000ha) reprezinta
cea mai mare arie mlastinoasa din Europa si una din cele mai mari ale lumii. Aceasta
zona umeda cuprinde peste 300 de specii, incluzand o colonie importanta de pelicani
Pelecanus onocrotalus si de asemenea planta Broscarita Creata Potamogeton crispus.
Rezervatia Biosferei Delta Dunarii este cea mai mare zona protejata din Romania.
Rezervatia, ce are gradul de protectie cel mai mare la nivel international, cuprinde 30
de ecosisteme diferite identificate in Inventarul de Flora si Fauna al Rezervatiei
Biosferei Delta Dunarii din 1991. Teritoriul rezervatiei cuprinde Delta Dunarii,
Fluviul Dunarea (sectorul marin), campia inundabila de la Isaccea la Tulcea, Lacul
Murighiol – Plopu, Complexul Lacurilor Razim – Sinoe si zona de coasta a Marii
Negre pana la adancimea de 20m.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 86
In Tabelul 5.6-1 Zone Protejate desemnate la nivel international sunt prezentate
zonele protejate de interes international care ar putea fi afectate de lucrarile de
protectie costiera.
Tabelul 5.6-1 Zone Protejate desemnate la nivel international
Indicativ Zona
Protejata
Locatia Zonei
Protejate si
distanta pana la
zona de interes
Caracteristici principale
Marea Neagra
SPA
(ROSPA0076)
Partea de lucrari
propuse care se
vor desfasura in
larg se gasesc in
interiorul zonei
protejate.
Zona este compusa din 98% mare si 2% estuare si lagune.Particularitatile
fizico-chimice si biologice ale Marii Negre determina existenta unor conditii
unice ce permit dezvoltarea unei largi palete de specii. Zona contine:
- 18 specii din Anexa 1 Directiva Pasari a CE: Furtunar Puffinus yelkouan,
Pelicanul Cret Pelecanus crispus, Lebada de iarna Cygnus cygnus,
Pescarusul mic Larus minutus, Chira de mare Sterna sandvicensis, Gasca cu
gat rosu Branta ruficollis, Chirighita cu obraji albi Chlidonias hybridus,
Chirighita neagra Chlidonias niger, Cufundar polar Gavia artica, Cufundarul
mic Gavia stellata, Pescarita razatoare Gelochelidon nilotica, Pescarusul roz-
alb Larus genei, Pescarusul cu cap negru Larus melanocephalus, Ferestras mic
Mergus albellus, Notarita cu cioc subtire Phalaropus lobatus, Chira mica
Sterna albifrons, Pescarita mare Sterna caspia si Randunica de mare Sterna
hirundo
- Peste 20 000 de specii de pasari de apa in timpul sezonului de migratie
Lacul
Techirghiol
SPA
(ROSPA0061) si
sit Ramsar
Aproximativ 250m
vest de Eforie
Nord
SPA: Suprafata de 3035ha a acestui sit este formata din lacuri si rauri 44%,
mlastini 4%, teren arabil cultivat 36%, pasune 4%, teren agricol necultivat 10%
si terenuri modificate antropic 2%. Cele doua diguri construite intre 1983 si
1989 au impartit lacul in trei corpuri de apa cu proprietati diferite, respectiv o
zona cu apa dulce in vest ( salinitate 1,0 – 2,3g/l), o zona cu apa salcie in centru
(salinitate 6-8g/l) si o zona cu apa sarata langa Marea Neagra (salinitate 55 –
55g/l). Situl gazduieste un numar important de specii de pasari protejate:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 50
c) numar de specii periclitate la nivel global: 5
In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de
pasari de balta.
Ramsar: Lacul Techirghiol a fost ratificat ca sit Ramsar pe 23 Martie 2006.
Speciile prezente includ Iarba de saratura Puccinelia distans, Triton cu creasta
dobrogean Triturus dobrogicus si Broasca cu burta rosie Bombina Bombina,
precum si mai multe specii periclitate de lilieci (e.g. Liliacul cu aripi lungi
Miniopterus schreibersii). Situl furnizeaza conditii bune de cuibarit pentru
speciile de pasari migratoare, in special rate si gaste, din care unele sunt in
pericol de disparitie la nivel mondial (Gasca cu gat rosu Branta ruficollis si Rata
cu cap alb Oxyura leucocephala). Vegetatia de mlastina este ideala ca loc de
inmultire pentru pasarile acvatice. Salinitatea neobisnuita din Lacul
Techirghiol permite dezvoltarea unui mic crevete Artemia salina,care creaza
namol biogenic folosit in tratamente terapeutice
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 87
Indicativ Zona
Protejata
Locatia Zonei
Protejate si
distanta pana la
zona de interes
Caracteristici principale
Lacul Siutghiol
SPA
(ROSPA0057)
Aproximativ 250m
vest de Mamaia
Sud.
Aproximativ
500m vest de
Tomis Nord si
Tomis Centru.
Aproximativ 1km
vest de Tomis Sud.
Suprafata de 2023,3ha a acestui sit este formata din 92% lacuri, 4% mlastina si
4% teren ocupat antropic. Lacul Siutghiol si Lacul Tabacariei sunt situate la
nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse
care exista intre ele.
Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de
300-600m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi
ce variaza intre 10 si 20m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a
suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic sunt
supuse direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica,
datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie
de stuf, pe alocuri formandu-se chiar plaur. Acest sit gazduieste efective
importante ale unor specii de pasari protejate incluzand:
a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32
b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn): 43
c) numar de specii periclitate la nivel global: 4
In perioada de migratie, situl gazduieste mai mult de 20 000 de exemplare de
pasari de balta, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR.
Plaja submersa
Eforie Sud –
Eforie Nord SCI
(ROSCI0197)
Aproximativ 800m
sud de Eforie
Nord.
Suprafata de 141ha a acestui sit este formata din:
- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 90%;
- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 10%.
Plaja submersa de la Eforie este singura plaja din zona sudica a litoralului
romanesc care nu a fost modificata, pana in prezent, prin constructia de
structuri masive de protectie costiera.
Doar aici se pastreaza hidrodinamica naturala si habitatele caracteristice unei
plaje nisipoase expuse. Este singurul loc de pe intreg cuprinsul litoralului
romanesc in care speciile de moluste bivalve Donacilla cornea si Donax
trunculus mai supravietuiesc in prezent.
Zona marina de
la Capul Tuzla
SCI
(ROSCI0273)
Aproximativ 10km
sud de Eforie Nord
Suprafata de 1738ha a acestui sit este formata din:
- Recife 80%
- Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 2%
- Nisipuri si zone mlastinoase neacoperite de apa de mare la reflux 1%
In zona Cap Tuzla, fundul stancos recifal are cea mai mare extindere spre
adanc si cel mai variat si accidentat relief din sectorul romanesc al Marii
Negre. De aceea, aici se intalneste cea mai diversa gama de microhabitate de
acest tip si, in consecinta, o fauna si flora acvatica foarte diversa. Zona nu este
inca afectata de un impact antropic major si nu este favorabila navigatiei din
cauza reliefului submarin foarte accidentat.
Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
- Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus
- Porc de mare Phocoena phocoena
Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:
- Rizeafca Alosa tanaica
Alte specii importante de flora si fauna – Delfinul comun Delphinus delphis,
Scrumbia de dunare Alosa maeotica maeotica, Cufundar polar Gavia arctica, Cormoranul Phalacrocorax carbo sinensis, Nisetrul Acipenser gueldenstaedtii,
Cocosel de mare Aidablennius sphynx, Morun Huso huso, Guvidul Neogobius
ratan, Furtunar Puffinus yelkouan, Pastruga Acipenser stellatus, Zargan Belone
belone belone sau Calutul de mare Hippocampus guttulatus.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 88
Zone protejate la nivel national
In „Tabelul 5.6-2 Zone protejate la nivel national” sunt prezentate trei zone protejate
de interes national, acestea fiind zonele protejate cele mai apropiate de zonele in care
se vor desfasura lucrarile propuse.
Tabelul 5.6-2 Zone protejate la nivel national
Zona Protejata Locatia Zonei Protejate si
distanta pana la zona de
interes
Caracteristici principale
Rezervatia naturala „Dunele
marine de la Agigea” Aproximativ 250m nord de
Eforie Nord - dune marine reprezentate
de un platou de 8-10m, cu 120
de specii de plante si animale
Rezervatia naturala „Lacul
Agigea”
Aproximativ 250m nord de
Eforie Nord - lac cu o suprafata de 35ha cu
5 000 – 10 000 pasari
Rezervatia naturala Lacul
Techirghiol”
Aproximativ 250m vest de
Eforie Nord - zoologica
Zonele protejate de interes national nu se regasesc in amplasamentul sau in imediata
vecinatate a lucrarilor propuse.
Impactul potential generat de lucrarile propuse asupra zonelor protejate este evaluat
in cadrul documentului atasat „Studiu privind evaluarea adecvata” elaborat de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa”, 2012.
5.6.1.3 Habitate
Plaja
Zonele de plaja din aria lucrarilor de protectie costiera propuse au diverse
substraturi. Habitatele de plaja principale includ zone cu nisip, zone stancoase
(diguri), zone cu copaci spre uscat (de ex. la Mamaia Sud) si zone cu tufaris.
Habitatele marine prezente in zona sunt:
• 1110 Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si
mal descoperite la maree joasa si 1170 Recifi, cu subtipurile aferente;
• 1140-3 Nisipuri mediolitorale este prezent in tot lungul zonei si atinge aici
latimea ce a mai mare (10-20m) din tot sectorul romanesc al Marii Negre,
datorita pantei foarte reduse a plajei. Specia caracteristica este crustaceul
amfipod Euxinia maeoticus ale carui populatii dense au o valoare trofica
importanta pentru pasari si puietul speciilor de pesti;
• 1110-3 Nisipuri fine de mica adancime, situat in continuare spre larg, este de
asemenea prezent in tot lungul zonei. Speciile caracteristice sunt molustele
bivalve Lentidium mediterraneum (populatii masive) si Donax trunculus
(indivizi izolati) Alte specii cu densitati si biomase importante in zona sunt
molustele bivalve Anadara inaequivalvis, Cerastoderma glaucum, Mya
arenaria, Tellina tenuis si Chamelea gallina, crustaceele decapode Crangon
crangon, Liocarcinus vernalis si Diogenes pugilator si amfipodul Ampelisca
diadema;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 89
• 1170 Recifi este reprezentat de digurile de protectie care constituie recifi
artificiali. Pe acestia se dezvolta biota tipica substratului dur, dominata de alge
fotofile si de midiile Mytilus galloprovincialis.si Mytilaster lineatus.
5.6.1.4 Asociatii floristice
Vegetatia litoralului maritim se refera atat la asociatiile vegetale de nisipuri care
populeaza plajele, cat si la vegetatia terenurilor umede, depresionare si a falezelor
litorale. In anumite zone ale plajelor, sub influenta apelor sarate ale marii, s-au
acumulat cantitati mari de saruri solubile care au permis instalarea unor asociatii
vegetale halofile.
Desi pe litoral caracteristicile stationale se modifica pe suprafete mici, uneori de zeci
de metri, din cauza reliefului specific al dunelor de nisip, se poate totusi observa o
zonare a vegetatiei in functie de conditiile microclimatice si edafice specifice
diferitelor tipuri de habitate litorale.
Astfel, portiunea de plaja din apropierea mediolitoralului este ocupata de vegetatia
caracteristica tarmului maritim (vegetatia buruienariilor de tarm), pe dunele inalte si
mai putin inalte se dezvolta o vegetatie de tip psamofil buna fixatoare de nisipuri,
zonele mai joase, mai umede ale plajelor fiind populate de vegetatie de tip mezofil si
halo-psamofil, in functie de nivelul de saruri solubile al substratului.
5.6.1.5 Avifauna
Speciile de pasari nu au fost studiate ca parte a acestui proiect, dar speciile ce pot
aparea pe locatia lucrarilor sau in imediata vecinatate includ:
• Ape costiere: Corcodelul cu gat negru Podiceps nigricollis, Cormoranul mare
Phalacrocorax carbo, Cormoranul mic Phalacrocorax pygmeus, Pescarusul argintiu
Larus argentatus, Pescarusul mic Larus minutus, Pescarusul razator
Chroicocephalus ridibundus si Randunica de mare Sterna hirundo, specii prezente
in zonele tuturor celor 5 sectoare prioritare analizate;
• Plaje nisipoase: Prundarasul gulerat mic Charadrius dubius, Prundarasul de
saratura Charadrius alexandrinus, Codobatura alba Motacilla alba, Vrabia Passer
domesticus si Vrabia de camp P. montanus, specii prezente in zonele tuturor
celor 5 sectoare prioritare analizate;
• Dune de nisip: Potarnichea cenusie Perdix perdix, Prepelita Coturnix coturnix,
Ciocarlan motat Galerida cristata, specii prezente in zona sectorului Eforie Nord;
• Tufarisurile de arbusti: Cucuveaua Athene noctua, Ciocanitoarea de gradina
Dendrocopos syriacus, Ciocanitoarea de stejar Dendrocopos medius, Graurul
european Sturnus vulgaris, Vrabia Passer domesticus, Cotofana Pica pica,
Gugustiucul Streptopelia decaocto, Sfrancioc cu fruntea neagra Lanius minor,
Mierla Turdus merula si Florinte Chloris chloris, specii prezente in zonele tuturor
celor 5 sectoare prioritare analizate;
• Zone construite (infrastructura si cladirile din apropierea plajelor): Huhurezul
mic Strix aluco si Cucuveaua Athene noctua, specii prezente in zonele tuturor
celor 5 sectoare prioritare analizate.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 90
Disturbarea sau distrugerea habitatelor de plaja datorita constructiilor de protectie a
tarmului poate prezenta un pericol pentru speciile de pasari ce traiesc in zona
tarmului.
5.6.1.6 Componente biologice ale mediului marin
Viata in Marea Neagra se desfasoara intr-un numar de biotopi, iar organismele care le
populeaza se grupeaza in mai multe biocenoze, care folosesc resursele naturale ale
biotopilor.
Dupa locul in care isi desfasoara viata organismele marine sunt:
• pelagice (traiesc in masa apei); organismele pelagice sunt:planctonice
(plutitoare):
- fitoplancton (vegetal) si zooplancton (animal);
- nectonice (inotatoare);
• bentonice (traiesc pe fundul marii):
- fitobentos (vegetal); si
- zoobentos (animal).
Dupa originea lor, atat organismele planctonice, cat si cele bentale pot fi vegetale sau
animale. Planctonul vegetal, sau fitoplanctonul, este fomat din organisme
fotosintetizatoare, capabile de fotosinteza, cele mai multe sunt algele unicelulare.
Planctonul de origine animala sau zooplanctonul, este format din organisme
heterotrofe, dependente de alte organisme ca surse de hrana. La randul lor,
organismele bentale sunt vegetale (fitobentos) sau animale (zoobentos).
Nectonul din Marea Neagra este format din pesti si mamifere adaptate complet la
viata acvatica, cum sunt delfinii.
Microflora algala (Fitoplancton)
Fitoplanctonul reprezinta o veriga importanta a lantului trofic si este printre cei mai
buni indicatori pentru evaluarea starii ecosistemului marin. Schimbarea conditiilor de
mediu a condus la modificari ale compozitiei specifice a fitoplanctonului si cresterea
frecventei si amplitudinii infloririlor algale.
Componenta fitoplanctonului a fost analizata in zona Mamaia Sud in luna Aprilie
2010, in zona marina Tomis in luna Iulie 2010, iar in zona Eforie Nord in luna Aprilie
2011.
Macroflora algala
Macroalgele au un rol deosebit de important in ecosistemul marin, fiind un factor de
epurare biologica a nutrientilor si a metalelor grele, substrat si adapost pentru flora
epifita si fauna asociata si bineinteles, baza trofica pentru multe nevertebrate si pesti
marini.
In prezent, tabloul vegetatiei algale din zonele analizate este dominat de specii
oportuniste (Ulva, Cladophora, Ceramium), cu un ciclu de viata scurt si cu o mare
capacitate de reproducere si adaptare la conditiile unor ape cu o incarcatura ridicata
de nutrienti.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 91
In zonele celor 5 sectoare cu lucrari prioritare au fost colectate probe fitobentale de la
adancimi de 1 si 3 m unde a existat un substrat prielnic dezvoltarii macroalgelor, in
perioada sezonului cald din anul 2009 si din anul 2010.
Zooplancton
Din punct de vedere calitativ, zonele Mamaia Sud si Eforie Nord au fost caracterizate
de un numar de 17 taxoni apartinand unui numar de 11 grupe taxonomice, iar zona
sectoarelor Tomis de un numar de 18 taxoni apartinand unui numar de 10 grupe
taxonomice.
Zoobentos
Cu toate ca zonele cu substrat pietros ocupa la litoralul nostru suprafete relativ
reduse, caracteristicile faunei care le populeaza precum si faptul ca sunt situate in
dreptul zonelor de mare interes turistic fac ca studiul populatiilor acestor zone, a
structurii lor calitative si cantitative sa aiba o deosebita importanta in aprecierea
echilibrului ecologic al intregului ecosistem litoral.
Zona Mamaia, considerata cea mai tipica cu nisipuri fine, curate, situata destul de
departe de influenta directa a apelor Dunarii, cuprinde cea mai reprezentativa
malacofauna (moluste) psamobionta. Elementul faunistic caracteristic si reprezentativ
este bivalva Lentidium mediterraneum urmata de specii asociate comunitatii, Venus
gallina, Cerastoderma edule, Tellina tenuis, Cyclope neritea.
In zona sectoarelor Tomis, sub aspect biocenotic, substratul stancos este populat de
variantele unei singure biocenoze, aceea a bivalvei Mytilus galloprovincialis sau
biocenoza midiei de piatra a carei trasatura de baza este prezenta constanta si
dominanta, mai ales ponderala in populatiile bentale ale bivalvei respective.
Zonele nisipoase din zona Eforie Nord au o intindere destul de mica si sunt izolate
unele de altele prin pinteni sau platforme de calcare sarmatice, care coboara in mare
de la baza falezelor. In zona Eforie Nord, diversele tipuri de sedimente sunt
distribuite destul de neuniform pana la adancimea de 3-5 m.
Mamifere marine
Trei specii de mamifere marine traiesc in Marea Neagra, respectiv Delfinul comun
Delphinus delphis, Delfinul cu bot gros Tursiops truncatus si Porcul de mare Phocoena
phocoena, toate fiind specii protejate recunoscute la nivel european. Toate cetaceele
sunt protejate conform Anexei IV din Directiva Habitate a UE, iar Porcul de mare si
Delfinul cu bot gros sunt specii inscrise si in Anexa II. Aceste animale sunt extrem de
vulnerabile la actiunile umane, iar numarul lor scade ca urmare a prinderii in plasele
de pescuit, a reducerii fondului piscicol marin si a degradarii calitatii mediului marin
(conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM Grigore Antipa, 2011).
Nu exista informatii credibile cu privire la numarul si distributia cetaceelor din Marea
Neagra (Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea
Mediterana si zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS et al., 2006), astfel ca exista
incertitudini cu privire la prezenta cetaceelor sau a altor animale marine in zona de
interes. La 10km sud de Eforie Nord se afla zona protejata ROSCI 0273 „Zona marina
de la Capul Tuzla” a carei functionalitate principala este protejarea speciei Delfinul cu
bot gros, astfel ca prezenta cetaceelor in zona de interes este posibila.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 92
Ihtiofauna
Informatii referitoare la speciile de pesti prezente in zona celor 5 sectoare prioritare
sunt prezentate in Capitolul 5.7.
Specii invazive
Din cauza navelor comerciale, in Marea Neagra a fost introdusa accidental Meduza
americana Mnemiopsis leydi ce se hraneste cu icre si larve de peste, precum si cu
nevertebrate mici (conform ICPDR, 2007). Nu se detin informatii referitoare la
prezenta acestei specii invazive in zona lucrarilor propuse.
5.6.2 Impactul potential
5.6.2.1 Perioada de constructie
Zone protejate
I.1 Lucrarile de reabilitare a digurilor „sparge-val” si constructia sau extinderea
epiurilor, impreuna cu reincarcarea plajelor cu nisip din cele cinci sectoare vor avea
loc in cadrul Rezervatiei avifaunistice Marea Neagra - ROSPA 0076. Astfel, exista
potentialul generarii unui impact major direct negativ asupra pasarilor si a
habitatelor acestora din zona protejata, deoarece acesti receptori au o valoare
internationala. Impactul poate rezulta din tulburarea sau pierderea habitatelor din
zona de apa mica (zona de hranire) a pasarilor acvatice si din deranjarea acestora
datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale din timpul fazelor de
constructie.
Datorita interventiilor antropice de pe plaje, a prezentei zonelor industriale si a
dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm, exista probabilitatea unui impact negativ
nesemnificativ asupra pasarilor de uscat, datorita zgomotului, vibratiilor si
tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie.
Singurele zone in care pasarile ce cuibaresc pe pamant pot fi prezente sunt sectoarele
Tomis. Exista astfel posibilitatea ca pasarile ce cuibaresc pe aceste plaje sa fie afectate
de reincarcarea plajelor cu nisip, rezultand potentialul unui impact negativ direct
major, cu caracter local.
In zona Constanta – Mamaia efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor
terestre este neglijabil.
In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe faleze, acestea fiind
acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt transformate in spatii
verzi.
In zona Mamaia Nord trebuie avute in vedere zonele unde sunt prezente habitate
vegetale importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu
protejarea stricta a acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor
realiza in afara perioadei de migrare si iernare a pasarilor specifice plajelor maritime,
care se odihnesc sau se hranesc pe cordonul litoral.
Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor.
Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se
vor reface fara dificultate.
In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte
notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 93
elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip.
Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele
cu substrat stancos, existand si posibilitatea instalarii unor specii invazive care sa
profite de substratul neocupat de specii autohtone.
Efectele asupra avifaunei. Tinand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele
asupra avifaunei vor fi de amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru,
activitatea utilajelor pe tarm si pe mare vor constitui un factor de stres pentru
avifauna. Se recomanda ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea
normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot si sa se evite
activitatile din perioada de migratie. Faptul ca lacul Siutghiol are importanta mare
pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu derularea lucrarilor,
acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului.
I.2 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Rezervatiilor avifaunistice Lacul
Techirghiol ROSPA 0061 si Lacul Siutghiol ROSPA 0057. Deoarece ambele lacuri sunt
separate de zona de lucru de pe plaje de artere rutiere si o zona liniara de constructii
de-a lungul drumului, este putin probabil ca lucrarile sa afecteze aceste sit-uri -
impactul asupra pasarilor din aceste zone protejate este considerat a fi nesemnificativ.
I.3 Lucrarile propuse sunt localizate in afara Siturilor de importanta comunitara
Plaja submersa Eforie Nord – Eforie Sud ROSCI 0197 si Zona marina de la Capul
Tuzla ROSCI 0237, situri localizate in partea de sud a lucrarilor propuse. Este putin
probabil ca lucrarile propuse sa afecteze procesele de coasta din cadrul acestor arii
SCI desemnate, deoarece noile structuri de protectie coastiera nu se vor extinde
dincolo de tarm peste distanta bratului existent al portului Eforie.
Habitate
I.4 Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord pot afecta in
principal habitatele nisipoase, cu un posibil efect negativ asupra speciilor Donacilla
cornea si Donax trunculus, ce poate insa fi controlat si limitat prin masuri de reducere
a impactului si prin monitorizarea acestora pe perioada de derulare a activitatilor.
Functie de rezultatele monitorizarii, se vor lua masurile necesare pentru
reducerea/elminarea impactului generat.
I.5 Folosirea utilajelor in zonele de lucru sau pe rutele de acces spre acestea poate
determina o deranjare temporara a florei, dar nu este anticipat un impact
semnificativ.
Specii
I.6 O gama mare de pasari folosesc zona de interes, iar cele ce folosesc apele
costiere for fi afectate in mod negativ de lucrarile propuse. Impactul zgomotului si
vibratiilor, rezultate in urma proceselor de constructie, poate deranja pasarile din sau
de langa zona de interes – impact negativ minor (valoare scazuta pana la medie si
importanta moderat negativa). Totusi, lucrarile de constructie vor fi temporare, iar
pasarile sunt foarte mobile si astfel se asteapta ca acestea sa se mute singure, in
perioada constructiei, in alte zone mai izolate. Datorita interventiilor antropice de pe
plaje, a prezentei zonelor industriale si a dezvoltarii imobiliare a zonelor de tarm,
probabilitatea generarii unui impact negativ asupra pasarilor de uscat, generat de
zgomotul, vibratiile si tulburarile vizuale din timpul fazelor de constructie, este mica.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 94
I.7 Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a
cetaceelor si a altor animale marine mari din cauza nivelelor locale ridicate de
zgomot, vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului). Totusi,
datorita suprafetelor largi de mare disponibile din zona lucrarilor, a timpului relativ
mic de constructie si a faptului ca majoritatea animalelor marine (inclusiv cetaceele)
manifesta un comportament de evitare a zonelor unde nivelul de zgomot depaseste
nivelul de baza, se presupune ca aceste lucrari vor avea un impact minor pana la
moderat negativ (receptor cu valoare mare si importanta slab negativa deoarece
impactul se va manifesta pe o arie redusa).
I.8 Pot exista efecte asupra mediului marin ca urmare a eliberarii de sedimente in
coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate modifica
caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si comunitatile de nevertebrate, lucru
ce poate afecta indirect populatiile de pasari si pesti. Poate exista astfel un impact
negativ minor asupra populatiei de nevertebrate (receptor cu valoare scazuta si
importanta slab negativa), prin deplasarea temporara a acestora in lungul tarmului,
cu un impact asociat asupra mediului marin.
I.9 Noile epiuri si structurile noi sau extinse vor asigura zone aditionale de
colonizare pentru organismele ce se fixeaza de substrat. Deoarece astfel se va
diversifica habitatul de tarm, poate exista un impact benefic minor (receptor cu
valoare scazuta si importanta slab pozitiva).
In cazul aplicarii unui management necorespunzator in perioada executarii lucrarilor
de protectie si reabilitare a zonei costiere a litoralului Marii Negre, se poate ajunge la
distrugerea plajei din imediata vecinatate a obiectivului si la afectarea zonei de tarm,
datorita depozitarii necorespunzatoare a materialelor si deseurilor, a excavarii
nisipului din zona plajei, a deversarilor necontrolate de ape uzate pe teren.
Efectele unei poluari accidentale masive cu hidrocarburi din depozite de combustibil
(motorina, pacura) asupra bentosului, pestilor, delfinilor, pasarilor ar fi importante.
De asemenea, trebuie luat in considerare efectul indirect socio-economic asupra
comunitatilor din zona costiera ale caror venituri depind de turism si pescuit. Aceste
efecte se vor manifesta pe o perioada foarte indelungata de timp si sunt extrem de
greu si de costisitor de inlaturat.
Toate aceste efecte negative vor fi eliminate prin aplicarea de catre Contractor a
conduitei de buna practica specifica acestor tipuri de lucrari.
5.6.2.2 Perioada de operare
I.10 Este posibil ca extinderea structurilor existente si constructia unora noi sa
afecteze comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea
Neagra ROSPA 0076 incluse in Anexa I, prin modificarea vizibilitatii zonelor,
vizibilitate necesara pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea
suprafetelor de cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri.
Totusi, se considera ca aceste impacturi negative vor fi depasite prin imbunatatirea
habitatelor datorita ridicarii nivelului plajei.
Habitatele de cuibarit adecvate pentru unele pasari din rezervatie (ex. Chira mica)
sunt determinate in principal de altitudinea terenului (care determina posibilitatea de
a fi inundat in perioada de cuibarit). Inaltarea plajelor poate atrage pasari ce cuibaresc
pe sol si minimiza posibilitatea inundarii cuiburilor existente, astfel oferind o mai
mare oportunitate pentru reproducerea cu succes a acestora. Functionarea acestor
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 95
structuri de protectie a tarmului este considerata astfel a avea un impact moderat
benefic (receptor cu valoare internationala foarte mare si importanta slab pozitiva).
Suplimentar, poate aparea un impact pozitiv, in anumite perioade, noile constructii
hidrotehnice constituind habitate de adapostire pentru fauna piscicola care, de regula
constituie hrana pentru delfini.
5.6.3 Masuri de diminuare a impactului
Masurile de diminuare a impactului depind de gradul de folosinta de catre pasari a
zonelor de interes. Daca aceste zone sunt folosite pentru cuibarit, atunci evitarea
efectuarii lucrarilor in perioada de cuibarit este foarte importanta. Totusi, daca aceste
zone sunt folosite majoritar de pasari ce nu cuibaresc aici, atunci sezonul estival poate
fi cel mai propice realizarii constructiilor. Poate fi nevoie de o reducere a nivelului de
zgomot, daca acesta devine o problema.
Aplicarea masurilor de buna practica in timpul executiei lucrarilor si luarea imediata
a masurilor optime in cazul producerii unor deversari de substante (pe sol sau in apa)
de catre Antreprenorul General sunt obligatorii.
Accesul utilajelor va fi restrictionat, unde este posibil, la drumurile existente din zona
de interes. Instalatiile folosite pe plaje vor evita trecerea peste vegetatia existenta.
Lucrarile de constructie trebuie planificate in asa fel incat sa se evite perioada de
inmultire a pasarilor.
Pentru impactul asupra cetaceelor nu se propun metode de diminuare, deoarece se
anticipeaza ca acestea vor parasi temporar zona din cauza cresterii locale a nivelului
de zgomot. Impactul rezidual ramane astfel negativ minor.
In zonele Constanța (Tomis) si Mamaia se impune evitarea lucrarilor in perioada rece
a anului pentru a nu deranja pasarile acvatice care migreaza sau ierneaza pe litoral.
De asemenea, se impune ca realizarea lucrarilor sa se efectueze cu respectarea
normelor de lucru in ceea ce priveste emisia de pulberi si de zgomot. Faptul ca lacul
are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze cu
derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului. Data
fiind importanta ariilor protejate de interes comunitar mentionate, pe parcursul
lucrarilor trebuie respectate prevederile legislatiei de mediu in vigoare.
In zona Eforie Nord se impune executarea lucrarilor in perioade de calm marin, chiar
daca se estimeaza ca mare parte din suspensiile generate pe parcursul executiei
lucrarilor vor fi blocate de catre digul de nord al portului turistic (Eforie Nord
Marina) si deviate spre larg, astfel incat sa se limiteze la maxim posibilitatea de
migrare a acestora catre extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie
Nord - Eforie Sud. Pentru a reduce la maximum impactul asupra ROSCI0197, se
recomanda ca lucrarile sa se desfasoare in perioada de vara.
De asemenea, ca masuri de reducere a potentialului impact se propun monitorizarea
dinamicii speciilor Donacilla cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa
realizarea lucrarilor si adaptarea ritmului innisiparilor artificiale functie de rezultatele
monitorizarii.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 96
5.7 Pescuitul
5.7.1 Situatia existenta
5.7.1.1 Zone desemnate pentru pescuit
In zonele in care se propune executia lucrarilor sunt prezente urmatoarele zone
desemnate pentru pescuit:
• Zone pentru pescuitul comercial si pentru pescuitul speciilor de pesti cu
potential economic;
• Zonele cu salmonide – definite ca acele ape ce permit sau pot permite
dezvoltarea populatiilor de specii salmonide cum ar fi Pastravul Salmo trutta,
Lipanul Thymallus thymallus si speciile de Peste alb Coregonus;
• Zonele cu ciprinide - definite ca acele ape care ar permite sau ar putea permite
dezvoltarea populatiilor de ciprinide, cum ar fi Stiuca Esox lucius si Bibanul
Perca fluviatilis;
• Zonele de crestere a molustelor – in zonele in care sunt propuse lucrarile de
protectie a zonei costiere exista doua zone (vezi Anexa E) desemnate pentru
cresterea molustelor marine (conform datelor furnizate de Apele Romane),
dupa cum urmeaza:
- Zona 3 “de la Navodari pana la Portul Constanta” – aceasta zona include
lucrarile de protectie a zonei costiere din Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis
Centru si Tomis Sud;
- Zona 4 “de la Agigea pana la Mangalia” - aceasta zona include lucrarile de
protectie a zonei de coasta din Eforie Nord.
Figura 5.7-1 Zonele de crestere a molustelor
Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu Directiva UE 79/923/EEC privind
protectia, si acolo unde este necesar, imbunatatirea apelor in care se cresc moluste
pentru a contribui la calitatea molustelor comestibile. Directiva include standarde
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 97
pentru calitatea apei pentru diferiti parametri, inclusiv substante solide aflate in
suspensie si prevederile acesteia nu trebuie incalcate ca urmare a activitatilor asociate
cu lucrarile propuse pentru protectia zonei costiere.
In cele doua zone desemnate aflate in arealul zonei studiate sunt prezente
urmatoarele specii:
• Midii Mytilus galloprovincialis Lamark (MIDI si midia);
• Scoici cu coaja moale Mya arenaria Linnaeus, Corbula mediteranea maeotica
Milaschevich, Scapharca inequivalvis Bruguire, Cerastoderma edule lamarki
(Reeve);
• Melcul gastropod Rapana venosa (Valenciennes).
In anul 2009, calitatea apei in zonele de conchiliocultura a fost in mare masura in
conformitate cu limitele specifice prevazute de legislatia relevanta (inclusiv HG nr.
202/2002 si 201/2002), singura nerespectare semnificativa inregistrandu-se pentru
salinitate in Zona 1 (conform datelor furnizate de Apele Romane).
5.7.1.2 Pescuitul comercial
Speciile de pesti din cadrul platformei romanesti a Marii Negre includ potential peste
140 de specii si subspecii (conform datelor despre biodiversitate furnizate de INCDM
Grigore Antipa, 2011). In perioda 1960 – 1970, bazinul Marii Negre detinea 26 de
specii de pesti comerciale, insa numarul acestora a scazut treptat. Dintre speciile cu
importanta comerciala au ramas (conform datelor despre biodiversitate furnizate de
INCDM Grigore Antipa, 2011) aproximativ zece specii pelagice (Sprot Sprattus
sprattus, Merluciu Merlangius Euxinus merlangus, Hamsie Engraulis encrasicolus,
Stavridul Trachurus mediterraneus, Mesogobius batrachocephalus, Stronghil Neogobius
melanostomus, Lufar Pomatomus saltatrix, Chefal Mugil cephalus, Barbunul Ponticus
Mullus barbatus, Aterina Atherina boyeri) si trei specii demersale cu importanta
comerciala (Calcan Max Psetta maeotica, Limba de mare Solea nasuta, Platica Platichthes
flesus).
Pe baza evaluarilor realizate intre 1998 si 2008 pentru principalele specii de pesti
capturate si a rezultatelor cercetarilor efectuate in 2011, in „Tabelul 5.7-1 Stocurile de
peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti”se prezinta
estimari ale stocurilor de peste si Capturile Totale Admisibile (CTA) pentru speciile
de pesti de interes economic de-a lungul coastei romanesti.
Tabelul 5.7-1 Stocurile de peste (tone) si valoarea estimata a CTA pentru principalele specii de pesti
Specia Stoc (t) (Sectorul
Romanesc)
C.T.A. (t) (estimat)
Sprot 60 000 10 000 (Sectorul Romanesc)
Merluciu 8 500 Captura auxiliara – 500
Hamsie 20 000 Cooperare regionala necesara
Porcusor 500 100
Calcan 1 300 50
Caine de mare 1 450 50
Majoritatea capturilor de peste din sectorul romanesc al Marii Negre sunt dominate
de peste 20 de specii de pesti mici (de exemplu sprot, hamsie, merluciu) si in general
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 98
exista o cantitate redusa de specii valoroase, cum ar fi calcanul, macroul, zarganul,
scrumbia, chefalul si lufarul, care sunt in prezent intr-o stare critica.
Starea stocurilor principalelor specii comerciale de pesti din sectorul romanesc al
Marii Negre variaza semnificativ, cu o tendinta clara de recuperare pentru hamsie si
o usoara revenire pentru lufar, chefal si stavrid negru. Sprotul este singura specie
care a aratat o fluctuatie naturala aproape normala si existenta unor stocuri relativ
bune.
Cantitatile pescuite din Marea Neagra in Romania au scazut intre 1998 si 2005,
valoarea cea mai scazuta fiind inregistrata in 2003 (conform Ministerul Agriculturii,
Padurii si Dezvoltarii Rurale (2006) - Planul Strategic National pentru Pescuit 2007 –
2013).
La data intocmirii prezentului Raport, prezenta zonelor de reproducere si a zonelor
pentru iernat pentru speciile de pesti comerciale din zonele lucrarilor propuse nu este
cunoscuta.
5.7.1.3 Activitatea de pescuit
Informatiile cu privire la activitatea de pescuit au fost furnizate de INCDM "Grigore
Antipa" (2011). Pescuitul comercial practicat de-a lungul litoralului Marii Negre se
efectueaza astfel:
• Pescuitul stationar (aprilie-octombrie) desfasurat in zonele de coasta de mica
adancime cu unelte de pescuit fixe (navoade, setci, paragate si plase de pescuit
in zona plajei intre 3 – 11m adancime) si setci si paragate pentru calcan utilizate
la adancimi cuprinse intre 40 si 60m, in special in si in jurul zonei lucrarilor
propuse;
• Pescuitul cu traule (martie-octombrie) executat de catre nave cu traule pelagice
la adancimi de 20-60m. Concurenta creata de importul de produse din peste, o
flota de nave imbatranite si cresterea costului combustibilului a dus la o
reducere a activitatilor de pescuit prin aceasta metoda in Marea Neagra.
In anul 2006, au fost inregistrate 454 nave de pescuit de coasta (Ministerul
Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, 2006), din care 27 nave cu o lungime de
minim 12m si 428 vase mici de pescuit din lemn sau fibra (sub 12m lungime). Pentru
descarcarea capturilor, aceste nave utilizeaza porturile comerciale de pescuit din
Mangalia si Constanta, aceastea aflandu-se in zonele sau in vecinatatea zonelor
lucrarilor propuse.
In plus, pescuitul manual la scara mica este practicat la nivel local cu instrumente de
pescuit manuale - undite (in perioada martie-octombrie), pe diguri si cu
ambarcatiuni, pana la 30m adancime.
5.7.1.4 Caile de migratie a pestilor
Caile de migratie (pentru hranire, reproducere si iernat) ale speciilor de pesti din
Marea Neagra sunt foarte variate si in consecinta nu pot fi clar definite in cadrul
zonelor cu lucrari costiere propuse. Exemple de cai de migratie ale principalelor
specii de pesti sunt prezentate in continuare:
Hamsia – aceasta specie costiera pelagica efectueaza migratii neregulate in sectorul
romanesc al Marii Negre, in functie de conditiile de temperatura;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 99
Stavridul – aceasta specie marina pelagica este prezenta in zona litoralului romanesc
atunci cand temperatura apei ajunge la minim 140 C. Intensitatea migratiei
stavridului difera de la an la an si depinde in buna parte de conditiile de mediu;
Chefalul – aceasta specie marina are o larga raspandire in zonele calde si temperate. In
Marea Neagra se gaseste intre Razelm la Mangalia si astfel este probabil sa fie
intalnita si in zonele lucrarilor costiere propuse;
Scrumbia de Dunare – aceasta specie marina pelagica, anadroma, se grupeaza in
carduri atunci cand efectueaza migratii. Ierneaza dispersat in cadrul coastelor
Crimeei, Bulgariei si Turciei, la adancimi de peste 40 m;
Sturionii – aceste specii marine care traiesc in mare, patrund in rauri mari (de
exemplu fluviul Dunarea) pentru reproducere, fiind orientati de curentul de apa
dulce;
Barbunul – aceasta specie marina bentonica este intalnita in lungul litoralului Marii
Negre, unde traieste in carduri mici deasupra fundurilor nisipoase. Vara sta la
adancime, apropiindu-se de tarm cu ajutorul curentilor reci (10 -150 C). Primavara
apare la tarm la o temperatura de 7 – 80 C; cand temperatura apei ajunge la 15 -160 C,
barbunii se retrag in larg;
Bacaliarul – este o specie demersala de apa rece, raspandita pe platforma continentala
a Marii Negre, la adancimi de la 10m la 130m. Reproducerea are loc aproape tot
timpul anului, dar intensitatea maxima este in lunile noiembrie – martie. In perioada
ianuarie – aprilie, icrele si larvele se intalnesc in orizonturile superficiale ale apei, iar
in restul anului la adancimi de circa de 40 m;
Rechinul – aceasta specie marina solitara formeaza aglomerari numai in perioada
reproducerii. Se apropie de tarm de la inceputul primaverii (martie-aprilie) pana la
sfarsitul lui noiembrie. Prefera apele cu temperaturi de 7–150 C.
5.7.2 Impactul potential
5.7.2.1 Perioada de constructie
Zonele desemnate pentru cresterea molustelor
I.1 Turbiditate. Lucrarile propuse se incadreaza in cele doua zone desemnate ca
ape pentru cresterea molustelor, cum ar fi midii, scoici si melci. Modificarile locale ale
calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate si modificarile sedimentelor
in suspensie si/sau depozitate in aceste zone vor avea un potential impact negativ
minor asupra apelor desemnate pentru astfel de culturi. Reincarcarea plajei va creste
temporar cantitatea de sedimente in suspensie din coloana de apa. Cresterile
moderate ale sedimentelor in suspensie si cantitatea ridicata de carbon organic pot
induce un aport de hrana suplimentara pentru moluste, dar exista de asemenea,
riscul de sufocare in apropierea zonelor de lucrari. In cazul in care sedimentele
deranjate sunt aproape de surse de bacterii patogene (de exemplu, deversarile de ape
reziduale), molustele pentru consum uman ar putea fi afectate. Acest lucru ar
constitui un impact negativ minor pana la moderat (valoare foarte mare si
importanta slab negativa) asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor.
Avand in vedere ca si in prezent mediul existent este expus unor factori de stres
ridicat, se poate considera ca majoritatea organismelor sunt deja adaptate la conditiile
instabile (de exemplu turbiditate initiala ridicata) si sunt adaptate de asemenea la
recolonizarea rapida a zonelor afectate de orice tulburari de sedimente suplimentare.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 100
In plus, se poate estima ca o crestere minora a turbiditatii nu va afecta potentialul de
reproducere al majoritatii speciilor de moluste sau al stadiilor lor juvenile. Dovezile
sugereaza ca cele mai multe specii de moluste sunt bine adaptate la apele tulburi.
Daca sedimentele sunt susceptibile a fi contaminate de eventuale evacuari de ape
uzate menajere rezultate din activitatea desfasurata in timpul executiei lucrarilor
propriu-zise, se recomanda ca tesutul molustelor sa fie evaluat frecvent in timpul
perioadelor de perturbari ale sedimentelor, pentru identificarea bacteriilor patogene.
Modificarile legate de pretabilitatea molustelor pentru consumul uman ar constitui
un impact major negativ asupra zonelor desemnate pentru cresterea molustelor.
I.2 Tulburare fizica directa. Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe (ex.
abraziunea cochiliilor), precum si a unor pierderi in numarul populatiei de moluste
datorate amprentei amplasarii structurilor de protectie a zonei costiere propuse, ceea
ce ar putea avea un impact negativ minor pana la moderat (valoare medie pana la
ridicata si importanta moderat negativa). Totusi, trebuie remarcat ca, datorita scarii
reduse si a naturii temporare a lucrarilor de constructie, acestea vor afecta o foarte
mica proportie din populatia totala din Marea Neagra.
Recoltarea midiilor are loc de obicei pe substratul mai tare, unde speciile vizate pot
cauta adapost fata de curentii puternici ai mareelor si fata de actiunea valurilor. Este
putin probabil ca sedimentele fine rezultate in urma alimentarii plajelor sa se depuna
in aceste zone.
I.3 Zgomotul. Se presupune ca zgomotul asociat lucrarilor propuse in cadrul
proiectului nu va avea un impact negativ asupra populatiilor de moluste (midii si
scoici). De asemenea, perioadele de timp in care se va putea inregistra un nivel ridicat
al zgomotului vor fi scurte - fara impact semnificativ.
Pescuitul comercial
I.4 Deranjare. In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale
populatiilor de pesti. Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul
pestilor ce isi depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a
zonei costiere poate tulbura sedimentele asociate zonelor pentru depunerea icrelor, a
pepinierelor pentru pestii juvenili si a zonelor pentru iernat, prezente in zonele
lucrarilor propuse, precum si rutele de migratie ale diferitelor specii de pesti.
Structurile propuse au potentialul de a avea un impact negativ minor pana la
moderat (valoare scazuta pana la medie, depinzand de prezenta zonelor de
reproducere si a pepinierelor si importanta slab pana la moderat negativa) asupra
ecologiei marine si pot determina deplasarea unor specii de pesti si nevertebrate in
timpul lucrarilor de constructie. Totusi, majoritatea pestilor sunt de obicei foarte
mobili si este de asteptat ca acestia sa se indeparteze de zonele cu turbiditate ridicata
si cu nivele ale zgomotului si vibratiilor peste limitele normale ce se vor inregistra in
timpul lucrarilor de constructie. Desi acest efect va fi doar temporar, totusi pescarii
vor trebui sa se deplaseze catre noile zone in care se vor regasi speciile vizate, ceea ce
ar putea avea un impact negativ minor temporar asupra pescuitului comercial. Pestii
plati tineri pot fi mai vulnerabili la sufocarea provocata de sedimentele de alimentare
a plajelor, ceea ce poate conduce la cresterea mortalitatii in randul acestui segment, cu
afectarea in mod negativ a acestei populatii de pesti. Acest impact este considerat a fi
minor pana la moderat negativ (daca sunt prezente zone de crestere) ca un rezultat al
modificarilor minore locale ale sedimentelor in suspensie.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 101
I.5 Indepartarea habitatelor. Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta
indepartarea speciilor pelagice demersale si a bentosului ce reprezinta sursa de hrana
a pestilor. Similar, modificarile sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor
cum ar fi marimea particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra
comunitatii bentonice. In primul rand, si probabil mai important, este cunoscut ca
modificarile sedimentelor substratului ca pot afecta capacitatea unor organisme
marine (inclusiv a unor specii de pesti) de a se reproduce. De exemplu, unele specii
de pesti si moluste au anumite cerinte in ceea ce priveste tipul de substrat, precum si
contururile sale pentru ca acestea sa isi depuna icrele cu succes si la potentialul lor
maxim. Similar, alterarea sedimentelor poate afecta, de asemenea, abilitatea de
crestere a exemplarelor tinere ale unor specii. Aceasta poate avea un impact negativ
minor pana la moderat. Pe de alta parte, miscarile sedimentelor pot avea un impact
direct prin sufocarea molustelor adulte si tinere, precum si a altor organisme marine.
Aceasta poate avea un impact negativ minor pana la moderat.
I.6 Incidente de poluare. Potentialul pentru aparitia unor incidente de poluare
este discutat in Capitolul 5 ‘Apa’. Orice poluare provocata de eventuale deversari
accidentale are potentialul de a determina un impact negativ minor pana la ridicat
(de exemplu inchiderea temporara a unei zone de pescuit) asupra zonelor de pescuit
(inainte de luarea masurilor de atenuare).
Accesul traulerelor la zonele de pescuit
I.7 Ca urmare a prezentei vaselor implicate in lucrarile de constructie a lucrarilor
de protectie si a barjelor ce vor furniza piatra catre tarm, se presupune ca va exista o
intrerupere temporara a activitatilor de pescuit. Aceste operatiuni pot afecta habitatul
crevetilor, pot tulbura sau distruge echipamentele de pescuit statice si pot restrange
accesul la zonele de pescuit de pe mal. Nisipul este probabil sa fie livrat cu ajutorul
unei barje acostate in larg si transportat printr-o conducta, ce va avea efecte minore
asupra echipamentelor fixe de pescuit.
Cuantificarea efectelor lucrarilor de constructii asupra activitatii de pescuit este
dificila avand in vedere natura temporara a lucrarilor si este discutabil daca utilajele
vor circula in alte zone adiacente din zona costiera in perioada de constructie.
Oricum, se presupune ca efectele asupra activitatii de pescuit vor fi minor negative
(receptor cu importanta locala si au o importanta potential slab negativa datorita
zonei reduse pe care se desfasoara).
5.7.2.2 Perioada de operare
In timpul perioadei de operare, dupa finalizarea lucrarilor propuse, nu este
preconizat niciun impact semnificativ asupra pescuitului.
5.7.3 Masuri de diminuare
In perioada de executie a lucrarilor vor fi implementate masuri de control al poluarii
pentru a proteja zonele in care cresc moluste. Pentru a evita orice impact rezidual
semnificativ asupra calitatii apei se vor utiliza bunele practici de management in
constructii. Depozitarea combustibilului, a echipamentelor si materialelor de
constructii se va face pe o platforma impermeabila, la distanta de apa, ce va fi
prevazuta cu borduri pentru retinerea apei. Aceasta zona va fi securizata si
supravegheata. In timpul lucrarilor constructie vor fi implementate standardele in
vigoare pentru organizarea de santier pentru a proteja calitatea apelor de tulburarea
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 102
sedimentelor si de deversarea potentiala a materialelor de constructie sau
combustibililor.
Amprenta la sol a zonelor de constructii a structurilor noi sau extinse in zonele
cunoscute ca utilizate pentru pescuitul comercial sau in zonele de crestere a
molustelor trebuie reduse pe cat posibil pentru a minimiza perturbarea sau pierderea
de moluste ce ar putea fi prezente in zona.
5.8 Peisajul
5.8.1 Situatia existenta
Impactul asupra peisajului existent si impactul vizual au fost evaluate luand in
considerare sensibilitatea peisajului existent, nivelul de schimbare din punct de
vedere vizual si proximitatea fata de receptorii vizuali sensibili, cum ar fi locuintele,
hotelurile si zonele de agrement. Informatiile utilizate in aceasta evaluare au fost
colectate prin sondaje in teren si prin studii documentare.
Au fost analizate doua elemente si anume "Evaluarea Caracteristicilor de Peisaj" si
"Evaluarea Impactului Vizual".
Evaluarea elementelor de peisaj
Efectele asupra peisajului au fost estimate prin descrierea componentelor de peisaj
existente, inclusiv a destinatiei peisajului si a caracteristicilor peisajului existent (din
punct de vedere al topografiei sale, al utilizarii terenurilor, al vegetatie, al elementelor
localitatilor si al altor caracteristici), precum si prin modul in care acestea se combina
pentru a oferi zonei specificul local. Importanta si sensibilitatea componentelor au
fost estimate luand in considerare toate presiunile care ar putea duce la o schimbare
in viitorul apropiat. Posibilele efectele generale generate de proiectul propus asupra
elementelor si valorii peisajului sunt descrise, impreuna cu masurile de diminuare
propuse si cu efectele reziduale.
Impactul potential asupra caracteristicilor peisagistice se refera la schimbari ale
elementelor, trasaturilor si caracteristicilor peisajului. Impacturile se pot referi atat la
schimbari ale caracteristicilor existente ca urmare a proiectului propus, cat si la
adaugarea unor noi caracteristici. Evaluarea impactului asupra caracteristicilor
peisajului tine cont de modul in care modificarile elementelor si trasaturilor peisajului
interactioneaza pentru a schimba caracterul peisajului.
Evaluarea impactului vizual
Pentru a descrie elementele impactului vizual, au fost identificate amploarea si natura
panoramelor lucrarilor propuse din locatii vizuale reprezentative, precum si natura si
caracteristicile vizuale si receptorii potentiali sensibili ai efectelor vizuale. Gradul de
vizibilitate a lucrarilor propuse a fost, de asemenea evaluat si tine cont de bariera
locala reprezentata de vegetatie, garduri sau cladiri.
Panoramele semnificative asupra site-ului din directia receptorilor sensibili si
principalele puncte de vizualizare din localitate au fost fotografiate.
Dupa stabilirea nivelului initial al efectelor vizuale, a fost evaluat impactul lucrarilor
propuse. Impactul vizual se refera la schimbari ale peisajului perceput de populatie
in zona lucrarilor. Principalele efecte vizuale ale proiectului propus se incadreaza in
urmatoarele doua categorii: impactul asupra caracterului sitului si impactul vizual al
lucrarilor asupra persoanelor ce locuiesc, muncesc sau calatoresc in zona. Nivelul
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 103
impactului este evaluat obiectiv in functie de sensibilitatea receptorului, amploarea
efectelor vizuale tinand cont de orice masuri de atenuare.
5.8.1.1 Caracterul peisagistic general
Linia de coasta intre Mamaia Sud si Eforie Nord este in mare masura dezvoltata,
suferind schimbari semnificative in caracterul peisajului in ultimii ani, in mare parte
ca urmare a activitatilor antropice de-a lungul coastei Marii Negre. Aceste modificari
includ dezvoltarea de terenuri pentru cladiri inalte (de exemplu, hoteluri si zone
rezidentiale) in statiunile turistice cum ar fi Constanta si construirea diferitelor tipuri
de structuri de protectie de coasta (de exemplu pereti de beton, diguri sparge val,
stabilizarea falezelor etc.), care se afla in prezent in stare de deteriorare. Unele dintre
aceste zone prezinta in general semne de neglijare. In acelasi timp, in ultimii ani in
anumite zone s-au executat lucrari de reabilitare. Exista o diferenta semnificativa
intre sezonul turistic aglomerat si natura linistita a acestor zone in lunile de iarna,
care are o influenta considerabila asupra valorii peisajului.
Componentele naturale ale zonei de coasta cuprind plajele de nisip si bolovanis,
intrerupte de plaje ridicate, dune si insule/limbi de nisip, maluri stancoase si lagune.
Aceste caracteristici datoreaza varietatea si interesul lor reliefului si orientarii liniei de
coasta, diferitelor proprietati, litologiei si structurii rocilor si proceselor de coasta.
Peisajul in zona lucrarilor de protectie costiera cuprinde o serie de elevatii, iar
caracterul plajelor variaza in mod semnificativ, de la plaje foarte inguste (de exemplu,
Mamaia Sud) la plaje foarte largi sustinute de catre zonele cu vegetatie joasa sau
faleze, si de la tarmuri bolovanoase pana la plaje cu nisipuri fine. Aceste plaje au fost
stabilizate printr-o serie de lucrari de protectie a zonei de coasta executate din beton
sau roci. La limita dinspre uscat a multora dintre aceste plaje exista alei pentru
plimbare (promenade), paralele cu linia de coasta pe o lungime ce cuprinde aproape
toata zona de sud a litoralului, oferind pietonilor o vedere relativ deschisa asupra
marii. In partea sudica a zonei studiate, linia de coasta este reprezentata de zone
diversificate, fiind o combinatie de nisip/pietris, apa si vegetatie ce joaca un rol
important in construirea aspectului general al peisajului.
De-a lungul coastei, in zonele lucrarilor propuse se afla doua porturi (Constanta si
Tomis) care impart elementele naturale ale peisajului.
Zona pastreaza un stil traditional de arhitectura si un caracter de litoral intercalat cu
zone intense de dezvoltare turistica, plaje aglomerate in sezonul de vara, zone
afectate de retragerea tarmului si terenuri agricole necultivate.
5.8.1.2 Confortul vizual
Aspectul vizual al peisajului natural si antropic este un factor important in
determinarea farmecului sau pentru persoanele care traiesc, lucreaza si viziteaza
zona. Majoritatea dezvoltarilor de-a lungul frontului de coasta sunt vizibile atat de pe
plaja, cat si de pe mare.
Privind spre mare, din punct de vedere vizual predomina structurile deteriorate
existente pentru protectia costiera.
Frontul de coasta si cele cinci zone ale lucrarilor propuse sunt vizibile din mare parte
a hinterlandului si se vad direct de pe plaja, dinspre o serie de proprietati si facilitati
turistice (inclusiv hoteluri). Vizibilitatea de-a lungul frontului de coasta poate fi
perceputa de catre utilizatorii plajei si in unele zone vizibilitatea se extinde pe mai
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 104
multi kilometri de-a lungul coastei, fiind limitata de curbura usoara a liniei de coasta
si a constructiilor.
5.8.2 Impactul potential
5.8.2.1 Perioada de constructie
Caracteristica peisajului
I.1 In timpul perioadei de constructie, asupra caracteristicii peisajului local ar
putea sa apara un impact negativ minor ca urmare a prezentei vehiculelor, utilajelor,
materialelor, precum si a activitatii de constructie propriu-zise (receptor de
importanta locala cu importanta impactului slab pana la medie negativa).
Confortul Vizual
I.2 In timpul perioadei de constructie, ar putea sa apara un impact negativ minor
localizat si temporar asupra confortului vizual pentru turisti, rezidenti si vizitatori ca
urmare a prezentei santierului, vehiculelor grele, activitatilor de constructie si a
materialor depozitate/organizarii santierului. Amplasarea acestor
utilaje/echipamente, precum si organizarea de santier intra in atributiile
Antreprenorul General al lucrarilor.
5.8.2.2 Perioada de operare
Caracteristica Peisajului
I.3 Impactul noilor structuri din blocuri de piatra asupra caracteristicii peisajului
va fi similar cu cel intalnit in prezent si va depinde de gradul de acoperire a
structurilor de sedimente.
Deoarece in prezent exista structuri de coasta de aparare in zonele de lucrari propuse
si litoralul este deja dezvoltat, peisajul de coasta este probabil sa fie in masura sa
adopte noile structuri sau pe cele modificate, fara efecte negative asupra caracterului
peisajul local – fara impact semnificativ.
I.4 Lucrarile de alimentare a plajelor pot spori corpul de plaja existent, creand un
peisaj natural – impact minor benefic.
Confortul Vizual
I.5 Demolarea si indepartarea surplusului de materiale si a structurilor din
blocuri de piatra deteriorate in unele zone poate avea un impact benefic asupra
panoramei plajei din punct de vedere al turistilor, localnicilor si al vizitatorilor.
I.6 Un nivel mai ridicat al plajelor ar putea imbunatati aspectul local estetic al
plajelor, rezultand un impact minor benefic.
5.8.3 Metode de diminuare a impactului
Antreprenorul va fi obligat prin contract sa adopte un management al bunelor
practici in constructii si in ceea ce priveste organizarea de santier, pentru a evita
impactul vizual semnificativ si impactul semnificativ asupra peisajului.
Lucrarile pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, ceea ce va contribui la
limitarea impactului asupra turistilor si utilizatorilor plajei.
Nisipul importat ar trebui sa completeze culorile naturale pe plajele reincarcate. In
plus, efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 105
luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre contractant, ar trebui sa fie luate in
considerare de catre acesta pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul
peisajului local.
5.9 Patrimoniu cultural si mediul istoric
5.9.1 Situatia actuala
5.9.1.1 Arheologie marina
In zonele propuse pentru realizarea lucrarilor nu sunt cunoscute sit-uri scufundate de
importanta istorica si/sau culturale, nave-epava sau nave maritime pierdute care ar
putea avea importanta de patrimoniu.
In continuare sunt prezentate referinte pentru mediul terestru preluate din Studiul de
evaluare a impactului asupra mediului realizat de GeoEcoMar in anul 2007.
5.9.1.2 Situri arheologice terestre
Monumente de patrimoniu
Exista doua categorii majore de monumente. Categoria A reprezinta monumente
istorice cu valoare nationala, iar categoria B reprezinta monumentele cu valoare
locala.
In zona costiera analizata, aflata pe teritoriul administrativ al judetului Constanta au
fost desemnate o serie de monumente si ansambluri, dupa cum urmeaza:
• Constanta – 153 monumente: 58 monumente din categoria A si 95 monumente
din categoria B;
• Eforie – 8 monumente: 1 monument din categoria A si 7 monumente din
categoria B.
Monumente istorice nationale
In judetul Constanta exista 684 de monumente inscrise de catre Ministerul Culturii si
Patrimoniului National in Registrul National al Monumentelor Istorice. Aceste
monumente includ sit-uri de importanta istorica nationala si sunt considerate "demne
de conservare".
Urmatoarele monumente istorice se afla in imediata apropiere a lucrarilor propuse:
Monumente si ansambluri arhitecturale
• Constructii civile urbane: Hotel "Rex" – Mamaia, judetul Constanta.
Monumente si situri arheologice:
• Orase vechi: Tomis – Primaria Constanta, judetul Constanta;
• Edificii: mormant cu picturi – Primaria Constanta, judetul Constanta; Edificiu
cu mosaic Tomis – Primaria Constanta, judetul Constanta.
Monumente si statui
• Statuia lui Ovidiu – situata in Constanta, poetul latin Publius Ovidius Naso,
nascut in anul 43 i.Ch. si exilat in Tomis in anul 8 d.Ch.;
• Statuia lui Eminescu – situata in Constanta, executata de sculptorul Oscar Han
in anul 1930, amplasata pe tarmul marii.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 106
Mediul istoric
Orasul Constanta a fost fondat dupa colonizarea greaceasca a Pontus Euxin de catre
Milet, sub numele de Tomis. Incepand cu secolul I i.Hr., Tomis a atras atentia
romanilor, devenind cel mai important oras din zona.
Monumente de importanta culturala/istorica
In zona Mamaia Sud au fost identificate importante sit-uri culturale si istorice:
• Tomis - Constanta (prima jumatate a secolului al VI i.Hr.), unde pot fi vazute
intr-un parc arheologic Turnul "Macelarilor", un vechi zid roman (aproximativ
secolul al III-lea d.Hr.) si vase ceramice mari;
• Cladire romna cu mozaic - Constanta, construita in secolele III-IV d.Hr.;
• Farul Genovez - Constanta, construit intre 1858 si 1860 de catre o companie
englezeasca.
Edificii religioase
• Moscheea – situata in Constanta, a fost construita in 1910, in stil maur;
• Moscheea “Hunciar” – situata in Constanta, a fost construita in stil maur, 1876-
1868;
• Catedrala Ortodoxa – situata in Constanta, a fost construita intre 1883-1895, in
stilul vechii arhitecturi valahe;
• Biserica Greceasca “Schimbarea la Fata” – este situata in Constanta (1865-1867);
• Biserica Ortodoxa “Sf. Gheorghe” – este situata in Constanta (1805-1911),
pictura murala fiind executata de Nicolae Tonitza.
Muzee
• Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie – situat in Constanta, este printre
cele mai bogate muzee ale Romaniei, fiind dotat cu colectii arheologice cu
obiecte din preistorie, perioada greaca, romana, bizantina si medievala. Printre
cele mai renumite statui expuse se regasesc zeita Fortuna cu Pontos, sarpele
Glycon;
• Complexul Muzeal de Stiintele Naturii – situat in Constanta, include Acvariul,
Delfinariul, Planetariul si Observatorul Astronomic;
• Muzeul de Arta – situat in Constanta, detine lucrari valoroase de pictura,
sculptura si grafica, apartinand unor artisti cunoscuti: Nicolae Grigorescu,
Theodor Aman, Ion Andreescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba si altii;
• Muzeul Marii – Constanta, avand o colectie bogata de fauna apartinand
oceanelor lumii ;
• Muzeul de Arta Populara – Constanta, colectia etnografica dobrogeana, arta
populara, ceramica, tesaturi, covoare;
• Muzeul Marinei Militare – prezinta istoria Marinei Militare Romane si a flotei
comerciale.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 107
5.9.2 Impact potential
5.9.2.1 Perioada de constructie
I.1 Nu va exista un impact semnificativ asupra sit-urilor arheologice submerse
sau marine in zonele lucrarilor de protectie costiera propuse.
In perimetrele care urmeaza a fi reabilitate in zonele Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis
Nord, Tomis Centru si Tomis Sud sau in imediata apropiere nu au fost identificate
situri arheologice sau cladiri de patrimoniu, astfel incat nu se poate vorbi de un
impact negativ al lucrarilor de reabilitare asupra patrimoniului cultural, arheologic
sau asupra monumentelor istorice – fara impact semnificativ.
I.2 Pot sa apara efecte potential negative asupra oricaror resturi arheologice
ingropate daca nivelele plajelor sunt coborate mai jos fata de lucrarile anterioare in
timpul constructiei/reabilitarii digurilor si a operatiunilor de reincarcare a plajelor. In
cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar fi dependenta de
valoarea arheologica a resturilor identificate si ar putea varia de la minor negativ (in
cazul in care sunt numai de valoare locala), la moderat pana la ridicat negativ (in
cazul in care sunt considerate de importanta nationala).
Daca asemenea situri (submerse) vor fi identificate in timpul lucrarilor de constructie,
lucrarile in zona respectiva vor fi sistate, vor fi anuntate autoritatile de resort si se vor
lua toate masurile de protejare in conformitate cu prevederile legislative specifice.
5.9.2.2 Perioada de operare
I.3 In cazul descoperirii, in perioada de executie a lucrarilor propuse, a unor
monumente, principalul beneficiu adus patrimoniului cultural si mediului istoric din
zonele lucrarilor protectie coastiera propuse ar fi protectia impotriva eroziunii a sit-
urilor arheologice si culturale descoperite – impact benefic minor.
5.9.3 Metode de diminuare a impactului
In perioada de executie, daca vor fi identificate sit-uri arheologice sau culturale in
zonele in care sunt propuse lucrari, vor fi puse in aplicare urmatoarele masuri de
diminuare a potentialului impact:
• In cazul in care obiecte de interes vor fi descoperite in timpul lucrarilor, toate
lucrarile vor inceta in imediata apropiere a obiectelor identificate si vor fi
anuntate si consultate autoritatile competente;
• In cazul in care, in timpul lucrarilor de constructii, vor fi identificate sit-uri
marine scufundate, lucrarile in zona respectiva vor fi suspendate, vor fi
anuntate si consultate autoritatile competente si se vor lua masurile de
protectie in conformitate cu legislatia specifica.
5.10 Mediul social si economic
5.10.1 Situatia actuala
5.10.1.1 Populatie
Toate cele cinci zone in care se vor desfasura lucrarile de protectie costiera se afla in
statiuni turistice importante din judetul Constanta.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 108
In ceea ce priveste densitatea populatiei, in judetul Constanta, in zona costiera, se
inregistreaza o densitate de 2420 locuitori/km2.
Municipiul Constanta reprezinta componenta cea mai importanta si mai dinamica de
pe intreaga zona costiera de sud-est. Orasul este caracterizat printr-o puternica
atractivitate a investitiilor. Municipiul Constanta se situeaza in topul primelor 10
orase ale tarii, cu o populatie de 309 676 locuitori.
In ceea ce priveste orasul Eforie, care include statiunile Eforie Nord si Eforie Sud,
populatia este de cca. 10 000 locuitori.
In zona costiera, 23,6% locuieste in mediu rural, aceasta valoare reflectand tendinta la
nivel national. Distributia populatiei in judetul Constanta a evidentiat ca 79,9% din
locuitori traiesc in mediul urban.
In perioada 2002 – 2008, populatia din zona costiera a Marii Negre a inregistrat o
crestere de 5020 locuitori. In aceeasi perioada, populatia urbana s-a redus cu 7167
locuitori, in timp ce populatia rurala a crescut cu 12 127 locuitori.
Prin urmare, presiunea asupra mediului existent este considerabila si este necesar sa
se asigure ca noile proiecte de dezvoltare si infrastructura asociate, ca urmare a unei
populatii in crestere in zona de coasta, nu exacerbeaza problema eroziunii existente in
zona costiera. O populatie in crestere in zona de coasta al Marii Negre va determina
cresterea numarului de persoane expus riscului eroziunii costiere.
5.10.1.2 Structura etnica a populatiei
Conform Recensamantului din anul 2002, in zona studiata, cel mai mare procent al
populatiei il reprezinta populatia de etnie romana (90,41%), urmata de tatari (3,52%),
rusi lipoveni (1,54%), romi, unguri, ucrainieni, germani si armeni. In zona mai traiesc
si alte minoritati etnice, insa in procente foarte mici.
Structura populatiei dupa varsta
Nivelul populatiei in varsta inregistreaza in judetul Constanta un procent de 12,3%.
Zona costiera prezinta un potential ridicat in ceea ce priveste resursa umana. Cea
mai mare reprezentare o are populatia cu varsta cuprinsa intre 25 si 29 ani, urmata de
intervalul 35 – 39 ani, 20 – 24 ani si 15 – 19 ani.
Structura populatiei din punct de vedere al educatiei
Datele disponibile din 2002 au relevat ca in zona analizata, in 4 unitati administrativ-
teritoriale, exista un procent de 10% din populatie fara educatie scolara.
5.10.1.3 Populatia activa
Din datele Recensamantului Populatiei din 2002, 76.5% din populatia urbana totala
din judetele Tulcea si Constanta locuia in zona costiera, 79.6% reprezentand populatie
inactiva, iar 77.6% reprezintand numarul celor ce nu aveau un loc de munca, la
nivelul celor doua judete. Populatia angajata la nivelul intregii zone costiere
reprezinta aproximativ 85.2% din totalul populatiei active. Rata somajului a
inregistrat valori extreme, de 25.6% in Eforie si 12.5% in Municipiul Constanta, iar
media ratei somajului in mediul urban in zona costiera a fost de 14.8%.
In ceea ce priveste distributia populatiei in activitatile economice, cca. 61% din
populatie a fost angajata in sectorul de servicii, acesta fiind sectorul cel mai bine
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 109
reprezentat. In municipiul Constanta, populatia implicata in activitati tertiare (de
servicii) reprezinta 71,5%.
In perioada 2002 – 2008, numarul de salariati in zona de coasta a fost de aproximativ
13,8%, cu o crestere manifesta atat in mediul urban (14,1%), cat si in mediul rural
(9,5%).
5.10.1.4 Activitatea economica
Turismul este o activitate economica importanta in zona studiata (capitolul 5.9.1.5).
In zona costiera a Marii Negre, pescuitul reprezinta una dintre cele mai vechi
activitati. In zona exista o serie de firme si organizatii profesionale de pescuit
autorizate pentru desfasurarea acestui tip de activitate. De asemenea, exista diverse
locatii unde sunt active firme private sau organizatii profesionale de pescuit
autorizate de catre Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura. In 2008, pe intreaga
zona costiera au fost inregistrate 80 firme pentru pescuit si activitati de acvacultura,
totalizand un numar de 350 angajati. Dintre acestea, 23 au fost inregistrate in
municipiul Constanta, cu un numar de 83 angajati.
Zona analizata este caracterizata de activitati industriale ce se desfasoara in mai
multe sectoare: industria energetica, gaze naturale, constructii de masini, industria
chimica, materiale de constructii, industria de prelucrare a lemnului, industria textila,
industria alimentara, constructii civile.
Industria constructiilor de masini include producerea de nave si de diverse structuri
metalice (Constanta).
Industria energetica este reprezentata de exploatarea titeiului din platforma Marii
Negre si include platforma petrochimica din zona Midia-Navodari, care este
localizata in partea de nord-est a zonelor cu lucrari de protectie costiera propuse.
Industria chimica include industria petrochimica (Midia Navodari), procesarea
plasticului, a celulozei si hartiei la Palas-Constanta.
Industria materialelor de constructii include industria varului si industria
prefabricatelor de beton si se desfasoara in Constanta.
Industria de prelucrare a lemnului este reprezentata in Constanta.
Industria textila este de asemenea regasita in Constanta (lana si imbracaminte).
Industria alimentara include industria moraritului (Constanta si Eforie), industria
zaharului, industria uleiului, industria produselor lactate, conserve de peste, bere
(Constanta).
Constructiile civile, incluzand activitatile asociate porturilor includ intreaga
infrastructura portuara, constructiile hidro, lucrari civile si industriale, precum si
lucrari de irigatii. Constructiile de nave se desfasoara in santierul naval Constanta.
5.10.1.5 Turism
Turismul pe litoral este o activitate profitabila in sectoarele analizate – Mamaia Sud,
Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord, in unele dintre acestea fiind
activitatea de baza (Mamaia, Eforie). Deoarece se bazeaza in primul rand pe
facilitatile din zonele de plaja si de coasta, turismul este predominant sezonier (in
principiu se desfasoara in perioada mai-septembrie), cu varful in iulie si august.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 110
Mamaia este cea mai renumita statiune de pe Litoralul Romanesc. Situata la nord de
Constanta, intre Marea Neagra si Lacul Siutghiol, este statiunea de pe litoral cu cea
mai mare capacitate de cazare. Mamaia este o statiune cu o dezvoltare foarte
dinamica, in ultimii ani construindu-se cateva hoteluri noi, restaurante sau complexe
de magazine. In fiecare an, turistii s-au obisnuit cu faptul ca Statiunea Mamaia ii
intampina cu ceva nou – palmieri, Aqua Magic, fantani arteziene, Telegondola.
Mamaia ofera in prezent posibilitati de cazare multiple, in hoteluri si vile turistice de
la 2 la 5 stele. Deoarece in ultimii ani a devenit neincapatoare in lunile iulie-august, s-
au construit mai multe hoteluri noi, care ofera servicii si dotari de calitate, unele
dintre ele fiind situate pe malul Lacului Siutghiol, o zona a statiunii neexploatata
pana acum. Deoarece gusturile si pretentiile turistilor cresc, din ce in ce mai multe
hoteluri au amenajat spatii pentru tratament si relaxare, cu piscine, saune, sali de
fitness, terenuri de sport. Restaurantele si terasele sunt numeroase, insirate pe toata
faleza si ofera turistilor posibilitatea servirii unor mese complete sau a unor gustari
intre doua bai in mare. Totusi, exista cateva zone in care sunt concentrate mai multe
restaurante: Cazino, Satul de Vacanta si Perla.
Portul Tomis se afla langa Cazino, este un port turistic impodobit cu o spectaculoasa
fantana arteziana al carei jet de apa foarte inalt tasneste direct din mare. In portul
Tomis pot fi admirate ambarcatiuni diverse, de la barci cu panze la iacht-uri de
ultima generatie. Din acest port se pot face scurte plimbari pe mare cu barcile
ancorate in port.
Eforie Nord, situata intre Lacul Techirghiol si Marea Neagra, este o statiune
balneoclimaterica permanenta cunoscuta pentru bazele de tratament balnear, falezele
inalte si zona de promenada cu restaurante. Unul din motivele pentru care Eforie
Nord este una din cele mai aglomerate statiuni il reprezinta existenta Sanatoriului
Balnear Efosan (GRAND), unul din cele mai cautate asezaminte pentru tratarea
diferitelor afectiuni prin metode naturale (bai, aerosoli, namol de Techirghiol).
5.10.2 Impactul prognozat in perioada de constructie
I.1 Activitatile de reabilitare a plajei si construirea de noi structuri de protectie
costiera ar putea provoca un disconfort temporar minor pentru turistii din zona,
indus de zgomotul, praful si modificarile peisajului generate in perioada de executie
a lucrarilor.. Turistii vor fi probabil putin afectati, in cazul in care lucrarile sunt
efectuate in afara sezonului turistic principal.
I.2 Lucrarile de protectie vor determina intreruperea temporara a accesului la
tarm si mare a turistilor in timpul lucrarilor de constructie. Acest lucru ar conduce la
un disconfort temporar negativ minor pentru acestia, ca urmare a pierderii unei
modalitati de agrement.
I.3 Materialul reprezentat de piatra bruta pentru epiuri si digurile sparge-val pot
fi livrate cu barje si, prin urmare, in cursul acestor livrari exista potentialul
intreruperii activitatii pescarilor si a utilizatorilor de agrement ai spatiului maritim.
Acest impact a fost descris in capitolul referitor la pescuit din prezentul raport.
I.4 Va exista o crestere locala temporara a numarului de vehicule implicate in
transportul si furnizarea de materiale si personal pentru zonele in care se vor
desfasura lucrarile, dar acest lucru nu va avea un impact semnificativ asupra
infrastructurii rutiere globale. Cu toate acestea, utilizarea de drumuri inguste care
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 111
duc la plaje vor necesita o atentie deosebita pentru a evita eventuale perturbari
pentru alti utilizatori ai drumului.
Exista potentialul pentru daune negative minore ale rutelor de acces locale pe
parcursul perioadei de constructie.
I.5 In perioada de desfasurare a lucrarilor proiectului va exista un impact benefic
minor asupra mediului socio-economic, ca rezultat al urmatoarelor aspecte:
• Vor fi create noi locuri de munca pentru comunitatile locale in timpul etapei de
constructie a lucrarilor propuse, cu efecte benefice asociate asupra facilitatilor
la nivel local (de exemplu, facilitati de cazare);
• Companiile de constructii implicate in lucrarile prevazute de proiect vor avea
de asemenea beneficii;
• Fondurile colectate de la aceste companii vor contribui la cresterea sumelor
colectate de catre bugetele locale.
5.10.3 Impactul prognozat in perioada de operare
I.6 Lucrarile propuse ar proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de
agrement din interiorul zonelor de aparare impotriva eroziunii. Implementarea
proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal cresterea
potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a vizitatorilor in
zonele de litoral incluse in proiect. Acest impact este considerat minor pana la
moderat benefic.
I.7 De asemenea, in zonele studiate vor putea fi atrasi investitori romani sau chiar
straini, dispusi sa investeasca in dezvoltarea zonei fie prin constructia de locuinte, fie
prin construirea altor spatii de cazare si activitatilor conexe (restaurante etc.). Crearea
a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de turisti,
ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii pozitive
asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si servicii
conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel putin in
perioada estivala - potential impact minor pozitiv.
O crestere a numarului de turisti si dezvoltarea zonelor in care se vor desfasura
lucrarile propuse poate duce insa la potentiale efecte minore negative asupra plajelor
reabilitate si a mediului din jurul acestora (de exmplu caracterul peisajului, cresterea
cererii de servicii, pierderea de teren neconstruit etc.) mai ales daca activitatile de
turism nu se vor desfasura conform reglementarilor legale in vigoare.
5.10.4 Masuri de diminuare
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la
desfasurarea activitatilor de constructie vor ajuta la diminuarea impactul asupra
comunitatilor locale. Urmatoarele masuri ar trebui puse in aplicare:
• Inainte de inceperea lucrarilor de constructii, toate persoanele care locuiesc sau
lucreaza in imediata apropiere a zonelor in care se vor desfasura lucrarile de
constructie ar trebui sa fie informate cu privire la natura, momentul si durata
activitatilor de constructii, inclusiv locatiile propuse, noile rute de acces pe
plaja, controlul traficului si reamenajarea terenului (pentru a minimiza
impactul asupra comunitatii locale);
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 112
• In mod ideal, lucrarile la Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat efectul
global in orice moment sa fie limitat. Potentialul de perturbare a plajei de la
toate cele cinci site-uri este recunoscut si, prin urmare, acolo unde este posibil,
lucrarile de constructie vor fi efectuate, in afara sezonului principal de vacanta.
Cu toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor afectate de plaja va fi necesara
pentru a se asigura ca publicul nu este pus in pericol de lucrarile desfasurate in
zona;
• Semnalizatoarele de navigare ale structurilor de protectie costiera noi sau
extinse trebuie ridicate dinspre mare si instalate semne de avertizare;
• Toate ambarcatiunile ce transporta materiale catre zonele de desfasurare a
lucrarilor propuse trebuie sa fie iluminate corespunzator pe timp de noapte sau
in conditii de ceata;
• Toate rutele vehiculelor de constructie vor fi inspectate inainte si dupa lucrarile
de constructie si orice prejudiciu va fi suportat si remediat de catre Contractor.
Impactul transfrontiera potential generat de lucrarile propuse
Dezvoltarea masurilor propuse s-a bazat pe o analiza detaliata a hartilor si
informatiilor istorice legate de modificarile liniei tarmului. Aceasta analiza a inclus
evaluarea variatiilor din trecut si a celor curente in corelare cu lucrarile de aparare
existente si cu marile diguri portuare. Scopul acestor evaluari a fost acela de a
determina cauzele si efectele interventiilor din trecut si a evolutiei naturale pentru a
putea face prognoze cu privire la evolutia viitoare.
Modelarea, impreuna cu analiza variatiilor din trecut ale liniei tarmului si analiza
probelor de sedimente au dus la identificarea diviziunilor sistemului litoral care
fragmenteaza coasta in subunitati numite ―celule sedimentare. Proiectele de
protectie costiera propuse vor avea efecte doar in cadrul celulei sedimentare in care
sunt propuse respectivele lucrari.
Portul Constanta constituie un element major de separatie litorala, blocand
transportul de sedimente in lungul coastei, astfel incat lucrarile propuse la nord de
portul Constanta nu vor avea influenta asupra litoralului bulgaresc. Lucrarile
propuse intre portul Constanta si Capul Tuzla nu vor avea efecte asupra litoralului
bulgaresc ca urmare a fragmentarii driftului litoral la Tuzla si la Mangalia.
6 Analiza alternativelor
6.1 Alternativa 0
Alternativa 0 este alternativa in care proiectul „Protectia si reabilitarea partii sudice a
litoralului romanesc al marii negre in zona municipiului Constanta (MAMAIA SUD,
TOMIS NORD, TOMIS CENTRU, TOMIS SUD) si in zona EFORIE NORD” nu ar fi
pus in aplicare.
In continuare este prezentata situatia actuala referitoare la fenomenele de eroziune
care au loc in prezent in zonele analizate si consecintele acestora.
Fenomenul de eroziune este un proces evolutiv, generat de actiunea valurilor
provocate de vant. Echilibrul plajelor de pe litoralul romanesc consta in completarea
cantitatilor de sedimente antrenate de valuri, in special in perioada de iarna, cu
sedimente transportate de curentii marini.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 113
Echilibrul plajelor s-a modificat in sens defavorabil odata cu interventia omului
asupra cursurilor de apa, prin realizarea de baraje si lacuri de acumulare si prin
interventia asupra tarmului Marii Negre prin realizarea porturilor comerciale.
Cu toate ca au fost realizate unele lucrari de protectie costiera, fenomenul de erodare
a plajelor a evoluat in timp.
Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar toate aceste cauze au condus la
schimbarea echilibrului morfologic existent in anii 1960 cand, cu mici exceptii, tarmul
Marii Negre era stabil, iar plajele se intretineau in mod natural.
Zona cea mai afectata de eroziune este zona sudica a litoralului, respectiv intre
Navodari si Vama Veche. Pentru stoparea eroziunilor si refacerea plajelor sunt
necesare noi lucrari de protectie si refaceri de plaje prin innisipari artificiale.
Privind in modul cel mai simplu, raspunsul liniei tarmului la schimbarile factorilor
externi cum ar fi valurile, mareea, curentii si vantul depinde de rezistenta formelor de
teren care alcatuiesc tarmul. In lungul celor mai multe coaste deschise, factorul cheie
pentru schimbarile viitoare este cresterea prezisa a nivelului marii. In lungul
tarmurilor moi, raspunsul natural este mutarea liniei uscatului spre uscat in vederea
adaptarii la cresterea de nivel. Extinderea eroziunii costiere va depinde de
schimbarile din zona de tarm. In consecinta, cresterea nivelului marii va conduce la
adancirea progresiva a apelor din zona de tarm si de aici la o crestere a energiei
valurilor, aceasta putand fi depasita de o crestere in aportul de sedimente din surse
fluviale, longitudinale pe coasta sau chiar dinspre larg.
In absenta unei schimbari semnificative globale sau a accelerarii cresterii de nivel a
marii in urmatorii 30 de ani si luand in considerare absenta unor schimbari
semnificative in managementul costier, este improbabil ca sa apara schimbari majore
in modelul actual al circulatiei sedimentelor si al evolutiei tarmului in zona de
interes. Cel mai probabil, sub influenta cresterii de nivel a marii aflata in derulare si a
interventiilor antropice istorice la scara mare eroziunea locala va continua pe cele mai
expuse sectoare ale coastei deschise, dupa cum se intampla in prezent. Este probabil
ca depunerile vor continua sa fie active la capatul aval al celulelor litorale de
transport a sedimentelor.
Orice crestere modesta in regimul furtunilor ar putea sa conduca la o coborare
suplimentara a plajei si la eroziunea frontala a dunelor. Oricum, o crestere in
frecventa si intensitate a furtunilor majore ar putea deasemenea sa conduca la
intensificarea periodica a transportului nisipului dinspre larg spre zona de coasta.
Miscarea subsecventa a acestor sedimente pe plaje in conditii de vreme buna ar putea
conduce la formarea de sisteme de dune transgresive extinse.
In general, cresterea de nivel a marii va conduce la cresterea adancimii apei in
vecinatatea tarmului si, din aceasta cauza, valuri mai mari se vor sparge de tarm,
conducand la eroziunea plajelor. Acolo unde plajele se continua spre uscat prin zone
joase si nu exista structuri de protectie costiera, ele ar putea sa fie translatate inapoi
printr-o miscare neta spre uscat a liniei maxime a marii. In zonele unde plajele sunt
deja inguste si se continua spre uscat prin zone ridicate sau lucrari de protectie
costiera, exista o mare probabilitate ca ele sa dispara daca nu exista un aport
sedimentar suficient ca sa le mentina. Acest sediment ar putea proveni din
transportul longitudinal din apropierea tarmului sau din eroziunea locala a falezelor
si din aceasta cauza aportul sedimentar va varia la scara locala. Pierderile de plaje ar
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 114
putea fi problematice in special in zonele precum sectoarele dintre structurile
existente la Eforie Nord, unde deja cantitatea de sedimente pe plaja este redusa.
In lungul coastelor din sectorul sudic romanesc al Marii Negre, multe plaje se afla in
mici golfuri, multe din ele fiind artificial delimitate de prezenta jeteelor si a altor
structuri de protectie costiera. In aceste golfuri, odata cu cresterea nivelului marii,
sedimentele de plaja ar putea fi impinse in sus si spre uscat, formand plaje mai
abrupte si mai inguste. In multe cazuri, din cauza lipsei sedimentelor de plaja, plajele
vor deveni permanent submerse, ca urmare a faptului ca nu va exista un nou aport de
sedimente sau nu se va crea o zona joasa in spatele lor, care sa permita translatarea
plajelor spre uscat.
Acolo unde plajele sunt marginite spre interior de structuri de protectie costiera, este
probabil ca expunerea crescuta la eroziune a plajelor si valurile mai inalte de la tarm
sa accelereze eroziunea la baza lucrarilor si sa reduca durata de viata a acestora. De
aceea, acolo unde astfel de structuri trebuie pastrate, ele ar putea necesita intarire
(pentru a rezista riscului de supraincarcare de catre valuri), ridicare (pentru a evita
riscul de inundare prin depasire) si/sau intarirea protectiei bazei (pentru reducerea
riscului subminarii).
In lungul sectoarelor cu faleza, pentru un scenariu de crestere a nivelului marii pot
aparea urmatoarele tendinte:
• Cresterea nivelului la care are loc actiunea valurilor ce are ca rezultat
expunerea crescuta a plajelor si falezelor;
• Cresterea potentialului de tranport litoral longitudinal pe coastele deschise,
desi existenta transportului de sedimente in sine va depinde de disponibilitatea
acestora;
• Scufundarea oricarei platforme de tarm din fata falezelor pe perioade mai lungi
de timp si o inundare permanenta in momentul in care cresterea de nivel a
marii va depasi nivelul maxim mareic actual;
• Atacarea mai frecventa de catre valuri a bazei falezei;
• Accelerarea eroziunii falezelor acolo unde acestea sunt taiate in sedimente moi.
Deoarece in lungul coastei romanesti a Marii Negre majoritatea falezelor sunt
compuse dintr-o platforma calcaroasa situata sub nivelul apei, peste care se afla
nivele de argile si loess, este foarte probabil ca o crestere a nivelului marii sa afecteze
in mod semnificativ ratele de eroziune care deja cauzeaza probleme in unele areale.
Aceste sedimente fine neconsolidate nu vor contribui la echilibrarea plajelor aflate in
eroziune deoarece ele sunt atat de fine incat vor fi spalate spre larg unde, eventual, se
vor depune pe fundul marii.
In tabelul nr. 6.1-1 sunt prezentate sumar schimbarile potentiale in comportamentul
coastelor care pot rezulta fie din scenariile directe de schimbarile climatice prezentate
in sectiunile anterioare din prezentul raport, fie din schimbari ale caracteristicilor si
proceselor costiere care pot rezulta din aceste scenarii.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 115
Tabelul 6.1-1 Schimbari potentiale in comportamentul coastelor
Factor Sumar al raspunsului
Cresterea accelerata a nivelului
marii
Transgresiunea;
Migrarea punctelor focale ale valurilor;
Cresterea energiei valurilor;
Cresterea frecventei supraspalarii de catre valuri;
Cresterea inundabilitatii zonelor joase.
Schimbarea directiei valurilor Migrarea punctelor focale ale valurilor;
Modificari in directia transportului sedimentelor
litorale;
Modificari in directia transportului sedimentelor de
fund;
Modificari ale asimetriei configuratiei malurilor si
deltelor;
Modificari in tipul comportamental al liniei tarmului
Schimbari in influenta capurilor si promontoriilor
prin difractia valurilor.
Modificari in energia valurilor Modificari in ratele sau locatiile depunerii si
eroziunii;
Modificari in rata de transport a sedimentelor de
fund;
Modificari in configuratia deltei.
Schimbari in modelul precipitatiilor Cresterea instabilitatii pantelor in sezonul de iarna;
Cresterea inundabilitatii sectoarelor joase de tarm in
timpul iarnii;
Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea
stabilitatii zonelor umede si a dunelor.
Cresterea temperaturii Schimbari de distributie a vegetatiei cu afectarea
stabilitatii zonelor umede si a dunelor.
Modificari in directia si rata de
transport a sedimentelor cauzate de
schimbarea directiei valurilor
Modificari in ratele sau locatiile de depunere si
eroziune;
Modificari in aportul sedimentar in sectoarele de
tarm situate in avalul curentului litoral.
Modificari in aportul sedimentar
cauzate de eroziunea crescuta
Modificari ale orientarii liniei de tarm;
Modificari in ratele sau locatiile de depunere si
eroziune.
Modificari in caracteristicile
valurilor la apropierea de tarm
datorita cresterii de nivel a marii sau
schimbarii de directie a valurilor
Migrarea punctelor focale ale valurilor;
Modificari in directia transportului sedimentelor
litorale;
Reducerea limitarii energiei valurilor la tarm
datorata scaderii adancimii apei.
In concluzie, procesele de eroziune care se desfasoara in zona costiera au condus si
conduc si in prezent la schimbarea echilibrului morfologic al tarmului. Plajele sunt in
permanenta schimbare in urma interventiei valurilor. Fenomenul de eroziune tinde
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 116
sa apara in urma a doua mecanisme esentiale, respectiv pierderi de sedimente
datorate transportului longitudinal si pierderi de sedimente datorate transportului in
sectiune transversala, spre larg.
In cazul unora dintre plajele de pe litoralul romanesc al Marii Negre, echilibrul
morfologic a fost afectat de catre interventiile antropice, fapt care a dus la aparitia
si/sau accentuarea fenomenelor de eroziune costiera. Din acest motiv, in decursul
anilor au fost puse in practica mai multe proiecte de protectie costiera, uneori insotite
de activitati limitate de alimentare artificiala a plajelor. Cu toate acestea, eroziunea a
continuat, ceea ce inseamna ca in unele sectoare litorale este necesara realizarea unor
noi lucrari de protectie costiera care sa includa si activitati de alimentare artificiala la
scara larga a plajelor.
In aceste conditii, in cazul nerealizarii ansamblului de masuri propuse in proiect,
procesele de eroziune costiera ar continua sa actioneze in mod negativ asupra plajelor
din zonele analizate.
In tabelul nr. 6.1-2 sunt prezentate efectele potentiale generate in cazul alternativei
zero, respectiv in cazul neimplementarii lucrarilor propuse.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 117
Tabelul nr. 6.1-2 Efectele potentiale generate in cazul alternativei zero
Masura prioritara Durata de viata a sistemelor
de aparare
Modificarea tarmului/riscul de
eroziune estimat pentru 30-50 de
ani (variatii in m)
Estimarea efectelor
Mamaia Sud
<5 150 - 170 Schimbarea actuala a liniei tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar
putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat
o rata “naturala” de eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5 m/an. Durata de viata a
sistemului de diguri de-a lungul acestei zone este mai mica de 5 ani. De indata ce
digurile vor ceda, se va produce o eroziune rapida a plajei care a fost blocata de
aceste structuri
Tomis Nord <5 120 – 160 (include alunecari
faleza)
Aceasta coasta a fost modificata semnificativ prin diverse interventii si sisteme de
protectie. Schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii pentru felul in care s-ar
putea modifica linia tarmului in cazul cedarii sistemului de protectie. S-a estimat
o rata“naturala” de eroziune cuprinsa intre -1,5 si -2m/an. Durata de viata a
sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce digurile vor ceda, se
va produce o eroziune accelerata a terenului recuperat. Odata reactivate, falezele
vor fi predispuse alunecarilor de teren.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 118
Masura prioritara Durata de viata a sistemelor
de aparare
Modificarea tarmului/riscul de
eroziune estimat pentru 30-50 de
ani (variatii in m)
Estimarea efectelor
Tomis Sud Sistem de protectie al zonei de
coasta
<10
Portul Tomis
<20
De la portul Tomis la portul
Constanta
<10
150 – 200 (include alunecari
faleza)
Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Prin
urmare, schimbarea actuala a tarmului nu ofera indicatii ale modului in care ar
putea fi influentata linia tarmului odata cu cedarea sistemului de protectie. S-a
estimat o rata “naturala” de eroziune cuprinsa intre1 si 1,5 m/an. Durata de viata
a sistemului de protectie este mai mica de 10 ani. Pana la momentul in care aceste
diguri vor ceda, tarmul va ramane intr-o pozitie fixa, insa dupa aceea, se va
produce o eroziune accelerata.
Eforie Nord Sistemul de protectie
<5
Portul turistic
>30
60 – 80 (include alunecari faleza) Dinamica plajei este afectata aproape in intregime de interventiile umane. Durata
de viata a sistemului de protectie este mai mica de 5 ani. De indata ce vor ceda, se
asteapta o eroziune accelerata si prin urmare, aceasts problema a fost luata in
calcul. S-a estimat o rata de eroziune de -1m/an in urma cedarii sistemului de
protectie.
Se presupune ca digurile portului Constanta vor continua sa influenteze
intinderea nordica a tarmului, ceea ce ar putea duce la o acumulare de sedimente
la adapostul structurilor.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 119
6.2 Alternative analizate
In proiectarea lucrarilor de protectie a tarmului si amplasarea acestora in zonele
Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord au fost luate in
considerare urmatoarele categorii de optiuni:
• Sursa de nisip pentru alimentarea artificiala: nisip dragat din Dunare sau nisip
de mare;
• Optiuni de dezvoltare, cu nivele graduale de interventie.
Abordarea generala a variantelor de dezvoltare, cu nivele graduale de inteventie a
fost urmatoarea:
Varianta 1 – Prevede innisipare artificiala a plajelor cu o frecventa (relativ) ridicata.
Varianta in care nu se fac reparatii sau modificari ale structurilor existente de
protectie costiera si nici constructia unor noi structuri.
Varianta 2 – Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o
frecventa (relativ) redusa. Repararea structurilor existente de protectie costiera pentru
a reveni la starea tehnica proiectata.
Varianta 3 – Prevede innisipare artificiala a plajelor si o intretinere periodica cu o
frecventa (relativ) mult mai redusa. Repararea sau modificarea structurilor existente
de protectie coastiera si construirea unor structuri noi, daca este cazul.
Principala diferentiere intre variante este tipul si frecventa necesara de intretinere,
care in acest caz poate fi descris ca reinnisiparea plajei pentru mentinerea latimii
plajei pentru a asigura protectia impotriva eroziunii si utilizarea ei cu scop de
agrement (diferind volumele si frecventele de innisipare).
Pentru fiecare varianta (de la 1 la 3), trei strategii alternative de innisipare au fost
luate in considerare pentru a permite volume cat mai mari posibile, cu intervale de
reinnisipare cat mai mari sau impartirea in volume mai mici si frecvente de
reinnisipare mari pentru a se incadra in bugetele disponibile, in cantitatile de material
disponibile, constrangerilor logistice si tehnice, problemelor de mediu etc.
Pentru determinarea intervalelor de reinnisipare a plajei au fost adoptate ratele
maxime de modificare a liniei tarmului si cazul cel mai defavorabil cu privire la
durata de viata a structurii.
In continuare sunt prezentate alternativele studiate pentru fiecare sector in parte.
Mamaia Sud
Descrierea Variantei 1
In cazul Mamaia Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate dincolo de zona
plajei, astfel ca, daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nicio pierdere
(dauna) a proprietatilor datorata eroziunii. Tabelul de mai jos prezinta variantele
pentru volumele si intervalele de reinnisipare.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 120
Varianta Volume de reinnsipare
Intervalele de reinnsipare
1A 151,500m3 11 ani
1B 75.750m3 5.5 ani
1C 37.875m3 2,75 ani
Descrierea Variantei 2
Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei
durate de functionare proiectata de 50ani) urmatoarele volume si intervale de
reinnisipare au fost estimate.
Varianta Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
2A 151.500m3 22 ani
2B 75.750m3 11 ani
2C 37.875m3 5,5 ani
Descrierea Variantei 3 – “Investitii maxime”
Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi
pentru stabilizarea liniei tarmului, urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au
fost estimate.
Varianta Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
3A 151.500m3 44 ani
3B 75.750m3 22 ani
3C 37.875m3 11 ani
Tomis Nord
Descrierea Variantei 1
In cazul Tomis Nord, proprietatile cu risc de eroziune nu sunt toate situate pe partea
de uscat a plajei astfel incat, chiar daca plaja s-ar mentine in continuare, pierderea
proprietatilor situate pe promontorile dezvoltate (T6 si T8 la T9), va avea loc din
cauza eroziunii. Din acest motiv, Varianta 1 nu face decat sa amane inceputul
pierderilor de active din cauza eroziunii, care ar avea loc in cadrul variantei "Fara
Investitii". Avand in vedere durata de viata reziduala, diferitele estimari pentru
structurile existente arata o intarziere de ansamblu de 15 ani. In cazul variantei "Fara
Investitii" despagubirile au fost aplicate pentru zona dintre T6 si T8, intrucat
inceputul eroziunii la T6, T8 si T9 la T8 va ramane neschimbat de la varianta "Fara
Investitii ". In urma cedarii structurilor de protectie existente, se presupune ca nicio
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 121
reinnisipare suplimentara nu va mai avea loc, deoarece nu ar servi la protejarea de
bunuri. Tabelul de mai jos rezuma alternative pentru volumele de reinnisipare si
intervale aferente.
Varianta Volume de reinnisipare
Intervale de reinnisipare
1A 52.000m3 6 ani
1B 26.000m3 3 ani
1C 13,000m3 1,5 ani
Descrierea Variantei 2
Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru asigurarea unei
vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale de reinnisipare
au fost estimate.
Varianta Volume de reinnisipare
Intervale de reinnisipare
2A 52,000m3 19 ani
2B 26.000m3 9,5 ani
2C 13.000m3 4,75 ani
Descrierea Variantei 3
Varianta 3 implica pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si
construirea unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si
intervale de reinnisipare au fost estimate. In scopul comparatiei variantelor in cadrul
Studiului de Fezabilitate, s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de
aparare de coasta este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata
fi presupusa de 0m/an si, prin urmare, nici o reincarcare viitoare nu va fi necesara.
Cerinta reala de innisipare va fi influentata de conditiile climaterice si marimea
valurilor si de calitatea materialelor de constructie folosite.
Varianta Volume de reinnisipare
Intervale de reinnisipare
3A NA NA
3B NA NA
3C NA NA
Tomis Centru
Descrierea Variantei 1
In cazul Tomis Centru, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel
daca plaja ar fi in continuare mentinuta, pierderea propietatilor situate pe dezvoltarea
de pe promotoriul T6 datorita faptului ca eroziunea se va produce. Din acest motiv,
Varianta 1 serveste doar la cuantificarea intarzierilor pentru pierderile datorate
eroziunii in varianta “Fara investitii”.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 122
Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru volumele si intervalele de reinisipare.
Varianta Volume de reinnisipare
Intervale de reinnisipare
1A 40, 000m3 6 ani
1B 20, 00m3 3 ani
1C 10, 000m3 1. 5 ani
Descrierea Variantei 2
Varianta 2 presupune lucrari capitale incluzand repararea structurilor existente, cat si
innisiparea initiala totala.
Cu scopul de comparatie a variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a
presupus ca, in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de
asteptat ca rata de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si,
prin urmare, nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara.
Alternative Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
2A Nu este cazul Nu este cazul
2B Nu este cazul Nu este cazul
2C Nu este cazul Nu este cazul
Descrierea Variantei 3
Varianta 3, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea
unora noi pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de
reinnisipare au fost estimate.
In scopul compararii variantelor, in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca,
in urma lucrarilor capitale la structurile de aparare de coasta este de asteptat ca rata
de eroziune pentru perioada 50 ani sa poata fi presupusa de 0m/an si, prin urmare,
nici o reinnisipare viitoare nu va fi necesara.
Alternative Valumul de reinnisipare
Interval de reinnisipare
3A 151, 500m3 44 ani
3B 75, 750m3 22 ani
3C 37, 875m3 11 ani
Tomis Sud
Descrierea Variantei 1
In cazul Tomis Sud, proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel
incat daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor
datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta alternativele pentru
volumele de reinnisipare si intervalele aferente.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 123
Alternativa Volume de reinnsipare
Intervalele de reinnsipare
1A Golfurile 1-3: 33,800m3
Golf 4: 18,000m3
6 ani
1B Golfurile 1-3: 16,900m3
Golf 4: 9,000m3
3 ani
1C Golfurile 1-3: 8,450m3
Golf 4: 4,500m3
1,5 ani
Descrierea Variantei 2
Varianta 2, pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente (pentru
asigurarea unei vieti functionale proiectata de 50 ani) urmatoarele volume si intervale
de reinnisipare au fost estimate.
Alternativa Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
2A NA NA
2B NA NA
2C NA NA
Descrierea Variantei 3
Varianta 3 presupune lucrari capitale, inclusiv reparatii la structurile existente de
aparare, precum si reinnisipare totala. In scopul efectuarii comparatiei intre variante,
in cadrul Studiului de Fezabilitate s-a presupus ca, in urma lucrarilor capitale la
structurile de aparare este de asteptat ca rata de eroziune pentru perioada de 50 ani se
presupune a fi 0m/an si, prin urmare, nicio reinnisipare pe viitor nu va fi necesara.
Cerinta actuala pentru reinnisipare va depinde de conditiile climaterice si marimii
valurilor, precum si de calitatea materialelor de constructie folosite.
Alternative Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
3A NA NA
3B NA NA
3C NA NA
Eforie Nord
Descrierea Variantei 1
In cazul Eforie Nord , proprietatile cu risc de eroziune sunt situate catre uscat, astfel
daca plaja ar fi in continuare mentinuta, nu va fi nici o pierdere a proprietatilor
datorata eroziunii (deteriorarii). Tabelul de mai jos prezinta variantele pentru
volumele de reinnisipare si intervalele.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 124
Varianta Volume de reinnsipare
Intervalele de reinnsipare
1A NA NA
1B 77.400m3 25 ani
1C 37.700m3 12,5 ani
Descrierea Variantei 2
Varianta 2 implica, pe langa reparatii ale structurilor existente, si innisiparea plajei.
Au fost estimate urmatoarele volume de nisip necesare si perioada de realimentare a
plajei cu nisip:
Varianta Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
2A NA NA
2B 77.400m3 33 ani
2C 38.700m3 16.5 ani
Descrierea Variantei 3
Pe langa reparatiile structurilor de aparare costiera existente si construirea unora noi
pentru stabilizarea liniei tarmului urmatoarele volume si intervale de reinnisipare au
fost estimate.
Varianta Volum de reinnisipare
Interval de reinnisipare
3A NA NA
3B NA NA
3C 38.700m3 25 ani
6.3 Alegerea alternativei optime
Alternativele luate in considerare in cadrul studiilor de fezabilitate au fost prezentate
anterior.
In tabelul 6.3-1 s-a realizat o analiza comparativa a alternativelor tehnologice
aplicabile.
In cadrul matricei de analiza s-a folosit urmatoarea notatie:
„+” - „aspect pozitiv”
„-” - „aspect negativ”
Gradarea aspectelor s-a facut pe intervalul 0 – 3, in care:
0 – fara efecte
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 125
1 – efecte nesemnificative
2 – efecte semnificative pe termen scurt
3 – efecte semnificative pe termen lung
Criteriile de comparare au fost stabilite pornind de la aspectele importante si situatia
actuala in ceea ce priveste eroziunea costiera, care impun implementarea unui sistem
de combatere a eroziunii si efectelor acesteia, care sa fie eficient din punct de vedere
tehnologic si economic si care sa nu induca efecte de mediu negative semnificative.
In urma analizei comparative, varianta cu cele mai multe aspecte pozitive intrunite a
fost cea a variantei 3, respectiv varianta care implica innisiparea artificiala a plajelor si
o intretinere periodica cu o frecventa (relativ) mult mai redusa, repararea sau
modificarea structurilor existente de protectie coastiera si construirea unor structuri
noi, acolo este cazul.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 126
Tabelul 6.3-1
Criteriu de evaluare Varianta 0 Varianta 1 Varianta 2 Varianta 3
Fara interventie Innisipare artificiala a plajelor cu o
frecventa (relativ) ridicata.
Varianta in care nu se fac reparatii
sau modificari ale structurilor
existente de protectie costiera si
nici constructia unor noi structuri.
Innisipare artificiala a plajelor si o
intretinere periodica cu o frecventa
(relativ) redusa. Repararea
structurilor existente de protectie
costiera pentru a reveni la starea
tehnica proiectata
Innisipare artificiala a plajelor si o
intretinere periodica cu o frecventa
(relativ) mult mai redusa.
Repararea sau modificarea
structurilor existente de protectie
costiera si construirea unor
structuri noi.
Grad de protectie
impotriva eroziunii
costiere
-3 1 2 3
Capacitate de retinere a
sedimentelor
-3 0 1 3
Apa* 0 -1 -1 -1
Aer* 0 -1 -1 -1
Peisaj 0 0 0 -1
Zgomot* 0 -1 -1 -1
Biodiversitate/arii
protejate*
-2 -1 -1 -1
Populatie/Zone locuite
(locuinte)
-3 1 2 3
TOTAL -11 -2 1 4
* efectele se manifesta doar in perioada de constructie
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 127
6.4 Alternativa propusa
Din punct de vedere al sursei de nisip pentru alimentarea artificiala, exploatarea
nisipului din Dunare este mai putin costisitoare fata de utilizarea nisipului de mare.
Datorita caracteristicilor texturale - granulometrice, si corelat cu granulometria
sedimentelor de plaja, nisipul de Dunare este mai stabil, cu un timp mai mare de
remanenta pe plaja. De asemenea, cantitatea de nisip de mare care sa aiba acelasi
efect ar trebui sa fie de 1,7 ori mai mare decat in cazul utilizarii nisipului de rau.
In aceste conditii, s-a considerat ca sursa optima de nisip pentru alimentarea
artificiala a plajelor nisipul fluviatil (de Dunare), insa sursa finala ce va fi utilizata va
fi stabilita de catre Antreprenorul general al lucrarilor.
Din punct de vedere al lucrarilor propriu-zise de protectie si reabilitare, au fost aleasa
varianta prezentata anterior in capitolul 1.3.
7 Monitorizarea
Planul de monitorizare a mediului are drept scop urmarirea calitatii factorilor de
mediu in scopul identificarii efectelor pe care le au lucrarile de reabilitare asupra
mediului in perioada de constructie, precum si dupa finalizarea lucrarilor.
Acest plan include descrierea punctelor care vor fi monitorizate, parametrii care vor fi
monitorizati, frecventa de monitorizare. Consultatii viitoare cu autoritatile sunt
necesare pentru a se agrea frecventa monitorizarii si masurile necesar a fi aplicate (ex.
oprirea lucrarilor, masuri de diminuare etc.) pentru fiecare tip de impact.
7.1 Perioada de constructie
In perioada de realizare a lucrarilor de reabilitare propuse in cadrul proiectului vor
trebui monitorizati urmatorii parametrii:
• Bentos si plante bentice;
• Viata acvatica si pasarile;
• Calitatea apelor;
• Calitatea aerului;
• Calitatea sedimentelor;
• Nivelul de zgomot si vibratii.
Monitorizarea bentosului si a plantelor bentice
Analizele biologice vor fi facute pentru atat pentru zonele sursa pentru nisip
selectate, cat si in zonele in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare.
Analizele vor include urmatoarele:
• Identificarea speciilor de macrofauna;
• Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
• Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 128
Localizarea punctelor se va face luand in considerare stadiul de avansare a
constructiei recifilor artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.
Monitorizarea vietii acvatice
In zona Eforie Nord, se recomanda monitorizarea dinamicii speciilor Donacilla
cornea si Donax trunculus inainte, in timpul si dupa realizarea lucrarilor.
Monitorizarea vietii pasarilor
La intervale regulate, o inspectie vizuala va fi realizata de catre experti ai vietii
acvatice si experti in studiul pasarilor, cu inregistrarea speciilor si a indivizilor din
fiecare specie pentru plajele de la Mamaia Sud, Eforie Nord, Tomis Sud, Tomis
Centru si Tomis Nord.
Monitorizarea calitatii apelor
In perioada de constructie se vor realiza prelevari de probe de apa din zonele acvatice
din apropierea tarmului din sectoarele analizate si analiza acestora. Pentru probele de
apa prelevate se vor analiza urmatorii indicatori de calitate: nutrienti (nitriti, nitrati,
fosfati), oxigen dizolvat, pH, turbiditate si produse petroliere.
Probarea se va face in 10 puncte pentru fiecare sector si localizarea punctelor trebuie
stabilita functie de stadiul de avansare a constructiei recifilor artificiali, epiurilor si de
stadiul de umplere a plajei.
Masurarea calitatii sedimentelor
Probarea sedimentelor si analizele de laborator vor fi efectuate pentru nisipul din
zonele selectate si pentru zonele acvatice din apropierea tarmului din sectoarele
analizate.
Pentru probele de sedimente prelevate se vor analiza indicatorii de calitate metale
grele, THP, HAP, pesticide organoclorurate.
Numarul de statii de probare pentru fiecare zona va fi 10 si localizarea punctelor
trebuie stabilita luand in considerare stadiul de avansare a constructiei recifilor
artificiali, al epiurilor si stadiul de umplere a plajei.
Monitorizarea nivelelor de zgomot si vibratii
In timpul lucrarilor de constructie, nivelul de zgomot si vibratii, impreuna cu
volumul de trafic, vor fi monitorizate in special in zonele Tomis Nord, Tomis Sud si
Tomis Centru, areale in care zonele rezidentiale sunt relativ apropiate de zonele in
care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor.
Nivelele de zgomot si vibratii existente initial vor fi masurate inainte de inceperea
constructiei. Parametrii ce vor fi monitorizati pentru determinarea nivelelor de
zgomot si vibratie sunt: Leq (dBA) si L10 (dB).
Monitorizarea nivelului de zgomot si vibratie datorate intensitatii traficului va fi
realizata de catre contractor, de trei ori pe an.
Monitorizarea calitatii aerului
Avand in vedere ca in perioada de constructie nu vor exista surse dirijate de emisii in
atmosfera, se propune monitorizarea calitatii aerului in zona prin masuratori de
imisii de pulberi si noxe gazoase specifice traficului si functionarii utilajelor din
frontul de lucru.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 129
Programul lucrarilor de monitorizare va fi stabilit impreuna cu Agentia pentru
Protectia Mediului Constanta si se va actualiza periodic in concordanta cu cerintele
autoritatii. Obtinerea avizelor intra in sarcina Antreprenorului care va castiga licitatia
si care desfasura activitatea de reabilitare a plajelor.
7.2 Perioada de operare
Analizele biologice vor fi efectuate pentru zonele sursa pentru nisip selectate si
perimetrul submers al plajelor din sectoarele analizate.
Analizele vor include urmatoarele:
• Identificarea speciilor de macrofauna;
• Evaluarea marimii populatiilor: densitate si biomasa;
• Evaluarea structurii claselor de marime a speciilor epibiotice de filtrare.
Probarea se va face in 10 puncte de probare pentru fiecare zona.
In perioada de exploatare se va putea efectua si o monitorizare a mediului social.
Aceasta se va realiza in principiu cu ajutorul unei serii largi de indicatori cum ar fi
informatiile furnizate pentru ANAR Constanta, indicele de venit pe cap de locuitor,
indicele de saracie, PIB-ul regional etc.
8 Situatii de risc
8.1 Impact potential
8.1.1 Perioada de constructie
In timpul lucrarilor prevazute a fi efectuate in cadrul proiectului se pot produce mai
multe categorii de accidente.
Prima categorie de accidente potentiale se incadreaza in categoria accidentelor
specifice activitatilor ce se vor desfasura in aceasta perioada, respectiv accidente care
se produc pe santierele de constructii sau la navigatie. Cauzele acestor accidente sunt
de regula generate de indisciplina si nerespectarea de catre personalul angajat a
regulilor si normelor de protectia muncii, inclusiv neutilizarea echipamentelor de
protectie.
Situatiile/activitatile in care pot aparea accidente:
• Accidente provocate de prezenta „curiosilor” sau turistilor ocazionali care se
pot strecoara in interiorul fronturilor de lucru;
• Inec in timpul executiei lucrarilor de dragaj, consolidarilor, extinderii si
constructiei digurilor si alte lucrari in apa;
• Lucrul cu utilajele si mijloacele de transport;
• Circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces;
• Incendii generate din felurite cauze, atat in interiorul santierului, cat si la
bordul navelor sau al vehiculelor terestre;
• Defectiuni la bordul navelor cu care sunt executate lucrarile;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 130
• Electrocutari, arsuri, orbiri de la diferite aparate utilizate la lucrari;
• Inhalarea unor volume mari de praf sau gaze;
• Explozii ale buteliilor de oxigen sau altor recipienti, de la depozitarea de
substante inflamabile;
• Caderi de la inaltime sau in apa si posibile striviri cauzate de lovirea corpurilor
in cadere de diferite obiecte.
Accidentele mai sus mentionate pot produce invaliditate sau pierderi de vieti, dar
posibilitatea de aparitie a acestor accidente poate fi redusa prin masuri de prevenire
adecvate. Victimele sunt de obicei persoanele mai curioase, si in special copiii, atrasi
de caracterul de noutate al santierului. Perioadele cele mai periculoase sunt cele
nelucratoare, cand controlul accesului la punctele de lucru este mai redus.
De asemenea, exista posibilitatea deversarii de combustibili, uleiuri sau alte substante
utilizate pe plaja sau in apa in caz de accident, cu posibilitatea afectarii calitatii apei si
sedimentelor din zona de producere a accidentului.
Exista potential de stres asupra comunitatilor datorita impactului sau a presupusului
impact datorat lucrarilor de constructie. Acest impact nu este considerat a fi
semnificativ in situatia in care comunitatile locale vor fi informate corespunzator
asupra naturii lucrarilor de constructie.
O alta categorie de accidente potentiale este legata de posibilitatea aparitiei unor
fenomene meteorologice extreme (vanturi puternice, furtuni).
Accidentele care pot aparea privesc in special navele si personalul de la bordul
navelor implicate in executia proiectului si se pot datora ciocnirii acestora de digurile
in constructie sau intre ele. In caz de fenomene meteorologice extreme se pot produce
deteriorari ale utilajelor care pot conduce la deversari de combustibili/materiale fie pe
plaja, fie in apa (functie de locul unde se desfasoara operatiile de reabilitare).
8.1.2 Perioada de operare
Lucrarile propuse vor avea un impact pozitiv asupra comunitatilor locale, prin
protectia continua a vietii si sanatatii umane impotriva eroziunii costiere. Acest va
avea un impact major benefic asupra sanatatii (anxietate redusa) si sigurantei
oamenilor.
Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a plajelor din sectoarele analizate, posibilele
accidente sunt legate in special de comportamentul turistilor din perimetrul zonelor
reabilitate.
Reprezentantii publicului larg pot urca in golurile dintre pietre si pot ramane prinsi
intre acestea. Exista, de asemenea, riscul ca odata ce rocile sunt plasate pe mal,
publicul sa se poata plimba pe stanci la reflux si sa alunece. In mod similar, in cazul
in care pe digurile noi sunt construite ulterior trotuare, reprezentantii publicului pot
merge la capatul dinspre mare al digurilor si, in timpul unor eventuale furtuni, sa fie
«spalati» in mare de valurile mari. Noile structuri de piatra sau cele care vor fi extinse
pot reprezenta, de asemenea, un pericol pentru siguranta ambarcatiunilor de
agrement si a navelor de pescuit. In consecinta, semnificatia acestor efecte ar putea
varia de la un impact nesemnificativ la un impact negativ major. Experienta similara
din alte zone de tarm cu structuri de piatra a aratat ca aceste riscuri sunt foarte mici,
si nu sunt neaparat mai mari decat riscurile asociate cu alte forme de constructie de
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 131
pe coasta (de exemplu pereti/consolidari din beton etc.). Este de asteptat ca golurile
de piatra sa fie umplute cu nisip, ceea ce va reduce gradul de periculozitate.
8.2 Masuri de prevenire a accidentelor
8.2.1 Perioada de constructie
Masurile de prevenire a accidentelor care pot aparea in perioada de executie a
lucrarilor prevazute in cadrul proiectului prevad respectarea legislatiei romanesti
privind protectia muncii, paza si protectia civila, gestionarea deseurilor, masurile de
protectie si stingere a incendiilor si altele.
In general, masurile se vor referi la:
• Controlul strict al personalului muncitor privind disciplina in santier;
• Instructajul periodic, purtarea echipamentului de protectie, verificari privind
consumul de alcool sau de stupefiante, prezenta stricta la locul de munca unde
sunt repartizate persoanele care vor lucra;
• Realizarea de imprejmuiri, semnalizari si alte avertizari pentru delimitarea
perimetrelor in care sunt efectuate lucrari, indicatoare de interzicere a accesului
in anumite zone, a placutelor indicatoare cu insemne de pericol;
• Controlul strict al accesului persoanelor in santier;
• In perimetrele unde va fi efectuat dragajul se impune semnalizarea vizibila a
punctelor de lucru si a senalului navigabil;
• Semnalizarea zonelor si a perioadelor de interzicere a navigatiei;
• Verificarea, inainte de inceperea lucrului, a utilajelor, mijloacelor de transport,
macaralelor, echipamentelor, utilajelor pentru a constata integritatea si starea
lor functionare; luarea masurilor necesare de reparatie/inlocuire in cazul
identificarii unor disfunctionalitati in functionarea utilajelor;
• Verificarea sistematica a starii tehnice si de siguranta a navelor cu care vor fi
efectuate lucrarile;
• Verificarea, la perioade normate, a instalatiilor electrice, instalatiilor de aer
comprimat, buteliilor de oxigen sau a altor containere cu materiale explozive,
inflamabile, toxice si periculoase (functie de situatie).
8.2.2 Perioada de operare
Dupa finalizarea proiectului, masurile de prevenire a accidentelor se vor conforma
legilor si hotararilor in vigoare privind Gospodarirea Integrata a Zonei Costiere si de
utilizare a plajelor turistice.
Planurile de masuri trebuie sa prevada:
• Semnalizarea corespunzatoare a digurilor submerse;
• Demarcarea clara a perimetrelor in care este permis inotul pentru turisti si a
celor in care e permisa navigatia ambarcatiunilor de agrement;
• Pregatirea corespunzatoare a personalului Salvamar pentru ca perimetrele
mentionate mai sus sa fie respectate de catre utilizatori, precum si pentru
interventia in caz de accidente;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 132
• Organizarea serviciului sanitar pentru interventie eficienta in caz de accidente;
• Organizarea unui sistem de supraveghere care sa previna posibilele accidente
de pe diguri.
Planurile de detaliu privind masurile de reducere si eliminare rapida a unor
accidente si avarii vor trebui sa contina indicatii, masuri si responsabilitati precise
pentru fiecare tip de accidente in parte.
Concesionarii perimetrelor de plaja vor trebui sa implementeze un sistem de
comunicatii de urgenta care sa functioneze permanent si sa poata alarma in mod
eficient organele abilitate in cazul producerii unor accidente/avarii. Personalul
deservent va trebui sa fie calificat pentru a furniza informatii clare si pertinente.
9 Descrierea dificultatilor
La efectuarea lucrarilor pentru Evaluarea Impactului asupra Mediului si la redactarea
Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-au intampinat o
serie de dificultati legate de lipsa informatiilor referitoare la organizarile de santier
aferente celor 5 sectoare analizate. Lipsa acestor informatii referitoare la locul de
amplasare a organizarii de santier, la modul de organizare a santierului, tipul si
numarul de utilaje ce se vor folosi, gropile de imprumut, tehnologiile ce se vor utiliza
pentru executia lucrarilor, numarul de persoane ce isi vor desfasura activitatea etc.
nu a permis evaluarea unor aspecte legate de aceasta activitate cum ar fi tipul si
consumurile de combustibil, cantitatile de deseuri ce se vor genera, cantitatile de apa
necesare pentru alimentarea organizarii de santier, cantitatile si compozitia apelor
uzate ce vor rezulta, emisiile de noxe gazoase evacuate de utilajele ce se vor folosi
pentru executia lucrarilor si implicit nu a putut fi evaluat impactul generat de aceasta
activitate asupra factorilor de mediu.
Analiza efectuata si masurile propuse nu solutioneaza toate problemele legate de
protectia mediului in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare propuse pentru
cele 5 sectoare de plaja. Aceasta situatie este justificata, pe de o parte prin
complexitatea activitatilor de constructii si, pe de alta parte, prin lipsa
informatiilor/datelor esentiale necesare evaluarii impactului, a caror responsabilitate
revine antreprenorului general, respectiv titularului activitatii de constructii. Acesta
are responsabilitatea alegerii si dimensionarii parcului auto, amplasarii organizarilor
de santier, stabilirii tehnologiilor si fluxului lucrarilor de executie etc.
Constructorului ii revine si sarcina monitorizarii activitatii de santier in vederea
respectarii prevederilor legale privind protectia mediului. Monitorizarea poate fi
realizata prin forte proprii sau, de preferat, printr-o persoana juridica atestata, neutra.
De asemenea, Antreprenorul care va executa lucrarile va fi responsabil pentru
obtinerea avizelor si acordurilor necesare desfasurarii activitatii.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 133
10 Rezumat fara caracter tehnic
10.1 Introducere
Halcrow Romania a fost desemnata de catre Administratia Nationala Apele Romane
la inceputul primaverii anului 2011 sa elaboreze un nou Master Plan pentru zona
costiera care sa stabileasca o viziune durabila si strategica pentru managementul
intregii zonei costiere romanesti a Marii Negre.
Master Plan-ul a identificat cinci zone prioritare pentru reabilitarea zonei costiere
romanesti cu accent pe restaurarea si imbunatatirea mediului.
Primele 5 zone prioritare in ceea ce priveste necesitatea lucrarilor costiere de protectie
si reabilitare a partii sudice a litoralului romanesc al Marii Negre sunt: Mamaia Sud,
Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si au fost analizate in
prezentul raport.
Lucrarile propuse, care au fost elaborate in cadrul Studiilor de fezabilitate pentru cele
5 zone prioritare, cuprind o combinatie de lucrari de protectie costiera pentru
reducerea energiei valurilor, retinerea nisipului pe plajele Marii Negre, reducerea
curentului de-a lungul tarmului (de exemplu deplasarea sedimentelor costiere in
zonele adiacente coastei) si imbunatatirea plajelor.
Acest Raport privind Impactul asupra Mediului prezinta rezultatele evaluarii
impactului asupra mediului (EIM) pentru lucrarile de protectie costiera prioritare
pentru zonele Mamaia Sud, Tomis Nord, Tomis Centru, Tomis Sud si Eforie Nord si
efectele potentiale asupra mediului ale lucrarilor propuse si respecta prevederile
Directivei UE privind EIM, Ordinului MAPM nr. 863 din 26 septembrie 2002, privind
aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului si Ordinului Ministrului Mediului si Padurilor nr.
135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului
asupra mediului pentru proiecte publice si private. Acest capitol reprezinta
rezumatul elementelor cheie subliniate in REIM intr-un limbaj netehnic.
10.2 Alternative
Pentru protejarea zonei costiere a Marii Negre in cele cinci zone prioritare au fost
considerate urmatoarele optiuni alternative:
• Optiunea 0: “Fara interventie” - nu se face nici o interventie pentru prevenirea
eroziunii continue a coastei, fiind exacerbata de cresterea nivelului marii si de
cresterea frecventei furtunilor;
• Optiuni cu diferite nivele de interventie:
o Alimentarea plajelor cu frecventa ridicata (de exemplu alimentarea in
mod regulat a plajelor) – fara reparatii sau modificari ale structurilor
de protectie costiera existente sau construirea unor noi structuri;
o Alimentarea plajelor cu frecventa redusa (de exemplu alimentarea in
ocazionala a plajelor) – reparatii ale structurilor de protectie costiera
existente pentru mentinerea sau imbunatatirea protectiei costiere
furnizata in prezent;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 134
o Alimentarea plajelor cu frecventa foarte redusa - repararea sau
modificarea structurilor de protectie costiera existente si, daca este
necesar, construirea unor noi structuri de protectie;
o Surse alternative de nisip pentru realimentarea plajelor, de exemplu
dragarea bancurilor de nisip din fluviul Dunarea sau din mare;
• Diferite combinatii ale urmatoarelor lucrari pentru fiecare din cele 5 sectoare cu
lucrari prioritare:
o Realimentarea plajelor;
o Reabilitarea digurilor sparge-val existente si/sau construirea unor noi
tipuri de diguri sparge-val;
o Reabilitarea epiurilor/jetelelor existente si/sau construirea unor noi
structuri;
o Demolarea si indepartarea unor structuri de protectie costiera
existente.
10.3 Descrierea lucrarilor
Schemele propuse vor presupune urmatoarele lucrari:
10.3.1.1 Mamaia Sud
In principiu, se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea a doua diguri paralele cu tarmul;
• Realizarea unui epiu de protectie a zonei innisipate;
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a zonei innisipate;
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a plajei existente in
afara zonei innisipate, la Nord de aceasta;
• Innisiparea plajei prin aport de nisip;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
10.3.1.2 Tomis Nord
Pentru sectorul Tomis Nord se propun urmatoarele lucrari:
• Prelungirea digului C9 al adapostului portuar de la pescarie;
• Prelungirea epiului existent C8;
• Reabilitarea epiului existent C7;
• Prelungirea a epiului existent C6-2;
• Realizarea unui dig submers, paralel cu tarmul;
• Realizarea a 3 (trei) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului;
• Innisiparea zonei cuprinse intre epiurile C8 si C6-2;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 135
10.3.1.3 Tomis Centru
In principiu, pentru sectorul Tomis Centru se propun urmatoarele lucrari:
• Prelungirea epiului T6-1;
• Reabilitarea unei portiuni din epiul T5 si prelungirea acestuia;
• Realizarea unui dig submers paralel cu tarmul;
• 2 (doua) diguri ingropate (pinteni) de fixare a nisipului pe plaja;
• Innisiparea plajei intre epiurile existente T6-1 si T5;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
10.3.1.4 Tomis Sud
In principiu, pentru sectorul Tomis Sud se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea partiala si prelungirea epiului existent C4;
• Reabilitarea epiului existent C1;
• 2 (doua) diguri submerse paralele cu tarmul;
• Un dig ingropat (pinten) de fixare a nisipului;
• Innisiparea zonei cuprinsa intre epiurile C1 si C5;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
10.3.1.5 Eforie Nord
In principiu, pentru sectorul Eforie Nord se propun urmatoarele lucrari:
• Reabilitarea si prelungirea epiului existent J1 (EN4);
• Reabilitarea epiului existent J2 (EN5);
• Demolarea a patru epiuri existente;
• Construirea a trei diguri submerse;
• Innisiparea plajei prin aport de nisip;
• Realizarea unui drum tehnologic de legatura.
Lucrarile de constructie propuse vor fi efectuate pe o durata de doi ani. Reabilitarea
digurilor paralele cu tarmul si constructia digurilor submerse va fi realizata de pe
mare. Piatra bruta va fi introdusa in timpul lunilor de vara, pentru a evita furtunile,
iar pentru a evita perturbarea plajelor vor fi utilizate echipamente plutitoare . In cazul
in care va fi posibil, lucrarile ramase vor fi efectuate in afara sezonului de vara (adica
in cursul perioadei toamna - primavara).
Lucrarile propuse vor fi realizate in cadrul sau in zone adiacente unor arii naturale
protejate si de agrement de o importanta semnificativa.
10.4 Impactul potential si masuri de diminuare
10.4.1 Impactul potential asupra apei
Lucrarile de protectie costiera propuse pot afecta forma coastei, ca urmare a
introducerii unor noi si/sau modificari ale structurilor existente pentru protectia
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 136
coastiera (de exemplu diguri sparge-val si epiuri) si astfel sa aiba un impact potential
asupra apelor costiere de mica adancime ale Marii Negre.
Cresterile temporare de sedimente / nisip in suspensie in apa ce vor aparea in timpul
oricarei activitati de excavare, efectuate pentru a construi noi structuri din piatra si in
timpul depunerii de material pentru reincarcarea plajelor, pot afecta calitatea apei din
Marea Neagra. Aceste schimbari au potentialul de a afecta atat calitatea, cat si
aspectul vizual al apei pentru utilizatorii de agrement (de exemplu, inotatorii) si
pentru biodiversitate. Impactul asupra calitatii apei asociat cu sursele de piatra si
nisip pentru lucrarile propuse vor fi luate in considerare de catre Contractant in faza
de proiectare detaliata a schemelor.
Deversarea accidentala de materiale in timpul constructiei are potentialul de a
determina deteriorarea calitatii apei marine. Natura si severitatea oricarui impact
negativ asociat cu scurgerile accidentale este dificil de evaluat. Orice poluare sau
deteriorare a calitatii apei poate avea un impact asociat asupra faunei salbatice, a
peisajului si pentru cei care locuiesc in zona. Cu toate acestea, in urma punerii in
aplicare a bunelor practici de constructie si a masurilor de control al poluarii pentru a
minimiza riscul de poluare si a proteja viata marina, un eveniment de poluare este
foarte putin probabil.
10.4.2 Impactul potential asupra aerului
In timpul lucrarilor de constructii, emisiile locale pot creste temporar datorita
circulatiei a vehiculelor determinata de activitatile de constructie. Lucrarile de
constructie de asemenea pot conduce la cresterea temporara a emisiile de praf in
timpul miscarii si depunerii nisipului. Nivelurile vor varia in functie de intensitatea
lucrarilor, perioadele de vreme uscata prelungita si conditiile de vant.
Pentru a reduce emisiile vehiculelor si a nivelurilor de praf, o serie de masuri vor fi
adoptate, inclusiv limitarea operatiunilor in timpul perioadelor cu vant puternic,
udarea solurilor pe drumurile de acces pe timp de vreme uscata, acoperirea cu
prelata a vehiculelor grele de marfa si intretinerea echipamentelor in stare buna de
functionare.
10.4.3 Zgomot si vibratii
Este inevitabil faptul ca nivelul de zgomot generat in timpul constructiei, care va avea
loc in mare masura in afara sezonului de vara turistic, va fi mai mare decat nivelurile
existente de zgomot de fond. Lucrarile sunt, prin urmare, susceptibile de a provoca
unele tulburari de zgomot locale si perturbarea rezidentilor, lucratorilor si a
utilizatorilor de agrement in si in jurul zonelor de lucrari propuse. Unele instalatii vor
functiona pe plaja si vor fi auzite de la proprietatile rezidentiale si de cazare turistica
(hoteluri de exemplu), in special cele situate pe coasta sau cu vedere la plaja. Zonele
cele mai susceptibile de a fi afectate de nivelurile ridicate de zgomot temporar in
timpul lucrarilor de constructie sunt Tomis Nord, Tomis Sud, Tomis Centru, aceste
zone de lucru fiind situate mai aproape de locuinte rezidentiale.
Exista mai multe masuri de protectie pentru a minimiza efectele zgomotului produs
de lucrarile de constructie si acestea vor fi aplicate in timpul lucrarilor. Nivelurile
corespunzatoare de zgomot si de orele de lucru pentru constructia schemelor propuse
vor stabilite de comun acord cu Agentia pentru Protectia Mediului - APM Constanta
de catre contractor. Toate elementele instalatiilor vor fi corect intretinute si folosite
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 137
pentru a minimiza zgomotele. Comunitatea locala va fi, de asemenea, pe deplin
informata cu privire la natura si calendarul activitatilor.
Miscarile vehiculelor grele care furnizeaza nisip, piatra si beton in zonele de lucrari
propuse pot provoca vibratii localizate, care pot afecta temporar comunitatile din
imediata apropiere a lucrarilor.
10.4.4 Impactul asupra solului
Unele compactari ale sedimentelor plajelor pot sa apara ca un rezultat al circulatiei
vehiculelor in lungul plajelor. Orice zona afectata de lucrarile de constructie va fi
refacuta la finalizarea constructiei.
Dupa finalizarea lucrarilor de constructie, zonele in care se va realiza reincarcarea
plajelor vor avea ca rezultat un impact pozitiv asupra stabilitatii plajelor.
10.4.5 Impactul asupra biodiversitatii
Constructia propusa/prelungirea digurilor sparge-val si a epiurilor, impreuna cu
reincarcarea plajei vor avea loc in cadrul si adiacent Zonei de Protectie Speciala a
Marii Negre. Aceasta este un sit de conservare desemnat la nivel international pentru
populatiile sale de pasari. Exista potentialul unui impact negativ asupra pasarilor de
apa desemnate si ne-desemnate in cadrul acestui sit, din cauza tulburarilor / pierderii
habitatului folosit pentru hranire din zona structurilor noi sau a celor extinse, precum
si datorita zgomotului, vibratiilor si tulburarilor vizuale provocate pasarilor in timpul
lucrarilor de constructie. Atenuarea acestor efecte este dependenta de utilizarea de
catre pasari a zonelor de constructie, care in prezent este necunoscuta. Se va evita
sezonul de reproducere. Cu toate acestea, in cazul in care exista putine pasari de
reproductie, dar concentratii importante de non-reproducere, atunci sezonul de vara
ar putea fi cea mai buna perioada de timp pentru desfasurarea lucrarilor. Ar putea fi
necesara o reducere a nivelului de zgomot, astfel incat utilizarea de metode
nepercutante de amplasare a piloanelor ar putea fi luata in considerare.
In cazul in care pasarile cuibaresc pe plaja, in zona de studiu (de exemplu, in
sectiunile Tomis), exista un potentialul ca aceste pasari sa fie perturbate prin
realizarea lucrarilor de reincarcare a plajei. Cu toate acestea, adecvarea habitatului de
cuibarit pentru unele pasari care cuibaresc la sol este in mare masura determinata de
elevatie (care determina riscul de inundatie in perioada de cuibarit). Ridicarea
nivelului plajei poate atrage pasari care cuibaresc la sol si poate minimiza potentialul
de inundare a oricaror cuiburi existente, devedind astfel benefica si oferind o mai
mare oportunitate pentru succesul reproductiei.
Lucrarile de constructie ar putea deranja mamiferele marine, inclusiv delfinii, din
cauza nivelului crescut de zgomot si vibratii, precum si deteriorarea habitatelor
determinata de amprenta noilor structuri. Cu toate acestea, avand in vedere suprafata
intinsa de mare disponibila in jurul lucrarilor de protectie costiera propuse, perioada
de timp relativ scurta necesara constructiei si faptul ca cele mai multe animale marine
evita zonele de zgomot si vibratii crescute, se anticipeaza ca orice impact potential
negativ va fi minimizat.
Ar putea exista, de asemenea, unele efecte negative asupra ecologiei marine (de
exemplu, nevertebrate) determinate de tulburarea de sedimente in apa in timpul
reincarcarii plajei.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 138
Noile/extinse structuri de piatra ar oferi un nou habitat pentru organismele marine si
ar putea imbunatati biodiversitatea tarmului.
Traficul de acces pentru lucrarile de constructie va fi restrictionat, in cazul in care este
posibil, pentru drumurile existente si pentru rutele noi definite in interiorul zonelor
de lucru propuse. In cadrul organizarilor de santier de pe plaja se va evita deranjarea
vegetatiei care creste pe plaja.
10.4.6 Impactul asupra pescuitului
Lucrarile propuse se incadreaza in doua zone desemnate pentru cresterea midiilor,
scoicilor si melcilor. Acestea sunt zonele desemnate in conformitate cu legislatia UE
pentru a proteja si, daca este necesar, pentru a imbunatati calitatea apei pentru
moluste comestibile. Lucrarile de reincarcare a plajei au potentialul de a modifica
local negativ calitatea apei in interiorul acestor zone desemnate pentru cresterea
molustelor, de la niveluri ridicate de sedimente din apa si sedimente depuse pe
fundul marii. Cu toate acestea, dovezile sugereaza ca cele mai multe specii de
moluste sunt bine adaptate la apele tulburi si, implicit la mediul existent ridicat de
energie al Marii Negre. In plus, masurile de control al poluarii vor fi implementate
pentru a proteja zonele de crestere a molustelor.
Exista un potential pentru perturbari fizice directe sau pierderea de moluste in cadrul
amprentei structurilor propuse pentru protectia coastiera. Cu toate acestea, avand in
vedere scara mica si natura temporara a lucrarilor de constructii, acest lucru va afecta
doar un procent foarte mic din populatia totala din Marea Neagra. In zonele
cunoscute pentru a fi utilizate pentru pescuit comercial si pentru cresterea
molustelor, amprenta zonelor de constructie pentru noile structuri sau pentru cele
extinse ar trebui sa fie redusa ori de cate ori este posibil pentru a minimiza
perturbarea molustelor.
In timpul constructiei vor exista unele tulburari ale pescuitului comercial.
Amplasarea de noi structuri poate perturba comportamentul pestilor, sedimentele
asociate cu depunerea icrelor, pepiniere si iernat care pot fi prezente in zonele de
lucrari propuse si precum si rutele de migratie pentru diferite specii. Structurile
propuse au potentialul de a determina deplasarea temporara a unor pesti si
nevertebrate in timpul constructiei. Cu toate acestea, majoritatea pestilor sunt de
obicei extrem de mobili si este de asteptat sa se mute departe de zone localizate cu
perturbatii (de exemplu, prin niveluri crescute de sedimente si/sau nivele de zgomot
si vibratii mai mari decat normale), in timpul lucrarilor constructie.
Pescarii ar putea sa se mute mai departe pentru a gasi speciile lor tinta, ceea ce ar
putea avea efecte negative asupra pescuitului comercial. Ar putea fi intreruperi
temporare ale activitatilor de pescuit, ca urmare a prezentei navelor asociate
lucrarilor de constructie si a barjelor pentru livrarea materialelor. Aceste operatiuni ar
putea afecta habitate, perturba sau determina pierderea de unelte de pescuit statice si
restrictiona accesul catre zonele de pescuit costier din cadrul Marii Negre. Este
probabil ca nisipul sa fie livrat de la o barja ancorata in larg, printr-o conducta, care
poate afecta uneltele de pescuit fixe si restrictiona accesul traulerelor din cauza
pericolului prezentat de conducta. Este dificil sa se cuantifice efectele reale asupra
activitatilor de pescuit determinate de lucrarile de constructie, deoarece lucrarile
propuse sunt de natura temporara si ar putea exista argumentul ca traulerele sunt
libere sa se mute in zonele adiacente ale coastei in timpul perioadei de constructie.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 139
10.4.7 Impactul asupra peisajului si confortului vizual
In timpul perioadei de constructie poate sa apara un impact negativ temporar asupra
caracterului local al peisajului si al confortului vizual pentru turisti, locuitorii din
zona si vizitatori, ca urmare a prezentei masinilor, materialelor si a activitatilor de
constructie. Contractorul va fi obligat sa asigure organizarea de santier astfel incat sa
minimizeze impactul negativ vizual si impactul negativ asupra peisajului. Lucrarile
pe plaja vor fi efectuate in afara sezonului turistic, pentru limitarea impactului asupra
utilizatorilor de agrement.
Impactul structurilor noi de piatra asupra caracterului peisajului va fi similar cu cel
din prezent si va depinde de gradul de acoperire a structurilor. Deoarece in zonele de
lucrari propuse exista deja structuri de aparare a coastei si zona de coasta este deja
dezvoltata, peisajul de coasta existent este probabil sa fie in masura a se adapta noilor
structuri, fara un impact negativ asupra caracterului peisajului local.
Lucrarile de reincarcare a plajei sunt susceptibile de a imbunatati caracterul peisajului
plajei locale existente, creand un peisaj mai natural. Nisipul importat ar trebui sa
completeze culorile naturale pe plaja afectata.
Demolarea si indepartarea structurilor de piatra deteriorate in unele zone, impreuna
cu niveluri mai ridicate ale plajei rezultate din operatiunile de reincarcare, sunt de
natura sa amelioreze vederile plajei pentru utilizatorii de agrement, localnici si
vizitatori.
Efectele vizuale ale structurilor auxiliare (cum ar fi semnele de avertizare si a
luminilor de navigatie etc.), furnizate de catre Contractor ar trebui sa fie luate in
considerare pentru a se asigura ca acestea sunt integrate in caracterul peisajului local.
10.4.8 Impactul asupra patrimoniului cultural si mediului istoric
In perioada de executie a lucrarilor propuse nu va exista nici un impact cunoscut
asupra sit-urilor arheologice submerse sau marine in zonele lucrarilor de protectie
costiera propuse. Cu toate acestea, un impact potential negativ asupra oricaror resturi
arheologice ingropate poate sa apara in cazul in care nivelurile de plaja sunt mai mici
decat in cazul lucrarilor anterioare, in timpul constructiei digurilor si a operatiunilor
de reincarcare a plajei. In cazul in care ar avea loc, severitatea unui astfel de impact ar
fi dependenta de valoarea arheologica a resturilor identificate. O scurta vizionare
arheologica va fi realizata in cursul tuturor lucrarilor de excavare. Orice descoperire
va fi ulterior inregistrata si raportata in mod corespunzator.
Beneficiul principal al patrimoniului cultural si al mediului istoric ar fi protectia
impotriva eroziunii a oricaror sit-uri arheologice si culturale importante descoperite
in zona lucrarilor de protectie costiera propuse.
10.4.9 Impactul asupra mediului socio-economic
Lucrarile propuse vor proteja cladirile, transportul intern si obiectivele de agrement
impotriva efectelor eroziunii. Reincarcarea zonelor de plaja va imbunatati potentialul
lor turistic si va creste potential numarul de turisti si vizitatori in zonele de coasta in
care sunt propuse lucrarile de protectie. Vor fi create noi locuri de munca pentru
localnici in faza de constructie a schemelor propuse, cu efecte benefice asociate
facilitatilor locale (de exemplu, cazare).
Investitori romani si straini pot fi, de asemenea, atrasi in zona nou protejata,
incurajand investitiile in dezvoltari rezidentiale si de turism. Crearea de mai multe
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 140
facilitati turistice va genera cresterea veniturilor pentru economia locala. Acest lucru
ar putea avea efecte benefice asupra ocuparii fortei de munca pentru noile structuri
hoteliere si servicii conexe, ceea ce va crea noi locuri de munca pentru localnici. Cu
toate acestea, un numar tot mai mare de turisti si dezvoltarea zonelor unde se propun
lucrarile de protectie costiera pot duce la efecte negative asupra plajelor si asupra
mediului inconjurator, de exemplu prin cresterea presiunii asupra peisajului,
cresterea cererii de servicii si pierderea terenului neamenajat, in special in cazul
activitatilor turistice ce nu au loc in conformitate cu legislatia in vigoare.
Cu toate ca este putin probabil ca turistii sa fie afectati in cazul in care lucrarile sunt
efectuate in afara principalului sezon turistic, activitatile legate de reincarcarea plajei
si constructia de noi structuri de protectie costiera vor afecta locuitorii din apropierea
plajei din punct de vedere al zgomotului, prafului, tulburari ale confortului vizual si
accesul la plaja. Cei care traiesc sau lucreaza in imediata apropiere a lucrarilor de
constructie trebuie sa fie informati cu privire la natura, momentul si durata
activitatilor de constructie.
Pe parcursul perioadei de constructie pot sa apara unele daune asupra cailor locale de
acces. Toate rutele folosite de vehiculele implicate in activitatile de constructie vor fi
inspectate inainte si dupa constructie si orice daune vor fi reparate de catre
Contractor.
Adoptarea de bune practici si introducerea anumitor constrangeri cu privire la
activitatile de constructie vor ajuta la atenuarea impactului asupra comunitatii locale.
In mod ideal, lucrarile pentru sectoarele Tomis vor fi efectuate in etape, astfel incat
efectul global in orice moment sa fie limitat. Potentialul tulburarii plajelor in cazul
celor cinci sectoare este recunoscut si, prin urmare, in cazul in care este posibil,
lucrarile de constructie vor fi efectuate in afara sezonului de vacanta principal. Cu
toate acestea, gestionarea atenta a sectiunilor de plaja afectate va fi necesara pentru a
se asigura ca publicul nu este pus in pericol in timpul lucrarilor de constructie.
10.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului
Impactul produs asupra mediului prin realizarea lucrarilor de reabilitare a celor cinci
sectoare este generat de lucrarile de executie propriu-zisa a acestora.
Elementele negative cele mai importante ale impactului asupra mediului se vor
manifesta in perioada de executie a lucrarilor de reabilitare prin:
• Zgomotul generat de utilaje in timpul perioadei de constructie poate afecta
locuitorii din zonele Tomis Nord, Tomis Sud si Tomis Centru, avand in vedere
distantele relativ mici fata de zonele rezidentiale, precum si pasarile de uscat
din zonele celor cinci sectoare in care se vor desfasura lucrarile de reabilitare;
• Cresterea importanta a turbiditatii, pe durata efectuarii lucrarilor de dragare a
nisipului si de reabilitare a plajelor, in special in timpul operatiilor de
innisipare;
• Scurgerile accidentale de combustibili, uleiuri sau alte materiale de constructie
in apa Marii Negre in timpul constructiei de structuri marine si reincarcarii
plajei, precum si de la transportul materialelor de constructie pe mare sau in
timpul transportului rutier pot afecta local calitatea apei;
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 141
• Alimentarea vehiculelor si a echipamentelor de lucru este o sursa potentiala de
poluare a apelor de suprafata si subterane;
• Praful generat in timpul operatiilor traficului asociat activitatilor de dragare si
transport al nisipului, reprofilarea nisipului si in special de lucrarile propriu-
zise de constructie (reinnisiparea plajei, extinderea jetelelor, structurile sparge
val etc.) si de operarea echipamentelor;
• Tulburarea sau pierderea habitatelor din zona de apa mica (zona de hranire) a
pasarilor acvatice si din deranjarea acestora datorita zgomotului, vibratiilor si
tulburarilor vizuale din timpul fazelor de constructie;
• Reincarcarea plajelor cu nisip poate conduce la afectarea pasarile ce cuibaresc
pe plajele din sectoarele Tomis;
• Pe durata lucrarilor de constructie poate aparea deranjarea temporara a
cetaceelor si a altor animale marine mari datorita nivelelor ridicate de zgomot,
vibratii si a construirii unor bariere fizice (degradarea habitatului);
• Pot exista efecte asupra mediului marin datorita eliberarii de sedimente in
coloana de apa in timpul reincarcarii cu nisip a plajelor. Acest proces poate
modifica caracteriticile sedimentului in lungul tarmului si posibil modifica
comunitatile de nevertebrate, lucru ce poate afecta indirect populatiile de
pasari si pesti;
• Extinderea structurilor existente si constructia unora noi poate sa afecteze
comportamentul de cuibarit a pasarilor din Rezervatia avifaunistica Marea
Neagra ROSPA 0076, prin modificarea vizibilitatii zonelor, vizibilitate necesara
pasarilor pentru a se apara de pradatori sau prin micsorarea suprafetelor de
cuibarit, ca urmare a spatiului necesar construirii noilor structuri;
• Modificarile locale ale calitatii apei, ca urmare a nivelului crescut de turbiditate
si modificarile sedimentelor in suspensie si/sau depozitate in aceste zone pot
avea un potential impact negativ minor asupra apelor desemnate pentru
culturile de moluste cum ar fi midii, scoici si melci;
• Exista posibilitatea unei tulburari fizice directe, precum si a unor pierderi in
numarul populatiei de moluste datorate amprentei amplasarii structurilor de
protectie a zonei costiere propuse;
• In timpul lucrarilor de constructie vor exista tulburari ale populatiilor de pesti.
Amplasarea unor structuri noi poate perturba comportamentul pestilor ce isi
depun icrele in aceste zone. Constructia noilor structuri de protectie a zonei
coastiere poate tulbura sedimentele asociate cu depunerea icrelor, iar in timpul
iernii, pepinierele pentru pestii juvenili si rutele de migratie ale diferitelor
specii;
• Prin amplasarea noilor structuri poate rezulta indepartarea speciilor pelagice si
a bentosului ce reprezinta sursa de hrana a pestilor. Similar, modificarile
sedimentelor substratului (si in special ai parametrilor cum ar fi marimea
particulelor, contur, gradienti etc.) pot produce modificari asupra comunitatii
bentonice. Miscarile sedimentelor pot avea un impact direct prin sufocarea
molustelor adulte si tinere precum si a altor organisme marine.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 142
Un impact pozitiv foarte important este generat de rezultatele care se vor obtine in
urma implementarii proiectului si anume reducerea eroziunii costiere a zonelor de
plaja si faleza si marirea suprafetei plajelor din cele 5 sectoare ce vor fi reabilitate.
Odata reabilitate sau construite, structurile sparge-val vor impiedica miscarea
nisipului adus pe plaja. De asemenea, spalarea nisipului de-a lungul tarmului va fi
impiedicata prin construirea unor diguri noi sau prin prelungirea celor existente, care
vor retine nisipul.
Masurile propuse pentru diminuarea impactului recomandate in prezentul raport vor
permite reducerea/eliminarea impacturilor negative asupra mediului generate de
implementarea proiectului. Acestea se refera la perioada de constructie propriu-zisa,
aceasta fiind perioada in care se va manifesta cu precadere impactul asupra mediului.
10.6 Concluziile studiului de evaluare adecvata
Studiul de evaluare adecvata a fost elaborat de INCDM Grigore Antipa si a fost
inaintat autoritatilor odata cu prezentul raport.
In cadrul studiului de evaluare adecvata a fost analizat potentialul impact generat de
lucrarile propuse asupra zonelor protejate.
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului au fost reprezentati de
numarul de specii afectat pe de o parte, si de numarul de indivizi ai populatiilor
locale afectati pe de alta parte, acestia permitand cuantificarea consecintelor asa cum
au fost descrise mai sus. Alaturi de acesti doi indicatori, la evaluarea finala a nivelului
de impact asociat proiectului a fost luat in considerare si gradul de ireversibilitate al
efectelor asupra mediului.
Zona Mamaia Sud
Statiunea Mamaia este situata pe un cordon litoral care bareaza spre est un fost golf
de mare devenit ulterior Lacul Siutghiol. Zona este intens antropizata in partea de
sud, unde se gasesc amplasate infrastructurile statiunii.
In zona de nord a statiunii, habitatele naturale existente (zone umede mlastinoase si
habitate nisipoase) au fost inlocuite in mare masura in ultimii ani cu zone
rezidentiale, zona fiind in prezent puternic antropizata. Cu toate acestea, in zona au
fost identificate pe langa asociatii vegetale dominate de specii antropofile (ruderale
sau specii lemnoase plantate) si asociatii vegetale valoroase sub aspect conservativ.
Desi vegetatia este heterogena si alcatuita dintr-un numar mare de specii de plante,
numarul raritatilor floristice (cuprinse in Listele Rosii) din aceasta zona este destul de
mic; dintre aceste specii amintim pe Centaurium spicatum (R), Samolus valerandi (R),
Plantago cornuti (R). In zona cercetata aceste specii sunt reprezentate prin indivizi
izolati, fara a forma populatii locale importante.
In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie
protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este
importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram
ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate
in sezonul cald. In prezent, nu sunt identificate specii de pasari care sa cuibareasca pe
plaja sau falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra
habitatelor terestre este neglijabil.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 143
In zona Mamaia trebuie avute in vedere ariile unde sunt prezente habitate vegetale
importante sub aspect conservativ iar lucrarile trebuie efectuate cu protejarea stricta a
acestora. De asemenea, lucrari de innisipare de anvergura se vor realiza in afara
perioadei de cuibarire a pasarilor specifice plajelor maritime, care cuibaresc sau se
hranesc pe cordonul litoral.
Habitatele de pe plaje vor fi afectate doar pe timpul de desfasurare al lucrarilor.
Ulterior, dupa incetarea activitatii, asociatiile de organisme din zona supralitorala se
vor reface fara dificultate.
In ceea ce priveste habitatele marine, nici in acest caz nu se vor inregistra efecte
notabile. Structura fundului va permite repopularea zonelor proaspat innisipate cu
elemente ale faunei aflate dincolo de zona unde se realizeaza umplerea cu nisip.
Digurile, jetelele si recifii artificiali vor fi populati cu aceleasi specii existente in zonele
cu substrat stancos.
Ținand cont de gradul de antropizare al zonei, efectele asupra avifaunei vor fi de
amploare redusa. Traficul greu din punctele de lucru, activitatea utilajelor pe tarm si
pe mare vor constitui un factor de stres pentru avifauna. Recomandam ca realizarea
lucrarilor sa se efectueze cu respectarea normelor de lucru in ceea ce priveste emisia
de pulberi si de zgomot si sa se evite activitatile din perioada de migratie. Faptul ca
lacul are importanta mare pentru perioada de iarna nu este de natura sa interfereze
cu derularea lucrarilor, acestea efectuandu-se in decursul sezonului cald al anului.
Zona Constanta
Amenajarea zonei costiere urmeaza sa fie efectuata pe toata lungimea falezei, de
Portul Turistic Tomis pana la Pescarie (Tomis Sud, Tomis central si Tomis nord).
Zona terestra este puternic antropizata, faleza fiind acoperita cu vegetatie ierboasa
antropizata, cu mare numar de specii ruderale, alaturi de care se gasesc plantati
arbusti sau subarbusti. Plajele nu prezinta decat urme din vegetatia initiala, cu
exemplare izolate de Crambe maritima, Turnefortia sibirica, Glaucium sp., iar in vegetatia
ierboasa, cu tufe de Ecbalium elaterium. Habitate naturale nu se intalnesc in aceasta
zona.
In zona de interes nu se regasesc arii protejate de interes comunitar, singura arie
protejata fiind ROSPA0074 Marea Neagra. Avand in vedere ca aria protejata este
importanta mai ales pentru pasarile care migreaza sau ierneaza pe litoral, consideram
ca impactul va fi nesemnificativ, deoarece lucrarile care se vor efectua vor fi realizate
in sezonul cald. In prezent nu sunt specii de pasari care sa cuibareasca pe plaja sau
falezele orasului Constanta. Efectul lucrarilor de amenajare asupra habitatelor
terestre este neglijabil. In zona Constanta, practic nu mai exista habitate naturale pe
faleze, acestea fiind acoperite de vegetatie secundara puternic antropizata sau sunt
transformate in spatii verzi.
Zona Eforie Nord
Zona situata in dreptul localitatii Eforie Nord este caracterizata de acelasi tip de
habitat ca si cea din dreptul localitatii Eforie Sud, faleza fiind mai inalta. Faleza este
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 144
ocupata si in acest caz de vegetatie plantata dominata de plante ierboase si de
constructii care fac faleza sensibila la eroziune naturala asociata cu ploi torentiale.
Plajele sunt inguste, fragmentate de diguri de protectie iar fundul marii este
reprezentat de un mozaic de habitate stancoase si nisipoase apatinand la tipurile 1110
Bancuri de nisip submerse de mica adancime, 1140 Suprafete de nisip si mal descoperite la
maree joasa si 1170 Recifi.
Ariile protejate de importanta comunitara aflate in zona sau in vecinatatea acesteia
sunt ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, ROSCI0273 Zona marina de
la Capul Tuzla, ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea.
Lucrarile pe termen scurt prevazute pentru sectorul Eforie Nord vor afecta in
principal habitatele nisipoase, avand un impact semnificative asupra speciilor
Donacilla cornea si Donax trunculus.
In ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud, aflata practic la limita zonei
marcata la sud de portul turistic (Eforie Nord Marina), suspensiile care vor rezulta in
urma activitatilor de innisipare si de construire a digurilor vor fi in mare parte blocate
de catre digul de nord al portului turistic si deviate spre larg, afectand partial
extremitatea de nord a ROSCI0197 Plaja submersa Eforie Nord - Eforie Sud. Apreciem
din acest punct de vedere ca efectul asupra ariei protejate de interes comunitar
mentionate va fi unul de mica intensitate.
De asemenea, un impact de foarte slabã intensitate se va resimti si in aria protejata
ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla, aflata la sud de Eforie Sud, datorita faptului
ca aria protejata intra adanc in mare, depasind izobata de 10 m adancime. In ceea ce
priveste efectele lucrarilor propuse asupra ROSCI0073 Dunele marine de la Agigea, arie
protejata situata la cca 4 km nord de Eforie Nord, acestea au fost apreciate a fi nule.
Toate efectele potentiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate care
este supusa evaluarii impactului, au fost analizate pentru a se determina valoarea
impactului final.
Astfel, ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare, in vederea identificarii celor
ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform matricei de impact,
si in functie de caracteristicile biodiversitatii din zonele supuse dezvoltarii si zonele
invecinate acestora, precum si de posibilitatile si de gradul de intersectare intre
biodiversitatea locala si activitatile asociate fiecareia dintre propuneri, s-au cuantificat
impacturile asociate.
Referitor la impactul de tip cumulat, deoarece in vecinatate nu mai exista astfel de
activitati, a caror anvergura sa conduca spre un impact de tip cumulat, datorita
faptului ca, in afara activitatilor de reabilitare propuse pentru protectia costiera, nu se
mai exercita alt tip de activitati antropice, ce nu pot contribui la o crestere a nivelului
impactului, astfel ca impactul cumulat va avea aceeasi amplitudine cu impactul
singular.
Ca urmare a evaluarii efectuate s-a stabilit ca reabilitarea structurilor de protectie
costiera nu poate avea asociate impacturi semnificative asupra celor trei situri Natura
2000, singurele care au potentiale impacturi fiind cele efectuate in zonele din
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 145
vecinatatea marii, si doar pe termen scurt, pe durata lucrarilor de constructie si
amenajare, ulterior nivelurile impacturilor revenind la limite minime.
In cadrul studiului de evaluare adecvata s-a efectuat analiza impactului generat
luand in considerare aplicarea masurilor de reducere propuse in cadrul proiectului.
Astfel, daca se implementeaza masurile propuse de reducere / eliminare a impactului,
se poate observa ca nivelul impactului rezidual scade si se incadreaza in limita
impactului de tip nesemnificativ in cazul tuturor tipurilor de impact, cu o
probabilitate de aparitie a acestui impact nesemnificativ care se va schimba de la
improbabil la foarte improbabil.
Masurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare
categorie de impact identificat asfel incat sa asigure o reducere la minim pana la
eliminarea impactului vizat.
Conform tuturor aspectelor analizate s-a concluzionat ca pe perioada scurta, medie si
lunga impactul negativ rezidual poate avea valori nesemnificative aproape
inexistente, insa acest lucru trebuie asigurat si prin evaluarea impactului proiectului
pe durata de constructie, la momentul implementarii sale, tinand cont de toate
aspectele si detaliile necesare realizarii sale.
10.7 Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
In perioada de desfasurare a proiectului, impactul prognozat asupra mediului socio-
economic va fi unul pozitiv, in sensul in care:
• Se vor crea noi locuri de munca pentru comunitatile locale din sectoarele in
care se vor desfasura lucrarile de reabilitare a plajelor;
• Firmele de constructii ce vor fi implicate in lucrarile prevazute in proiect vor
avea de asemenea beneficii;
• Fondurile incasate de catre acestea vor contribui implicit la cresterea sumelor
incasate de catre bugetele locale.
Implementarea proiectului prin marirea zonelor cu plaja va avea ca efect principal
cresterea potentialului turistic si implicit cresterea numarului de turisti si a
vizitatorilor in zonele de litoral incluse in proiect.
Marirea suprafetelor plajelor in zonele analizate va conduce la implementarea unor
conditii care sa asigure un grad mai mare de confort turistilor care le vor utiliza,
tinand cont de faptul ca in prezent, ca urmare a micsorarii plajelor, acestea sunt foarte
aglomerate.
Crearea a cat mai multe facilitati in aceste statiuni va atrage un numar mai mare de
turisti, ceea ce va genera o crestere a incasarilor firmelor de profil, cu implicatii
pozitive asupra bugetelor locale. De asemenea, aparitia unor noi structuri hoteliere si
servicii conexe va implica crearea de noi locuri de munca pentru populatia locala, cel
putin in perioada estivala.
In consecinta, cresterea veniturilor generata de turism si activitati conexe, precum si
cresterea volumului de servicii, poate fi considerata un impact pozitiv asupra
mediului social si economic in perioada de dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare.
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 146
11 Referinte
1. Acordul privind conservarea cetaceelor din Marea Neagra, Marea Mediterana si
zona contigua a Atlanticului - ACCOBAMS si Comisiei cu privire la protectia Marii
Negre impotriva poluarii (2006): Planul de conservare a cetaceelor din Marea
Neagra
2. Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2008): Planul de management al fluviului Dunarea,
Deltei Dunarii, spatiului hidrografic Dobrogea si apelor costiere
3. Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2011): Zone pentru protectia speciilor acvatice
importante din punct de vedere economic
4. Administratia Nationala Apele Romane – Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea-Litoral – ABAD-L (2008): Planul de management al ariei protejate Lacul
Techirghiol, 2008 - 2013
5. Cambridge Energy Research Associates (2000)
6. Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea (IPCDR)/ABAD-L
(2007): Planul de Management al bazinului Fluviului Dunarea
7. Agentia Japoneza pentru Cooperare Internationala - JICA (2007): Raport Draft
Final Volum 1: Studiu si Plan pentru protectia costiera (Studiu privind protectia si
reabilitarea litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra)
8. Ministerul Agriculturii, Padurii si Dezvoltarii Rurale (Guvernul Romaniei) (2006):
Planul Strategic National pentru Pescuit 2007 – 2013
9. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (2011): Date
privind Biodiversitatea in zona costiera a Marii Negre
10. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie Marina si
Geoecologie – GeoEcoMar, Institutul de Studii si Proiectari Energetice S.A. – ISPE
(2007): Studiu de evaluare a impactului asupra medului – Protectia si reabilitarea
litoralului sudic al Romaniei la Marea Neagra
11. Agentia pentru Protectia Mediului Constanta (2006): Raport privind starea
factorilor de mediu in 2005
12. Conea, A. (1970): Depozitele cuaternare din Dobrogea
13. Liteanu, E., Ghenea, C. (1966): Cuaternarul din Romania. Studii tehnice si
economice, Comitetul Geologic-Bucuresti
14. Iptana SA (2007): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al
Marii Negre in zona Mamaia Sud
15. Iptana SA (2007): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al
Marii Negre in zona localitatii Tuzla
16. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al
Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Centru
17. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al
Marii Negre in zona municipiului Constanta - Tomis Nord
Raport privind impactul asupra mediului
PROTECTIA SI REABILITAREA PARTII SUDICE A LITORALULUI ROMANESC AL MARII NEGRE IN ZONA MUNICIPIULUI CONSTANTA SI ZONA EFORIE NORD
Pagina 147
18. Iptana SA (2006): Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului romanesc al
Marii Negre in zona municipiului Constanta- Tomis Sud
19. Halcrow Romania (2011): Studiu de dinamica costiera si sedimentologie
20. Halcrow Romania (2011): Studii hidrologice si hidrogeologice
21. Halcrow Romania (2011): Master Plan „Protectia si reabilitarea zonei Costiere
22. Blom Romania (2011): Raport de mediu si Studiu de evaluare adecvata pentru
Master Planul “Protectia si reabilitarea zonei costiere
23. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina “Grigore Antipa” (2012):
Studiul de evaluare adecvata „Protectia si reabilitarea partii sudice a litoralului
romanesc al marii Negre in zona municipiului Constanta si zona Eforie Nord”.
Pagina H.9
Datele referitoare la asociatiile floristice prezente in zona celor 5 sectoare
prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa, in luna iulie, 2011.
Vegetatia tarmului maritim
Reprezinta vegetatia pioniera a plajelor, din apropierea mediolitoralului,
vegetatie mult influentata de catre om in cursul actiunii de amenajare a
plajelor. Cunoscuta si sub denumirea de vegetatie a buruienariilor de tarm,
se dezvolta bine pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare, in locurile unde
s-au acumulat depuneri de substante organice aduse de mare. Acest tip de
vegetatie a fost inclusa in Clasa Cakiletea maritimae si este alcatuita
preponderent din specii anuale, terofite, cu ciclu scurt de vegetatie. Suporta
o saraturare medie pana la puternica a substratului si este supusa intens
actiunii de spalare a valurilor si vanturilor puternice din timpul furtunilor.
In timpul verii suporta insolatia puternica, unele specii avand o serie de
adaptari la xerofitism; altele au acces constant la apele marine datorita
inradacinarii puternice. Datorita conditiilor ecologice defavorabile are o
compozitie floristica saracacioasa si realizeaza o acoperire redusa a
substratului, cuprinsa in general intre 30-50%, rar mai mult.
Acest tip de vegetatie poate fi intalnit de-a lungul intregii coaste litorale
dintre Vama Veche si Cap Midia.
Au fost observate urmatoarele asociatii vegetale:
1.Crambetum maritimae – specia dominanta Crambe maritima se dezvolta pe
nisipurile mobile mai uscate, asigurand o prima fixare a nisipurilor. Este
bine reprezentata pe plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud, unde realizeaza
fitocenoze cu acoperire destul de ridicata (40-60%).
2. Tournefortietum sibiricae – populeaza nisipurile grosiere, saraturate, din
apropierea marii, unde formeaza o prima bordura de vegetatie; asociatia
vegetala este edificata de Argusia sibirica, specie pioniera, vulnerabila la
actiunea factorilor de mediu si a omului;
3. Cakiletum frisicum – se dezvolta pe nisipuri nefixate sau in curs de fixare,
cu substrat putin evoluat, dar cu umiditate constanta. Specia caracteristica a
asociatiei este Cakile maritima ssp. euxina, subspecie pontica diferita prin
caracterele sale de celelalte subspecii de pe tarmurile maritime ale Europei.
Pagina H.10
4. Lactuco tataricae-Glaucietum flavae – asociatie psamofila cu extindere mare
in partea nordica a litoralului; un aspect particular al acestei asociatii se
intalneste in zona sectorului Tomis Sud, unde specia caracteristica Glaucium
flavum este inlocuita de subspecia Glaucium flavum ssp. leiocarpum (Glaucium
leiocarpum), specie rara pe litoralul romanesc al Marii Negre.
Vegetatia dunelor litorale
Este o vegetatie de tip psamofil, care suporta saraturarea usoara a
substratului, bine reprezentata de-a lungul cordonului litoral. Populeaza
dunele de nisip pe care le fixeaza in mare masura, contribuind totodata la
initierea procesului de solificare. Acest tip de vegetatie s-a adaptat la
conditiile vitrege ale biotopurilor pe care le populeaza (saracia in apa si
substante minerale, insolatia puternica din timpul verii, mobilitatea
nisipurilor), dezvoltandu-si un sistem radicular puternic si dobandind o
serie de adaptari morfo-fiziologice ale organelor vegetative, care le permite
sa reziste la vanturile puternice si temperaturile ridicate ale aerului si
nisipului din timpul verii. Covorul vegetal edificat este neincheiat,
acoperirea proiectiva rar depasind 60-70% din suprafata; acoperirea scade si
mai mult in timpul lunilor de vara, odata cu disparitia speciilor vernale.
1. Elymetum gigantei – este o asociatie psamofila pontica, monodominanta,
cantonata de obicei pe dunele inalte. Specia dominanta Elymus sabulosus este
o specie perena, care formeaza fitocenoze compacte (acoperire 60-80%) pe
nisipurile mobile ale dunelor, pe care le fixeaza in mare masura. Realizeaza o
bariera de protectie impotriva vanturilor care spulbera nisipul si a valurilor
puternice din timpul furtunilor, protejand astfel vegetatia de pe dunele mai
joase. Aici isi gasesc un microclimat favorabil, pe langa multe alte specii si
Gypsophyla trichotoma, Corispermum nitidum, Secale silvestre, Eryngium
maritimum, Crambe maritima, Cakile maritima ssp. euxina, etc., specii de interes
deosebit pentru flora noastra.
Pe litoralul sudic aceasta asociatie este raspandita in special in zonele lipsite
de faleza: plaja dintre Eforie Nord si Eforie Sud. Un aspect foarte interesant
al acestei asociatii poate fi observat la Eforie Nord, unde exista cea mai mare
aglomerare de indivizi de Eryngium maritimum de pe litoralul nostru, alaturi
de cea de la Sfantu Gheorghe (Delta Dunarii).
Pagina H.11
Foto 1- Eryngium maritimum
2. Artemisietum arenarie – specia caracteristica Artemisia arenaria, este o specie
perena, buna fixatoare de nisipuri, care se dezvolta in general in spatele
primelor cordoane de dune de nisip fixate de Elymus sabulosus. Formeaza
fitocenoze pe suprafete mici, in general in zona Eforie Nord-Eforie Sud.
Foto 2 - Artemisia arenaria
Pagina H.12
3. Secaletum silvestre – este una dintre cele mai reprezentative asociatii de pe
nisipurile marine nefixate sau in curs de fixare. Este o asociatie pioniera care
se instaleaza pe dunele de nisip uscate si foarte sarace in nutrienti realizand
o acoperire proiectiva redusa (40-60%). Specia dominanta Secale silvestre isi
incheie perioada de vegetatie inainte de instalarea sezonului secetos,
aspectul estival al fitocenozelor fiind dominat de Centaurea arenaria. In
aceasta asociatie vegeteaza o serie de specii rare precum Syrenia cana,
Corispermum nitidum, Euphorbia peplis, Astrodaucus littoralis, Medicago marina,
Alyssum hirsutum, etc. Suprafete reprezentative sunt ocupate de aceasta
asociatie la Eforie.
4. Agropyretum juncei – este o asociatie psamofila care nu mai apare decat
fragmentar pe litoralul maritim, fiind masiv distrusa prin constructia de
obiective economice si turistice pe plaje. Considerata a fi specie rara
(Ciocirlan, 1990), Agropyron junceum creste in populatii compacte numai la
Eforie si Sulina, in rest fiind sporadica pe litoral. In fitocenozele de la Eforie
Nord, printre palcurile de Agropyron junceum care fixeaza nisipul dunelor, se
dezvolta insular sub forma unor faciesuri Eryngium maritimum, specie
periclitata de asemenea prin distrugerea habitatelor naturale.
Foto 3 - Agropyron junceum
5. Brometum tectorum – este o asociatie care populeaza atat nisipurile de
origine continentala, cat si maritima. Specia caracteristica, Bromus tectorum,
Pagina H.13
fiind o planta anuala, ocupa usor terenurile nisipoase foarte uscate, cu un
continut scazut in saruri solubile, realizand o acoperire de 50-60%. Fiind o
specie vernala, Bromus tectorum isi incheie in lunile mai-iunie perioada de
vegetatie, lasand loc altor specii, dintre care se dezvolta preponderent
Plantago arenaria si Cynodon dactylon. Fitocenoze ale acestei asociatii au fost
observate si in sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud.
Foto 4 - Plantago arenaria
Foto 5 - Cynodon dactylon
Pagina H.14
Foto 6-7 - Compozitia floristica din zonele Tomis Nord, Tomis Centru si
Tomis Sud
Zona litorala dintre Eforie Nord si Eforie Sud este o zona mult afectata in
ultimii ani de constructiile realizate direct pe plaja, neglijandu-se total
problemele legate de protectia mediului inconjurator. Este cu atat mai grav
cu cat pe aceasta plaja se afla, pe o suprafata restransa, numeroase specii de
plante litorale amenintate cu disparitia datorita efectivelor populationale
mici de pe litoralul Marii Negre. La Eforie, se afla cea mai mare aglomerare
de indivizi de Eryngium maritimum din partea sudica a litoralului, specie
aflata in pragul extinctiei, datorita faptului ca biotopurile pe care le
populeaza sunt distruse sistematic prin amenajarea plajelor. In aceeasi
situatie se mai afla la Eforie speciile Crambe maritima, cu cea mai mare
Pagina H.15
populatie locala de pe litoral si Agropyron junceum, care aici formeaza
fitocenoze reprezentative.
Pagina I.17
Datele referitoare la componentele biologice ale mediului marin prezente in
zona celor 5 sectoare prioritare au fost furnizate de INCDM Grigore Antipa,
in luna iulie, 2011.
Microflora algala (fitoplancton)
SECTORUL MAMAIA SUD
Studiul fitoplanctonului din zona Mamaia Sud se bazeaza pe rezultatele
analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in luna aprilie 2010.
Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 20 de
specii ce apartin celor 7 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,
Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Euglenophyta, Chrysophyta si
Cryptophyta). Se remarca dominanta diatomeelor in proportie de 55%,
urmate de crisofite (15%) si dinoflagelate (10%) si de reprezentantii celorlalte
grupe cu 20% din totalul numarului de specii.
Figura nr. 1 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona
marina Mamaia Sud
Luna aprilie s-a caracterizat prin valori ale densitatilor cuprinse intre 0,70 –
5040 x 103cel∙l-1, iar ale biomaselor intre 0,85 – 2,01gxm-3. Diatomeele au
dominat in proportie de 98,4% in densitate si 94,5% in biomasa. Populatia
fitoplanctonica a fost dominata in aceasta luna de diatomeul Skeletonema
Pagina I.18
costatum care a inregistrat abundente importante specifice sezonului de
primavara, maximul inregistrat fiind de 4,7 x 103cel∙l-1.
SECTOARELE TOMIS
Structura calitativa a fitoplanctonului s-a caracterizat prin prezenta a 18
specii ce apartin celor 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,
Dinoflagellata, Chlorophyta, Chrysophyta). Se remarca dominanta diatomeelor
in proportie de 56%, urmate de dinoflagelate cu un procent de 28% si de
reprezentantii celorlalte grupe cu 17%.
In luna iulie, densitatea medie a fost de 344 x 103cel∙l-1, iar biomasa de
0,26g x m-3. Diatomeele au dominat in densitate cu 92%, iar in biomasa au
atins doar 77% , dinoflagelatelor revenindu-le un procent de 20% (Figura nr.
2). Speciile dominante au fost diatomeele Navicula sp (densitatea maxima –
650 x 103cel∙l-1), Cyclotella caspia (70 x 103cel∙l-1), Chaetoceros socialis (34 x
103cel∙l-1), clorofitul Carteria sp. (30 x 103cel∙l-1) si o serie de flagelate mici care
au atins densitati de 20 x 103cel∙l-1.
Figura nr. 2 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii si
biomasei medii fitoplanctonice in zona marina Tomis
Pagina I.19
SECTORUL EFORIE NORD
Studiul fitoplanctonului din zona Eforie Nord se bazeaza pe rezultatele
analizelor calitative si cantitative a probelor prelevate in aprilie 2011.
In urma analizei probelor au fost identificate 16 specii fitoplanctonice ce
apartin unui numar de 4 grupe taxonomice algale (Bacillariophyta,
Dinoflagellata, Chrysophyta si Cryptophyta). Compozitia taxonomica a fost
dominata de dinoflagelate in proportiei de 37%, urmate de diatomee cu 31%
(Figura nr. 3). Celelalte doua grupe algale (Chrysophyta si Cryptophyta) au fost
mai slab reprezentate cu proportii sub 20% fiecare.
Figura nr. 3 - Compozitia pe grupe taxonomice a fitoplanctonului din zona
marina Eforie Nord
In luna aprilie, densitatea medie a fost de 954,7 x 103cel∙l-1, diatomeele
dominand in proportie de 97%, speciile reprezentative fiind: Skeletonema
costatum – 856 x 103cel∙l-1, Chaetoceros socialis – 46,6∙103cel∙l-1 si Chaetoceros
curvisetus – 12,6 x 103cel∙l-1. Crisofitul Dinobryon pellucidum a avut de
asemenea o dezvoltare importanta, comparativ cu zona de nord atingand o
densitate de 16,4 x 103cel∙l-1. Dintre dinoflagelate s-au remarcat Heterocapsa
triquetra – 2,5 x 103cel∙l-1, Peridinium granii – 3,6 x 103cel∙l-1 si P. minusculum –
1,2 x 103cel∙l-1.
Pagina I.20
Figura nr. 4 - Structura pe principalele grupe taxonomice a densitatii medii
fitoplanctonice in zona marina Eforie Nord
Macroflora algala
SECTORUL MAMAIA SUD
Datele prezentate sunt rezultatul prelucrarii probelor colectate pe perioada
sezonului cald 2009 si 2010.
Probele au fost prelevate de pe substrat dur, de la adancimi de 1 si 3 m, la
adancimi mai mari nefiind conditii prielnice dezvoltarii macroalgelor
datorita lipsei substratului dur necesar fixarii speciilor fitobentale, gradului
insuficient de patrundere al luminii, factor necesar procesului de fotosinteza.
Speciile identificate sunt oportuniste, capabile de a dezvolta biomase ridicate
chiar si in conditiile unor ape eutrofizate. Astfel, dintre algele verzi,
dominante au fost Ulva lactuca (395g/m2), Cladophora vagabunda (256g/m2), iar
dintre algele rosii a proliferat intens genul Ceramium (215 g/m2). Dominante
din punct de vedere cantitativ au fost algele verzi (vezi Figura nr. 5).
Speciile identificate la aceasta statie au fost: Ulva compressa, Ulva lactuca, Ulva
intestinalis, Cladophora vagabunda, Ceramium elegans, Ceramium rubrum.
Pagina I.21
alge rosii
25%
alge verzi
75%
Figura nr. 5 - Compozitia procentuala a biomasei in zona Mamaia pentru
Rhodophyta si Clorophyta
SECTOARELE TOMIS
In sectorul Tomis Nord, in urma analizei calitative a probelor prelevate de la
adancimi de 1 si 3 m, s-au identificat urmatoarele specii fitobentale: Ulva
compressa, Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ceramium rubrum, Ceramium rubrum
var. tenue. Genul Ceramium a dezvoltat biomase ridicate (Ceramium rubrum –
417,5g/m2, Ceramium rubrum var. tenue – 255g/m2), fapt datorat capacitatii
intense de reproducere atat sexuata, cat si asexuata a acestui gen, cat si
caracterului sau oportunist. Dintre algele verzi, o prezenta notabila a fost
Ulva lactuca (salata de mare) care a inregistrat biomase proaspete
asemanatoare atat la 1 m (225g/m2), cat si la 3m (205g/m2) (Figura nr. 6).
Pagina I.22
0 100 200 300 400 500
Enteromorpha compressa
Ulva lactuca
Enteromorpha intestinalis
Ceramium rubrum
Ceramium rubrum var.tenue
3 m
1 m
Figura nr. 6 - Variatia biomasei umede pe adancimi - sector Tomis Nord
In sectoarele Tomis Centru si Tomis Sud, colectarile s-au efectuat intre 1 si
5m, de pe substrat dur natural, dominante fiind algele verzi, care au
proliferat intens, fiind influentate de conditiile de mediu (temperatura
ridicata a apei si incarcatura de nutrienti).
Speciile macroalgale intalnite au fost: Ulva lactuca, Ulva intestinalis, Ulva
compressa, Bryopsis plumosa, Cladophora vagabunda, dintre clorofite (alge
verzi), iar ca reprezentanti ai rodofitelor (alge rosii) au fost identificate
Ceramium rubrum alaturi de varietatea aceleiasi specii - Ceramium rubrum var.
barbatum, Ceramium diaphanum, Ceramium elegans, Callithamnion corymbosum.
In vara anului 2009 substratul dur a fost dominat de Ulva lactuca, cu o
biomasa medie de 605g/m2, cu un maxim de 1538g/m2, la o adancime de 3m,
unde conditiile de mediu sunt mai stabile. Dintre algele rosii, Ceramium
elegans a avut o biomasa medie de 329g/m2 cu un maxim la adancimea de 4m
de 565g/m2 (Figura nr. 7).
Pagina I.23
0
400
800
1200
1600
2000
Cazino/2m Cazino/3m Cazino/4m Cazino/5m
Ulva lactuca
Ceramium elegans
Enteromorpha intestinalis
Figura nr. 7- Variatia biomasei umede pe adancimi - Tomis Centru, iulie 2009
In sezonul cald 2010, varietatea barbatum a speciei Ceramium a fost
identificata in zona de referinta la o adancime de 5m, unde conditiile de
existenta sunt mai stabile, cu o biomasa umeda de aproximativ 500g/m2. Ulva
lactuca, o alta specie comuna la litoralul nostru, ce poate da vara biomase
notabile deoarece se dezvolta abundent, influentata fiind de conditiile de
mediu, nu a mai dezvoltat biomase atat de ridicate ca in vara 2009, avand
doar un maxim de 370g/m2 la 1m adancime si 205g/m2 la 2m, comparativ cu
aceeasi perioada a anului cand maximul biomasei umede a fost de
1537,5g/m2. Si biomasa medie a fost mai redusa (287,5g/m2) in comparatie cu
anul 2009 (605g/m2). Cladophora vagabunda, este o specie care se dezvolta din
abundenta la litoralul romanesc si suporta cu usurinta conditiile unor ape
impurificate, fiind totodata un indicator al apelor poluate.
Algele verzi au dominat usor din punct de vedere cantitativ in comparatie cu
cele rosii (Figura nr. 8), fapt datorat speciilor oportuniste Ulva lactuca si
Cladophora vagabunda.
Pagina I.24
Figura nr. 8 - Compozitia procentuala a biomasei pentru Rhodophyta si
Clorophyta, iulie 2010
SECTORUL EFORIE NORD
In anul 2009, in zona Eforie Nord au fost colectate probe fitobentale de la
adancimi de 1 si 3 m unde a existat substrat prielnic dezvoltarii
macroalgelor.
Speciile identificate au fost urmatoarele: Ulva intestinalis, Ulva compressa,
Ceramium rubrum si Ceramium elegans. Algele verzi au dominat din punct de
vedere cantitativ (Figura nr. 9). Astfel, asociatia Ulva intestinalis - Ulva
compressa a inregistrat o biomasa de 410g/m2 la o adancime de 3m, iar Ulva
intestinalis, specie oportunista, capabila de a suporta variatii insemnate de
temperatura si salinitate si cu o capacitate remarcabila de a popula si cele
mai neprielnice medii de viata, a prezentat o biomasa asemanatoare de
425g/m2, la adancimea de 1m.
Cele doua specii de Ceramium, Ceramium rubrum si Ceramium elegans, comune
pentru litoralul romanesc au dezvoltat biomase umede reduse, atat la 1 m,
cat si la 3 m, cuprinse intre 5-30g/m2, dominante fiind speciile genului Ulva.
alge verzi
54%
alge roşii
46%
Pagina I.25
alge roşii
5%
alge verzi
95%
Figura nr. 9 - Compozitia procentuala a biomasei in zona Eforie Nord pentru
Rhodophyta si Clorophyta
Zooplancton
SECTORUL MAMAIA SUD
Referitor la raportul zooplancton trofic-netrofic, componenta trofica a
dominat atat din punct de vedere al densitatii, cat si al biomasei totale,
inregistrind valori de 31.721,6ind/mc, respectiv 795,3mg/mc.
Din punct de vedere cantitativ, componenta trofica a fost dominata de
cladocere urmata de copepode, meroplancton si categoria numita generic
„alte grupe”. Bogatia taxonomica cea mai ridicata apartine in schimb
meroplanctonului, fiind urmata de copepode.
Cladocerele au fost reprezentate de patru specii. Valorile de densitate si
biomasa inregistrate au fost de 16.321,9ind/mc, respectiv 453,2mg/mc. Penilia
avirostris a inregistrat maximele de densitate si biomasa (12.493,7ind/mc,
respectiv 437,3mg/mc) in cadrul zonei de referinta (Figura nr. 10). In cadrul
grupului valorile minime ale acestor parametri au apartinut speciei Evadne
spinifera (62,2ind/mc, respectiv 0,25mg/mc).
Pagina I.26
Tabelul nr. 1 - Lista taxonilor identificati in zona Mamaia
Componenta
mezozooplanctonica Grupe taxonomice Taxoni identificati
Netrofica Infraincr.
Dinoflagellata
Noctiluca scintillans
Acartia clausi
Paracalanus parvus
Ord. Calanoida
Centropages ponticus
Oithona similis
Copepode
Ord. Cyclopoida
Oithona brevicornis
Pleopis polyphemoides
Penilia avirostris
Evadne spinifera
Cladocere Subord. Cladocera
Evadne tergestina
Infracls. Cirripedia Balanus larve: cypris si
naupliu
Cls. Bivalvia larve veligere
Cls. Gastropoda larve veligere
Cls. Polychaeta larve: nectochete
Meroplancton
Ord. Decapoda larve: mysis
Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa
Trofica
Alte grupe
Cls. Larvacea Oikopleura dioica
TOTAL NUMAR TAXONI 17
Copepodele au fost reprezentate de sase specii, patru specii apartinand
ordinului Calanoida si doua apartinand ordinului Cyclopoida (genul Oithona)
(conform Tabelului nr. 1). Valorile de densitate si biomasa au fost de
11.425,9ind/mc, respectiv 239,1mg/mc. Acartia clausi a dominat acest grup
atat ca densitate, cat si biomasa (10.458,2ind/mc si 217,17mg/mc) in timp ce
valorile minime (16,4ind/mc, respectiv 0,20mg/mc) au apartinut speciei
Paracalanus parvus. De mentionat este prezenta copepodului Oithona
brevicornis identificat pentru prima data la litoralul romanesc.
Pagina I.27
Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale
(conform Tabelului nr. 1). Valorile de densitate si biomasa au fost de
3.830,6ind/mc, respectiv 67,6mg/mc. Acestea au variat in limite largi (0,7 –
2.849,1ind/mc, respectiv 0,11–40,6mg/mc) (Figura nr. 10).
In perioada analizata, componenta “alte grupe” a fost dominata de specia
Parasagitta setosa. Populatia acestei specii a inregistrat valori de 117,1ind/mc,
respectiv 33,6mg/mc.
Figura nr. 10 - Structura calitativa a zooplanctonului in zona Mamaia
SECTOARELE TOMIS
Zooplanctonul a fost dominat de componenta trofica cu valori de
42.190,5ind/mc respectiv 1.086,7mg/mc. Componenta netrofica (Noctiluca
scintillans) a inregistrat medii mult mai mici – 26,6ind/mc, respectiv
1,6mg/mc.
Din punct de vedere cantitativ, componenta trofica a fost dominata de
copepode, fiind urmata de cladocere, meroplancton si Parasagitta setosa („alte
grupe”) (Figura nr. 11). Bogatia taxonomica cea mai ridicata apartine tot
copepodelor, fiind urmate de meroplancton.
Pagina I.28
Tabelul nr. 2 - Lista taxonilor zooplanctonici identificati in zona sectoarelor
Tomis
Componenta
mezozooplanctonica Grupe taxonomice Taxoni identificati
Netrofica Infraincr.
Dinoflagellata
Noctiluca scintillans
Acartia clausi
Pseudocalanus elongatus
Paracalanus parvus
Ord. Calanoida
Centropages ponticus
Oithona similis
Oithona nana
Copepode
Ord. Cyclopoida
Oithona brevicornis
Pleopis polyphemoides
Penilia avirostris
Evadne spinifera
Cladocere Subord. Cladocera
Evadne tergestina
Infracls. Cirripedia Balanus larve: cypris si
naupliu
Cls. Bivalvia larve veligere
Cls. Gastropoda larve veligere
Cls. Polychaeta larve: nectochete
Meroplancton
Ord. Decapoda larve: zoëa si mysis
Trofica
Alte grupe Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa
TOTAL NUMAR TAXONI 18
Copepodele au fost reprezentate de sapte specii, patru specii apartinand
ordinului Calanoida si trei apartinand ordinului Cyclopoida. Valorile de
densitate si biomasa au fost de 26.763,3ind/mc, respectiv 595,4mg/mc. Specia
Acartia clausi a inregistrat maximele de densitate si biomasa (25.662,9ind/mc,
Pagina I.29
respectiv 575,9mg/mc) in cadrul componentei zooplanctonice analizata in
aceasta locatie.
Cladocerele au fost reprezentate de patru specii. Valorile de densitate si
biomasa au fost de 10.873ind/mc, respectiv 357,3mg/mc. Penilia avirostris a
inregistrat valorile maxime de densitate si biomasa (10.119,8ind/mc,
respectiv 354,2mg/mc). Valorile minime ale acestor parametri in cadrul
acestui grup, la fel ca si in locatia anterioara, au apartinut speciei Evadne
spinifera (235,8ind/mc, respectiv 0,9mg/mc).
Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale.
Densitatea si biomasa au inregistrat valori de 4.432,4ind/mc, respectiv
93,7mg/mc. Acesti parametri au variat, in cadrul grupului, in limite largi
(11,1 – 2.456,3ind/mc, respectiv 1,5–47,6mg/mc) (Figura nr. 11).
In perioada analizata, componenta “alte grupe” a fost reprezentata doar de
specia Parasagitta setosa. Populatia acesteia a avut valori de 121,8ind/mc,
respectiv 40,2mg/mc (Figura nr. 11).
Figura nr. 11 - Structura calitativa a zooplanctonului in in zona sectoarelor
Tomis
Pagina I.30
SECTORUL EFORIE NORD
Zona Eforie Nord, din punct de vedere calitativ, a fost caracterizata de un
numar de 17 taxoni apartinand unui numar de 11 grupe taxonomice, asa
cum este prezentat in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 3 - Lista taxonilor identificati in zona Eforie Nord
Componenta
mezozooplanctonica
Grupe taxonomice Taxoni identificati
Netrofica Infraincr.
Dinoflagellata
Noctiluca scintillans
Acartia clausi
Pseudocalanus elongatus
Paracalanus parvus
Centropages ponticus
Ord. Calanoida
Calanus euxinus
Oithona similis
Copepode
Ord. Cyclopoida
Oithona brevicornis
Pleopis polyphemoides Cladocere Subord. Cladocera
Penilia avirostris
Infracls. Cirripedia Balanus larve: cypris si
naupliu
Cls. Bivalvia larve veligere
Cls. Gastropoda larve veligere
Cls. Polychaeta larve: nectochete
Meroplancton
Incr. Phoronida larve: actinotrocha
Incr. Chaetognatha Parasagitta setosa
Trofica
Alte grupe
Cls. Larvacea Oikopleura dioica
TOTAL NUMAR TAXONI 17
Componenta trofica, similar cu celelalte locatii analizate, a dominat
zooplanctonul, inregistrind valori medii de 3.655,7ind/mc respectiv
99,38mg/mc.
Pagina I.31
Componenta netrofica (Noctiluca scintillans) a avut insa valori de densitate si
biomasa mai mari decat in celelalte zone de interes (469,1ind/mc, respectiv
29,32mg/mc).
Din punct de vedere cantitativ, componenta trofica a fost dominata de
copepode fiind urmata de meroplancton, „alte grupe” si cladocerele. Grupul
cel mai bogat taxonomic este tot cel al cladocerelor.
Figura nr. 12 - Structura calitativa a zooplanctonului in zona Eforie Nord
Copepodele au fost reprezentate de 7 specii, 5 specii apartinand ordinului
Calanoida si doua apartinand ordinului Cyclopoida (conform Tabelului nr. 3).
Valorile de densitate si biomasa au fost de 2.768ind/mc, respectiv 76,2mg/mc.
Pseudocalanus elongatus a inregistrat maximele de densitate si biomasa
(756,46ind/mc, respectiv 24,81mg/mc) in cadrul componentei zooplanctonice
analizata in aceasta zona.
Meroplanctonul a fost constituit din stadiile larvare a cinci grupe bentale
(conform Tabelului nr. 3). Valorile de densitate si biomasa au fost de
795,3ind/mc, respectiv 12,7mg/mc. Minimele si maximele de densitate si
biomasa au variat in limite largi: intre 2 – 730ind/mc densitate respectiv 0,02–
8mg/mc biomasa (vezi Figura nr. 12).
Pagina I.32
Grupul numit generic “alte grupe” a avut valori de 83,2ind/mc densitate si
10,3mg/mc biomasa. Specia Parasagitta setosa a asigurat dominanta grupului.
Cladocerele au fost slab reprezentate, doar de doua specii fiind identificate in
probe. Densitatea si biomasa inregistrata de acestea au fost de 9,3ind/mc,
respectiv 0,19mg/mc.
Zoobentos
SECTORUL MAMAIA SUD
Din punct de vedere calitativ, in zona studiata s-au identificat 15 specii
macrozoobentale repartizate pe grupe, astfel: viermi policheti – 5 specii,
moluste - 8 specii, 2 crustacei cirripedul – Balanus improvisus si amfipodul
Ampelisca diadema (Tabelul nr. 4 ; Figura nr. 13).
Figura nr. 13 – Structura populatiilor de nevertebrate bentale pe grupe
taxonomice de pe substratul nisipos
Structura calitativa a faunei bentale s-a caracterizat prin dominanta ca
frecventa a doua specii caracteristice biocenozei nisipurilor fine, L.
mediterraneum (49%) si polichetul Spio filicornis (50%), urmate de una din
speciile asociate comunitatii, Cerastoderma edule (35%). Alte doua specii de
moluste bivalve insotitoare nisipurilor fine cu Lentidium, dar cu o extindere a
arealului lor spre adancimi de 30-40m, Mya arenaria si Anadara inaequivalvis,
au completat tabloul malacofaunei, dar cu populatii mai putin numeroase in
zona de referinta.
Polichete
33%
Gas tropode
13%
B ivalve
41%
Crus tacei
13%
Pagina I.33
Aparitia bivalvei Mytilus galloprovincialis in biocenoza psamobionta nu mai
poate fi considerata accidentala, indivizii de talie mica dominand in
populatiile existente. Larvele veligere ale molustelor au fost intalnite destul
de frecvent, in cantitati mai mari fiind cele ale midiilor.
Tabelul nr. 4 - Lista speciilor macrozoobentale identificate in sectorul
Mamaia
Specii macrozoobentale
Neanthes succinea
Capitella capitata
Polydora cornuta
Melinna palmata
Spio filicornis
POLYCHAETA
Hydrobia ventrosa
Cyclope neritea
Mytilus galloprovincialis
Anadara inaequivalvis
Venus gallina
Cerastoderma edule
Mya arenaria
Lentidium mediterraneum
MOLLUSCA
Balanus improvisus
Ampelisca diadema
CRUSTACEA
Compozitia faunei de viermi policheti, care constituie o principala
componenta a cenozei luate in studiu a fost alcatuita din specii cu o larga
valenta ecologica (polichetele oportuniste, rezistente la conditii de mediu
mai putin favorabile - Neanthes succinea, Polydora limicola, Melinna palmata),
dar si din specii tipice substratului nisipos (Spio filicornis).
In ceea ce priveste bivalva Lentidium mediterraneum, abundenta numerica
inregistrata a fost de 12.550exemplare/m2, dominand in densitate, intr-un
procent de 72% indivizi tineri inscrisi in clasa de lungime de 2-3mm. Aceste
populatii formate din indivizi tineri contribuie, in continuare, la ameliorarea
Pagina I.34
structurii populationale a speciei, fapt constatat in ultimii ani in biocenoza
nisipurilor fine.
Ca si L. mediterraneum, polichetul Spio filicornis, specie caracteristica
comunitatii nisipurilor fine, mai putin toleranta la schimbarea conditiilor de
mediu, este considerat un bun indicator al starii biocenozei. Prezenta
acestuia in comunitatea de referinta a fost constanta in arealul tipic de
raspandire, cu o abundenta numerica de 5.800exemplare/m2.
SECTOARELE TOMIS
La adancimi mai mici, fauna comunitatilor de nevertebrate de pe substrat
dur este dominata si de bivalva Mytilaster lineatus. Celelalte bivalve intalnite
pe substratul dur (Mya arenaria, Lentidium mediterraneum) sunt elemente
alohtone sedimentofile a caror prezenta se poate datora pe de o parte
vecinatatii zonelor sedimentare, iar pe de alta parte depunerii pe piatra a
unui strat oarecare de sediment. De altfel, indivizii apartinand acestor specii
rar depasesc 3-4mm lungime.
Fauna vagila este mai diversa si reprezentata de amfipode precum
Microdeutopus gryllotalpa, Stenothoe monoculoides, Corophium sp, Melita palmata,
Amphithoe vaillanti, isopode ca Dynamene bidentata si Idotea baltica si o serie de
polichete ca Salvatoria clavata, Exogone naidina, Nereiphylla rubiginosa, Neanthes
succinea sau Platynereis dumerilli (Tabelul nr. 5; Figura nr. 14). De asemenea,
polichetele tubicole precum Fabricia stellaris sunt foarte frecvent intalnite la
aceste adancimi in comunitatile de pe substratul dur.
Tabelul nr. 5 - Lista speciilor macrozoobentale identificate pe substratul
stancos, 2010 – sectoarele Tomis
Specii macrozoobentale
Salvatoria clavata
Playinereis dumerilli
Nereiphylla rubiginosa
Exogone naidina
Neanthes succinea
Fabricia stellaris
POLYCHAETA
Pagina I.35
Specii macrozoobentale
Mytilus galloprovincialis
Mytilaster lineatus
Mya arenaria
Telina tenuis
Lentidium mediterraneum
MOLLUSCA
Balanus improvisus
Corophium sp
Microdeutopus gryllotalpa
Stenothoe monoculoides
Melita palmata
Idotea baltica
Dynamene bidentata
CRUSTACEA
Polychaeta
32%
B ivalvia
26%
Amphipoda
26%
Isopode
11%
Cirripedia
5%
Figura nr. 14 – Structura populatiilor de nevertebrate bentale pe grupe
taxonomice de pe substratul stancos
Analiza structurii pe clase de lungime a populatiilor de midii a relevat un
procent mare de indivizi tineri apartinand clasei de lungime 0-10mm.
Existenta unei cantitati mai mari de indivizi tineri paralel cu prezenta unor
indivizi mai varstnici, indica ritmul inalt de crestere a efectivului
populatiilor de midii, ritm care permite o refacere a stocurilor acestei specii
atunci cand se produc pierderi importante la nivelul populatiilor sale.
Pagina I.36
Mytilaster lineatus, a doua bivalva caracteristica substratului pietros a avut
densitati de pana la 580exemplare/m2, dominand in densitate indivizi tineri,
inscrisi in clasa de lungime 0-5mm.
Fauna vagila reprezentata in special de grupele de viermi si crustacei a
inregistrat in general densitati moderate. Luand in discutie grupul
crustaceilor reprezentat in mare parte de amfipode a reiesit ca densitatile
cele mai mari au fost inregistrate de amfipodul cu afinitati iliofile,
Mycrodeutopus gryllotalpa.
SECTORUL EFORIE NORD
Pe banda litorala din zona Eforie Nord, unde se sparg valurile, in etajul
mediolitoral, se intalneste bivalva Donacilla cornea, specie care in sezonul rece
coboara in mare pana la adancimi de 0,5-1,5m sau se poate ingropa in
straturile profunde ale sedimentului. In anul 2010, in sectorul studiat, au fost
gasite exemplare de Donacilla inregistrand o densitate de 383exemplare/m2.
Pe unele suprafete, s-au intalnit specii caracteristice nisipurilor fine
(bivalvele Lentidium mediterraneum, Chamelea galina, Telinna tenuis), care
coboara pana catre izobata de 20m. Alte moluste bivalve identificate, care
apar si la adancimi de pana la 30m au fost speciile Mya arenaria, Anadara
inaequivalvis, care desi au densitati mai mici decat in zonele de nord, se afla
prezente aproape permanent la toate adancimile.
In ceea ce priveste compozitia faunei de viermi policheti, care constituie o
principala componenta a cenozei luate in studiu, aceasta a fost alcatuita din
specii cu o larga valenta ecologica (polichetele oportuniste, rezistente la
conditii de mediu mai putin favorabile - Neanthes succinea, Polydora cornuta)
dar si din specii tipice substratului nisipos (Spio decorata, Nephthys hombergii,
Pygospio elegans) (Figura nr. 15; Tabelul nr. 6).
Crustaceii, o alta grupa importanta care face parte din spectrul faunistic al
zonei cercetate, au fost prezenti printr-un amestec de specii strict psamicole
cu specii alohtone - petricole fitofile (Dexamine spinosa, Microdeutopus
gryllotalpa). (Figura nr. 15; Tabelul nr. 6).
Pagina I.37
Figura nr. 15 – Structura populatiilor de nevertebrate bentale pe grupe
taxonomice la adancimea de 5m, substrat sedimentar, Eforie Nord
Tabel nr. 6 - Lista speciilor de nevertebrate bentale identificate in locatia
Eforie Nord
Specii zoobentale
Capitella capitata
Neanthes succinea
Nephtys hombergii
Polydora conuta
Pygospio elegans
Spio decorata
Spionidae varia
POLYCHAETA
Hydrobia ventrosa
GASTROPODA
Anadara inaequivalvis
Telina tenuis
Mya arenaria
Chamelea gallina
Lentidium mediterraneum
BIVALVIA
Balanus improvisus
Microdeutopus gryllotalpa
Dexamine spinosa
CRUSTACEA
Polychaeta
40%
Molus te
40%
Amphipoda
13%
Cirripedia
7%
Pagina I.38
La adancimea de 5m structura populationala arata dominanta speciilor de
bivalve nu numai in ceea ce priveste numarul speciilor, ci si din punct de
vedere cantitativ. Populatiile dominate de micuta bivalva Lentidium, cu o
structura si o diversitate specifica relativ mica indica prezenta comunitatii
nisipurilor fine cu Lentidium mediterraneum. Aceasta a inregistrat o densitate
medie de 19944 exemplare/m2 si o biomasa de 422.3g/m2, ceea ce ii confera o
dominanta de circa 90% din punct de vedere al densitatii si de 50% din punct
de vedere al biomasei. Alaturi de Lentidium, bivalva Chamelea gallina a
inregistrat o densitate de 1218exemplare/m2, dar datorita faptului ca a fost
reprezentata prin indivizi de talie mica (sub 10mm), nu a avut o pondere
foarte importanta ca biomasa (250g/m2). Anadara inaequivalvis este a treia
specie dominanta in populatie nu atat ca densitate (71 exemplare/m2), cat
mai ales ca biomasa (229g/m2).