RAPORT - Orientare în carieră prin metode computerizateconsilieresiorientare.ro/wp-content/uploads/2017/01/Studiu... · tradiționale de consiliere și orientare profesională

“Proiect cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

2007– 2013” Investeşte în oameni!

RAPORT

“EFICIENȚA PLATFORMELOR MULTIUSER ONLINE PENTRU

CONSILIEREA ȘI ORIENTAREA PROFESIONALĂ A ELEVILOR”

OBIECTIVE

Studiul de eficiență al intervenției de consiliere vocațională prin platforma CCP urmărește

cuantificarea beneficiilor raportate de elevi și de consilieri școlari prin metode de evaluare

standardizate și practici valide de analiză stastistică descriptivă și inferențială. Scopul

demersului de cercetare este de obține la final răspusuri bazate empiric la următoarele

întrebări cheie:

i. Este intervenția prin CCP eficientă, per ansamblu, pentru elevi?

ii. Pot fi observate efectele intervenției la mai multe categorii de elevi (de

exemplu, elevi din clase diferite sau cu profiluri de învățământ diferite)?

iii. Pot fi observate efectele intervenției în toate aspectele vizate de procesul de

consiliere vocațională (de exemplu, cunoștințe teoretice, autocunoaștere,

cunoașterea lumii ocupațiilor, identificarea ocupațiilor potrivite, autoeficacitate

în luarea deciziilor)?

iv. Este intervenția prin CCP eficientă, per ansamblu, pentru consilieri?

v. Aduce intervenția prin CCP beneficii mai mari decât mijloacele tradiționale de

consiliere vocațională?

vi. Solicită intervenția prin CCP mai puțin efort decât mijloacele tradiționale de

consilere vocațională?

METODE

Studiu pilot.

Înainte de a demara studiul prezent de eficiență, un studiu pilot a fost efectuat pe un

eșantion restrâns de elevi (N=82) și consilieri (N=33) din județul Cluj. Studiul pilot a avut ca

scop testarea designului de cercetare și a procedurilor de lucru, analiza instrumentelor de

evaluare dezvoltate și estimarea timpului de lucru pentru desfășurarea studiului de eficiență

la scală mai largă, precum și planificarea metodelor de prelucrare a datelor și de analiză

statistică care vor fi utilizate ulterior. În urma studiului pilot au fost aduse modificări relevante

în designul de cercetare și conținutul instrumentelor de evaluare, au fost dezvoltate

materiale de instruire a consilierilor implicați în studiu și au fost finalizate procedura de lucru



în colectarea datelor și metodele de analiză statistică pentru testarea ipotezelor de

cercetare.

Participanți

Eșantionul de elevi din lotul activ (elevii care au beneficiat de intervenția CCP) este compus

din 2590 elevi din clasele IX-XII din 32 de licee din 18 localități, acoperind patru județe: Bihor

(BH), Bistrița-Năsăud (BN), Cluj (CJ) și Timiș (TM). Liceele au avut clase cu șase profiluri

diferite: artistic, pedagogic, real, tehnologic, teologic și uman.

Clasa IX Clasa X Clasa XI Clasa XII

N 307 460 909 914

% 11.85 17.76 35.1 35.29

Tabel 1. Distribuția elevilor pe clase (N=2590).

BH BN CJ TM

N 1870 61 402 257

% 72.2 2.36 15.52 9.92

Tabel 2. Distribuția elevilor pe județe (N=2590). Localitățile incluse în eșantion (18) sunt: Aleșd (BH),

Beiuș (BH), Borș (BH), Bratca (BH), Marghita (BH), Oradea (BH), Popești (BH), Salonta (BH), Ștei

(BH), Suplacu de Barcău (BH), Vadul Crișului (BH), Bistrița (BN), Năsăud (BN), Cluj-Napoca (CJ),

Buziaș (TM), Gătaia (TM), Giroc (TM), Peciu Nou (TM).

ARTISTIC PEDAGOGIC REAL TEHNOLOGIC TEOLOGIC UMAN

N 60 189 877 712 40 712

% 2.32 7.3 33.86 27.49 1.54 27.49

Tabel 3. Distribuția elevilor în funcție de profilul clasei/liceului (N=2590).

Se poate observa că cei mai mulți elevi provin din clasele XI și XII (împreună reprezintă

70.4% din eșantion). Majoritatea elevilor provin din județul BH (72%). Cei mai mulți elevi

provin din clase cu profil real, uman și tehnologic (88.9% din eșantion), în proporții relativ

egale.

Eșantionul de elevi din lotul de control (elevii care nu au beneficiat de nicio intervenție) este

compus din 148 de elevi din clasele X-XII de la 4 licee din 2 localități din județul CJ. Liceele



au avut clase cu două profiluri: real și tehnologic. În tabelul de mai jos sunt prezentate

caracteristicile eșantionului.

Județ Clasă Profil

CJ X XI XII REAL TEHNOLOGIC

N 148 81 45 22 43 105

% 100 54.73 30.41 14.86 29.05 70.95

Tabel 4. Distribuția elevilor din grupul de control (N=148).

Eșantionul de consilieri constă în 44 de consilieri școlari din trei județe în care s-au făcut

intervenții prin CCP: BH (38.6%), CJ (54.5%) și HD (6.8%). Toți consilierii școlari care au

răspuns la chestionarele de eficiență au desfășurat activități de consiliere prin CCP la clase

de elevi, respectând același protocol de intervenție care a fost utilizat în lotul act iv de elevi.

Instrumente

Eficiența platformei CCP a fost evaluată prin două instrumente construite și testate în studiul

pilot. Vorbim de Chestionarul de evaluare a eficienței platformei de consiliere și orientare

profesională, în versiunea pentru elevi (CE-E) și versiunea pentru consilieri școlari (CE-CS).

CE-E. Chestionarul pentru elevi are 10 itemi, grupați pe două subscale: subscala de

cunoștințe declarative (itemii 1-4) și subscala de eficiență personală (itemii 6-10). Prima

subscală vizează evaluarea cunoștințelor declarative ale elevilor despre identitatea

vocațională. Cele 4 întrebări cu răspunsuri multiple și un răspuns corect solicită cunoștințele

elevilor despre ce este un profil vocațional, ce sunt interesele vocaționale, ce sunt abilitățile

și valorile legate de muncă, concepte cheie pentru procesul de consiliere în carieră. Itemii

corecți se cotează cu 1 punct, subscala putând avea valori între 0 și 4. Subscala de eficiență

personală în orientarea profesională vizează modul în care elevii își evaluează cunoștințele

despre propriul profil vocațional și despre ce este un profil ocupațional, evaluează măsura în

care elevul cunoaște ocupațiile care i se potrivesc, cât și autoeficacitatea elevilor în privința

deciziilor de carieră. Itemii din această subscală se cotează pe o grilă Likert de la 1 la 7,

scorurile mai mari reflectând un nivel mai ridicat de eficiență personală. Per total, scorurile la

această subscală iau valori între 6 și 42.

CE-CS. Chestionarul pentru consilieri școlari are 8 itemi, care sunt constituiți în două

subscale: valoarea adăugată a utilizării CCP în consiliere versus mijloacele tradiționale

(itemii 1-6) și efortul solicitat de utilizarea CCP versus mijloacele tradiționale (itemii 7-8).

Itemii sunt construiți astfel încât consilierii să compare utilizarea CCP cu mijloacele

tradiționale de consiliere și orientare profesională. Astfel, scorurile minime reflectă lipsa unei

diferențe între CCP și mijloacele tradiționale, iar scorurile maxime reflectă o diferență majoră



între cele două metode. Dacă consilierii consideră că platforma CCP este eficientă în munca

lor, ne așteptăm ca la chestionar să observăm scoruri mari pe scala de valoare adăugată și

scoruri mici pe scara de efort.

Design

Pentru testarea eficienței platformei CCP în cazul elevilor s-a utilizat un design bifactorial 2

(condiție) x 2 (timp), cu două eșantionane independente și două măsurători repetate. Cele

două eșantioane sunt: lotul activ (elevi care beneficiază de intervenția de consiliere prin

CCP) și lotul de control (elevi care nu beneficiază de nicio formă de consiliere pe o perioadă

echivalentă cu durata intervenției CCP). Cele două măsurători sunt aplicarea chestionarului

CE-E în pre-test și în post-test, respectiv înainte și după intervenția CCP în lotul activ. În

lotul de control, aceleași măsurători se fac înainte și după startul perioadei de așteptare,

perioadă echivalentă cu durata intervenției CCP.

GRUP Evaluare pre-test

Intervenție / control (3-4 săptămâni)

Evaluare post-test

activ CE-E (I) Consiliere și orientare profesională prin CCP

CE-E (II)

control CE-E (I) Perioadă de așteptare (nicio intervenție de consiliere)

CE-E (II)

Tabel 5. Designul de cercetare pentru evaluarea eficienței la elevi.

În cazul consilierilor școlari, evaluarea eficienței se face printr-un design post-hoc cu o

singură măsurătoare, respectiv după încheierea intervenției de consiliere la clase prin CCP

aceștia completează chestionarul CE-CS.

Procedură

Înainte de demararea studiului, toți consilierii școlari implicați în demersul de cercetare au

fost instruiți de coordonatorii studiului, prin training și prin furnizarea unor ghiduri scrise,

despre procedura de lucru cu elevii. Studiul s-a desfășurat în licee. Consilierii școlari au

implicat în studiu elevii cu care își desfășoară în mod normal activitățile, în funcție de orarul

fiecărui liceu. În lotul activ, consilierii școlari au aplicat chestionarele de evaluare pre-test la

clase înainte de a începe orice activitate de consiliere. Elevii au completat chestionarele

folosind un cod format din inițialele numelui lor complet. În continuare, pe parcursul a 3-4

săptămâni elevii au beneficiat de activitățile de consiliere. Intervenția consilierilor

presupunea ghidarea elevilor în platforma CCP, evaluarea elevilor în platformă pentru

identificarea profilului vocațional, descoperirea ocupațiilor potrivite, explorarea profilelor

ocupaționale de interes, apoi consilierea studenților prin oferirea de informații despre

ocupații și pregătirea profesională necesară pentru aceste ocupații. Elevii au avut acces



nelimitat la platforma CCP pe parcursul studiului și au beneficiat de minim 4 ore de

consiliere la școală. La finalul perioadei de consiliere, toți elevii au primit încă odată

chestionarul CE-E (în versiune ușor modificată: alternativele de răspuns la întrebările de

cunoștințe au fost reamestecate), pe care l-au completat tot cu un cod format din inițialele

numelui. Tot în această etapă elevii au completat și un chestionar de evaluare a uzabilității

platformei CCP, dar rezultatele de la acest chestionar vor fi descrise în alt studiu. În lotul de

control, consilierii școlari au fost instruiți să aplice chestionarele de evaluare CE-E la mai

multe clase de elevi, la un interval de 3-4 săptămâni, interval echivalent cu durata

intervenției CCP. În acest timp, consilierii școlari nu desfășoară nicio activitate de consiliere

cu acești elevi. Consilierii școlari au fost responsabili de colectarea chestionarelor de la

elevi. Chestionarele erau strânse în plicuri pe clase și livrate prin curier spre coordonatori

pentru a fi introduse în baza de date. Pe parcursul studiului, consilierii nu au fost informați de

rezultatele elevilor la chestionare. După încheierea intervenției în lotul activ, coordonatorii

studiului au distribuit consilierilor școlari chestionarul CE-CS pentru a fi completat.

Analize statistice

Toate datele de la chestionare au fost introduse într-o bază de date electronică în Microsoft

Excel 2007, iar documentele originale au fost scanate în format PDF. Corectitudinea datelor

introduse a fost verificată prin eșantionare de coordonatorii studiului. Tabelele și graficele de

analiză descriptivă au fost realizate în Excel, iar toate testele statistice au fost efectuate în

SPSS 20.

Subscalele chestionarului CE-E (itemii 1-4 și itemii 5-10) au fost analizate separat.

Consistența internă a subscalelor a fost evaluată cu Cronbach alpha. În funcție de distribuția

datelor, teste parametrice (testul t pentru eșantionane dependente) sau neparametrice

(testul de ranguri Wilcoxon) au fost folosite pentru compararea scorurilor pre-test versus

post-test obținute pe cele două subscale. Pragul de semnificație a fost stabilit la p < .05.

Scorurile totale de la subscala de cunoștințe au fost distribuite, conform manualului elaborat

în studiul pilot, în două categorii, împărțind intervalul de valori astfel: cunoștințe scăzute

(valori 0-2) și cunoștințe ridicate (valori 3-4). Testul exact McNemar a fost folosit pentru a

testa dacă există schimbări semnificative pre-test – post-test în ceea ce privește distribuția

scorurilor în aceste categorii. Similar, scorurile totale de la subscala de eficiență au fost

distribuite în trei categorii împărțind intervalul de valori astfel: eficiență scăzută (valori 6-17),

eficiență moderată (valori 18-30) și eficiență ridicată (valori 31-42). Testul exact McNemar a

fost din nou folosit pentru a testa dacă există schimbări semnificative pre-test – post-test.

ANOVA cu măsurători repetate a fost folosită pentru a compara evoluția scorurilor de

eficiență personală în cele două loturi. Au fost evaluate efectele intra-grup, inter-grup și de

interacțiune la pragul .05 de semnificație. Ca analize suplimentare, în lotul activ, ANOVA cu

măsurători repetate a fost folosită pentru a testa diferențele de scoruri pre-test – post-test la

subscala de eficiență, considerând ca factori inter-grup: profilul liceului, județul și clasa.



REZULTATE I: EFICIENȚA CCP PENTRU ELEVI

Efectul intervenției CCP la nivelul cunoștințelor declarative (itemii 1-4) în lotul activ

Au fost analizați primii patru itemi din scala CE-E (subscale de cunoștințe declarative) de la

2585 elevi (99.8%) din lotul activ. Nu au fost luate în considerare chestionarele (0.2%) de la

elevii care au lăsat itemi necompletați în pre-test sau post-test. În graficul de mai jos se

poate observa distribuția răspunsurilor corecte la cei patru itemi în pre-test versus post-test.

Figura 1. Distribuția în procente a răspunsurilor corecte date de elevii din lotul activ la subscala de

cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).

Se observă că există o diferență pozitivă între post-test și pre-test la toți cei patru itemi. Cu

alte cuvinte, mai mulți elevi au răspuns corect la itemii de cunoștințe după utilizarea CCP

(diferențele procentuale sunt: 25.2%, 16.3%, 19% și 12.6%). Pentru a vedea dacă

diferențele în distribuția răspunsurilor corecte și greșite dintre cele două etape de evaluare

sunt semnificative statistic am folosit testul exact McNemar, recomandat pentru eșantioane

dependente. În tabelul de mai jos se poate observa că la fiecare item, diferențele dintre pre-

test și post-test sunt semnificative, în direcția așteptată, respectiv intervenția CCP are un

impact pozitiv semnificativ asupra cunoștințelor declarative evaluate.

43.1 44.3 46.4

56

68.360.6

65.4 68.6

0

10

20

30

40

50

60

70

80

ITEM_1 ITEM_2 ITEM_3 ITEM_4

Distribuția răspunsurilor corecte la subscala de cunoștințe (itemii 1-4)

Pre-test

Post-test



Nr. item Conținut item Testul McNemar

χ2 p

1 La ce se referă profilul vocațional al unei persoane? 341.225 < .001

2 Ce sunt interesele vocaționale? 153.719 < .001

3 Ce sunt valorile legate de muncă? 204.415 < .001

4 La ce se referă abilitățile unei persoane? 106.596 < .001

Tabel 6. Analiza diferențelor pre-test versus post test la itemii din subscala de cunoștințe din CE-E în

lotul activ de elevi (N=2585).

În continuare am analizat scorurile însumate de la primii patru itemi, respectiv scorul total de

cunoștințe declarative. În tabelul de mai jos sunt trecute datele descriptive ale acestui scor.

Testul de ranguri Wilcoxon a fost utilizat pentru compara diferențele pre-test versus post-

test. Se poate observa că există o diferență semnificativă între cele două etape de evaluare.

Scorul total la subscala de cunoștințe este mai mare în post-test, după intervenția CCP.

N Minim Maxim Medie Abatere

standard Mediana Mod

Testul

Wilcoxon

Pre-

test 2585 0 4 1.9 1.215 2

1

(26.9%) Z=20.261,

p < .001 Post-

test 2585 0 4 2.63 1.408 3

4

(41.3%)

Tabel 7. Analiza diferențelor pre-test versus post test la scorul total de la subscala de cunoștințe din

CE-E în lotul activ de elevi (N=2585).

Figura 2. Distribuția în procente a scorului total obținut la subscala de cunoștințe declarative din

chestionarul CE-E în lotul activ (N=2585).

13.8

26.9 26.1

22.2

11.110.4

1516.7 16.6

41.3

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

0 1 2 3 4

Pre-test

Post-test



În continuare, am grupat elevii în două categorii pe baza scorurilor totale obținute:

cunoștine scăzute (valori 0-2) și cunoștințe ridicate (valori 3-4). Diferențele în nivelul de

cunoștințe înainte și după utilizarea CCP au fost analizate statistic prin testul McNemar.

Figura 3. Distribuția în procente a elevilor din lotul activ în cele două categorii de performanță la scala

de cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).

Din nou, se constată diferențe semnificative între pre-test și post test în ceea ce privește

distribuția elevilor în cele două categorii (χ2=341.716, p< .001). Din tabelul de crostabulare

se observă că 908 elevi (35.12%) au trecut din categoria cunoștințe scăzute în categoria de

cunoștințe ridicate și doar 272 de elevi (10.52%) au trecut înregistrat o trecere în sens opus.

Crostabulare distribuție elevi pe baza scorurilor

de cunoștințe declarative (itemii 1-4)

Testul McNemar

PRE-TEST POST-TEST

χ2=341.716

p< .001

CUNOȘTINȚE

SCĂZUTE

CUNOȘTINȚE

RIDICATE

CUNOȘTINȚE

SCĂZUTE

821 908

CUNOȘTINȚE

RIDICATE

272 589

Tabel 8. Crostabulare distribuție elevi pe baza scorurilor totale la subscala de cunoștințe declarative

din CE-E și testarea semnificației diferențelor pre-test vs.post-test prin testul McNemar (N=2585).

În continuare ne-am uitat dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului de

cunoștințe poate fi observat indiferent de profilul clasei din care provin elevii. În tabelul de

mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare profil în parte. Se

66.8

33.2

42.2

57.8

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Cunoștințe scăzute (scor 0-2)

Cunoștințe ridicate (scor 3-4)

Pre-test

Post-test



observă o schimbare pozitivă (o creștere a nivelului de cunoștințe) la 4 din cele 6 profiluri

(96.17% din eșantion): pedagogic, real, tehnologic și uman. Elevii de la 2 profiluri (3.83% din

eșantion) au înregistrat o schimbare negativă (o scădere a nivelului de cunoștințe): artistic și

teologic.

Profilul clasei N MEDIE

(abatere standard) Mediana Testul

Wilcoxon Pre-test Post-test Pre-test Post-test

ARTISTIC 60 2.37 (0.974) 1.93 (1.260) 2 2 Z=2.814 p < 0.01

PEDAGOGIC 189 2.21 (1.265) 2.57 (1.243) 2 3 Z=3.013 p < 0.01

REAL 875 1.95 (1.215) 2.76 (1.379) 2 3 Z=12.653 p < 0.001

TEHNOLOGIC 712 1.59 (1.194) 2.27 (1.428) 1 2 Z=9.868 p < 0.001

TEOLOGIC 39 2.44 (1.231) 1.95 (1.075) 3 2 Z=2.294 p < 0.05

UMAN 710 2 (1.172) 2.95 (1.383) 2 4 Z=13.304 p < 0.001

Tabel 9. Analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test prin testul Wilcoxon la elevii din

lotul activ, împărțiți pe baza profilului de învățământ al clasei de proveniență (N=2585).

Am procedat similar pentru a vedea dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului

de cunoștințe poate fi identificat indiferent de anul de studiu În tabelul de mai jos sunt

sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare clasă în parte. Se observă o

schimbare pozitivă la toate cele 4 clase de liceu incluse în studiu (IX-XII).

Clasa N

MEDIE (abatere standard)

Mediana Testul Wilcoxon

Pre-test Post-test Pre-test Post-test

IX 305 1.59 (1.100) 2.22 (1.476) 1 2 Z=5.945 p < 0.001

X 460 1.53 (1.123) 2.40 (1.442) 1 3 Z=10.227 p < 0.001

XI 908 2.07 (1.188) 2.79 (1.380) 2 3 Z=12.204 p < 0.001

XII 890 2.04 (1.266) 2.77 (1.338) 2 3 Z=11.425 p < 0.001


lotul activ, împărțiți pe baza nivelului de studiu al clasei de proveniență (N=2585).

Am continuat cu același demers și în privința județului de proveniență al elevilor. În tabelul

de mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare județ în parte. Se

observă o schimbare pozitivă la elevii din 3 din cele 4 județe (97.6% din eșantion): BH, CJ și

TM. Nu s-au observat diferențe semnificative la elevii din județul BN (2.4% din eșantion).



JUDEȚ N




BH 1866 1.78 (1.202) 2.68 (1.374) 2 3 Z=20.705 p < 0.001

BN 61 1.85 (1.123) 1.84 (1.052) 2 2 Z=0.377 p = 0.706

CJ 401 2.54 (1.140) 2.80 (1.319) 3 3 Z=3.732 p < 0.001

TM 257 1.81 (1.124) 2.23 (1.709) 2 3 Z=3.093 p < 0.01


lotul activ, împărțiți pe baza județului de proveniență (N=2585).

Compararea lotului activ cu lotul de control pe scala de cunoștințe declarative

În continuare am analizat scorurile obținute de elevii din lotul de control (N=148) la subscala

de cunoștințe declarative (suma totală a itemilor. În tabelul de mai jos sunt trecute datele

descriptive ale acestui scor. Testul de ranguri Wilcoxon a fost utilizat pentru compara

scorurile din pre-test versus post-test. Spre deosebire de lotul activ, în lotul de control nu

există diferențe semnificative între cele două etape de evaluare (Z= .772, p = .44). Scorul

total la subscala de cunoștințe în post-test, după perioada de așteptare de 3-4 săptămâni,

este echivalent cu cel din pre-test.


standard Mediana Mod

Testul

Wilcoxon

Pre-

test 148 0 4 1.71 1.295 2

1

(27.7%) Z=0.772,

p = .440 Post-

test 148 0 4 1.62 1.237 2

1

(32.43%)

Tabel 12. Analiza diferențelor pre-test versus post test la scorul total de la subscala de cunoștințe din

CE-E în lotul de control (N=148).



Figura 4. Distribuția în procente a scorului total obținut la subscala de cunoștințe declarative din

chestionarul CE-E în lotul de control (N=148).

Analizând scorurile elevilor din lotul de control pe cele două niveluri de cunoștințe (scăzut vs.

ridicat) se constată că există diferențe semnificative între pre-test și post test în ceea ce

privește distribuția elevilor (χ2=4.694, p< .05). Din tabelul de crostabulare se observă că 11

elevi (7.43%) au trecut din categoria de cunoștințe scăzute în categoria superioară, dar de

două ori mai mulți elevi (25 de elevi, 16.89%) au trecut din categoria de cunoștințe ridicate în

categoria inferioară în lipsa unei intervenții. Din totalul de 148 de elevi din lotul de control, 89

elevi (60.13%) au rămas în categoria de cunoștințe scăzute.


de cunoștințe declarative (itemii 1-4)

Testul McNemar

PRE-TEST POST-TEST

χ2=4.694

p< .05

CUNOȘTINȚE

SCĂZUTE

CUNOȘTINȚE

RIDICATE

CUNOȘTINȚE

SCĂZUTE

89 11

CUNOȘTINȚE

RIDICATE

25 23

Tabel 13. Crostabulare distribuție elevi în lotul de control pe baza scorurilor totale la subscala de

cunoștințe declarative din CE-E și testarea semnificației diferențelor pre-test vs.post-test prin testul

McNemar (N=148).

21.62

27.7

18.24

22.97

9.46

19.59

32.43

25

12.1610.81

0

5

10

15

20

25

30

35

0 1 2 3 4

Pre-test

Post-test



Figura 5. Distribuția în procente a elevilor din lotul activ în cele două categorii de performanță la scala

de cunoștințe declarative din chestionarul CE-E (N=2585).

Este important de observat că procentul de elevi care în pre-test înregistrează un nivel

scăzut de cunoștințe este echivalent în cele două loturi (activ: 66.8 vs control: 67.6%), dar în

lotul activ doar 31.76% dintre aceștia au rămas în categoria de cunoștințe scăzute în urma

intervenției CCP. În schimb, în lotul de control, aproape de două ori mai mulți elevi (60.13%)

au rămas în această categorie. De asemenea, în lipsa intervenției de consiliere, doar 7.43%

din elevi au trecut din categoria de cunoștințe scăzute în categoria superioară, pe când în

lotul activ 35.12% (aproape de 5 ori mai mulți elevi) au înregistrat acest progres.

Folosind testul U Mann-Whitney pentru eșantioane independente am comparat direct

performanța elevilor din cele două loturi pe scala de cunoștințe declarative. Se poate

observa din tabelul de mai jos că nu sunt diferențe semnificative între grupuri în pre-test, dar

în post-test există diferențe semnificative, elevii din lotul activ având scoruri mai mari.

LOT N

Medie (abatere

standard) Mediana

Testul U Mann-

Withney

Pre-test Post-test Pre-test Post-test Pre-test Post-test

***

control 148 1.71

(1.295)

1.62

(1.237) 2 2

Z=1.839,

p = .066

Z=8.535,

p < .001 activ 2585

1.9

(1.215)

2.63

(1.408) 2 3

Tabel 14. Compararea scorurilor de la subscala de cunoștințe declarative între cele două loturi de

elevi.

67.6

32.4

77

23

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Cunoștințe scăzute (scor 0-2)

Cunoștințe ridicate (scor 3-4)

Pre-test

Post-test



Evoluția diferențială a scorurilor de la scala de cunoștințe declarative în cele două loturi

poate fi observată clar în graficul de mai jos.

Figura 6. Evoluția scorurilor de cunoștințe declarative în cele două loturi de elevi. (*** p < .001)

Efectul intervenției CCP la nivelul eficienței personale (itemii 5-10) în lotul activ

Înainte de a testa efectul intervenției CCP, am analizat proprietățile subscalei de eficiență

personală (itemii 5-10). Consistența internă a scalei este foarte bună (Cronbach alpha =

.871 în pre-test și .890 în post-test) și nu a fost identificat niciun item care, prin eliminarea

sa, ar putea crește valoarea Cronbach alpha. Intercorelațiile dintre itemi (Pearson r) sunt

prezentate în tabelele de mai jos. Se poate observa că toți itemii corelează semnificativ (p <

.001) atât în pre-test, cât și în post-test.

5 6 7 8 9 10

Item 5 .

Item 6 .647 ** .

Item 7 .580 ** .592 ** .

Item 8 .600 ** .542 ** .538 ** .

Item 9 .519 ** .529 ** .477 ** .575 ** .

Item 10 .506 ** .469 ** .538 ** .478 ** .380** .



Tabel 15. Intercorelații itemi din scala de eficiență personală CE-E, efectuate pe baza măsurătorilor

pre-test din lotul activ (N=2590).

5 6 7 8 9 10

Item 5 .

Item 6 .682 ** .

Item 7 .602 ** .597 ** .

Item 8 .645 ** .608 ** .564 ** .

Item 9 .595 ** .595 ** .525 ** .656 ** .

Item 10 .520 ** .520 ** .517 ** .513 ** .491** . Tabel 16. Intercorelații itemi din scala de eficiență personală CE-E, efectuate pe baza măsurătorilor

post-test din lotul active (N=2590).

În tabelul de mai jos prezentăm statisticile descriptive pentru toți itemii subscalei, iar apoi

semnificația diferențelor pre-test versus post-test prin testul Wilcoxon.


standard

Mediana Mod

Item 5 Pre-test 2585 1 7 4.46 1.537 4 4

Post-

test

2584 1 7 5.41 1.250 6 6

Item 6 Pre-test 2584 1 7 4.45 1.558 5 5

Post-

test

2583 1 7 5.40 1.226 6 6

Item 7 Pre-test 2582 1 7 4.99 1.481 5 5

Post-

test

2584 1 7 5.62 1.220 6 6

Item 8 Pre-test 2579 1 7 4.42 1.641 4 4

Post-

test

2583 1 7 5.44 1.308 6 6

Item 9 Pre-test 2583 1 7 3.78 1.550 4 4

Post-

test

2582 1 7 514 1.364 5 6

Item

10

Pre-test 2585 1 7 5.23 1.584 6 6

Post-

test

2577 1 7 5.91 1.199 6 7

Tabel 17 Statistică descriptivă pentru scorurile obținute de elevii din lotul activ la fiecare item din

scala de eficiență personală CE-E.



Nr. item Conținut item Testul Wilcoxon

Z p

5 Cât de bine îți cunoști interesele vocaționale? 26.628 < .001

6 Cât de bine îți cunoști valorile legate de muncă? 25.705 < .001

7 Cât de bine îți cunoști abilitățile? 18.709 < .001

8 Cât de bine cunoști care ocupații se potrivesc cu profilul tău vocațional?

25.314 < .001

9 Cât de bine cunoști care sunt elementele unui profil ocupațional?

31.366 < .001

10 Cât de încrezător/încrezătoare ești că vei alege în viitor o ocupație potrivită pentru tine?

19.604 < .001

Tabel 18. Analiza diferențelor pre-test vs post-test în lotul activ pentru fiecare item din scala de

eficiență personală CE-E.

Mai departe am continuat prin analiza scorurilor totale de la subscala de eficiență personală

din pre-test și post-test, obținute prin însumarea itemilor 5-10.

N Min Max Medie Abatere standard Mediana Mod

Pre-test 2586 6 42 27.29 7.300 28 27

Post-test 2585 10 42 32.89 6.097 34 36

Tabel 19. Statistică descriptivă pentru scorul total pre-test și post-test în lotul activ la scala de


Pentru a vedea dacă există diferențe semnificative statistic între pre-test și post-test, am

folosit testul nonparametric Wilcoxon. Rezultatul obținut (Z= 32.315, p <.001) arată că există

diferențe semnificative între pretest și post-test în ceea ce privește nivelul de eficiență

personală al elevilor. Mărimea efectului poate fi calculată prin formula r = Z/√N, ceea ce

result un efect mediu (r= .635). Același rezultat a fost obținut însă și prin testul parametric t

pentru eșantioane dependente [ t(2580)= 36.668, p < .001 ]. Cu alte cuvinte, în urma

intervenției prin CCP elevii raportează un nivel mai ridicat de eficiență personală în ceea ce

privește orientarea lor în carieră. Mărimea efectului poate fi calculată prin Cohen d, ajustat

pentru eșantioane dependente în funcție de corelația dintre măsurători (r= .343, p < .001),

ceea ce înseamnă d= .729, respectiv un efect mediu-ridicat.



Figura 7. Diferența pre-test versus post-test la scorul total de eficiență personală CE-E (N=2585).***

p < .001

O a doua metodă de a compara etapele pre-test și post-test a fost prin distribuirea elevilor în

trei categorii de eficiență personală, pe baza scorurilor de la itemii subscalei. Categoriile au

fost stabilite a priori, împărțind plaja de răspunsuri posibile între minimul și maximul scalei în

trei intervale egale: eficiență scăzută (interval 6-17), eficiență moderată (interval 18-30) și

eficiență ridicată (interval 31-42). Din graficul de mai jos se poate observa clar că în pre-test

majoritatea elevilor (52.4%) este întrunită în categoria de eficiență medie. În contrast, în

post-test, majoritatea elevilor (68.7%) este întrunită în categoria de eficiență ridicată.

Figura 8. Distribuția elevilor din lotul activ în cele trei categorii de eficiență personală definite pe baza

scorurilor totale obținute în pre-test și post-test (N=2585).

27.29

32.89

10

15

20

25

30

35

40

Pre-test Post-test

Scor total eficiență personală (itemii 5-10)

11.5

52.4

36.1

2

29.2

68.7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Eficiență scăzută (scor 6-17)

Eficiență moderată (scor 18-30)

Eficiență ridicată (scor 31-42)

Pre-test

Post-test

***



În pasul următor, testul neparametric McNemar a fost utilizat pentru a compara diferențele

pre-test versus post-test în ceea ce privește distribuția procentelor de elevi în categoriile de

eficiență moderată și ridicată. Rezultatul testului indică o diferență este semnificativă statistic

(χ2=341.716, p< .001). În tabelul de crostabulare de mai jos se poate observa că 774 de

elevi (34.05%) au trecut din categoria de eficiență moderată (pre-test) în categoria de

eficiență ridicată (post-test). În contrast, doar 100 de elevi (4.39%) au evoluat în direcția

opusă.


de eficiență personală (itemii 5-10)

Testul McNemar

PRE-TEST POST-TEST

χ2=518.225

p< .001

EFICIENȚĂ

MODERATĂ

EFICIENȚĂ

RIDICATĂ

EFICIENȚĂ

MODERATĂ

567 774

EFICIENȚĂ

RIDICATĂ

100 832

Tabel 20. Crostabulare distribuție elevi pe baza scorurilor totale la subscala de eficiență personală din

CE-E și testarea semnificației diferențelor pre-test vs.post-test prin testul McNemar(N=2585).

În continuare ne-am uitat dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului de eficiență

personală a fost înregistrat la elevii de la fiecare dintre cele 6 profiluri incluse. În tabelul de

mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare profil în parte. Se

observă o schimbare pozitivă (o creștere a nivelului de eficiență personală) la toate cele 6

profiluri din eșantion.

Profilul clasei N




ARTISTIC 60 29.25 (5.210)

31.13 (5.404)

29 32 Z=5.422 p < 0.001

PEDAGOGIC 189 29.20 (7.891)

33.13 (5.849)

30 34 Z=5.794 p < 0.001

REAL 876 25.77 (7.413)

32.59 (6.273)

26 34 Z=20.637 p < 0.001

TEHNOLOGIC 707 27.74 (7.134)

33.18 (6.322)

28 34 Z=17.355 p < 0.001

TEOLOGIC 40 25.83 (7.038)

27.90 (6.771)

24.5 26 Z=2.869 p < 0.01

UMAN 710 28.11 (6.992)

33.25 (5.586)

28 34 Z=16.315 p < 0.001

Tabel 21. Subscala de eficiență personală: analiza pe subgrupuri a diferențelor pre-test vs.post-test

prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza profilului de învățământ al clasei de

proveniență (N=2582).



Am procedat similar pentru a vedea dacă efectul pozitiv al intervenției CCP asupra nivelului

de eficiență personală poate fi identificat indiferent la toți anii de studiu În tabelul de mai jos

sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare clasă în parte. Se observă o

schimbare pozitivă la toate cele 4 clase de liceu incluse în studiu (IX-XII).

Clasa N




IX 305 26.62 (7.695) 32.30 (6.772) 27 34 Z=10.469 p < 0.001

X 460 27.03 (7.098) 32.85 (6.265) 28 34 Z=14.384 p < 0.001

XI 905 27.11 (6.950) 32.42 (5.684) 27 33 Z=19.775 p < 0.001

XII 889 27.78 (7.620) 33.63 (6.118) 29 35 Z=18.362 p < 0.001


prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza anului de studiu al clasei de proveniență

(N=2559).

Am continuat cu același demers și în privința județului de proveniență al elevilor. În tabelul

de mai jos sunt sintetizate diferențele pre-test vs. post-test pentru fiecare județ în parte. Se

observă o schimbare pozitivă la elevii din toate cele 4 județe.

JUDEȚ N




BH 1861 27.44 (7.578) 33.37 (6.050) 28 34 Z=26.748 p < 0.001

BN 61 24.70 (6.591) 29.98 (7.549) 24 32 Z=6.085 p < 0.001

CJ 402 27.31 (5.829) 31.18 (5.437) 27 32 Z=13.712 p < 0.001

TM 257 26.76 (7.373) 32.79 (6.389) 27 34 Z=10.986 p < 0.001


prin testul Wilcoxon la elevii din lotul activ, împărțiți pe baza județului de proveniență (N=2581).

Utilizând ANOVA pentru măsurători repetate am comparat în mod direct dacă există

diferențe semnificative în evoluția elevilor din sub-grupurile menționate mai sus. Nu au fost

identificate diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește clasa din care provin

elevii [ F(3, 2555)=26.140, p = .868 ], dar au fost diferențe semnificative pentru județul de

proveniență [ F(3, 2555)=247.180, p < .001 ] și profilul clasei [ F(5, 2553)=290.140, p < .001

]. Graficele de mai jos prezintă evoluția scorurilor de eficiență la sub-grupurile de elevi.



Figura 9. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ definite

pe baza clasei de proveniență (N=2577).



Figura 10. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ

definite pe baza județului de proveniență (N=2577).

Figura 11. Evoluția scorurilor de eficiență personală în cele 4 subgrupuri de elevi din lotul activ

definite pe baza profilului clasei de proveniență (N=2577).

Un aspect important al intervenției CCP vizează creșterea sentimentului de autoeficacitate la

elevi în ceea ce privește alegerea unei ocupații potrivite. Per ansamblu, am observat deja că

prin utilizarea CCP scorurile de autoeficacitate (itemul 10 din chestionarul CE-E) cresc

semnificativ în lotul activ. O atenție deosebită trebuie însă acordată elevilor din clasa a XII,

cei care sunt cel mai aproape de luarea unei decizii majore de carieră, respectiv finalizarea

studiilor liceale, parcurgerea examenului de bacalaureat și continuarea cu alte programe de

învățământ superior, de formare profesională sau angajarea într-o anumită ocupație. Prin

urmare, în continuare am analizat scorurile din sub-eșantionul de elevi din clasa a XII

(N=890) la itemul de autoeficacitate. Se poate vedea în graficul de mai jos că există o

diferență considerabilă în distribuția scorurilor în pre-test versus post-test. În primul rând,

dacă în pre-test 16.8% din elevi raportau un nivel scăzut de autoeficacitate (scoruri 1-3),

doar 5.7% raportează un nivel scăzut în post-test. La polul opus, dacă 23% din elevi

raportează un nivel foarte ridicat de autoeficacitate în pre-test, 43% raportează același nivel

de autoeficacitate în post-test.



Figura 12. Distribuția în procente a scorurilor de autoeficacitate în luarea deciziilor (itemul 10 CE-E)

în lotul activ de elevi (N=890).

Compararea lotului activ cu lotul de control pe scala de eficiență personală

Scala de eficiență personală (itemii 5-10) înregistrează o consistență internă foarte ridicată și

în lotul de control (Cronbach alpha = .824 în pre-test și .847 în post-test) și nu a fost

identificat niciun item care, prin eliminarea sa, ar putea crește valoarea Cronbach alpha. În

continuare prezentăm un tabel de statistică descriptivă a scorului total de la această

subscală.


standard

Mediana Mod

Pre-test 148 11 42 28.73 6.285 29 32

Post-test 148 9 42 28.45 6.697 28 28

Tabel 24. Statistică descriptivă pentru scorul total pre-test și post-test în lotul de control la scala de


Se poate observa din tabel că valorile pre-test și post-test nu diferă foarte mult. Am folosit

din nou testul nonparametric Wilcoxon pentru a vedea dacă există diferențe semnificative

statistic între cele două etape. Rezultatul obținut (Z= 0.675, p =.500) confirmă faptul că nu s-

au înregistrat diferențe semnificative între pretest și post-test în ceea ce privește nivelul de

3.75.5

7.6

11.7

20.2

28

23.3

0.3 14.4

6.3

15.4

29.1

43.5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 2 3 4 5 6 7

Autoeficacitate în alegerea ocupației potrivite (elevi clasa XII, N=890)

Pre-test

Post-test



eficiență personală al elevilor în lotul de control. Același rezultat a fost surprins folosind și

prin testul parametric t pentru eșantioane dependente [ t(147)= 0.860, p = .391 ]. Rezultatele

sunt diferite de cele obținute în lotul activ, unde s-a înregistrat o creștere semnificativă, cu o

mărime medie a efectului, în scorurile de eficiență personală.

Figura 13. Diferența pre-test versus post-test la scorul total de eficiență personală CE-E în lotul de

control (N=148).

Pentru a compara direct evoluția scorurilor de eficiență personală la elevii din cele două

loturi, am utilizat ANOVA cu măsurători repetate: 2 (timp: pre-test vs post-test) x 2 (condiție:

activ vs control). Rezultatele sunt sumarizate în graficul de mai jos. Există un efect

semnificativ al timpului [F(1,2727) = 68.616, p < .001 ], dar se poate observa pe grafic și din

tabelele de statistică descriptivă prezentate mai sus că acest efect este explicat de evoluția

pozitivă a lotului activ și nu de o schimbare semnificativă în lotul de control. Într-adevăr, se

înregistrează și un efect semnificativ timp x condiție [ F(1,2727) = 83.680, p < .001 ] ceea ce

confirmă că evoluția scorurilor în cele două loturi este semnificativ diferită. În mod interesant,

în pre-test se constată diferențe în scorurile de eficiență personală între cele două loturi [

t(170.517)= 2.691, p < .01 ], elevii din lotul activ având per ansamblu scoruri mai scăzute

decât elevii din grupul de control. După intervenția CCP, situația se schimbă, astfel în post-

test elevii din lotul activ înregistrează scoruri mai mari de eficiență personală decât elevii din

lotul de control [t(2728)= 35.755, p < .001 ], cu o diferență medie de 4.44 de puncte.

28.73 28.45

10

15

20

25

30

Pre-test Post-test

Lot control: Scor total eficiență personală (itemii 5-10)



Figura 14. Evoluția diferită în cele două loturi de elevi a scorurilor de eficiență personală (** p < .01,

*** p < .001).

Am analizat evoluția scorurilor în lotul de control și prin metoda distribuirii elevilor în trei

categorii de eficiență personală, pe baza scorurilor de la itemii subscalei. Se poate observa

în graficul de mai jos că în lotul de control, ca și în cel activ, majoritatea elevilor este întrunită

în categoria de eficiență moderată. În post-test însă majoritatea elevilor din lotul activ este

întrunită în categoria de eficiență ridicată, pe când în lotul de control situația rămâne aceeași

ca în pre-test.

5.4

56.8

37.8

7.4

52

40.5

0

10

20

30

40

50

60

Eficiență scăzută (scor 6-17)

Eficiență moderată (scor 18-30)

Eficiență ridicată (scor 31-42)

Pre-test

Post-test



Figura 15. Distribuția elevilor din lotul de control în cele trei categorii de eficiență personală definite

pe baza scorurilor totale obținute în pre-test și post-test (N=148).

Testul neparametric McNemar a fost utilizat din nou pentru a compara diferențele pre-test

versus post-test în ceea ce privește distribuția procentelor de elevi în categoriile de eficiență

moderată și ridicată. Rezultatul testului indică absența unei diferențe semnificative (χ2=

0.346, p= .556). Se poate observa că 15 elevi (10.13%) din grupul de control au trecut din

categoria de eficiență moderată în categoria superioară în urma perioadei de așteptare. În

lotul activ însă 34.05% din elevi au înregistrat această creștere. În sens invers, 11 elevi

(7.43%) din lotul de control au trecut din categoria de eficiență ridicată în categoria

inferioară. În lotul activ, doar 4.39% au înregistrat această scădere.


de eficiență personală (itemii 5-10)

Testul McNemar

PRE-TEST POST-TEST

χ2=0.346

p = .556

EFICIENȚĂ

MODERATĂ

EFICIENȚĂ

RIDICATĂ

EFICIENȚĂ

MODERATĂ

65 15

EFICIENȚĂ

RIDICATĂ

11 45

Tabel 25. Crostabulare distribuție elevi pe baza scorurilor totale la subscala de eficiență personală din

CE-E și testarea semnificației diferențelor pre-test vs.post-test prin testul McNemar (N=148).



REZULTATE II: EFICIENȚA CCP PENTRU CONSILIERI ȘCOLARI

Compararea CCP cu mijloacele tradiționale: scala de valoare adăugată (itemii 1-6)

Consistența internă a scalei de valoare adăugată (itemii 1-6) este foarte ridicată (Cronbach

alpha = .898). Intercorelațiile dintre itemi sunt prezentate în tabelul de mai jos. Toate valorile

p sunt semnificative la pragul .05 sau .01.

1 2 3 4 5 6

Item 1 .

Item 2 .595 ** .

Item 3 .885 ** .486 ** .

Item 4 .702 ** .333 * .747 ** .

Item 5 .514 ** .349 * .395 ** .353 * .

Item 6 .885 ** .477* .853 ** .804 ** .510 ** . Tabel 26. Intercorelații itemi din scala de valoare adăugată CE-CS (N=44).

În tabelul de mai jos prezentăm statisticile descriptive pentru toți itemii subscalei, precum și

pentru scorul global de valoare adăugată. Dat fiind că întrebările din itemi sunt adresate în

comparație cu mijloacele tradiționale de consiliere, valorile mai mari la itemi reflectă un plus

de valoare a utilizării CCP în intervențiile de consiliere.

Conținut item: COMPARATIV CU

MIJLOACELE TRADIȚIONALE...

Min Max Medie SD Mediana Mod

5. Cât de mult v-a ajutat CCP în

identificarea intereselor vocaționale la

elevii cu care lucrați?

3 5 4.73 .544 5 5


identificarea valorilor legate de muncă la

elevii cu care lucrați?

3 5 4.66 .568 5 5


identificarea abilităților la elevii cu care

lucrați?

3 5 4.7 .553 5 5


identificarea ocupațiilor care se potrivesc

cu profilul vocațional al elevilor cu care

lucrați?

3 5 4.77 .565 5 5


gestionarea datelor elevilor cu care

lucrați?

3 5 4.8 .462 5 5

6. Per ansamblu, cât de mult v-a ajutat 3 5 4.8 .509 5 5



CCP în consilierea vocațională a elevilor

cu care lucrați?

SCOR TOTAL: VALOARE ADĂUGATĂ

CCP

19 30 28.45 2.610 30 30

Tabel 27. Statistică descriptivă pentru cei 6 itemi și scorul total din scala de valoare adăugată a

utilizării CCP în consilierea vocațională comparativ cu mijloacele tradiționale de consiliere (N=44).

Se poate observa foarte clar din tabelul de mai sus că marea majoritate a consilierilor școlari

au considerat că CCP aduce o valoare adăugată foarte mare față de mijloacele tradiționale

de consiliere. Mediana și modul răspunsurilor de la fiecare item se suprapun peste valoarea

maximă a scalei (adică valoarea 5 = “foarte mult”).

Figura 16. Distribuția consilierilor în trei categorii în funcție de scorurile de la scala de valoare

adăugată din CE-CS (N=44).

Un alt mod de a privi aceste rezultate este prin distribuirea consilierilor în funcție de scorul

obținut împărțind plaja de valori în trei intervale, reprezentând nivelul de valoare adăugată al

intervenției prin CCP: valoare adăugată scăzută (scoruri 5-11), moderată (12-23) și ridicată

(24-30). Se poate observa în graficul de mai sus că 95.5% din consilierii școlari se întrunesc

în categoria valoare adăugată ridicată, 4.5% în categoria intermediară și 0% în categoria

inferioară (lipsa de valoare adăugată față de metodele tradiționale).

Compararea CCP cu mijloacele tradiționale: scala de efort solicitat (itemii 7-8)

Scala de efort solicitat pentru realizarea activităților de consiliere constă în doi itemi, primul

care evaluează efortul solicitat de mijloacele tradiționale, iar al doilea vizează efortul solicitat

de utilizarea CCP. Scorul total la această subscală se obține împărțind primul item la al

doilea, obținându-se astfel un index al efortului solicitat de CCP în raport cu mijloacele

tradiționale, valorile maxime reflectând un efort mai mare solicitat de mijloacele tradiționale.

0 4.5

95.5

0

20

40

60

80

100

120

Scăzută (scor 5-11) Moderată (scor 12-23) Ridicată (scor 24-30)

Valoarea adăugată a utilizării CCP (față de mijloacele

tradiționale) în consilierea elevilor (N=44)



În tabelul de mai jos sunt prezentate statisticile descriptive ale celor doi itemi, precum și a

indexului de efort.

Conținut item Min Max Medie SD Mediana Mod

7. Cât de mult efort vă solicită efectuarea

activităților de consiliere vocațională prin

utilizarea mijloacelor tradiționale?

1 7 5.77 1.612 6.5 7

8. Cât de mult efort vă solicită efectuarea

activităților de consiliere vocațională prin

utilizarea platformei CCP?

1 6 1.98 1.267 2 1

SCOR TOTAL: INDEX EFORT

SOLICITAT

.33 7 4.13 2.610 2.503 7

Tabel 28. Statistică descriptivă pentru cei 2 itemi din scala de efort solicitat și indexul de efort al

utilizării mijloacelor tradiționale versus CCP (N=44).

Se poate observa din tabel că CCP înregistrează un scor mai mic pe itemul de efort

(M=1.98) decât mijloacele tradiționale (M=5.77), diferență statistică semnificativă conform

rezultatului de la testul Wilcoxon (Z= 5.401, p < .001). De asemenea, se poate observa că

indexul de efort are o valoare medie de 4.13, adică efortul solicitat de mijloacele tradiționale

în consilierea elevilor este de 4 ori mai mare decât efortul solicitat de utilizarea CCP.

Luând la un loc rezultatele de pe cele două scale, faptul că CCP aduce o valoare adăugată

ridicată față de mijloacele tradiționale și că efortul solicitat de CCP este de 4 ori mai mic față

de acestea, putem conchide că utilizarea CCP este foarte eficientă pentru consilierii școlari.



DISCUȚII

Elevii din lotul activ au înregistrat o evoluție pozitivă semnificativă în urma întervenției de

consiliere și orientare profesională prin platforma CCP. Beneficiile obținute de acești elevi

pot fi observate atât la nivelul cunoștințelor despre identitatea vocațională, precum și la

nivelul eficienței personale cu privire la orientarea profesională. În contrast, elevii din lotul de

control nu au înregistrat nicio îmbunătățire în scorurile de la cele două subscale.

Cunoștințele despre identitatea vocațională sunt importante pentru autonomia elevilor în

orientarea lor profesională. Elevii trebuie să cunoască elementele identității vocaționale și să

înțeleagă motivația pentru care sunt îndemnați să își descopere propriul profil vocațional.

Rezultatele studiului de față arată că intervenția prin CCP ajută elevii să cunoască mai bine

conceptele cheie ale procesului de orientare în carieră, respectiv: ce este un profil

vocațional, ce sunt interesele, ce sunt abilitățile și ce sunt valorile legate de muncă. La finalul

intervenției, 41.3% din elevi au răspuns corect la toate cele patru întrebări de cunoștințe și

35% din elevi au promovat de la un nivel scăzut de cunoștințe la un nivel ridicat. Rezultatele

sunt încurajatoare cu atât mai mult cu cât această evoluție pozitivă a fost înregistrată la toate

cele patru clase de studiu (IX-XII), la elevi din 4 profiluri de învățământ (real, uman,

tehnologic și pedagogic – cuprinzând 96.17% din eșantion) și din 3 județe (BH, CJ și TM -

97.6% din eșantion). Această evoluție pozitivă a fost înregistrată nu doar la subscala de

cunoștințe per ansamblu, ci la fiecare item în parte. Prin urmare, putem afirma că utilizarea

CCP este eficientă pentru ca elevii să învețe conceptele cheie din procesul de consiliere

profesională.

Elevii au însă nevoie mai mult decât cunoștințe teoretice despre obiectivele și conceptele din

consilierea vocațională. Considerăm eficientă o intervenție de consiliere atunci când elevul

își cunoaște propriul profil vocațional, ocupațiile care i se potrivesc și are încredere că poate

să aleagă în continuare drumul spre o ocupație potrivită. Evoluția elevilor din lotul activ

înregistrată pe subscala de eficiență personală arată foarte clar beneficiile intervenției prin

CCP. Dacă în pre-test majoritatea elevilor este întrunită în categoria de eficiență medie, în

post-test, majoritatea elevilor (68.7%) este întrunită în categoria de eficiență ridicată. Mai

exact, 34% din elevi au trecut în categoria de eficiență ridicată în urma intervenției CCP. Per

ansamblu, intervenția CCP are un efect pozitiv mediu spre ridicat, iar îmbunătățirea

scorurilor poate fi observată pe toți itemii subscalei, la toate clasele de elevi (IX-XII), din

toate cele șase profiluri de învățământ (artistic, pedagogic, real, tehnologic, teologic și

uman), din toate cele patru județe (BH, BN, CJ și TM). Cu alte cuvinte, elevii din toate

subgrupurile acestui eșantion au raportat o cunoaștere mai bună a propriului profil

vocațional, a ocupațiilor care li se potrivesc, a elementelor importante dintr-un profil

ocupațional, precum și un nivel mai ridicat de autoeficacitate în luarea deciziilor de carieră.

O atenție specială trebuie acordată studenților din clasa a XII, cei care sunt pe cale de a lua

o decizie majoră de carieră, privind continuarea drumului după finalizarea studiilor liceale.

Privind scorurile raportate de acești elevi (35.29% din eșantion) la itemul de autoeficacitate

observăm că în urma intervenției CCP aproximativ de 3 ori mai puțini elevi raportează



niveluri scăzute și aproximativ de 2 ori mai mulți elevi raportează un nivel foarte ridicat de

autoeficacitate.

Consilierii școlari au apreciat de asemenea utilitatea CCP în activitatea lor. Comparativ cu

mijloacele tradiționale, 95% din consilierii școlari au raportat că CCP aduce o valoare

adăugată ridicată, care constă în o mai bună evaluare a profilului vocațional al elevului, o

identificare mai bună a ocupațiilor potrivite, precum și o gestionare mai ușoară a datelor

colectate de la elevi. Consilierii școlari au apreciat totodată că efortul solicitat de utilizarea

CCP în consilerea elevilor este în medie de 4 ori mai mic (38.6% au raportat de 7 ori mai

mic) decât efortul solicitat de mijloacele tradiționale. Luând aceste rezultate împreună, o

valoare adăugată ridicată și un efort redus, reflectă o eficiență crescută a platformei CCP în

practica consilierilor școlari.

Concluzii

Intervenția de consiliere și orientare profesională prin intermediul platformei CCP este

eficientă pentru atât pentru dezvoltarea cunoștințelor teoretice ale elevilor despre elementele

importante ale procesului de consiliere, cât și pentru, mai important, dezvoltarea identității

vocaționale, cunoașterea ocupațiilor potrivite și dezvoltarea autoeficacității în luarea

deciziilor de carieră. Eficiența intervenției prin CCP poate fi observată în toate categoriile

elevi studiate, respectiv elevi din toate clasele de liceu, de la șase profiluri de învățământ,

acoperind patru județe. Luând în considerarea mărimea și diversitatea eșantionului de elevi

studiat, ne așteptăm ca aceleași rezultate pozitive să fie observate și într-o populație exinsă

de elevi, la nivel național. Eficiența platformei CCP se reflectă de asemenea în practica

consilierilor școlari, aceștia obținând o mai bună evaluare a profilului vocațional al elevilor, o

identificare mai acurată a ocupațiilor potrivite și o gestionare mai ușoară a datelor elevilor,

toate cu un efort mai redus față de mijloacele tradiționale.



BIBLIOGRAFIE

Albu, M. (1998). Construirea și utilizarea testelor psihologice. Cluj-Napoca: Editura Clusium.

Sava, F. A. (2011). Analiza datelor în cercetarea psihologică (Ediția a doua). Cluj-Napoca:

Editura ASCR.

ANEXE

Anexa 1. Chestionar privind eficiența platformelor multiuser online de consiliere profesională

– scala CE-E (10 itemi) – pentru elevi.

Anexa 2. Chestionar privind eficiența platformelor multiuser online de consiliere profesională

– scala CE-CS (8 itemi) – pentru consilieri școlari



ANEXA 1. Chestionar privind eficiența platformelor multiuser online de consiliere

profesională – scala CE-E-I (10 itemi) – pentru elevi

Instrucțiuni. Citește cu atenție enunțurile de mai jos și alege pentru fiecare întrebare un singur răspuns dintre alternativele a,b,c și d.

1. La ce se referă profilul vocațional al unei persoane?

A. un curriculum vitae (CV) cu traseul educațional și profesional;

B. listă cu locurile de muncă ideale pe care și le dorește o persoană;

C. totalitatea ocupațiilor în care o persoană s-ar descurca bine;

D. acele interese, valori și abilități care caracterizează o persoană;

2. Ce sunt interesele vocaționale?

A. orice stârnește curiozitatea unei persoane;

B. preferințele stabile ale unei persoane pentru anumite tipuri de activități;

C. totalitatea cunoștintelor pe care le are o persoană despre un domeniu de activitate;

D. locurile de muncă pe care și le dorește o persoană;

3. Ce sunt valorile legate de muncă?

A. se referă la rata de salarizare pe care o are un anumit loc de muncă;

B. totalitatea rezultatelor pozitive pe care le-a obținut o persoană în munca sa;

C. principiile dupa care o persoană stabilește ce este important în munca sa și care o

motivează să lucreze;

D. lucrurile importante pe care trebuie să le respecte un angajat la un anumit loc de

muncă;

4. La ce se referă abilitățile unei persoane?

A. totalitatea cunoștințelor pe care le-a dobândit cineva prin educație;

B. capacitatea unei persoane de a se adapta la orice loc de muncă;

C. totalitatea materiilor școlare la care o persoană a luat note mari;

D. capacitățile unei persoane de a realiza anumite tipuri de activități;



Instrucțiuni. În continuare, răspunde la întrebările de mai jos alegând un număr între 1 și 7. Alege numărul care descrie cel mai bine răspunsul tău în raport cu scala de la fiecare întrebare. Te rugăm să răspunzi la aceste întrebări gândindu-te la cât de bine te cunoști în acest moment.

1. Cât de bine îți cunoști interesele vocaționale?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte bine

2. Cât de bine îți cunoști valorile legate de muncă?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte bine

3. Cât de bine îți cunoști abilitățile?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte bine

4. Cât de bine cunoști care ocupații se potrivesc cu profilul tău vocațional?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte bine

5. Cât de bine cunoști care sunt elementele unui profil ocupațional?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte bine

6. Cât de încrezător/încrezătoare ești că vei alege în viitor o ocupație potrivită pentru tine?

1 2 3 4 5 6 7

deloc

foarte mult



ANEXA 2. Chestionar privind eficiența platformelor multiuser online de consiliere

profesională – scala CE-CS (8 itemi) – pentru consilieri școlari

Instrucțiuni. Vă rugăm să evaluați beneficiile pe care vi le-a adus utilizarea CCP în consilierea vocațională a elevilor comparativ cu mijloacele tradiționale utilizate anterior. Gândiți-vă la experiența dvs. cu ambele metode și răspundeți la întrebările de mai jos folosind o scală de la 1 la 5, unde:

1 = deloc sau niciun beneficiu față de mijloacele tradiționale 5 = foarte mult sau beneficii foarte mari față de mijloacele tradiționale

COMPARATIV CU MIJLOACELE TRADIȚIONALE ... :

1. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea intereselor vocaționale la elevii cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult

2. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea valorilor legate de muncă la elevii cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult

3. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea abilităților la elevii cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult

4. Cât de mult v-a ajutat CCP în identificarea ocupațiilor care se potrivesc cu profilul vocațional al elevilor cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult

5. Cât de mult v-a ajutat CCP în gestionarea datelor elevilor cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult

6. Per ansamblu, cât de mult v-a ajutat CCP în consilierea vocațională a elevilor cu care lucrați?

1 2 3 4 5

deloc foarte mult



Următoarele două întrebări se referă la efortul pe care trebuie să-l depuneți per ansamblu pentru a realiza activitățile de consiliere vocațională cu elevii, respectiv activitățile de identificare a intereselor, valorilor și abilităților, identificarea ocupațiilor potrivite, familiarizarea elevilor cu profilele ocupaționale care li se potrivesc, menținerea evidenței elevilor și gestionarea datelor etc. Estimați efortul pe care vi-l solicită aceste activități folosind o scală de la 1 la 7, unde: 1 = deloc sau absența efortului 7 = foarte mult efort

7. Cât de mult efort vă solicită efectuarea activităților de consiliere vocațională prin utilizarea mijloacelor tradiționale?

1 2 3 4 5 6 7

deloc foarte

mult

8. Cât de mult efort vă solicită efectuarea activităților de consiliere vocațională prin utilizarea platformei CCP?

1 2 3 4 5 6 7

deloc foarte

mult

Documents

RAPORT - Orientare în carieră prin metode computerizateconsilieresiorientare.ro/wp-content/uploads/2017/01/Studiu... · tradiționale de consiliere și orientare profesională