Raport descriptiv al studiului de diagnoză complexă a situației centrelor de plasament clasice și a nevoilor beneficiarilor acestora

2

Acord privind Serviciile de Consultanță cu privire la Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămași fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în comunitate (P156981)

REZULTAT NR. 1 Raport descriptiv privind evaluarea resurselor existente ale centrelor rezidențiale Februarie 2017

Acest raport a fost livrat în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Consultanță încheiat între Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție la 12 mai 2016 pentru implementarea proiectulului ”Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, cod SIPOCA 2. Acest raport corespunde Rezultatului 1 din cadrul acordului mai sus menționat.

3

Declinarea responsabilităţii Volumul de faţă a fost realizat de către angajaţii Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/ Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Drepturi de autor Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile către (i) Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (Bulevardul Gheorghe Magheru, Sector 1, Nr. 7, București) sau către (ii) Banca Mondială România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România).

4

Cuprins Introducere ............................................................................................................. 7

1. Context .............................................................................................................. 9

2. Metodologia de colectare a datelor ............................................................................ 12

3. Activități de colectare a datelor ............................................................................... 15

4. Resurse existente în centrele de plasament pentru copii .................................................. 20

4.1 Problematici cheie pentru închiderea centrelor de plasament destinate protecției copilului .... 20

Lista și numărul de centre de plasament pentru copii din România .................................... 20

Centre rezidențiale pentru copii “clasice” și “modulate” ............................................... 22

Grupări de centre de plasament și eligibilitatea acestora pentru închidere .......................... 31

Lecții învățate din experiențele anterioare de dezinstituționalizare .................................. 32

4.2. Resurse umane .............................................................................................. 34

4.3. Resurse materiale ........................................................................................... 37

4.4. Resurse financiare .......................................................................................... 38

5. Copiii cu măsură de protecție specială în centre de plasament din România ........................... 41

Bibliografie ........................................................................................................... 45

Anexe .................................................................................................................. 46

Anexa A. Date statistice ......................................................................................... 47

Anexa B. Instrumente de cercetare folosite pentru colectarea datelor .................................. 90

B.1. Componenta 1A: Resurse umane ....................................................................... 91

B.2.1. Componenta 1B: Resurse materiale ................................................................. 96

B.2.2. Evaluare Externă: Fișa de observație .............................................................. 113

B.2.3. Acord fotografiere centru ........................................................................... 119

B.2.4. Ghid focus grup cu copiii din centrele de plasament ............................................ 120

B.2.5. Acord participare focus grup ........................................................................ 126

B.2.6. Raport de activitate al evaluatorilor externi DGASPC ........................................... 127

B.3. Componenta 1C: Resurse financiare .................................................................. 128

B.4.1. Componenta 2: Istoricul instituțional al copilului ................................................ 131

B.4.2. Componenta 2: Fișa de prezență a copilului ...................................................... 153

B.5. Componenta 3: Ghidul interviu DGASPC/CJ/Sindicate ............................................ 155

Anexa C. Reprezentanții DGASPC care au contribuit la colectarea datelor ............................. 158

Anexa D. Baze de date .......................................................................................... 160

5

Mulțumiri Rezultatul 1 produs în conformitate cu Acordul de Servicii de Consultanță Rambursabile privind Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor fără îngrijire părintească și transferul către îngrijirea acestora în comunitate a fost pregătit sub supravegherea D-lui Andrew Mason, sub îndrumarea generală a D-nei Elisabetta Capannelli.

Activitățile de colectare a datelor și pregătirea acestui raport descriptiv au fost coordonate de către D-l Emil Teșliuc, D-l Vlad Grigoraș (lideri de echipă) și de D-na Manuela Sofia Stănculescu. La livrabil au contribuit (prin aporturi la metodologia de cercetare, colectarea datelor, analiza datelor) Simona Anton, Georgiana Blaj, Elena Cătălina Iamandi Cioinaru, Bogdan Corad, Monica Marin, Carmen Mincu, Otto Sestak, Bogdan Simion, Alexandru Toth, Andreea Trocea și Cristina Vladu. Raportul a fost revizuit de Iulia Smolyar. Echipa a beneficiat de sprijinul lui Andrei Zambor, Monica Ion, Oana Maria Caraba, Corina Grigore și Alina Petric.

Banca Mondială apreciază cooperarea excelentă, îndrumarea și feedback-ul în timp util din partea reprezentanților ANPDCA, în particular a D-nei Gabriela Coman (Președinte), D-nei Elena Tudor (manager de proiect) și D-nei Cristina Cuculas (responsabil monitorizare Rezultatele 1 și 3). Banca Mondială vrea să mulțumească de asemenea pentru implicarea deosebită a personalului din instituțiile care au participat la procesul de colectare a datelor, precum și cooperarea reprezentanților acestora. Echipa BM recunoaște în special: participarea directorilor Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară (DGASPC), la conferința de deschidere și la atelierul de lucru organizat de Bancă, deschiderea lor de a permite altor specialiști ai DGASPC să fie implicați în cercetare, participarea persoanelor ca evaluatori externi în cadrul misiunilor comune cu echipa BM în alte județe, precum și deschiderea șefilor de centre pentru a permite vizitele pe teren să aibă loc.

De asemenea, echipa BM ar dori să mulțumească ONG-urilor din domeniul protecției copilului și altor instituții care au acceptat să facă parte din Comitetul de Monitorizare (organ consultativ) și au furnizat feedback folositor cu privire la instrumente, precum și reprezentanților UNICEF pentru sprijinul acordat.

Șanse egale și echitate Toate activitățile proiectului au fost concepute și puse în aplicare în beneficiul egal al fetelor și băieților, femeilor și bărbaților. Personalul proiectului și experții au fost tratați în mod egal, indiferent de sex, etnie sau alte caracteristici.

Dezvoltare durabilă Pe parcursul implementării proiectului, echipa BM a urmărit să utilizeze resursele în mod rațional și eficace pentru a proteja mediul și a asigura coeziunea socială. Fiecare cetățean sau instituție trebuie să fie conștient/ă de faptul că dezvoltarea durabilă este singura modalitate de a răspunde nevoilor umane, fără a pune în pericol integritatea sistemelor naturale și viitorul omenirii ca întreg.

6

Acronime

ANPDCA Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

DGASPC Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului

POCU Programul Operaţional Capital Uman

MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale

MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene

MEN Ministerul Educaţiei Naționale

ONG Organizație non-guvernamentală

POR Programul Operaţional Regional

BM Banca Mondială

7

Introducere Prezentul Raport Descriptiv, împreună cu bazele de date privind (i) resurse umane, (ii) resurse financiare, (iii) resurse materiale, atât din evaluări interne cât și evaluări externe ale centrelor, şi (iv) copiii cu măsură de protecţie specială din centrele rezidenţiale, reprezintă primul Rezultat în conformitate cu Acordul de Servicii de Consultanță Rambursabile privind Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămași fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în comunitate, semnat între Banca Mondială (WB) și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție la 12 mai 2016.

Structura raportului

Raportul este organizat în cinci capitole. Primul capitol prezintă contextul proiectului. Al doilea capitol descrie metodologia de colectare a datelor. Al treilea capitol trece în revistă activitățile de colectare a datelor realizate în cadrul proiectului în perioada mai 2016 – februarie 2017. Al patrulea capitol prezintă lista centrelor rezidenţiale din România pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească, analizează tipurile de centre (clasice versus modulate) şi discută principalele lecţii învăţate pe parcursul reformelor de dezinstituţionalizare anterioare. În plus, sunt incluse unele dintre principalele constatări privind resursele existente (umane, financiare şi materiale) ale centrelor rezidenţiale destinate protecţiei copilului, pe baza datelor disponibile. Al cincilea capitol face un sumar al datelor care au fost colectate din dosarele copiilor care beneficiază de protecție specială în centrele rezidențiale din România.

Instrumentele de cercetare utilizate în colectarea datelor sunt incluse la Anexe. Bazele de date ce conțin datele colectate în cadrul acestui livrabil completează acest raport.

Următorii pași

Toate activitățile desfășurate pentru Rezultatul 1 au scopul final de a contribui la prioritizarea închiderii instituțiilor și fundamentarea modului în care metodologia pentru închiderea instituției poate fi adaptată la nevoile locale. Astfel, în următoarele trei luni (martie-mai 2017), echipa Băncii Mondiale va continua analiza datelor necesare pentru pregătirea celui de-al doilea livrabil al proiectului (Rezultat 2),1 care va cuprinde:2

(i) Diagnoza complexă a resurselor existente ale centrelor rezidențiale destinate protecției copilului,

(ii) Metodologia preliminară necesară proiectării planurilor individuale pentru închiderea centrelor rezidențiale, inclusiv: (1) serviciile alternative, care ar trebui furnizate copiilor îngrijiți în aceste instituții, în funcție de profilul lor, și (2) acțiunile care urmează a fi efectuate pentru fiecare centru rezidențial, și

(iii) O listă cu prioritățile de închidere (bazată pe diagnoză) care va fi stabilită pe baza mai multor criterii:

(a) vârsta copiilor (cu cât sunt mai mari copiii, cu atât mai puternice sunt efectele negative ale instituționalizării),

(b) numărul de copii care au nevoie de îngrijire și sprijin specializat (copiii mai vulnerabili)

(c) practici de îngrijire dăunătoare pentru copil (metode abuzive sau metode improprii pentru o dezvoltare armonioasă),

(d) existența unor servicii rezidențiale alternative la îngrijirea în centre de plasament și a unor servicii destinate prevenirii separării copilului de familie – fie servicii pentru familia în care este reintegrat/integrat copilul, sau servicii în cadrul sistemului public de protecție specială (în cazul în care reintegrarea/integrarea nu este posibilă),

(e) raportul dintre personalul existent și numărul de copii, precum și raportul dintre categoriilor de personal și categoriile de copii (pe categorii de copii, în funcție de nevoile lor),

(f) calitatea condițiilor materiale (condiții improprii de locuit sau condiții care nu sunt adaptate la nevoile copiilor din anumite centre).

1 Banca Mondială (2016) Supplemental Concept Note Romania, Servicii de Consultanță Nerambursabile (RAS) cu privire la Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămași fără îngrijire părintească și transferul acestora către

îngrijirea în comunitate. 2 Rezultatul 2 va trece printr-un proces minuțios de revizuire internă cu Banca Mondială și apoi va fi discutat într-o serie de seminarii de consultare; după acești pași, rezultatul final va fi livrat clientului (ANPDCA).

8

Ordinea priorității va depinde atât de criteriile cumulative (centrele cu mai multe probleme vor ocupa primele locuri pe lista centrelor care urmează să fie închise) cât și de seriozitatea fiecărei situații particulare (centrele care se confruntă cu situații dificile, chiar și doar într-un singur aspect, de asemenea vor ocupa un loc mai sus pe lista centrelor care urmează să fie închise).

9

1. Context Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, (ANPDCA) din cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS),3 a solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru a dezvolta un plan operațional pentru dezinstituționalizarea copiilor din unitățile rezidențiale clasice și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate.

Reducerea numărului de copii din instituții mari și neadecvate rămâne o prioritate pentru următorii ani. Ca răspuns la evoluțiile recente descrise mai jos, guvernul s-a angajat deja să accelereze procesul de dezinstituționalizare, iar acest lucru este recunoscut ca o prioritate în diferite documente strategice inclusiv Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copiilor 2014-2020, Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2015-2020 și Acordul de Parteneriat. În conformitate cu Pachetul privind Investițiile Sociale al Comisiei Europene și Recomandarea ”Investiția în copii: Ruperea cercului vicios al defavorizării”, ANPDCA și-a stabilit printre prioritățile sale pentru 2014-2020:

(i) să închidă centrele rezidențiale clasice pentru protecția copilului și să transfere copiii din îngrijirea instituțională în servicii bazate în comunitate și

(ii) să furnizeze copiilor intervenții timpurii și preventive care le asigură dreptul lor de a crește într-un mediu familial, care să-i ajute să își atingă potențialul maxim și să își folosească pe deplin drepturile.

România a moștenit de la regimul comunist un sistem dezastruos de protecție a copilului. Între 1945 și 1989 a fost dezvoltată o rețea de instituții mari, iar familiile sărace au fost încurajate să își lase copiii (în special pe cei cu dizabilități) în grija statului. Modelele tradiționale de protecție a copilului, cum ar fi plasarea unui copil aflat în dificultate către un membru al familiei extinse, au fost compromise. În contextul politicilor pronataliste, împreună cu criza economică din anii 1980, rezultatul a fost dezastruos. Până în 1989, peste 100.000 de copii se aflau în instituții, în condiții precare, și peste 16.000 de copii mureau în fiecare an în urma unor boli tratabile sau din alte cauze.4 Mai mult decât atât, chiar și atunci când condițiile fizice au fost rezonabil îmbunătățite, instituționalizarea a avut un impact puternic asupra sănătății copiilor, rezultatelor de dezvoltare și condiției lor psihologice – datorită depersonalizării, a tratamentului standard, a rutinelor rigide și distanței sociale.

Guvernul a făcut progrese semnificative în ultimii 15 ani, în reducerea numărului de copii aflați în îngrijire rezidențială și prin dezvoltarea de alternative bazate pe familie, dar acest progres a stagnat după anul 2010. Numărul de copii aflați în îngrijire rezidențială (în centre de plasament publice și private, inclusiv căsuțe de tip familial) a scăzut de la un maxim de 57.181 în decembrie 2000 la aproximativ 15.478 la 30 septembrie 2016. Cu toate acestea, în cursul anului 2011, pentru prima oară în 15 ani, numărul copiilor din îngrijirea rezidențială a crescut5 din cauza unei populații sărăcite și a bugetului limitat alocat serviciilor de tip familial. Totuși, rata a început să scadă din nou de-a lungul ultimilor ani. Mai mult decât atât, numărul total de copii plasați în sistemul public de îngrijire în România (în protecție specială),6 care beneficiază de servicii de protecție de tip familial sau rezidențial, a scăzut în mod semnificativ de la aproximativ 98.000 de copii în 1997 la aproximativ 52.774 la 30 septembrie 2016. Cu toate acestea, și populația totală de copii a țării a scăzut și, din acest motiv, ratele copiilor plasați în sistemul public de îngrijire au fost, de fapt, într-un punct de stagnare (1.776 în 2000 și 1.641 în 2011), lucru care indică eșecul sistemului de a reduce numărul de copii care intră în sistemul de protecție specială. Comparativ cu alte țări din Europa Centrală și de Est și din Comunitatea Statelor Independente (ECE/CIS), România are o rată medie7 de copii plasați în sistemul public de îngrijire. Cu toate acestea, în cifre absolute, sistemul de protecție specială a copilului din România este unul dintre

3 Până în ianuarie 2017, se numea Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV). 4 Ministerul Sănătății (2006). 5 MMFPS, DGPC (2011: 1). Numărul de copii instituționalizați (în servicii rezidențiale) a fost de 23.240 în 2011 în comparație cu 23.103 în 2010. 6 În România, sistemul de protecție specială a copilului reprezintă setul de măsuri, beneficii și servicii destinate pentru îngrijirea și dezvoltarea copilului lipsit, temporar sau definitiv, de îngrijirea părintească sau a celor care, în scopul de a proteja interesele lui/ei, nu pot fi lăsați în îngrijirea lor. 7 România are o rată de 1.600-1.700 copii în sistemul de protecție specială prin comparație cu valoarea medie de 1.850 copii la 100.000 copii de 0-17 ani la nivelul regiunii ECE/CIS și, de asemenea, pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală. Baza de date Transmonee 2015, tabel 6.1.22.

10

cele mai mari, obligat să ofere un răspuns adecvat pentru aproximativ 60.000 de copii (dintre care 52.000 de copii în protecție specială).8

Închiderea centrelor rezidențiale pentru protecția copilului a fost lentă, iar proporția copiilor plasați în instituții (clasice sau modulate) a rămas neschimbată după 2011. În conformitate cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copiilor 2014-2020;9 “Restructurarea instituţiilor de ocrotire a copilului s-a desfăşurat în strânsă legătură cu încercarea de a oferi alternative de tip familial la ocrotirea de tip rezidenţial a copilului şi de a preveni separarea. Pe de o parte, instituţiile clasice, cu o capacitate mare (între 100 şi 400 de locuri) au fost restructurate, încercându-se reducerea capacităţii, modularea acestora, pentru a oferi mai mult spaţiu pentru fiecare copil, într-un mediu cât mai apropiat de cel familial. Reducerea numărului de copii, prin dezinstituţionalizare, în special prin reintegrarea copiilor în familia naturală sau lărgită, ori prin plasamentul la o familie sau persoană, a făcut posibilă “umanizarea” instituţiilor. Nu toate centrele de plasament au fost astfel transformate; lipsa de fonduri şi de experienţă a făcut ca după anul 2007 procesul să se desfăşoare lent, în etape, în funcţie de fondurile existente sau de priorităţile stabilite prin strategiile judeţene. În anul 2011, 52% din copiii protejaţi în servicii de tip rezidenţial se aflau în instituţii de tip clasic şi modulat.”10 Până la sfârșitul anului 2014, 50% dintre copiii din îngrijirea rezidențială trăiau încă în instituții (centre rezidențiale).

În România, la 31 martie 2015,11 peste 7.350 de copii trăiau în centre de plasament ”clasice” sau ”modulate”. Conform statisticilor oficiale (ANPDCA), existau 81 de unități rezidențiale ”clasice”, unde erau în îngrijire un total de 3.866 de copii și tineri, plus încă 83 de unități rezidențiale ”modulate” (cu un total de 3.492 de copii care trăiau în astfel de centre). Cu toate că nevoia de a închide aceste centre este în mod unanim acceptată, costul unei astfel de acțiuni ar fi extrem de ridicat, făcând fondurile existente cu totul insuficiente. În aceste condiții, este necesară o prioritizare a închiderii acestor centre, în baza unei diagnoze complexe a situațiilor lor și în funcție de calitatea serviciilor furnizate beneficiarilor lor. O astfel de diagnoză trebuie încă să fie efectuată. În plus, acest raport arată că centrele ”clasice” și ”modulate” trebuie să fie definite și recunoscute ca atare într-un mod uniform în întreaga țară, pentru a face noul val de dezinstituționalizare atât fezabil cât și realist.

Închiderea acestor centre este un proces12 care trebuie să fie planificat în detaliu pentru a determina:

(i) alternativele la îngrijirea furnizată în prezent în aceste centre, care trebuie să fie folosite după ce aceste centre vor fi închise,

(ii) serviciile care ar putea fi furnizate în funcție de resursele disponibile,

(iii) nevoile copiilor aflați în acest moment în aceste centre,

(iv) nevoile de formare a personalului existent și ce categorii noi de personal vor trebui angajate,

(v) domeniile și nivelurile de investiții care trebuie făcute, și

(vi) ce măsuri preventive trebuie să fie accentuate, în scopul de a reduce numărul de copii admiși în serviciile de tip rezidențial.

Închiderea fiecărui centru clasic sau modulat trebuie să fie efectuată în conformitate cu un plan pregătit în baza unei metodologii, care trebuie să ia în considerare toate aceste aspecte și care să descrie procesul specific pentru închiderea instituției respective, ținând cont de resursele (umane, financiare, materiale) și condițiile particulare ale acesteia.

8 Ceilalți circa 8.000 de copii beneficiază de tutelă, supraveghere specializată, servicii de zi, consiliere, servicii de prevenire și variate alte servicii care nu implică separarea copiilor de familie și îngrijirea acestora în servicii de tip familial sau rezidențial. 9 ANPDCA (2014: 30). 10 Potrivit HHC (2012). O instituție de ”tip vechi”, ”tradițional”, ”clasic” se referă la un centru rezidențial cu mai mult de 12 copii/ tineri adulți, cel puțin 4 copii într-un dormitor și băi comune pentru locuitorii unui etaj. O instituție ”renovată”, ”restructurată” sau ”modulată” se referă la un centru rezidențial cu peste 12 copii/ tineri adulți, cu o organizare bazată pe unitate. O unitate include de obicei: un dormitor, un living și o baie. 11 31 martie 2015 a fost data de referință luată în considerare la momentul la care proiectul a fost conceput în 2015. 12 Recomandări ale Grupului European de Experți privind tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea comunitară în cadrul documentului "Orientări europene comune asupra tranziţiei de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii" și în "Instrumentar de utilizare a fondurilor Uniunii Europene pentru tranziţia de la îngrijirea instituţională către serviciile din cadrul comunităţii"(EEG, 2012).

11

Mai mult decât atât, trebuie identificate și aplicate măsuri cu scopul de a reduce numărul de copii admiși atât în sistemul de protecție în general, cât și în serviciile de tip rezidențial în particular, pentru a asigura sustenabilitatea închiderii centrelor de plasament. Aplicarea unei proceduri standard pentru identificarea copiilor expuși riscului separării de familie este una dintre cele mai importante astfel de măsuri.

Reducerea numărului de copii plasați în îngrijire necesită dezvoltarea unor servicii comunitare de prevenire și suport. Copiii ajung adesea în sistemul de protecție specială a copilului din cauza lipsei de servicii pentru identificarea copiilor la risc și a serviciilor de intervenție timpurie și mecanismelor de referire de la nivelul comunității. Un raport recent al Băncii Mondiale, UNICEF și ANPDCA a adus o multitudine de dovezi în acest sens.13 Conform statisticilor oficiale, copiii la risc de separare de familiile lor reprezintă aproximativ 1,4% din copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 17 ani. Cu toate acestea, un studiu al UNICEF a estimat că procentul ar fi mai mare – aproape 2% din copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 17 ani – dacă luăm în considerare și copiii ”invizibili”.14

13 Stănculescu et al. (coord.) (2016). 14 Stănculescu și Marin (2012), “Copiii ”invizibili” se referă la copiii ”care dispar din vederea familiilor lor, comunităților și societăților, precum și guvernelor, donatorilor, societății civile, media și chiar a altor copii”, în conformitate cu Starea

copiilor lumii 2005 a UNICEF (2006): Excluși și invizibili, www.unicef.org

12

2. Metodologia de colectare a datelor Studiul se concentrează asupra copiilor15 aflați în centre de plasament clasice și modulate16.

Metodologia de colectare a datelor se bazează pe trei dimensiuni principale care vor fi utilizate pentru a determina prioritatea închiderii centrelor de plasament. Cele trei dimensiuni sunt descrise mai jos:

1. Resursele/deficitele centrelor de plasament (clasice și modulate)

A. Umane B. Materiale C. Financiare

2. Profilul copiilor cu măsuri de protecție specială din centrele de plasament (pentru a identifica șansele copiilor de a beneficia de soluții permanente într-un mediu familial)

3. Rezistența la schimbare

Pentru fiecare dimensiune de prioritizare, echipa de proiect a dezvoltat (după consultări extinse cu diversele părți interesate) și apoi a testat și aplicat instrumente de cercetare după cum urmează:

Dimensiune Instrumente de cercetare Unitate de analiză ...

Completat/ aplicat de...

1A. Chestionar 1A: RESURSE UMANE Centru de plasament (CP)

DGASPC (departament HR) sau CP dacă are personalitate juridică

Centralizator de personal CP (a se vedea secțiunile C și D din chestionarul 1A)

Angajat CP DGASPC (departament HR) sau CP dacă are personalitate juridică

Organigrama DGASPC și statul de funcții, cu pozițiile ocupate/ vacante în funcție de serviciu și tipul funcției până în septembrie 2016.

DGASPC DGASPC

1B. Chestionar 1B: RESURSE MATERIALE (Evaluare internă)

CP Șeful CP și echipa lui/ ei

Evaluare externă (Formular de Observație & fotografii & focus grup cu copii & acord de fotografiere & acord de participare la focus grup & raport de activitate al evaluatorilor externi DGASPC)

CP Echipa Băncii Mondiale în colaborare cu specialiștii DGASPC (din alte județe decât cel în care este situat CP)

1C. Chestionar 1C: RESURSE FINANCIARE CP DGASPC (Departament financiar) sau CP dacă are personalitate juridică

2. Chestionar 2: ISTORIC INSTITUȚIONAL AL COPILULUI.

(Analiza dosarelor copiilor)

Copii cu măsură de protecție specială în CP

Echipa Băncii Mondiale în colaborare cu specialiști DGASPC (manageri de caz) din centrele de plasament

3. Ghid de interviu 3: REZISTENȚA LA SCHIMBARE

Elemente referitoare la experiențe anterioare, capacitatea și dorința DGASPC de a se implica în proiecte cu finanțare europeană și de a colabora cu ONG-uri și autorități locale.

DGASPC

Echipa Băncii Mondiale

15 Copiii rămași fără îngrijire părintească, care beneficiază de o măsură de protecție specială într-un centru rezidențial. 16 În acest studiu, folosim termenii "centre rezidențiale", "centre", "centre de plasament" interschimbabil.

13

Interviuri cu directorii DGASPC, Consiliul Județean (președinte, secretar) și sindicatele/ asociațiile profesionale active în DGASPC

Prioritățile județului în închiderea unităților rezidențiale

DGASPC Echipa Băncii Mondiale

Toate instrumentele utilizate pentru colectarea datelor sunt descrise în Anexa B.

Informații suplimentare referitoare la datele colectate în baza chestionarelor sunt descrise în capitolele 4 și 5 ale acestui raport.

Referitor la rezistența la schimbare, am utilizat cadrul teoretic ilustrat în Figura 1.

Figura 1: Cadrul teoretic utilizat pentru măsurarea rezistenței la schimbare

Notă: CP – Centru de plasament; APL – Administrație Publică Locală; GAL – Grup de Acțiune Locală (parteneriate organizate pentru finanțare europeană sub LEADER sau axa DLRC17).

Rezistența la schimbare la nivel de DGASPC este o funcție a următorilor factori:

- Tipurile de actori implicați (din Figura 1): Cu cât procesul de dezinstituționalizare a copiilor implică actori individuali și instituționali mai diverși la nivel de județ, cu atât este mai mare probabilitatea de a întâmpina rezistență la închiderea centrelor rezidențiale.

- Numărul de actori implicați (din fiecare tip): Cu cât este mai mare numărul de actori individuali și instituționali implicați la nivel de județ, cu atât mai mare este de așteptat să fie rezistența la închiderea centrelor rezidențiale. Spre exemplu, într-o situație ipotetică în care într-un județ ar fi șase centre de plasament, în care ar lucra sute de salariați care ar fi membri în trei sindicate sau asociații diferite, rezistența la închiderea centrelor este de așteptat să fie considerabil mai mare decât într-un județ cu un singur centru de plasament, cu 15 salariați care nu sunt afiliați la vreun sindicat.

- Intensitatea și puterea relațiilor dintre diferiții actori implicați: Intensitatea și puterea relațiilor, pozitive sau negative, între diferiții actori individuali și instituționali implicați în procesul de dezinstituționalizare a copiilor, pot facilita sau pot bloca închiderea centrelor de plasament. În exemplul ipotetic anterior, rezistența la închiderea centrelor (sau a unora dintre acestea) este de așteptat să fie și mai mare dacă cele trei sindicate sau asociații ale salariaților ar coopera și ar organiza acțiuni comune de protest. Mai mult, dacă aceste organizații sunt în bune relații cu reprezentanții partidului care deține președinția consiliului județean, atunci procesul de închidere a centrelor de plasament pentru copii (sau a unora dintre acestea) ar avea

17 Dezvoltare plasată în responsabilitatea comunității.

Consiliul Județean

Sindicate Asociații Partide politice

profesionale

ONG-uri/ furnizori de servicii

(locale, naționale, internaționale)

CP1 CP2 CP3 . . . CPn Firme subcontractante de servicii

(i.e. catering, pază)

+ Serviciile rezidențiale de mici dimensiuni (CTF, apartamente)

DGASPC + Serviciile de tip familial

+ Alte tipuri de servicii pentru copii APL-uri de unde provin copii și

+ Serviciile pentru adulți, în special pentru adulții cu dizabilități APL/GAL unde vor fi construite noi servicii

Copiii din centrele de plasament Mass media

(locală și națională)

14

mari șanse să fie chiar blocat, iar în lipsa aprobării consiliului județean, DGASPC nu ar mai putea aplica pentru fondurile europene disponibile în acest scop.

Prin urmare, interviurile cu reprezentanți instituționali la nivel județean au conținut întrebări referitoare la actorii care ar fi afectați de procesul de închidere a centrelor, cu privire la tipul și numărul acestora, precum și la relațiile între ei, interesele și îngrijorările lor.

Centre rezidențiale (sau instituții) pentru copii

În conformitate cu Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020,18 un obiectiv general care trebuie îndeplinit până în 2020 se referă la “respectarea drepturilor şi promovarea incluziunii sociale a copiilor aflaţi în situaţii vulnerabile”, cu sub-obiectivul (2.5) legat de “continuarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională a copiilor la îngrijire comunitară“. În acest sens, măsurile prevăzute se referă la:

(2.5.2.) “Interzicerea instituționalizării copilului de vârstă mică” – cu rezultatul așteptat: “Copiii de vârstă mică separaţi temporar sau definitiv de familie beneficiază de îngrijire în servicii de tip familial”

(2.5.3.) “Închiderea de instituţii de tip vechi şi dezvoltarea de servicii comunitare” – cu rezultatul așteptat: “Toate instituţiile clasice închise. Cel puţin 25% din numărul copiilor expuşi riscului de separare de familie nu vor mai intra în sistemul de protecţie specială”.

Prin urmare, cercetarea a fost concentrată numai pe centrele de plasament, dintre toate tipurile de servicii de tip rezidențial existente în sistemul de protecție specială a copilului din România. O atenție specială a fost pusă pe instituțiile “clasice”, din moment ce ANPDCA a decis că dezinstituționalizarea acestora este o prioritate, în special în relație cu finanțarea europeană disponibilă prin Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional Capital Uman (POCU).

O instituție de ”tip vechi”, ”tradițional”, ”clasic” se referă la un centru rezidențial cu mai mult de 12 copii/ tineri adulți, cel puțin 4 copii într-un dormitor și băi comune pentru locuitorii unui etaj. Prin comparație, o instituție ”renovată”, ”restructurată” sau ”modulată” se referă la un centru rezidențial cu peste 12 copii/ tineri adulți, cu o organizare bazată pe unități; o unitate include, de obicei: un dormitor, o sufragerie și o baie.19

Date și metode

Așa cum a fost arătat mai sus, studiul combină metode calitative și cantitative. Echipa de cercetare a pus un accent deosebit pe metodele participative, prin implicarea tuturor principalor părți interesate - Consilii Județene, DGASPC-uri, ONG-uri, UNICEF, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene - în toate etapele cercetării, de la elaborarea și testarea instrumentelor de cercetare, la activitatea de colectare a datelor per se (fie ca evaluatori externi, fie ca persoane intervievate) și până la elaborarea cadrului teoretic de analiză, în cadrul diverselor ateliere de lucru și altor întâlniri.

Considerând faptul că intervențiile trebuie să fie desfășurate la nivelul fiecărui centru și că fiecare centru trebuie să fie evaluat, datele utilizate în studiu au un caracter exhaustiv. Prin urmare, datele colectate acoperă:

Toate județele țării (38) și cele șase sectoare ale Bucureștiului (prin urmare, toate DGASPC-urile și Consiliile Județene) care au centre de plasament clasice și modulate pentru copii,

Toate centrele de plasament pentru copii (clasice și modulate) din țară,

Toți copiii care beneficiază de protecție specială în centrele de plasament,

Toți angajații din centrele de plasament.

Dificultăți și limite

Pe durata procesului de colectare a datelor, echipa de cercetare nu a întâmpinat dificultăți care ar putea influența calitatea rezultatelor și concluziilor.

18 ANPDCA (2014: 49-50). 19 HHC (2012). Spre comparație, o casă de tip familial (CTF) este o unitate rezidențială cu nu mai mult de 12 copii/ tineri adulți, care este organizată pe baza unui model familial, cu o sufragerie, bucătărie și baie.

15

3. Activități de colectare a datelor În perioada mai 2016-februarie 2017, echipa Băncii Mondiale (BM) a derulat o serie de activități necesare pentru realizarea Rezultatelor 1 și 3 ale proiectului SIPOCA 2 și anume:

Au fost organizate întâlniri de lucru cu echipa de management a proiectului SIPOCA 2 pentru a planifica activitățile și a evalua stadiul realizării rezultatelor;

A fost formată echipa de experți;

Au fost elaborate, testate și finalizate instrumentele de cercetare după consultări extinse cu părțile interesate;

S-a colaborat îndeaproape cu echipa de management a proiectului SIPOCA 2 pentru a se asigura participarea reprezentanților DGASPC în evaluările externe, pentru a facilita accesul intervievatorilor în centrele de plasament, și pentru a facilita comunicarea cu alți reprezentanți ai DGASPC oricând a fost necesar;

Au fost instruiți operatorii de teren și a fost dezvoltat și actualizat permanent un ghid cu instrucțiuni pentru completarea chestionarelor;

Au fost evaluate extern centrele de plasament și au fost realizate interviurile cu părțile interesate (în baza Ghidului pentru interviu 3), în perioada septembrie-noiembrie 2016;

S-a derulat procesul de colectare a informațiilor utilizând celelalte instrumente de cercetare (chestionarele 1A, 1B, 1C și 2), între octombrie 2016 și ianuarie 2017;

Au fost dezvoltate bazele de date pentru fiecare set de instrumente, a fost introdusă informația cantitativă, iar bazele de date au fost curățate între decembrie 2016 și februarie 2017.

Instrumentele de cercetare și cadrul de analiză

Instrumentele de cercetare au fost testate și discutate cu Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din județele Giurgiu, Ialomița, Arad, Botoșani și Harghita. Această fază a continuat cu o consultare în județul Prahova la care echipa Băncii Mondiale a fost însoțită de Președintele ANPDCA și managerul proiectului SIPOCA 2, împreună cu un reprezentant UNICEF România.

Cu sprijinul ANPDCA au fost organizate consultări ulterioare în cadrul Comitetului de Monitorizare a proiectului.20 Comitetul de Monitorizare a fost constituit ca și organism consultativ și este format din reprezentanți ai ONG-urilor active în domeniul protecției copilului, ai Ministerului Fondurilor Europene, ai Ministerului Muncii și ai altor ministere care nu au reprezentanți în Consiliul de Coordonare în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi adopţie care a fost înființat pentru a susține activitatea ANPDCA.

În perioada 18-21 octombrie 2016 a fost organizat de către Banca Mondială la Predeal un atelier de lucru cu multiple scopuri. La acest atelier au participat Secretarul de Stat al Ministerului Muncii și Justiției Sociale (MMJS),21 reprezentanții ANPDCA (Președintele, managerul proiectului SIPOCA 2 și persoana responsabilă de monitorizarea rezultatelor 1 și 3), persoane cu funcții de conducere în DGASPC-urile din toate județele cu centre de plasament clasice și modulate și persoane din fiecare județ care au jucat un rol în completarea chestionarului 2 (Analiza Dosarelor Copilului), precum și reprezentanți ai UNICEF și persoane de la Autoritățile de Management ale Programului Operațional Regional și Programului Operațional Capital Uman.

20 Atelierul de lucru s-a ținut în data de 4 august 2016, în București. 21 Până în ianuarie 2017, s-a numit Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

16

Atelierul de lucru a servit ca și consultare finală cu părțile interesate în ceea ce privește instrumentele de cercetare. Mai mult, prima zi a atelierului a fost folosită pentru a discuta cu directorii și alte persoane cu funcții de conducere din DGASPC un număr de subiecte cheie pentru dezinstituționalizare și pentru a obține perspectiva lor printr-o evaluare participativă care a inclus:

(i) o sesiune de brainstorming cu privire la provocările și riscurile asociate cu procesul de dezinstituționalizare și închiderea centrelor de plasament clasice, așa cum au fost identificate de participanți;

(ii) activități de grup referitoare la soluțiile pentru gestionarea principalelor zone de interes în ceea ce privește dezinstituționalizarea; precum și

(iii) activități care vizează dezvoltarea spiritului de echipă și a celui de întărire a echipei.

Raportul Post-Atelier de Lucru22 a arătat că 50 de participanți 23 au identificat trei grupuri principale de provocări și riscuri ale dezinstituționalizării copilului și închiderii centrelor de plasament clasice, care au fost legate de:

(i) lipsa serviciilor în comunitate,

(ii) dificultatea de a asigura bunăstarea și interesul superior pentru copiii instituționalizați, și

(iii) resursele limitate pentru a susține procesul de dezinstituționalizare (resurse umane, resurse financiare, mecanisme ale procesului de dezinstituționalizare).

În plus, participanții împărțiţi în echipe au identificat și discutat peste 70 de soluții și sugestii pentru a facilita procesul de dezinstituționalizare în interesul copilului.

Instruirea operatorilor de teren

Operatorii și intervievatorii de teren au fost instruiți în august și septembrie 2016.

De asemenea, atelierul de lucru cu scopuri multiple24 a cuprins o sesiune de instruire a tuturor reprezentanților DGASPC (atât directori, cât și personal) care au luat parte la procesul de colectare a datelor (în completarea chestionarului 2 Analiza Dosarelor Copiilor). Scopul acestei sesiuni de instruire a fost de a găsi o înțelegere comună a obiectivelor cercetării și a rolului instrumentelor, cu o atenție specială pe instrumentul de colectare a datelor din dosarele copiilor.

Experții Băncii Mondiale împreună cu personalul din toate județele cu copii în centre de plasament clasice și modulate, au trecut prin fiecare întrebare a instrumentului pentru a le înțelege și a discuta dificultățile care pot apărea în timpul completării chestionarelor.

Date calitative și evaluarea externă a centrelor de plasament

Evaluarea externă a implicat vizite în toate centrele de plasament pentru copii (clasice sau modulate) din întreaga țară. Vizitele în teren au fost efectuate în echipe mixte compuse dintr-un expert al Băncii Mondiale și un specialist DGASPC – funcționar dintr-o unitate rezidențială dintr-un județ diferit decât cel în care avea loc colectarea datelor. Județul din care a provenit specialistul DGASPC a fost selectat aleator.

Vizitele în teren au presupus observare directă și evaluarea diferitelor aspecte referitoare la resursele materiale ale centrelor de plasament în baza unui Formular de Observație (a se vedea Anexa B2.2). De asemenea, specialiștii DGASPC, care au avut rolul de evaluator extern, au completat pentru fiecare instituție vizitată un Raport de Activitate (a se vedea Anexa B.2.6), referitor la:

- Aspecte pozitive/ puncte tari ale centrului evaluat,

- Aspecte negative/ puncte slabe ale centrului evaluat,

- Opinia referitoare la oportunitatea închiderii centrului și justificarea prin care s-a ajuns la respectiva concluzie.

În total, 177 de instituții destinate copiilor au fost vizitate, pentru care au fost completate 172 Fișe de Observație și Rapoarte de activitate. Evaluările externe nu au fost efectuate pentru centrele care erau

22 Mincu (2016). 23 Participanții au apreciat atelierul de lucru ca fiind foarte folositor și antrenant și au sugerat organizarea în cadrul proiectului a unor evenimente similare pentru evaluarea intermediară și cea finală. 24 Organizat de Banca Mondială în octombrie 18-21, 2016, desfășurat la Predeal.

17

fie închise, fie pentru unele dintre unitățile rezidențiale în afara obiectivului cercetării (Anexa A Tabel 1).

În plus, cercetătorii Băncii Mondiale au desfășurat focus grupuri cu copiii protejați în instituții (a se vedea Ghidul în Anexa B.2.4)25 și au făcut fotografii în fiecare centru.26

Pe scurt, evaluarea externă desfășurată de echipa de cercetare a Băncii Mondiale a presupus: - 7 cercetători implicați în evaluarea instituțiilor, - Vizite în 38 de județe și cele 6 sectoare ale Bucureștiului, - 56 evaluatori DGASPC din alte județe decât cele evaluate (a se vedea Anexa C), - 172 de centre de plasament vizitate și evaluate, - 949 de copii care și-au evaluat centrul în 133 focus grupuri, - Peste 25.000 km efectuați numai de echipa de cercetare a Băncii Mondiale.

Focus-grupuri au fost realizate în toate centrele rezidențiale cu excepția a 44 de instituții în care nu au putut fi realizate fie pentru că toți beneficiarii erau prea tineri (în vârstă de 0-10 ani, în 20 de centre), fie pentru că aveau dizabilități atât de grave, încât nicio discuție nu ar fi putut fi inițiată sau susținută (în 19 de centre) 27. Focus grupurile au fost organizate cu copii de peste 10 ani (fără o limită superioară de vârstă), atât fete cât și băieți, cu sau fără dizabilități, locuind în diferite zone ale centrului rezidențial (dormitoare, etaje, module diferite). Participanții au fost selectați de către reprezentantul Consiliului Copiilor (un copil), sau mai puțin frecvent, de către cercetători (la întâmplare dintre copiii prezenți).28 Personalului centrului (educatori, șefii de centre sau altora) nu i s-a permis să participe la focus grupuri pentru a asigura o atmosferă în care copiii să își poată exprima liber opiniile privind condițiile de viață și de trai zilnic în centru.29

Tabel 1: Teme discutate și evaluate în focus grupurile cu copii

Tema Aspectele evaluate Nota

1. Condiții de trai și curățenie

2. Bunuri personale

3. Mâncare

4. Școală

5. Medic

6. Activități de timp liber

7. Relația cu educatorii din centru

8. Relația cu colegii/ colegele din centru

9. Relația cu managerul de caz

10. Relația cu părinții și familia

Sursa: Banca Mondială (2017).

25 În fiecare unitate rezidențială a fost semnat de către șeful centrului un acord de participare la focus grup pentru toți copiii implicați (Annex B.2.5). 26 Un acord de fotografiere a fost încheiat în fiecare unitate rezidențială (Anexa B.2.3), mai puțin pentru centrul de la DGASPC Sector 5 (din acest motiv, fotografiile din acest centru nu vor fi utilizate în analiză). 27 Celelalte cinci instituții au fost închise sau erau în afara obiectivului cercetării. 28 Cercetătorul și reprezentantul Consiliului Copiilor, împreună cu șeful Centrului au verificat respectarea regulilor de selecție menționate mai sus (vârstă, gen, handicap, localizare în cadrul centrului) înainte de a invita participanții la sala de focus grup. În cazul distribuției dezechilibrate conform criteriilor de mai sus, recrutarea a fost reluată pentru a asigura o distribuție diversificată a participanților pe acele dimensiuni. Ulterior, un acord de participare la focus grup a fost semnat de către șeful centrului pentru toți copiii implicați. 29 Cu toate acestea, evaluatorul extern DGASPC a fost prezent și a luat notițe. Cercetătorul Băncii Mondiale a moderat discuțiile. Au existat doar câteva centre în care șeful centrului a refuzat să permită această activitate sau a "pregătit" (intimidat) copiii să prezinte situația într-un mod "pozitiv". Aceste focus grupuri vor fi tratate cu prudență în analiza datelor calitative.

18

La începutul discuției, fiecărui copil i s-au oferit dulciuri și sucuri de fructe, hârtie și pix. Discuția a fost organizată pe zece subiecte dar focus grupurile nu au durat mai mult de 75 de minute (cu o medie de aproximativ 55 minute). Cele zece subiecte de discuție sunt prezentate în Tabel 1. După discuția asupra unui subiect, copiilor li s-a cerut să acorde note de la 1 la 10 respectivului subiect (“ca la școală, dacă ai fost notat cu mai puțin de 5, ai picat testul, daca ai luat 10, ai trecut cu cea mai mare notă”). Prin urmare, toți copiii au trecut notele lor pentru fiecare subiect de-a lungul desfășurării focus grupului. La finalul discuțiilor, fișele au fost colectate, iar datele au fost introduse într-un fișier Excel.

În total, 843 copii au furnizat note pentru evaluarea centrelor lor în cadrul a 116 focus grupuri. În celelalte 17 discuții de grup, notele nu au putut fi colectate (deoarece copiii nu au putut completa foile de note, în cele mai multe situații pentru că nu știau să scrie sau pentru că nu înțelegeau semnificația notelor), dar au fost luate notițe cu privire la opiniile copiilor.

În timpul vizitelor, cercetătorul împreună cu reprezentantul DGASPC au trebuit să viziteze și să fotografieze obiectivele listate în tabelul de mai jos.

Tabel 2: Lista obiectivelor fotografiate de cercetători în timpul evaluării externe

Număr de fotografii

Gardul și poarta de intrare 143 Clădirea în ansamblu 166 Intrarea în clădire (pentru copii, în cazul în care există mai multe intrări) 163 Gratii la ferestre 49 Rampe de acces 107 Loc de joacă în interior/ sală de activități/ club 150 Loc de joacă în curte 122 Baie 164 Baie persoane cu nevoi speciale 31 Toaletă 164 Toaletă persoane cu nevoi speciale 30 Set de obiecte de igienă pentru un copil (se roagă un copil să arate periuța de dinți,

pasta, prosoapele, șampon, deodorant etc. se așază ca un set și foto) 146

Dormitorul cu cel mai mare număr de copii 162 Dormitorul cu cel mai mic număr de copii 163 Sală de mese sau locul unde se servește masa 162 Magazia sau locul unde se țin hainele și încălțămintea copiilor (altele decât cele de

sezon care ne așteptăm să fie în dulapurile copiilor).* 110

Spălătoria pentru hainele copiilor 152 Spațiul special amenajat pentru depozitarea medicamentelor 138 Mucegai, igrasie, mizerie, șobolani, gândaci 53

Total 2,375

Notă: *Am dorit să observăm dacă în magazie hainele/ încălțămintea sunt depozitate pe seturi separate pentru fiecare copil sau la grămadă.

Numărul fotografiilor pe centru variază de la 1 la 18 în funcție de dotarea centrului, de momentul zilei și de starea vremii atunci când vizita a fost efectuată.30 De exemplu, băile și toaletele pentru copiii cu nevoi speciale existau sau erau deschise doar în câteva centre, de unde și numărul mic de fotografii de acest tip. În unele cazuri, unele zone ale centrelor erau închise și cheile nu erau disponibile. În alte cazuri, copiii dormeau, mâncau sau se jucau și din această cauză nu au putut fi făcute fotografii în respectivele locuri. Fotografiile vor fi utilizate pentru analiza calității resurselor materiale ale centrelor (de pregătit pentru Rezultatul 3 odată cu analiza focus grupurilor și interviurilor).

30 În 7 centre nu s-au putut face fotografii, inclusiv cele cinci centre închise sau în afara obiectivului cercetării. În celelalte 170 de centre au fost făcute fotografii.

19

În paralel, cercetătorii Băncii Mondiale au efectuat interviuri cu principalii actori instituționali relevanți din fiecare județ cu centre rezidențiale, și anume: directorii DGASPC, reprezentanți ai Consiliului Județean, sindicatelor/asociațiilor profesionale active în DGASPC, reprezentanți media și reprezentanți ai ONG-urilor care furnizează servicii de protecție a copilului. Ca și parte a interviurilor, reprezentanților DGASPC li s-a solicitat să prezinte viziunea, planurile și prioritățile lor privind închiderea instituțiilor din județele lor.

Datele calitative (din interviuri, poze, Formularele de Observație, Rapoartele de Activitate ale specialiștilor DGASPC care au jucat rolul de evaluator extern și focus grupurile cu copii) vor fi analizate și rezumate la nivel de centru de plasament, în secțiuni separate din următoarele două livrabile (Rezultat 2 și 3).31

Date cantitative colectate în baza chestionarelor 1A, 1B, 1C și 2

Chestionarele (1A, 1B, 1C și 2) au fost tipărite și distribuite în țară, iar echipa Băncii Mondiale a monitorizat livrarea și modul în care au fost completate chestionarele, și a furnizat sprijin constant persoanelor care se ocupau de completarea acestora.

Echipa Băncii Mondiale a întocmit, de asemenea, un ghid cu instrucțiuni pentru completarea chestionarelor, incluzând și reguli de control, precum și pentru păstrarea, înregistrarea și livrarea chestionarelor. Ghidul pe scurt a fost actualizat de echipa Băncii Mondiale în baza feedback-ului continuu primit din teren.

Referitor la fiecare chestionar (1A, 1B, 1C și 2), a fost dezvoltată o bază de date distinctă. A fost acordată o atenție deosebită chestionarului referitor la dosarele copiilor (Chestionarul 2), având în vedere complexitatea sa și numărul mare de persoane care au introdus datele. Din acest motiv, a fost dezvoltată o aplicație online pentru asigurarea unui proces de introducere a datelor ușor și eficient.

Bazele de date se regăsesc în Anexa D.

În următoarele trei luni (martie-mai 2017), datele recent colectate vor fi analizate pentru elaborarea Rezultatului 2.

31 Secțiunea Rezultatului 2 cu privire la Diagnoza resurselor existente ale centrelor rezidențiale pentru protecția copilului și cea a Rezultatului 3 referitoare la punctul Analiza focus grupurilor cu diferite tipuri de beneficiari.

20

4. Resurse existente în centrele de plasament pentru copii Acest capitol descrie centrele de plasament destinate protecției copilului din România. Capitolul începe prin a clarifica universul de cercetare, respectiv lista și numărul de centre din țară. Acesta continuă cu o prezentare a tipurilor de centre ținând cont de faptul că fondurile europene disponibile (POR și POCU) sunt orientate spre centrele clasice, fapt ce necesită o distincție clară între centrele "clasice” și cele “modulate”. De asemenea, în ceea ce privește prioritizarea accesului la fonduri europene, o secțiune distinctă este dedicată grupărilor de centre, adică centrelor care aparțin unor comunități mai mari (și uneori segregate) de beneficiari de servicii sociale. În continuare, lecțiile învățate din activitățile de dezinstituționalizare deja implementate sunt prezentate, cu scopul de a înțelege mai bine domeniile și nivelurile de investiții care trebuie să fie făcute în anii următori pentru atingerea obiectivelor naționale. În cele din urmă, capitolul se încheie cu secțiuni care descriu resursele umane, materiale și financiare ale instituțiilor pentru copii.

4.1 Problematici cheie pentru închiderea centrelor de plasament destinate protecției copilului Datele utilizate în acest studiu se referă la toate centrele de plasament destinate protecției copilului din țară. Cercetarea a început cu o listă de 163 de centre pentru copii, furnizată de ANPDCA (la 30 iunie 2016), din care 76 de unități clasice și 87 modulate (cu un număr total de 6.637 copii).

Lista și numărul de centre de plasament pentru copii din România

Vizitele în toate județele țării au arătat că nu există o practică uniformă cu privire la denumirea unităților rezidențiale ca centru de plasament. Astfel, s-a descoperit că în timp ce în unele județe un grup de case de tip familial (CTF) erau definite și raportate de DGASPC ca fiind centru de plasament, în alte județe, unele centre erau înregistrate ca fiind, spre exemplu, “apartamente”; într-un județ, un centru rezidențial pentru copii chiar purta denumirea de “Apartament”.

Prin urmare, deși cercetarea a pornit de la centrele de plasament așa cum erau acestea oficial raportate de DGASPC-uri către ANPDCA, metodologia de cercetare a fost ajustată pentru a asigura o abordare uniformă la nivel național (adică, tratament egal pentru unități similare). În acest sens:

(1) Au fost eliminate 2 unități din lista inițială de centre de plasament pentru că la începutul muncii de teren acestea erau deja închise.

(2) Tema privind modul în care se definește “centrul de plasament clasic” a fost inclusă pe agenda atelierului de lucru cu multiple scopuri de la Predeal.32 După atelierul de lucru, echipa Băncii Mondiale împreună cu ANPDCA au solicitat DGASPC-urilor să revizuiască lista centrelor de plasament din propriul județ. Această listă revizuită a centrelor a fost utilizată pentru organizarea activităților de evaluare externă și a celorlalte activități de colectare a datelor. Pe lista revizuită, din cele 16133 de centre de plasament inițiale, doar 15434 au fost validate.

(3) În baza listei revizuite, au fost adăugate 14 centre care în lista inițială ANPDCA erau înregistrate ca fiind case de tip familial, apartamente, centre de urgență sau alte tipuri de servicii de protecție specială pentru copii în afara obiectului de cercetare. Dintre cele 14 centre nou adăugate, doar 13 au fost validate ca fiind centre de plasament și au fost păstrate în studiu.

Prin urmare, după vizitele în teren și consultări cu ANPDCA și DGASPC-urile din toată țara, au rămas în studiu un număr de 167 de centre rezidențiale pentru protecția specială a copilului.35

32 Organizat de Banca Mondială în 18-21 octombrie 2016. 33 163 unități furnizate de ANPDCA minus cele 2 centre închise. 34 Celelalte 7 erau: o căsuță de tip familial, un centru de urgență și cinci internate fără copii cu măsură de protecție specială. 35 Lista unităților închise sau în afara obiectivului de cercetare sunt arătate în Anexa A Tabel 1.

21

Tabel 3: Numărul total de centre de plasament din România (inițial și final)

Lista inițială de la ANPDCA

Lista revizuită de DGASPC-uri

Lista finală după evaluarea externă (vizite în teren și interviuri susținute de echipa Băncii

Mondiale)

În afara obiectivului de

cercetre Centre rezidențiale TOTAL

În afara obiectivului În afara obiectivului 1 0 1

Centre rezidențiale 0 13 13

Centre rezidențiale În afara obiectivului 7 0 7

Centre rezidențiale 2 154 156

TOTAL 10 167 177

Sursa: Banca Mondială (2017).

Lista finală de 167 de instituții recunoscute ca fiind centre de plasament reprezintă universul cercetării. Din motive de utilitate, fiecărui centru i-a fost dat un cod unic de identificare, așa cum este prezentat în Anexa A Tabelul 2, care se aplică pe tot parcursul raportului.

Așa cum arată Figura 2, numărul de centre de plasament pe județ variază de la un singur centru, în 10 județe, la un maxim de 12 centre (cu 11 județe care încă au peste 5 centre funcționale fiecare).

Figura 2: Distribuția centrelor de plasament pentru copii, pe județe (număr)

Sursa: Banca Mondială (2017) (N=167 centre).

0 2 4 6 8 10 12

ALBABACAU

DAMBOVITAMARAMURES

MURESSector 2Sector 4Sector 5

TELEORMANVRANCEA

SATU MARESector 3

BISTRITA NASAUDCALARASI

CARAS SEVERINCOVASNA

GORJIALOMITA

MEHEDINTISALAJ

Sector 1SUCEAVA

ARADBIHOR

BOTOSANICLUJDOLJ

HUNEDOARAILFOV

HARGHITATIMIS

BUZAUGALATITULCEAARGES

CONSTANTANEAMT

SIBIUPRAHOVA

VALCEAIASI

BRASOV

22

Din totalul centrelor rezidențiale (167):

● 135 centre sunt funcționale

● 2 centre erau în proces de închidere la momentul evaluării, respectiv: Cod Județ Localitate Nume

1706 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu deficienţe neuromotorii

1204 CLUJ Huedin Centrul de plasament nr. 8 "Speranţa" - Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

● 1 centru este în proces de deschidere, respectiv: Cod Județ Localitate Nume

204 ARAD Zădăreni Centrul de plasament Zădăreni

● 12 instituții sunt în curs de renovare (în șase dintre aceste instituții, copiii erau temporar mutați în diferite alte servicii)

● 17 centre sunt într-un proces de restructurare, proces ce se poate finaliza prin închiderea lor. În zece din aceste instituții, copiii au fost mutați (temporar sau definitiv) în alte servicii de protecție sau au fost (re)integrați în familie. Astfel, numărul copiilor din cadrul acestor centre poate fi deja mai mic decât cel înregistrat la data de referință 31 octombrie 2016. Lista centrelor care trec prin restructurări este prezentată în Anexa A, Tabelul 3.

În orice caz, toate aceste centre au participat în procesul de evaluare.

Centre rezidențiale pentru copii “clasice” și “modulate”

Așa cum am menționat deja în capitolul 2, o atenție specială a fost acordată instituțiilor “clasice”, deoarece ANPDCA le-a declarat ca fiind prima prioritate, în special în legătură cu oportunitatea de a accesa finanțarea europeană disponibilă prin Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional Capital Uman (POCU). Prin urmare, tipul fiecărei instituții (clasică sau modulată) este foarte relevant nu numai în determinarea priorității în procesul de închidere, ci și în ceea ce privește eligibilitatea pentru finanțarea europeană.

Nu există o definiție oficială a centrelor de plasament (CP) pentru copii “clasice” și “modulate”. Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020,36 utilizează definiția propusă de HHC România.37 Însă, această definiție nu este pusă în legătură nici cu standardele de cost și nici cu standardele de personal. Din acest motiv, clasificarea în CP ”clasic” versus CP ”modulat” este percepută ca fiind mai degrabă una de natură teoretică, fără relevanță practică pentru resursele instituțiilor (fie financiare sau umane) sau pentru activitățile zilnice, așa cum s-a evidențiat pe durata interviurilor. Această clasificare a centrelor de plasament din județ este văzută ca fiind pur și simplu o responsabilitate de raportare, îndeplinită în general de DGASPC-urile conectate la CMTIS.38 Din acest motiv, practica și utilizarea termenilor de instituții “clasice” și “modulate” variază semnificativ de la un județ la altul. În unele județe, aproape toate serviciile rezidențiale sunt denumite centre de plasament “clasice”, în timp ce în altele, aproape toate centrele de plasament sunt considerate “modulate”, chiar dacă nu furnizează servicii apropiate de modelul familial.

De asemenea, nu există o înţelegere comună, sau o utilizare uniformă a termenilor "clasic" și "modulat". Directorii DGASPC și șefii de centre etichetează aceeași instituție în moduri diferite. De fapt, tabelul 3 arată că cele trei părți interesate sunt de acord numai cu privire la 106 de centre (63% din total).

36 ANPDCA (2014). 37 HHC (2012). O instituție de ”tip vechi”, ”tradițional”, ”clasic” se referă la un centru rezidențial cu mai mult de 12 copii/ tineri adulți, cel puțin 4 copii într-un dormitor și băi comune pentru locuitorii unui etaj. Prin comparație, o instituție ”renovată”, ”restructurată” sau ”modulată” se referă la un centru rezidențial cu peste 12 copii/ tineri adulți, cu o organizare bazată pe unități; o unitate include, de obicei: un dormitor, o sufragerie și o baie. 38 The Child Monitoring Tracking Information System (CMTIS) - Sistemul de monitorizare și urmărire informatizată a copilului reprezintă sistemul informatic de management al sistemului de protecție a copilului în România.

23

Tabel 4: Lipsa unei înțelegeri comune (număr centre de plasament)

Lista inițială de la ANPDCA

Lista revizuită de DGASPC*

Răspunsuri ale șefilor de centre la Chestionarul 1B: RESURSE MATERIALE **

Clasic Modulat Mixt *** Nu știu TOTAL

În afara obiectivului Clasice 5 2 7 (care nu sunt CP) Modulate 4 2 6 Toate 9 4 13 Centre de plasament Clasice 55 5 5 0 65

clasice Modulate 1 3 0 0 4 Toate 56 8 5 0 69 Centre de plasament Clasice 6 7 1 1 15 modulate Modulate 15 51 4 0 70

Toate 21 58 5 1 85

Sursa: Banca Mondială (2017). Note: *Listă revizuită de Directorii DGASPC după atelierul de lucru de la Predeal. **A se vedea Anexa B2.1 întrebările A5 și A6. ***Centrele mixte conțin două sau mai multe componente dintre care unele sunt clasice și altele modulate. Celulele marcate cu gri arată consensul între părțile interesate.

În consecință, metodologia de cercetare a fost ajustată prin punerea definiției centrelor “clasice” și “modulate” pe agenda atelierului de lucru cu scopuri multiple de la Predeal.39 În baza acestei abordări participative, actorii relevanți au convenit că un centru ”modulat” este o instituție re-organizată în module (unități) astfel încât modulul să fie mai mic, să ofere mai mult spațiu suficient fiecărui copil, într-un ansamblu cât mai apropiat posibil de mediul familial.40 Pentru a operaționaliza această definiție, echipa de management SIPOCA 2 a agreat că următoarele criterii sunt cele mai relevante în determinarea tipului de centru de plasament:

Unitate de dimensiune redusă, --> care oferă mai mult spațiu fiecărui copil ...

1) clădirea (clădirile) centrului are (au) o organizare bazată pe module (unități)41

2) cu cel mult 16 paturi pe modul

3) cu cel mult 5 paturi pe dormitor

... într-un cadru cât mai --> apropiat de mediul familial cu putință

4) fiecare modul are cel puțin o cameră de petrecere a timpului liber/spațiu de joacă/ sală de activități recreative

5) în fiecare modul, copiii iau mesele (cel puțin unele dintre mese) în cadrul modulului (în camera de joacă, living, sufragerie, mini-bucătărie, chicinetă, la pat etc.)

6) fiecare modul are cel puțin o baie (cu cel puțin o toaletă și o chiuvetă)

Utilizând criteriile mai sus menționate și informațiile calitative colectate prin observare directă, echipa de cercetare a Băncii Mondiale a reclasificat toate cele 167 de centre rezidențiale în “clasice” sau “modulate”. Prin definiție, un centru ”modulat” este un centru care îndeplinește toate aceste criterii. În celelalte situații, dacă doar o parte dintre criterii sunt îndeplinite, centrele sunt ”clasice” sau între clasic și modulat.

Echipa de cercetare a întâmpinat probleme încă de la încercarea de a aplica primul criteriu. Conform observațiilor directe pe teren, organizare în module/unități clar definite există în numai 40 de centre. În alte 24 de centre a fost observată o structură mixtă, instituțiile cuprinzând două sau mai multe componente (clădiri, aripi, pavilioane, secții, etc.) dintre care unele sunt “clasice” și altele sunt “modulate”. Majoritatea centrelor (103) nu sunt organizate pe bază de unitate, astfel încât au fost considerate “clasice”.

39 Organizat de Banca Mondială între 18-21 octombrie 2016. Reamintim că după atelier, echipa Băncii Mondiale și ANPDCA au solicitat DGASPC-urilor să revizuiască lista centrelor de plasament din propriul județ. 40 În conformitate cu Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copiilor 2014-2020 (ANPDCA, 2014: 30). 41 Un modul/o unitate este, de obicei, o grupare de dormitoare.

24

Însă, percepțiile echipei de cercetare bazate pe observație directă au intrat în conflict cu evaluările directorilor DGASPC, șefilor de centre sau amândurora. În consecință, echipa a schimbat abordarea și a încercat să "vadă" centrele prin "ochii DGASPC". De exemplu, în unele județe, un centru în care fiecare dormitor are alocată o baie este considerat de DGASPC drept organizat în module, unde modulul este format din dormitor și baia aferentă. În alte cazuri, mai multe camere de joacă sunt disponibile la fiecare etaj, motiv pentru care aceste centre sunt considerate a fi organizate în module, iar modulul este considerat a fi etajul. Sau, modulul poate fi definit la nivelul clădirilor, dacă centrul cuprinde mai multe clădiri pentru a adăposti copiii, iar unele dintre aceste clădiri-module au fost modernizate. Însă, nu există un consens. Alți directori DGASPC și/sau șefi de centre definesc centre cu structuri similare ca fiind “clasice” și nu organizate în module.

În consecință, ca prim pas, am clasificat toate centrele conform cu structura lor, bazat pe observațiile din vizitele în teren, așa arată Tabelul 5. Folosind această abordare, numărul de centre care satisfac primul criteriu (clădirea/ clădirile centrului este organizată pe module) crește la 99 instituții (liniile B+C din Tabelul 5). În plus, pentru cele 16 centre cu o capacitate de cel mult 16 beneficiari, acest prim criteriu nu este relevant din moment ce întreaga instituție poate fi considerată un modul. Toate aceste 115 de centre sunt evaluate folosind toate celelalte criterii, în timp ce cele (52) centre care nu sunt organizate în module/unități (și cu o capacitate de mai mult de 16 beneficiari) sunt clasificate drept “clasice” pentru că ele nu îndeplinesc primul criteriu.

Tabel 5: Clasificarea centrelor în funcție de structura lor (organizate în module/unități sau nu)

Structura centrului de plasament Criteriul 1.

Număr de centre

Criteriul 1.

% din centre

A. Clasic, din care: 68 41 - cu o capacitate de maxim 16 beneficiari 16 10 - cu o capacitate de mai mult de 16 beneficiari 52 31 B. Organizare pe module/unități - TOTAL, din care: 86 51 - la nivel de dormitor 14 8 - la nivel de etaj 17 10 - organizare în unități clar distincte 55 33

C. Mixt 13 8 Total (A+B+C) 167 100

Sursă: Banca Mondială (2017). Notă: Celulele marcate în gri indică centrele care nu satisfac criteriul 1.

Privind al doilea și al treilea criteriu, echipa Băncii Mondiale a înregistrat pentru fiecare centru, numărul maxim de paturi pe modul/unitate și pe dormitor, în timpul vizitelor pe teren. Pe de altă parte, șefii de centre au fost rugați să raporteze capacitatea totală pentru care centrul este acreditat și numărul maxim de paturi per dormitor.42 În multe cazuri (peste 70), numărul maxim de paturi pe dormitor declarat de centre diferă de observațiile echipei de cercetare (spre exemplu, un centru care "pe hârtie" este acreditat pentru 4 paturi per dormitor are de fapt 6-7 paturi în cel puțin unul din dormitoare).43 Unele dintre aceste cazuri se referă la centre care temporar adăpostesc copii din alte instituții ce sunt în curs de renovare. În alte cazuri, standardele nu sunt îndeplinite, deoarece "nu există alte locuri disponibile pentru atât de mulți copii care au nevoie". Mai mult, în unele centre numărul raportat de paturi este mai mic decât numărul de copii prezenți în centru. În unele situații, neconcordanța vine din faptul că numărul de paturi raportat este cel ”oficial”, în timp ce numărul de copii prezenți este cel real. Mai rar, numărul de paturi este în realitate mai mic decât numărul de copii, căci într-un pat stau doi sau mai mulți copii.

În ciuda acestor neconcordanțe, echipa Băncii Mondiale a decis să utilizeze pentru criteriile 2 și 3 capacitatea raportată de centre deoarece fie situația este doar temporară (cum ar fi cazul copiilor mutați din instituții în renovare), fie utilizarea necorespunzătoare a unei infrastructuri adecvate este o problemă care ar trebui să fie tratată cu alte instrumente decât taierea accesului centrului la finanțare.

42 Chestionarul 1B: RESURSE MATERIALE, vezi Anexa B2.1, întrebarea B1 și Secțiunea E. 43 În 26 de centre se înregistrează diferențe mari între numărul maxim de paturi pe dormitor raportat de șeful de centru și cel observat de echipa de cercetare la vizita în teren (între 2 și 8 paturi).

25

Recomandare

Pentru noul val de activități de dezinstituționalizare, o atenție specială ar trebui acordată modului în care copiii vor fi îngrijiți pe perioada de tranziție până când noua infrastructură va deveni disponibilă. Vizitele pe teren au relevat faptul că, uneori, copiii sunt mutați în alte instituții (uneori la internate gestionate de Ministerul Educației), în care nu beneficiază de servicii de protecție, sunt discriminați și trăiesc în condiții foarte proaste. Această situație, deși temporară, poate dura chiar mai mult de doi ani și are cu siguranță un impact negativ major asupra dezvoltării copiilor.

Bazat pe capacitatea "oficială" raportată de centre, 79% din (cele 99) centre organizate în module satisfac condiția de cel mult 16 paturi pe modul. De asemenea, 77% din totalul de (167) centre sunt acreditate pentru cel mult 5 paturi per dormitor. Cu toate acestea, numai 62 de instituții sunt organizate în module și îndeplinesc ambele criterii legate de dimensiune pentru fiecare modul. Variațiile în funcție de structura centrelor sunt prezentate mai jos.

Tabel 6: Criterii legate de dimensiune în funcție de structura centrului (număr de centre de plasament)

Structura Centrului

Criteriul 2.**

Număr de centre în care fiecare modul are

cel mult 16 paturi

Criteriul 3.***

Număr de centre în care fiecare dormitor are cel mult 5 paturi

Total CP

A. Clasic, din care: * 54 68 - cu o capacitate de maxim 16 beneficiari 16 15 16 - cu o capacitate de mai mult de 16 beneficiari * 39 52 B. Organizare pe module/unități - TOTAL, din care: 55 67 86 - la nivel de dormitor * 12 14 - la nivel de etaj 8 15 17 - organizare în unități clar distincte 47 40 55 C. Mixt 7 7 13

Total (A+B+C) 78 128 167

Sursă: Banca Mondială (2017). Notă: *Nu este aplicabil pentru că centrul nu este structurat pe module. **Este folosită informația privind capacitatea centrului raportată de șeful de centru. Totuși este de notat faptul că există atât centre (în general, cele în proces de restructurare sau renovare) cu un număr efectiv de copii mult sub capacitate (spre exemplu, un centru cu o capacitate de 80 de locuri în care sunt prezenți 14 copii), precum și centre cu un număr de copii peste capacitate. ***Este utilizat numărul maxim de paturi pe dormitor declarat de șefii de centre. Cu privire la acest criteriu, sunt utilizate și evaluările echipei.

Cel de-al patrulea criteriu legat de existența unei camere de joacă/ de recreere este arareori îndeplinit în centrele cu o structură mixtă și în cele modulate la nivel de dormitor (renovarea a fost cel mai adesea limitată la a construi toalete sau băi) (Tabelul 7).

În ceea ce privește al cincilea criteriu, nu există un consens general dacă ar trebui să fie obligatoriu sau nu. Servirea mesei în cadrul modulului este cu siguranță un aspect foarte important al mediului familial. Cu toate acestea, criteriul este considerat oarecum maximal44 deoarece necesită dezvoltarea unei infrastructuri specifice, nu numai pentru a găti, dar și pentru a servi masa la nivel de modul. Multe dintre centrele noi sau renovate nu au spații de depozitare corespunzătoare sau nu îndeplinesc toate condițiile solicitate de standardele sanitare pentru activitățile de gătit și de catering/servire a mesei. În fapt, în unele centre, hrana este încă livrată către diferite clădiri în găleți de plastic. Similar cu situația celui de-al patrulea criteriu, un număr foarte redus de centre cu structură mixtă și de centre modulate la nivel de dormitor oferă mese în cadrul modulelor (Tabelul 7).

44 Definiția centrelor "modulate" oferită de HHC (2012) și utilizată în Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea

Drepturilor Copiilor 2014-2020 (ANPDCA, 2014) nu utilizează acest criteriu.

26

Tabel 7: Camera de petrecere a timpului liber și criteriul legat de servirea mesei în cadrul modulului, în funcție de structura centrului (număr de centre de plasament)

Structura Centrului

Criteriul 4.**

Număr de centre în care fiecare modul are

cel puțin o sală de activități/club/joacă

Criteriul 5.***

Număr de centre în care măcar unele

mese sunt servite în cadrul fiecărui modul

Total CP

A. Clasic, din care: * * 68 - cu o capacitate de maxim 16 beneficiari 13 15 16 - cu o capacitate de mai mult de 16 beneficiari * * 52 B. Organizare pe module/unități - TOTAL, din care: 58 41 86 - la nivel de dormitor 3 4 14 - la nivel de etaj 11 9 17 - organizare în unități clar distincte 44 28 55

C. Mixt 5 1 13 Total (A+B+C) 76 57 167

Sursă: Banca Mondială (2017). Note: *Nu este aplicabil pentru că centrul nu este structurat pe module. **În plus, un număr de 11 centre au o sală de activități/cameră de joacă în unele module, dar nu în toate. ***În plus, 5 centre furnizează mese la nivel de modul pentru unii dintre copii (dar nu în toate modulele), în mod special pentru copii mici sau copii imobilizați.

Al șaselea criteriu pare că, de-a lungul timpului, a fost considerat de DGASPC-uri ca fiind cel mai important element de modernizare. Astfel, aproape toate centrele structurate pe module (91 din cele 99) au cel puțin o baie pe modul (Tabelul 8). Cu toate acestea, este important de menționat faptul că, în unele centre, deși există băi alocate fiecărui dormitor, unele dintre acestea sunt închise sau nu sunt funcționale, iar copiii trebuie să utilizeze vechea baie comună a unității (care de obicei se găsește la capătul coridorului). În alte centre, băile sunt alcătuite dintr-un singur duș și o chiuvetă în spatele unei perdele, dar toaletele sunt încă în afara unității, la capătul coridorului.

Tabel 8: Criterii legate de infrastructura sanitară în funcție de structura centrului (număr de centre de plasament)

Criteriul 6.**

Numărul de centre în care fiecare modul are …

Structura Centrului ... o baie ... două sau

mai multe băi

... o baie la fiecare

cameră sau două camere

Total CP

A. Clasic, din care: * * * 68 - cu o capacitate de maxim 16 beneficiari 8 5 3 16 - cu o capacitate de mai mult de 16 beneficiari * * * 52 B. Organizare pe module/unități - TOTAL, din care: 46 9 27 86 - la nivel de dormitor 1 0 12 14 - la nivel de etaj 12 3 2 17 - organizare în unități clar distincte 33 6 13 55 C. Mixt 3 3 3 13 Total (A+B+C) 57 17 33 167

Sursă: Banca Mondială (2017). Note: *Nu este aplicabil pentru că centrul nu este structurat pe module. **Categoriile se exclud reciproc. În plus, în două centre, există cel puțin o baie numai în anumite module, dar nu în toate. Pentru fiecare dintre centre, a fost selectată situația îndeplinită de toate modulele (de exemplu, dacă într-un centru, unele module au o baie și altele au două sau mai multe băi, centrul este clasificat drept “cu o baie în fiecare modul”).

27

După analiza fiecărui criteriu, toate centrele au fost clasificate în funcție de numărul de criterii pe care le îndeplinesc. Prin definiție, un centru "modulat" trebuie să îndeplinească toate cele șase criterii: este organizat în module/unități (criteriul 1) de o dimensiune nu prea mare (criteriile 2 și 3), cu un spațiu interior pentru petrecerea timpului liber (criteriul 4), cu o infrastructură care permite copiilor să ia masa (cel puțin unele mese) în cadrul modulului (criteriul 5), precum și cu o infrastructură sanitară adecvată (criteriul 6). Dintre toate centrele de plasament pentru protecția copilului în România, doar 31 sunt conforme cu această definiție, prin urmare, sunt "modulate".

Figura 3: Tpurile de centre de plasament pentru copii (număr de centre, ianuarie 2017)

Sursa: Banca Mondială (2017). Notă: Categoriile se exclud reciproc. (N=167 centre).

La cealaltă extremă, 52 de centre sunt, fără îndoială, "clasice". Toate celelalte instituții pentru copii sunt între clasic și modulat, ceea ce înseamnă că acestea îndeplinesc unele criterii, dar nu pe toate. Cele mai multe centre (53) sunt mai degrabă clasice, deoarece acestea au fost îmbunătățite doar din unele puncte de vedere, în timp ce 18 centre au nevoie de îmbunătățiri de infrastructură într-o singură privință pentru a ajunge la statutul de "modulate", așa cum este definit mai sus. În fine, 13 centre de plasament îndeplinesc condițiile de modulare și dotare cu infrastructură, dar nu și pe criteriile legate de dimensiune.

Recomandare

Faza actuală de dezinstituționalizare a copiilor deprivați de îngrijirea părintească vizează centrele de plasament clasice. Bazat pe abordarea descrisă anterior, un număr de 136 de centre de plasament pentru copii sunt eligibile pentru finanțare europeană. Ar trebui să se acorde o prioritate mai mare centrelor mai slab înzestrate (cele "clasice" și "clasice cu unele îmbunătățiri"), care reprezintă 105 instituții, dar toate celelalte au de asemenea nevoie de acces la finanțare (nu neapărat din fondurile europene) pentru a asigura un mediu familial adecvat pentru copiii protejați.

Tabelul 9 oferă informații suplimentare. Este foarte vizibil faptul că există o nevoie mai accentuată de investiții de capital în centrele de plasament situate în zonele rurale. De asemenea, este evident că restructurarea instituțiilor clasice doar la nivel de dormitor sau de etaj, fără reorganizarea spațiului în module corespunzătoare, clar separate și bine dotate, este departe de a fi suficientă, căci nu se traduce în viața copiilor într-un cadru cât mai apropiat posibil de mediul familial. În cele din urmă, prin luarea în considerare a stării centrelor (funcțional sau în proces de restructurare) și eligibilității acestora pentru închidere, numărul de centre eligibile se reduce la 113 instituții, dintre care 88 sunt clasice sau mai degrabă clasice. Întreaga listă a centrelor organizate după tipul centrului, statusul acestuia și eligibilitatea pentru POR este prezentată în Anexa A Tabelul 4.

52 53

13

5

12

1

31

0

10

20

30

40

50

60

CP clasice CP clasice cu

îmbunătățiri

CP modulat DAR

prea mari

Modulate DAR

fără spații de

activități/joacă

Modulate DAR

fără masă pe

modul

Modulate DAR

fără

infrastructură

sanitară

adecvată

CP modulat

conform

definiției

Tabel 9: Centre de plasament în funcție de tip și alte informații relevante (numărul de centre)

Centre clasice

Clasice cu unele îmbunătățiri

Modulate DAR prea mari

Modulate DAR fără spații de activități/joacă

Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei

Modulate DAR fără infrastructură sanitară

Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

Total

TOTAL (număr) 52 53 13 5 12 1 31 167

Structura centrului Clasic - capacitate de 17+ beneficiari 52 0 0 0 0 0 0 52 Clasic - capacitate de 0-16 beneficiari 0 1 0 2 1 0 12 16 Organizare pe module - la nivel de dormitor 0 14 0 0 0 0 0 14 Organizare pe module - la nivel de etaj 0 5 4 3 3 0 2 17 Organizare pe module distincte 0 20 9 0 8 1 17 55 Mixt 0 13 0 0 0 0 0 13 Criterii Criteriile legate de dimensiune îndeplinite de fiecare modul 0 13 0 5 12 1 31 62

Cel puțin un spațiu de activități/joacă în fiecare modul 0 19 13 0 12 1 31 76

Infrastructură legată de servirea mesei în fiecare modul 0 7 13 5 0 1 31 57

Infrastructură sanitară în fiecare modul 0 46 13 5 12 0 31 107

Definiții conform diferitelor părți interesate Lista inițială de la ANPDCA - clasice 44 14 3 1 4 0 3 69 - modulate 5 35 10 4 7 1 23 85 Listă revizuită de DGASPC* - clasice 50 18 5 2 4 0 8 87 - modulate 2 35 8 3 8 1 23 80 Șefii de centre în Chestionarul 1B** - clasice 51 19 2 2 4 0 8 86 - modulate 0 28 10 2 7 1 22 70 - mixte*** 1 6 1 0 1 0 1 10

29

Centre clasice

Clasice cu unele îmbunătățiri

Modulate DAR prea mari

Modulate DAR fără spații de activități/joacă

Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei

Modulate DAR fără infrastructură sanitară

Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

Total

TOTAL (număr) 52 53 13 5 12 1 31 167

Localizarea centrului Urban 40 43 11 4 10 1 28 137 Rural 12 10 2 1 2 0 3 30

Status în ianuarie 2017**** Funcțional 42 46 11 2 12 1 21 135 În renovare 5 2 0 0 0 0 5 12 În proces de restructurare 5 4 2 2 0 0 4 17 În proces de închidere 1 1 2 În proces de deschidere 1 1

Eligibilitate pentru închidere***** Nu 5 11 1 1 3 0 6 27 Da 47 42 12 4 9 1 25 140 Funcțional și eligibil pentru închidere 42 38 10 1 9 1 20 121 În proces de restructurare și eligibil pentru închidere 5 3 2 2 0 0 4 16

Sursa: Banca Mondială (2017). Note: *Listă revizuită de către directorii DGAPSC după atelierul de lucru din Predeal.45 **A se vedea Anexa B2.1 întrebările A5 și A6. ***Centrele mixte conțin două sau mai multe componente, din care unele sunt clasice și altele modulate. ****Statusul raportat de către directorii DGAPSC după atelierul de lucru din Predeal. *****Informația obținută prin interviuri cu directorii DGASPC și date raportate de către șefii de centre în Chestionarul 1B, înrebările A8 și A9. Centrele eligibile pentru POR sunt centrele care nu au beneficiat de finanțare publică pentru infrastructură în ultimii 5 ani (POR 2007-2013 sau granturi de la MMJS).

45 Organizat de Banca Mondială între 18-21 octombrie 2016.

Figura 4: Distribuția centrelor de plasament pentru copii în funcție de județ și tip

Sursă: Banca Mondială (2017).

Figura 4 arată cum sunt distribuite centrele în funcție de județe și tip. Există mari discrepanțe între județe. Astfel, mai mult de 40% din toate centrele “clasice” sau “mai degrabă clasice” din țară sunt concentrate în 7 județe (cu mai mult de 5 astfel de instituții fiecare), respectiv: Argeș, Brașov, Buzău, Constanța, Iași, Prahova și Vâlcea.

Recomandare

Criteriile legate de dimensiune pot fi ușor evitate de către centre. Prin urmare, îndeplinirea acestor criterii ar trebui să fie verificată în mod continuu, în special pentru că nu există un mecanism de control, de stimulente sau penalizări pentru neîndeplinirea capacității "oficiale" pentru care este acreditat centrul. Această problemă este deosebit de relevantă pentru centrele de mici dimensiuni, care se pot schimba de la o zi la alta din "clasic, cu o capacitate de cel mult 16 beneficiari (asimilat cu un modul care adesea îndeplinește toate criteriile, așa cum este arătat în Tabelul 9) și "clasice" (care nu sunt organizate pe module), în mod special datorită celor două criterii legate de mărime. Așadar, centrele de dimensiuni mici modulate (12) nu ar trebui să fie eliminate în mod automat din lista instituțiilor care

0 2 4 6 8 10 12

ALBA

ARAD

ARGES

BACAU

BIHOR

BISTRITA

BOTOSANI

BRASOV

BUZAU

CALARASI

CARAS SEVERIN

CLUJ

CONSTANTA

COVASNA

DAMBOVITA

DOLJ

GALATI

GORJ

HARGHITA

HUNEDOARA

IALOMITA

IASI

ILFOV

MARAMURES

MEHEDINTI

MURES

NEAMT

PRAHOVA

SALAJ

SATU MARE

Sector 1

Sector 2

Sector 3

Sector 4

Sector 5

SIBIU

SUCEAVA

TELEORMAN

TIMIS

TULCEA

VALCEA

VRANCEA

CP clasice

CP clasice cu îmbunătățiri

CP modulat DAR prea mari

Modulate DAR fără spații de

activități/joacă

Modulate DAR fără masă pe modul

Modulate DAR fără infrastructură

sanitară adecvată

CP modulat conform definiției

31

urmează să fie închise, ci ar trebui să beneficieze de o atenție specială în decizia privind eligibilitatea lor pentru finanțare.46

Abordarea prezentată în acest capitol are anumite limite, care au fost parțial semnalate şi adresate în cadrul recomandărilor. O altă slăbiciune este că aceasta este limitată la existența unui anumit element fără să se ia în considerare utilizarea sau calitatea fiecărui element specific. Cu toate acestea, având în vedere accentul pe prioritizarea centrelor în scopul de a asigura accesul la finanțare, considerăm că rezultatele sunt relevante și furnizează o bază solidă pentru viitorul proces de dezinstituționalizare. Mai mult decât atât, problemele legate de calitatea și utilizarea resurselor sunt abordate în secțiunile următoare și vor fi analizate în continuare în elaborarea Rezultatului 2.

Grupări de centre de plasament și eligibilitatea acestora pentru închidere

Dintre toate cele 167 de centre, doar 47 de instituții reprezintă clădiri de sine stătătoare, mai mult sau mai puțin izolate de comunitate. În aceste centre, un număr de 1.671 de copii aveau măsură de protecție specială la momentul cercetării, dintre care 1.499 erau efectiv prezenți, în timp ce ceilalți erau în general plecați temporar din centru, fiind la studii.

Tabel 10: Lista grupărilor de centre de plasament pentru copii

Județ Localitate Coduri de identificare unică a centrelor situate în aceeași clădire sau curte

Școală specială cuprinsă de asemenea

Nr. copiilor protejați*

Segregarea spațială ****

BIHOR Oradea 501, 502 Nu 18 Da

BOTOŞANI Trusesti 703, 704 Nu 31 Nu

HUNEDOARA Hunedoara 2002, 2003 Da 31 Da DOLJ Craiova 1602, 1603 Nu 40 Nu VÂLCEA Rm. Vâlcea 3806, 3807 Nu 43 Nu

VÂLCEA Rm. Vâlcea 3808, 3804 Nu 47 Da

BRAŞOV Săcele 809, 810 Da 60 Da

ILFOV Periş 2301, 2302 Da 64 Da

BRAŞOV Codlea 801, 802, 803, 812 Da 91 Da

TULCEA Tulcea 3603, 3604 Nu 96 Nu

NEAMŢ Piatra Neamţ 2701, 2702, 2703, 2704, 2707 Nu 145** Da

BUZĂU Buzău 1004, 1005, 1006 Da 195*** Nu

Sursă: Banca Mondială (2017). Note: *Prezenți efectiv în centru la 31 octombrie 2016. **Plus 73 copii care au plecat la studii. ***Plus 26 de copii plecați temporar din centru. ****Segregarea spațială a fost decisă considerând localizarea centrului în cadrul comunității (la periferie) și/ sau existența unor obstacole naturale sau obstacole create de om care separă clar centrul de comunitate (un râu, o pădure, o livadă, garduri înalte, bare la ferestre, etc.). Pentru codurile centrelor, a se vedea Anexa A, Tabel 2.

Celelalte centre fac parte din comunități reale de beneficiari de servicii sociale, adeseori segregate spațial și social de comunitate. Cel mai adesea, serviciile sociale găsite în aceeași clădire sau curte cu instituțiile pentru copii sunt centre de îngrijire de zi și servicii de abilitare/ reabilitare, inclusiv pentru copii. Însă există și grupări de centre de plasament așezate unele lângă altele (în aceeași clădire sau curte), alături de diverse alte servicii atât pentru copii, cât și pentru adulți, în special cu dizabilități.

Recomandare

Printre comunitățile de beneficiari de servicii sociale, grupările de centre pentru copii dețin o notă distinctivă. Indiferent de tipul fiecărui centru implicat, grupările de centre ar trebui să fie tratate ca entități și ar trebui să li se acorde o prioritate ridicată în cadrul procesului de dezinstituționalizare, mai ales că multe dintre ele sunt, de asemenea, segregate spațial de comunitate. Din punct de vedere tehnic, grupările ar trebui să fie eligibile pentru finanțare ca entități unice, iar ANPDCA ar trebui să

46 Lista centrelor de mărime mică (“clasice cu o capacitate de cel mult 16 beneficiari”), ianuarie 2017, este furnizată în Anexa A, Tabel 5.

32

ofere sprijin acestor DGASPC-uri în elaborarea și punerea în aplicare a unor astfel de proiecte complexe (care includ copii din 2-5 centre).

În total, în România, există 12 grupări care conțin 30 de centre pentru copii, dintre care patru sunt foarte mari (similar cu instituțiile tradiționale vechi, de mari dimensiuni). Lista grupărilor de centre pentru copii este furnizată în Tabelul 10.

Lecții învățate din experiențele anterioare de dezinstituționalizare

După cum s-a menționat anterior, restructurarea unei instituții clasice numai la nivel de dormitor sau de etaj, fără reorganizarea spațiului în module corespunzătoare, este departe de a crea un mediu familial. Prin urmare, viitoarele proiecte de dezinstituționalizare a copiilor ar trebui să fie evaluate ex-ante în ceea ce privește potențialul de a asigura un mediu familial pentru copii. În acest sens, activitățile legate de infrastructură ar trebui să vizeze structuri care să respecte cât mai multe dintre criteriile centrelor "modulate" prezentate mai sus. Această preocupare este una majoră având în vedere că, până în prezent, fondurile europene disponibile au avut un impact foarte limitat în îmbunătățirea semnificativă a condițiilor de trai ale copiilor protejați în centre rezidențiale. Figura 5 arată că cele mai multe dintre centrele care au beneficiat de fonduri europene pentru modernizare au ajuns numai la stadiul de "clasice cu unele îmbunătățiri". Prin comparație, finanțarea din alte surse naționale sau internaționale a reușit mai des să ducă la dezvoltarea structurilor "modulate".

Figura 5: Impactul fondurilor anterioare care au fost disponibile pentru modernizarea centrelor

Sursă: Banca Mondială (2017). Notă: *Finanțarea de la Consiliului Județean și veniturile proprii nu sunt incluse în această categorie.

Din fericire, actuala axă POR pentru dezinstituționalizare prevede construirea de căsuțe de tip familial în loc de modernizarea centrelor, care îndeplinesc toate (sau majoritatea) criteriilor, cel puțin teoretic.47

O a doua preocupare majoră se referă la prevalența în rândul centrelor de copii a instituțiilor care fac parte din comunități de beneficiari de servicii sociale. Acest lucru înseamnă că cele mai multe centre sunt situate în imediata vecinătate (aceeași clădire sau curte) a altor servicii sociale pentru adulți sau copii, fără să mai menționăm că sunt amestecate cu birouri și spații administrative. Aceste colectivități de persoane vulnerabile (copii și adulți) sunt adesea afectate de segregarea socială (un aspect recurent în focus grupurile cu copii). În plus, un număr mare de centre (63) sunt segregate spațial (Tabel 11).

47 Adesea, casele mici sunt dotate cu o bucătărie frumoasă, dar copiii iau masa în cantinele comune. Așa că, infrastructura legată de servirea mesei nu este egală cu existența unei bucătării.

3

15

1

2

3

1

6

5

2

10

43

33

10

3

9

1

19

0 10 20 30 40 50 60

CP clasice

CP clasice cu îmbunătățiri

CP modulat DAR prea mari

Modulate DAR fără spații de activități/joacă

Modulate DAR fără masă pe modul

Modulate DAR fără infrastructură sanitară adecvată

CP modulat conform definiției

Fonduri europene (în general, POR șI PHARE)

Alte finanțări naționale și internaționale*

Doar fonduri de la Consiliul Județean și veniturile proprii DGASPC.

33

Tabel 11: Centre de plasament pentru copii expuse la segregarea spațială și/ sau socială (număr)

Segregare Spațială Centre Individuale

Centre parte din comunități de beneficiari de servicii sociale

Centre în grupări de centre Total

Nu 35 58 11 104

Da 12 32 19 63

Total 47 90 30 167

Sursă: Banca Moldială (2017). Note: Segregarea spațială a fost determinată având în vedere localizarea centrului în cadrul comunității (la periferie) și/sau existența unor obstacole naturale sau făcute de om care separă clar centrul de comunitate (un râu, o pădure, o livadă, garduri înalte, bare la ferestre etc.).

Este important de notat că multe experiențe anterioare de dezinstituționalizare (și chiar unele curente) nu au luat în considerare dimensiunea de segregare. De fapt, multe proiecte deja implementate sau în curs de preparare au vizat construirea de noi structuri "modulate" chiar în cadrul unor comunități existente de beneficiari de servicii sociale. Spre exemplu, o casă de tip familial a fost construită chiar lângă un centru clasic și în aceeași curte cu câteva instituții pentru adulți cu probleme de sănătate mintală. Sau într-o clădire clasică, o zonă a fost delimitată și unul sau două "module” au fost renovate și puse la dispoziția copiilor "buni", în timp ce copiii "răi" locuiesc în camere "clasice" ("pentru motivarea acestora", a explicat un director DGASPC). Într-un alt caz, "băieții răi", au fost mutați într-un centru vechi dintr-un sat iar "fetele cu performanțe școlare bune" au fost mutate în structurile modernizate/ renovate din oraș. În acest fel, mai multe proiecte anterioare au adâncit segregarea deja semnificativă, prin lărgirea comunităților segregate de persoane vulnerabile și prin alimentarea distincțiilor dintre copii în cadrul centrelor.

Recomandare

Toate proiectele de dezinstituționalizare ar trebui să fie evaluate ex-ante în ceea ce privește riscul de aprofundare a segregării atât sociale, cât și spațiale. În această privință:

(1) Noile case de tip familial ar trebui să fie interzis a fi construite în cadrul unor comunități existente de beneficiari de servicii sociale (inclusiv în cadrul grupărilor de centre).

(2) Mecanismele de monitorizare și evaluare ar trebui să urmărească fiecare copil cu măsură de protecție specială în centrul care urmează să fie închis, astfel încât să asigure că niciun copil nu va suferi o deteriorare a condițiilor de trai, din niciun motiv, atât în perioada de construire a infrastructurii, cât și după finalizarea acesteia. Ar trebui solicitat un plan de monitorizare a copiilor pe durata de viață a proiectului și după închiderea acestuia. De preferință, mecanismul de monitorizare și evaluare ar trebui să implice participarea copiilor afectați, pe lângă o strânsă colaborare cu ANPDCA.

Obiectivul de a transfera copiii lipsiți de îngrijire părintească din centrele de plasament în îngrijire la nivelul comunitații nu poate fi realizat în condiții de segregare. Cu toate acestea, cei mai mulți dintre directorii DGASPC răspund că principalul motiv al eșecului în adresarea segregării este lipsa de terenuri în cadrul comunității. Autoritățile locale, precum și consiliile județene, de obicei, nu găsesc terenuri spre a fi făcute disponibile pentru răspândirea serviciilor în cadrul comunității. Eficiența costurilor este, de asemenea, adesea menționată ca motiv pentru a avea diversele servicii sociale concentrate într-un teritoriu, căci astfel sunt mai ieftin și mult mai ușor de gestionat. Dar, în cazul în care prețul de segregare se adaugă la analiza cost-beneficiu, în special în cazul copiilor, devine evidentă necesitatea de a schimba logica de intervenție actuală. O mai bună cooperare cu asociațiile naționale ale autorităților locale și consiliilor județene (inclusiv Asociația Comunelor din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România, Federația Autorităților Locale) s-ar putea dovedi benefică pentru procesul de dezinstituționalizare a copiilor.

34

4.2. Resurse umane Datele referitoare la resursele umane pentru fiecare centru rezidențial au fost colectate în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, în baza chestionarului 1A: RESURSE UMANE (a se vedea Anexa B.1).

Între decembrie 2016 și februarie 2017, informația transmisă de fiecare instituție a fost supusă unui proces de verificare a acurateții datelor. În cazul detectării de erori în completarea chestionarului completat pe hârtie, un cercetător a solicitat clarificări și, dacă a fost nevoie, o recompletare a datelor în chestionar, pentru ca datele să fie conforme cu reguli de validare de bază. După verificarea acurateții datelor, informația a fost introdusă într-o bază de date SPSS. Astfel, datele constau atât în date verificate și corectate cât și în informații care așa au fost primite inițial de la fiecare centru.

Setul de date privind Resursele umane ale centrelor rezidențiale pentru copii din România, precum și Centralizatoarele de personal pentru Centrele Rezidențiale sunt atașate acestui raport (a se vedea Anexa D).

Datele colectate cu privie la resursele umane ale fiecărui centru rezidențial

Chestionarul 1A: RESURSE UMANE cuprinde următoarele secțiuni:

Date de identificare pentru persoana care a completat chestionarul și datele de contact pentru fiecare centru,

Numărul angajaților centrului: numărul total de angajați, indiferent dacă lucrează cu normă întreagă sau parțială, în centru sau într-un alt serviciu social (și niciodată în cadrul centrului) și Numărul total de angajați ai altor instituții (DGASPC, alt centru etc.) care lucrează și în centru (cu normă întreagă sau parțială),

Organizarea personalului: numărul total de angajați pe tip de personal și pe ture, numărul de copii în îngrijire într-o tură, precum și o evaluare legată de necesarul/ surplusul de personal,

Externalizarea de servicii (catering, servicii de pază, alte servicii),

Parteneriate cu ONG-uri,

Centralizatorul de personal: datele solicitate pentru fiecare angajat, privind: i) prenume și nume; ii) genul; iii) vârsta; iv) vechimea totală în sistemul de protecție a copilului; v) vechimea totală în centru; vi) dacă în prezent, urmează cursurile unei școli/ facultăți; vii) ultimul nivel de învăţământ de cel mai înalt grad absolvit; viii) specializarea absolvită de cei cu studii postliceale, superioare sau postuniversitare; ix) dacă au urmat cursuri de formare /specializare în ultimii 3 ani; x) ce tematică au avut cursurile urmate cel mai recent; xi) dacă ar avea nevoie de cursuri de formare /specializare; xii) programul obișnuit de lucru (normă întreagă sau parțială); xiv) durata obişnuită a săptămânii de lucru în centrul de plasament; xv) numărul de ore lucrate direct cu copiii din centru pe săptămână,

Cheltuielile de personal ale centrului: venitul total net încasat în Octombrie 2016, tipuri de venituri primite pentru serviciile prestate în centru pentru Septembrie 2016 (salarii de bază, salarii de merit, indemnizație de conducere, spor de vechime, etc.) și tipuri de beneficii (impozite, contribuții sociale plătite, prime, etc.) primite de obicei în 2016 pentru fiecae angajat.

Cele mai frecvente neconcordanțe de date

Chestionarul 1A a fost completat pentru fiecare centru de către un reprezentant al departamentului de resurse umane al DGASPC. Aproape toți reprezentanții DGASPC au întâmpinat dificultăți în raportarea specialiștilor angajați de DGASPC sau de alte instituții și lucrează cu normă parțială în centru. Nu există nicio diviziune clară și înregistrată a timpului lucrat în cadrul centrului sau al altor servicii sociale. Așadar, la acest item, au fost multe date lipsă, în special pentru că specialiștii nu sunt angajați de către centre, dar furnizează servicii "peste tot, ori de câte ori este nevoie" sau "atunci când este posibil".

Foarte puțini reprezentanți ai departamentelor de resurse umane au putut oferi o evaluare a necesarului/ surplusului de personal la nivelul centrului. Mai mult decât atât, în timpul verificării calității datelor, au fost implicați și șefii de centre, care au oferit deseori răspunsuri complet diferite. De exemplu, într-un centru sunt 25 de îngrijitori. Reprezentantul departamentului de resurse umane consideră această valoare ca fiind optimă, în timp ce șeful de centru consideră că "sunt prea mulți, dar pentru că aparțin de câte cineva, nu pot să îi dau afară". Într-un alt centru, șeful centrului a revendicat o nevoie stringentă pentru un nutriționist și un specialist în ergoterapie, ceea ce nu a fost acceptat de către reprezentantul de resurse umane. Astfel, în multe cazuri, completarea chestionarului a luat forma

35

unei negocieri între diferiți reprezentanți ai reprezentanților DGASPC pentru a ajunge la un acord cu privire la necesarul de personal.

Problemele subliniate mai sus indică o lipsă generalizată de politici/ plan/ strategie de resurse umane, la nivel de centru și de județ. În special în cazul specialiștilor (care sunt cu siguranță prea puțini), există o anumită “politică” de a răspunde într-un mod reactiv la urgențe, în absența unei diviziuni clare și măsurabile a timpului și responsabilităților de lucru.

Rezultatele privind resursele umane ale centrelor de plasament

Datele prezentate în această secțiune provin din centralizatoarele de personal din centrele de plasament. Acest set de date conține informații despre 5.187 de angajați din 152 de centre.

Personalul centrelor de plasament este predominant de gen feminin, doar 20% din totalul de personal raportat personalului este gen masculin. Cu toate acestea, personalul de gen masculin este semnificativ mai ridicat pentru pozițiile administrative sau de conducere ale centrelor.

Tabel 12: Angajații centrelor de plasament pentru copii în funcție de tipul de personal și gen (număr, ianuarie 2017)

Tipul de personal Masculin Feminin Total Personal de îngrijire (infirmiere, îngrijitori, supraveghetori) 142 926 1,068

Personal de educație (educatori, educatori specializați) 279 1,476 1,755 Asistente medicale 26 461 487 Medici 4 31 35

Specialiști (asistenți sociali, psihologi, logopezi, kinetoterapeuți, etc.) 44 257 301 Personal administrativ (lucrători, bucătari, paznici, șoferi, etc.) 499 911 1,410 Personal de conducere 38 87 125 Informații lipsă 0 7 7

Total 1,032 4,155 5,187

Sursa: Banca Mondială (2017).

Vârsta medie a personalului din centrele de plasament este de 45,7 ani,48 cel mai tânăr angajat având 20 de ani și cel mai în vârstă, 73 de ani. Vechimea medie în sistemul de îngrijire a copilului este aproape de durata de muncă în centru, de aproximativ 12 ani.49 Aproximativ o treime din personal are mai puțin de zece ani vechime în sistemul de protecție a copilului, și 5% din totalul personalului lucrează de mai puțin de un an. Prin urmare, cei mai mulți angajați ai centrelor de plasament s-au confruntat deja (direct sau indirect) cu reformele anterioare de dezinstituționalizare a copiilor.

Specialiștii reprezintă cei mai tineri angajați (cu o vârstă medie de 39 de ani), în timp ce medicii par a fi cei mai în vârstă (cu o vârstă medie de 52 de ani). Cu toate acestea, vechimea în sistemul de protecție a copilului este semnificativ mai mare doar pentru personalul administrativ și șeful centrului, cu aproximativ 14 de ani, în medie.

Personalul profesionist reprezintă doar 16% din totalul personalului: asistente medicale (9%), medici (1%), și diverși specialiști (6%). Un deficit semnificativ al personalului este raportat de către centre exact în legătură cu aceste tipuri de personal. În schimb, personalul de îngrijire și administrativ reprezintă aproximativ o jumătate din totalul angajaților centrelor rezidențiale. În cazul lor, deficitul de personal este rar raportat. Furnizarea de formare, dar și alternative viabile de angajare pentru aceste categorii pot fi o provocare, luând în considerare mai ales faptul că aproximativ o jumătate din fiecare categorie au cel mult studii vocaționale.

48 O deviație standard de 9 ani. 49 O deviație standard de 8 ani.

36

Figura 6: Angajații centrelor de plasament în funcție de tipul de personal și nivel de educație (% din categorie, ianuarie 2017)

Sursa: Banca Mondială (2017).

În ultimii trei ani, aproximativ 42% dintre angajații centrelor rezidențiale din țară au participat la unul sau mai multe cursuri de formare/ specializare (Figura 7). Proporția variază între un minim de 29% dintre medici ( şi aproximativ o treime din personalul de îngrijire și administrativ), și un maxim de 69% dintre șefii de centre. De asemenea, și personalul de educație, precum și personalul de specialitate au participat la cursuri de formare în proporții semnificativ mai mari (51%, respectiv 55%). Cu toate acestea, pentru aproximativ unul din fiecare cinci angajați, departamentul de resurse umane nu deține informații cu privire la activitățile sale de formare în ultimii trei ani. Nevoia de formare este considerată ca fiind ridicată; 60% dintre angajați având nevoie de formare, în special în cazul în care centrul este închis (cu un minim de 55% la personalul administrativ). Cu toate acestea, nevoile de formare nu sunt cunoscute pentru aproximativ 20% din angajați. Aceasta reprezintă un argument în plus pentru necesitatea dezvoltării unei politici de management al resurselor umane în sistemul de protecție a copilului.

Figura 7: Formarea angajaților centrelor de plasament în funcție de tipul de personal (% din categorie, ianuarie 2017)

Sursa: Banca Mondială (2017). Note: Datele lipsă reprezintă aproximativ 20% din fiecare categorie. Cursuri de formare/specializare indiferent de cine le-a furnizat sau a plătit pentru ele.

În următoarele trei luni (martie-mai 2017), analiza va fi realizată pentru redactarea Rezutatului 2. Diagnoza resurselor umane va analiza angajații diferitelor tipuri de unități rezidențiale, inclusiv abilitățile și nevoile acestora de formare, pentru a înțelege tipurile și calitatea serviciilor care sunt furnizate, cu scopul de a asigura nu doar o nouă infrastructură dar și o calitate îmbunătățită a serviciilor pentru copiii care nu au putut fi (re)integrați într-o familie.

37

4.3. Resurse materiale Datele referitoare la resursele materiale pentru fiecare centru rezidențial au fost colectate în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, în baza chestionarului 1B: RESURSE MATERIALE (a se vedea Anexa B.2).

Între decembrie 2016 și februarie 2017, informația transmisă de fiecare instituție a fost supusă unui proces de verificare a acurateții datelor. În cazul detectării de erori în completarea chestionarului completat pe hârtie, un cercetător a solicitat clarificări și, dacă a fost nevoie, o recompletare a datelor în chestionar, pentru ca datele să fie conforme cu reguli de validare de bază. După verificarea acurateții datelor, informația a fost introdusă într-o bază de date SPSS. Astfel, datele constau atât în date verificate și corectate cât și informații care așa au fost primite inițial de la fiecare centru.

Setul de date privind Resursele materiale ale centrelor de plasament pentru copii din România este atașat acestui raport (a se vedea Anexa D).

Datele colectate cu privire la resursele materiale ale fiecărui centru de plasament

Chestionarul 1B: RESURSE MATERIALE este destul de complex comparativ cu chestionarele 1A și 1C. Secțiunile principale ale acestui instrument se referă la:

Date de identificare pentru persoana care a completat chestionarul și datele de contact pentru fiecare centru

Date cu privire la beneficiari: la 31 octombrie 2016, capacitatea centrului; distribuția copiilor care stau efectiv în centru în funcție de vârstă, gen, dizabilitate, precum și fluxul de intrări și ieșiri pentru ultimii 5 ani

Accesibilitatea instituției, în special pentru persoane cu nevoi speciale, precum și în termeni de segregare spațială a centrului

Număr de clădiri și dotări cu utilități (apă potabilă, apă caldă, încălzire, etc.)

Infrastructura de igienă și sanitară a centrului

Bunuri personale furnizate copiilor

Infrastructură și practici legate de alimentație

Accesul copiilor la servicii medicale adecvate

Accesul copiilor la servicii educaționale adecvate

Activități recreative organizate pentru copii în centru

Comportamente la risc ale copiilor

Satisfacția clientului și reclamații/ sesizări/ exprimarea opiniilor copiilor cu privire la calitatea serviciilor

Evaluare subiectivă a resurselor financiare ale centrului

Puncte slabe și puncte tari ale centrului, potrivit șefului de centru

Cele mai frecvente neconcordanțe de date

Chestionarul 1B a fost completat pentru fiecare centru de către șeful de centru și echipa acestuia. Rolul principal al acestui chestionar este de a furniza o evaluare internă a centrului care să fie analizată comparativ cu evaluarea externă și cu evaluarea oferită de copii în cadrul focus grupurilor. Așadar, chestionarul a fost conceput să captureze punctul de vedere al personalului centrului cu privire la principalele resurse și lipsuri ale instituției.

Ca și remarcă generală, majoritatea chestionarelor au fost completate dintr-un punct de vedere oficial și conform legii. Astfel, în multe privințe, imaginea oferită de acest chestionar este mai pozitivă decât cea care rezultă din observarea directă (din timpul vizitelor pe teren). Toate elementele sunt numărate, indiferent dacă sunt utilizate sau nu, dacă accesul copiilor la aceste bunuri sau servicii este asigurat sau nu, sau dacă acestea sunt funcționale sau nu. De exemplu, numărul maxim de paturi a fost declarat în funcție de capacitatea "oficială", în timp ce, în realitate, acesta poate fi dublu. Un exemplu ilustrativ face referire la accesul copiilor la calculatoare. Aproape toate centrele raportează accesul copiilor la un calculator, dar evaluarea externă a relevat faptul că, în multe cazuri, calculatorul respectiv aparține de fapt asistentului social al centrului sau psihologului. Sau într-o altă situație, un centru a declarat disponibilitatea unei camere pentru joacă la fiecare etaj. De fapt, toți copiii au fost înghesuiți în camera

38

de joacă cea mai mare (cu un televizor) deoarece cealaltă cameră de petrecere a timpului liber a fost transformată în biroul educatorilor.

Cele mai multe probleme se referă la date privind beneficiarii și la întrebările deschise. Pentru toți copiii prezenți în centru la 31 octombrie 2016, a fost completat câte un Chestionar 2: ISTORIA INSTITUȚIONALĂ A COPILULUI. În paralel, de la centre s-a solicitat în cadrul chestionarului 1B să se furnizeze date agregate (în funcție de vârstă, gen, handicap) cu privire la beneficiari la 31 octombrie 2016. Însă, prin compararea celor două seturi de rezultate, s-au observat diferențe (considerabile în unele cazuri). În consecință, a fost depus un efort considerabil pentru a completa și a corecta datele colectate doar pe baza chestionarului 1B.

Rezultate cu privire la resursele materiale ale centrelor de plasament

Rezultatele cheie cu privire la resursele materiale au fost deja prezentate în capitolul 4.1.

Cu toate acestea, doar pentru a introduce secțiunea următoare, prezentăm aici evaluarea subiectivă a resurselor financiare ale centrelor. Potrivit șefilor de centre, resursele financiare sunt destul de satisfăcătoare: doar 10% dintre aceștia evaluează resursele financiare cu scoruri între 4 și 6 (pe o scală de la 1 - "foarte nemulțumit" la 10 - "foarte mulțumit"), în timp ce aproximativ 45% folosesc scoruri de 9 și 10. Scorul mediu este de 8,3, fără diferențe semnificative în funcție de tipul de centru. Cu toate acestea, o corelație negativă semnificativă50 este observată între numărul de copii protejați și satisfacția cu resursele financiare. Cu cât numărul de copii este mai mare, cu atât satisfacția șefului de centru cu resursele financiare ale centrului este mai mică. În cele mai multe cazuri, șefii de centre nesatisfăcuți indică fondurile lipsă sau insuficiente pentru investiții capitale.

În următoarele trei luni (martie-mai 2017), o analiză va fi desfășurată pentru elaborarea Rezultatului 2. Diagnoza va identifica caracteristicile clădirilor, utilitățile, facilitățile și locațiile centrelor individuale, cu scopul de a determina dacă sunt adecvate pentru nevoile copiilor care trăiesc în ele, precum și pentru a estima dacă acestea pot fi reconfigurate, pentru a oferi alte tipuri de servicii după ce instituțiile sunt închise.

4.4. Resurse financiare Datele referitoare la resursele financiare pentru fiecare centru de plasament au fost colectate în perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2017, în baza chestionarului 1C: RESURSE FINANCIARE (a se vedea Anexa B.3).

Între decembrie 2016 și februarie 2017, informația transmisă de fiecare instituție a fost supusă unui proces de verificare a acurateții datelor. În cazul detectării de erori în completarea chestionarului completat pe hârtie, un cercetător a solicitat clarificări și, dacă a fost nevoie, o recompletare a datelor în chestionar, pentru ca datele să fie conforme cu reguli de validare de bază. După verificarea acurateții datelor, informația a fost introdusă într-o bază de date SPSS.

Setul de date privind Resursele financiare ale centrelor de plasament pentru copii din România este atașat acestui raport (a se vedea Anexa D).

Datele colectate cu privire la resursele financiare ale fiecărui centru rezidențial

Chestionarul 1C: RESURSE FINANCIARE cuprinde următoarele secțiuni:

Date de identificare pentru persoana care a completat chestionarul și datele de contact pentru fiecare centru

Codul Unic de Identificare Fiscală al centrului

Resursele financiare ale centrului (total venituri, total cheltuieli, precum și subcategoriile de venituri și cheltuieli pentru 2015 cât și pentru 01.01-30.06.2016)

Cheltuielile centrului, solicitate potrivit clasificației bugetare standard, după cum urmează: (i) cheltuieli curente; (ii) cheltuieli de personal, din care cheltuieli salariale în bani (total și pe fiecare tip de plată salarială, cod bugetar de la 10.01.01 până la 10.01.30) și contribuții (total și pe fiecare tip de contribuție, cod bugetar de la 10.03.01 până la 10.03.06); (iii) bunuri și servicii (total și o selecție de coduri bugetare -20.01, 20.02, 20.05, 20.06, 20.11, 20.13, 20.30); (iv) cheltuieli de capital (total și pe tip de coduri bugetare pentru active nefinanciare – de la 71.01.01 până la

50 Coeficient Pearson de -0.22 (p<0.05).

39

71.01.30); (v) Proiecte cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN) postaderare; (vi) alte tipuri de cheltuieli (dacă existau diferite de cele de mai sus).

Cele mai frecvente neconcordanțe de date

Chestionarul 1C a fost completat pentru fiecare centru de către un reprezentant al Departamentului financiar al DGASPC sau de către contabilul centrului (acolo unde acesta există).

Nu au fost completate în special date despre veniturile centrelor. Principala explicație, oferită de reprezentanții DGASPC, constă în faptul că majoritatea centrelor nu au o personalitate juridică distinctă față de DGASPC, așadar nu au un buget distinct. La nivel de județ, există un buget comun gestionat de DGASPC, din care sunt acoperite toate cheltuielile necesare pentru toate serviciile sociale (inclusiv centre). Prin urmare, în multe cazuri, contabilii centrelor de plasament au făcut estimările lor proprii bazate în principal pe nivelul general al cheltuielilor pentru fiecare an fiscal.

O eroare comună se referă la lipsa de coerență între informațiile raportate în cele două tabele privind cheltuielile (pentru 2015) a chestionarului. Datele cerute în clasificarea bugetară au fost în general completate ca sumă a tuturor tipurilor de cheltuieli incluse în chestionare. Un al doilea tabel solicita cheltuielile totale împărțite pe categorii non-standard care sunt, cu toate acestea, foarte relevante pentru ANPDCA, și anume:

Cheltuieli cu hrana, Cheltuieli de locuit, Cheltuieli cu îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării,

transport, materiale cultural-sportive, Cheltuieli cu banii de nevoi personale, Cheltuieli cu medicamentele, și Cheltuieli cu indemnizația de reintegrare.

Nu există o practică aplicată în mod uniform în țară în ceea ce privește modul în care cheltuielile menționate mai sus sunt înregistrate și raportate. În unele județe, aceste cheltuieli sunt incluse sub codul bugetar privind "bunuri și servicii", în alte județe (sau centre) sunt înregistrate greșit ca și "alte tipuri de cheltuieli", în timp ce în cazuri rare, unele dintre ele sunt puse sub "investiții de capital ". Acest lucru a creat erori suplimentare cu privire la cheltuieli curente și cheltuieli totale.

În același timp, cheltuielile denumite "alte tipuri de cheltuieli" au inclus elemente diferite, de obicei tipuri de bunuri și servicii care nu erau incluse în codurile bugetare individualizate. Cu toate acestea, uneori, volumul total de bunuri și servicii (cod bugetar 20) includea de asemenea aceste tipuri de cheltuieli, drept urmare aceste tipuri de cheltuieli au fost raportate de două ori. Așadar, datele privind volumul total al cheltuielilor curente au fost verificate (dacă includeau sau nu suma raportată sub "alte tipuri de cheltuieli").

Rezultate cu privire la resursele financiare ale centrelor de plasament

Datele prezentate în această secțiune provin din setul de date care conține informații despre 164 de centre. Potrivit acestor date, doar opt centre rezidențiale pentru copii au o personalitate juridică separată față de DGASPC, din care șapte din județul Sibiu și unul din Harghita. Astfel, majoritatea centrelor nu sunt separate ca entități juridice sau fiscale față de DGASPC, dar au proprii contabili (în 104 centre).

Volumul total de venituri și cheltuieli arată variații semnificative între centrele rezidențiale, cu o valoare medie de aproximativ 1,501 mii lei pentru întreg anul bugetar 2015. Cu toate acestea, o comparație mai corectă a datelor privind cheltuielile între centrele de plasament ar fi o estimare a cheltuielilor per capita (excluzând cheltuielile de investiții), împreună cu o analiză comparativă între centre pentru copii cu dizabilități și centre pentru copii fără dizabilități.

40

Tabel 13: Totalul veniturilor și cheltuielilor centrelor de plasament pentru copii

N Minim Maxim Media Deviația standard

TOTAL venituri 2015 (mii lei) 143 317.000 4794.000 1501.32543 871.479003

TOTAL venituri 2016 (mii lei) 142 151.664 2841.000 834.15479 532.063145

TOTAL cheltuieli 2015 (mii lei) 160 317.000 4619.000 1440.17967 814.637935

TOTAL cheltuieli 2016 (mii lei) 160 179.000 2543.000 789.51662 459.511167

Sursa: Banca Mondială (2017).

În următoarele trei luni (martie-mai 2017), analiza va fi efectuată pentru elaborarea Rezultatului 2. Evaluarea va include o listă detaliată a principalelor tipuri de cheltuieli și venituri ale centrelor rezidențiale. Această analiză va fi utilă pentru planificarea corectă și adecvată a costurilor suplimentare care pot apărea pe parcursul procesului de închidere, și pentru a face o analiză de cost-eficiență legat de îngrijirea copiilor în centrele clasice, spre deosebire de a-i îngriji folosind alternative la îngrijirea rezidențială, sau în primul rând pentru furnizarea de servicii orientate spre prevenirea separării copilului de familie.

41

5. Copiii cu măsură de protecție specială în centre de plasament din România Date despre copiii protejați în fiecare centru de plasament (la 31 octombrie 2016) au fost colectate în perioada noiembrie 2016 - ianuarie 2017, în baza Chestionarului 2: ISTORICUL INSTITUȚIONAL AL COPILULUI (Analiza dosarelor copiilor) (a se vedea anexa B.4.1).

Între decembrie 2016 și februarie 2017, informația colectată despre copiii din fiecare instituție a fost supusă unui proces de verificare a acurateții datelor. În prima fază, un număr de opt sesiuni regionale51 de curățare a datelor au fost organizate împreună cu reprezentanții DGASPC, fie șefi de centre sau asistenți sociali din centre, sau manageri de caz care cunosc copiii și au ajutat în colectarea de informații din dosarele copiilor. După aceste sesiuni, informațiile au fost introduse într-o aplicație online care a fost special dezvoltată pentru această componentă a cercetării, având în vedere complexitatea sa și numărul mare de persoane care au introdus datele.

În a doua etapă, datele introduse au trecut printr-o verificare standard pentru identificarea erorilor la introducere, precum și o verificare a acurateței lor bazată pe o listă extinsă de reguli și condiții de validare. Setul de date cu informații privind dosarele copiilor cu protecție specială în centre de plasament din România este anexat la prezentul raport (a se vedea Anexa D).

Date colectate cu privire la copiii cu măsură de protecție specială în centre de plasament din România

Chestionarul 2: ISTORICUL INSTITUȚIONAL AL COPILULUI este organizat în următoarele secțiuni:

Date de identificare pentru persoana care a completat chestionarul și datele de contact pentru centru

Detalii de identificare copil

Date despre mama și tatăl copilului (sau principalul îngrijitor), atât la intrarea în sistem cât și în prezent

Date cu privire la situația copilului înainte ca el/ ea să intre în sistem în ceea ce privește: familia în care trăia copilul, ruta urmată de copil înainte de ultima intrare în sistem, comportamente la risc și cauzele separării

Date cu privire la situația copilului în sistemul de protecție specială: ultima intrare în sistem (data, sesizarea, modalitatea de intrare), traseul instituțional în cadrul sistemului, inclusiv procedurile de adopție, educația copilului, sănătatea și comportamente la risc în prezent

Perspectivele copilului de ieșire din sistemul de protecție specială: legătura copilului cu familia biologică și șansele de a fi (re)integrat într-o familie

Acest instrument de cercetare a fost conceput cu un accent special pe estimarea șanselor copilului de a fi (re)integrat într-o familie. În special din acest motiv, evaluarea pe baza dosarelor copiilor ia în considerare următoarele variabile principale: vârsta copilului la intrarea în sistemul de protecție; cauza/ cauzele intrării în sistemul de protecție specială (identificarea intrărilor evitabile); timpul petrecut în sistemul de protecție, dizabilitate, grad de autonomie/ grad de recuperare; situația legală a copilului, modalitatea în care copilul a intrat în sistemul de protecție specială (Comisia pentru Protecția Copilului versus instanță); familie existentă (mamă, tată, rude până la gradul 4) și legătura/contactul copilului cu familia; procedurile de adopție inițiate (stadiul actual și șansele pentru o adopție de succes); educația (frecventarea școlii, școala de masă față de școala specială, note, performanță); comportamente la risc ale copilului; și comunitatea de acasă/ comunitatea în care copilul ar trebui să fie reintegrat.

Principalul obiectiv al evaluării pe baza datelor provenite din dosarele copiilor este de a estima pentru fiecare centru ponderea de:

● Copii care ar putea fi (re)integrați imediat (sau în termen scurt) într-o familie/ familia lor, eventual cu un sprijin adecvat (consiliere, locuire, garderobă, pat, venit minim garantat sau alte beneficii, etc.)

51 Lista de sesiuni de curățare a datelor organizate de Banca Mondială cu participarea reprezentanților DGASPC este arătată în Anexa C Tabelul 2.

42

● Copii care ar putea fi (re)integrați într-o familie/ familia lor în cazul în care comunitatea ar avea servicii adecvate de îngrijire de zi (centre de zi, acces la serviciile de recuperare etc.). În astfel de cazuri, o soluție temporară trebuie găsită pentru a plasa copiii în unități de dimensiuni mici de îngrijire rezidențială pentru 2-5 ani, până când serviciile necesare devin disponibile.

● Copii cu un risc ridicat de a rămâne în sistemul de protecție specială (în unele cazuri, pe viață), cărora trebuie să li se asigure condiții adecvate pentru a le asigura creșterea și dezvoltarea, inclusiv șansa de a-și conduce viețile cât mai independent posibil după împlinirea vârstei de 18 ani (și să nu fie transferați către centrele pentru adulți cu dizabilități).

Astfel de estimări pot și vor fi rafinate numai în Faza 2 a proiectului, bazându-se pe:

(1) Evaluarea comprehensivă a unui eșantion de aproximativ 1.000 de copii din centrele clasice. 52

(2) Analiza GIS a comunităților de proveniență a beneficiarilor.

(3) Cartografierea serviciilor bazate pe comunitate și a furnizorilor de servicii la nivel județean.

Pentru că acesta nu este un studiu academic bazat pe un eșantion, ci un studiu de fond pentru o reformă care va afecta viețile a mii de copii, este vital de a documenta și a înțelege situația specifică a fiecărui copil care va fi implicat. Din acest motiv, obiectivul principal al evaluării pe baza dosarelor copiilor necesită date solide despre fiecare copil din fiecare centru. În consecință, calitatea datelor din dosarele copiilor este de o importanță majoră.

Anexa A Tabelele 6-15 arată cum calitatea informațiilor disponibile în prezent în dosarele copiilor limitează destul de mult folosirea acestora pentru documentarea corespunzătoare a situației copiilor și a familiilor acestora. Cu toate că, potrivit legii, dosarele copiilor sunt actualizate o dată la fiecare trei luni, informațiile relevante pentru planificarea (re)integrării familiale lipsesc pentru marea parte a copiilor, cum ar fi situația mamei și tatălui în prezent. Chiar și informații cum ar fi greutatea, înălțimea sau educația copilului în prezent, lipsesc.

Recomandare

Este imperios necesar să se solicite centrelor implicate în proiecte de dezinstituționalizare actualizarea în mod corespunzător a informațiilor cu privire la toți copiii afectați și familiile acestora, încă din faza de pregătire inițială a proiectului, înainte de a începe implementarea. În caz contrar, deciziile cu privire la viețile copiilor vor fi slab argumentate și expuse diferitelor prejudecăți, discriminări și practici arbitrare sau inadecvate.

Rezultatele evaluării pe baza dosarelor copiilor

Un total de 6.514 de copii sunt protejați în cele 168 de centre rezidențiale din țară (la 31 octombrie 2016). Dintre aceștia, 86% trăiesc în centrul căruia îi este asociată măsura de protecție specială. Adițional, 9% dintre copii sunt temporar absenți din centrul lor, fiind plecați la studii. Ceilalți aproximativ 5% dintre copii sunt plecați pentru tratament, fugiți din centru, sau plecați din alte motive. Informații cu privire la fiecare centru sunt prezentate în Anexa A Tabelul 16.

Majoritatea copiilor din centrele rezidențiale au 11-15 ani (Tabelul 14). Cu toate acestea, printre beneficiari există de asemenea sugari de 0-2 ani (2%), precum și o proporție considerabilă de adolescenți cu vârsta de 16 ani sau peste (33%). Aceștia sunt mai mulți băieți decât fete, iar unul din doi are un certificat de handicap. De fapt, genul, vârsta și handicapul sunt cele trei criterii cele mai comune pentru organizarea copiilor în centre (pe dormitoare, etaje sau unități). În cazuri extreme, există centre numai pentru băieți (14) sau numai pentru fete (6). Cu toate acestea, cele mai multe centre sunt mixte din punct de vedere al genului. Într-un mod similar, există centre cu 50% sau mai mulți dintre beneficiari cu vârste de 18 ani și peste, deci sunt mai degrabă instituții pentru adulți. Închiderea unui astfel de centru ar necesita cu siguranță o abordare diferită în comparație, de exemplu, cu cele trei centre în care predomină copiii de 0-2 ani. Mai multe informații la nivel de centru sunt furnizate în Anexa A Tabelul 17 (în ceea ce privește vârsta) și în anexa A Tabelul 19 (cu privire la gen și dizabilitate).

Tabel 14: Copiii din centrele de plasament în funcție de vârstă, gen și dizabilitate, la 31 octombrie 2016

52 Pentru aceste evaluări, comisiilor județene ar trebui să li se alăture evaluatori internaționali, pentru a le crește capacitatea la nivel județean. Evaluarea va fi desfășurată de comisii interjudețene pentru a asigura neutralitatea.

43

Număr %

0-2 ani 151 2 3-6 ani 444 7 7-10 ani 1.090 17 11-15 ani 2.697 41 16-17 ani 1.275 20 18+ ani 857 13 Total 6.514 100

Băieți 3.742 57 Fete 2,772 43 Copii cu certificate de dizabilitate 3.186 49

Sursă: Banca Mondială (2017). Notă: Pentru informații la nivel de centru, a se vedea Anexa A Tabelele 17 și 19.

O abordare specifică ar trebui dezvoltată și în raport cu centrele pentru copiii aflați în conflict cu legea, precum și cele cu un procent ridicat de copii cu comportamente la risc. Acest aspect este și mai important având în vedere îngrijorarea exprimată anterior cu privire la riscul de adâncire a segregării sociale, împreună cu practica răspândită de a selecta informal unul sau două centre pe județ care să joace rolul "unui fel de școală de corecție pentru copiii răi și imposibil de cumințit și de sperietoare de ciori pentru ceilalți” (director DGASPC).

Tabelul 15 arată că în 32 de centre rezidențiale, mai mult de jumătate dintre beneficiari adoptă comportamente la risc. În aceste centre se găsesc peste 650 de copii cu comportamente la risc. Informații pentru fiecare centru sunt disponibile în Anexa A Tabelul 19.

Tabel 15: Centre cu beneficiari cu comportamente la risc

% beneficiari cu comportamente la risc * în centru

Nr. de centre

% din centre

Nr. de persoane în centre

% din persoane din centre

Mărimea medie a centrului

Nr. de beneficiari cu comportamente la risc

% din persoanele cu comportamente la risc

0/24% 85 51 3091 47 36 226 13 25/49% 50 30 2420 37 48 811 48 50/74% 20 12 723 11 36 426 25 75/100% 12 7 280 4 23 226 13

Total 167 100 6,514 100 39 1689 100

Sursă: Banca Mondială (2017). Note: Pentru informații la nivel de centru, a se vedea Anexa A Tabelul 19. *În timp ce era în sistemul de protecție (de la ultima intrare până în prezent) copilul a avut vreunul din următoarele comportamente la risc: (i) consuma alcool, tutun sau droguri, (ii) experiențe de bătăi sau violență cu alți copii sau tineri, (iii era într-o ”gașcă” sau într-un grup de prieteni la risc, (iv) fugise sau plecase de acasă, (v) avusese probleme cu poliția, (vi) munca pe stradă, cerșit.

O problemă majoră este de a estima pentru fiecare centru, cât mai exact posibil, ponderea copiilor cu diferite opțiuni de reintegrare. Printre copiii din centrele de plasament (ca și în întregul sistem de protecție a copilului), 53 80% au un plan individualizat de protecție (PIP) având ca obiectiv final reintegrarea în familie. Foarte puțini (2%) au adopția ca obiectiv PIP. Având în vedere procentul relativ mare de tineri cu vârsta de peste 16 ani, proporția copiilor cu obiectivul PIP de integrare socio-profesională ajunge la 16%.54

Chiar și așa, Tabelul 16 arată că eforturile investite pentru a îndeplini obiectivul PIP sunt cu siguranță insuficiente, deoarece mai puțin de o treime din copii (31%) au identificată o familie pentru (re)integrare (din care 2% se referă la cei cu adopția ca obiectiv al PIP-ului). Mai multe date în acest sens sunt disponibile în Anexa A,Tabelele 20-28. Distribuția copiilor în funcție de opțiunile lor de reintegrare pentru fiecare centru este prezentată în Anexa A Tabelul 18.

53 Stănculescu et al. (coord.) (2016). 54 O proporție de 2% din copii au alte obiective PIP.

44

TABEL 16: Copiii din centrele de plasament în funcție de opțiunile lor de reintegrare, la 31 octombrie 2016 (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) Număr % Număr %

Familie identificată pentru reintegrare 1.862 29 1.862 33 Familie neidentificată pentru integrare 3.661 56 3.661 65 Obiectivul PIP al copilului: adopția 134 2 134 2 Tineri 18+ani 857 13

Total 6.514 100 5.657 100

Sursa Banca Mondială (2017).

Analiza pe baza dosarelor copiilor și a altor tipuri de informații disponibile pentru fiecare copil în centrele clasice sau modulate va fi un element cheie în stabilirea priorității pentru închiderea centrelor - de exemplu copii mici, copii cu dizabilități, copii cu comportamente la risc, copii cu cerințe educaționale speciale, sau ale altor categorii de copii (în mod evident, analiza va aborda de asemenea, profilul beneficiarilor vis-a-vis de tipul resurselor umane și materiale existente). Aceleași date vor fi folosite pentru a face o analiză a dinamicii intrărilor și ieșirilor din anumite centre, pentru a înțelege modul în care numărul de copii care intră în sistem poate fi redus, și ce servicii alternative la îngrijirea instituțională trebuie să fie dezvoltate în viitor, cu scopul de a asigura închiderea anumitor centre.

45

Bibliografie ANPDCA - Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (2014) Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020. Disponibil la: http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/proiecte-in-dezbatere/3172-2014-02-03-proiecthg-strategiecopii

EEG - European Expert Group despre tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea comunitară (2012) Orientări europene comune asupra tranziţiei de la îngrijirea instituţională către cea din cadrul comunităţii. Bruxelles, Belgia. Disponibil la: http://www.deinstitutionalisationguide.eu/

HHC România - Hope and Homes for Children (2012) Auditul serviciilor sociale pentru copii din România. Raport Executiv, Editura HHC România. Disponibil la: http://www.hhc.ro/fisiere/centrumedia_fisiere/Raport-Executiv_Auditul-Serviciilor-Sociale-pentru-Copii-din-Romania_-2012.pdf

Mincu, C. (2016) Raport post-atelier de lucru, atelierul de lucru al Băncii Mondiale, 18-21 octombrie 2016, Predeal, Servicii de Consultanță Nerambursabile (RAS) pentru Dezvoltarea planurilor pentru dezinstituționalizarea copiilor rămași fără îngrijire părintească și transferul acestora către îngrijirea în comunitate.

MMFPSPV - Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și DGPC - Direcția Generală de Protecția Copilului (2011), Buletin Statistic din 31 decembrie 2011.

Ministerul Sănătății (2006) Anuarul statistic medical.

Stănculescu, M. S. și M. Marin, (2012) Helping the invisible children. Evaluation Report. UNICEF, București: Vanemonde. Disponibil la: http://www.unicef.org/romania/Raport_HIC_engleza.pdf

Stănculescu, M.S., Grigoraș, V., Teșliuc, E. și Pop, V. (coord.) (2016) Romania: Children in Public Care 2014, București: Banca Mondială.

World Bank (2016) Supplemental Concept Note Romania, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.

World Bank (2017) Progress Report No. 1. Reporting Period: May 12, 2016 - November 30, 2016, January 2017, Reimbursable Advisory Services (RAS) on Development of Plans for De-Institutionalization of Children Deprived of Parental Care and their Transfer to Community-Based Care.

46

Anexe

47

Anexa A. Date statistice Anexa A Tabel 1: Unități rezidențiale pentru protecția copilului închise sau în afara obiectivului

Județ Localitate Numele centrului rezidențial

Închis

OLT Balş Centrul de Plasament Floare de Colţ, Balş

București Sector 1 Complex Social de servicii "Sf. Maria"-componenta rezidenţială

În afara obiectivului – Case mici

DOLJ Dioşti Casa "IOANA" din cadrul Complexului de servicii specializate de tip rezidenţial copii Dioşti

SIBIU Sibiu Centrul Speranţa

În afara obiectivului – Centru de Urgență

TULCEA Tulcea Centrul primire minori în regim de urgenţă Tulcea

În afara obiectivului – Internat școlar fără copii cu măsură de protecție

București Sector 2 Centrul de Îngrijire și Găzduire "Colţ Alb"(copii în regim de internat)

București Sector 2 Centrul de Îngrijire și Găzduire "Neghiniţă"(copii în regim de internat)

București Sector 2 Centrul de Îngrijire și Găzduire "Cantemir"(copii în regim de internat)

București Sector 6 Complex de servicii sociale ISTRU -copii în regim de internat

București Sector 6 Centrul pentru copii cu dizabilităţi Domniţa Bălaşa

Anexa A Tabel 2: Centrele de plasament destinate copilului în România (ianuarie 2017)

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament

101 ALBA Blaj Servicii comunitare pentru protecţia copilului Blaj - Centrul de plasament

201 ARAD Arad Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copii cu dizabilităţi Arad

202 ARAD Arad Centrul de Plasament "Oituz" Arad

203 ARAD Arad Centrul de Criză Arad

204 ARAD Zădăreni Centrul de Plasament Zădăreni

301 ARGEŞ Câmpulung Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complexul de Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilităţi Câmpulung

302 ARGEŞ Câmpulung Centru de tip rezidenţial - Complexul de Servicii pentru Copilul în Dificultate Câmpulung

303 ARGEŞ Costeşti Centrul de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complex de Servicii pentru Copii cu Dizabilităţi Costeşti

304 ARGEŞ Piteşti Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite - care - Complex de Servicii pentru Copilul cu Handicap Trivale Piteşti

305 ARGEŞ Piteşti Centrul de tip rezidenţial - Complexul de Servicii Comunitare Pentru Copilul în Dificultate Sf. Constantin şi Elena Piteşti

306 ARGEŞ Piteşti Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite-care - Centrul de Copii "SF. Andrei", Piteşti

307 ARGEŞ Rucăr Centrul rezidenţial - Complex de Servicii pentru Copilul în Dificultate Rucăr

401 BACĂU Bacău Centrul rezidenţial "Henri Coandă" Bacău

501 BIHOR Oradea Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi nr.6 Oradea

502 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Oradea - Modul Dalmaţienii

503 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Nr.2 Oradea

504 BIHOR Popeşti Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi Popeşti

601 BISTRIŢA NĂSĂUD Beclean Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC

Beclean

602 BISTRIŢA NĂSĂUD Năsăud Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC

Năsăud

48

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament

603 BISTRIŢA NĂSĂUD Bistriţa Centrul de Plasament de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi

din cadrul CPC Bistriţa 701 BOTOŞANI Botoşani Centrul de plasament Prietenia

702 BOTOŞANI Pomarla Centrul de plasament Dumbrava Minunată

703 BOTOŞANI Trusesti Casa Rurală Traian

704 BOTOŞANI Trusesti Casa Rurală Decebal

801 BRAŞOV Codlea Centrul de Plasament "Aurora" Codlea - Complex de servicii Măgura Codlea

802 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament pentru copilul cu handicap "Speranţa" - Complex de servicii Măgura Codlea

803 BRAŞOV Codlea Centrul de reabilitare şcolară "Albina" - Complex de Servicii Măgura Codlea

804 BRAŞOV Făgăraş Centrul de Plasament "Casa Maria" - Complex de Servicii Făgăraş

805 BRAŞOV Făgăraş Centrul de reabilitare Şcolară "Floare de Colţ" Făgăraş - Complex de Servicii Făgăraş

806 BRAŞOV Ghimbav Centrul "Sfântul STELIAN" Ghimbav

807 BRAŞOV Jibert Complex de servicii "Dacia"

808 BRAŞOV Rupea Centrul de Plasament "Casa Ioana" Rupea

809 BRAŞOV Săcele Centrul de plasament Brânduşa - Complex de Reabilitare Şcolară Brădet

810 BRAŞOV Săcele Centrul de plasament Ghiocelul - Complex de Reabilitare Şcolară Brădet

811 BRAŞOV Victoria Centrul de Plasament "Azur" Victoria - Complex de servicii Victoria

812 BRAŞOV Codlea Centrul de plasament Alice - Complex de servicii Măgura Codlea

1001 BUZĂU Beceni Centrul rezidenţial pentru recuperarea şi reabilitarea copilului cu tulburări de comportament nr. 5 Beceni

1002 BUZĂU Buzău Serviciul rezidenţial pentru copilul aflat în dificultate socială , din cadrul Complexului de servicii comunitare nr. 2, Buzău

1003 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu handicap sever nr. 8, Buzău

1004 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copiii cu handicap nr. 9, Buzău

1005 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de auz nr. 10, Buzău

1006 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de vedere nr. 11, Buzău

1101 CARAŞ SEVERIN Caransebeş Centrul "Bunavestire" Caransebeş fost Complexul de servicii sociale "Bunavestire" Caransebeş - Modulul Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi

1102 CARAŞ SEVERIN Reşiţa Centrul "Speranţa" Reşiţa fost Centrul de Plasament "Speranţa" Reşiţa - Modulul Centrul de plasament

1103 CARAŞ SEVERIN Zăgujeni Centrul "Casa Noastra" Zăgujeni fost Centrul de Plasament "Casa Noastră" Zăgujeni - Modulul Centrul de plasament

5101 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul rezidenţial în cadrul Centrului de Servicii Sociale pentru Copil şi Familie ”SERA”

5102 CĂLĂRAŞI Călărași Serviciul Rezidenţial (în cadrul Complexului de servicii comunitare pentru copilul cu handicap sever Călăraşi)

5103 CĂLĂRAŞI Oltenița Serviciul rezidenţial pentru copilul cu handicap sever - din cadrul C.S.C. Olteniţa

1201 CLUJ Cluj Napoca Complexul de servicii destinat protecţiei copilului nr. 2-Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

1202 CLUJ Cluj Napoca Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap uşor şi mediu nr. 9 "Ţăndărică"- Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

1203 CLUJ Cluj Napoca Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap neuropsihic sever nr. 10 "Pinochio" - Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

1204 CLUJ Huedin Centrul de plasament nr. 8 "Speranţa" - Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

49

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament 1301 CONSTANŢA Agigea Centrul de Plasament "Delfinul"

1302 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Antonio"-componenta modulată

1303 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Ovidiu"

1304 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Cristina"

1305 CONSTANŢA Constanţa Complex de servicii comunitare "Orizont"

1306 CONSTANŢA Constanţa Centrul de plasament "Traian"

1307 CONSTANŢA Techirghiol Complex de servicii comunitare "Sparta Rotterdam"- Componenta modulată ( D)

1401 COVASNA Baraolt Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi Baraolt - funcţionează în cadrul Complexului de servicii comunitare Baraolt

1402 COVASNA Olteni Centru de plasament nr. 6 Olteni

1403 COVASNA Tg. Secuiesc Centru de plasament "Borsnyay Kamilla" Tg Secuiesc

1501 DÂMBOVIŢA Găeşti Complexul de Servicii Sociale Găeşti, Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi

1601 DOLJ Craiova Centrul de plasament "Noricel"

1602 DOLJ Craiova Centrul de plasament "VIS DE COPIL"

1603 DOLJ Craiova Centrul de Plasament "PRICHINDEL"

1605 DOLJ Craiova Centru de plasament "Sf Apostol Andrei"

1701 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament "Negru Vodă"

1702 GALAŢI Galaţi Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale Galata

1703 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament nr.3 Galaţi

1704 GALAŢI Munteni Centrul de reabilitare şi reintegrare socială a copilului- Casa "David Austin" Munteni

1705 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale Tecuci

1706 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu deficienţe neuromotorii

1801 GORJ Tg. Cărbuneşti

Centrul de Plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor - din cadrul CSC-CD Tg-Cărbuneşti

1802 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu dizabilităţi-din cadrul CSC-CNS Tg. Jiu (copii cu dizabilităţi)

1803 GORJ Tg. Jiu Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu dizabilităţi -din cadrul CSC-CH Tg-Jiu (copii cu dizabilităţi)

1901 HARGHITA Bilbor Centru de plasament Bilbor

1902 HARGHITA Cristuru Secuiesc

Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Cristuru Secuiesc

1903 HARGHITA Ocland Centru de plasament Ocland

1904 HARGHITA Subcetate Centru de plasament Subcetate

1905 HARGHITA Topliţa Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Topliţa

2001 HUNEDOARA Brad Centrul de plasament Brad

2002 HUNEDOARA Hunedoara Casa familială pt copilul cu dizabilităţi Hunedoara

2003 HUNEDOARA Hunedoara Centrul specializat pt copii cu dizabilităţi Hunedoara

2004 HUNEDOARA Lupeni Centrul de Plasament Lupeni

2101 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 2 Slobozia

2102 IALOMIŢA Slobozia Centrul de Plasament nr. 3 Slobozia

2103 IALOMIŢA Urziceni Complex de Servicii Urziceni (Serviciul Rezidenţial)

2201 IAŞI Horlesti Complex de Servicii Comunitare ''Bogdăneşti'

2202 IAŞI Iaşi Complex Servicii Comunitare Bucium

2203 IAŞI Iaşi Complex Servicii " Veniamin Costache"

2204 IAŞI Iaşi Complex de servicii comunitare "Sf. Andrei"

50

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament

2205 IAŞI Iaşi Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever Galata - Casa Modulară SERA

2206 IAŞI Iaşi CP "Ion Holban" Iaşi

2207 IAŞI Iaşi CP "CA Rosetti" Iaşi

2208 IAŞI Paşcani Complexul de servicii" M. Sadoveanu" Paşcani

2209 IAŞI Paşcani Subunitatea Sf. Stelian

2210 IAŞI Paşcani Complex de servicii "Sf. Nicolae" Paşcani

2211 IAŞI Tg. Frumos Complex de servicii sociale Tg. Frumos Centrul "Sf. Spiridon"

2301 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 5 Periş

2302 ILFOV Periş Centrul de Plasament nr. 1 Periş

2303 ILFOV Periș Centrul de Plasament "Piticot"

2304 ILFOV Voluntari Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari

2401 MARAMUREŞ Sighetu Marmației

Centrul de plasament, asistenţă şi sprijin a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

2501 MEHEDINŢI Dr. Tr. Severin

Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi 0-7 ani (funcţionează în cadrul complexului de servicii sociale pentru copilul preşcolar)

2502 MEHEDINŢI Dr. Tr. Severin Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități

2503 MEHEDINŢI Dr. Tr. Severin Centru de plasament "Sf. Nicodim "

2601 MUREŞ Sighișoara Complex de servicii pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice Sighişoara - Serviciul Rezidenţial

2701 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modulul Casa "Traian" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2702 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modulul Casa "Floare de Colţ" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2703 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2704 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modul Casa "Smărăndiţa" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2705 NEAMŢ Piatra Neamţ Centrul rezidenţial pentru copilul cu dizabilităţi Piatra Neamţ

2706 NEAMŢ Roman Complex de servicii "Romaniţa", Roman

2707 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modulul Casa "DECEBAL" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

2901 PRAHOVA Băicoi Complexul de Servicii Comunitare “Rază de Soare” Băicoi-Centru de plasament

2902 PRAHOVA Câmpina Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Filofteia» Câmpina, Centru de plasament

2903 PRAHOVA Câmpina Centrul de Plasament Câmpina - Centru de Plasament

2904 PRAHOVA Filipeştii de Târg Centrul de Plasament Filipeştii de Târg - Centru de plasament

2905 PRAHOVA Ploieşti Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Andrei» Ploieşti, Centru de plasament

2906 PRAHOVA Plopeni Centrul de Plasament Plopeni - Centru de plasament

2907 PRAHOVA Sinaia Centrul de Plasament Sinaia - Centru de plasament

2908 PRAHOVA Vălenii de Munte

Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Maria” Vălenii de Munte, Centru de plasament

3001 SATU MARE Halmeu CPC ”Floare de colț” Halmeu

3002 SATU MARE Hurezu Mare CPC “Roua” Hurezu Mare

3101 SĂLAJ Cehu Silvaniei

Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Cehu Silvaniei

3102 SĂLAJ Jibou Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Jibou

3103 SĂLAJ Șimleul Silvaniei

Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Şimleu Silvaniei

51

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament

3201 SIBIU Agîrbiciu Centrul de Plasament Agârbiciu

3202 SIBIU Cisnădie Centrul de plasament "Tavi Bucur" Cisnădie – Complexul de Servicii Sibiu

3203 SIBIU Mediaş Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Mediaş - Complexului de servicii "Sf. Andrei”

3204 SIBIU Orlat Centrul de plasament Orlat

3205 SIBIU Sibiu Centrul de plasament Gulliver, Sibiu – Complexul de Servicii Sibiu

3206 SIBIU Sibiu Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități "Prichindelul" Sibiu - Complexul de servicii "Prichindel" Sibiu

3207 SIBIU Turnu Roşu Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi Turnu Roşu

3301 SUCEAVA Siret Servicii pentru copilul aflat în dificultate Siret - Centrul terapeutic modular pentru copilul cu nevoi speciale "Ama Deus" Siret

3302 SUCEAVA Solca Centrul de plasament "Mihail şi Gavril" Solca

3303 SUCEAVA Suceava Centrul de plasament "Speranţa" Suceava

3401 TELEORMAN Alexandria Centrul de recuperare pentru copilul cu nevoi speciale "Pinochio" din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu nevoi speciale

3501 TIMIŞ Găvojdia Centrul de plasament Găvojdia

3502 TIMIŞ Lugoj Centrul de plasament Logoj

3503 TIMIŞ Lugoj

Serviciul de îngrijire de tip rezidențial pentru copilul cu dizabilități din cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Copilul cu Handicap Lugoj

3504 TIMIŞ Recaș Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Recaș

3505 TIMIŞ Timișoara Serviciul de îngrijire de tip rezidențial din cadrul Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru copii Timișoara

3601 TULCEA Mahmudia Centrul de plasament Mahmudia

3603 TULCEA Tulcea Centrul de plasament pentru recuperarea şi reabilitarea copilului cu handicap sever Pelican

3604 TULCEA Tulcea Centrul de plasament Speranţa

3605 TULCEA Sulina Centrul de plasament Sulina

3606 TULCEA Topolog Centrul de plasament Sâmbăta Nouă

3607 TULCEA Somova Centrul de plasament Somova

3801 VÂLCEA Băbeni Centrul Rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni neuropsihiatrice Băbeni

3802 VÂLCEA Băbeni Casa "Pinocchio" Băbeni

3803 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul de Plasament "Andreea"

3804 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul de Plasament "Ana "

3805 VÂLCEA Rm. Vâlcea Serviciul de tip rezidenţial pentru recuperarea copilului cu dizabilităţi Rm. Vâlcea

3806 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul pentru Copilul cu Dizabilităţi Rm. Vâlcea

3807 VÂLCEA Rm. Vâlcea Centrul pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat

3808 VÂLCEA Rm. Vâlcea

Serviciul de tip familial pentru deprinderi de viață și integrare socioprofesională a tinerilor din sistemul de protecție - componenta rezidențială

3901 VRANCEA Focşani Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi Focşani

4101 Sector 1 Sector 1 Complex Social de servicii "Sf. Nicolae" - componenta rezidenţială

4102 Sector 1 Sector 1 Complex Social de servicii "Sf. Iosif"

4104 Sector 1 Sector 1 Complex Social de servicii "Jiului"- componenta rezidenţială

4201 Sector 2 Sector 2 Centrul de Servicii pentru Copilul cu Handicap

4301 Sector 3 Sector 3 Centrul de Plasament ”Pinocchio”

4302 Sector 3 Sector 3 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi "Crinul Alb"

4401 Sector 4 Sector 4 Centrul de Plasament ''Robin Hood”

4501 Sector 5 Sector 5 Centrul rezidenţial pt. copiii cu dizabilităţi

52

Anexa A Tabel 3: Lista centrelor care se aflau în proces de restructurare (în ianuarie 2017)

Cod Județ Localitate Numele centrului de plasament

401 BACĂU Bacău Centrul rezidenţial "Henri Coandă" Bacău

602 BISTRIŢA NĂSĂUD Năsăud Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC Năsăud

703 BOTOŞANI Trusesti Casa Rurală Traian

704 BOTOŞANI Trusesti Casa Rurală Decebal

1004 BUZĂU Buzău Centrul rezidenţial pentru copiii cu handicap nr. 9, Buzău

1701 GALAŢI Galaţi Centrul de plasament "Negru Vodă"

2203 IAŞI Iaşi Complex Servicii " Veniamin Costache"

2206 IAŞI Iaşi CP "Ion Holban" Iaşi

2211 IAŞI Tg. Frumos Complex de servicii sociale Tg. Frumos Centrul "Sf. Spiridon"

2703 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

2704 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modul Casa "Smărăndiţa" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

3202 SIBIU Cisnădie Centrul de plasament "Tavi Bucur" Cisnădie - Complexul de Servicii Sibiu

3203 SIBIU Mediaş Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Mediaş - Complexului de servicii "Sf. Andrei”

3801 VÂLCEA Băbeni Centrul Rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni neuropsihiatrice Băbeni

3805 VÂLCEA Rm. Vâlcea Serviciul de tip rezidenţial pentru recuperarea copilului cu dizabilităţi Rm. Vâlcea

4301 Sector 3 Sector 3 Centrul de Plasament "Pinocchio" Sector 3

4302 Sector 3 Sector 3 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi "Crinul Alb"

Anexa A Tabel 4: Centrele de plasament din România în funcție de tip, status și eligibilitatea pentru închidere (în ianuarie 2017)

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

101 AB Blaj Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

201 AR Arad Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

202 AR Arad Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

203 AR Arad Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

204 AR Zădăreni Modulate DAR fără camere de joacă

În proces de deschidere NU

301 AG Câmpulung Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

302 AG Câmpulung Centre clasice Funcțional DA

303 AG Costeşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

304 AG Piteşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

305 AG Piteşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

306 AG Piteşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

307 AG Rucăr Centre clasice Funcțional DA

401 BC Bacău Modulate DAR prea mari În proces de restructurare DA

501 BH Oradea Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

502 BH Oradea Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) În renovare DA

53

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

503 BH Oradea Centre clasice Funcțional DA

504 BH Popeşti Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

601 BN Beclean Modulate DAR prea mari Funcțional DA

602 BN Năsăud Modulate DAR fără camere de joacă

În proces de restructurare DA

603 BN Bistriţa Modulate DAR prea mari Funcțional DA

701 BT Botoşani Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

702 BT Pomarla Centre clasice În renovare DA

703 BT Trusesti Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

În proces de restructurare DA

704 BT Trusesti Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

În proces de restructurare DA

801 BV Codlea Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

802 BV Codlea Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

803 BV Codlea Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

804 BV Făgăraş Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

805 BV Făgăraş Centre clasice Funcțional DA

806 BV Ghimbav Centre clasice Funcțional DA

807 BV Jibert Centre clasice Funcțional DA

808 BV Rupea Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

809 BV Săcele Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

810 BV Săcele Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

811 BV Victoria Modulate DAR fără camere de joacă Funcțional DA

812 BV Codlea Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1001 BZ Beceni Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1002 BZ Buzău Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1003 BZ Buzău Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

1004 BZ Buzău Centre clasice În proces de restructurare DA

1005 BZ Buzău Centre clasice Funcțional DA

1006 BZ Buzău Centre clasice Funcțional DA

1101 CS Caransebeş Centre clasice În renovare NU

1102 CS Reşiţa Centre clasice În renovare NU

1103 CS Zăgujeni Clasic cu unele îmbunătățiri În renovare NU

1201 CJ Cluj Napoca Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

1202 CJ Cluj Napoca Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

1203 CJ Cluj Napoca Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional NU

1204 CJ Huedin Clasic cu unele îmbunătățiri În proces de închidere NU

1301 CT Agigea Modulate DAR prea mari Funcțional DA

1302 CT Constanţa Modulate DAR prea mari Funcțional DA

54

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

1303 CT Constanţa Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1304 CT Constanţa Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1305 CT Constanţa Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1306 CT Constanţa Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional NU

1307 CT Techirghiol Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

1401 CV Baraolt Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1402 CV Olteni Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1403 CV Tg. Secuiesc Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional NU

1501 DB Găeşti Centre clasice Funcțional NU

1601 DJ Craiova Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1602 DJ Craiova Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

1603 DJ Craiova Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1605 DJ Craiova Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1701 GL Galaţi Clasic cu unele îmbunătățiri În proces de restructurare DA

1702 GL Galaţi Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1703 GL Galaţi Centre clasice Funcțional DA

1704 GL Munteni Centre clasice Funcțional DA

1705 GL Tecuci Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

1706 GL Tecuci Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

În proces de închidere NU

1801 GJ Tg. Cărbuneşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

1802 GJ Tg. Jiu Centre clasice Funcțional DA

1803 GJ Tg. Jiu Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1901 HR Bilbor Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

1902 HR Cristuru Sec. Centre clasice Funcțional DA

1903 HR Ocland Centre clasice Funcțional DA

1904 HR Subcetate Centre clasice Funcțional DA

1905 HR Topliţa Centre clasice Funcțional DA

2001 HD Brad Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

2002 HD Hunedoara Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

2003 HD Hunedoara Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

2004 HD Lupeni Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

2101 IL Slobozia Centre clasice Funcțional DA

2102 IL Slobozia Centre clasice Funcțional DA

2103 IL Urziceni Centre clasice Funcțional DA

2201 IS Horlesti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

2202 IS Iaşi Modulate DAR prea mari Funcțional DA

55

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

2203 IS Iaşi Clasic cu unele îmbunătățiri În proces de restructurare NU

2204 IS Iaşi Modulate DAR prea mari Funcțional DA

2205 IS Iaşi Modulate DAR prea mari Funcțional DA

2206 IS Iaşi Clasic cu unele îmbunătățiri În proces de restructurare DA

2207 IS Iaşi Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

2208 IS Paşcani Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional NU

2209 IS Paşcani Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

2210 IS Paşcani Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

2211 IS Tg. Frumos Centre clasice În proces de restructurare DA

2301 IF Periş Centre clasice Funcțional NU

2302 IF Periş Centre clasice Funcțional DA

2303 IF Periş Centre clasice Funcțional DA

2304 IF Voluntari Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

2401 MM Sighetu Marmaţiei Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

2501 MH Dr. Tr. Severin Centre clasice Funcțional DA

2502 MH Dr. Tr. Severin Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

2503 MH Dr. Tr. Severin Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

2601 MS Sighişoara Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

2701 NT Piatra Neamţ Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional NU

2702 NT Piatra Neamţ Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional NU

2703 NT Piatra Neamţ Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

În proces de restructurare DA

2704 NT Piatra Neamt Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite)

În proces de restructurare DA

2705 NT Piatra Neamţ Modulate DAR prea mari Funcțional DA

2706 NT Roman Centre clasice Funcțional DA

2707 NT Piatra Neamţ Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) În renovare NU

2901 PH Băicoi Modulate DAR fără camere de joacă Funcțional NU

2902 PH Câmpina Centre clasice Funcțional DA

2903 PH Câmpina Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

2904 PH Filipeştii de Târg Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

2905 PH Ploieşti Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

2906 PH Plopeni Centre clasice Funcțional DA

2907 PH Sinaia Centre clasice Funcțional DA

2908 PH Vălenii de Munte Centre clasice Funcțional DA

3001 SM Halmeu Modulate DAR prea mari Funcțional NU

3002 SM Hurezu Mare Clasic cu unele îmbunătățiri In renovare DA

56

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

3101 SJ Cehu Silvaniei Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3102 SJ Jibou Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3103 SJ Şimleul Silvaniei Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3201 SB Agârbiciu Centre clasice În renovare NU

3202 SB Cisnădie Centre clasice În proces de restructurare DA

3203 SB Mediaş Centre clasice În proces de restructurare DA

3204 SB Orlat Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

3205 SB Sibiu Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional NU

3206 SB Sibiu Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

3207 SB Turnu Roşu Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional NU

3301 SV Siret Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional NU

3302 SV Solca Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) În renovare DA

3303 SV Suceava Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3401 TR Alexandria Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

3501 TM Gavojdia Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) În renovare DA

3502 TM Lugoj Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) În renovare DA

3503 TM Lugoj Centre clasice Funcțional DA

3504 TM Recaş Modulate DAR fără infrastructură sanitară Funcțional DA

3505 TM Timişoara Modulate DAR prea mari Funcțional DA

3601 TL Mahmudia Centre clasice Funcțional DA

3603 TL Tulcea Centre clasice Funcțional DA

3604 TL Tulcea Centre clasice Funcțional DA

3605 TL Sulina Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

3606 TL Topolog Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3607 TL Somova Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

3801 VL Băbeni Clasic cu unele îmbunătățiri În proces de restructurare DA

3802 VL Băbeni Centre clasice Funcțional DA

3803 VL Rm. Vâlcea Centre clasice In renovare DA

3804 VL Rm. Vâlcea Centre clasice Funcțional DA

3805 VL Rm. Vâlcea Modulate DAR prea mari În proces de restructurare DA

3806 VL Rm. Vâlcea Centre clasice Funcțional DA

3807 VL Rm. Vâlcea Centre clasice Funcțional DA

3808 VL Rm. Vâlcea Modulate (toate criteriile sunt îndeplinite) Funcțional DA

3901 VN Focşani Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

4101 B S1 Sector 1 Centre clasice Funcțional DA

57

Cod Jud. Localitate Tip de centru Status în ianuarie 2017

Eligibilitate pentru închidere

4102 B S1 Sector 1 Centre clasice Funcțional DA

4104 B S1 Sector 1 Centre clasice Funcțional DA

4201 B S2 Sector 2 Centre clasice Funcțional DA

4301 B S3 Sector 3 Centre clasice În proces de restructurare DA

4302 B S3 Sector 3 Modulate DAR fără camere de joacă

În proces de restructurare DA

4401 B S4 Sector 4 Centre clasice Funcțional DA

4501 B S5 Sector 5 Centre clasice Funcțional DA

5101 CL Călăraşi Clasic cu unele îmbunătățiri Funcțional DA

5102 CL Călăraşi Modulate DAR prea mari Funcțional DA

5103 CL Olteniţa Modulate DAR fără infrastructură legată de servirea mesei Funcțional DA

Anexa A Tabel 5: Lista centrelor mici (clasice cu o capacitate de maxim 16 beneficiari) care pot fi asimilate unui modul (ianuarie 2017)

Cod Județ Localitate Numele centrului rezidențial

202 ARAD Arad Centrul de Plasament "Oituz" Arad

204 ARAD Zădăreni Centrul de Plasament Zădăreni

306 ARGEŞ Piteşti Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite-care - Centrul de Copii "SF. Andrei", Piteşti

501 BIHOR Oradea Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi nr.6 Oradea

502 BIHOR Oradea Centrul de Plasament Oradea - Modul Dalmaţienii

1202 CLUJ Cluj Napoca

Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap uşor şi mediu nr. 9 "Ţăndărică"- Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

1203 CLUJ Cluj Napoca

Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap neuropsihic sever nr. 10 "Pinochio" - Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

1307 CONSTANŢA Techirghiol Complex de servicii comunitare "Sparta Rotterdam"- Componenta modulată ( D)

1602 DOLJ Craiova Centrul de plasament "VIS DE COPIL"

1705 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale Tecuci

1706 GALAŢI Tecuci Centrul de asistenţă pentru copilul cu deficienţe neuromotorii

2003 HUNEDOARA Hunedoara Centrul specializat pt copii cu dizabilităţi Hunedoara

2707 NEAMŢ Piatra Neamţ

Modulul Casa "DECEBAL" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

3401 TELEORMAN Alexandria Centrul de recuperare pentru copilul cu nevoi speciale "Pinochio" din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu nevoi speciale

3808 VÂLCEA Rm. Vâlcea

Serviciul de tip familial pentru deprinderi de viaţă şi integrare socioprofesională a tinerilor din sistemul de protecţie - componenta rezidenţială

4302 Bucureşti Sector 3 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi "Crinul Alb"

58

Anexa A Tabel 6: Beneficiari pentru care informația despre mame lipsește, la intrarea copilului în sistemul de protecție a copilului și în prezent (%)

La intrarea copilului în sistem În prezent

Informație despre mame…

% din toți

copiii

% din copiii fără cei cu mamele

decedate/dispărute/ necunoscute

% din toți

copiii

% din copiii fără cei cu mamele

decedate/dispărute/ necunoscute

În sistem în copilărie 61 Stare civilă 4 5 16 17 Nivel educație 35 37 33 37 Statut ocupațional 16 17 22 24 Boală cronică sau transmisibilă 42 44 41 46 Dizabilitate 34 36 34 37 Grad de handicap 33 35 32 36 Istoric de consum de alcool 43 45 Istoric de consum de droguri 46 49 Istoric de antecedente penale 45 48 Istoric de prostituție 47 50 Istoric de cerșetorie 46 49 Istoric de violență partener 44 47 Copii 0-17 în sistem 3 Copii 18-26 în sistem 3 Tip relație mamă 22 24 Mama gravidă 61 68 Domiciliu în fapt 15 17

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 7: Beneficiari pentru care informația despre tați lipsește, la intrarea copilului în sistemul de protecție a copilului și în prezent (%)

La intrarea copilului în sistem În prezent

Informație despre tați…

% din toți

copiii

% din copiii fără cei cu tați

decedați/dispăruți/ necunoscuți

% din toți

copiii

% din copiii fără cei cu tați decedați/dispăruți/

necunoscuți În sistem în copilărie 62 Stare civilă 4 6 12 23 Nivel educație 27 46 24 45 Statut ocupațional 13 22 14 27 Boală cronică sau transmisibilă 26 45 25 47 Dizabilitate 23 39 21 40 Grad de handicap 22 38 21 39 Istoric de consum de alcool 22 38 Istoric de consum de droguri 29 49 Istoric de antecedente penale 27 46 Istoric de prostituție 29 49 Istoric de cerșetorie 29 50 Istoric de violență partener 25 42 Copii 0-17 în sistem 4 Copii 18-26 în sistem 4 Domiciliu în fapt 9 17

Sursa: Banca Mondială (2017).

59

Anexa A Tabel 8: Beneficiari pentru care informația despre persoanele care îngrijeau copiii lipsește, la intrarea copilului în sistemul de protecție a copilului și în prezent * (%)

La intrarea copilului în

sistem În prezent Stare civilă 29 46 Nivel educație 71 65 Statut ocupațional 29 46 Boală cronică sau transmisibilă 52 60 Dizabilitate 47 55 Grad de handicap 48 55 Prezență în țară 31 Domiciliu în fapt 30

Sursa: Banca Mondială (2017). Note: *Procentele sunt estimate pentru cei 672 de copii: (i) care nu au fost abandonați în maternitate imediat după naștere, (ii) ai căror părinți nu erau prezenți în familie la intrarea copilului în sistem, și (iii) care au fost preluați dintr-o gospodărie în care exista cel puțin un adult (18 ani și peste).

Anexa A Tabel 9: Beneficiari pentru care informația despre familia în care trăiau înainte de intrarea în sistemul de protecție a copilului lipsește (%)

Toți beneficiarii

Beneficiati care trăiau în familiei înainte de intrarea în

sistemul de protecție a copilului

Componenta familiei 1 1 Numărul de membri 1 2 Probleme ale persoanelor adulte* 22 29 Evenimente cu risc în gospodărie** 7 9

Sursa: Banca Mondială (2017). Note: * Oricare dintre următoarele: (1) Dizabilități/handicap fizic sau neuromotor, (2) Dizabilități/handicap psihic sau mental, (3) Dependență de alcool, (4) Dependență de droguri, (5) O boală psihică, (6) Experiențe cu poliția sau antecedente penale, (7) Violență domestică.

** Oricare dintre următoarele: (1) Divorț, separare, (2) Infidelitate, (3) Lipsă de interes a părinților față de copii, (4) Nerecunoașterea unui copil de către tată, (5) Sarcină în afara căsătoriei, (6) Mamă minoră.

Anexa A Tabel 10: Beneficiari pentru care informația despre comportamentele riscante la intrarea în sistemul de protecție a copilului lipsește (%)

% Activitate sexuală 24 Era mamă/tată minor 10 Consuma alcool, tutun, droguri 20 Experiențe de bătăi, violență 22 Era într-o gașcă 20 Fugise sau plecase de acasă 14 Avusese probleme cu poliția 17 Muncă pe stradă, cerșit 18

Sursa: Banca Mondială (2017). Notă: Procentele au fost estimate doar pentru 2578 copii care aveau cel puțin 7 ani la intrarea în sistemul de protecție specială.

60

Anexa A Tabel 11: Beneficiari pentru care informația despre cauzele de separare lipsește (%)

% din beneficiari Neglijare a copilului 5 Abuz fizic 19 Abuz sexual 19 Abuz psihic sau emoțional 19 Exploatare a copilului 21 Sărăcia familiei 7 Lipsa unui domiciliu stabil 12 Condiții proaste de locuit 10 Nevoia de acces la educație 15 Nevoia la servicii medicale 14 Cauza separării declarată pe baza tipologiei oficiale de raportare a ANPDCA 0.3

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 12: Beneficiari pentru care informația despre educație lipsește (%)

Nr. de cazuri

lipsă Nr. total de cazuri valide

% din cazuri lipsă

Risc de abandon şcolar 118 5155 2.3 Discriminare 129 5155 2.5 Refuzată înscrierea 111 5155 2.2 Nicioadată înscris la școală 12 839 1.4 Nivel de educație 0 215 0.0 Repetat an înainte de intrarea în sistem 291 2780 10.5 Repetat an în sistem 79 5368 1.5 Cerințe educațioale special înainte de intrarea în sistem 222 2781 8.0 Cerințe educaționale speciale în sistem 26 5369 0.5 Certificat de orientare înainte de intrarea în sistem 168 2781 6.0 Certificat de orientare în sistem 29 5369 0.5

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 13: Beneficiari pentru care informația despre sănătate lipsește (%)

% din beneficiari Greutate 6.5 Înălțime 6.6 Înscris la medic de familie 0.3 Dizabilitate evaluată 0.2 Diagnostic de boală gravă 0.2 Medicamente sistematic 0.4 Neuroleptice 1.1 Autonomie în activități 0.4 Evaluare inițială 8.9

Sursa: Banca Mondială (2017).

61

Anexa A Tabel 14: Beneficiari pentru care informația despre comportamentele la risc din prezent lipsește (%)

% din beneficiarii de 7 ani și peste

Activitate sexuală 19 Mamă minoră/tată minor 6 Consuma alcool/tutun/droguri 10 Experiențe de bătăi/violență 9 Era într-o gașcă la risc 10 Fugise de acasă 8 Probleme cu poliția 8 Muncă pe stradă/cerșit 9

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 15: Beneficiari pentru care informația despre legătura cu familia lor naturală lipsește (%)

% din beneficiari Frați/surori în viață 5 Frați în sistem 6 Frați în centru 6 Cerere de vizitare 5 Vizită copil 1 Telefon copil 3 Trimis pachete 7 Luat copil în vacanță 2

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 16: Numărul de beneficiari, pe centre de plasament, la 31.10.2016

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

ALBA 101 Servicii comunitare pentru protecţia copilului Blaj - Centrul de plasament

33 31 0 0 2 0

ARAD 202 Centrul de Plasament "Oituz" Arad 10 9 1 0 0 0 ARAD 201 Centrul de recuperare şi reabilitare pentru copii cu dizabilităţi Arad 23 23 0 0 0 0 ARAD 203 Centrul de Criză Arad 11 10 0 0 1 0 ARGEŞ 302 Centru de tip rezidenţial – Complexul de Servicii pentru Copilul în

Dificultate Câmpulung 56 53 1 2 0 0

ARGEŞ 307 Centrul rezidențial - Complex de Servicii pentru Copilul în Dificultate Rucăr

35 34 0 0 0 1

ARGEŞ 306 Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi şi respite-care - Centrul de Copii "SF. Andrei", Piteşti

12 10 0 2 0 0

ARGEŞ 303 Centrul de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complex de Servicii pentru Copii cu Dizabilităţi Costeşti

32 32 0 0 0 0

ARGEŞ 304 Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi și respite - care - Complex de Servicii pentru Copilul cu Handicap Trivale Piteşti

23 23 0 0 0 0

ARGEŞ 301 Centru de tip rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi - Complexul de Servicii Comunitare pentru Copii cu Dizabilităţi Câmpulung

24 23 1 0 0 0

ARGEŞ 305 Centrul de tip rezidenţial - Complexul de Servicii Comunitare Pentru Copilul în Dificultate Sf. ”Constantin şi Elena” Piteşti

16 15 1 0 0 0

BACĂU 401 Centrul rezidenţial "Henri Coandă" Bacău 34 26 0 0 5 3 BIHOR 501 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi nr.6 Oradea 10 10 0 0 0 0 BIHOR 504 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi Popeşti 56 43 13 0 0 0 BIHOR 503 Centrul de Plasament Nr.2 Oradea 63 58 0 0 5 0 BIHOR 502 Centrul de Plasament Oradea - Modul Dalmațienii 8 8 0 0 0 0

BISTRIŢA NĂSĂUD

602 Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC Năsăud 42 25 17 0 0 0

BISTRIŢA NĂSĂUD

603 Centrul de Plasament de tip familial pentru copilul cu dizabilităţi din cadrul CPC Bistriţa

38 33 0 5 0 0

BISTRIŢA NĂSĂUD

601 Centrul de Plasament de tip familial pentru copii din cadrul CPC Beclean 119 93 21 2 0 3

BOTOŞANI 703 Casa Rurală Traian 27 20 7 0 0 0

63

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

BOTOŞANI 704 Casa Rurală Decebal 22 11 11 0 0 0 BOTOŞANI 702 Centrul de plasament Dumbrava Minunată 34 17 17 0 0 0 BOTOŞANI 701 Centrul de plasament Prietenia 42 38 4 0 0 0 BRAŞOV 809 Centrul de plasament Brândușa - Complex de Reabilitare Şcolară Brădet 18 18 0 0 0 0 BRAŞOV 801 Centrul de Plasament "Aurora" Codlea - Complex de servicii Măgura

Codlea 40 17 0 0 0 23

BRAŞOV 804 Centrul de Plasament "Casa Maria" - Complex de Servicii Făgăraş 33 32 1 0 0 0 BRAŞOV 808 Centrul de Plasament "Casa Ioana" Rupea 37 34 2 0 1 0 BRAŞOV 803 Centrul de reabilitare Şcolară "Albina" - Complex de Servicii Măgura

Codlea 14 13 0 0 0 1

BRAŞOV 811 Centrul de Plasament "Azur" Victoria - Complex de servicii Victoria 69 43 12 0 5 9 BRAŞOV 807 Complex de servicii "Dacia" 26 24 2 0 0 0 BRAŞOV 806 Centrul "Sfântul STELIAN" Ghimbav 11 9 0 1 0 1 BRAŞOV 810 Centrul de plasament Ghiocelul - Complex de Reabilitare Şcolară Brădet 48 40 7 1 0 0 BRAŞOV 805 Centrul de reabilitare Şcolară "Floare de Colţ" Făgăraş - Complex de

Servicii Făgăraş 39 39 0 0 0 0

BRAŞOV 802 Centrul de plasament pentru copilul cu handicap "Speranţa" - Complex de servicii Măgura Codlea

35 35 0 0 0 0

BRAȘOV 812 Centrul de plasament Alice - Complex de servicii Măgura Codlea 4 4 0 0 0 0 BUZĂU 1006 Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de vedere nr. 11, Buzău 72 47 0 1 0 24 BUZĂU 1001 Centrul rezidenţial pentru recuperarea şi reabilitarea copilul cu tulburări

de comportament nr. 5 Beceni 41 32 3 1 1 4

BUZĂU 1003 Centrul rezidenţial din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu handicap sever nr. 8, Buzău

39 39 0 0 0 0

BUZĂU 1002 Serviciul rezidenţial pentru copilul aflat în dificultate socială, din cadrul Complexului de servicii comunitare nr. 2, Buzău

72 69 0 3 0 0

BUZĂU 1004 Centrul rezidenţial pentru copiii cu handicap nr. 9, Buzău 93 93 0 0 0 0 BUZĂU 1005 Centrul rezidenţial pentru copilul cu deficienţe de auz nr. 10, Buzău 56 55 0 0 0 1

CĂLĂRAŞI 5102 Serviciul Rezidenţial (în cadrul Complexului de servicii comunitare pentru copilul cu handicap sever Călăraşi)

46 42 0 4 0 0

CĂLĂRAŞI 5101 Serviciul rezidenţial în cadrul Centrului de Servicii Sociale pentru Copil şi Familie ”SERA”

51 45 0 1 0 5

CĂLĂRAŞI 5103 Serviciul rezidenţial pentru copilul cu handicap sever - din cadrul C.S.C. Olteniţa

38 37 0 1 0 0

64

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

CARAŞ SEVERIN

1101 Centrul "Bunavestire" Caransebeş fost Complexul de servicii sociale "Bunavestire" Caransebeş - Modulul Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi

25 0 0 0 2 23

CARAŞ SEVERIN

1102 Centrul "Speranţa" Reşiţa fost Centrul de Plasament "Speranţa" Reşiţa - Modulul Centrul de plasament

25 0 0 0 0 25

CARAŞ SEVERIN

1103 Centrul "Casa Noastră" Zăgujeni fost Centrul de Plasament "Casa Noastră" Zăgujeni - Modulul Centrul de plasament

28 23 2 1 2 0

CLUJ 1202 Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap uşor şi mediu nr. 9 “Ţăndărică”- Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

12 12 0 0 0 0

CLUJ 1204 Centrul de plasament nr. 8 “Speranţa”-Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi

25 18 7 0 0 0

CLUJ 1201 Complexul de servicii destinat protecţiei copilului nr. 2-Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

19 17 0 0 0 2

CLUJ 1203 Complex de servicii pentru recuperarea copiilor cu handicap neuropsihic sever nr. 10 “Pinochio”- Centre rezidenţiale pt. copilul separat temporar sau definitiv de părinţii săi: centre de plasament

16 14 0 2 0 0

CONSTANŢA 1306 Centrul de plasament "Traian" 53 51 0 0 0 2 CONSTANŢA 1304 Complex de servicii comunitare "Cristina" 71 69 0 2 0 0 CONSTANŢA 1302 Centrul de plasament "Antonio"-componenta modulată 33 33 0 0 0 0 CONSTANŢA 1303 Centrul de plasament "Ovidiu" 66 55 0 0 7 4 CONSTANŢA 1301 Centrul de Plasament "Delfinul" 61 61 0 0 0 0 CONSTANŢA 1307 Complex de servicii comunitare "Sparta Rotterdam"- Componenta

modulată ( D) 13 13 0 0 0 0

CONSTANŢA 1305 Complex de servicii comunitare "Orizont" 71 70 0 1 0 0 COVASNA 1403 Centru de plasament "Borsnyay Kamilla" Tg Secuiesc 58 54 3 0 0 1 COVASNA 1401 Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilități Baraolt - funcţionează în

cadrul Complexului de servicii comunitare Baraolt 17 17 0 0 0 0

COVASNA 1402 Centru de plasament nr. 6 Olteni 59 55 3 0 1 0 DOLJ 1602 Centrul de plasament " VIS DE COPIL" 15 15 0 0 0 0 DOLJ 1601 Centrul de plasament "Noricel" 37 27 10 0 0 0 DOLJ 1603 Centrul de Plasament "PRICHINDEL" 24 24 0 0 0 0 DOLJ 1605 Centru de plasament "Sf. Apostol Andrei" 38 18 20 0 0 0

65

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

DÂMBOVIŢA 1501 Complexul de Servicii Sociale Găeşti, Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi

34 34 0 0 0 0

GALAŢI 1702 Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale Galaţi 51 49 0 0 1 1 GALAŢI 1705 Centrul de asistenţă pentru copilul cu cerinţe educative speciale Tecuci 13 12 0 0 1 0 GALAŢI 1706 Centrul de asistență pentru copilul cu deficiențe neuromotorii 9 9 0 0 0 0 GALAŢI 1701 Centrul de plasament ”Negru Vodă” 36 26 0 0 7 3 GALAŢI 1704 Centrul de reabilitare şi reintegrare socială a copilului- Casa ”David

Austin” Munteni 36 35 0 0 0 1

GALAŢI 1703 Centrul de plasament nr.3 32 32 0 0 0 0 GORJ 1802 Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu

dizabilităţi-din cadrul CSC-CNS Tg. Jiu (copii cu dizabilităţi) 43 43 0 0 0 0

GORJ 1803 Centrul de plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor cu dizabilităţi -din cadrul CSC-CH Tg-Jiu (copii cu dizabilităţi)

44 41 0 3 0 0

GORJ 1801 Centrul de Plasament destinat protecţiei rezidenţiale a copiilor -din cadrul CSC-CD Tg-Cărbuneşti

23 21 0 2 0 0

HARGHITA 1905 Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Topliţa 30 30 0 0 0 0 HARGHITA 1904 Centru de plasament Subcetate 19 17 2 0 0 0 HARGHITA 1901 Centru de plasament Bilbor 32 32 0 0 0 0 HARGHITA 1902 Centru de plasament pentru copii cu handicap sever Cristuru Secuiesc 37 37 0 0 0 0 HARGHITA 1903 Centru de plasament Ocland 60 60 0 0 0 0

HUNEDOARA 2001 Centrul de plasament Brad 25 25 0 0 0 0 HUNEDOARA 2003 Centrul specializat pt copii cu dizabilităţi Hunedoara 11 11 0 0 0 0 HUNEDOARA 2004 Centrul de Plasament Lupeni 24 23 0 0 1 0 HUNEDOARA 2002 Casa familială pt copilul cu dizabilităţi Hunedoara 21 20 0 1 0 0

IALOMIŢA 2101 Centrul de Plasament nr. 2 Slobozia 19 19 0 0 0 0 IALOMIŢA 2102 Centrul de Plasament nr. 3 Slobozia 32 31 1 0 0 0 IALOMIŢA 2103 Complex de Servicii Urziceni (Serviciul Rezidenţial) 33 32 1 0 0 0

IAŞI 2201 Complex de Servicii Comunitare ''Bogdăneşti' 56 48 8 0 0 0 IAŞI 2203 Complex Servicii " Veniamin Costache" 49 35 12 0 2 0 IAŞI 2202 Complex Servicii Comunitare Bucium 81 45 36 0 0 0 IAŞI 2205 Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap sever Galata - Casa

Modulară SERA 67 66 0 1 0 0

IAŞI 2204 Complex de servicii comunitare "Sf. Andrei" 52 52 0 0 0 0

66

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

IAŞI 2209 Subunitatea Sf. Stelian 27 24 3 0 0 0 IAŞI 2206 CP "Ion Holban" Iaşi 142 125 15 0 2 0 IAŞI 2210 Complex de servicii "Sf. Nicolae" Paşcani 32 31 1 0 0 0 IAŞI 2211 Complex de servicii sociale Tg. Frumos Centrul "Sf. Spiridon" 101 96 2 0 2 1 IAŞI 2207 CP "CA Rosetti" Iaşi 147 132 8 0 0 7 IAŞI 2208 Complexul de servicii" M. Sadoveanu" Paşcani 50 46 2 0 2 0

ILFOV 2301 Centrul de Plasament nr. 5 Periş 39 36 1 0 1 1 ILFOV 2302 Centrul de Plasament nr. 1 Periş 28 28 0 0 0 0 ILFOV 2304 Centrul de Plasament nr. 6 Voluntari 46 43 1 0 2 0 ILFOV 2303 Centrul de Plasament "Piticot" 15 3 11 1 0 0

MARAMUREŞ 2401 Centrul de plasament, asistenţă şi sprijin a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie

6 4 2 0 0 0

MEHEDINŢI 2502 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități 41 40 0 1 0 0 MEHEDINŢI 2501 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi 0-7 ani (funcţionează

în cadrul complexului de servicii sociale pentru copilul preşcolar) 16 14 0 2 0 0

MEHEDINŢI 2503 Centru de plasament "Sf. Nicodim " 15 15 0 0 0 0 MUREŞ 2601 Complex de servicii pentru copilul cu deficienţe neuropsihiatrice

Sighişoara - Serviciul Rezidenţial 16 16 0 0 0 0

NEAMŢ 2704 Modul Casa "Smărăndiţa" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena Doamna", Piatra Neamţ

30 24 5 0 1 0

NEAMŢ 2702 Modulul Casa "Floare de Colţ" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

64 27 34 0 3 0

NEAMŢ 2707 Modulul Casa "DECEBAL" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion Creangă", Piatra Neamţ

12 11 1 0 0 0

NEAMŢ 2705 Centrul rezidenţial pentru copilul cu dizabilităţi Piatra Neamţ 57 40 16 0 1 0 NEAMŢ 2701 Modulul Casa "Traian" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Ion

Creangă", Piatra Neamţ 64 33 31 0 0 0

NEAMŢ 2706 Complex de servicii "Romaniţa", Roman 137 39 98 0 0 0 NEAMŢ 2703 Modul Casa "Călin" funcţionează în cadrul Complexului de servicii "Elena

Doamna", Piatra Neamţ 45 43 2 0 0 0

PRAHOVA 2904 Centrul de Plasament Filipeştii de Târg - Centru de plasament 40 40 0 0 0 0 PRAHOVA 2907 Centrul de Plasament Sinaia - Centru de plasament 66 55 8 0 0 3 PRAHOVA 2901 Complexul de Servicii Comunitare “Rază de Soare” Băicoi-Centru de

plasament 26 25 1 0 0 0

67

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

PRAHOVA 2908 Complexul de Servicii Comunitare “Sf. Maria” Vălenii de Munte, Centru de plasament

96 95 1 0 0 0

PRAHOVA 2906 Centrul de Plasament Plopeni - Centru de plasament 54 51 1 0 1 1 PRAHOVA 2902 Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Filofteia» Câmpina, Centru de

plasament 23 21 1 1 0 0

PRAHOVA 2903 Centrul de Plasament Câmpina - Centru de Plasament 50 47 3 0 0 0 PRAHOVA 2905 Complexul de Servicii Comunitare «Sf. Andrei» Ploieşti, Centru de

plasament 70 69 0 1 0 0

SATU MARE 3002 CPC “Roua” Hurezu Mare 41 33 6 0 0 2 SATU MARE 3001 CPC ”Floare de colț” Halmeu 57 43 12 0 0 2

SIBIU 3207 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilităţi Turnu Roşu 48 45 2 0 1 0 SIBIU 3205 Centrul de plasament Gulliver, Sibiu – Complexul de Servicii Sibiu 29 24 1 0 3 1 SIBIU 3203 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Mediaş - Complexul

de servicii " Sf. Andrei 18 12 5 1 0 0

SIBIU 3204 Centrul de plasament Orlat 95 94 0 0 1 0 SIBIU 3201 Centrul de Plasament Agârbiciu 33 28 5 0 0 0 SIBIU 3202 Centrul de plasament "Tavi Bucur" Cisnădie – Complexul de Servicii Sibiu 10 0 0 0 2 8 SIBIU 3206 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități "Prichindelul" Sibiu -

Complexul de servicii "Prichindel" Sibiu 35 34 0 1 0 0

SUCEAVA 3302 Centrul de plasament "Mihail şi Gavril" Solca 47 31 16 0 0 0 SUCEAVA 3301 Servicii pentru copilul aflat în dificultate Siret - Centrul terapeutic

modular pentru copilul cu nevoi speciale "Ama Deus" Siret 30 29 1 0 0 0

SUCEAVA 3303 Centrul de plasament "Speranţa" Suceava 46 44 0 0 1 1 Sector 1 4101 Complex Social de servicii "Sf. Nicolae" - componenta rezidenţială 38 33 0 0 5 0 Sector 1 4102 Complex Social de servicii "Sf. Iosif" 22 22 0 0 0 0 Sector 1 4104 Complex Social de servicii "Jiului"- componenta rezidenţială 12 12 0 0 0 0 Sector 2 4201 Centrul de Servicii pentru Copilul cu Handicap 42 39 2 0 0 1 Sector 3 4302 Centrul de plasament pentru copii cu dizabilităţi "Crinul Alb" 9 9 0 0 0 0 Sector 3 4301 Centrul de Plasament ”Pinocchio” 26 24 1 1 0 0 Sector 4 4401 Centrul de Plasament ”Robin Hood” 51 40 0 0 4 7 Sector 5 4501 Centrul rezidenţial pt. copiii cu dizabilităţi 15 14 0 0 0 1 SĂLAJ 3102 Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Jibou 71 63 6 0 2 0 SĂLAJ 3101 Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Cehu

Silvaniei 59 52 2 4 0 1

68

Județ Cod centru

Numele centrului Total

Din care… stătea

în centru

plecat la

studii

plecat la tratament

fugit plecat din alte motive

SĂLAJ 3103 Centru de Plasament din cadrul Complexului de Servicii Sociale Şimleu Silvaniei

51 47 0 0 2 2

TELEORMAN 3401 Centrul de recuperare pentru copilul cu nevoi speciale "Pinochio" din cadrul Complexului de servicii pentru copilul cu nevoi speciale

11 10 0 1 0 0

TIMIŞ 3505 Serviciul de îngrijire de tip rezidențial din cadrul Centrului de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică pentru copii Timișoara

31 30 0 1 0 0

TIMIŞ 3501 Centrul de plasament Găvojdia 85 63 19 0 3 0 TIMIŞ 3503 Serviciul de îngrijire de tip rezidențial pentru copilul cu dizabilități din

cadrul Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Copilul cu Handicap Lugoj

39 39 0 0 0 0

TIMIŞ 3502 Centrul de plasament Logoj 68 65 1 0 2 0 TIMIŞ 3504 Centrul de plasament pentru copilul cu dizabilități Recaș 66 39 23 0 4 0

TULCEA 3604 Centrul de plasament Speranţa 43 43 0 0 0 0 TULCEA 3606 Centrul de plasament Sâmbăta Nouă 17 17 0 0 0 0 TULCEA 3601 Centrul de plasament Mahmudia 20 20 0 0 0 0 TULCEA 3605 Centrul de plasament Sulina 14 14 0 0 0 0 TULCEA 3607 Centrul de plasament Somova 14 14 0 0 0 0 TULCEA 3603 Centrul de plasament pentru recuperarea şi reabilitarea copilului cu

handicap sever Pelican 54 53 1 0 0 0

VÂLCEA 3807 Centrul pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat 21 20 0 0 0 1 VÂLCEA 3803 Centrul de Plasament "Andreea" 31 18 10 0 3 0 VÂLCEA 3802 Casa "Pinocchio" Băbeni 25 22 1 0 0 2 VÂLCEA 3804 Centrul de Plasament "Ana" 29 25 0 0 3 1 VÂLCEA 3808 Serviciul de tip familial pentru deprinderi de viață și integrare

socioprofesională a tinerilor din sistemul de protecție - componenta rezidențială

22 21 0 0 1 0

VÂLCEA 3801 Centrul Rezidenţial de recuperare a tinerilor cu afecţiuni neuropsihiatrice Băbeni

13 10 0 0 0 3

VÂLCEA 3806 Centrul pentru Copilul cu Dizabilităţi Rm. Vâlcea 25 22 0 0 0 3 VÂLCEA 3805 Serviciul de tip rezidenţial pentru recuperarea copilului cu dizabilităţi

Rm. Vâlcea 38 32 0 6 0 0

VRANCEA 3901 Centrul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi Focşani 20 19 0 1 0 0

Sursa: Banca Mondială (2017). Notă: ** Beneficiari ai căror măsuri de protecție sunt asociate cu respectivul centru.

69

Anexa A Tabel 17: Beneficiari în funcție de vârstă și centre de plasament (% și frecvențe) la 31.10.2016

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

ALBA 101 33 100 0 0 3 9 5 15 15 45 10 30 0 0 ARAD 202 10 100 0 0 1 10 0 0 6 60 3 30 0 0 ARAD 203 11 100 0 0 0 0 0 0 2 18 0 0 9 82 ARAD 201 23 100 2 9 5 22 4 17 9 39 2 9 1 4 ARGEŞ 307 35 100 0 0 0 0 8 23 15 43 10 29 2 6 ARGEŞ 305 16 100 0 0 0 0 2 13 6 38 5 31 3 19 ARGEŞ 302 56 100 0 0 2 4 15 27 27 48 9 16 3 5 ARGEŞ 306 12 100 4 33 1 8 3 25 3 25 1 8 0 0 ARGEŞ 304 23 100 0 0 7 30 8 35 5 22 2 9 1 4 ARGEŞ 303 32 100 0 0 0 0 4 13 15 47 6 19 7 22 ARGEŞ 301 24 100 2 8 3 13 4 17 6 25 4 17 5 21 BACĂU 401 34 100 0 0 0 0 1 3 10 29 9 26 14 41 BIHOR 502 8 100 0 0 0 0 0 0 5 63 3 38 0 0 BIHOR 504 56 100 0 0 0 0 3 5 22 39 11 20 20 36 BIHOR 501 10 100 5 50 2 20 1 10 2 20 0 0 0 0 BIHOR 503 63 100 0 0 5 8 12 19 29 46 9 14 8 13

BISTRIŢA NĂSĂUD 601 119 100 0 0 3 3 15 13 60 50 30 25 11 9 BISTRIŢA NĂSĂUD 602 42 100 0 0 1 2 7 17 22 52 11 26 1 2 BISTRIŢA NĂSĂUD 603 38 100 1 3 8 21 7 18 12 32 2 5 8 21

BOTOŞANI 702 34 100 0 0 0 0 3 9 15 44 14 41 2 6 BOTOŞANI 701 42 100 0 0 0 0 2 5 20 48 15 36 5 12 BOTOŞANI 703 27 100 0 0 1 4 1 4 19 70 4 15 2 7 BOTOŞANI 704 22 100 0 0 0 0 2 9 14 64 2 9 4 18 BRAŞOV 805 39 100 0 0 0 0 2 5 28 72 8 21 1 3 BRAŞOV 809 18 100 0 0 1 6 1 6 9 50 3 17 4 22 BRAŞOV 810 48 100 0 0 1 2 2 4 19 40 7 15 19 40 BRAŞOV 811 69 100 0 0 1 1 11 16 16 23 27 39 14 20 BRAŞOV 806 11 100 0 0 0 0 0 0 9 82 2 18 0 0 BRAŞOV 801 40 100 0 0 1 3 11 28 17 43 9 23 2 5 BRAŞOV 803 14 100 0 0 0 0 0 0 0 0 6 43 8 57 BRAŞOV 802 35 100 7 20 3 9 12 34 9 26 2 6 2 6 BRAŞOV 808 37 100 0 0 2 5 10 27 14 38 7 19 4 11

70

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

BRAŞOV 807 26 100 0 0 0 0 3 12 21 81 2 8 0 0 BRAŞOV 804 33 100 0 0 2 6 8 24 18 55 4 12 1 3 BRAȘOV 812 4 100 0 0 1 25 2 50 1 25 0 0 0 0 BUZĂU 1005 56 100 0 0 0 0 11 20 32 57 8 14 5 9 BUZĂU 1003 39 100 0 0 0 0 11 28 18 46 10 26 0 0 BUZĂU 1006 72 100 0 0 3 4 15 21 30 42 14 19 10 14 BUZĂU 1002 72 100 0 0 8 11 17 24 38 53 9 13 0 0 BUZĂU 1001 41 100 0 0 0 0 1 2 20 49 20 49 0 0 BUZĂU 1004 93 100 0 0 2 2 12 13 56 60 16 17 7 8

CĂLĂRAŞI 5101 51 100 0 0 1 2 7 14 29 57 11 22 3 6 CĂLĂRAŞI 5103 38 100 2 5 2 5 7 18 13 34 1 3 13 34 CĂLĂRAŞI 5102 46 100 4 9 2 4 6 13 11 24 3 7 20 43

CARAŞ SEVERIN 1101 25 100 0 0 0 0 2 8 9 36 11 44 3 12 CARAŞ SEVERIN 1103 28 100 0 0 0 0 3 11 18 64 7 25 0 0 CARAŞ SEVERIN 1102 25 100 0 0 0 0 5 20 13 52 4 16 3 12

CLUJ 1202 12 100 0 0 4 33 6 50 2 17 0 0 0 0 CLUJ 1201 19 100 0 0 1 5 9 47 8 42 1 5 0 0 CLUJ 1204 25 100 0 0 0 0 0 0 8 32 9 36 8 32 CLUJ 1203 16 100 6 38 2 13 5 31 3 19 0 0 0 0

CONSTANŢA 1303 66 100 0 0 0 0 0 0 14 21 34 52 18 27 CONSTANŢA 1302 33 100 0 0 4 12 7 21 15 45 5 15 2 6 CONSTANŢA 1301 61 100 0 0 8 13 22 36 28 46 3 5 0 0 CONSTANŢA 1307 13 100 0 0 0 0 0 0 7 54 4 31 2 15 CONSTANŢA 1306 53 100 0 0 0 0 5 9 33 62 12 23 3 6 CONSTANŢA 1305 71 100 3 4 11 15 14 20 29 41 4 6 10 14 CONSTANŢA 1304 71 100 4 6 9 13 10 14 30 42 4 6 14 20 COVASNA 1401 17 100 7 41 9 53 1 6 0 0 0 0 0 0 COVASNA 1402 59 100 0 0 0 0 9 15 27 46 15 25 8 14 COVASNA 1403 58 100 0 0 5 9 11 19 23 40 11 19 8 14

DOLJ 1602 15 100 0 0 3 20 4 27 8 53 0 0 0 0 DOLJ 1603 24 100 16 67 8 33 0 0 0 0 0 0 0 0 DOLJ 1601 37 100 0 0 8 22 10 27 15 41 2 5 2 5 DOLJ 1605 38 100 0 0 0 0 6 16 19 50 7 18 6 16

71

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

DÂMBOVIŢA 1501 34 100 2 6 8 24 9 26 9 26 5 15 1 3 GALAŢI 1703 32 100 2 6 8 25 7 22 8 25 5 16 2 6 GALAŢI 1702 51 100 0 0 0 0 3 6 14 27 13 25 21 41 GALAŢI 1704 36 100 0 0 0 0 4 11 16 44 12 33 4 11 GALAŢI 1701 36 100 0 0 0 0 2 6 11 31 18 50 5 14 GALAŢI 1706 9 100 0 0 1 11 0 0 8 89 0 0 0 0 GALAŢI 1705 13 100 0 0 0 0 0 0 8 62 5 38 0 0 GORJ 1801 23 100 0 0 2 9 9 39 12 52 0 0 0 0 GORJ 1803 44 100 0 0 4 9 5 11 14 32 15 34 6 14 GORJ 1802 43 100 0 0 0 0 6 14 20 47 9 21 8 19

HARGHITA 1901 32 100 0 0 4 13 11 34 15 47 2 6 0 0 HARGHITA 1902 37 100 0 0 2 5 5 14 6 16 6 16 18 49 HARGHITA 1903 60 100 0 0 3 5 26 43 31 52 0 0 0 0 HARGHITA 1905 30 100 0 0 2 7 3 10 4 13 2 7 19 63 HARGHITA 1904 19 100 0 0 1 5 5 26 7 37 4 21 2 11

HUNEDOARA 2003 11 100 2 18 8 73 0 0 1 9 0 0 0 0 HUNEDOARA 2001 25 100 0 0 1 4 8 32 10 40 6 24 0 0 HUNEDOARA 2004 24 100 0 0 2 8 8 33 9 38 5 21 0 0 HUNEDOARA 2002 21 100 0 0 5 24 5 24 6 29 4 19 1 5

IALOMIŢA 2102 32 100 0 0 0 0 8 25 17 53 5 16 2 6 IALOMIŢA 2101 19 100 0 0 5 26 3 16 7 037 4 21 0 0 IALOMIŢA 2103 33 100 0 0 0 0 9 27 17 52 5 15 2 6

IAŞI 2211 101 100 0 0 0 0 4 4 28 28 42 42 27 27 IAŞI 2206 142 100 0 0 1 1 12 8 45 32 46 32 38 27 IAŞI 2208 50 100 0 0 6 12 13 26 23 46 8 16 0 0 IAŞI 2203 49 100 0 0 0 0 4 8 14 29 17 35 14 29 IAŞI 2209 27 100 0 0 0 0 4 15 18 67 5 19 0 0 IAŞI 2205 67 100 0 0 0 0 8 12 27 40 12 18 20 30 IAŞI 2207 147 100 0 0 5 3 29 20 60 41 35 24 18 12 IAŞI 2210 32 100 0 0 6 19 9 28 12 38 4 13 1 3 IAŞI 2202 81 100 0 0 8 10 13 16 26 32 5 6 29 36 IAŞI 2204 52 100 18 35 20 38 11 21 2 4 0 0 1 2 IASI 2201 56 100 0 0 5 9 25 45 19 34 5 9 2 4

72

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

ILFOV 2304 46 100 0 0 2 4 14 30 22 48 6 13 2 4 ILFOV 2302 28 100 0 0 5 18 5 18 15 54 3 11 0 0 ILFOV 2301 39 100 0 0 0 0 3 8 25 64 11 28 0 0 ILFOV 2303 15 100 1 7 1 7 5 33 7 47 1 7 0 0

MARAMUREŞ 2401 6 100 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 100 MEHEDINŢI 2502 41 100 0 0 0 0 0 0 1 2 1 2 39 95 MEHEDINŢI 2501 16 100 4 25 3 19 2 13 4 25 3 19 0 0 MEHEDINŢI 2503 15 100 0 0 0 0 0 0 7 47 5 33 3 20

MUREŞ 2601 16 100 1 6 0 0 1 6 4 25 3 19 7 44 NEAMŢ 2704 30 100 0 0 2 7 5 17 10 33 5 17 8 27 NEAMŢ 2702 64 100 0 0 0 0 5 8 25 39 18 28 16 25 NEAMŢ 2707 12 100 0 0 0 0 5 42 6 50 0 0 1 8 NEAMŢ 2705 57 100 0 0 0 0 4 7 32 56 18 32 3 5 NEAMŢ 2706 137 100 11 8 24 18 32 23 45 33 16 12 9 7 NEAMŢ 2703 45 100 0 0 1 2 1 2 27 60 13 29 3 7 NEAMŢ 2701 64 100 0 0 2 3 7 11 31 48 16 25 8 13

PRAHOVA 2906 54 100 0 0 0 0 0 0 6 11 22 41 26 48 PRAHOVA 2907 66 100 0 0 9 14 20 30 27 41 8 12 2 3 PRAHOVA 2905 70 100 11 16 7 10 21 30 19 27 11 16 1 1 PRAHOVA 2908 96 100 0 0 5 5 34 35 42 44 11 11 4 4 PRAHOVA 2904 40 100 0 0 0 0 4 10 31 78 5 13 0 0 PRAHOVA 2902 23 100 0 0 0 0 1 4 11 48 4 17 7 30 PRAHOVA 2901 26 100 0 0 3 12 6 23 13 50 3 12 1 4 PRAHOVA 2903 50 100 0 0 2 4 9 18 29 58 4 8 6 12

SATU MARE 3002 41 100 0 0 3 7 9 22 21 51 8 20 0 0 SATU MARE 3001 57 100 0 0 3 5 7 12 33 58 11 19 3 5

SIBIU 3205 29 100 0 0 0 0 0 0 10 34 8 28 11 38 SIBIU 3207 48 100 0 0 0 0 7 15 27 56 12 25 2 4 SIBIU 3206 35 100 1 3 9 26 8 23 14 40 2 6 1 3 SIBIU 3202 10 100 0 0 0 0 0 0 7 70 3 30 0 0 SIBIU 3203 18 100 0 0 0 0 0 0 8 44 9 50 1 6 SIBIU 3204 95 100 0 0 14 15 40 42 35 37 6 6 0 0 SIBIU 3201 33 100 0 0 1 3 8 24 17 52 7 21 0 0

73

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

SUCEAVA 3301 30 100 0 0 0 0 1 3 3 10 6 20 20 67 SUCEAVA 3303 46 100 0 0 0 0 7 15 21 46 14 30 4 9 SUCEAVA 3302 47 100 0 0 5 11 9 19 24 51 4 9 5 11 Sector 1 4102 22 100 0 0 2 9 5 23 10 45 4 18 1 5 Sector 1 4101 38 100 0 0 3 8 7 18 15 39 8 21 5 13 Sector 1 4104 12 100 4 33 6 50 2 17 0 0 0 0 0 0 Sector 2 4201 42 100 0 0 2 5 10 24 17 40 13 31 0 0 Sector 3 4302 9 100 0 0 0 0 1 11 5 56 2 22 1 11 Sector 3 4301 26 100 0 0 1 4 6 23 18 69 1 4 0 0 Sector 4 4401 51 100 0 0 3 6 13 25 21 41 10 20 4 8 Sector 5 4501 15 100 1 7 1 7 2 13 4 27 3 20 4 27 SĂLAJ 3103 51 100 0 0 1 2 8 16 27 53 11 22 4 8 SĂLAJ 3102 71 100 0 0 9 13 13 18 30 42 17 24 2 3 SĂLAJ 3101 59 100 10 17 13 22 16 27 20 34 0 0 0 0

TELEORMAN 3401 11 100 5 45 6 55 0 0 0 0 0 0 0 0 TIMIŞ 3505 31 100 2 6 10 32 7 23 10 32 2 6 0 0 TIMIŞ 3503 39 100 0 0 2 5 5 13 14 36 9 23 9 23 TIMIŞ 3501 85 100 0 0 3 4 9 11 48 56 19 22 6 7 TIMIŞ 3504 66 100 0 0 0 0 7 11 21 32 29 44 9 14 TIMIŞ 3502 68 100 0 0 2 3 11 16 38 56 14 21 3 4

TULCEA 3605 14 100 0 0 0 0 1 7 7 50 4 29 2 14 TULCEA 3607 14 100 0 0 0 0 4 29 9 64 1 7 0 0 TULCEA 3603 54 100 5 9 3 6 7 13 15 28 11 20 13 24 TULCEA 3601 20 100 0 0 0 0 1 5 18 90 1 5 0 0 TULCEA 3606 17 100 0 0 0 0 3 18 6 35 8 47 0 0 TULCEA 3604 43 100 0 0 0 0 4 9 12 28 20 47 7 16 VÂLCEA 3806 25 100 0 0 0 0 7 28 9 36 4 16 5 20 VÂLCEA 3801 13 100 0 0 0 0 0 0 8 62 2 15 3 23 VÂLCEA 3805 38 100 6 16 15 39 1 3 13 34 2 5 1 3 VÂLCEA 3802 25 100 0 0 0 0 1 4 23 92 0 0 1 4 VÂLCEA 3808 22 100 0 0 0 0 0 0 0 0 2 9 20 91 VÂLCEA 3804 29 100 0 0 0 0 0 0 17 59 10 34 2 7 VÂLCEA 3803 31 100 0 0 0 0 0 0 5 16 17 55 9 29

74

Județ Cod centru

Total 0-2 ani 3-6 ani 7-10 ani 11-15 ani 16-17 ani 18+ ani Nr. % Nr. % Nr. % Nr. Nr. % Nr. % Nr.

VÂLCEA 3807 21 100 0 0 6 29 6 29 8 38 1 5 0 0 VRANCEA 3901 20 100 2 10 4 20 0 0 9 45 5 25 0 0

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 18: Beneficiari în funcţie de opțiunile de reintegrare și centrele de plasament (% și frecvențe) la 31.10.2016

Total Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

ALBA 101 33 100 7 21 26 79 0 0 0 0 ARAD 203 11 100 0 0 2 18 0 0 9 82 ARAD 202 10 100 8 80 2 20 0 0 0 0 ARAD 201 23 100 16 70 6 26 0 0 1 4 ARGEŞ 303 32 100 13 41 10 31 2 6 7 22 ARGEŞ 302 56 100 1 2 52 93 0 0 3 5 ARGEŞ 304 23 100 1 4 21 91 0 0 1 4 ARGEŞ 307 35 100 2 6 28 80 3 9 2 6 ARGEŞ 306 12 100 0 0 12 100 0 0 0 0 ARGEŞ 301 24 100 0 0 19 79 0 0 5 21 ARGEŞ 305 16 100 1 6 12 75 0 0 3 19 BACĂU 401 34 100 16 47 4 12 0 0 14 41 BIHOR 503 63 100 42 67 13 21 0 0 8 13 BIHOR 502 8 100 4 50 4 50 0 0 0 0 BIHOR 501 10 100 7 70 3 30 0 0 0 0 BIHOR 504 56 100 1 2 35 63 0 0 20 36 BISTRIŢA NĂSĂUD 603 38 100 27 71 3 8 0 0 8 21 BISTRIŢA NĂSĂUD 601 119 100 79 66 29 24 0 0 11 9 BISTRIŢA NĂSĂUD 602 42 100 38 90 3 7 0 0 1 2 BOTOŞANI 704 22 100 3 14 15 68 0 0 4 18 BOTOŞANI 702 34 100 0 0 32 94 0 0 2 6 BOTOŞANI 701 42 100 0 0 37 88 0 0 5 12 BOTOŞANI 703 27 100 3 11 22 81 0 0 2 7

75

Total

Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

BRAŞOV 810 48 100 5 10 23 48 1 2 19 40 BRAŞOV 808 37 100 14 38 18 49 1 3 4 11 BRAŞOV 809 18 100 0 0 14 78 0 0 4 22 BRAŞOV 806 11 100 0 0 11 100 0 0 0 0 BRAŞOV 807 26 100 12 46 14 54 0 0 0 0 BRAŞOV 802 35 100 0 0 33 94 0 0 2 6 BRAŞOV 803 14 100 0 0 6 43 0 0 8 57 BRAŞOV 811 69 100 14 20 41 59 0 0 14 20 BRAŞOV 804 33 100 5 15 25 76 2 6 1 3 BRAŞOV 801 40 100 2 5 36 90 0 0 2 5 BRAŞOV 805 39 100 3 8 35 90 0 0 1 3 BRAȘOV 812 4 100 0 0 4 100 0 0 0 0 BUZĂU 1003 39 100 37 95 2 5 0 0 0 0 BUZĂU 1005 56 100 51 91 0 0 0 0 5 9 BUZĂU 1001 41 100 35 85 6 15 0 0 0 0 BUZĂU 1002 72 100 65 90 5 7 2 3 0 0 BUZĂU 1006 72 100 58 81 4 6 0 0 10 14 BUZĂU 1004 93 100 80 86 6 6 0 0 7 8 CĂLĂRAŞI 5102 46 100 0 0 23 50 3 7 20 43 CĂLĂRAŞI 5103 38 100 1 3 24 63 0 0 13 34 CĂLĂRAŞI 5101 51 100 4 8 42 82 2 4 3 6 CARAŞ SEVERIN 1102 25 100 1 4 21 84 0 0 3 12 CARAŞ SEVERIN 1101 25 100 0 0 21 84 1 4 3 12 CARAŞ SEVERIN 1103 28 100 3 11 25 89 0 0 0 0 CLUJ 1202 12 100 0 0 12 100 0 0 0 0 CLUJ 1201 19 100 1 5 18 95 0 0 0 0 CLUJ 1203 16 100 0 0 16 100 0 0 0 0 CLUJ 1204 25 100 8 32 9 36 0 0 8 32 CONSTANŢA 1306 53 100 17 32 33 62 0 0 3 6 CONSTANŢA 1301 61 100 8 13 46 75 7 11 0 0 CONSTANŢA 1302 33 100 11 33 20 61 0 0 2 6 CONSTANŢA 1305 71 100 20 28 41 58 0 0 10 14

76

Total

Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

CONSTANŢA 1307 13 100 0 0 11 85 0 0 2 15 CONSTANŢA 1303 66 100 7 11 41 62 0 0 18 27 CONSTANŢA 1304 71 100 9 13 48 68 0 0 14 20 COVASNA 1402 59 100 12 20 38 64 1 2 8 14 COVASNA 1403 58 100 11 19 39 67 0 0 8 14 COVASNA 1401 17 100 13 76 3 18 1 6 0 0 DOLJ 1605 38 100 9 24 22 58 1 3 6 16 DOLJ 1603 24 100 1 4 20 83 3 13 0 0 DOLJ 1601 37 100 9 24 25 68 1 3 2 5 DOLJ 1602 15 100 1 7 14 93 0 0 0 0 DÂMBOVIŢA 1501 34 100 33 97 0 0 0 0 1 3 GALAŢI 1706 9 100 5 56 3 33 1 11 0 0 GALAŢI 1703 32 100 8 25 15 47 7 22 2 6 GALAŢI 1702 51 100 18 35 10 20 2 4 21 41 GALAŢI 1701 36 100 14 39 17 47 0 0 5 14 GALAŢI 1704 36 100 21 58 9 25 2 6 4 11 GALAŢI 1705 13 100 4 31 7 54 2 15 0 0 GORJ 1802 43 100 26 60 9 21 0 0 8 19 GORJ 1801 23 100 6 26 17 74 0 0 0 0 GORJ 1803 44 100 1 2 37 84 0 0 6 14 HARGHITA 1901 32 100 0 0 32 100 0 0 0 0 HARGHITA 1905 30 100 0 0 11 37 0 0 19 63 HARGHITA 1903 60 100 0 0 60 100 0 0 0 0 HARGHITA 1902 37 100 0 0 19 51 0 0 18 49 HARGHITA 1904 19 100 0 0 17 89 0 0 2 11 HUNEDOARA 2004 24 100 2 8 22 92 0 0 0 0 HUNEDOARA 2003 11 100 0 0 2 18 9 82 0 0 HUNEDOARA 2002 21 100 0 0 10 48 10 48 1 5 HUNEDOARA 2001 25 100 1 4 23 92 1 4 0 0 IALOMIŢA 2102 32 100 19 59 11 34 0 0 2 6 IALOMIŢA 2103 33 100 17 52 13 39 1 3 2 6 IALOMIŢA 2101 19 100 14 74 5 26 0 0 0 0

77

Total

Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

IAŞI 2201 56 100 0 0 54 96 0 0 2 4 IAŞI 2205 67 100 2 3 45 67 0 0 20 30 IAŞI 2211 101 100 58 57 16 16 0 0 27 27 IAŞI 2204 52 100 1 2 48 92 2 4 1 2 IAŞI 2206 142 100 20 14 84 59 0 0 38 27 IAŞI 2209 27 100 6 22 21 78 0 0 0 0 IAŞI 2208 50 100 1 2 49 98 0 0 0 0 IAŞI 2202 81 100 7 9 45 56 0 0 29 36 IAŞI 2207 147 100 56 38 73 50 0 0 18 12 IAŞI 2203 49 100 17 35 18 37 0 0 14 29 IAŞI 2210 32 100 11 34 20 63 0 0 1 3 ILFOV 2302 28 100 0 0 28 100 0 0 0 0 ILFOV 2303 15 100 2 13 13 87 0 0 0 0 ILFOV 2301 39 100 8 21 31 79 0 0 0 0 ILFOV 2304 46 100 16 35 25 54 3 7 2 4 MARAMUREŞ 2401 6 100 0 0 0 0 0 0 6 100 MEHEDINŢI 2503 15 100 5 33 7 47 0 0 3 20 MEHEDINŢI 2501 16 100 0 0 16 100 0 0 0 0 MEHEDINŢI 2502 41 100 0 0 2 5 0 0 39 95 MUREŞ 2601 16 100 8 50 1 6 0 0 7 44 NEAMŢ 2705 57 100 8 14 46 81 0 0 3 5 NEAMŢ 2707 12 100 8 67 3 25 0 0 1 8 NEAMŢ 2706 137 100 26 19 102 74 0 0 9 7 NEAMŢ 2701 64 100 23 36 33 52 0 0 8 13 NEAMŢ 2704 30 100 9 30 13 43 0 0 8 27 NEAMŢ 2703 45 100 14 31 28 62 0 0 3 7 NEAMŢ 2702 64 100 25 39 23 36 0 0 16 25 PRAHOVA 2908 96 100 17 18 75 78 0 0 4 4 PRAHOVA 2905 70 100 1 1 68 97 0 0 1 1 PRAHOVA 2903 50 100 1 2 43 86 0 0 6 12 PRAHOVA 2901 26 100 11 42 14 54 0 0 1 4 PRAHOVA 2906 54 100 1 2 27 50 0 0 26 48

78

Total

Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

PRAHOVA 2907 66 100 40 61 19 29 5 8 2 3 PRAHOVA 2904 40 100 3 8 37 93 0 0 0 0 PRAHOVA 2902 23 100 12 52 4 17 0 0 7 30 SATU MARE 3002 41 100 5 12 36 88 0 0 0 0 SATU MARE 3001 57 100 4 7 50 88 0 0 3 5 SIBIU 3206 35 100 11 31 22 63 1 3 1 3 SIBIU 3202 10 100 3 30 5 50 2 20 0 0 SIBIU 3204 95 100 36 38 48 51 11 12 0 0 SIBIU 3201 33 100 3 9 28 85 2 6 0 0 SIBIU 3203 18 100 5 28 11 61 1 6 1 6 SIBIU 3205 29 100 2 7 15 52 1 3 11 38 SIBIU 3207 48 100 17 35 25 52 4 8 2 4 SUCEAVA 3302 47 100 4 9 38 81 0 0 5 11 SUCEAVA 3303 46 100 22 48 20 43 0 0 4 9 SUCEAVA 3301 30 100 1 3 9 30 0 0 20 67 Sector 1 4101 38 100 20 53 13 34 0 0 5 13 Sector 1 4102 22 100 12 55 3 14 6 27 1 5 Sector 1 4104 12 100 9 75 3 25 0 0 0 0 Sector 2 4201 42 100 21 50 15 36 6 14 0 0 Sector 3 4302 9 100 1 11 7 78 0 0 1 11 Sector 3 4301 26 100 5 19 21 81 0 0 0 0 Sector 4 4401 51 100 6 12 39 76 2 4 4 8 Sector 5 4501 15 100 8 53 3 20 0 0 4 27 SĂLAJ 3102 71 100 53 75 15 21 1 1 2 3 SĂLAJ 3101 59 100 55 93 1 2 3 5 0 0 SĂLAJ 3103 51 100 43 84 4 8 0 0 4 8 TELEORMAN 3401 11 100 11 100 0 0 0 0 0 0 TIMIŞ 3505 31 100 3 10 22 71 6 19 0 0 TIMIŞ 3504 66 100 13 20 41 62 3 5 9 14 TIMIŞ 3503 39 100 0 0 30 77 0 0 9 23 TIMIŞ 3502 68 100 14 21 51 75 0 0 3 4 TIMIŞ 3501 85 100 8 9 66 78 5 6 6 7

79

Total

Beneficiari cu…

Județ Cod centru Familii identificate pentru reintegrare Județ Cod centru

Nr. % Nr. % Nr. %

TULCEA 3607 14 100 0 0 14 100 0 0 0 0 TULCEA 3605 14 100 0 0 12 86 0 0 2 14 TULCEA 3601 20 100 0 0 20 100 0 0 0 0 TULCEA 3606 17 100 1 6 16 94 0 0 0 0 TULCEA 3603 54 100 7 13 33 61 1 2 13 24 TULCEA 3604 43 100 6 14 29 67 1 2 7 16 VÂLCEA 3807 21 100 7 33 14 67 0 0 0 0 VÂLCEA 3805 38 100 1 3 35 92 1 3 1 3 VÂLCEA 3804 29 100 9 31 18 62 0 0 2 7 VÂLCEA 3801 13 100 1 8 8 62 1 8 3 23 VÂLCEA 3802 25 100 4 16 20 80 0 0 1 4 VÂLCEA 3803 31 100 6 19 16 52 0 0 9 29 VÂLCEA 3806 25 100 1 4 19 76 0 0 5 20 VÂLCEA 3808 22 100 1 5 1 5 0 0 20 91 VRANCEA 3901 20 100 20 100 0 0 0 0 0 0

Sursa: Banca Mondială (2017).

80

Anexa A Tabel 19: Centre de plasament în funcție de caracteristicile beneficiarilor la 31.10.2016

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % ALBA 101 21 64 2 6 Nu 16 25/49 Nu ARAD 203 10 91 3 27 Nu 90 75/100 Nu ARAD 202 4 40 4 40 Nu 56 75/100 Nu ARAD 201 11 48 23 100 Nu 13 0/24 Nu ARGEŞ 301 13 54 24 100 Nu 22 0/24 Nu ARGEŞ 304 14 61 23 100 Da 26 0/24 Nu ARGEŞ 306 2 17 12 100 Nu 0 0/24 Nu ARGEŞ 307 20 57 0 0 Nu 0 0/24 Nu ARGEŞ 305 2 13 1 6 Nu 0 0/24 Nu ARGEŞ 303 16 50 32 100 Da 91 0/24 Nu ARGEŞ 302 30 54 8 14 Nu 6 25/49 Nu BACĂU 401 20 59 20 59 Nu 38 25/49 Nu BIHOR 502 8 100 1 13 Nu 63 75/100 Nu BIHOR 504 36 64 55 98 Nu 63 25/49 Nu BIHOR 503 39 62 1 2 Nu 31 25/49 Nu BIHOR 501 3 30 10 100 Nu 0 0/24 Nu

BISTRIŢA NĂSĂUD 601 64 54 9 8 Nu 37 25/49 Nu BISTRIŢA NĂSĂUD 602 18 43 5 12 Nu 8 25/49 Nu BISTRIŢA NĂSĂUD 603 25 66 38 100 Nu 58 0/24 Nu

BOTOŞANI 703 4 15 1 4 Nu 10 25/49 Nu BOTOŞANI 704 22 100 1 5 Nu 9 50/74 Nu BOTOŞANI 701 0 0 6 14 Nu 37 0/24 Nu BOTOŞANI 702 34 100 5 15 Nu 0 25/49 Nu BRAŞOV 811 69 100 7 10 Nu 33 50/74 Nu BRAŞOV 806 9 82 0 0 Nu 0 50/74 Da BRAŞOV 805 21 54 23 59 Da 95 0/24 Nu BRAŞOV 810 48 100 37 77 Da 65 25/49 Nu BRAŞOV 808 3 8 0 0 Nu 0 50/74 Nu BRAŞOV 809 0 0 14 78 Da 83 0/24 Nu BRAŞOV 807 24 92 0 0 Nu 0 25/49 Nu

81

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % BRAŞOV 802 21 60 35 100 Da 0 0/24 Nu BRAŞOV 804 0 0 1 3 Nu 3 0/24 Nu BRAŞOV 803 0 0 9 64 Da 77 50/74 Nu BRAŞOV 801 16 40 0 0 Da 0 50/74 Nu BRAȘOV 812 1 25 0 0 Da 0 75/100 Nu BUZĂU 1006 32 44 72 100 Da 96 0/24 Nu BUZĂU 1002 46 64 3 4 Nu 3 25/49 Nu BUZĂU 1003 24 62 39 100 Nu 3 0/24 Nu BUZĂU 1004 70 75 90 97 Da 99 0/24 Nu BUZĂU 1001 28 68 2 5 Nu 3 75/100 Nu BUZĂU 1005 32 57 56 100 Da 98 0/24 Nu

CĂLĂRAŞI 5102 30 65 45 98 Nu 12 0/24 Nu CĂLĂRAŞI 5101 29 57 5 10 Nu 7 25/49 Nu CĂLĂRAŞI 5103 21 55 38 100 Nu 0 0/24 Nu

CARAŞ SEVERIN 1102 16 64 9 36 Nu 0 0/24 Nu CARAŞ SEVERIN 1101 20 80 24 96 Da 0 0/24 Nu CARAŞ SEVERIN 1103 14 50 2 7 Nu 4 0/24 Nu

CLUJ 1204 0 0 8 32 Da 56 25/49 Nu CLUJ 1201 12 63 1 5 Nu 41 50/74 Nu CLUJ 1203 7 44 16 100 Nu 36 0/24 Nu CLUJ 1202 10 83 11 92 Nu 50 0/24 Nu

CONSTANŢA 1307 13 100 13 100 Nu 92 25/49 Nu CONSTANŢA 1301 25 41 6 10 Nu 2 25/49 Nu CONSTANŢA 1304 40 56 69 97 Nu 36 0/24 Nu CONSTANŢA 1306 37 70 53 100 Da 96 25/49 Nu CONSTANŢA 1302 19 58 6 18 Nu 15 0/24 Nu CONSTANŢA 1305 45 63 70 99 Nu 36 0/24 Nu CONSTANŢA 1303 38 58 4 6 Da 15 75/100 Nu

COVASNA 1402 42 71 21 36 Da 82 0/24 Nu COVASNA 1403 20 34 3 5 Nu 6 25/49 Nu COVASNA 1401 9 53 16 94 Nu 6 0/24 Nu

82

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % DOLJ 1603 14 58 17 71 Nu 0 0/24 Nu DOLJ 1605 21 55 38 100 Nu 11 25/49 Nu DOLJ 1602 8 53 15 100 Nu 0 0/24 Nu DOLJ 1601 30 81 37 100 Da 7 0/24 Nu

DÂMBOVIŢA 1501 24 71 34 100 Nu 35 0/24 Nu GALAŢI 1702 30 59 42 82 Nu 92 25/49 Nu GALAŢI 1706 6 67 9 100 Nu 22 0/24 Nu GALAŢI 1705 13 100 0 0 Nu 0 75/100 Nu GALAŢI 1704 25 69 25 69 Nu 80 50/74 Nu GALAŢI 1701 18 50 0 0 Nu 0 75/100 Nu GALAŢI 1703 16 50 32 100 Nu 41 0/24 Nu GORJ 1801 12 52 2 9 Nu 0 0/24 Nu GORJ 1802 31 72 43 100 Da 100 25/49 Nu GORJ 1803 26 59 42 95 Nu 39 0/24 Nu

HARGHITA 1903 37 62 60 100 Da 92 0/24 Nu HARGHITA 1901 19 59 32 100 Da 81 0/24 Nu HARGHITA 1904 9 47 2 11 Nu 0 0/24 Nu HARGHITA 1905 8 27 30 100 Nu 10 0/24 Nu HARGHITA 1902 20 54 37 100 Nu 19 0/24 Nu

HUNEDOARA 2003 6 55 11 100 Da 0 0/24 Nu HUNEDOARA 2001 12 48 2 8 Nu 0 50/74 Nu HUNEDOARA 2002 14 67 21 100 Da 40 0/24 Nu HUNEDOARA 2004 11 46 1 4 Nu 0 25/49 Nu

IALOMIŢA 2101 11 58 19 100 Nu 84 0/24 Nu IALOMIŢA 2103 11 33 10 30 Nu 3 25/49 Nu IALOMIŢA 2102 26 81 9 28 Nu 29 25/49 Nu

IAŞI 2206 60 42 69 49 Nu 44 25/49 Nu IAŞI 2201 39 70 0 0 Nu 0 0/24 Nu IAŞI 2208 9 18 3 6 Nu 9 0/24 Nu IAŞI 2211 101 100 69 68 Da 81 50/74 Nu IAŞI 2209 27 100 12 44 Nu 50 25/49 Nu

83

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % IAŞI 2207 76 52 144 98 Da 89 25/49 Nu IAŞI 2203 27 55 0 0 Nu 0 25/49 Nu IAŞI 2205 35 52 67 100 Nu 48 0/24 Nu IAŞI 2204 30 58 49 94 Nu 4 0/24 Nu IAŞI 2210 14 44 32 100 Nu 71 0/24 Nu IAŞI 2202 35 43 1 1 Nu 2 0/24 Nu

ILFOV 2302 19 68 3 11 Da 68 0/24 Nu ILFOV 2303 10 67 13 87 Nu 0 0/24 Nu ILFOV 2301 29 74 5 13 Da 83 0/24 Nu ILFOV 2304 24 52 1 2 Nu 9 0/24 Nu

MARAMUREŞ 2401 3 50 0 0 Nu 0 75/100 Nu MEHEDINŢI 2502 27 66 41 100 Nu 8 0/24 Nu MEHEDINŢI 2501 6 38 16 100 Nu 57 0/24 Nu MEHEDINŢI 2503 15 100 9 60 Nu 53 50/74 Da

MUREŞ 2601 11 69 16 100 Nu 13 0/24 Nu NEAMŢ 2707 1 8 1 8 Nu 0 0/24 Nu NEAMŢ 2705 32 56 57 100 Nu 33 25/49 Nu NEAMŢ 2706 77 56 137 100 Nu 5 0/24 Nu NEAMŢ 2701 53 83 31 48 Nu 15 25/49 Nu NEAMŢ 2704 6 20 4 13 Nu 0 25/49 Nu NEAMŢ 2702 27 42 34 53 Nu 15 25/49 Nu NEAMŢ 2703 34 76 7 16 Nu 7 25/49 Nu

PRAHOVA 2902 17 74 2 9 Nu 10 25/49 Nu PRAHOVA 2905 42 60 66 94 Nu 26 0/24 Nu PRAHOVA 2904 40 100 25 63 Da 93 50/74 Nu PRAHOVA 2903 26 52 19 38 Nu 45 25/49 Nu PRAHOVA 2901 13 50 1 4 Nu 0 0/24 Nu PRAHOVA 2907 31 47 0 0 Nu 0 25/49 Nu PRAHOVA 2908 25 26 6 6 Nu 17 0/24 Nu PRAHOVA 2906 38 70 32 59 Da 96 25/49 Nu

SATU MARE 3001 34 60 1 2 Nu 0 0/24 Nu

84

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % SATU MARE 3002 21 51 2 5 Nu 3 25/49 Nu

SIBIU 3207 13 27 15 31 Da 98 0/24 Nu SIBIU 3203 18 100 4 22 Da 67 0/24 Nu SIBIU 3201 33 100 0 0 Nu 0 0/24 Nu SIBIU 3206 20 57 35 100 Nu 21 0/24 Nu SIBIU 3205 24 83 1 3 Nu 0 50/74 Nu SIBIU 3204 42 44 0 0 Nu 3 0/24 Nu SIBIU 3202 4 40 0 0 Nu 0 50/74 Nu

SUCEAVA 3302 27 57 2 4 Nu 3 0/24 Nu SUCEAVA 3303 24 52 1 2 Nu 7 0/24 Nu SUCEAVA 3301 14 47 29 97 Nu 59 25/49 Nu Sector 1 4104 8 67 0 0 Nu 0 0/24 Nu Sector 1 4102 11 50 2 9 Nu 18 0/24 Nu Sector 1 4101 21 55 2 5 Nu 21 50/74 Nu Sector 2 4201 28 67 42 100 Nu 87 0/24 Nu Sector 3 4301 13 50 5 19 Nu 29 25/49 Nu Sector 3 4302 6 67 9 100 Nu 78 25/49 Nu Sector 4 4401 28 55 14 27 Nu 45 25/49 Nu Sector 5 4501 8 53 15 100 Nu 93 0/24 Nu SĂLAJ 3102 58 82 4 6 Nu 0 25/49 Nu SĂLAJ 3103 27 53 28 55 Da 70 25/49 Nu SĂLAJ 3101 17 29 8 14 Nu 2 0/24 Nu

TELEORMAN 3401 6 55 10 91 Nu 0 0/24 Nu TIMIŞ 3503 23 59 39 100 Da 72 25/49 Nu TIMIŞ 3501 48 56 16 19 Nu 6 50/74 Nu TIMIŞ 3504 49 74 58 88 Da 90 25/49 Nu TIMIŞ 3505 22 71 31 100 Nu 17 0/24 Nu TIMIŞ 3502 41 60 3 4 Nu 9 25/49 Nu

TULCEA 3606 10 59 0 0 Nu 0 25/49 Nu TULCEA 3605 6 43 1 7 Nu 0 0/24 Nu TULCEA 3603 31 57 54 100 Nu 43 50/74 Nu

85

Județ Cod centru

Băieți Beneficiari cu certificat de

handicap Școli speciale în

curte

Beneficiari urmând școli speciale dintre cei care

se află în centru

Beneficiari cu

comportamente la risc

Centre pentru copii cu fapte penale

Nr. % Nr. % % TULCEA 3607 9 64 0 0 Nu 0 0/24 Nu TULCEA 3604 23 53 5 12 Nu 0 50/74 Nu TULCEA 3601 20 100 0 0 Nu 0 25/49 Nu VÂLCEA 3803 15 48 16 52 Nu 28 75/100 Nu VÂLCEA 3806 19 76 25 100 Nu 0 0/24 Nu VÂLCEA 3801 6 46 11 85 Da 70 50/74 Nu VÂLCEA 3804 13 45 1 3 Nu 0 75/100 Nu VÂLCEA 3808 13 59 7 32 Nu 0 50/74 Nu VÂLCEA 3807 11 52 2 10 Nu 5 25/49 Nu VÂLCEA 3802 16 64 1 4 Nu 0 75/100 Nu VÂLCEA 3805 28 74 33 87 Nu 0 0/24 Nu

VRANCEA 3901 10 50 19 95 Nu 0 0/24 Nu

Sursa: Banca Mondială (2017).

86

Anexa A Tabel 20: Tipul de familie pentru reintegrarea copiilor, (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără

adopție ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. % Familie biologică 1,642 25 1,642 30 Rude până la gradul IV 160 2 160 3 Alt tip de familie 60 1 60 1 Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56 3,661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6,514 100 5,523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 21: Refuzul/acordul copiilor de a fi reintegrați în familia identificată (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. % Există acordul copilului de a fi reintegrat 414 6 414 7 Există refuzul copilului de a fi reintegrat 174 3 174 3 Nu există nici acord nici refuz 1274 20 1274 23 Familie neidentificată pentru reintegrare 3661 56 3661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6514 100 5,523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 22: Manageri de caz/alți specialiști DGASPC care țin constant legătura cu familia (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Frecv. % Nr. %

Țin legătura cu familia 1,559 24 1,559 28 Nu țin legătura cu familia 244 4 244 4 Nu se știe dacă țin legătura 59 1 59 1 Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56 3,661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6,514 100 5,523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

87

Anexa A Tabel 23: Manageri de caz/alți specialiști DGASPC care țin constant legătura cu familia (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Frecv. % Freq. %

Țin legătura cu familia 1,559 24 1,559 28 Nu țin legătura cu familia 303 5 303 5 Nu se știe dacă țin legătura 3,661 56 3,661 66 Familie neidentificată pentru reintegrare 134 2 Obiectivul PIP al copilului: adopție 857 13 Tineri 18+ ani 6,514 100 5,523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 24: Numărul de vizite ale managerilor de caz/ altor specialiști DGASPC în ultimele 12 luni (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. %

0 vizite 317 5 317 6 1 vizită 460 7 460 8 2 vizite 330 5 330 6 3 vizite 150 2 150 3 4+ vizite 298 5 298 5 Nu țin legătura cu familia/nu se știe dacă țin legătura 303 5 303 5 Familie neidentificată pentru reintegrare 3661 56 3661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6510 100 5519 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 25: Existența unui plan pentru sprijinirea reintegrării copilului în familie (%)

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. % Există plan pentru sprijinirea reintegrării 484 7 484 9 Nu există plan pentru sprijinirea reintegrării 1,378 21 1378 25 Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56 3661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6514 100 5523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

88

Anexa A Tabel 26: Existența de rapoarte/analize/date care să susțină reintegrarea copiilor în familie

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție

ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. %

Rapoarte/analize/date…

Despre situația economică a familiei 1,041 16 1,041 19

Despre condițiile de locuit ale familiei în care copilul ar fi (re)integrat 1,059 16 1,059 19

Despre nevoile specifice ale familiei, care ar trebui rezolvate pentru a facilita (re)integrarea 867 13 867 16

Transmise de către SPAS-ul din localitatea de domiciliu a familiei, care să arate activitățile ce se desfășoară pentru a favoriza reintegrarea copilului 362 6 362 7

Despre evoluția ofertei de servicii comunitare disponibile în localitatea de domiciliu a familiei 279 4 279 5

Despre oricare de mai sus 1,263 19 1,263 23

Despre niciuna dintre cele de mai sus 599 9 599 11

Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56 3,661 66

Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2

Tineri 18+ ani 857 13

Total 6,514 100 5523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

Anexa A Tabel 27: Existența unei estimări sau evaluări date de managerul de caz sau de persoana responsabilă cu implementarea PIP cu privire la șansele reale de a reintegra/ integra copilul în această familie

Toți beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție ca obiectiv PIP

Nr. % Nr. % Există un raport/date 1,093 17 1,093 20 Nu există un raport/date 769 12 769 14 Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56 3,661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2 Tineri 18+ ani 857 13 Total 6514 100.01 5523 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

89

Anexa A Tabel 28: Pe baza datelor din dosar și experiența dumneavoastră, cum ați aprecia șansele reale de reintegrare / integrare a copilului în această familie?

Toți

beneficiarii Copii (sub 18 ani) fără adopție ca

obiectiv PIP Nr. % Nr. %

Foarte posibilă în timp relativ scurt 205 3.15 205 4 Posibilă dacă se asigură accesul copilului la educație 329 5.05 329 6 Posibilă dacă se asigură accesul copilului la serviciile medicale necesare 60 0.92 60 1 Posibilă dacă se oferă sprijin familiei pentru asigurarea unei locuințe sau amenajarea locuinței existente 259 3.98 259 5 Posibilă dacă se oferă alt fel de sprijin material familiei 55 0.84 55 1 Posibilă în alte circumstanțe 362 5.56 362 7 Puțin/deloc posibilă 589 9.05 589 11

Familie neidentificată pentru reintegrare 3,661 56.23 3,661 66 Obiectivul PIP al copilului: adopție 134 2.06 Tineri 18+ ani 857 13.16 Total 6,511 100 5520 100

Sursa: Banca Mondială (2017).

90

Anexa B. Instrumente de cercetare folosite pentru colectarea datelor

B.1. Componenta 1A: Resurse umane

B.2.1. Componenta 1B: Resurse materiale

B.2.2. Evaluare Externă: Fișa de observație

B.2.3. Acord fotografiere centru

B.2.4. Ghid focus grup cu copiii din centrele de plasament

B.2.5. Acord participare focus grup

B.2.6. Raport de activitate al evaluatorilor externi DGASPC

B.3. Componenta 1C: Resurse financiare

B.4. Componenta 2: Istoricul instituțional al copilului

B.5. Componenta 2: Fișa de prezență a copilului

B.6. Componenta 3: Ghidul interviu DGASPC/CJ/Sindicate

91

B.1. Componenta 1A: Resurse umane

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 1A: RESURSE UMANE Chestionar privind resursele umane ale centrului de plasament

|__|__|__|__| (Notează codul Centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.)

Instrucțiuni: Datele furnizate de Dvs. sunt foarte importante pentru realizarea acestei analize la nivel naţional. Acest chestionar se completează individual pentru fiecare centru de plasament și pentru

fiecare angajat care lucrează efectiv în centrul respectiv. Răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă, ci vor fi utilizate

prin analiză statistică. Analiza va urma toate regulile de confidențialitate și etică. Director general DGASPC Semnătură Îmi asum realitatea și exactitatea datelor furnizate în acest chestionar. Ștampila A. DATE DE IDENTIFICARE CP DATA1A. Data completării chestionarului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A1. Persoana care a completat efectiv chestionarul: Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

A2. Centrul de plasament (CP) a. Numele centrului de plasament: Unde îşi desfăşoară centrul activitatea: b. Județ/Sectorul (DGASPC):

c. Localitate:

d. Adresa completă a centrului:

e. Telefon/fax:

f. E-mail:

92

QA. NUMĂRUL DE PERSONAL AL CENTRULUI La 31.10.2016 care era ...? QA. Număr

total, QAS. din care

specialiști 10. Numărul total de angajați ai centrului, indiferent dacă lucrează efectiv în centru sau altundeva, din care: |___|___|___| |___|___|___| 11. lucrează efectiv în centru cu normă întreagă |___|___|___| |___|___|___| 12. lucrează efectiv în centru cu normă parțială |___|___|___| |___|___|___| 14. lucrează efectiv altundeva (și deloc în centru) |___|___|___| |___|___|___| 20. Număr total de angajați ai altor instituții (DGASPC, alt centru etc.) care lucrează și în centru, din care: |___|___|___| |___|___|___| 21. lucrează efectiv în centru cu normă întreagă |___|___|___| |___|___|___| 22. lucrează efectiv în centru cu normă parțială |___|___|___| |___|___|___| 30. Număr total de norme întregi care corespund angajaților care lucrează în centru cu normă parțială, din care: |___|___|___| 31. angajați ai centrului care lucrează în centru cu normă parțială (rândul 12) |___|___|___| 32. angajați ai altor instituții care lucrează în centru cu normă parțială (rândul 22) |___|___|___|

B. ORGANIZAREA PERSONALULUI Precizaţi numărul total de personal și numărul de personal dintr-o tură/dintr-un schimb, precum şi numărul de copii îngrijiţi într-o tură, conform situației din prezent (la 31.10.2016). Dacă nu există un anume tip de personal, treceți cifra 0 (zero) pe coloana B1. Consideraţi că personalul este suficient sau insuficient? Precizaţi necesarul/surplusul de personal (+/-). Dacă personalul existent este suficient, treceţi 0 (zero). Dacă mai aveţi nevoie de personal precizaţi numărul cu + (plus), iar dacă este prea mult precizaţi numărul celor de care nu este nevoie cu – (minus). * Centrele de plasament vor completa tabelul ținând cont de structura de personal conform Ordinului 21/2004 al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial sau după caz, conform Ordinului 27/2004 al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie pentru aprobarea Standardelor minime obligatorii privind serviciile pentru protecţia copilului de tip rezidenţial pentru copilul cu dizabilități.

Tipul de personal

B1. Număr total

personal

B2. Număr

personal într-o tură

B3. Numărul

de copii în îngrijire

într-o tură

B4. Necesarul/surplusul

de personal 1 Personal total care desfășoară efectiv

activitățile de îngrijire şi educaţie din centru, din care:

- 0 +

2 Îngrijitori - 0 + 3 Infirmiere - 0 + 4 Supraveghetori - 0 + 5 Educatori specializaţi - 0 + 6 Educatori - 0 + 7 Alte persoane. Ce tip? (dacă e cazul, de

ex. pedagog social, consilier vocațional etc.) ................................................

- 0 +

8 Alte persoane. Ce tip? (dacă e cazul, de ex. pedagog social, consilier vocațional etc.) ................................................

- 0 +

93

Tipul de personal

B1. Număr total

personal

B2. Număr

personal într-o tură

B3. Numărul

de copii în îngrijire

într-o tură

B4. Necesarul/surplusul

de personal 9 Personal total care desfășoară efectiv

activități de specialitate, din care: - 0 +

10 Asistente medicale - 0 + 11 Medici - 0 + 12 Asistenţi sociali - 0 + 13 Lucrători sociali - 0 + 14 Psihologi - 0 + 15 Logopezi - 0 + 16 Kinetoterapeuţi - 0 + 17 Psihopedagogi 18 Alţi terapeuţi pentru reabilitare. Ce tip?

(dacă e cazul) ................................................

- 0 +

19 Alţi terapeuţi pentru reabilitare. Ce tip? (dacă e cazul) ................................................

- 0 +

20 Asistenţi terapeuţi pentru reabilitare. - 0 + 21 Dieteticieni/nutriţionişti - 0 + 22 Alte persoane. Ce tip? (dacă e cazul)

................................................ - 0 +

23 Alte persoane. Ce tip? (dacă e cazul) ................................................ - 0 +

24 Personal total administrativ și de întreţinere - 0 +

25 Personal total de conducere - 0 +

B5. Centrul a externalizat unele servicii ...? Da Nu 1 Servicii de preparare și servire a mesei (catering) 1 2 2 Servicii de pază 1 2 3 Alte servicii, și anume: (scrieți în clar aici) 1 2 4 Alte servicii, și anume: (scrieți în clar aici) 1 2

B6. Pentru a asigura furnizarea unor servicii de calitate, centrul colaborează (în activitatea curentă sau în cadrul unor proiecte) cu vreun ONG? La ce servicii se referă colaborarea? (Scrieți în clar pe liniile punctate) Da Nu

Dacă DA B6a. Denumirea ONG-urilor cu care colaborează centrul, la 31.10.2016

1 Serviciul/proiectul 1 a. .............................................................. 1 2 b. c. 2 Serviciul/proiectul 2 a. .............................................................. 1 2 b. c. 3 Serviciul/proiectul 3 a. .............................................................. 1 2 b. c. 4 Serviciul/proiectul 4 a. .............................................................. 1 2 b. c. 5 Serviciul/proiectul 5 a. .............................................................. 1 2 b. c.

94

C. CENTRALIZATOR PERSONAL Această secțiune se completează în fișierul excel atașat. În acest chestionar sunt doar prezentate variabilele ce trebuie completate în centralizator pentru fiecare angajat care deservește centrul (indiferent de tipul de personal, de tipul de contract de muncă și indiferent dacă angajatul are contract direct cu centrul sau cu o altă instituție). Pentru fiecare angajat care lucrează efectiv în centru (cu normă întreagă sau parțială), la 31.10.2016, se vor înregistra următoarele date:

C1 Numele, prenumele (sau inițiale) C2 Genul 1. masculin 2. feminin C3 Vârsta (în ani împliniți) |___|___| ani

C4 Vechimea totală în sistemul de protecție a copilului (în ani împliniți) |___|___| ani

C5

Vechimea totală în centru Inclusiv în perioada în care instituția a avut eventual o altă denumire sau încadrare, de exemplu Leagăn.

(în ani împliniți) |___|___| ani

C6 În prezent, urmează cursurile unei școli/ facultăți? 1. da 2. nu

C7

Ultimul nivel de învăţământ de cel mai înalt grad absolvit Se încercuiește codul corespunzător ultimului (celui mai înalt) nivel de învăţământ absolvit şi nu cel în curs de desfăşurare.

1 - fără şcoală absolvită 2 - primar (1- 4 clase), inclusiv A doua șansă 3 - gimnazial (5-8 clase), inclusiv A doua șansă 4 - profesional, de ucenici sau complementar 5 - treapta I de liceu (clasele 9-10) 6 - liceu (9-12 clase) 7 - postliceal de specialitate/ tehnic de maiştri 8 - universitar de scurtă durată / colegiu 9 - universitar lungă durată 10 - studii postuniversitare (master, doctorat)

C7a Doar pentru persoanele cu studii postliceale, superioare sau postuniversitare. Ce specializare a absolvit?

(Scrieți în clar aici)

C8 A urmat cursuri de formare /specializare în ultimii 3 ani? 1. da 2. nu

C8a Doar pentru persoanele care au urmat cursuri Ce tematică au avut cursurile urmate cel mai recent?

(Scrieți în clar aici)

C9 Ar avea nevoie de cursuri de formare /specializare? 1. da 2. nu

C10 Programul obişnuit de lucru este ...? 1. complet (normă întreagă) 2. parţial

C11 Durata obişnuită a săptămânii de lucru în centrul de plasament

(în ore) |___|___| Nu se include timpul de transport la/de la locul de muncă. Maxim 8x5=40 ore.

C11a

Din care, câte ore lucrează direct cu copiii din centru pe săptămână? (în ore) |___|___|

C12 Tipul de contract de muncă

1 – contract de muncă pe perioadă nedeterminată 2 – contract de muncă pe perioadă determinată 3 – convenţie civilă/contract de mandat/de prestări servicii 4 – contract de voluntariat 5 – nici un fel de contract (acord, înțelegere verbală etc.)

C13 Instituția cu care are contractul de muncă

1 – acest centru de plasament 2 – alt centru de plasament din județ 3 – DGASPC 4 – Altă instituție, şi anume: (Scrieți în clar aici)

C14 Funcția deținută în cadrul centrului?

(Scrieți în clar, conform statului de funcții DGASPC)

95

C15 Stă în localitatea unde este centrul sau face naveta de acasă la centru?

1 – stă în localitate 2 – face naveta

D. CHELTUIELILE DE PERSONAL ALE CENTRULUI Această secțiune se completează în fișierul excel atașat. În acest chestionar sunt doar prezentate variabilele ce trebuie completate în centralizator pentru fiecare angajat care deservește centrul (indiferent de tipul de personal, de tipul de contract de muncă și indiferent dacă angajatul are contract direct cu centrul sau cu o altă instituție). Pentru personalul care deservește mai multe servicii de protecție, vă rugăm să includeți în această secțiune numai valoarea serviciilor prestate către acest Centru. Pentru fiecare angajat care lucrează efectiv în centru (cu normă întreagă sau parțială), la 31.10.2016, se vor înregistra următoarele date: D1. În luna octombrie 2016, persoana a beneficiat de următoarele tipuri de venituri pentru serviciile prestate în luna septembrie 2016 în acest centru? Cod bugetar

Tip de venituri Da Nu

10.01.01 a. Salarii de bază 1 2 10.01.02 b. Salarii de merit 1 2 10.01.03 c. Indemnizație de conducere 1 2 10.01.04 d. Spor de vechime 1 2 10.01.05 e. Sporuri pentru condiții de muncă 1 2 10.01.06 f. Alte sporuri 1 2 10.01.08 g. Fond de premii 1 2 10.01.09 h. Prima de vacanță 1 2 10.01.12 i. Indemnizații plătite unor persoane din afara unității 1 2 10.01.13 j. Indemnizații de delegare 1 2 10.01.30 k. Alte drepturi salariale în bani. Care? (Scrieți în clar aici)

1 2

D2. Venit total net încasat de acest angajat pentru serviciile ............................................. lei prestate în acest centru, în octombrie 2016, au fost de ...? D3. De obicei, în 2016, pentru serviciile prestate în acest centru, persoana beneficiază de ...?

Da Nu

a. contribuţii sociale plătite 1 2 b. impozite plătite 1 2 c. prime (inclusiv prime de vacanţă) 1 2 d. asigurare medicală plătită 1 2 e. autoturism/ decont transport 1 2 f. telefon mobil, laptop 1 2 g. Alte facilități.* Care? (Scrieți în clar aici) 1 2

* Spre exemplu, concedii/vacanţe plătite (nu include prime de vacanţă), tichete/ bonuri de masă/ tichete cadou, plată în natură (masă, chirie/ locuinţă gratuită, transport, electricitate etc.), asigurare de viață plătită, etc.

VĂ MULȚUMIM!

96

B.2.1. Componenta 1B: Resurse materiale

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 1B: RESURSE MATERIALE Chestionar de evaluare internă a centrului de plasament

|__|__|__|__| (Notează codul Centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.)

Instrucțiuni: Datele furnizate de Dvs. sunt foarte importante pentru realizarea acestei analize la nivel naţional. Acest chestionar se completează individual pentru fiecare centru de plasament, de preferat

de către șeful de centru împreună cu echipa sa. Răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă, ci vor fi utilizate

prin analiză statistică. Analiza va urma toate regulile de confidențialitate și etică. Director general DGASPC Semnătură Îmi asum realitatea și exactitatea datelor furnizate în acest chestionar. Ștampila A. DATE DE IDENTIFICARE CP DATA1B. Data completării chestionarului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A1. Persoana care a completat efectiv chestionarul: Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

A2. Centrul de plasament (CP) a. Numele centrului de plasament: Unde îşi desfăşoară centrul activitatea: b. Județ/Sectorul (DGASPC):

c. Localitate:

d. Adresa completă a centrului:

e. Telefon/fax:

f. E-mail:

97

A3. Instituția căreia centrul de plasament se subordonează (în cazul în care centrul de plasament face parte dintr-un complex de servicii, vă rugăm să precizaţi denumirea acestuia):

A4. Anul înființării ... a. Instituției (Notați anul înființării instituției, chiar dacă aceasta a avut eventual o altă denumire sau încadrare, de exemplu Leagăn)

|___|___|___|___|

b. Centrului de plasament (cu denumirea și încadrarea din prezent) |___|___|___|___| c. Instituției (complexului) căreia centrul de plasament se subordonează |___|___|___|___|

A5. Instituția este ... 1. CP clasic (hol cu uși, baie pe palier, sală de mese comună) 2. CP modulat (organizat în module) A5a.

3. Alt tip de CP și anume ... descrieți în clar la A5a (De ex., centrul include o clădire de tip clasic și o clădire organizată pe module)

A6. Dacă instituția (sau una dintre clădirile CP) este organizată pe module, ... a. Care este numărul de module? |___|___|___| b. Descrieți modul de organizare: Spre exemplu, un modul conține o baie, o bucătărie și 3 dormitoare cu câte 3-4 copii.

A7. Deci, care dintre codurile de mai jos descrie cel mai bine tipul instituției |___|___| 10. Centre de plasament clasice preluate de la MEN (foste internate ale unor școli speciale) 11. Centre de plasament modulate preluate de la MEN (foste internate ale unor școli speciale) 20. Centre de plasament clasice pentru copii cu dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 21. Centre de plasament clasice pentru copii fără dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 30. Centre de plasament modulate pentru copii cu dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 31. Centre de plasament modulate pentru copii fără dizabilități (fără cele preluate de la MEN) A8. Instituția este ... 1. funcțională 2. în proces de închidere/ restructurare/renovare Detalii privind procesul de închidere/restructurare/renovare A8a. Data începerii procesului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A8b. Data planificată de finalizare: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A8c. Unde sunt cazați copiii pe perioada procesului de închidere/ restructurare/renovare? Notați în clar modul specific în care ați redistribuit copiii în cadrul centrului sau denumirea serviciilor/ instituțiilor unde sunt mutați copiii pe perioada procesului.

A9. Centrul a fost renovat din fonduri POR sau din alte finanțări 1. Da 2. Nu care impun o clauză de păstrare a obiectului de activitate pentru o anumită perioadă de timp? Dacă Da A9a. Citați în clar clauza (conform contractului)

A10. Instituţia este acreditată ca furnizor de servicii sociale? 1. Da 2. Nu A11. Instituţia are licență? 1. Da 2. Nu Când a fost instituția inspectată ultima dată și de către cine?

Ultima inspecție a fost în data de A12a. luna a |___|-a în A12b. anul |___|___|___|___| și a fost realizată de către A12c. Instituția:

98

A13. Șeful de centru: Nume

Profesia

Prenume

Semnătură

A14. Cine asigură managementul de caz pentru copiii din centru? 1. Asistentul social sau alt angajat al centrului 2. DGASPC 3. altă situație, și anume:

B. BENEFICIARII B1. Care este capacitatea centrului (nr. locuri) conform autorizaţiei de funcţionare? |___|___|___|___| Numărul de beneficiari, la 31 octombrie 2016 * Vârstele calculate în prezent. Completați celulele tabelului Dacă nu există categoria respectivă, treceţi cifra 0.

1. Copii 0-3 ani

2. Copii 4-17 ani

3. Tineri 18+ ani

4. Total

B2. Total beneficiari, la 31.10.2016, din care: B3. Copii cu măsură de protecție specială în acest centru și care stau efectiv în centru la 31.10.2016, din care: (Totalul corespunde coloanei J din Gestiunea Centrelor)

B3a. copii care, de obicei (cu regularitate), pleacă într-o familie, la sfârșit de săptămână și în vacanțe

B3b. copii care foarte rar sau deloc pleacă într-o familie, la sfârșit de săptămână și în vacanțe

B4. Copii cu măsură de protecție specială în acest centru și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind plecați la studii care: (Totalul corespunde coloanei K din Gestiunea Centrelor)

B4a. copii care, de obicei (cu regularitate), vin în centru, la sfârșit de săptămână și în vacanțe

B4b. copii care foarte rar sau deloc vin în centru, la sfârșit de săptămână și în vacanțe

B5. Copii cu măsură de protecție specială în acest centru și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind plecați la tratament, fugiți sau în alte situații (Totalul corespunde coloanelor L, M și N din Gestiunea Centrelor)

B6. Copii care stau efectiv în acest centru la 30.10.2016, dar au măsură de protecție specială în alte centre de plasament, din județul Dvs. sau din alte județe (Totalul corespunde coloanelor O și P din Gestiunea Centrelor)

B7. Copii care stau efectiv în acest centru la 31.10.2016, dar au măsură de protecție specială în alte servicii destinate protecției copilului, din același județ sau din alt județ (Totalul corespunde coloanei Q din Gestiunea Centrelor)

Completați celulele tabelului Dacă nu există categoria respectivă, treceţi cifra 0.

1. Copii 0-3 ani

2. Copii 4-17 ani

3. Tineri 18+ ani

4. Total

B8. Copii care stau efectiv în acest centru la 31.10.2016 și nu au măsură de protecție specială (Totalul corespunde coloanei R din Gestiunea Centrelor)

* Atenție! B3=B3a+B3b, B4=B4a+B4b, iar B2=B3+B4+B5+B6+B7+B8.

99

Despre copiii cu măsură de protecție în acest centru și care stau efectiv în centru, la 31 octombrie 2016 Completați celulele tabelului Dacă nu există categoria respectivă, treceţi cifra 0.

1. Copii 0-3 ani

2. Copii 4-17 ani

3. Tineri 18+ ani

4. Total

B3. Total copii cu măsură de protecție specială în centru și care stau efectiv în centru, din care:

B3e. fete B3f. băieți B5. Copii cu grad de handicap, din care: (conform certificatelor emise de comisiile de protecţie a copilului):

5a. handicap grav 5b. handicap accentuat 5c. handicap mediu 5d. handicap ușor B6. Copii care necesită îngrijire medicală permanentă B7. Copii care au handicap și nu au încadrare în grad de handicap

B8. CES (cerințe educaționale speciale) (conform certificatelor de orientare școlară)

B9. Copii cu cerințe educaționale speciale care nu au certificat de orientare școlară

* Atenție! B3=B3e+B3f, iar B5=B5a+B5b+B5c+B5d. B10. Fluxul de intrări în centru, în ultimii 5 ani * Vârstele calculate la momentul intrării. 2011 2012 2013 2014 2015 2016

(la 31.10)

a. Număr total intrări prin oricare dintre modalitățile de mai jos, din care:

1. Copii 0-3 ani 2. Copii 4-17 ani 3. Tineri 18+ ani 10. Intrări din familie 20. Transfer de la alte servicii publice: - AMP - CTF/ apartament - CP - alte servicii publice pentru copii 30. Transfer de la servicii ale OPA: - AMP - CP - alte servicii OPA

100

B11. Fluxul de ieșiri din centru, în ultimii 5 ani * Vârstele calculate la momentul ieșirii. 2011 2012 2013 2014 2015 2016

(la 31.10)

b. Număr total de ieșiri prin oricare dintre modalitățile de mai jos, din care:

1. Copii 0-3 ani 2. Copii 4-17 ani 3. Tineri 18+ ani 10. Reintegraţi în familie 11. Adopție 12. Plasament la rude/ alte persoane 20. Transfer către alte servicii publice: - AMP - CTF/ apartament - CP - alte servicii publice pentru copii - instituții pentru adulţi 30. Transfer către servicii ale OPA: - AMP - CP - alte servicii OPA 40. Deces 50. Împlinirea vârstei de 18 ani** 70. Altfel, cum? .................................................................

** Copii de 18+ ani care nu se regăsesc în nici una dintre situaţiile 10-40 de mai sus. C. ACCESIBILITATEA INSTITUȚIEI C1. Zona în care se află instituția se află ...? 1. în centrul satului/orașului 2. între centru și periferie 3. la marginea satului/orașului C2. Aproximativ care este distanța de la centru până la cea/cel mai apropiat...? a. primărie |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos b. școală I-VIII |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos c. liceu/ școală vocațională |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos d. spital |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos

e. servicii de abilitare-reabilitare |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos Notă: Notați 999 dacă serviciile se află chiar în instituție.

f. parc |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos g. mijloc de transport în comun |___|___| , |___|___| km sau |___|___|___| min de mers pe jos

101

Accesibilitatea centrului

C3. Numărul pe care le are

centrul C4. Sunt

suficiente?

Dacă NU sunt suficiente C5. Care ar fi numărul optim? (în cifre, se include numărul existent)

a. Rampe exterioare 1. Da 2. Nu b. Rampe interioare 1. Da 2. Nu c. Fotolii rulante 1. Da 2. Nu d. Cadre de mers 1. Da 2. Nu e. Proteze 1. Da 2. Nu f. Alte mijloace de mers, și anume: ................................................

1. Da 2. Nu

D. STRUCTURI CONSTRUITE ȘI UTILITĂȚI D1. Clădirile de care dispune centrul Completați în celulele de mai jos. a. Numărul total de clădiri, din care: b. Numărul de clădiri în care sunt cazați copiii c. Suprafaţa utilă totală a clădirilor, din care: (metri pătraţi) d. Suprafaţa utilă a clădirilor în care sunt cazați copiii (metri pătraţi)

D2. În cadrul instituției, spațiul în care sunt cazați copiii este: Încercuiți codul corespunzător.

1. o parte (un etaj, un corp etc.) dintr-o clădire unică, alături de alte servicii etc. 2. într-o singură clădire distinctă 3. în mai multe clădiri (ocupate în întregime sau parțial)

Dacă DA, copiii sunt cazați în mai multe clădiri D2a. Menționați pentru fiecare clădire în care sunt cazați copii câte un reper/ denumire/ cod care să permită identificarea acesteia în teren Atenție! Păstrați aceste repere/coduri pentru clădiri în răspunsul la toate întrebările care urmează.

Reper/cod clădire a. b. c.

D3. Spațiul în care sunt cazați copiii este în proprietatea DGASPC/Consiliului Județean? * Păstrați reperele/codurile pentru clădiri pe care le-ați folosit la întrebarea D2a. Proprietatea DGASPC/ CJ

** Completați doar linia/liniile corespunzătoare situației Dvs. Da Nu Copiii sunt cazați într-o parte dintr-o clădire unică sau într-o singură clădire distinctă 1 2

Copiii sunt cazați în mai multe clădiri, și anume reper/cod clădire:

a. 1 2 b. 1 2 c. 1 2

102

Cum apreciaţi fațada clădirii/clădirilor și starea generală a spațiului în care sunt cazați copiii? * Păstrați reperele/codurile pentru clădiri pe care le-ați folosit la întrebarea D2a. ** Completați doar linia/liniile corespunzătoare situației Dvs.

D4. Fațada clădirii este: 1. Foarte proastă 2. Proastă 3. Nici, nici 4. Bună 5. Foarte bună

D5. Starea generală a spațiului din interior este: 1. Foarte proastă 2. Proastă 3. Nici, nici 4. Bună 5. Foarte bună

Copiii sunt cazați într-o parte dintr-o clădire unică sau într-o singură clădire distinctă

Copiii sunt cazați în mai multe clădiri, și anume reper/cod clădire:

a. b. c.

Care este anul de construcție și în ce an s-au făcut ultimele lucrări de consolidare, extindere, reparații capitale sau modernizare *** ale clădirii/clădirilor în care sunt cazați copiii? * Păstrați reperele/codurile pentru clădiri pe care le-ați folosit la întrebarea D2a. ** Completați doar linia/liniile corespunzătoare situației Dvs.

D6. Anul de construcție a clădirii

D7. Anul ultimelor lucrări de consolidare, extindere, reparații capitale sau modernizare

***

Copiii sunt cazați într-o parte dintr-o clădire unică sau într-o singură clădire distinctă

Copiii sunt cazați în mai multe clădiri, și anume reper/cod clădire:

a. b. c.

*** Se includ consolidări ale clădirii, reparaţia acoperişului, montarea de geamuri noi, montare centrală termică, schimbare instalaţie sanitară, extinderi etc. Nu se includ lucrările anuale de igienizare, zugrăvit, reparații curente etc. Spațiul în care sunt cazați copiii (parte dintr-o clădire/clădire/clădiri) ar putea fi utilizat în viitor, integral sau parțial, în alte scopuri? * Păstrați reperele/codurile pentru clădiri pe care le-ați folosit la întrebarea D2a. ** Completați doar linia/liniile corespunzătoare situației Dvs.

D8. Spațiul poate fi utilizat în viitor ca ... (menționați în clar)

Copiii sunt cazați într-o parte dintr-o clădire unică sau într-o singură clădire distinctă

1. Da ................................................. 2. Nu

Copiii sunt cazați în mai multe clădiri, și anume reper/cod clădire:

a. 1. Da ................................................. 2. Nu

b. 1. Da ................................................. 2. Nu

c. 1. Da ................................................. 2. Nu

103

D9. Vă confruntaţi cu una dintre problemele de mai jos legate de starea spațiului în care sunt cazați copiii (parte dintr-o clădire/clădire/clădiri)?

În foarte mare

măsură

În mare măsură

În mică măsură

În foarte mică

măsură a. Lipsa spaţiului 4 3 2 1 b. Întuneric, lipsa luminii naturale 4 3 2 1 c. Lipsa unei încălziri adecvate (în jur de 22°C în dormitoare) 4 3 2 1 d. Scurgeri prin acoperiş 4 3 2 1 e. Pereţi umezi 4 3 2 1 f. Cadre de ferestre deteriorate ce trebuie schimbate 4 3 2 1 g. Pereţi crăpaţi 4 3 2 1 h. Văruit cu prea mult timp în urmă 4 3 2 1

Spațiile disponibile în clădirea/clădirile centrului de plasament * Pentru fiecare dintre tipurile de spaţiu de mai jos precizaţi numărul şi suprafeţele totale.

D10. Total în spațiul (partea de clădire/ clădirea/ clădirile) în care sunt cazați

copiii

D11. Total în alte clădiri ale centrului

(în care nu sunt cazați copii)

** Dacă nu aveţi un anume tip de spaţiu treceţi cifra 0 în coloana Număr. *** În cazul în care un anumit spaţiu are mai multe întrebuinţări menţionaţi doar pentru întrebuinţarea cu durata cea mai ridicată (dacă o cameră este şi cabinet logopedic, completaţi doar pentru utilitatea cea mai frecventă).

Număr

Suprafaţă totală (metri

pătraţi)

Număr

Suprafaţă totală (metri

pătraţi)

a. Dormitoare b. Săli de joacă, club c. Spaţii pentru abilitare-reabilitare d. Cabinet psihologic e. Cabinet logopedic f. Toalete și băi g. Bucătărie h. Sală de mese i. Spaţiu de depozitare haine și încălțăminte copii j. Spații special amenajate pentru facilitarea vizitelor k. Spălătorie, croitorie Alte spaţii, și anume: (Scrieți în clar) l. ............................................................. m. ...........................................................

D12. În spațiul în care sunt cazați copiii, sistemul de încălzire este ...? * Dacă copiii sunt cazați în mai multe clădiri, este posibil răspuns multiplu. Încercuiți codurile corespunzătoare.

1. cu centrală proprie 4. cu sobe cu gaz 2. centralizat (reţea publică) 5. alte mijloace 3. cu sobe cu lemne

D13. În spațiul în care sunt cazați copiii,...? * Dacă copiii sunt cazați în mai multe clădiri, este posibil răspuns multiplu. Încercuiți codurile corespunzătoare.

a. Alimentarea cu apă curentă este:

1. din reţea publică 2. din surse proprii

b. Apa curentă: 1. este potabilă 2. nu este potabilă c. Apa rece se asigură: 1. continuu 2. după un program 3. deloc d. Apa caldă se asigură: 1. continuu 2. după un program 3. deloc e. Canalizarea este: 1. reţea publică 2. bazin vidanjabil 3. alta 4.

deloc D14. Centrul se află în aceeași clădire sau în aceeași curte cu 1. Da 2. Nu unul sau mai multe servicii rezidențiale pentru copii sau adulți? Dacă DA Vă rugăm listați numele celorlalte servicii rezidențiale care se află în aceeași clădire/curte

104

D15. Care este suprafaţa totală a terenului aferent clădirii(lor) centrului? (metri pătraţi)

Dacă centrul se află în aceeași clădire/curte cu alte centre, vă rugăm menționați doar terenul aferent centrului Dvs.

D17. Amenajarea respectivă este folosită în comun cu celelalte CP sau este folosită doar de centru Dvs.?

D16. Amenajări care există în terenul aferent instituţiei Da Nu Folosită în comun Folosită doar de CP

a. Locuri de joacă în aer liber 1 2 1 2 b. Teren de sport 1 2 1 2 c. Piscină 1 2 1 2 d. Altele, și anume? Scrieți în clar pe liniile următoare. Spre exemplu, sere/grădini de zarzavat, grajduri/padocuri, livadă

1 2 1 2

E. IGIENĂ ȘI CONDIȚII DE TRAI E1. Instituţia are autorizaţie sanitară de funcţionare? 1. Da 2. Nu În spațiul în care sunt cazați copiii, care este ...? * Păstrați reperele/codurile pentru clădiri pe care le-ați folosit la întrebarea D2a. ** Completați doar linia/liniile corespunzătoare situației Dvs.

E2. Număr total dormitoare ***

E3. Număr total paturi

Copiii sunt cazați într-o parte dintr-o clădire unică sau într-o singură clădire distinctă

Copiii sunt cazați în mai multe clădiri, și anume reper/cod clădire:

a. b. c.

*** Numărul total de dormitoare din spațiul în care sunt cazați copiii trebuie să fie egal cu cel raportat la D10a. E3a. În cadrul centrului, care este numărul maxim de paturi dintr-un dormitor? |___|___| paturi E4. În clădirea (în una sau mai multe dintre clădirile) în care sunt cazați copiii, organizarea copiilor pe dormitoare se face în funcție de ...? Da Nu Nu e cazul a. sex 1 2 7. Toţi copiii sunt de acelaşi sex b. grupă de vârstă 1 2 7. Toţi copiii au aproximativ aceleaşi vârste

Categorii de copii la risc

E5. În instituție, există ...?

Dacă DA E5a. Sunt ei/ele separaţi de ceilalţi?

Da Nu Da Nu Nu e cazul a. copii de 0-3 ani 1 2 1 2 7. Toți copiii sunt astfel b. copii (0-17 ani) cu dizabilități 1 2 1 2 7. Toți copiii sunt astfel c. copii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA 1 2 1 2 7. Toți copiii sunt astfel d. copii (6-17 ani) cu CES* 1 2 1 2 7. Toți copiii sunt astfel

105

e. copii (7-17 ani) cu tulburări comportamentale 1 2 1 2 7. Toți copiii sunt astfel

* CES - cerințe educaționale speciale, copii cu certificat de orientare școlară. În spațiul în care sunt cazați copiii (parte dintr-o clădire/clădire/clădiri), care este numărul total de ...? * Dacă nu există facilitatea respectivă, treceţi cifra 0. E6. Număr total 1. Număr total toalete** 2. Număr cabine WC adaptate corespunzător pentru copiii cu dizabilităţi motorii

3. Număr total chiuvete, din care: 33. adaptate corespunzător pentru copiii cu dizabilităţi motorii 4. Număr total băi:** 5. Număr total dușuri, din care: 51. adaptate corespunzător pentru copiii cu dizabilităţi motorii 6. Număr total căzi de baie, din care: 61. adaptate corespunzător pentru copiii cu dizabilităţi motorii

** Numărul total de toalete și băi (rând 1+rând 4) din spațiul în care sunt cazați copiii trebuie să fie egal cu cel raportat la D10f. F. BUNURI PERSONALE F1. Copiii au haine proprii? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă F1=2 F1a. Care copii? 3. Nu, niciun copil

F2. În afară de îmbrăcămintea la care au dreptul, copiii primesc haine și de la familie sau din donații? 1. Da, unii copii primesc haine de la familie 2. Da, unii copii primesc haine din donații 3. Nu F3. Când au primit ultima oară îmbrăcăminte nouă, copiii au participat la alegerea acesteia? 1. Da, toți copiii 2. Da, doar unii copii 3. Nu, niciun copil F4. Copiii au propria încălțăminte? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă F4=2 F4a. Care copii? 3. Nu, niciun copil

F5. În afară de încălțămintea la care au dreptul, copiii primesc încălțăminte și de la familie sau din donații? 1. Da, unii copii primesc încălțăminte de la familie 2. Da, unii copii primesc încălțăminte din donații 3. Nu F6. Când au primit ultima oară încălțăminte nouă, copiii au participat la alegerea acesteia? 1. Da, toți copiii 2. Da, doar unii copii 3. Nu, niciun copil F7. Copiii au fiecare propriul pat? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă F7=2 F7a. Care este numărul maxim de copii într-un pat? |__|

3. Nu, niciun copil Dacă NU (F7=3) F7b. Care este numărul maxim de copii într-un pat? |__|

F8. Copiii cu dizabilități au fiecare propriul pat? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

106

1. Da, toți 2. Da, doar unii Dacă F8=2 F8a. Care copii? 3. Nu, niciunul Dacă NU (F8=3) F8b. Care este numărul maxim de copii

|__| cu dizabilități într-un pat?

F9. Copiii au fiecare câte 2 prosoape, propriul prosop de corp şi propriul prosop de faţă? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă F9=2 F9a. Care copii? 3. Nu, niciun copil

Dacă DA (F9=1 sau 2)

F9b. La ce perioadă primesc copiii prosoape noi? La fiecare |__| săptămâni sau |__| luni * Referiți-vă la tipul de prosop care este schimbat cel mai des.

F9c. La ce perioadă primesc copiii prosoape curate? La fiecare |__| zile sau |__| săptămâni

F10. Copiii au propria periuță de dinți? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă F10=2 F10a. Care copii? 3. Nu, niciun copil

Dacă DA (F10=1 sau 2)

F11b. La ce perioadă primesc copiii periuțe noi? La fiecare |__| săptămâni sau |__| luni

F11. Banii de buzunar sunt predați copiilor? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, tuturor copiilor 2. Da, doar unora dintre copii Dacă F11=2 F11a. Care copii? 3. Nu, nici unui copil

G. ALIMENTAȚIE G1. Unde iau copiii masa?

1. sala de mese 2. pe hol 3. în spațiul de joacă

4. în dormitor

5. altul și anume............................

G2. De câte ori pe zi sunt hrăniți copiii? |___|___| mese și |___|___| gustări G3. De obicei, ...? Da Nu a. Copiii primesc porții suplimentare, dacă cer? 1 2 b. Copiii au acces la un frigider/o cămară de unde își pot lua singuri fructe sau gustări, atunci când doresc? 1 2

c. Există rezerve de hrană pentru copii pentru 48 ore? 1 2

107

G4. Când au primit ultima oară copiii fructe proaspete? 1. astăzi 4. în urmă cu 4-5 zile 7. cu mai mult de o săptămână dar cu mai puţin 2. ieri 5. acum 6-7 zile de o lună în urmă 3. în urmă cu 2-3 zile 6. săptămâna trecută 8. cu mai mult de o lună în urmă

G5. În câte zile din luna trecută (octombrie 2016) |__||__| zile costul hranei pe zi pe copil a fost mai mică de 16,6 lei? G6. Săptămâna trecută (luni-duminică) din luna noiembrie 2016, ............................. lei care a fost economia totală realizată conform fișelor de alimente? H. SĂNĂTATE H1. În centru, ...? Da Nu a. Există camere pentru izolarea copiilor care nu necesită spitalizare, dar trebuie izolaţi pe o perioadă determinată? 1 2

b. Cunoaşte tot personalul datele de contact ale medicului, pentru a-l contacta în cazul unei probleme de sănătate? 1 2

c. A urmat tot personalul cursuri de pregătire în acordarea primului ajutor? 1 2 H2. În cadrul centrului, sunt disponibili următorii specialiști...?

Da Nu

Dacă DA H3. Număr specialiști

H3a. Din care, număr specialiști care au participat la cursuri de formare în ultimii 3 ani

a. Medic 1 2 c. Asistent medical 1 2 d. Asistent social 1 2 e. Psiholog 1 2

Numărul de copii din centru care au beneficiat în ultimul an de ...? Dacă nici un copil nu a beneficiat de aceste servicii, treceţi cifra 0.

H4. Număr total de copii

H4a. Din care, număr copii cu dizabilități

a. examenul medical de bilanţ b. cel puțin un control stomatologic

Numărul de copii din centru care în 2016 (până la 31.10) ...? Dacă nici un copil nu a fost spitalizat, treceţi cifra 0.

H5. În orice spital

H5a. Din care, în secții de psihiatrie

a. au fost spitalizați, din care: b. - mai mult de o săptămână c. Numărul maxim de zile de spitalizare pentru un copil

Numărul de copii din CP care în prezent (octombrie 2016) ...? Dacă nici un copil nu primește tratament, treceţi cifra 0.

H6. Număr total de copii

H6a. Din care, număr copii cu dizabilități

a. primesc tratament medicamentos pentru o boală curentă b. primesc tratament medicamentos pentru o boală cronică

H7. Ce mijloace de transport folosește instituția pentru a asigura transportul copiilor la/de la medic/ spital/ centru de recuperare?

H7a.

1. Transportul în comun

2. Autoturisme

3. Microbuze

4. Altul și anume ...............................

5. Nu se asigură transportul/ nu există beneficiari/ serviciile sunt în imediata proximitate Număr |___|___| |___|___| |___|___|

108

Numărul de copii din centru care beneficiază în prezent (noiembrie 2016) de servicii de abilitare-reabilitare? Dacă nici un copil nu beneficiază de un anume tip terapie, treceţi cifra 0 în coloana H8. H7 și H7a. Notați numărul corespunzător de copii H8a și H8b. Notați codul corespunzător din lista de coduri

H8. Număr total de copii

H8a. Din care, număr copii cu dizabilități

H9a. Unde se desfășoară ședințele? 1. În centru/ complex 2. În afara centrului/ complexului 7. Unde se poate

H9b. În ce fel de spații sunt organizate? 1. În spații special amenajate 2. În alte spații 7. În orice spațiu disponibil

a. Fizioterapie b. Kinetoterapie şi masaj c. Logopedie d. Terapie psihomotrică şi de abilitate manuală

e. Terapie ocupaţională şi psihoterapie de expresie

f. Psihoterapie suportivă g. Psihoterapie de relaxare h. Terapie cognitiv comportamentală i. Terapie prin învăţare j. Alte tipuri de terapie, și anume: ................................................

k. ................................................

H10. În prezent (noiembrie 2016), instituția dispune de ...? Da Nu a. O procedură privind modul în care abordează personalul situaţiile de comportament nedorit (de ex., copiii care muşcă, se bat etc.)? 1 2

b. Cunoaşte tot personalul de îngrijire și educație din centru această procedură? 1 2 Dacă DA la H10a Vă rugăm atașați la acest chestionar procedura menționată la punctul H10a. I. EDUCAȚIE I1. În instituție, ...? Da Nu a. Există locuri special amenajate unde copiii pot să își facă temele? 1 2 Dacă DA aa. Aceste locuri se referă la o masă/măsuță per dormitor? 1 2

b. Există locuri special amenajate (de exemplu, rafturi, bibliotecă etc.) unde copiii pot să își țină caietele și cărțile de școală? 1 2

c. Cunoaşte personalul de îngrijire și educație din centru datele de contact ale unităților de învățământ (eventual educator, învățător, diriginte) pe care le urmează copiii din centru?

1 2

I2. Specialiști în educație la care au acces copiii în instituție ...?

Da Nu Dacă DA I3. Număr specialiști

I3a. Din care, număr specialiști care au participat la cursuri de formare în ultimii 3 ani

a. Educator, inclusiv specializat 1 2 f. Alt specialist, și anume: .................................................. 1 2

109

Numărul de copii din centru care în prezent (octombrie 2016) merg la ...? Dacă nici un copil nu frecventează forma de învățământ, treceţi cifra 0.

I4. Număr total de copii

I4a. Din care, număr copii cu CES și/sau

dizabilități

a. Şcoală de masă b. Şcoală specială/ învățământ special integrat c. Grădiniţă

Numărul de copii din centru care în prezent (octombrie 2016) beneficiază de ...? Dacă nici un copil nu a beneficiat de aceste servicii, treceţi cifra 0.

I5. Număr total de copii

I5a. Din care, număr copii cu CES și/sau

dizabilități

a. Profesor de sprijin b. Școală după școală c. Centru de zi

I6. Ce mijloace de transport folosește instituția pentru a asigura transportul copiilor la/de la grădiniță/ școală/ centru de zi?

I6a.

1. Transportul în comun

2. Autoturisme

3. Microbuze

4. Altul și anume ................................

5. Nu se asigură transportul/ nu există beneficiari/ serviciile sunt în imediata proximitate Număr |___|___| |___|___| |___|___|

I7. Copiii între 3 şi 14 ani participă la activităţi de scris şi desenat pe parcursul zilei? Încercuiți codul corespunzător de mai jos.

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă I7=2 I7a. Care copii? 3. Nu, niciun copil

I8. Copiii de 14 ani și peste participă la activități ce îi pregătesc pentru o viață independentă (cumpărături, stabilirea meniului, ajutor în bucătărie/servirea mesei etc.)?

1. Da, toți copiii

2. Da, doar unii copii Dacă I8=2 I8a. Care copii? 3. Nu, niciun copil 7. Nu e cazul (Toți copiii sunt prea mici)

Numărul de copii din centru care în ultimul an școlar (2015-16) ...? Dacă nu au existat astfel de cazuri, treceţi cifra 0.

I9. Număr total de copii

I9a. Din care, număr copii cu CES și/sau

dizabilități 1. Au avut una sau mai multe corigențe la sfârșitul anului 2. Au rămas repetenți 3. Au abandonat/părăsit școala 4. Au raportat situații de discriminare/ abuz din partea cadrelor didactice sau a colegilor

* CES - cerințe educaționale speciale, copii cu certificat de orientare școlară. Numărul de copii din centru cărora în acest an școlar (2016-17) ...? Dacă nu au existat astfel de cazuri, treceţi cifra 0.

I9. Număr total de copii

I9a. Din care, număr copii cu CES și/sau dizabilități

5. Le-a fost refuzată înscrierea de către una sau mai multe unități de învățământ (grădiniță/școală)

110

J. ACTIVITĂȚI RECREATIVE J1. În cadrul centrului, copiii au acces la ...? Da, oricând

doresc Da, câteva ore pe zi

Da, unele zile pe

săptămână

Da, dar mai rar Nu, deloc

a. televizor 5 4 3 2 1 b. radio/casetofon 5 4 3 2 1 c. telefon 5 4 3 2 1 d. computer 5 4 3 2 1 e. Internet 5 4 3 2 1 f. cărți de literatură/desenat 5 4 3 2 1 g. jocuri/jucării 5 4 3 2 1

Numărul de copii din centru care în 2016 (până la 31.10) au beneficiat de ...? Dacă nici un copil nu a beneficiat, treceţi cifra 0.

J2. Număr total de copii

J2a. Din care, număr copii cu CES și/sau dizabilități

a. Tabere b. Excursii în afara localității în care este instituția

J3. În prezent (noiembrie 2016), instituția dispune de ...? Da Nu a. O procedură privind menținerea legăturii cu familia? 1 2 b. Cunoaşte tot personalul de îngrijire și educație din centru această procedură? 1 2

Dacă DA la J3a Vă rugăm atașați la acest chestionar procedura menționată la punctul J3a. J4. La ce perioadă organizați în cadrul centrului întâlniri cu toți copiii și cu personalul pentru a vă organiza și a discuta diverse probleme sau situații? Încercuiți codul corespunzător de mai jos. 1. întâlnirile generale sunt organizate la fiecare |__| zile și de câte ori apare o urgență sau situație deosebită 2. întâlnirile generale sunt organizate la fiecare |__| săptămâni și de câte ori apare o urgență sau situație deosebită 3. întâlnirile generale sunt organizate doar dacă apare o urgență sau situație deosebită 4. întâlniri generale cu copiii și personalul nu sunt organizate J5. În cadrul instituţiei se sărbătoresc zilele de naştere ale copiilor? Încercuiți codul corespunzător de alături.

1. Da, pentru fiecare copil de ziua sa de naștere 2. Da, o dată pe lună pentru toți copiii născuți în luna respectivă 3. Nu, pentru nici un copil

Dacă DA (J5=1 sau 2) Da Nu a. Copiii sărbătoriți primesc cadouri? 1 2 b. Se face o prăjitură/ tort și se suflă în lumânări? 1 2 c. Sunt invitați frații/surorile copilului sărbătorit care sunt în sistem? 1 2 d. Sunt invitați părinţii, colegi şi/sau alţi membri ai comunităţii din afara instituţiei? 1 2

e. Se fac poze la eveniment care se oferă copilului/ se pun la dosarul copilului? 1 2 K. COMPORTAMENTE LA RISC Numărul de copii de 10 ani și peste din centru care în prezent (octombrie 2016) ...? Dacă nu există astfel de cazuri, treceţi cifra 0.

K1. Număr total de copii

K1a. Din care, număr copii cu CES și/sau

dizabilități a. sunt/au fost mame minore, gravide sau au avut deja un copil b. au avut în mod repetat experiențe de bătăi sau violență cu alți copii

c. sunt într-o ”gașcă” sau într-un grup de prieteni la risc

111

d. au fugit o dată sau de mai multe ori din centru sau dintr-un alt serviciu de protecție prin care au trecut

Numărul de copii de 10 ani și peste din centru care în perioada petrecută în centru ...? Dacă nu există astfel de cazuri, treceţi cifra 0.

K2. Număr total de copii

K2a. Din care, număr copii cu CES și/sau

dizabilități a. au/au avut probleme cu poliția b. au/au avut experiențe de cerșetorie c. au/au avut experiențe de trafic sau exploatare

K3. Ce fel de servicii speciale sunt disponibile pentru copiii din centru cu tulburări de comportament?

1. Nu există nici un serviciu special pentru copiii cu tulburări de comportament 2. Da, există următoarele servicii: K3a. Notați în clar. K3b. K3c. 7. Nu e cazul (Toți copiii sunt prea mici)

L. SATISFACȚIA CLIENTULUI L1. Incidentele deosebite înregistrate în ultimii 3 ani? Dacă nu au existat astfel de cazuri, treceţi cifra 0. 2014 2015 2016

(până la 30.09) a. Numărul de cazuri de suspiciune de abuz care au fost înregistrate în Registrul de Incidente Deosebite

b. Număr de cazuri sesizate la poliție, Parchet c. Număr total de copii implicați, din care: d. Număr copii cu CES și/sau dizabilități

L2. Numărul de angajați ai centrului care, în ultimii 3 ani, pe motiv de abuz asupra copiilor ...? Dacă nu au existat astfel de cazuri, treceţi cifra 0. 2014 2015 2016

(până la 30.09) a. au fost concediați b. au fost mutați în alt serviciu c. au răspuns disciplinar d. au răspuns penal

L3. În prezent (noiembrie 2016), instituția dispune de ...? Da Nu a. O procedură privind reclamații/ sesizări/ exprimarea opiniilor copiilor cu privire la calitatea serviciilor de care beneficiază în centru? 1 2

b. Cunoaşte tot personalul din centru această procedură? 1 2 Dacă DA la L3a Vă rugăm atașați la acest chestionar procedura menționată la punctul L3a. M. RESURSELE FINANCIARE ALE CENTRULUI M1. Pe o scală de la 1 - „foarte nemulțumit” la 10 - „foarte mulțumit”, ...?

Cum evaluați resursele financiare disponibile la nivelul centrului? 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Încercuiți codul corespunzător. Foarte nemulțumit

Foarte mulțumit

M2. Vă rugăm să menționați mai jos categoriile bugetare de care sunteți nemulțumit în cea mai mare măsură?

1.

112

2. 3. 4. 5.

N. IMAGINE GLOBALĂ N1. În opinia Dvs., în interesul superior al copilului, ar fi mai bine pentru copiii din centru Dvs. să fie integrați/reintegrați într-o familie sau să fie mutați la AMP sau în căsuțe familiale/apartamente sau centrul le asigură toate șansele de realizare la întregul lor potențial? 1. Ar fi mai bine pentru copii să fie integrați/ reintegrați/ transferați la AMP sau în case de tip familial/apartamente 2. Centrul asigură copiilor toate șansele de dezvoltare la întregul lor potențial N2. În prezent (noiembrie 2016), care sunt principalele puncte tari ale centrului Dvs.?

a. b. c.

N3. În prezent (noiembrie 2016), care sunt principalele puncte slabe ale centrului Dvs.?

a. b. c.

VĂ MULȚUMIM!

113

B.2.2. Evaluare Externă: Fișa de observație

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 1A: RESURSE MATERIALE

FIȘA DE EVALUARE EXTERNĂ Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție împreună cu Banca Mondială și UNICEF realizează un studiu la nivel național pentru a identifica problemele și schimbările necesare pentru a realiza proceduri și metodologii comune la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale în vederea eficientizării activității acestora în ceea ce privește asigurarea tranziției de la îngrijirea instituțională a copiilor la îngrijirea lor în comunitate. Studiul vizează copiii din centrele de plasament, în special cele de tip clasic. Scopul proiectului este de a închide centrele de plasament de tip clasic, precum și pe cele modulate mari.

Localitate ........................................................ 1. urban Județ ............................................................. 2. rural Denumirea completă a CP: Codul CP în Lista CP:

Data vizitei în centru: Ziua Luna Anul

Echipa de evaluatori externi: Evaluator 1

Evaluator 2

A. Date de identificare A1. Anul înființării centrului |___|___|___|___| A2. Instituția este ... 1. CP clasic (hol cu uși, baie pe palier, sală de mese comună) (Indiferent de tipul instituției 2. CP modulat (organizat în module) Înregistrat de ANPDCA) 3. Alt tip de CP și anume ... descrieți în clar

A3. Dacă instituția (sau una dintre clădirile CP) este organizată pe module, ... a. Care este numărul de module? |___|___|___| b. Descrieți modul de organizare: Spre exemplu, un modul conține o baie, o bucătărie și 3 dormitoare cu câte 3-4 copii, în total 10 copii.

A4. Deci, care dintre codurile de mai jos descrie cel mai bine tipul instituției |___|___| 10. Centre de plasament clasice preluate de la MEN (foste internate ale unor școli speciale) 11. Centre de plasament modulate preluate de la MEN (foste internate ale unor școli speciale) 20. Centre de plasament clasice pentru copii cu dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 21. Centre de plasament clasice pentru copii fără dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 30. Centre de plasament modulate pentru copii cu dizabilități (fără cele preluate de la MEN) 31. Centre de plasament modulate pentru copii fără dizabilități (fără cele preluate de la MEN)

114

A5. Instituția este ... 1. funcțională 2. în proces de închidere/ restructurare/renovare Detalii privind procesul de închidere/ restructurare/renovare

A6. Centrul a fost renovat din fonduri POR sau alte finanțări care impun o clauză de păstrare a obiectului de activitate pentru o anumită perioadă de timp? 1. Da 2. Nu Dacă Da Citați în clar clauza

B. Fotografii Fotografia ... a fost realizată? Da Nu Dacă Nu, Din ce motiv? Gardul și poarta de intrare 1 2 Clădirea în ansamblu 1 2 Intrarea în clădire (pentru copii, în cazul în care există

mai multe intrări) 1 2

Gratii la ferestre 1 2 Rampe de acces 1 2 Loc de joacă în interior/ sală de activități/ club 1 2 Loc de joacă în curte 1 2 Baie 1 2 Baie persoane cu nevoi speciale 1 2 Toaletă 1 2 Toaletă persoane cu nevoi speciale 1 2 Set de obiecte de igienă pentru un copil (se roagă un

copil să arate periuța de dinți, pasta, prosoapele, șampon, deodorant etc. se așează ca un set și foto)

1 2

Dormitorul cu cel mai mare număr de copii 1 2 Dormitorul cu cel mai mic număr de copii 1 2 Sală de mese sau locul unde se servește masa 1 2 Magazia sau locul unde se țin hainele și încălțămintea

copiilor (altele decât cele de sezon care ne așteptăm să fie în dulapurile copiilor. Vrem să observăm dacă în magazie hainele/ încălțămintea sunt depozitate pe seturi separate pentru fiecare copil sau la grămadă?)

1 2

Spălătoria pentru hainele copiilor 1 2 Spațiul special amenajat pentru depozitarea

medicamentelor 1 2

Mucegai, igrasie, mizerie, șobolani, gândaci 1 2 C. Vizita Pentru completarea acestei secțiuni se vizitează: - cel puțin trei dormitoare 1. dormitorul cu cel mai mare număr de copii 2. dormitorul cu cel mai mic număr de copii 3. dormitorul cu cel mai mare număr de copii cu dizabilități (dacă în instituție

există copii cu dizabilități) - sala de mese - băile și toaletele de la cel puțin 2 niveluri diferite (dacă există) - locul unde se țin hainele - spălătoria - locul de joacă (exterior) - sala de joacă (interior)

115

Ora începerii vizitei: |__|__|:|__|__| În timpul vizitei se verifică toate aspectele de mai jos C1-C9 pentru spațiul în care sunt cazați copiii (parte dintr-o clădire/ clădire/ clădiri). Dacă există mai multe astfel de clădiri, se pune accent pe clădirea în care stau cei mai mulți copii.

C1. În cadrul instituției, care este în momentul vizitei… Număr a. numărul angajaților care lucrează direct cu copilul? b. numărul total de copii? b1. numărul total de fete? b2. numărul total de băieți? c. numărul copiilor cu CES și/sau dizabilități? d. numărul copiilor de 0-3 ani? e. numărul maxim de copii într-un dormitor? f. numărul maxim de paturi găsite într-un dormitor?

* CES - cerințe educaționale speciale. C1g. Cum sunt distribuiți copiii în funcție de sex, vârstă și dizabilitate?

C2. În dormitoare, ...? Da, rar (<33%) Da Da, des

(>66%) Nu

a. Există poze / afișe / desene pe pereții de lângă paturi? Atenție! Nu se iau în considerare tablourile, panourile, decupajele etc. puse de personalul centrului, ci doar cele primite/ realizate de copii.

1 2 3 0

b. Fiecare copil are un spațiu personal în afara patului (raft, dulăpior, noptieră, birou etc.)? 1 2 3 0

C3. Copiii au acces la ....? Acces Funcționare Nu se poate verifica, pentru

că: Și funcționează? (verificați) (număr) (număr)

a. televizor 7 b. computer 7

C3. Copiii au acces la ....? Acces Funcționare Nu se poate verifica, pentru

că: Și funcționează? (verificați) Da Nu Da Nu

c. radio/casetofon 1 2 1 2 7 d. Internet 1 2 1 2 7

C4. Copiii au acces la ....? Sunt acestea adaptate vârstei și nevoilor copiilor (ex. dizabilitate)? Sunt în bună stare? Cu aproximație, ce număr de ... este disponibil?

Acces

Variate Bună stare Există semne că acestea sunt folosite de copii sau sunt doar

puse frumos în rafturi? Da Nu Da Nu Da Nu Da Nu a. cărți 1 2 1 2 1 2 1 2 b. jucării 1 2 1 2 1 2 1 2 c. jocuri (inclusiv DVD-uri pentru calculator) 1 2 1 2 1 2 1 2

116

C5. Hainele de sezon sunt ținute ...?

1. într-un loc anume pentru fiecare copil (propriul dulăpior, etc.) 2. într-un loc comun și sunt distribuite de personalul centrului

C6. Încălțămintea de sezon este ținută ...?

1. într-un loc anume pentru fiecare copil (propriul dulăpior, etc.) 2. într-un loc comun și sunt distribuite de personalul centrului

C7. Verificați dacă ...? Da Nu a. Apa rece funcționează 1 2 b. Apa caldă funcționează 1 2 c. Toaletele pentru fete sunt separate de cele pentru băieți 1 2 d. Toaletele sunt amenajate cu materiale ce permit igienizare rapidă (gresie, faianță) 1 2 e. Toaletele sunt dotate cu materiale consumabile (hârtie igienică și săpun) 1 2 f. Toaletele/dușurile asigură intimitatea copiilor pe durata utilizării lor 1 2 g. Există un spațiu special amenajat pentru depozitarea medicamentelor 1 2 h. Sunt datele de contact ale medicului/ spitalului/ dispensarului/ cabinetului medicului de familie afișate într-un loc vizibil 1 2

i. Sunt datele de contact ale unităților de învățământ la care merg copiii afișate într-un loc vizibil 1 2

j. Există un spațiu special amenajat pentru facilitarea vizitelor 1 2 k. În sala de joacă/ activități/ club este și biroul unuia sau al mai multor educatori 1 2

C8. Numărați ...? Număr a. Cabine WC adaptate şi echipate corespunzător pentru copiii cu dizabilități motorii b. Număr de dușuri adaptate corespunzător pentru copiii cu dizabilități motorii

C9. Câți copii ...? Număr a. primesc neuroleptice

C10. Care a fost reacția dominantă a copiilor la primul contact cu evaluatorii - strângere în brațe, izolare, indiferență?

C11. În centru există următoarele registre?

Da Nu

C12. Registrele sunt completate?

C13. Observații

Da Nu a. Registrul notificări evenimente deosebite 1 2 1 2 b. Registrul de sesizări și reclamații 1 2 1 2 c. Registrul cazurilor în care s-au aplicat măsuri restrictive 1 2 1 2

d. Registrul de notificare a abuzului și neglijării copilului 1 2 1 2

e. Registrul de vizite 1 2 1 2 f. Registrul de opinii și sugestii 1 2 1 2 g. Registrul medical 1 2 1 2 h. Registrul de meniuri 1 2 1 2

C14. Alte observații din timpul vizitei

Ora terminării vizitei: |__|__|:|__|__|

117

D. Evaluarea externă Întrebările de mai jos vor fi completate de evaluatori imediat după părăsirea instituției (în absența personalului instituției). Fiecare evaluator dă o notă de la 1 (foarte rău/scăzut) și 10 (foarte bun/ridicat), iar în final se va face media.

D1. Cum apreciați ...? Evaluator 1

Evaluator 2

Scor mediu

a. starea spațiului în care sunt cazați copiii (cei mai mulți copii) b. curățenia generală în interiorul clădirii c. curățenia generală în jurul clădirii și în curte d. curățenia la toalete, băi e. mirosul la sala de mese/bucătărie f. mirosul specific serviciilor sociale la dormitoare și pe holuri g. mirosul la toalete, băi h. nivelul de igienă a copiilor i. cum sunt copiii îmbrăcați/încălțați (sărăcăcios, cu haine rupte, peticite, prea mari sau prea mici, colorat și divers versus uniform, adecvat versus neadecvat vremii?)

j. spațiul disponibil în dormitoare (spațios sau supraaglomerare) k. aspectul general al dormitoarelor (sunt luminoase, colorate, agreabile?)

l. dotările existente pentru activități recreativ-educative (TV, PC, Internet, cărți, jocuri, jucării sunt accesibile, funcționale, suficiente și în bună stare?)

m. dotările existente pentru activități recreativ-educative (TV, PC, Internet, cărți, jocuri, jucării) sunt utilizate în mod sistematic de copii (conform observațiilor proprii și spuselor copiilor)

n. dotările de igienă (prosoapele, periuțele de dinți, săpun etc. sunt disponibile și în bună stare sau vechi, uzate, ponosite, murdare, lipsă?)

o. apreciere de ansamblu a mediului fizic în care trăiesc copiii (cald, prietenos, personalizat, colorat, vesel, curat sau nu?)

D2. În timpul vizitei ați observat ...? Da Nu a. copii jucându-se 1 2 b. membri ai personalului jucându-se cu copiii 1 2 c. membri ai personalului ținând în brațe copii 1 2 d. copii zâmbind 1 2 e. membri ai personalului zâmbind copiilor sau râzând cu aceștia 1 2 f. membri ai personalului recompensând/ lăudând copii 1 2 g. copii plângând 1 2 h. copii cu vânătăi, răni sau orice alte posibile urme de agresiuni 1 2 i. copii speriați, care se fereau, cu comportamente stereotipice (ex. legănat) 1 2 j. copii imobilizați („pentru binele lor”) prin legarea obiectelor de îmbrăcăminte între ele sau de pat / țarc sau izolați 1 2

k. membri ai personalului ridicând vocea, țipând, vorbind urât, răstit sau orice altă formă de abuz asupra copiilor 1 2

l. copii care au încercat să vă contacteze ca să reclame sau să se plângă de ceva 1 2 m. copii care au cerut mâncare, suc, bani etc. 1 2

118

Numai dacă în instituție sunt copii cu dizabilități D3. În timpul vizitei ați observat ...? Da Nu a. copii cu dizabilități jucându-se cu ceilalți copii 1 2 b. membri ai personalului ținând în brațe copii cu dizabilități 1 2 c. să existe diferențe între modul în care sunt îngrijiți copiii cu dizabilități și cei fără dizabilități 1 2

Dacă Da (D3c=1) Specificați la ce diferențe vă referiți?

Spre exemplu, personal, dormitoare, accesul la bunuri și servicii, modul în care interacționează personalul cu copiii etc.

D4. Alte aspecte demne de avut în vedere (inclusiv de ce nu au putut fi realizate anumite verificări)

Vă mulțumim!

119

B.2.3. Acord fotografiere centru

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

ACORD FOTOGRAFIERE CENTRU Fotografiile realizate nu vor fi folosite în scopuri comerciale. Obiectivul fotografiilor este de a documenta activitatea de evaluare independentă a centrului. Prin semnarea acestui formular, subsemnatul …………………………………………………………, reprezentant legal al centrului …………………………………………………………………… acordă ANPDCA și Băncii Mondiale dreptul de a utiliza, reproduce, prezenta şi răspândi pe durata nelimitată, în orice format media tradiţional sau electronic, imaginile surprinse în cadrul evaluarii independente realizată de echipa Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2. Fotografiile au fost făcute în data de …………………………………………………………… În (locaţia include centrul/ orașul) ………………………………………………………………. Fotograf (numele) ………………………………………………………………………………….

Semnătură expert Banca Mondială, ………………………………………….

Semnătură responsabil centru, ……………………………………….

120

B.2.4. Ghid focus grup cu copiii din centrele de plasament

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 1A: RESURSE MATERIALE

GHID FOCUS GRUP COPII CENTRU Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție împreună cu Banca Mondială și UNICEF realizează un studiu la nivel național pentru a identifica problemele și schimbările necesare pentru a realiza proceduri și metodologii comune la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale în vederea eficientizării activității acestora în ceea ce privește asigurarea tranziției de la îngrijirea instituțională a copiilor la îngrijirea lor în comunitate. Studiul vizează copiii din centrele de plasament, în special cele de tip clasic. Scopul proiectului este de a închide centrele de plasament de tip clasic, precum și pe cele modulate mari.

Localitate .......................................... 1. urban Județ ......................................................... 2. rural

Denumirea completă a CP: Codul CP în Lista CP:

Focus-grupul cu copiii din centrul de plasament este realizat? 1. Da 2. Nu Dacă Da Locul unde se desfășoară FG în cadrul CP ...................................................................................... Ziua Luna Anul Ora:min Ora:min Durata FG DATA |__|__|:|__|__| ORAI |__|__|:|__|__| ORAT

Dacă Nu Explicați motivul din care nu a putut fi realizată discuția de grup:

Recrutare participanți Cine a recrutat participanții la focus-grup: 1. De reprezentantul Consiliului Copiilor 2. De șeful de centru/ educatori/ reprezentanți ai CP 3. De cercetător 4. Altă variantă, care………………............................................................................................................ INSTRUCȚIUNI SELECȚIE PARTICIPANȚI În funcție de întreaga populație de beneficiari ai CP, se va urmări ca participanții la focus-grup să includă atât fete cât și băieți, de vârste 10+ ani diferite, cu sau fără dizabilități, localizați în diferite părți ale Centrului de Plasament (dormitoare, etaje, module diferite). Toți copiii selectați trebuie să aibă peste 10 ani (fără limită superioară de vârstă). Regulile de selecție de mai sus se verifică de către cercetător împreună cu reprezentantul Consiliului Copiilor sau cu șeful de centru, anterior invitării participanților în sala în care se desfășoară discuția de grup. În cazul în care nu se constată o distribuție echilibrată după criteriile anterior menționate, se va realiza o nouă recrutare în care participanții să aibă o distribuție diferențiată pe aceste dimensiuni.

121

Nu uitați să completați ACORDUL de PARTICIPARE la focus grup care trebuie semnat și ștampilat de către șeful de centru. Tabelul din Acordul de participare se completează cu selecția finală a copiilor selectați pentru discuția de grup.

A. Introducere Prezentare proiect și scopul principal al discuției Să aflăm ce vă place și ce nu vă place în acest centru, ce ar trebui să se schimbe. Nu există păreri bune sau rele, ne interesează să aflăm cum e viața voastră zilnică în acest centru. Prezentarea copiilor Tur de masă: nume, vârstă, de cât timp sunteți în acest centru? Ați mai fost în alte centre înainte de a ajunge aici? Câte centre ați schimbat? Centralizator participanți

Nr. Vârsta (ani împliniți)

Sex (M/F)

Număr de ani în sistemul de protecție specială

Număr centre schimbate

Localizare în Centru de Plasament (etaj, modul, dormitor)

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

B. Evaluarea CP din perspectiva copiilor La începutul discuției se oferă fiecărui copil o foaie cu tabelul de mai jos și un pix. Tabelul include 10 teme, deci discuția pe o temă ar trebui să dureze în jur de 5 minute pentru ca focus-grupul să nu depășească 1.30 ore. După ce o temă este discutată, copiii sunt rugați să ofere o notă de la 1 la 10 („ca la școală, sub nota 5 rămâi corigent, 10 ești premiant”) pentru aspectul respectiv. Astfel, copiii completează tabelul cu note pe măsură ce se desfășoară focusul. La final se colectează foile (pixurile rămân copiilor), datele fiind introduse în fișierul excel pentru evaluarea CP de către copii. Tema Aspectele evaluate Nota 1. Condiții de trai și curățenie 2. Bunuri personale 3. Mâncare 4. Școală 5. Medic 6. Activități de timp liber 7. Relația cu educatorii din centru 8. Relația cu colegii/ colegele din centru 9. Relația cu managerul de caz 10. Relația cu părinții și familia

122

TEMA 1: Condiții de trai și curățenie Subiecte de discuție: Dormitoare: Spațiu, lumină, mobilier, fiecare copil are propriul pat, lenjerie, frecvență schimbare

lenjerie?

Băi și toalete: Chiuvete, program apă caldă, apă rece, căldură în timpul iernii, toalete, funcționalitatea dușurilor, asigurarea intimității, adaptare pentru dizabilități?

Curățenie: Mucegai, igrasie, mizerie, șobolani, gândaci, mirosuri neplăcute? Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 2: Bunuri personale Subiecte de discuție: Igienă: Periuță de dinți și prosoape personale, accesul la consumabile – pastă de dinți, săpun,

șampon, deodorante, calitatea acestora, îi verifică cineva că se spală pe dinți/fac duș?

Haine și încălțăminte:

Acces la haine personale/ propria încălțăminte, haine și încălțăminte noi, calitatea și personalizarea acestora, curățenie, participare în alegerea hainelor?

Spațiu/ obiecte personal/e:

Poze, cărți, postere, căști, telefoane mobile etc., care sunt regulile pentru personalizarea spațiului?

Bani personali: Accesul la banii personali (cei peste 18 ani)/ banii de alocație universală (pentru toți). Ca să câștige bani pentru bunurile (e.g. haine, telefon) sau activitățile (e.g. Internet Cafe, jocuri etc.) pe care și le doresc ce fac - cerșit? spălat geamuri? muncit? furat? prostituție? Banii personali de care dispun pe ce îi cheltuiesc?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 3: Alimentație Subiecte de discuție: Alimentație: Diversitate, calitate, carne, fructe, acces la mâncare în afara programului zilnic de

masă, participare în stabilirea meniului, sala de mese (mobilier, acces, dotări, utilizare și în alte scopuri)?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

123

TEMA 4: Educație Subiecte de discuție: Școala: Tipul școlii (specială, de masă), transportul la/de la școală, rechizite, probleme la

școală - corigențe, repetenție, transferuri de la o școală la alta, primesc atenție, primesc ajutor la temele de casă, meditații dacă au nevoie (mai ales pentru evaluări/examene), cine ține legătura cu școala din partea centrului, dacă au o problemă la școală cu cine o discută?

Relațiile în școală:

Relația cu colegii, cu profesorii, pot vorbi cu profesorii sau colegii atunci când au o problemă în centru?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 5: Sănătate Subiecte de discuție: Servicii medicale:

Iau vreun tratament, cine îl administrează, neuroleptice, dacă îi doare ceva cui spun și cum se procedează, când merg la medic care este atitudinea personalului medical, au fost la stomatolog?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 6: Activități recreative Subiecte de discuție: Activități de interior:

Jucării, bibliotecă (cărțile par utilizate?, există și cărți personale ale copiilor?), TV (între ce ore aveți voie să priviți la televizor, ce programe urmăresc, cine are voie să deschidă televizorul, cine alege canalul/emisiunea la care se uită), sala de activități (mobilier, acces, dotări, utilizare și în alte scopuri – ex. teme, întâlniri comune, supraveghere, calculator – funcționalitate, acces, jocuri pe calculator)?

Zile naștere: Cum se sărbătoresc?

Activități în aer liber:

Loc de joacă, teren fotbal – condiții acces, dotare, participare la activități de timp liber în afara Centrului – tabere, excursii

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

124

TEMA 7: Relația cu personalul centrului Subiecte de discuție: Șef centru: Cunosc șeful de centru, în ce situații apelează la el/ea, se organizează întâlniri cu toți

copiii din centru și personalul, pot să se sfătuiască cu el/ea, pot să reclame ce nu le place sau eventuale abuzuri din partea colegilor de CP sau la școală?

Educatorii: Satisfacție generală, asigurarea unui climat de încredere “că ai cui să-i spui atunci când ai o problemă”, eventuale discriminări, abuzuri, etc., primesc ajutor dacă cer, pot să reclame ce nu le place sau eventuale abuzuri din partea colegilor sau la școală?

Alt personal: Infirmiere, îngrijitori, bucătari, gardieni etc. Interacționează cu aceștia? Îi verifică seara dacă sunt în pat? Primesc ajutor dacă solicită?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 8: Relația cu colegii/ colegele din centru Subiecte de discuție: Relațiile între copii:

Coeziune și cooperare versus stratificare în „regi” (cei mari) și „sclavi” (cei mici) și abuzuri de tot felul, activități în comun, relațiile băieți-fete?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

TEMA 9: Relația cu managerul de caz Subiecte de discuție: Manager de caz:

Cunosc managerul de caz, în ce situații apelează la el/ea, frecvența întâlnirilor, pot să se sfătuiască cu el/ea, pot să reclame ce nu le place sau eventuale abuzuri din partea colegilor de CP sau la școală, pot vorbi singuri cu managerul de caz, fără să îi mai audă altcineva, cum comunică cu managerul de caz (față în față, telefon, email etc.)?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

125

TEMA 10: Relația cu părinții și familia Subiecte de discuție: Frați/surori: Au frați/surori în sistem, în același CP sau altundeva, au frați/surori acasă, frecvența

întâlnirilor, vin/se duc când (și dacă) se serbează zilele de naștere? Mama și tata: Îi cunosc, mențin relația, se duc acasă în weekend și/sau în vacanțe, vorbesc la

telefon, îi vizitează, primesc pachete, atunci când vin în vizită, unde se întâlnesc (ar trebui să existe un spațiu special amenajat pentru facilitarea vizitelor)?

Familia extinsă:

Există bunici, mătuși sau alte rude la care au crescut și cu care mențin legătura, se duc în weekend și/sau în vacanțe, vorbesc la telefon, îi vizitează, primesc pachete, atunci când vin în vizită, unde se întâlnesc (ar trebui să existe un spațiu special amenajat pentru facilitarea vizitelor)?

Dorința de a merge acasă:

Vor să meargă acasă? Dacă nu, de ce?

Vocea copiilor: Pozitiv: Negativ: Temă dominantă (dacă există): Temă dominantă (dacă există):

126

B.2.5. Acord participare focus grup

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea

tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

ACORD PARTICIPARE FOCUS GRUP Pentru copiii din centru cu vârsta de 10 ani și peste care participă la discuțiile de grup realizate în cadrul sesiunii de evaluare independentă. Prin semnarea acestui formular, subsemnatul ……………………………………………………….., reprezentant legal al centrului ……………………………………………………………………, în calitate de tutore al copiilor din centru, declar că sunt de acord cu participarea copiilor enumerați în Anexa 1 a prezentului acord, la discuțiile de grup realizate de echipa de evaluatori externi a Băncii Mondiale, în cadrul proiectului „Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2.

Semnătură expert Banca Mondială,

………………………………………….

Semnătură responsabil centru,

……………………………………….

ANEXA 1.

LISTA COPIILOR PARTICIPANȚI LA FOCUS GRUP

Nr.crt. Nume/ prenume 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

127

B.2.6. Raport de activitate al evaluatorilor externi DGASPC

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

RAPORT DE ACTIVITATE

Nume și prenume evaluator: Denumire centru evaluat:

Localitate: Județ:

Aspecte pozitive/ puncte tari/ ce v-a plăcut la centrul evaluat

Aspecte negative/ puncte slabe/ ce nu v-a plăcut la centrul evaluat

Considerați că acest centru ar trebui închis? 1. Da 2. Nu Dacă da, de ce?

Dacă nu, de ce?

128

B.3. Componenta 1C: Resurse financiare

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea

tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 1C: RESURSE FINANCIARE Chestionar privind resursele financiare ale centrului de plasament

|__|__|__|__| (Notează codul Centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.)

Instrucțiuni: Datele furnizate de Dvs. sunt foarte importante pentru realizarea acestei analize la nivel naţional. Acest chestionar se completează individual pentru fiecare centru de plasament. Răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă, ci vor fi utilizate

prin analiză statistică. Analiza va urma toate regulile de confidențialitate și etică. Director general DGASPC Semnătură Îmi asum realitatea și exactitatea datelor furnizate în acest chestionar. Ștampila A. DATE DE IDENTIFICARE CP DATA1C. Data completării chestionarului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A1. Persoana care a completat efectiv chestionarul: Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

A2. Centrul de plasament (CP) a. Numele centrului de plasament: Unde îşi desfăşoară centrul activitatea: b. Județ/Sectorul (DGASPC):

c. Localitate:

d. Adresa completă a centrului:

e. Telefon/fax:

f. E-mail:

B. IDENTIFICAREA FISCALĂ A CP

B1. Centrul are personalitate juridică distinctă de DGASPC? 1. Da 2. Nu B2. Centrul are un Cod Unic de Identificare Fiscală? 1. Da 2. Nu B2a. Dacă DA, Care este CUIF? |__||__||__||__||__||__| B3. Șeful de centru este ordonator terțiar de credite? 1. Da 2. Nu B4. Centrul are propriul contabil? 1. Da 2. Nu

129

D. RESURSELE FINANCIARE ALE CENTRULUI În anul 2015 și prima jumătate a anului 2006 (01.01-30.06), care au fost veniturile și cheltuielile centrului?

2015 (mii lei)

01.01.-30.06.2016

(mii lei) 1. TOTAL venituri, din care: - a. Venituri de la bugetul local al comunelor, oraşelor, municipiilor - b. Venituri de la bugetul local al judeţelor - c. Venituri de la bugetul central de stat - d. Donaţii/sponsorizări/alte forme - e. Credite externe nerambursabile - f. Credite externe rambursabile - g. Alte surse. Care anume? (Scrieți în clar aici) - h. Alte surse. Care anume? (Scrieți în clar aici) 1. TOTAL cheltuieli, din care: - a. Cheltuieli de personal - b. Cheltuieli cu hrana - c. Cheltuieli de locuit - d. Cheltuieli cu îmbrăcăminte, încălţăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive

- e. Cheltuieli cu banii de nevoi personale - f. Cheltuieli cu medicamentele - g. Cheltuieli cu indemnizația de reintegrare - h. Alte cheltuieli. Care anume? (Scrieți în clar aici) - i. Alte cheltuieli. Care anume? (Scrieți în clar aici)

C. CHELTUIELILE CENTRULUI În anul 2015, care a fost volumul diferitelor tipuri de cheltuieli efectuate la nivelul centrului? Aceste cheltuieli sunt menționate în acord cu clasificația bugetară în vigoare (execuția bugetară detaliată).

Cod bugetar

Tip de cheltuieli Total (în lei)

01 Cheltuieli CURENTE 10 Cheltuieli de PERSONAL, din care: 10.01 Cheltuieli salariale în bani, din care: 10.01.01 Salarii de bază 10.01.02 Salarii de merit 10.01.03 Indemnizație de conducere 10.01.04 Spor de vechime 10.01.05 Sporuri pentru condiții de muncă 10.01.06 Alte sporuri 10.01.08 Fond de premii 10.01.09 Prima de vacanță 10.01.12 Indemnizații plătite unor persoane din afara unității 10.01.13 Indemnizații de delegare 10.01.30 Alte drepturi salariale în bani 10.03 Contribuții, din care: 10.03.01 Contribuții de asigurări sociale de stat 10.03.02 Contribuții de asigurări de șomaj 10.03.03 Contribuții de asigurări sociale de sănătate 10.03.04 Contribuții de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale

130

Cod bugetar

Tip de cheltuieli Total (în lei)

01 Cheltuieli CURENTE 10.03.06 Contribuții pentru concedii și indemnizații 20 Bunuri și servicii, din care: 20.01 Bunuri și servicii 20.01.01 Furnituri de birou 20.01.02 Materiale pentru curățenie 20.01.03 Încălzit, iluminat și forța motrică 20.01.04 Apă, canal și salubritate 20.01.05 Carburanți și lubrifianți 20.01.06 Piese de schimb 20.01.08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet 20.01.09 Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional 20.01.30 Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare 20.02 Reparații curente 20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05.30 Alte obiecte de inventar 20.06 Deplasări, detașări, transferări 20.06.01 Deplasări interne, detașări, transferări 20.06.02 Deplasări în străinătate 20.11 Cărți, publicații și materiale documentare 20.13 Pregătire profesională 20.30 Alte cheltuieli 20.30.02 Protocol și reprezentare 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii 70 Cheltuieli de CAPITAL 71 Active nefinanciare 71.01 Active fixe 71.01.01 Construcții 71.01.02 Mașini, echipamente și mijloace de transport 71.01.03 Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale 71.01.30 Alte active fixe (inclusiv reparații capitale) 56 Proiecte cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile (FEN)

postaderare

Alte tipuri de cheltuieli. Care? (Scrieți în clar aici) TOTAL Cheltuieli

131

B.4.1. Componenta 2: Istoricul instituțional al copilului

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 2: ISTORICUL INSTITUȚIONAL AL COPILULUI Analiza dosarelor copiilor

NRCHEST |__|__|__| Instrucțiuni: Acest chestionar are la bază HG 691/2015 - Anexa 2 și rezultatele cercetării realizate de Banca

Mondială, ANPDCA și UNICEF în 2014-2015. Datele furnizate de Dvs. sunt foarte importante pentru realizarea acestei analize la nivel naţional. Vă rugăm completați informațiile solicitate individual pentru fiecare copil cu măsură de

protecție specială în centru, care se află în una din situațiile din coloanele J, K, L, M sau N din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs., și anume:

Coloana J: Beneficiari cu măsură de protecție specială în respectivul CP și care stau efectiv în centru la data de 31.10.2016; Coloana K: Beneficiari cu măsură de protecție specială în respectivul CP și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind plecați la STUDII (indiferent dacă sunt la studii în țară sau străinătate și indiferent dacă vin în CP în vacanțe/ sfârșit de săptămână sau nu); Coloana L: Beneficiari cu măsură de protecție specială în respectivul CP și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind plecați la TRATAMENT (indiferent dacă sunt la tratament în țară sau în străinătate și indiferent dacă stau la spital sau într-o familie); Coloana M: Beneficiari cu măsură de protecție specială în respectivul CP și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind FUGIȚI (se referă la cazurile care lipsesc din respectivul CP de mai mult de 3 de zile); Coloana N: Beneficiari cu măsură de protecție specială în respectivul CP și care lipsesc din centru la 31.10.2016, fiind plecați în ALTE SITUAȚII (spre exemplu, copii pentru care a fost emisă măsura de protecție în respectivul CP, dar copilul nu a fost încă preluat). Atenție! Numărul total de chestionare componenta 2: Istoricul instituțional al copilului pentru fiecare CP trebuie să fie egal cu suma numerelor raportate în coloanele J, K, L, M și N din Gestiunea Centrelor de Plasament, pe linia corespunzătoare CP-ului respectiv. Informațiile se completează numai pe baza documentelor și datelor existente în dosarul

copilului! Dacă referitor la o anumită întrebare nu există informații, se încercuiește varianta ”Nu este precizat/Nu se știe”. Vă rugăm nu completați informațiile folosind alte surse. În același timp, vă rugăm acordați atenție tuturor documentelor existente în dosar pentru a extrage maximul de informații relevante pentru situația copilului, care sunt solicitate în acest chestionar.

Toate informațiile cerute în chestionar pentru „în prezent (în 2016)” vor fi completate pe baza ultimelor (celor mai recente) rapoarte din anul 2016, întocmite conform prevederilor art. 72 și art. 73 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă, ci vor fi utilizate prin analiză statistică. Analiza va urma toate regulile de confidențialitate și etică.

132

A. DATE DE IDENTIFICARE CENTRU ÎN CARE COPILUL ARE MĂSURĂ DE PROTECȚIE SPECIALĂ

DATA2. Data completării chestionarului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A1. Responsabil cu completarea chestionarului: Se completează de persoanele responsabile cu completarea chestionarelor pentru componenta 2 care au fost selectate de DGASPC-uri și au participat la sesiunea de formare de la Predeal din 21 octombrie 2016. Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

A2. Centrul de plasament (CP) a. Numele centrului de plasament:

b. Codul centrului din Gestiune Centre de Plasament pentru județul Dvs.: |___|___|___|___| A3. În care din situațiile de mai jos se afla copilul la 31.10.2016? 1. Copilul stătea efectiv în centru 2. Copilul lipsea fiind plecat la studii (în țară sau străinătate) 3. Copilul lipsea fiind plecat la tratament (în țară sau străinătate) 4. Copilul lipsea fiind fugit din centru 5. Copilul lipsea fiind plecat în alte situații (spre exemplu, copilul nu a fost încă preluat sau copilul a fost temporar mutat pentru că centrul este în proces de închidere/renovare/restructurare etc.), și anume: (Notați în clar)

Dacă copilul stătea efectiv în centru, la 31.10.2016 (codul 1 la A3) A4. La sfârșit de săptămână și în vacanțe, de obicei (cu regularitate), copilul pleacă din centru ...?

1. Da, acasă (în familie, inclusiv rude până la gradul IV) 2. Da, la altă persoană/ alte persoane de atașament 3. Nu, pleacă foarte rar sau deloc

Dacă copilul lipsea din centru, la 31.10.2016 (codurile 2-5 la A3) A5a. De când lipsește copilul din centru? |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___|

zi lună an A5b. La sfârșit de săptămână și în vacanțe, de obicei (cu regularitate), copilul vine în centru ...?

1. Da, de obicei 2. Nu, vine foarte rar sau deloc

A5c. Unde stă efectiv copilul în prezent? 1. Copilul stă într-o familie 2. Copilul stă într-o instituție (serviciu rezidențial, internat școlar, spital etc.) Dacă copilul este într-o instituție A5d. Numele instituției:

Unde îşi desfăşoară instituția activitatea: A5e. Județ/Sectorul:

A5f. Localitate:

Dacă instituția în care stă copilul în prezent este un centru de plasament din județul Dvs. A5g. Codul centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.: |___|___|___|___|

133

QK. DATE IDENTIFICARE COPIL Completați sau încercuiți codul corespunzător.

1a. Nume: 1b. Prenume: 2. Data nașterii:

|__|__| |__||__| |__|__|__|__| Zi Lună An

3a. CNP: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| 0. Copil fără CNP

4. Sex:

1. Masculin 2. Feminin

3b. CNP-ul copilului conține erori? 1. Da 2. Nu

5. Etnie:

1. Română 2. Maghiară

3. Romă 4. Alta

9. Nedeclarată/ nu se știe

Conform certificat de naștere/constatator 6. Locul nașterii:

6a. Țara: 6b. Oraș/comună:

6c. Sat: 6d. Județ:

7. Cetățenia: (Scrieți aici în clar) QM. MAMA COPILULUI Completați sau încercuiți codul corespunzător.

QMa. Mama la intrarea copilului în sistem Dacă folosiți codul 17, scrieți în clar pe linia de sub căsuță.

Scrieți în căsuțe codurile corespunzătoare de mai jos. |__|__| |__|__|

DACĂ MAMA ERA DECEDATĂ LA INTRAREA COPILULUI ÎN SISTEM (CODUL 14), SARI LA SECȚIUNEA QT. TATĂL

QMb. Mama în prezent (ultimele 3-6 luni) Dacă folosiți codul 17, scrieți în clar pe linia de sub căsuță.

|__|__| |__|__|

1. persoană prezentă în familie

2. persoană plecată în străinătate (la muncă) 3. persoană plecată la studii sau muncă în ţară 4. persoană în spital pe termen scurt (max. 45 zile) 5. persoană în spital/unitate medicală pe termen lung (peste 45 zile) 6. persoană aflată într-un serviciu rezidențial pentru copii sau adulți (CP, CITO, CRRN etc.) 7. persoană care trăiește pe stradă/fără adăpost 8. persoană aflată în închisoare/arest preventiv 10. persoană divorțată/ separată și mutată (inclusiv părăsirea domiciliului)* 11. persoană decăzută din exercițiul drepturilor părintești 12. persoană căreia i s-a aplicat pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești 13. persoană pusă sub interdicție judecătorească 14. persoană decedată 15. persoană dispărută ori declarată judecătoreşte moartă 16. persoană necunoscută 17. altă situație decât cele de mai sus, și anume: (Verificați că nu se poate încadra în nici unul din codurile 1-16 și notați în clar)

* Nu include plecarea în străinătate (înregistrată la codul 2) și nici detenția (înregistrată la codul 6).

134

QMc. În copilăria sa, mama a petrecut o perioadă în sistemul de protecție specială?

1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

1a. Nume: 1b. Prenume: 2. Data nașterii:

|__||__| |__||__| |__||__||__||__| Zi Lună An

3. CNP: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| 0. Nu are acte de identitate

4. Etnie:

|__|

Scrieți aici unul din codurile alăturate.

1. Română 2. Maghiară 3. Romă

4. Alta 9. Nedeclarată

5. Stare civilă mamă (statut legal):

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător.

1. Căsătorită legal 2. Uniune consensuală, concubinaj 3. Necăsătorită 4. Divorțată, separată 5. Văduvă 9. Nu este precizat/ nu se știe

6. Educație mamă:

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător. c. Deci, câte clase a absolvit mama? |__|__| Se completează doar pentru codurile 1-6. Pentru analfabet, se completează zero.

1. Fără şcoală absolvită, analfabet 2. Primar (1-4 clase), inclusiv A doua șansă 3. Gimnazial (5-8 clase), inclusiv A doua șansă 4. Profesional, de ucenici sau complementar 5. Treapta I de liceu (clasele 9-10) 6. Liceu (9-12 clase) 7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 8. Universitar de scurtă durată/colegiu 9. Universitar de lungă durată 10. Master, doctorat 999. Nu este precizat/ nu se știe

7. Ocupație mamă:

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător.

c. Mai precis, în prezent, ce face?

.................................................. Se completează doar pentru codurile 1-

5.

1. Salariat 2. Zilier, lucrător la negru, similar 3. Patron cu salariați 4. Pe cont propriu neagricol 5. Persoană care trăiește din cerșetorie, vagabondaj, prostituție, furturi și similar 6. Pe cont propriu în agricultură (persoană din gospodărie cu activități agricole - grădină, animale, teren) 10. Șomer sau persoană fără ocupație (inclusiv persoane care trăiesc din venitul minim garantat) 20. Pensionar(ă) la limită de vârstă 21. Alt tip de pensionar(ă) 22. Elev, student 23. Casnică, în incapacitate de muncă sau alt inactiv (inclusiv persoanele aflate în spital pe termen lung) 24. Persoane aflate în închisoare/arest preventiv 999. Nu este precizat/ nu se știe

8. Mama suferea/ suferă de o boală cronică sau transmisibilă?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

9. Mama avea/are o dizabilitate care limitează semnificativ calitatea vieții și participarea socială (chiar dacă nu are certificat de handicap)?

1. da, și anume 2. nu

135

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, mama are o dizabilitate în prezent 9c. Scrieți aici în clar dizabilitatea/dizabilitățile

10. Mama avea/are certificat de încadrare în grad de handicap?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, mama are certificat în prezent 10c. Gradul handicapului? Încercuiți codul corespunzător

1. grav 2. accentuat 3. mediu, ușor

11. La intrarea copilului în sistem, mama avea istoric de ...?

Încercuiți codul corespunzător

a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

b. consum de droguri? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

c. antecedente penale? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

d. experiențe de prostituție? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

e. experiențe de cerșetorie? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

f. violență sau abuz din partea partenerului? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

30. În prezent (2016), câți copii ai acestei mame sunt în sistemul de protecție?

a. |__|__| copii de 0-17 ani b. |__|__| copii de 18-26 ani

99. Nu este precizat/ nu se știe

31. În prezent (2016), mama stă cu tatăl copilului (din acte) sau are alt partener?

1. stă cu tatăl copilului 2. stă cu un concubin 3. are relații multiple

4. este singură 9. Nu este precizat/ nu se știe

32. În prezent (2016), mama este gravidă?

1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

40a. În prezent (2016), domiciliul în fapt (cel mai recent) al mamei?

1. persoană fără adăpost 2. fără domiciliu stabil (stă pe unde se poate, pe la rude/ concubini/ cunoștințe)

3. cu domiciliu stabil 4. persoană instituționalizată (QMb are codurile 5, 6 sau 8) 9. Nu este precizat/ nu se știe

Pentru mamele cu codurile 2 sau 3 la 40a, completați rubricile de mai jos 40b. Țara: 40c. Oraș/comună:

40d. Sat:

40e. Județ:

Adresa: Telefon:

Observații Scrieți aici tot ce credeți că este relevant despre mamă și nu a fost surprins prin întrebările de mai sus.

136

QT. TATĂL DIN ACTE AL COPILULUI Completați sau încercuiți codul corespunzător.

QT0. Tatăl a recunoscut paternitatea copilului?

1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

DACĂ TATĂL NU A RECUNOSCUT PATERNITATEA, SARI LA SECȚIUNEA URMĂTOARE QRL. PERSOANA CARE ÎNGRIJEA COPILUL

Folosiți codurile 1-17 de la QMa și QMb. QTa. Tatăl (din acte) la intrarea copilului în sistem Dacă folosiți codul 17, notați în clar.

Scrieți în căsuțe codurile corespunzătoare. |__|__| |__|__|

DACĂ TATĂL ERA DECEDAT LA INTRAREA COPILULUI ÎN SISTEM (CODUL 14), SARI LA SECȚIUNEA URMĂTOARE

QTb. Tatăl (din acte) în prezent (ultimele 3-6 luni) Dacă folosiți codul 17, notați în clar.

|__|__| |__|__|

QTc. În copilăria sa, tatăl a petrecut o perioadă în sistemul de protecție specială?

1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

1a. Nume:

1b. Prenume:

2. Data nașterii:

|__||__| |__||__| |__||__||__||__| Zi Lună An

3. CNP: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| 0. Nu are acte de identitate

4. Etnie:

|__|

Scrieți aici unul din codurile alăturate.

1. Română 2. Maghiară 3. Romă

4. Alta 9. Nedeclarată

5. Stare civilă tată (statut legal):

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător.

Folosiți unul din codurile 1-5 de la QM. MAMA.5 9. Nu este precizat/ nu se știe

6. Educație tată:

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător. c. Deci, câte clase a absolvit tatăl? |__|__|

Folosiți unul din codurile 1-10 de la QM. MAMA.6 999. Nu este precizat/ nu se știe Se completează doar pentru codurile 1-6 la b. Pentru analfabet, se completează zero.

7. Ocupație tată:

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător. c. Mai precis, în prezent, ce face? .................................................. Se completează doar pentru codurile 1-

5.

Folosiți unul din codurile 1-24 de la QM. MAMA.7 999. Nu este precizat/ nu se știe

8. Tatăl suferea/ suferă de o boală cronică sau transmisibilă?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

137

9. Tatăl avea/are de o dizabilitate care limitează semnificativ calitatea vieții și participarea socială (chiar dacă nu are certificat de handicap)?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

1. da, și anume 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, tatăl are o dizabilitate în prezent 9c. Scrieți aici în clar dizabilitatea/dizabilitățile

10. Tatăl avea/are certificat de încadrare în grad de handicap?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, tatăl are certificat în prezent 10c. Gradul handicapului? Încercuiți codul corespunzător

1. grav 2. accentuat 3. mediu, ușor

11. La intrarea copilului în sistem, tatăl avea istoric de ...?

Încercuiți codul corespunzător

a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

b. consum de droguri? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

c. antecedente penale? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

d. experiențe de prostituție? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

e. experiențe de cerșetorie? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

f. comportament violent? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

30. În prezent (2016), câți copii ai acestui tată sunt în sistemul de protecție?

a. |__|__| copii de 0-17 ani b. |__|__| copii de 18-26 ani

99. Nu este precizat/ nu se știe

40a. În prezent (2016), domiciliul în fapt (cel mai recent) al tatălui?

1. persoană fără adăpost 2. fără domiciliu stabil (stă pe unde se poate, pe la rude/ concubini/ cunoștințe)

3. cu domiciliu stabil 4. persoană instituționalizată (QTb are codurile 5, 6 sau 8) 9. Nu este precizat/ nu se știe

Pentru tații cu codurile 2 sau 3 la 40a, completați rubricile de mai jos 40b. Țara: 40c. Oraș/comună:

40d. Sat:

40e. Județ:

Adresa: Telefon:

Observații Scrieți aici tot ce credeți că este relevant despre tată și nu a fost surprins prin întrebările de mai sus.

138

QRL. PERSOANA CARE ÎNGRIJEA COPILUL Completați sau încercuiți codul corespunzător. Atenție! Secțiunea se completează doar în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

1. Copilul nu a fost părăsit în maternitate imediat după naștere, 2. Atât Mama cât și Tatăl au coduri>4 la QMa, respectiv QTa (adică nu erau prezenți în familie la

intrarea copilului în sistem), 3. Copilul a fost preluat dintr-o gospodărie în care exista cel puțin un adult (18 ani și peste)

1a. Nume:

1b. Prenume:

2. Data nașterii:

|__||__| |__||__| |__||__||__||__| Zi Lună An

3. CNP: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| 0. Nu are acte de identitate

50. Gen: 1. Masculin 2. Feminin 51. Rudenia cu copilul:

|__| Scrieți aici unul din codurile alăturate.

1. Frate/soră/cumnat(ă) 2. Bunic(ă) 3. Altă rudă, și anume: (Scrieți în clar aici)

4. Un vecin 5. O persoană neînrudită

4. Etnie:

|__|

Scrieți aici unul din codurile alăturate.

1. Română 2. Maghiară 3. Romă

4. Alta 9. Nedeclarată

5. Stare civilă (statut legal):

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător

Folosiți unul din codurile 1-5 de la QM. MAMA.5 9. Nu este precizat/ nu se știe

6. Educație: a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător. c. Deci, câte clase a absolvit persoana? |__|__|

Folosiți unul din codurile 1-10 de la QM. MAMA.6 999. Nu este precizat/ nu se știe Se completează doar pentru codurile 1-6 la b. Pentru analfabet, se completează zero.

7. Ocupație: a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__| Scrieți în căsuțe codul corespunzător.

c. Mai precis, în prezent, ce face?

..................................................

Se completează doar pentru codurile 1-5.

Folosiți unul din codurile 1-24 de la QM. MAMA.7 999. Nu este precizat/ nu se știe

8. Persoana care îngrijea copilul suferea/ suferă de o boală cronică sau transmisibilă?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

139

9. Persoana care îngrijea copilul avea/are o dizabilitate care limitează semnificativ calitatea vieții și participarea socială (chiar dacă nu are certificat de handicap)?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

1. da, și anume 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, persoana are o dizabilitate în prezent 9c. Scrieți aici în clar dizabilitatea/dizabilitățile

10. Persoana care îngrijea copilul avea/are certificat de încadrare în grad de handicap?

a. La intrarea copilului în sistem |__| b. În prezent (în 2016) |__|

Scrieți în căsuțe codul corespunzător. 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă DA, persoana are certificat în prezent 10c. Gradul handicapului? Încercuiți codul corespunzător

1. grav 2. accentuat 3. mediu, ușor

11. La intrarea copilului în sistem, persoana care îngrijea copilul avea istoric de ...? Încercuiți codul corespunzător. a. consum excesiv de alcool? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe b. consum de droguri? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe c. antecedente penale? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe d. experiențe de prostituție? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe e. experiențe de cerșetorie? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe f. violență sau abuz din partea partenerului? 1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se

știe

30. În prezent (în 2016), persoana care îngrijea copilul este:

1. în țară 2. plecat în străinătate

9. Nu este precizat/ nu se știe

40a. În prezent (2016), domiciliul în fapt al persoanei care îngrijea copilul?

1. persoană fără adăpost 2. fără domiciliu stabil (stă pe unde se poate, pe la rude/ concubini/ cunoștințe)

3. cu domiciliu stabil 4. persoană instituționalizată 9. Nu este precizat/ nu se știe

Pentru persoanele cu codurile 2 sau 3 la 40a, completați rubricile de mai jos 40b. Țara: 40c. Oraș/comună:

40d. Sat:

40e. Județ:

Adresa: Telefon:

Observații Scrieți aici tot ce credeți că este relevant despre persoana care îngrijea copilul și nu a fost surprins prin întrebările de mai sus.

140

ÎNAINTE DE INTRAREA COPILULUI ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE QFAM. FAMILIA ÎN CARE TRĂIA COPILUL Completați sau încercuiți codul corespunzător.

1. Înainte de intrarea în sistem, copilul trăia într-o familie?

1. da 2. nu, copil părăsit în maternitate imediat după naștere 3. nu, copilul fusese lăsat singur acasă (trăia, eventual cu alți copii, într-o gospodărie fără nici un adult de 18+ ani) 4. nu, copilul fugise de acasă și trăia pe stradă 9. Nu este precizat/ nu se știe

Definiție: Familia este un grup de persoane legate prin relații de rudenie care poate fi formată dintr-o persoană care locuiește singură, cupluri căsătorite legal sau în uniune consensuală, un adult cu unul sau mai mulți copii sub 18 ani, doi adulți cu unul sau mai mulți copii sub 18 ani, unde adulții pot fi părinți naturali, părinți adoptivi, alte rude sau alte persoane care au în îngrijire copii.

2. Componența gospodăriei în care trăia copilul? Răspuns multiplu, vă rugăm încercuiți toate codurile corespunzătoare. Frați/surori de sânge și vitregi. Copilul în cauză nu se include în numărul de frați/surori!

1. mamă biologică 6. bunică 2. mamă adoptivă 7. bunic 3. tată biologic 8. alte rude (adulți și copii) 4. tată adoptiv 9. persoane neînrudite (adulți și

copii) 5. frați/surori |__||__|

77. Copilul nu trăia într-o gospodărie (QFAM1 are codurile 2, 3 sau 4)

99. Nu este precizat/ nu se știe Definiție: Gospodăria este un grup de persoane, care în mod obișnuit locuiesc împreună, au în general legături de rudenie, se gospodăresc (fac menajul în comun), uneori lucrează împreună în gospodărie, consumă și valorifică în comun produsele obținute, participă integral sau parțial la formarea și utilizarea bugetului de venituri și cheltuieli al gospodăriei. Gospodăria poate fi compusă din unul sau mai multe nuclee familiale.

3. Numărul de membri din gospodăria în care trăia copilul? Numărul de copii din gospodărie trebuie să includă frați/surori, alte rude și persoane neînrudite 0-17 ani. Copilul în cauză se include în numărul de copii (0-17 ani)!

|__||__| a. Număr total, din care: |__||__| b. adulți (18 ani și peste) |__||__| c. copii (0-17 ani)

77. Copilul nu trăia într-o gospodărie (QFAM1 are codurile 2, 3 sau 4)

99. Nu este precizat/ nu se știe

Dacă Mama era minoră la nașterea copilului sau ambii părinți erau minori sau atât Mama cât și Tatăl au coduri între 11 și 15 la QMa, respectiv QTa (adică erau ambii decăzuți din drepturile părintești sau decedați), atunci ...

4. Înainte de intrarea copilului în sistem, a fost instituită tutela? Încercuiți codul corespunzător.

1. da 2. nu 9. Nu este precizat/ nu se știe

5. Una sau mai multe din persoanele adulte din gospodăria în care trăia copilul (inclusiv mama, tata sau persoana care îngrijea copilul) avea/au probleme legate de ...? Răspuns multiplu, vă rugăm încercuiți toate codurile corespunzătoare.

1. Dizabilităţi/handicap fizic sau neuromotor 2. Dizabilităţi/handicap psihic sau mental 3. Dependență de alcool 4. Dependență de droguri 5. O boală psihică 6. Experiențe cu poliția sau antecedente penale 7. Violență domestică 77. Copilul nu trăia într-o gospodărie (QFAM1 are codurile 2-4) 99. Nu este precizat/nu se știe

141

6. În familia în care trăia copilul au avut loc evenimente din lista alăturată, conform dosarului copilului ...? Răspuns multiplu, vă rugăm încercuiți toate codurile corespunzătoare.

0. Nici unul dintre evenimentele menționate mai jos 1. Divorț, separare 2. Infidelitate 3. Lipsă de interes a părinților față de copii 4. Nerecunoașterea unui copil de către tată 5. Sarcină în afara căsătoriei 6. Mamă minoră 77. Copilul nu trăia într-o gospodărie (QFAM1 are codurile 2-4) 99. Nu este precizat/nu se știe

QRUTA. RUTA URMATĂ ÎNAINTE DE ULTIMA

INTRARE (CEA MAI RECENTĂ) ÎN SISTEM Încercuiți codul corespunzător. QRUTA. Ținând cont de toate informațiile, care dintre rutele de mai jos a fost urmată de copil înainte de a ajunge în sistemul de protecție specială (SPS)?

1. Maternitate --> Familie cu locuinţă stabilă --> SPS 2. Părăsit(ă) în maternitate imediat după naștere --> SPS (QFAM1 are codul 2) 3. Maternitate --> Familie --> Rude --> SPS 4. Maternitate --> Familie --> Copii părăsiţi de părinţi într-o secţie de pediatrie/ altă instituţie --> SPS 5. Maternitate --> Familie --> Persoane neînrudite --> SPS 6. Maternitate --> Familie fără domiciliu stabil sau fără locuință --> SPS 7. Maternitate --> Familie --> Copii lăsaţi singuri acasă --> SPS (QFAM1 are codul 3) 8. Maternitate --> Familie --> Copii găsiți pe stradă/în spații publice --> SPS 9. Maternitate --> Familie --> Copii fugiți de acasă/copiii străzii --> SPS (QFAM1 are codul 4) 10. Maternitate --> Familie: Mamă singură instituționalizată (într-o unitate medicală sau socială) --> SPS 11. Altă rută, și anume: (Scrieți aici în clar)

99. Nu există informații în dosarul copiilor

QRISC. COMPORTAMENTE LA RISC Atenție! Secțiunea se completează doar pentru copiii care aveau la intrarea în sistem 7 ani și peste.

Încercuiți codul corespunzător. QRISC. La momentul intrării în sistemul de protecție, ...

... copilul avea vreunul din următoarele comportamente la risc?

Da

Nu

Nu se știe

1 - avea activitate sexuală 1 2 9 2 - era mamă minoră/tată minor, era gravidă sau avusese deja

copii 1 2 9

3 - consuma alcool, tutun sau droguri 1 2 9 4 - experiențe de bătăi sau violență cu alți copii sau tineri 1 2 9 5 - era într-o ”gașcă” sau într-un grup de prieteni la risc 1 2 9 6 - fugise sau plecase de acasă 1 2 9 7 - avusese probleme cu poliția 1 2 9 8 - munca pe stradă, cerșit 1 2 9

142

QCAUZA. CAUZELE SEPARĂRII Încercuiți codul corespunzător. În dosarul copilului sunt menționate fapte/ suspiciunea/ sesizarea privind ...

... următoarele forme de violență, înainte de intrarea în sistem?

Da Nu Nu se știe

1 - neglijare a copilului 1 2 9 2 - abuz fizic 1 2 9 3 - abuz sexual 1 2 9 4 - abuz psihic sau emoțional 1 2 9 5 - exploatare a copilului 1 2 9

În rapoartele de anchetă socială de la dosarul copilului sunt menționate ...? ... următoarele cauze ale separării copilului de familie? Da Nu Nu se știe

6 - sărăcia familiei în care trăia copilul 1 2 9 7 - lipsa unui domiciliu stabil, evacuare, familie fără adăpost 1 2 9 8 - condiții proaste de locuire sau necorespunzătoare, spațiu

insuficient, igienă precară, lipsa încălzirii, lipsa electricității 1 2 9

9 - nevoia de a asigura accesul copilului la educație 1 2 9 10 - nevoia de a asigura accesul copilului la servicii medicale,

îngrijire medicală permanentă, îngrijiri paliative 1 2 9

11. În dosarul copilului, care a fost cauza separării de familie declarată în conformitate cu rapoartele oficiale ANPDCA? Se încercuiește un singur cod, cel care corespunde cauzei declarate de separare, în conformitate cu metoda folosită de serviciul de monitorizare.

1. Decesul părinților 2. Dispariția părinților 3. Părinți decăzuți din drepturi 4. Sărăcia 5. Abuz, neglijare, exploatare sau orice altă formă de violență 6. Dizabilitate copil 7. Dizabilitate părinte 11. Altă cauză, și anume: (Scrieți aici în clar)

99. Nu există informații în dosarul copiilor

INTRAREA COPILULUI ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE Atenție! Ne referim la intrările în sistemul de protecție specială și nu la intrarea în centrul de plasament menționat la începutul chestionarului, la punctul A2. Sunt avute în vedere ieșirile efective din sistem, spre exemplu prin reintegrare sau integrare, la încetarea măsurii de protecție. Învoirile, transferul către alte județe sau încredințarea în vederea adopției (IVA) nu se consideră ieşiri. QEE. Câte intrări în sistemul de protecție specială a avut copilul? |__| intrări QEE1. Data primei intrări în sistemul de protecție: Atenție! Dacă prima intrare a fost prin plasament în regim de urgență se va menționa data respectivă.

|__||__| |__||__| |__||__||__||__| Zi Lună An

QEEN. Data ultimei (celei mai recente) intrări în sistemul de protecție (faptic, indiferent de data la care a fost emisă măsura)

|__||__| |__||__| |__||__||__||__| Zi Lună An

Atenție! Dacă QEE=1 (copilul a avut o singură intrare în sistem), atunci QEEN=QEE1. Dacă QEE>1 (copilul a avut mai multe intrări în sistemul de protecție), atunci QEEN>QEE1. Atenție! Dacă o mamă minoră se află împreună cu copilul său într-un Centru Maternal, mama este considerată a fi intrată în sistem (căci nu mai este alături de părinții săi), dar copilul său nu este considerat intrat în sistem decât dacă și după ce este separat de mamă.

143

QEEN. ULTIMA (CEA MAI RECENTĂ) INTRARE ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE

1. Sesizarea:

Cazul a fost sesizat de: 1. Autosesizare din partea DGASPC 2. Sesizare din partea SPAS 3. Sesizare din partea altei instituții

Încercuiți codul corespunzător. 4. Sesizare din partea unei persoane 5. Solicitare din partea familiei 6. Solicitare din partea copilului 99. Nu este precizat/ nu se știe

2. Modalitatea de intrare:

Intrarea decisă prin: 1. Dispoziția directorului DGASPC 2. Ordonanță președințială

Încercuiți codul corespunzător. 3. Hotărârea CPC 4. Sentința instanței judecătorești 99. Nu este precizat/ nu se știe

COPILUL ÎN SISTEMUL DE PROTECȚIE QMET. TRASEUL COPILULUI ÎN SISTEM Atenție! Această secțiune se referă la perioada de la ultima (cea mai recentă) intrare în sistemul de protecție, până în prezent și are în vedere istoricul copilului organizat pe etape. În acest scop, împărțim perioada pe etape diferențiate în funcție de schimbarea: (1) măsurii de protecție specială sau a (2) serviciului sau a (3) locului/persoanei care furnizează efectiv serviciul sau orice combinație dintre acestea (exemplu, transferul de la un AMP la alt AMP sau transferul de la un AMP la un centru sau transferul de la un centru la altul etc.). Instrucțiuni: Fiecare etapă reprezintă o linie din tabelul QMET și conține următoarele date: (A1) Data la care a început etapa (A2) Data la care s-a încheiat etapa (adică a fost schimbat cel puțin unul dintre cele trei elemente considerate - măsura de protecție, tipul de serviciu în care a fost plasat copilul, furnizorul de servicii). Prin convenție: - Data la care se încheie o etapă este egală cu data la care începe etapa următoare - Ultima etapă se completează cu 31.10.2016 (B) Se completează codul corespunzător pentru măsura de protecție din etapa respectivă, conform Listei de coduri. (C) Se completează codul corespunzător pentru tipul de serviciu de protecție în care a fost plasat copilul în etapa respectivă, conform Listei de coduri. (D) Se completează: - Numele și prenumele complet al persoanei/persoanelor care îngrijesc/îngrijeau copilul, dacă la coloana (C) copilul este/era într-un serviciu de tip familial (codurile 1-3 din Lista de coduri) - Denumirea completă a serviciului în care se află/se afla copilul, dacă la coloana (C) copilul este/era într-un serviciu de tip rezidențial (codurile 4-9 din Lista de coduri), menționând complexul de servicii (dacă este cazul) dar și componenta specifică în care stă/stătea copilul (de exemplu, CTF Albinuța, Apartamentul 3B, Centrul Pinochio etc.) (E) Se completează doar dacă, în etapa respectivă, copilul este/era într-un centru de plasament (CP). În toate celelalte cazuri, SARI peste coloana (E). Pentru a completa celula se folosește Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs. Dacă Centrul de Plasament respectiv nu se regăsește în Gestiune, coloana nu se completează. (F) Se notează orașul/comuna în care se află serviciul în care a fost plasat copilul, iar în coloana (G) se scrie județul folosind acronime. (H) Se notează obiectivul/ finalitatea PIP pentru etapa respectivă, conform Listei de coduri. Dacă au existat mai multe obiective PIP, se scrie ultimul PIP (cel mai recent) în cadrul etapei (chiar dacă acesta este expirat în prezent).

144

QMET. Traseul copilului în sistem organizat pe etape Nr. (A1) De la data

... (A2) La data ... (B) (C) Tipul de

(D) Locul/ persoana care furniza/ (E) Codul (F) Orașul/ (G) (H)

etapă

Zi Lună An Zi Lună An

Măsura de protecție

serviciu în care a fost plasat copilul

furnizează efectiv serviciul

Centrului de Plasament

comuna unde a fost plasat copilul

Jud. PIP

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Listă de coduri pentru completarea tabelului QMET: (B) Măsura de protecție:

0. Fără măsură de protecție 1. Plasament sau încredințare (pe vechea legislație) 2. Plasament în regim de urgență 3. Supraveghere specializată

(C) Tipul de serviciu:

1. Plasament/încredințare la rude până la grd. IV 2. Plasament/încredințare la alte familii/persoane 3. Plasament/încredințare la asistenți maternali (AMP) 4. Apartamente 5. Căsuțe de tip familial (CTF) 6. Centre de plasament 7. Centru de primire în regim de urgență (CPRU) 8. Centru maternal 9. Alte servicii, și anume: (Scrieți în clar în celula corespunzătoare)

(H) Obiectivul/ finalitatea PIP:

0. Fără PIP, înainte de anul 2005 1. Reintegrare în familie 2. Adopție 3. Integrare socio-profesională 4. Fără PIP, din anul 2005 până în prezent 5. Altul, și anume: (Scrieți în clar în celula corespunzătoare)

QMET11. De la ultima (cea mai recentă) intrare în sistemul de protecție |__||__| manageri de caz până în prezent, câți manageri de caz a avut copilul în total? Se numără managerii de caz cu dispoziție de numire. QNOW. COPILUL ÎN SISTEM, ÎN PREZENT Atenție! Această secțiune se referă la ultima etapă din tabelul QMET, adică la etapa care este completată cu 31.10.2016 pe coloana (A2) și cu date privind centrul de plasament menționat la începutul chestionarului la punctul A2 pe coloanele (C), (D) și (E). 1. Managerul de caz,

a. Numele și prenumele

în prezent (la 31.10.2016)

b. Managerul de caz este……

1. Angajat DGASPC 2. Asistentul social sau alt angajat al centrului 3. Serviciu subcontractat 4. Altă situație și anume: (Scrieți aici în clar)

2. Responsabilul de a. Numele și prenumele caz, în prezent (la 31.10.2016)

b. Responsabilul de caz este……

1. Angajat DGASPC 2. Asistentul social sau alt angajat al centrului 3. Serviciu subcontractat 4. Altă situație și anume: (Scrieți aici în clar)

DACĂ, ÎN PREZENT, OBIECTIVUL PIP ESTE ALTUL DECÂT ADOPȚIA, SARI LA SECȚIUNEA URMĂTOARE QEDUCP. Dacă în prezent (la 31.10.2016), copilul are PIP cu finalitate adopție (codul 2 în coloana (H) din tabelul QMET).

146

3. Pentru fiecare etapă a procesului de adopție, bifați dacă s-a ajuns la ea și dacă da, completați data începerii etapei

Copilul a ajuns la această etapă?

Da

Nu

Nu se știe

Data începerii etapei

a

Predarea dosarului la biroul de adopție

1 2 9 |__|__| |__|__| |__|__|__|__| Zi Lună An

b Deschiderea procedurii de adopție 1 2 9 |__|__| |__|__| |__|__|__|__|

c Potrivirea teoretică 1 2 9 |__|__| |__|__| |__|__|__|__|

cc Număr de liste de potrivire teoretică emise pentru copil până în prezent |__|__| d Potrivirea practică 1 2 9

|__|__| |__|__| |__|__|__|__|

dd Număr de potriviri practice eșuate pe care le are copilul până în prezent |__|__| e Încredințarea în vederea adopției 1 2 9

|__|__| |__|__| |__|__|__|__|

f Încuviințarea/ Revocarea 1 2 9 |__|__| |__|__| |__|__|__|__|

4. Copilul mai are frați adoptabili? 1. Da 2. Nu Dacă DA a. Câți frați adoptabili? |__||__| b. Câți frați adoptabili împreună? |__||__| QEDUCP. EDUCAȚIA COPILULUI ÎN PREZENT Atenție! Secțiunea se completează doar pentru

copiii care în prezent au 3 ani și peste. Completați sau încercuiți codul corespunzător. 1. În prezent (anul școlar 2016-2017), copilul este înscris la grădiniță/ școală? 1. Da 2. Nu 2. Dacă DA, copilul merge la școală

a. Ce tip de școală urmează? Încercuiți codul corespunzător.

1. Școală de masă 2. Școală specială/ învățământ special integrat

b. Ce ciclu de învățământ frecventează copilul?

|__| Scrieți aici unul din codurile alăturate.

2. Primar (1-4 clase), inclusiv A doua șansă 3. Gimnazial (5-8 clase), inclusiv A doua șansă 4. Profesional, de ucenici sau complementar 5. Treapta I de liceu (clasele 9-10) 6. Liceu (9-12 clase) 7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 8. Universitar de scurtă durată/colegiu 10. Master, doctorat

c. Copilul este în clasa/ anul de studiu ...

|__||__| Se completează doar pentru codurile 2-6 la punctul b.

d. Copilul este la risc de abandon școlar? 1. Da 2. Nu 9. Nu se știe e. Copilul a raportat situații de discriminare/ abuz din partea cadrelor didactice sau a colegilor?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

f. La începutul anului școlar, i-a fost refuzată înscrierea de către una sau mai multe unități de învățământ

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

3. Dacă NU, copilul are 6-17 ani și nu merge la școală

a. Copilul a fost vreodată înscris la școală?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

b. Care este ultimul nivel de educație, de cel mai înalt grad, absolvit de copil?

1. Fără şcoală absolvită, analfabet 2. Primar (1-4 clase), inclusiv A doua șansă 3. Gimnazial (5-8 clase), inclusiv A doua șansă

147

|__| Scrieți aici unul din codurile alăturate.

4. Profesional, de ucenici sau complementar 5. Treapta I de liceu (clasele 9-10) 6. Liceu (9-12 clase) 7. Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 8. Universitar de scurtă durată/colegiu 10. Master, doctorat 999. Nu este precizat/ nu se știe

c. Deci, câte clase a absolvit copilul? |__||__| Se completează doar pentru codurile 2-6 la punctul b. Pentru analfabet, se completează zero.

f. La începutul anului școlar, i-a fost refuzată înscrierea de către una sau mai multe unități de învățământ

1. Da 2. Nu 7. Nu e cazul , nu s-a încercat 9. Nu se știe

Pentru toți copiii care au fost vreodată înscriși la școală 4. Copilul a repetat vreun an școlar ?

a. Înainte de a intra în sistem |__| b. În timp ce era în sistem |__|

Scrieți în căsuțe unul din codurile de mai jos. 1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

5. Copilul avea/ are cerințe educaționale speciale?

a. Înainte de a intra în sistem |__| b. În timp ce era în sistem |__|

Scrieți în căsuțe din codurile de mai jos. 1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

6. Dar certificat de orientare școlară?

a. Înainte de a intra în sistem |__| b. În timp ce era în sistem |__|

Scrieți în căsuțe unul din codurile de mai jos. 1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

QSANP. SĂNĂTATEA COPILULUI ÎN PREZENT Completați sau încercuiți codul corespunzător. QSANP: În prezent (cel mai recent raport despre situația copilului), ...

1. Greutate:

Ce greutate are copilul?

|__||__||__||__||__| grame 9. Nu este precizat/nu se știe

2. Înălțime:

Ce înălțime are copilul?

|__||__||__| cm 9. Nu este precizat/nu se știe

3. Medic:

Copilul este înscris la un medic de familie?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

4. Dizabilitate:

Copilul are evaluată vreo dizabilitate (indiferent de momentul evaluării)?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

Dacă DA

Dacă vreodată copilul a fost evaluat (indiferent de momentul evaluării): a. care din următoarele instituţii a realizat evaluarea? Răspuns multiplu, vă rugăm încercuiți toate codurile 1-3 corespunzătoare.

1. Serviciile de Evaluare Complexă (SEC) din cadrul DGASPC 2. Serviciile de Evaluare şi Orientare Şcolară şi Profesională (SEOSP) din cadrul CJRAE 3. Altele, și anume: (scrieți în clar) .......................................

b. în ce an s-a efectuat prima evaluare? |__||__||__|__| c. în ce scop s-a efectuat prima evaluare? 1. Încadrarea în grad de handicap

2. Orientare școlară și profesională 3. Planificarea serviciilor de abilitare și/sau reabilitare

148

5. Handicap:

Copilul are un diagnostic de boală gravă, încadrabilă într-un grad de handicap?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

Dacă DA

Dacă vreodată copilul a avut un handicap sau boală gravă: a. copilul are certificat de încadrare în grad de handicap? b. în ce an a obținut primul certificat? c. în ce an a obținut cel mai recent certificat?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe |__||__||__|__| |__||__||__|__|

6. Medicație:

Copilul ia medicamente în mod sistematic?

1. Da 2. Nu

Dacă DA

a. copilul ia și neuroleptice?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

7. Autonomie:

În activitățile de bază de zi cu zi, copilul ...? Atenție! Autonom înseamnă că mănâncă, se îmbracă sau se deplasează singur.

1. Este autonom 2. Are nevoie de ajutor 3. Depinde total de alții 9. Nu se știe

8. Evaluarea psihologică inițială:

Copilul a beneficiat la intrarea în sistem de o evaluare inițială a statusului senzorial și psihoafectiv sau de o evaluare psihologică?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

Dacă DA

Care au fost concluziile raportului de evaluare inițială de la dosar: Completează în căsuțe unul din codurile de alături. a. emoțional |__| b. cognitiv |__| c. comportamental |__| d. psihofiziologic |__| e. de personalitate |__| f. de relaționare interpersonală |__|

1. Dezvoltat normal conform vârstei 2. Întârzieri, tulburări 3. Cu retard de dezvoltare

9. Număr evaluări:

În afară de evaluarea inițială, de câte evaluări psihologice (inclusiv ale statusului senzorial și psihoafectiv) a beneficiat copilul de la ultima intrare în sistem până în prezent? Dacă nu a existat nici o altă evaluare în afara celei inițiale, se completează 0 (zero).

|__||__| Număr evaluări

Dacă DA există atât evaluare inițială, cât și una sau mai multe evaluări ulterioare, adică la rândul 9. Număr evaluări>0

Față de evaluarea inițială de la intrarea în sistem, cea mai recentă evaluare arată progres sau regres în domeniul ...? Completează în căsuțe unul din codurile de alături. a. emoțional |__| b. cognitiv |__| c. comportamental |__| d. psihofiziologic |__| e. de personalitate |__| f. de relaționare interpersonală |__|

1. Progres 2. Nici o schimbare 3. Regres 9. Nu este precizat/nu se știe

10. Spital: a. De câte ori a fost copilul spitalizat în anul 2016

(între 01.01-31.10)? |__||__| spitalizări

b. Număr maxim de zile de spitalizare în 2016 |__||__||__| zile spitalizare

149

QRISCP. COMPORTAMENTE LA RISC ÎN PREZENT

Atenție! Secțiunea se completează doar pentru copiii care în prezent au 7 ani și peste.

QRISCP. În timp ce era în sistemul de protecție (de la ultima intrare până în prezent) ...

Copilul a avut vreunul din următoarele comportamente la risc:

Da

Nu

Nu se știe

1 - avea activitate sexuală 1 2 9 2 - era mamă minoră/tată minor, era gravidă sau avusese deja

copii 1 2 9

3 - consuma alcool, tutun sau droguri 1 2 9 4 - experiențe de bătăi sau violență cu alți copii sau tineri 1 2 9 5 - era într-o ”gașcă” sau într-un grup de prieteni la risc 1 2 9 6 - fugise sau plecase de acasă 1 2 9 7 - avusese probleme cu poliția 1 2 9 8 - munca pe stradă, cerșit 1 2 9

PERSPECTIVELE DE IEȘIRE DIN SISTEMUL DE PROTECȚIE QLEGFB. LEGĂTURA COPILULUI CU FAMILIA

BIOLOGICĂ

1. Copilul își cunoaște familia?

1. Da 2. Nu

20. Copilul are frați și/sau surori în viață? Dacă da, câți frați și câte surori?

1. Da, frați/surori |__||__| 2. Copilul nu are frați/surori în viață 99. Nu este precizat/nu se știe

Dacă DA, copilul are frați/ surori în viață

21. Copilul are frați și/sau surori în sistemul de protecție? Dacă da, câți frați și câte surori?

1. Da, frați/surori în sistem |__||__| 2. Nu 77. Copilul nu are frați/surori în viață 99. Nu este precizat/nu se știe

Dacă DA, copilul are frați/ surori în sistemul de protecție

22. Unul sau mai mulți dintre frați sau una sau mai multe dintre surori sunt plasați împreună cu copilul?

1. Da, frați/surori în sistem, plasați împreună |__||__| 2. Nu 77. Copilul nu are frați/surori în sistem 99. Nu este precizat/nu se știe

Dacă DA, copilul are frați/ surori în sistemul de protecție

23. Există în dosar vreo informație privind modul în care este asigurată păstrarea relației între copil și frații sau surorile care sunt plasați/plasate în alte instituții sau la alte familii?

1. Da 2. Nu 77. Copilul nu are frați/surori în sistem

Dacă DA, există informațiile de la rândul 23 24. Copilul ține legătura cu frații/surorile care sunt în sistem, dar sunt plasați în alte instituții/familii?

1. Da, frați/surori în sistem, plasați în alte instituții/familii |__||__| 2. Nu 77. Copilul nu are frați/surori în sistem 99. Nu este precizat/nu se știe

30. Presupusul tată:

Există un presupus tată biologic care ține legătura cu copilul?

1. Da 2. Nu

150

40. Rude gradul IV:

a. Există o listă a rudelor până la gradul IV identificate pentru copil?

1. Da 2. Nu

b. Există un acord sau refuz recent al rudelor până la gradul IV de a integra copilul în familie?

1. Da, există acordul 2. Da, există refuzul 3. Nu există

50. Legătura copilului cu familia: În ultimul an (01.11.2015-31.10.2016), cineva din familie ... Răspuns multiplu. Încercuiți la fiecare punct toate codurile corespunzătoare.

a. a depus cerere de vizitare

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 99 1. Da, mama 2. Da, tatăl din acte 3. Da, presupusul tată biologic 4. Da, altă persoană care îngrijea copilul 5. Da, frați/surori 6. Da, alte rude de gradul I și/sau II

b. a vizitat copilul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 99

c. a contactat telefonic copilul

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 99

d. a trimis pachete copilului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 99

e. a luat copilul în vacanță 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 99

7. Da, alte rude până la gradul IV 8. Da, fostul AMP sau familia acestuia 9. Da, alte persoane de atașament, și anume: .... 10. Nimeni 99. Nu este precizat/nu se știe

60. Vizite copil:

a. Când a avut loc ultima (cea mai recentă) vizită?

|__|__| |__|__| |__|__|__|__| Zi Lună An

b. Cine a fost la această (cea mai recentă) vizită?

|__| |__| |__| |__| Scrieți în căsuțe codurile corespunzătoare de la întrebarea 50 de mai sus.

c. În total, conform datelor din dosar, câte vizite a primit copilul în ultimele 12 luni?

|__|__|__|

d. Vizitele au loc cu regularitate sau sunt sporadice?

1. cu regularitate 2. sporadice 9. Nu este precizat/nu se știe

QRTG. (RE)INTEGRAREA COPILULUI ÎN

FAMILIE

1. Există la dosar identificată o familie în care se încearcă în prezent (re)integrarea copilului?

1. Da 2. Nu

Dacă DA, se cunoaște familia în care se încearcă (re)integrarea copilului

2. Această familie este ...

1. familia biologică (mamă/tatăl din acte/frați/surori) 4. Altă situație, și anume: 2. rude până la gradul IV 3. familie adoptatoare

3. Componența acestei familii Răspuns multiplu, vă rugăm încercuiți toate codurile corespunzătoare.

1. mamă biologică 7. bunica 2. mamă adoptivă 8. bunic 3. tatăl din acte 9. alte rude (adulți și copii) 4. tată adoptiv 10. Alte persoane, și anume: 5. frați |__||__| 6. surori |__||__| 99. Nu este precizat/ nu se știe

151

4. Care este adresa familiei în care se încearcă în prezent (re)integrarea copilului? 4a. Țara: 4b. Oraș/comună:

4c. Sat:

4d. Județ:

Adresa: Telefon:

5. Acord copil:

În prezent, există un acord sau refuz recent al copilului de a fi (re)integrat în această familie?

1. Da, există acordul 2. Da, există refuzul 3. Nu există

6. Legătura DGASPC cu familia:

Managerul de caz sau alt specialist DGASPC (inclusiv al centrului) ține constant legătura cu această familie, prin scrisori, invitații, telefoane, întâlniri, vizite la domiciliu, etc. ...?

1. Da 2. Nu 9. Nu se știe

Dacă DA 7. Vizite în familie:

a. Când a avut loc ultima (cea mai recentă) vizită? |__|__| |__|__| |__|__|__|__| Zi Lună An

b. În total, conform datelor din dosar, câte vizite au fost realizate în această familie, în ultimele 12 luni?

|__||__||__|

c. Vizitele în familie ale managerului de caz sau ale altui specialist DGASPC (inclusiv al centrului) au loc cu regularitate sau sunt sporadice?

1. cu regularitate 2. sporadice 9. Nu este precizat/nu se știe

8. Plan

Există un plan pentru sprijinul (re)integrării copilului în această familie, realizat fie de asistentul social SPAS din localitatea de domiciliu a familiei, fie de un ONG?

1. Da 2. Nu

9. Situația economică a familiei:

Există vreun raport, analiză sau date (spre exemplu, pe modelul anchetei pentru VMG) care să documenteze solid situația economică a familiei?

1. Da 2. Nu

10. Locuința familiei:

Există vreun raport, analiză sau date (spre exemplu, pe modelul din HG 691/2015, Anexa 2, cap. VII Date despre locuință) care să documenteze solid situația condițiilor de locuire în care trăiește familia care ar urma să (re)integreze copilul?

1. Da 2. Nu

11. Nevoi

Există la dosar vreun raport, analiză sau date care să arate care sunt nevoile specifice ale acestei familii, care trebuie rezolvate pentru a facilita (re)integrarea copilului?

1. Da 2. Nu

12. SPAS:

Există vreun raport, analiză sau date transmise de către SPAS-ul din localitatea de domiciliu a familiei, care să arate activitățile ce se desfășoară pentru a favoriza reintegrarea copilului?

1. Da 2. Nu Spre exemplu, servicii de monitorizare a familiei, informare, consiliere, educație parentală, sprijin economic etc.

13. Unde ar putea fi integrat:

Există vreun raport, analiză sau date care să arate evoluția ofertei de servicii comunitare (centre de zi, centre de recuperare, echipe mobile etc.) disponibile în localitatea de domiciliu a familiei?

1. Da 2. Nu

14. Șanse reintegrare:

Există o estimare sau evaluare dată de managerul de caz sau de persoana responsabilă cu implementarea PIP cu privire la șansele reale de a reintegra/ integra copilul în această familie?

1. Da 2. Nu

152

15. Ținând cont de datele din dosar, din experiența Dvs., cum ați evalua șansele reale de a reintegra/ integra copilul în această familie? 1. Foarte posibilă în timp relativ scurt 2. Posibilă dacă se asigură accesul copilului la educație 3. Posibilă dacă se asigură accesul copilului la serviciile medicale necesare 4. Posibilă dacă se oferă sprijin familiei pentru asigurarea unei locuințe sau amenajarea locuinței existente 5. Posibilă dacă se oferă alt fel de sprijin material familiei, și anume cu:

6. Posibilă în alte condiții, și anume: (Scrieți în clar mai jos)

7. Puțin/ deloc posibilă 99. Nu știu/nu răspund

VĂ MULȚUMIM!

153

B.4.2. Componenta 2: Fișa de prezență a copilului

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea

tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 2: FIȘA DE PREZENȚĂ Instrucțiuni: Datele furnizate de Dvs. sunt foarte importante pentru realizarea acestei analize la nivel naţional. Vă rugăm completați informațiile solicitate individual pentru fiecare copil care se află în una

din situațiile din coloanele O și P din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs., și anume:

Coloana O: Beneficiari care stau efectiv în CP la 31.10.2016 și care au măsură de protecție specială într-un alt Centru de Plasament din același județ; Coloana P: Beneficiari care stau efectiv în CP la 31.10.2016 și care au măsură de protecție specială într-un alt Centru de Plasament din alt județ. Atenție! Numărul total de Fișe de prezență pentru fiecare CP trebuie să fie egal cu suma numerelor raportate în coloanele O și P din Gestiunea Centrelor de Plasament, pe linia corespunzătoare CP-ului respectiv. Răspunsurile pe care le vom obţine nu vor fi comunicate nimănui în această formă, ci vor fi utilizate

prin analiză statistică. Analiza va urma toate regulile de confidențialitate și etică. A. DATE DE IDENTIFICARE CENTRU DATA2. Data completării chestionarului: |___|___|: |___|___|: |___|___|___|___| zi lună an A1. Responsabil cu completarea chestionarului: Se completează de persoanele responsabile cu completarea chestionarelor pentru componenta 2 care au fost selectate de DGASPC-uri și au participat la sesiunea de formare de la Predeal din 21 octombrie 2016. Nume

Funcția

Prenume

Semnătură

A2. Centrul de plasament (CP) a. Numele centrului de plasament: b. Codul centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.: |___|___|___|___|

154

QK. DATE IDENTIFICARE COPIL Completați sau încercuiți codul corespunzător. 1a. Nume: 1b. Prenume: 2. Data nașterii:

|__|__| |__||__| |__|__|__|__| Zi Lună An

3. CNP: |__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__|__| 0. Copil fără CNP

4. Locul nașterii:

4a. Țara: 4b. Oraș/comună:

4c. Sat:

4d. Județ:

5. Sex:

1. Masculin 2. Feminin

AA. DATE DE IDENTIFICARE CENTRUL DE

PLASAMENT ÎN CARE COPILUL ARE MĂSURĂ DE PROTECȚIE SPECIALĂ ÎN PREZENT

AA2. Centrul de plasament (CP) în care copilul are măsură de protecție specială în prezent a. Numele centrului de plasament: Unde îşi desfăşoară centrul activitatea: b. Județ/Sectorul (DGASPC):

c. Localitate:

Dacă centrul se află în județul Dvs. d. Codul centrului din Gestiunea Centrelor de Plasament pentru județul Dvs.: |___|___|___|___| Dacă centrul se află în alt județ Nu completați codul centrului de mai sus (punctul d).

B.5. Componenta 3: Ghidul interviu DGASPC/CJ/Sindicate

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate”, SIPOCA 2

Componenta 3: REZISTENȚA LA SCHIMBARE

Ghid interviu DGASPC/ CJ/ Sindicate Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopție împreună cu Banca Mondială și UNICEF realizează un studiu la nivel naţional pentru a identifica problemele și schimbările necesare pentru a realiza proceduri și metodologii comune la nivelul autorităților administrației publice centrale și locale în vederea eficientizării activității acestora în ceea ce privește asigurarea tranziției de la îngrijirea instituțională a copiilor la îngrijirea lor în comunitate. Studiul vizează copiii din centrele de plasament, în special cele de tip clasic. Scopul proiectului este de a închide centrele de plasament de tip clasic, precum și pe cele modulate mari. Discuția de față are în vedere principalii actori care ar putea juca un rol în procesul de închidere a centrelor de plasament clasice sau modulate mari. Pentru facilitarea discuției, utilizați schema atașată și lista centrelor de plasament din județ.

Teme de discuție (centre de plasament/ servicii/ copii) - Obiectivul închiderii CP - centrelor de plasament se referă în primul rând la îmbunătățirea situației copiilor (în special prin găsirea unor soluții permanente sustenabile) și nu la pus lacătul pe niște clădiri. - Soluții permanente - reintegrarea în familie și adopție: Care este capacitatea DGASPC de a reintegra copiii în familie? Dar de a asigura adopția cu succes a copiilor? Câți manageri de caz au reușit 3+ reintegrări în ultimul an (din total manageri de caz)? De ce? - Soluții temporare - servicii de tip familial (plasament la rude, la alte persoane, la AMP) sau servicii de tip rezidențial de mici dimensiuni (apartamente, CTF - case de tip familial). Câte există? Câte mai sunt necesare? Există fenomenul (re)întoarcerii în CP a copiilor de la AMP? De ce? - Care este capacitatea DGASPC de a dezvolta servicii de prevenire? Rolul pe care îl joacă APL-urile în dezvoltarea de servicii comunitare relevante atât pentru reintegrare cât și prevenire? - Proiecte de reintegrare cu sprijin financiar pentru familie: Au existat? Au fost evaluate, ce rezultate au? Câți copii din aceste proiecte au revenit în CP? - Istoricul de închidere a unor CP de la nivel local. Dacă da, cum a fost realizată? Ce nu a fost bine? Care sunt planurile de viitor? Prezentare listă centre din județ (vezi lista atașată) + discuție despre tipul de centru (clasic/ modulat mare) + stabilirea priorităților de închidere din perspectiva DGASPC/ CJ/ Sindicate

Notițe pe marginea schemei de analiză privind rezistența la schimbare Sindicate Există sindicate în care angajații din CP sunt membri? 1. Da 2. Nu Dacă da, număr sindicate ....... Dacă da, care? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Sindicatul poate mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

156

Asociații profesionale Există asociații profesionale în care angajații din CP sunt membri? 1. Da 2. Nu Dacă da, număr asociații ....... Dacă da, care? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Asociațiile profesionale pot mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

Partide politice/ Consiliu Județean Directorul DGASPC este membru partid politic?

1. Da 2. Nu

Șefii de centre sunt afiliați politic? 1. Da 2. Nu

De regulă, influența partidelor politice se exercită prin CJ. Strategia, bugetul, serviciile sociale (înființare, desființare, modificare etc.) și orice altă decizie DGASPC depinde de aprobarea CJ, în special a președintelui sau secretarului CJ, în funcție de județ. Prin urmare, CJ are influență foarte mare asupra modului în care se va desfășura procesul de închidere, precum și cu privire la aplicarea la fondurile POR și POCU ce vor fi disponibile. Date fiind relațiile de la nivel de județ, CJ mai degrabă va facilita sau va obstrucționa procesul? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

ONG-uri (locale, naționale, internaționale) Există ONG-uri care își desfășoară activitatea în zonă și ar putea să fie interesate/ afectate de activitatea de închidere a CP? 1. Da 2. Nu Dacă da, număr ....... Dacă da, care? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ONG-urile pot mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? Dar biserica sau alți reprezentanți ai societății civile? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

157

Firme subcontractante de servicii Există firme (de pază, catering, etc.) care au contracte cu DGASPC/ centrele de plasament și ar putea să fie interesate/ afectate de activitatea de închidere a CP? 1. Da 2. Nu Dacă da, număr ....... ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Firmele subcontractante pot mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

APL-uri Dintre toate APL-urile din județ (și anume ................) cu câte lucrează bine DGASPC? ........................ DGASPC are un compartiment/serviciu dedicat relației cu APL-urile? Este DGASPC organizat pe microzone/ microregiuni pentru a ușura relațiile cu APL-urile? Face DGASPC formări pentru asistenții sociali din județ? Oferă asistență primăriilor? Deschide orizontul primarilor cu privire la nevoile de servicii sociale și beneficiile acestora? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. APL-urile pot mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? (terenuri/ clădiri/ disponibilitate de dezvoltare de noi servicii etc.) ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

Mass-media (locală sau națională) Mass-media poate mai degrabă să faciliteze sau să obstrucționeze activitatea de închidere a centrelor de plasament clasice? ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. Câtă influență ar putea avea în procesul de închidere? Mică Medie Mare ……………………………………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………………………………………………………………..

158

Anexa C. Reprezentanții DGASPC care au contribuit la colectarea datelor Anexa C Tabel 1: Reprezentanții DGASPC care au participat la evaluarea externă a centrelor din alte județe (în ordine alfabetică)

Nume DGASPC de

origine Centre rezidențiale evaluate în alte județe, respectiv:

1 BARA FELICIA GL VL 2 BIGU ESMERALDA GENOVEVA VS PH 3 BOTEZATU VALERU B S6 CV 4 CARA MONICA LAURA DJ CL 5 CIOBANU MIHAELA B S5 AG 6 DIAC NICOLAE ADRIAN BV CT TL 7 GUTU ADRIANA TR BV 8 ENACHE MARIA CLAUDIA PH CV HR SB 9 FARAGO PALMA CV IF 10 FLORESCU CRINA B S3 GL 11 FRACEA VALENTIN AB TL 12 GHEORGHE CRISTINA BR BT SV 13 GHITA CAMELIA OT BZ VN 14 HULEA DIANA MARIA SB AR TM 15 HUMUZĂU MARIA AB BT SV 16 IUGA MARIA VL CJ 17 IVAN IONEL SV BH 18 MADARAS GEORGIANA MONICA AR IS 19 STICEA MIRCEA EMIL BT IL 20 MORARI ADRIANA ELENA BN BH 21 NEBUNU NICOLETA GJ GL 22 NEDELCU MIOARA VN B S2 23 NICULAE MARIANA MM BV 25 OLARU MIHAELA B S4 DJ 26 PANȚIRU VASILE NT MH 27 PARPAUTA LUCIAN IS PH 28 PÎRVU ELENA AG HD IS 29 PASCA RAMONA SM BZ 30 PAVELOIU CRENGUTA AR DJ 31 PETRUT ADRIANA SJ B S6 32 PODAR GEORGETA MS SJ 33 POPESCU VALENTINA VIORICA IL IS 34 PRICHICI FLORENTINA BV VL 35 PURNAVEL RĂDIȚA BZ CT TL 36 RISNITA ROXANA MARIA MH NT

159

37 ROMAN MARIUS ADRIAN MH PH BN 38 ROMAS VALERIA B S1 NT SB 39 RUSU ELENA HD B S1 40 SALARIU DANIELA CS IS 41 SANGEORZAN MARIA MIRELA BN BZ 42 SAVU ISABELA ELENA DB MM SM GJ 43 SERBAN MARIANA TL HD 45 SUCIU RAMONA TM BC BT NT SB 46 SUZANA MIHAELA FEODOTOV TL AR 47 SZANTO ILDIKO BH B S3 B S4 B S5 48 TAFLARU GIANI CL GJ 49 TAȘU TĂNASE CT AB HR SB 50 TOADER CONSTANTINA B S2 HR MS 51 ȚOPAI EMILIAN IF CS SV 52 TRANDAFIR ARABELA GR AG BV 53 TRIF LETITIA HR MH 54 URSUT LUCIANA CJ DB IF TR 56 VASICOVICI ENIKO SM CS

Anexa C Tabel 2: Sesiuni regionale pentru verificarea datelor pentru Chestionarul 2: Istoricul instituțional al copilului

Locația Perioada DGASPC-uri care au participat:

Brăila Decembrie 13-16, 2016 BACĂU, BUCUREȘTI-SECTOR 4, CONSTANȚA, GALAȚI, VRANCEA

Slatina Decembrie 18-22, 2016 ARGEȘ, DÂMBOVIȚA, DOLJ, GORJ, MEHEDINȚI, TELEORMAN, VÂLCEA

Sinaia Ianuarie 8-13, 2017 BRAȘOV, BUCUREȘTI-SECTOR 1, SECTOR 2, SECTOR 3, SECTOR 4, ILFOV, PRAHOVA, VÂLCEA, ARGEȘ

Baia Mare Ianuarie 8-13, 2017 BIHOR, MARAMUREȘ, SĂLAJ, SATU MARE

Târgu Mureș Ianuarie 8-13, 2017 ALBA, BISTRIȚA NĂSĂUD, CLUJ, COVASNA, HARGHITA, MUREȘ, SIBIU

Bacău Ianuarie 15-20, 2017 BOTOȘANI, IAȘI, NEAMȚ, SUCEAVA, BUZĂU, ILFOV, BACĂU, VRANCEA

Alba Iulia Ianuarie 15-20, 2017 SATU MARE, ARAD, CARAȘ SEVERIN, HUNEDOARA, TIMIȘ

Brăila Ianuarie 15-20, 2017 IALOMIȚA, CĂLĂRAȘI, TULCEA, GALAȚI, CONSTANȚA

160

Anexa D. Baze de date Atașate acestui raport sunt următoarele cinci baze de date:

Comp1A_Human_Resources

Comp1A_Residential_Centers Staff

Comp1B_Material_Resources

Comp1C_Financial Resources

Comp2_Institutional_History

161

Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție Bdul. Ghe. Magheru nr. 7, Sector 1, București Telefon : 021.310.07.89 E-mail : office@anpfdc.ro

Material gratuit

„Elaborarea planului de dezinstituționalizare a copiilor din instituții și asigurarea tranziției îngrijirii acestora în comunitate, SIPOCA 2”

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Februarie 2017

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României