RAPORT DE MONITORIZARE A BIODI - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/Rapoarte de monitorizare... · vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari

RRAAPPOORRTT DDEE MMOONNIITTOORRIIZZAARREE AA

BBIIOODDIIVVEERRSSIITTAATTIIII

ppeennttrruu oobbiieeccttiivvuull::

““PPaarrcc eeoolliiaann ssii aammeennaajjaarree ddrruummuurrii”” EEXXTTRRAAVVIILLAANN CCOOMMUUNNAA GGRREECCII,, JJUUDDEETTUULL TTUULLCCEEAA

PPeerriiooaaddaa:: IIaannuuaarriiee –– AAuugguusstt 22001122

ElaboratorElaborator:: SS..CC.. AASS OORRIIMMEEXX NNEEWW SS..RR..LL..

BeneficiarBeneficiar:: SS..CC.. VVAANN PPRROO EENNEERRGGYY SS..RR..LL..

22001122 PPRROOPPRRIIEETTAATTEE IINNTTEELLEECCTTUUAALLAA::

AAcceesstt mmaatteerriiaall nnuu ppooaattee ffii rreepprroodduuss ssaauu uuttiilliizzaatt ffaarraa aaccoorrdduull ssccrriiss aall aauuttoorruulluuii..

Raport de Monitorizare a Biodiversitatii pentru obiectivul “Parc eolian si amenajare drumuri”, extravilan comuna Greci, judetul Tulcea

1S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului

Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505 www.asverde.ro, [email protected]

RAPORT DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII

pentru obiectivul:

“Parc eolian si amenajare drumuri”

EXTRAVILAN COMUNA GRECI, JUDETUL TULCEA

Perioada: Ianuarie – August 2012

Elaborator: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

Beneficiar: S.C. VAN PRO ENERGY S.R.L.

2012 PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului.




Cuprins

I. Scopul si obiectivele monitorizarii ..................................................3

II. Zona de studiu ................................................................................3

III. Perioada de studiu .........................................................................5

IV. Metodele de lucru ..........................................................................6

V. Analiza si interpretarea datelor ..................................................11

VI. Concluzii .......................................................................................54

VII. Recomandari...............................................................................55

VIII. Persoanele/organizatiile implicate in monitorizare ...............56

Bibliografie: ........................................................................................60

Anexa nr. 1..........................................................................................65

Anexa nr.2...........................................................................................66




I. Scopul si obiectivele monitorizarii

Scopul studiului efectuat este realizarea monitorizarii biodiversitatii, la nivelul

suprafetei aferente parcului eolian, situat in extravilanul comunei Greci, beneficiar

S.C. VAN PRO ENERGY S.R.L., in intervalul ianuarie - august 2012 in baza

observatiilor inregistrate in situ.

Prezentul raport de monitorizare urmareste starea, evolutia si dinamica

populatiilor de flora si fauna pe amplasament reprezintand o continuare a studiului

asupra biodiversitatii din faza PUZ, servind ca punct de reper pentru etapa ulterioara

DTAC.

II. Zona de studiu

Zona studiata este reprezentata de suprafata aferenta obiectivului, precum si

suprafete de teren din imediata vecinatate, pe o raza de cca. 500 m.

Imagine satelitara cu amplasamentul parcului eolian si zona studiata




Suprafata studiata cuprinde suprafata amplasamentului eolian la care se adauga

zonele invecinate care contin acelasi tip de habitate ca si amplasamentul. Aceste zone

invecinate reprezinta de fapt zonele martor care sunt un punct de referinta intre

situatia initiala din cadrul amplasamentului si cea finala, reprezentata de exploatarea

parcului eolian. In functie de datele colectate din zona amplasamentului si zonele

martor, eventualele diferente dintre datele analizate vor evidentia evolutia

biodiversitatii din zona studiata odata cu punerea in functiunea a acestuia.

Date generale privind obiectivul ce se implementeaza

Amplasamentul analizat este situat in extravilanul comunei Greci, judetul

Tulcea. In faza PUZ, pe amplasament, potrivit studiului de fezabilitate si a studiului

anemometric, s-a propus montarea a 24 turbine eoliene cu o putere activa nominala de

2,5 MW/generator pentru care au fost stabilite coordonatele geodezice proprii.

Turbinele au fost numerotate de la 1 la 24, fiecare turbina avand propriile coordonate

geodezice – sistem Stereo 1970 prezentate in tabelul urmator:

TURBINE Y X T1 408098.909 755764.682 T2 408351.382 755951.319 T3 408651.382 755951.319 T4 408864.005 756162.486 T5 409099.338 756348.546 T6 410059.017 756288.820 T7 410335.802 756314.161 T8 410520.633 756152.338 T9 410749.707 755926.243 T10 410213.285 756024.657 T111 410087.512 755747.266 T12 410360.312 755582.983 T13 410470.301 755859.117 T14 410654.777 755622.482 T15 410867.728 755355.244 T16 409754.027 755927.072 T17 409800.473 756203.670 T18 409538.212 756049.249 T19 409317.432 756152.053 T20 409094.114 755931.167




T21 408837.427 755701.638 T22 408417.432 755452.053 T23 408593.663 755287.736 T24 408815.536 755033.453

Parcul eolian este situat integral in interiorul ROSPA0073 Macin-Niculitel si in

interiorul ROSCI0123 Muntii Macinului; conform documentatiei PUZ,

amplasamentul studiat se afla la o distanta de aproximativ 500 m fata de limita

Parcului National Muntii Macin.

Imagine satelitara cu amplasarea parcului fata de Ariile Naturale Protejate

III. Perioada de studiu

Prezentul raport de monitorizare a fost realizat in baza observatiilor

inregistrate la nivelul zonei parcului eolian, beneficiar S.C. VAN PRO ENERGY

S.R.L, in intervalul ianuarie - august 2012.




IV. Metodele de lucru

Metode utilizate in efectuarea monitorizarii

In urma deplasarilor pe teren s-a urmarit starea, evolutia si dinamica

populatiilor de flora si fauna de pe amplasament, pentru completarea bazei de date ce

va servi ca punct de reper pentru etapele ulterioare de monitorizare inclusiv in timpul

desfasurarii lucrarilor de constructie, dar si in faza de exploatare a parcului.

Zona studiata este reprezentata de suprafata aferenta parcului eolian, precum si

suprafete de teren din imediata vecinatate, pe o raza de cca. 500 m, suprafete ce contin

aceleasi tipuri de habitate ca si amplasamentul, sau habitate asemanatoare cu cele

existente incadrul amplasamentului. Aceste zone invecinate repezinta de fapt zonele

martor care sunt un punct de referinta intre situatia initiala din cadrul amplasamentului

si cea finala reprezentata de parcul eolian in functiune.

In functie de datele colectate in zona amplasamentului si zonele martor,

eventualele diferente dintre datele analizate vor evidentia evolutia biodiversitatii de pe

amplasametul parcului odata cu punerea in functiune a acestuia.

In vederea monitorizarii amplasamentului in perioada premergatoare

constructiei ansamblului eolian, s-au efectuat deplasari pe teren in intervalul ianuarie -

august 2012, astfel:

1. pasari cuibaritoare: un numar de 4 deplasari acoperind atat perioada de

cuibarit cat si cea de crestere a puilor;

2. pasari de pasaj (migratoare): un numar de 6 deplasari pentru perioada de

migratie (migratia de primavara) care au cuprins inceputul, varful si sfarsitul acestei

perioade;

3. pasari oaspeti de iarna: un numar de 5 deplasari, vizand venirea pasarilor in

cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare si plecarea lor catre locurile de

cuibarit;




4. pasari sedentare: monitorizare in cadrul deplasarior pentru pasari cuibaritoare

si cele care ierneaza;

5. mamifere: monitorizare in cadrul deplasarilor pentru avifauna;

6. herpetofauna: monitorizarea cuprinde perioadele de intrare si iesire din

hibernare/estivare, hranire si reproducere (aprilie-septembrie)- 3 deplasari

5. vegetatia prevernala si vernala : 4 deplasari;

6. vegetatia estivala si serotinala: 5 deplasari.

Programul de monitorizare s-a desfasurat astfel incat sa releve date referitore la

toate categoriile de animale posibil a fi prezente in cadrul ampalsamentului parcului

eolian si anume: nevertebrate, amfibieni, reptile, pasari cuibaritoare sau oaspeti de

vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari migratoare (specii de pasaj),

care pot migra pe deasupra amplasamentului, lilieci care ar putea migra prin zona,

mamifere (altele decat chiropterele).

Perioadele recomandate in care se efectuaza monitorizarile faunei Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec.

Nevertebrate

Amfibieni

Reptile

Pasari cuibaritoare

Pasari sedentare

Pasari de pasaj

Pasari care ierneaza

Lilieci Mamifere (altele decat liliecii)

Perioada favorabila

Perioada nefavorabila Perioada de hibernare in adaposturi

Pentru speciile de pasari, desi se cunosc perioadele favorabile evaluarii fiecarei

categorii (cuibaritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine sa nu se stabileasca date

stricte de colectare a datelor pe teren deoarece factorii climatici sau alti factori externi




pot influenta dinamica pasarilor, iar aceste date stricte pot influenta negativ calitatea

datelor obtinute.

Planul de monitorizare al faunei contine mai multe particularitati in functie de

gruparea taxonomica, asa cum sunt relevate in tabelul urmator, fiecare obiectiv stabilit

fiind masurabil prin intermediul indicatorilor specifici.

Monitorizarea speciilor de pasari s-a realizat prin metoda transectului

combinata cu metoda punctului fix; metoda punctului favorabil (Vantage point). De

asemenea, s-a aplicat metoda Land Use care presupune notarea tipurilor de habitate

din km in km de pe parcursul unui transect. Aceasta metoda s-a corelat cu datele

colectate prin metotoda transectelor pentru a analiza relatia specie – habitat.

Pentru monitorizarea herpetofaunei s-au urmat transecte vizuale, iar periodic au

fost analizate suprafete de control situate la intervale regulate precum si transecte

auditive (pentru masculii de broaste). Investigarea unei suprafete a avut o durata

medie de 5 minute necesare pentru inregistrarea eventualei prezente a exemplarelor de

amfibieni si/sau reptile, numarul de exemplare active, fiind luate in considerare si

informatiile complementare privind tipul de habitat, gradul de acoperire al suprafetei

cu vegetatie, specificul substratului etc.

In cazul amfibienilor, pentru evitarea traumatismelor legate de amputarea unei

falange (metoda general utilizata pentru marcare) s-a utilizat metoda fotografierii

desenului ventral sau dorsal pentru recunoasterea individuala ulterioara. De asemenea,

in cazul reptilelor (saurieni si ofidieni) s-a procedat la fotografierea macro a pileusului

pentru recunoasterea individuala ulterioara si s-au inregistrat eventualele semne

particulare ale indivizilor.

Monitorizarea speciilor de mamifere s-a efectuat prin metoda transectelor

liniare, a cautarii active si a statiilor de urme. Evaluarea prezentei s-a realizat atat pe

baza observariilor directe cat si a urmelor lasate de animale (excremente, urme pe

pamant/zapada, ramasite, galerii etc.). Parcurgerea transectelor s-a realizat in toate

sezoanele pentru a mari posibilitatea de detectie a speciilor. Au fost selectate transecte




realizate repetat, in vederea estimarii detectabilitatii si a curbelor de acumulare de

specii, utilizate ca si criteriu de completare al inventarului.

Planul de monitorizare a speciilor tinta a fost elaborat astfel incat sa asigure

evaluarea periodica a statutului de conservare, sa permita initierea proactiva a unor

masuri de conservare, sa permita corectarea rapida a masurilor de management si sa

poata fi aplicat cu costuri rezonabile de catre beneficiar. Planul de monitorizare

cuprinde parametri vizati (populationali si de habitat), metoda de inregistrare a

parametrilor, metode de stocare si interpretare a parametrilor, frecventa etc.

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate s-a realizat pe transecte

itinerante astfel incat sa fie acoperita o suprafata cat mai mare. Vizitele de studiu in

vederea realizarii inventarului complet al florei locale au fost efectuate periodic astfel

incat sa fie surprinse toate stadiile de vegetatie si cele mai multe specii existente.

Datele colectate din teren au fost completate cu date bibliografice. Pentru taxonii greu

identificabili in teren, acestia au fost fotografiati astfel incat sa fie posibila

identificarea ulterioara.

Pentru descrierea habitatelor au fost folosite in principal datele obtinute in

teren, sursele bibliografice precum si imagini satelitare. Au fost efectuate fotografii

sugestive care sa permita localizarea, dar si recunoasterea tipului de habitat.

Metodologia si aparatura folosita:

- Observatii directe, indirecte si colectari de probe;

- Observatii cu ajutorul binoclurilor si efectuarea de fotografii – pentru a

putea observa si/sau inregistra fenomenele ce se petrec in viteza, la distante mai mari

sau care vor necesita o analiza ulterioara mai amanuntita, observatii ce pot perimte

surprinderea etologiei diferitelor specii din fauna existenta, fara ca rezultatele sa fie

influentate de prezenta observatorului.

In cadrul vizitelor de studiu pe teren se folosesc: fileu entomologic; binocluri

BAIGISH; NIKON; BUSHNELL; GPS GARMIN 60CSx; ; luneta Celestron Ultima




80 ; statie meteo portabila SKYWATCH ATMOS, aparate foto Fujifilm F50 12 MP,

Fujifilm A800 8MP, Olympus SP-600UZ 12 MP; GE X5 14,1 MP; NIKON D3000

10,2 MP obiectiv 70-300 mm; CANON Easy Share SX-30 14 MP; CANON EOS 550

D 18 MP OBIECTIV 18-270 mm; NIKON D80 10,2 MP.

- Analize si sinteze ulterioare realizate pe baza primelor doua metodologii, cu

rolul de a centraliza, verifica si interpreta datele obtinute din teren.

- Corelarea cu datele bibliografice existente - procedura parcursa in fiecare

etapa de monitorizare ce are rolul de a veni in sprijinul observatorului inca dinaintea

inceperii observatiilor in teren (date generale cu privire la biodiversitatea locala sau

regionala), in timpul acestora (folosirea determinatoarelor) sau in cadrul analizelor si

sintezelor ce decurg in urma observatiilor in teren (corelari cu rezultate ale unor

monitorizari de parcuri eoliene din tara si strainatate).

In concluzie, aceste corelari permanente cu alte date bibliografice existente

intervin sensibil in vederea obtinerii unor rezultate cat mai verosimile ale

monitorizarii efectuate.

Echipele de monitorizare sunt alcatuite din 2 biologi, un ecolog si un

inginer, iar autoturismele folosite pentru deplasare sunt doua DACIA Logan

(culoare alb -1.4MPI, respectiv albastru 1.5 DCI) si SKODA Octavia 4x4.

Mentionam faptul ca in toate deplasarile realizate pentru intocmirea prezentului

Raport s-au urmarit speciile de fauna protejata si neprotejata, evolutia habitatelor

existente, observatiile fiind realizate din puncte fixe, pe itinerar, observatii zonale

si observatii simultane asupra unor zone similare. Trebuie mentionat faptul ca

monitorizarea va continua, folosindu-se aceleasi metode, in vederea mentinerii unei

continuitati a datelor obtinute si o verificare in timp a acuratetei datelor.




V. Analiza si interpretarea datelor

A fost evidentiata prezenta in zona de studiu a pajistilor stepice ruderalizate si a

terenurilor cultivate situate la baza dealurilor. Pe coastele insorite ale dealurilor s-a

remarcat o prezenta ridicata a gramineelor din alianta Festucion valesiacae in special

Botriochloa ischaemum, Stipa capillata, Chrysopogon gryllus, Agropyron cristatum.

Stana de oi situata in zona amplasamentului

La nivelul stancariilor de pe culmile dealurilor predomina briofitele si

lichenofitele precum si specii de cormofite saxicole: Moehringia grisebachii,

Campanula romanica, Sempervivum ruthenicum, Scleranthus perennis, Sedum sp.,

Dianthus nardiformis.

In lunile ianuarie – februarie, in urma parcurgerii traseelor de monitorizare au

fost observati la adapostul stancilor reprezentanti ai familiilor Crassulaceae (Sedum

sp., Sempervivum ruthenicum) si Aspleniaceae (Asplenium trichomanes) care si-au

pastrat organele vegetative aeriene verzi, precum si muschi si licheni ce acopera intr-o

proportie mare suprafetele cu piatra.




Dianthus nardiformis Campanula romanica

In ceea ce priveste vegetatia de stancarie caracteristica habitatului, trebuie

mentionat faptul ca aceasta ocupa suprafetele din zonele colinare inalte, acolo unde

sunt prezente aflorimente de roca.

Avand in vedere ca in luna martie s-au inregistrat conditii climaterice

nefavorabile (de lunga durata) in raport cu alti ani, in luna aprilie, covorul vegetal a

prezentat in general semne slabe de dezvoltare.

Aspect al vegetatiei in luna martie




Pe suprafetele ocupate de pasuni domina speciile ierboase xerofile si

xeromezofile caracteristice zonei de stepa, sporadic fiind observata vegetatia arbustiva

alcatuita din reprezentanti ai genului: Crataegus, Rosa

Aspect al vegetatiei in luna iulie

In structura covorului vegetal de pe versantii analizati domina urmatoarele

specii caracteristice pajistilor stepice secundare: Botriochloa ischaemum, Stipa

capillata, Agropyron cristatum, Eryngium campestre, Bromus tectorum, Centaurea

difussa, Teucrium polium, Linaria genistifolia.

Silene compacta




In urma observatiilor efectuate in zona studiata au fost identificate un numar de

157 de specii de plante apartinand increngaturii Spermatophyta (plante superioare)

incadrate sistematic in 43 de familii si 32 de ordine :

Incadrare taxonomica Nr

Crt. Specie Familie Ordin

1. Consolida regalis 2. Ranunculus illyricus 3. Nigella arvensis

Ranunculaceae

RANUNCULALES

4. Papaver rhoeas Papaveraceae 5. Fumaria officinalis Fumariaceae

PAPAVERALES

6. Cannabis ruderalis Cannabaceae 7. Morus nigra Moraceae

URTICALES

8. Quercus pubescens Fagaceae FAGALES 9. Dianthus nardiformis 10. Kohlrauschia prolifera 11. Holosteum umbellatum 12. Moehringia grisebachii 13. Portulaca oleracea 14. Salsola kali 15. Stellaria media 16. Scleranthus perennis 17. Silene compacta

Caryophyllaceae

18. Amaranthus retroflexus 19. Ceratocarpus arenarius

Amaranthaceae

20. Chenopodium album 21. Atriplex patula 22. Atriplex tatarica

Chenopodiaceae

CARYOPHYLLALES

23. Polygonum aviculare 24. Rumex crispus

Polygonaceae POLYGONALES

25. Limonium gmelinii Plumbaginaceae PLUMBAGINALES 26. Sempervivum ruthenicum 27. Sedum acre 28. Sedum caespitosum

Crassulaceae

SAXIFRAGALES

29. Agrimonia eupatoria 30. Crataegus monogyna 31. Potentilla astracanica 32. Potentilla argentea 33. Padus mahaleb 34. Rosa canina 35. Sanguisorba minor 36. Cotoneaster integerrima

Rosaceae

ROSALES

37. Vicia cracca




38. Astragalus onobrychis 39. Ononis spinosa 40. Trifolium campestre

Fabaceae FABALES

41. Euphorbia seguierana 42. Euphorbia agraria 43. Euphorbia helioscopia 44. Euphorbia nicaeensis

Euphorbiaceae

EUPHORBIALES

45. Haplophyllum suaveolens Rutaceae RUTALES 46. Ailanthus altissima Anacardiaceae 47. Tribulus terestris Zygophyllaceae

RUTALES

48. Erodium cicutarium Geraniaceae GERANIALES 49. Linum austriacum 50. Linum flavum

Linaceae LINALES

51. Daucus carota 52. Eryngium campestre 53. Falcaria vulgaris 54. Orlaya grandiflora 55. Torilis arvensis

Apiaceae

APIALES

56. Hypericum perforatum Hypericaceae THEALES 57. Hibiscus trionum 58. Malva neglecta

Malvaceae MALVALES

59. Viola odorata Violaceae VIOLALES 60. Reseda lutea Resedaceae 61. Alyssum alyssoides 62. Berteroa incana 63. Capsella bursa-pastoris 64. Lepidium perfoliatum 65. Lepidium campestre 66. Diplotaxis tenuifolia 67. Thlaspi perfoliatum 68. Thlaspi arvense

Brassicaceae

CRUCIFERALES

69. Anagallis arvensis 70. Anagallis foemina

Primulaceae

PRIMULALES

71. Vinca herbacea Apocynaceae 72. Cynanchum acutum Asclepiadaceae

GENTIANALES

73. Solanum nigrum 74. Hyoscyamus niger

Solanaceae

75. Cuscuta europaea Cuscutacea 76. Convolvulus arvensis 77. Convolvulus cantabricus

Convolvulaceae

SOLANALES

78. Ajuga chamaepytis 79. Ballota nigra 80. Teucrium polium 81. Teucrium chamaedris 82. Stachys annua 83. Sideritis montana

Lamiaceae




84. Salvia nemorosa 85. Salvia aethiopis 86. Salvia nutans 87. Thymus zygioides 88. Marrubium peregrinum 89. Marrubium vulgare 90. Origanum vulgare 91. Lamium purpureum 92. Lamium amplexicaule 93. Heliotropium europaeum 94. Echium italicum 95. Echium vulgare 96. Lycopsis arvensis 97. Lithospermum arvense 98. Myosotis stricta 99. Nonea pulla 100. Onosma visianii

Boraginaceae

LAMIALES

101. Plantago lanceolata Plantaginaceae PLANTAGINALES 102. Linaria genistifolia 103. Odontites vernus 104. Verbascum thapsus 105. Veronica hederifolia 106. Veronica polita 107. Veronica triphyllos

Scrophulariaceae

SCROPHULARIALES

108. Campanula romanica Campanulaceae CAMPANULALES 109. Asperula cynanchica 110. Gallium verum

Rubiaceae RUBIALES

111. Scabiosa ochroleuca Dipsacaceae DIPSACALES 112. Achillea millefolium 113. Achillea depressa 114. Achillea coarctata 115. Anthemis tinctoria 116. Artemisia austriaca 117. Artemisia absinthium 118. Bassia scoparia 119. Centaurea diffusa 120. Carduus nutans 121. Carduus acanthoides 122. Centaurea gracilenta 123. Centaurea rutifolia ssp. jurineifolia 124. Centaurea solstitialis 125. Carthamus lanatus 126. Cichorium intybus 127. Chondrilla juncea 128. Conyza canadensis 129. Echinops ruthenicus

Asteraceae

ASTERALES




130. Matricaria recurita 131. Xanthium strumarium 132. Solidago virgaurea 133. Xanthium spinosum 134. Xeranthemum annuum 135. Helichrysum arenarium 136. Inula ensifolia 137. Taraxacum officinale 138. Ornithogalum refractum 139. Muscari racemosum Liliaceae 140. Allium saxatile 141. Allium rotundum

Alliaceae LILIALES

142. Agropyron cristatum 143. Avena fatua 144. Botriochloa ischaemum 145. Bromus tectorum 146. Bromus arvensis 147. Cynodon dactylon 148. Festuca valesiaca 149. Hordeum vulgare 150. Hordeum murinum 151. Setaria viridis 152. Setaria pumila 153. Poa anuua 154. Poa bulbosa 155. Stipa capillata 156. Lolium perenne 157. Tragus racemosus

Poaceae

GRAMINALES

Din punct de vedere al gradientului de umiditate amplasamentul este

caracterizat printr-un nivel scazut al precipitatiilor. Acest fapt se reflecta prin prezenta

majoritara a speciilor de tip xeromezofil (60%) si xerofil (18%). Procentul relativ

ridicat de specii mezofile (16%) se datoreaza existentei vailor unde se pastreaza un

microclimat relativ umed.




Din analiza indicelui bioformelor, se evidentiaza dominanta terofitelor (49%) si

hemicriptofitele (37%). Prezenta ridicata a terofitelor indica inca o data impactul

antropic semnificativ din zona si existenta suprafetelor de teren in care covorul vegetal

este discontinuu.

Spectrul elementelor floristice dominat de elementele eurasiatice (41%) este

destul de eterogen, fiind prezente aici si specii pontice si chiar mediteraneene.




Procentul semnificativ de specii cosmopolite (12%) indica gradul ridicat de

antropizare a habitatelor.

Spectrul elementelor floristice

41%

9%

19%

5%

12%2%2%8%

2%

Eurasiatice

Mediteranee

Pontice

Europene

Cosmopolite

Circumpolare

Adventive

Balcanice

Altele

Fauna

Diversitatea faunistica este strans corelata cu tipurile de habitate prezente in

zona studiata. Aceasta este marginita la vest de terenuri agricole, iar la est de teritorii

stepice si aflorimente stancoase (Pietrele Mariei) aferente ROSCI0123 Muntii

Macinului si ROSPA0073 Macin – Niculitel. Din cauza faptului ca agroecosistemele

sunt predominante pe latura vestica a amplasamentului zona monitorizata este

populata de specii caracteristice, care prezinta adaptari in acest sens. Proximitatea fata

de Muntii Macinului cu bogatia de habitate pe care o gazduieste, face insa ca

biodiversitatea zonei studiate sa fie una complexa.

Practic, pe suprafata pe care vor fi amplasate centralalele eoliene sunt prezente

in mod obisnuit sau ajung in mod accidental foarte multe specii care au ca nisa

principala de habitat zone cu aflorimente stancoase, vaioagele si zonele ecotonale atat

din perimetrul monitorizat cat si din proximitatea suprafetei ce va fi ocupata de parcul

eolian.




Aspect al zonelor stancoase din aria de studiu

De asemenea, perioada pentru care se face raportarea (opt luni calendaristice) a

cuprins (fata de precedenta monitorizare) faze de maxima detectabilitate pentru o serie

de taxoni neidentificati anterior in cadrul amplasamentului.

S-a observat ca multe dintre speciile identificate pe amplasament prefera

terenurile deschise si prezinta un grad de adaptabilitate ridicat fata de activitatile

antropice. Exista insa si o categorie sensibila la orice interventie umana in zonele pe

care speciile incadrate aici o ocupa. In cele ce urmeaza se va detalia acest aspect.

Nevertebrate

Cercetarile in intreaga zona supusa monitorizarii au scos in evidenta o

compozitie foarte bogata a faunei de nevertebrate. Precizam ca nu au fost luate in

consideratie acele specii ale caror dimensiuni implica folosirea de echipamente optice

de tip lupa, microscop sau binocular sau a caror determinare necesita, de asemenea,

folosirea acestor instrumente. De asemenea, in cazul grupelor taxonomice




problematice (grupe sau specii cu statut incert, pozitie taxonomica incerta sau cerinte

de identificare strict si inalt specializate) s-a optat pentru incadrarea lor generica sub

titulatura „Nevertebrate Varia”.

Papilio machaon

Componenta specifica a faunei de nevertebrate identificata in zona studiata

Grup taxonomic Specia Crustaceea

Isopoda Porcellio scaber

Geophilus insculptus

Scolopendra cingulata Chilopoda

Lithobius forficatus

Latrodectes tredecimguttatus Salticus scenicus

Robertus arundineti Salticus cingulatus

Araneus diadematus Sitticus helveolus

Argiope bruennichi Lycosa radiata

Argiope lobata Bianor aurocinctus

Alopecosa accentuata Chalcoscirtus nigr

Alopecosa pulverulenta Euophrys frontalis

Arctosa cinerea

Aranea

Arctosa maculata

Odonata Sympetrum sanguineum

Mantodea Mantis religiosa

Dermaptera Forficula auricularia




Tettigonia viridissima Podisma pedestris

Tettigonia caudata Calliptamus italicus

Platycleis affinis Calliptamus barbarus

Ephippiger ephippiger Asiotmethis muricatus

Metrioptera affinis Acrida hungarica

Decticus albifrons Oedalus decorus

Decticus verrucivorus Acrotylus insubricus

Bradyporus dasypus Oedipoda coerulescens

Oecanthus pellucens Oedipoda germanica

Orthoptera

Gryllus campestris Podisma pedestris

Cicada (Tibicen) plebeja Agallia laevis

Tibicina haematodes Balclutha punctata

Cercopsis sanguinolenta Mocuellus collinus

Lepyronia coleoptrata Aphrophora alni

Homoptera

Neophilaenus lineatus

Phytocoris tiliae Phyllomorpha laciniata

Calocoris fulvomaculatus Camptopus lateralis

Brachycoleus decolor Rhopalus subrufus

Systellonotus triguttatus Geotomus punctulatus

Lygus rubicundus Legnotus picipes

Orthops kalmi Eurygaster austriaca

Tingis auriculata Rubiconia intermedia

Dicranocephalus setulosus Pentatoma rufipes

Heteroptera

Eurydema ornate

Cicindela germanica Staphilinus olens

Amara ingenua Cardiophorus discicollis

Licinus punctulatus Melanothus brunnipes

Brachynus bayardi Rhagonycha fulva

Calosoma inquisitor Argopus ahrensi

Carabus violaceus Chrysomela fastuosa

Harpalus modestus Meloe proscarabeus

Harpalus anxius Meloe violaceus

Zabrus tenebrioides Cantaharis sp.

Bidessus nasutus Mylabris variabilis

Agapanthia cyanarae Chlorophorus varius

Coleoptera

Coccinella septempunctata Coccinella septempunctata




Clytus rhamni Scarabeus affinis Dorcadion (Pedestredorcadion) pedestre Gymnopelurus mopsus Dorcadion fulvum canaliculatum Geotrupes mutator

Judolia erratica Epicometis hirta

Phyrrhidium sanguineum Adalia bipunctata

Purpuricenus kaehleri Strangalina attenuata

Saperda scalaris

Myrmeleon formicarius Neuroptera

Megistopus flavicornis

Mecoptera Panorpa communis

Zygaena punctum Satyrium w-album

Synanthedon myopaeformis Lycaena phlaeas

Lasiocampa quercus Lycaena dispar rutila

Angerona prunaria Cupido osiris

Anticlea badiata Celastrina argiolus

Ascotis selenaria Pseudophilotes bavius hungaricus

Catarhoe rubidata Maculinea arion

Lymantria dispar Plebejus argus

Arctia caja Plebejus idus

Acherontia atropos Polyommatus icarus

Sphinx ligustri Satyrus (Hipparchia) fagi

Deilephila (Pergesa) elpenor Satyrus (H.) syriaca

Macroglossum stellatarum Apatura metis

Thymelicus lineolus Polygonia c-album

Hesperia comma Argynnis lathonia

Vanessa atalanta Argynnis aglaja

Vanessa (Cynthia) cardui Argynnis paphia

Inachis io Argynnis pandora

Melitaea cinxia Pieris rapae

Papilio machaon Colias erate

Iphiclides podalirius Colias hyale

Leptidea sinapis Colias croceus

Lepidoptera

Anthocaris cardamine Pieris brassicae

Tipula (Lunatipula) helvola Leptogaster cylindrica Diptera Calliphora vomitoria Epitriptus cingulatus




Tabanus bifarius Dischistus breviusculus

Haematopota pluvialis Systoechus sulphureus

Dioctria liturata Sciapus albifrons

Pycnopogon fasciculatus Chrysotoxum vernale

Paragus haemorrhosus

Barichneumon derogator Vespa crabro

Ichneumon leucopeltis Paravespula germanica

Scolia flavifrons Bombus agrorum

Nysson scalaris Bombus terrestris

Ammophila viatica Bombus lapidarius

Himenoptera Ammophila sabulosa

Gymnopleurus mopsus Argynnis lathonia

Acrida ungarica Oedaleus decorus

Dintre speciile enumerate mai sus, Lycaena dispar este mentionata in Anexa II

a Directivei Habitate (92/43/EEC), respective Anexa 3 si 4A OUG 57/2007. Acesta




specie a fost observata in zonele cu pajisti stepice, zone situate atat pe terenul pe care

va fi amplasat viitorul parc eolian, cat si in vecinatatea acestuia.

Numarul mare de Lepidoptere (fluturi) dovedeste de asemenea abundenta

speciilor de plante gazda, ale larvelor acestora si ofera o imagine si asupra

componentei specifice a fitotaxonilor din zona cercetata.

Colias hylae Argynis pandora

In ceea ce priveste nevertebratele observate pe suprafata monitorizata, situatia

se prezinta ca in graficul de mai jos:

2% 9%1%

11%

5%

10%

21%1%

26%

8%6%

Chilopoda Aranea Mantodea Orthoptera Homoptera Heteroptera

Coleoptera Neuroptera Lepidoptera Diptera Himenoptera

Analiza calitativa a faunei de nevertebrate din perimetrul supus monitorizarii




Dupa cum se observa, ponderea cea mai mare o au speciile de lepidoptere,

urmate de coleoptere si heteroptere. Acest lucru se explica prin bogatia de plante

gazda (pentru lepidoptere) si multitudinea niselor de hrana si habitat (pentru toate

celelalte grupe). Dinamica observatiilor a urmat dinamica sezoniera, practic cele mai

multe speci de nevertebrate fiind observate in lunile de primavara si de vara.

In ceea ce priveste fauna de vertebrate, situatia este prezentata succint in tabelul

de mai jos:

Nr. crt

Denumire stiintifica

OUG 57/2007

Categorie SPEC

Categorie IUCN

CLASA AMPHIBIA

Ordinul ANURA

Familia BUFONIDAE

1 Bufo viridis

(broasca raioasa verde) Anexa 4 A - LC

Familia HYLIDAE

2 Hyla arborea (brotacelul)

Anexa 4 A - LC

Familia PELOBATIDAE

3 Pelobates fuscus

(broasca sapatoare bruna) Anexa 3, 4A

VU

CLASA REPTILIA

Ordinul SQUAMATA

Familia LACERTIDAE

4 Podarcis taurica (soparla de iarba)

Anexa 4A - LC




5 Lacerta viridis

(gusterul) Anexa 4A - LC

Familia COLUBRIDAE

6 Dolichophis (Coluber) caspius

(sarpele rau) Anexa 4A - LC

7 Elaphe quatuorlineata (sauromates) (balaur)

Anexa 3, 4A - CR

8 Natrix natrix

(sarpele de casa) - - LC

Familia VIPERIDAE

9 Vipera ammodytes montandoni

(vipera cu corn) Anexa 4A CR

Ordinul TESTUDINES

Familia TESTUDINIDAE

10 Testudo graeca

(broasca testoasa dobrogeana) Anexa 3, 4 A - VU

CLASA AVES

Ordinul PASSERIFORMES

Familia ALAUDIDAE

11 Alauda arvensis

(ciocarlie de camp) Anexa 5C 3 LC

12 Calandrella brachydactyla

(ciocarlie de stol) Anexa 3 3 LC

13 Galerida cristata

(ciocarlan) – 3 LC

14 Melanocorypha calandra (ciocarlie

de baragan) Anexa 3 3 LC

Familia CORVIDAE

15 Corvus cornix (cioara griva)

Anexa 5C Non-Spec LC

16 Corvus frugilegus

(cioara de semanatura) Anexa 5C Non-Spec LC




17 Corvus monedula

(stancuta) Anexa 5C Non-SpecE LC

18 Pica pica (cotofana)

Anexa 5 C Non-Spec LC

19 Corvus corax

(corb) Anexa 4B Non-Spec LC

Familia EMBERIZIDAE

20 Emberiza hortulana (presura de

gradina) Anexa 3 2 LC

21 Miliaria calandra

(presura sura) Anexa 4B 2 LC

Familia HIRUNDINIDAE

22 Hirundo rustica

(randunica) – 3 LC

23 Delichon urbica (lastun de casa)

- 3 LC

Familia LANIIDAE

24 Lanius collurio

(sfrancioc rosiatic) Anexa 3 3 LC

25 Lanius excubitor (sfrancioc mare)

- 3 LC

26 Lanius minor

(sfrancioc mic, sfrancioc cu frunte neagra)

Anexa 3 2 LC

Familia MOTACILLIDAE

27 Anthus campestris

(fasa de camp) Anexa 3 3 LC

29 Motacilla flava

(codobatura galbena) Anexa 4B Non-Spec LC

Familia FRINGILLIDAE

30 Carduelis cannabina

(canepar) Anexa 4B 2 LC

31 Carduelis carduelis

(sticlete) Anexa 4B Non-Spec LC

32 Carduelis chloris

(florinte) Anexa 4B Non-SpecE LC




33 Carduelis spinus

(scatiu) Anexa 4B Non-SpecE LC

34 Fringilla coelebs

(cinteza) - Non-SpecE LC

35 Carduelis flammea

(inarita rosie) Anexa 4B Non-SpecE LC

Familia MUSCICAPIDAE

36 Oenanthe oenanthe

(pietrar sur) - 3 LC

37 Saxicola torquata (maracinar negru)

- 3 LC

Familia PASSERIDAE (PLOCEIDAE)

38 Passer domesticus

(vrabie de casa) – 3 LC

39 Passer montanus (vrabia de camp)

– 3 LC

Familia STURNIDAE

40 Sturnus vulgaris (graur comun)

Anexa 5C 3 LC

Familia PARIDAE

41 Parus major (pitigoi mare)

- Non-Spec LC

Familia SITTIDAE

42 Sitta europaea

(ticlean) Anexa 4 B Non-Spec LC

Familia SYLVIIDAE

43 Sylvia communis (silvie de camp)

- Non-SpecE LC

44 Sylvia curruca (silvie mica)

- Non-SpecE LC

45 Phylloscopus sibilatrix (pitulice sfaraitoare)

Anexa 4B 2 LC

Familia CERTHIIDAE

46 Certhia familiaris

(cojoaica) - Non-Spec LC




Familia REGULIDAE

47 Regulus regulus

(ausel) Anexa 4B Non-SpecE LC

Familia TURDIDAE

48 Turdus pilaris

(cocosar) Anexa 5C Non-SpecE LC

49 Turdus merula

(mierla) - Non-SpecE LC

Ordinul COLUMBIFORMES

Familia COLUMBIDAE

50 Streptopelia decaocto

(gugustiuc) Anexa 5C Non-Spec LC

51 Streptopelia turtur

(turturica) Anexa 5 C 3 LC

Ordinul COCULIFORMES

Familia CUCULIDAE

52 Cuculus canorus

(cuc) - Non-Spec LC

Ordinul FALCONIFORMES

Familia ACCIPITRIDAE

53 Aquila pomarina

(acvila tipatoare mica) Anexa 3 2 LC

54 Buteo buteo

(sorecar comun) - Non-Spec LC

55 Buteo rufinus (sorecar mare)

Anexa 3 3 LC

56 Buteo lagopus

(sorecar incaltat) - Non-Spec LC

57 Circaetus gallicus

(serpar) Anexa 3 3 LC

58 Circus cyaneus

(erete vanat) Anexa 3 3 LC

59 Hieraaetus pennatus

(acvila mica) Anexa 3 3 LC




Familia FALCONIDAE

60 Falco tinnunculus

(vanturel rosu, vinderel) Anexa 4B 3 LC

61 Falco vespertinus (vanturel de seara)

Anexa 3 3 NT

Ordinul CORACIIFORMES

Familia CORACIIDAE

62 Coracias garrulus (dumbraveanca)

Anexa 3 2 NT

Familia UPUPIDAE

63 Upupa epops

(pupaza) Anexa 4 B 3 LC

Familia MEROPIDAE

64 Merops apiaster

(prigorie) Anexa 4B 3 LC

Ordinul CICONIIFORMES

Familia CICONIIDAE

65 Ciconia ciconia

(barza alba) Anexa 3 2 LC

Ordinul GALLIFORMES

Familia PHASIANIDAE

66 Perdix perdix (potarniche)

Anexa 5C, 5D 3 LC

67 Phasianus colchicus

(fazan) Anexa 5C,5D Non-Spec LC

Ordinul PICIFORMES

Familia PICIDAE

68 Dendrocopos major

(ciocanitoarea pestrita mare) - Non-SPEC LC




69 Dendrocopos syriacus

(ciocanitoarea de gradina) Anexa 3 Non-SpecE LC

CLASA MAMMALIA

Ordinul RODENTIA

Familia CRICETIDAE

70 Microtus arvalis

(soarecele de camp) - - LC

Familia MURIDAE

71 Apodemus agrarius (sobolanul de camp)

- - LC

Familia SCIURIDAE

72 Spermophilus citellus

(popandau) Anexa 3, 4A - VU

Familia SPALACIDAE

73 Spalax (Nanospalax) leucodon

(orbete) Anexa 4B - DD

Ordinul LAGOMORPHA

Familia LEPORIDAE

74 Lepus europaeus (iepure de camp)

Anexa 5B - LC

Ordinul CARNIVORA

Familia CANIDAE

75 Vulpes vulpes

(vulpe) Anexa 5B - LC

76 Canis aureus

(sacal) Anexa 5A - LC

77 Canis lupus

(lupul) Anexa 3, 4A - LC

Familia MUSTELIDAE

78 Mustela putorius

(dihor comun) Anexa 5A - LC




79 Meles meles

(bursuc) Anexa 5B - LC

Ordinul EULIPOTYPHLA

Familia TALPIDAE

80 Talpa europaea

(cartita) - - LC

Familia ERINACEIDAE

81 Erinaceus concolor

(arici) - - LC

Ordinul CETARTIODACTYLA

Familia CERVIDAE

82 Capreolus capreolus

(caprioara) Anexa 5B - LC

83 Cervus elaphus (cerb carpatin)

Anexa 5B - LC

LEGENDA

OUG 57/2007:

- ANEXA 3 - specii de plante si de animale a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale

de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

- ANEXA 4 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de animale si de plante care necesita

o protectie stricta

- ANEXA 4 B - SPECII DE INTERES NATIONAL- Specii de animale si de plante care necesita o

protectie stricta

- ANEXA 5 A - SPECII DE INTERES COMUNITAR - Specii de plante si de animale de interes

comunitar, cu exceptia speciilor de pasari, a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul

masurilor de management

- ANEXA 5 B - SPECII DE ANIMALE DE INTERES NATIONAL ale caror prelevare din natura si

exploatare fac obiectul masurilor de management

- ANEXA 5 C - SPECII DE INTERES COMUNITAR a caror vanatoare este permisa




- ANEXA 5 D - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este

permisa

- ANEXA 5 E - SPECII DE PASARI DE INTERES COMUNITAR - a caror comercializare este

permisa in conditii speciale

Categorie SPEC:

SPEC 1 - specii Europene, periclitate la nivel global

SPEC 2 - specii concentrate in Europa, cu statut de conservare nefavorabil in Europa

SPEC 3 - specii ale caror populatii nu se concentreaza in Europa, cu statut de conservare nefavorabil

in Europa

Non-SPECE - specii concentrate in Europa, cu statut de conservare favorabil in Europa

Non-SPEC - specii ale caror populatii nu se concentreaza in Eruropa, cu statut de conservare

favorabil in Europa

Not Evaluated - specii neevaluate

Categorie IUCN:

Disparut (EX)

Disparut in salbaticie (EW)

Critic amenintat (CR)

Amenintat (EN)

Vulnerabil (VU)

Aproape amenintat (NT)

Nepericlitat (LC)

Date insuficiente (DD)

Neevaluat (NE)

In ceea ce priveste reptilele si amfibienii, datele de monitorizare au scos in

evidenta prezenta unui numar foarte mic de specii pe zona stricta a viitoarelor

amplasamente ale centralelor eoliene, insa in zonele invecinate acestui perimetru au

fost descoperite exemplare din toate speciile amintite anterior in studiu.




20%

40%

40%

Anexele 3, anexa 4A Anexa 4A Anexa 5A

Statutul de conservare al speciilor de amfibieni observate pe parcursul monitorizarii (conform OUG 57/2007)

Hyla arborea

De asemenea, exemplare de Lacerta viridis, Podarcis taurica si Coluber

(Dolichophis) caspius, au fost observate si pe marginea terenurilor agricole cu care

perimetrul viitorului parc eolian se invecineaza la vest.




43%

29%14%

14%

Anexa 3, anexa 4A Anexa 4A Anexele4A, 4B Nementionate in legislatie

Statutul de conservare al speciilor de reptile observate pe parcursul monitorizarii (conform OUG

57/2007)

Podarcis taurica

Vipera ammodytes montandoni




Testudo graeca

Situatia speciilor de reptile si amfibieni din zona supusa monitorizarii, conform principalelor

Liste Rosii si a legislatiei europene si romanesti

Specia

CITES

Lista Rosie IUCN

OUG 57/2007

Lista Rosie Romana

92/43 EEC

Pelobates fuscus LC 3, 4A VU Anexa IV Bufo viridis LC 4A NT Anexa IV

Hyla arborea LC 4A VU Anexa IV Testudo graeca II VU 3, 4A EN Anexa II, IVLacerta viridis LC 4A LC Anexa IV

Podarcis taurica LC 4A NT Anexa IV Coluber

(Dolichophis) caspius 4A, 4B VU Elaphe

quatuorlineata (sauromates) 3, 4A CR Anexa II, IVNatrix natrix NT LC Anexa IV

Vipera ammodytes montandoni 4A CR




Statutul de conservare pentru amfibienii din Dobrogea (Romania) bazat pe diferitele Liste

Roşii la nivel global, national, regional şi local (1Baillie şi colab. 2004, 2Iftime 2005, 3Macin

Mountains National Park Red List, Török 2006 and 4Danube Delta Biosphere Reserve Red

List, Otel 2000, 5Szekely şi colab. 2009). Categoriile de periclitare, cf. IUCN sunt: NT –

neamenintate, LC – Potential amenintate, VU – Vulnerabile, EN – Amenintate, DD – Date

deficitare.

Specia IUCN 20041

Lista Roşie Romania (2005) 2

Lista Roşie a Parcului

National Muntii Macinului

(2006)3

Lista Roşie a Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii (2000)4

Lista Roşie

Dobrogea (2009)5

Pelobates fuscus LC VU - LC VU Bufo

(Pseudepidalea) viridis

LC NT VU LC LC

Hyla arborea LC VU VU LC NT

Referitor la speciile de avifauna observate pe durata monitorizarii, prezentam

in continuare informatii suplimentare despre categoriile avifenologice din care acestea

fac parte:

Migratie (de primavara si de toamna)

Categoria avifenologica Nr. crt

Denumire stiintifica (denumire populara)

MP MT Cuibaritoare Necuibaritoare

1 Alauda arvensis Februare-

Martie Noiembrie-Decembrie

PM -

2 Calandrella

brachydactyla

Martie Octombrie OV -

3 Galerida cristata

- - S -

4 Melanocorypha

calandra

Martie Octombrie PM -

5 Corvus cornix

- - S -

6 Corvus frugilegus

- - S -




7 Corvus monedula

- - S -

8 Pica pica

- - S -

9 Corvus corax - - S -

10 Emberiza hortulana Aprilie Octombrie OV -

11 Miliaria calandra

- - PM -

12 Hirundo rustica

Aprilie Septembrie OV -

13 Delichon urbica

Aprilie Septembrie OV -

14 Lanius collurio Aprilie Octombrie OV -

15

Lanius excubitor Martie- Aprilie

Septembrie-Octombrie

PM OI

16 Lanius minor Aprilie Septembrie OV - 17 Anthus campestris Aprilie Septembrie OV -

18 Motacilla flava Aprilie Septembrie OV -

19 Carduelis cannabina Martie Octombrie PM 20 Carduelis carduelis Martie Octombrie PM

21 Carduelis chloris Martie Octombrie PM

22 Carduelis spinus Martie Octombrie PM

23 Fringilla coelebs Martie Octombrie PM

24 Carduelis flammea - - - OI 25 Oenanthe oenanthe Aprilie Septembrie OV - 26 Saxicola torquata Aprilie Septembrie OV - 27 Passer domesticus - - S - 28 Passer montanus - - S - 29 Sturnus vulgaris - - PM - 30 Parus major - - S - 31 Sitta europaea - - S - 32 Sylvia communis Aprilie Septembrie OV - 33 Sylvia curruca Aprilie Septembrie OV -

34 Phylloscopus sibilatrix Aprilie Septembrie OV - 35 Certhia familiaris - - S - 36 Regulus regulus - - S - 37 Turdus pilaris Martie Octombrie S OI 38 Turdus merula - - S - 39 Streptopelia decaocto - - S - 40 Streptopelia turtur Aprilie Septembrie OV - 41 Cuculus canorus Aprilie Septembrie OV -




42 Aquila pomarina Martie Noiembrie OV -

43 Buteo buteo Martie -

Aprilie Septembrie-Octombrie

S OI, P

44 Buteo rufinus - - PM - 45 Buteo lagopus - - - OI 46 Circaetus gallicus Martie Octombrie OV - 47 Circus cyaneus Aprilie Octombrie - OI 48 Hieraaetus pennatus Martie Octombrie OV - 49 Falco tinnunculus Martie Noiembrie OV OI 50 Falco vespertinus Aprilie Septembrie OV - 51 Coracias garrulus Mai Septembrie OV - 52 Upupa epops Martie Octombrie OV - 53 Merops apiaster Aprilie Septembrie OV - 54 Ciconia ciconia Martie Septembrie OV - 55 Perdix perdix - - S - 56 Phasianus colchicus - - S - 57 Dendrocopos major - - S - 58 Dendrocopos syriacus - - S -

LEGENDA

Migratie

MP – migratia de primavara

MT – migratia de toamna

Categoria avifenologica

OV – oaspete de vara (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru reproducere)

OI – oaspete de iarna (sosesc pe teritoriul tarii noastre pentru iernat)

RI – rar iarna

PM – partial migrator

Ac – accidental (specii ce pot fi observate in mod exceptional, majoritatea avand

arealul raspandirii foarte indepartat, iar aparitia lor este mai mult intamplatoare)

P – pasaj (specii ce pot fi observate numai in timpul migratiei lor spre siturile de

cuibarit – primavara, sau spre teritoriile de iernat – toamna, fara a avea reprezentanti

cuibaritori)




E – eratic (specii observate in afara perioadei de cuibarit, fie in cautarea hranei, fie cu

ocazia unor deplasari in afara limitelor lor obisnuite de raspandire)

S – sedentar (specii a caror prezenta este semnalata in toate lunile anului)

Prezentam in cele ce urmeaza inventarul speciilor de avifauna observate pe

intreaga perioada de monitorizare si estimarea mediei efectivelor acestora:

Nr. Crt. Specia

Aproximarea efectivelor speciilor de pasari observate pe

amplasament si in vecinatatea acestuia

1 Alauda arvensis c 2 Calandrella brachydactyla c

3 Galerida cristata c

4 Melanocorypha calandra c 5 Corvus cornix c

6 Corvus frugilegus d

7 Corvus monedula c

8 Pica pica c

9 Corvus corax a

10 Emberiza hortulana b

11 Miliaria calandra c

12 Hirundo rustica b

13 Delichon urbica a

14 Lanius collurio a

15 Lanius excubitor b

16 Lanius minor a

17 Anthus campestris c

18 Motacilla flava b

19 Carduelis cannabina b

20 Carduelis carduelis c

21 Carduelis chloris b

22 Carduelis spinus b

23 Fringilla coelebs c

24 Carduelis flammea b

25 Oenanthe oenanthe b




26 Saxicola torquata b

27 Passer domesticus c

28 Passer montanus c

29 Sturnus vulgaris c

30 Parus major b

31 Sitta europaea b

32 Sylvia communis a

33 Sylvia curruca a

34 Phylloscopus sibilatrix a

35 Certhia familiaris a

36 Regulus regulus a

37 Turdus pilaris b

38 Turdus merula a

39 Streptopelia decaocto b

40 Streptopelia turtur a

41 Cuculus canorus a

42 Aquila pomarina a

43 Buteo buteo a

44 Buteo rufinus a

45 Buteo lagopus a

46 Circaetus gallicus a

47 Circus cyaneus a

48 Hieraaetus pennatus a

49 Falco tinnunculus a

50 Falco vespertinus a

51 Coracias garrulus a

52 Upupa epops a

53 Merops apiaster b

54 Ciconia ciconia b

55 Perdix perdix b

56 Phasianus colchicus b

57 Dendrocopos major a

58 Dendrocopos syriacus a

LEGENDA:

Intervale:” -“ - 0 indivizi; a: 1-10; b: 10-30; c: 30-100; d: 100-300; e: 300-600; f:>600




Pe parcursul perioadei de monitorizare (ianuarie – august 2012) au fost

inregistrate fluctuatii ale efectivelor populatiilor de pasari observate in zona studiata,

acestea fiind determinate in mare parte de variatiile climatice sezoniere. Astfel in

sezonul rece populatiile de Corvidae si Sturnidae au fost completate cu exemplare

venite din regiunile nordice, aceleasi exemplare efectuand traseul invers primavara.

Pentru reprezentantii familiilor Laniidae, Hirundinidae si Motacillidae, finalul

sezonului rece marcheaza cresterea fireasca a efectivelor odata cu inceputul migratiei

de primavara. De asemenea s-a putut observa o dinamica sezoniera locala in cadrul

efectivelor de avifauna nemigratoare, acestea din urma retragandu-se dinspre

suprafetele cultivate (care nu mai prezinta un interes deosebit iarna), catre structuri

antropice precum: drumuri, zone locuite, cladiri parasite.

De la efectuarea primelor observatii cu scopul elaborarii studiilor de mediu

pana in prezent nu s-au inregistrat schimbari esentiale in stuctura populatiilor de pasari

pe amplasament, in regiune regasindu-se aceleasi conditii de mediu, aflate in

continuare sub influenta impactului antropic.

Cel mai bine reprezentat, pe amplasament si in vecinatate, este ordinul

Passeriformes, depasind celelalte ordine atat ca numar de specii cat si ca numar de

indivizi. Paseriformele se hranesc in mare parte cu nevertebrate mici sau seminte, dar

printre ele exista si reprezentanti in meniul carora pot intra mamifere si reptile mici,

oua sau pui de pasare si chiar cadavre.

Cele mai numeroase populatii de pasari au fost inregistrate in randul speciilor

sinantrope ce prezinta adaptari comportamentale la prezenta si activitatile umane.

Degradarea habitatelor naturale si inlocuirea acestora cu habitate antropizate au dus in

timp la scaderea numarului de nise ecologice si la o intensificare a concurentei

interspecifice, cerintele alimentare laxe precum si gradul inalt de adaptibilitate

reprezentand un avantaj al speciilor sinantrope fata de alti reprezentanti ai avifaunei.




Datorita practicarii agriculturii de tip mecanizat suprafetele cultivate nu ofera

conditii optime pentru cuibarire, dar pot oferi adapost exemplarelor juvenile si mature

fata de potentialii pradatori.

72%

3%1%

13%

4% 1% 3% 3%

Passeriformes Columbiformes Cuculiformes Falconiformes

Coraciiformes Ciconiiformes Galliformes Piciformes

Analiza calitativa a avifaunei din zona monitorizata (ordine ale clasei AVES)

Prezenta mai multor specii de rapitoare in zona studiata se datoreaza vecinatatii

amplasamentului cu Parcul National Muntii Macinului care ofera conditii de adapost,

reproducere si orientare in timpul migratiei, suprafetele de pasune din vecinatatea

amplasamentului constituind terenuri de vanatoare pentru aceste specii.

Au fost observate exclusiv specii de rapitoare diurne; acestea au fost urmarite

survoland areale largi, in special in zbor planat, stationand rar pe terenurile agricole

din vecinatatea suprafatei analizate.




0 2 4 6

Alaudidae

Corvidae

Emberizidae

Hirundinidae

Laniidae

Motacillidae

Fringillidae

Muscicapidae

Passeridae (Ploceidae)

Sturnidae

Paridae

Sittidae

Sylvidiidae

Certhiidae

Regulidae

Turdidae

Colubidae

Cuculidae

Accipitridae

Falconidae

Coraciidae

Upupidae

Meropidae

Ciconiidae

Phasianidae

Picidae

8

Diversitatea specifica a familiilor din Clasa Aves

In ceea ce priveste analiza cantitativa a faunei de mamifere, din graficul de mai

jos se observa ca, din punct de vedere al numarului de specii domina canidele (3

specii), insa numarul observatiilor privind aceste specii a fost foarte mic si in buna

parte indirect (urme). Numarul cel mai mare de observatii s-a inregistrat in cazul

rozatoarelor (Apodemus si Microtus) si intr-o oarecare masura si in cazul mustelidelor

si cervidelor. De asemenea, in vecinatatea amplasamentului viitorului parc eolian au




fost observate galerii de popandau, cat si vizuini de mustelide si canide (in acest caz

vulpi si posibil sacali).

Pe parcursul celor opt luni de monitorizare nu au fost observate in zona

monitorizata specii de lilieci, insa acest lucru nu exclude prezenta potentiala a acestora

in perimetrul vizat de viitorul parc eolian. Ne bazam aceste afirmatii pe faptul ca

zonele invecinate amplasamentului adapostesc nise de habitat favorabile liliecilor. Ne

referim aici atat la prezenta padurilor din Parcul National Muntii Macinului, cat si la

casele vechi, podurile, hambarele din localitatile Cerna, Greci, Hamcearca,

Balabancea, Nifon etc.

Statutul de conservare al speciilor de mamifere identificate in cele opt luni de

monitorizare

Nr. Crt. Specia OUG 57/2007 IUCN

1. Microtus arvalis - LC

2. Apodemus agrarius - LC

3. Spermophilus citellus Anexa 3, 4A VU

4. Spalax (Nanospalax) leucodon Anexa 4B VU

5. Lepus europaeus Anexa 5B DD

6. Vulpes vulpes Anexa 5B LC

7. Canis aureus Anexa 5A LC

8. Canis lupus Anexa 3, 4A LC

9. Mustela putorius Anexa 5A LC

10. Meles meles Anexa 5B LC

11. Talpa europaea - LC

12. Erinaceus concolor - LC

13. Capreolus capreolus Anexa 5B LC

14. Cervus elaphus Anexa 5B LC




Migratie

Caile de migratie nu sunt linii drepte, ci urmeaza de regula specificul si relieful

pamantului, tarmurile marilor, cursul fluviilor, evitand barajele constituite de muntii

inalti, marile interne si alte obstacole naturale. De obieci, aceste cai traverseaza locuri

care pot asigura hrana in timpul migratiei si locuri potrivite pentru popasuri mai lungi

sau mai scurte. Putine specii migreaza in drum continuu, majoritatea lor se deplaseaza

incet, in etape, de la un popas la altul, astfel incat drumul intreg este parcurs in

saptamani sau chiar luni intregi. Stabilirea cu exactitate a cailor de migratie este foarte

greu de realizat, deoarece aproape fiecare specie sau grup de specii isi are propria sa

cale de migratie.

Totusi datorita observatiilor constante si a metodei inelarii ( de actualitate fiind

si utilizarea metodei de urmarire prin satelit) s-au constatat si s-au conturat o serie de

cai sau drumuri de ansamblu pentru un grup de specii. In Delta Dunarii se intalnesc si

se incruciseaza mai multe cai de migratie. Pozitia Deltei si cea a stramtorii Bosfor a

determinat convectarea mai multor drumuri de migratie.

Astfel mai mult de jumatate din pasarile Eurasiei nordice trec prin Dobrogea si

Delta Dunarii. Drumurile de pasaj in front larg din Europa Nordica sunt concentrate ca

intr-o palnie uriasa prin Bosfor, ca sa se desfaca iarasi dupa trecerea acestei stramtori,

intr-o multime de cai, mai largi sau mai inguste. Modul si timpul desfasurarii

migratiei, forma si marimea stolurilor migratoare variaza foarte mult in functie de

familie, gen, specie sau chiar categorie de varsta. Unele specii migreaza in front larg,

pe cand altele efectueaza migratia pe cai inguste, pe directii bine determinate. Unele

specii migreaza in grupuri, altele solitar, in timpul noptii sau a zilei. La multe specii,

la inceputul migratiei pleaca numai pasarile tinere, cum este cazul la graur (Sturnus

vulgaris) si numai dupa acea migreaza si pasarile adulte, astfel incat la aceasta specie

perioada de migratie este lunga.

Unele specii de pasari pot fi intalnite in migratie noaptea si fiecare individ

singur, precum privighetoarea (Luscinia luscinia), cucul (Cuculus canorus), pupaza




(Upupa epops) etc. Aceste pasari se odihnesc in timpul zilei, cand se hranesc din

abundenta. Unele specii migreaza tot noaptea dar in grupuri mici, precum prepelita

(Coturnix coturnix), ciocarliile (Alaudidae), randunicile si majoritatea Paseriformelor.

Dintre rapitoarele de zi, migreaza solitar speciile precum sorecarul comun, vanturelul

rosu, gaia rosie etc.

Atat in migratia de toamna cat si in cea de primavara pasarile urmeaza

intinerarii si directii bine determinate, uneori foarte specifice, care sunt intotdeauna in

functie de pozitia cartierelor de iernare fata de teritoriile de cuibarit si in functie de

obstacolele naturale intalnite pe parcursul migratiei. In ceea ce priveste caracterul de

primavara al migratiei, observatiile si inelarile au demonstrat ca migratia decurge in

etape mai mici sau mai mari, intercalata cu zile de popasuri si de hranire. Conditiile

meteorologice au o influenta insemnata asupra desfasurarii migratiei, timpul bun o

favorizeaza, iar timpul ploios, racoros si ceata o defavorizeaza. Ploile mari, cu durata

lunga pot opri migratia, iar ceata ori opreste pasarile din migratie ori le deviaza de la

directia initiala.

In caz de ceata pasarile zboara la inaltimi foarte mici, de unde pot urmari cu

usurinta configuratia reliefului. Vantul favorabil accelereaza migratia, iar furtunile o

opresc sau dezorganizeaza formatiile de zbor. Scaderile bruste de temperatura pot opri

pasarile din migratie, le pot sili sa se reintoarca pe drumul efectuat pana atunci sau pot

cauza mortalitate. Viteza si inaltimea de zbor in timpul migratiei variaza cu specia si,

in general, cu talia pasarilor. S-a constat pe baza folosirii radarelor ca in migratiile

lungi pasarile nu zboara cu viteze maxime. Spre exemplu drepneaua neagra si

randunica migreaza cu 100 -150 km/h, barza alba – 75km/h, soimul calator cu 60

km/h etc. In timpul migratiei pasarile mici nu zboara la inaltimi mai mari de 100 –

300m, cele mari pot atinge 400 – 800 m, gastele si berzele 1000 – 2000 m, dar toate

aceste altitudini pot varia in functia de geografia zonei si de conditiile meteorologice.




Upupa epops (pupaza)

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona Muntilor Macin s-au avut in

vedere atat datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum

„Migratia Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si

migratia pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica) precum si

informatiile din diverse studii (”Fundamentarea normelor privind turbinele

eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate

si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea” - INCDD”,

„Raport de activitate – Evaluarea populatiilor de pasari din Parcul National Muntii

Macin” – Grupul Milvus).




Pozitionarea parcului eolian si directiile migratiei de primavara

In tabelul de mai jos sunt prezentate datele referitoare la:

- speciile de pasari migratoare identificate,

- efectivele recenzate/estimate

- calendarul deplasarilor in cadrul carora au fost identificate speciile de pasari.

Monitorizare din timpul migratiei de primavara

Nr. Crt

Specia OUG 57/2007

Februarie Martie Aprilie Total observatii

1. Alauda arvensis Anexa 5 C 0 12 22 34 2. Calandrella

brachydactyla Anexa 3 0 3 56 59

3. Galerida cristata – 0 9 28 37

4. Melanocorypha calandra Anexa 3 0 11 26 37

5. Corvus cornix Anexa 5C 27 8 12 47




6. Corvus frugilegus Anexa 5C 89 36 12 137

7. Corvus monedula Anexa 5C 6 21 29 56

8. Pica pica Anexa 5 C 4 22 18 44

9. Corvus corax Anexa 4B 2 4 5 11

10. Emberiza hortulana Anexa 3 6 10 13 29

11. Miliaria calandra Anexa 4B 10 12 22 44

12. Hirundo rustica - 0 2 28 30

13. Delichon urbica - 0 0 7 7

14. Lanius collurio Anexa 3 0 1 7 8

15. Lanius excubitor - 1 4 8 13

16. Lanius minor Anexa 3 0 1 0 1

17. Anthus campestris Anexa 3 2 15 31 48

18. Motacilla flava Anexa 4B 0 6 13 19

19. Carduelis cannabina Anexa 4B 3 10 17 30

20. Carduelis carduelis Anexa 4B 2 8 17 27

21. Carduelis chloris Anexa 4B 5 12 34 51

22. Carduelis flammea Anexa 4B 5 8 - 13

23. Carduelis spinus Anexa 4B 1 7 12 20

24. Fringilla coelebs - 6 28 12 46

25. Oenanthe oenanthe - 0 2 21 23

26. Saxicola torquata - 1 3 2 6

27. Passer domesticus - 34 54 59 147

28. Passer montanus - 9 14 29 52

29. Sturnus vulgaris Anexa 5C 132 56 29 217

30. Parus major - 3 12 11 26

31. Sitta europaea Anexa 4B 0 3 9 12

32. Sylvia communis - 0 1 1 2

33. Sylvia curruca - 0 1 3 4

34. Phylloscopus sibilatrix Anexa 4B 0 2 5 7

35. Certia familiaris - 3 1 1 5

36. Regulus regulus Anexa 4B 4 3 0 7

37. Turdus pilaris Anexa 5C 16 4 11 31

38. Turdus merula - 1 5 3 9

39. Streptopelia decaocto Anexa 5C 7 5 15 27

40. Streptopelia turtur Anexa 5 C 0 1 2 3

41. Cuculus canorus - 0 1 2 3

42. Aquila pomarina Anexa 3 0 1 1 2

43. Buteo buteo - 1 2 1 4




44. Buteo rufinus Anexa 3 2 4 3 9

45. Buteo lagopus - 4 1 - 5

46. Circaetus gallicus Anexa 3 0 1 3 4

47. Circus cyaneus Anexa 3 4 3 0 7

48. Hieraaetus pennatus Anexa 3 0 2 4 6

49. Falco tinnunculus Anexa 4B 0 1 3 4

50. Falco vespertinus Anexa 3 0 2 2 4

51. Coracias garrulus Anexa 3 0 1 7 8

52. Upupa epops Anexa 4B 0 2 5 7

53. Merops apiaster Anexa 4B 0 3 19 22

54. Ciconia ciconia Anexa 3 0 4 16 20

55. Perdix perdix Anexa 5 C, 5D

1 6 19 26

56. Phasianus colchicus Anexa 5 C, 5D

2 8 12 22

57. Dendrocopos major - 0 1 1 2

58. Dendrocopos syriacus Anexa 3 1 1 1 3

Punctul de observare Priopcea este situat in nordul Dobrogei pe ruta Via

Pontica. Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea

termicelor in zilele insorite, iar culmile abrupte ale dealului Priopcea deviaza vantul

(in special vantul dinspe NE si NV) creand curenti verticali pe care pasarile ii

utilizeaza pentru mentinerea altitudinii de zbor.

Utilizarea curentilor ascendenti din zona culmilor Pricopanului, Priopcea,

Ghiunaltu si Tutuiatul, in general de pasarile de talie mare pentru a castiga in inaltime,

nu va fi impiedicata de realizarea si functionarea obiectivului analizat, ca urmare a

distantei dintre cele doua locatii (7,2 km de la zona de interfluvii unde se amplaseaza

parcul eolian si zona Culmea Pricopanului, 6,04 km fata de culmile Ghiunaltu si

Tutuiatul, 3,09 km fata de culmea Priopcea).

In ceea ce priveste speciile de avifauna de interes comunitar mentionate in

Formularul Standard SPA Macin Niculitel, precizam faptul ca cea mai importanta

zona pentru ecologia speciilor (principal loc de hranire, reproducere, concentrare a

populatiilor speciilor de pasari) este reprezentata de Parcul National Muntii Macinului




(zona impadurita). Astfel, zona impadurita asigura adapost si conditii favorabile

pentru cuibarit reproducere si hranire speciilor de paseriforme si reprezinta reper in

orientarea pasarilor migratoare pe rutele de migratie Via Pontica.

Anthus campestris Buteo rufinus




VI. Concluzii

Mentionam ca aceste concluzii sunt partiale si vor fi verificate si/sau completate

ulterior in urma parcurgerii urmatoarelor etape ale monitorizarii:

Habitatele identificate in zona studiata sunt supuse permanent (chiar si in sezonul

hiemal) unor presiuni antropice semnificative exercitate in special prin

suprapasunatul vegetatiei stepice.

Vaile cu Crataegus monogyna, Quercus pubescens, Carpinus orientalis pot

furniza locuri de odihna si adapost pentru diversi reprezentanti ai faunei locale.

Dintre cele 83 specii de vertebrate observate in zona studiata, majoritatea sunt

pasari (58), dintre acestea dominante fiind paseriformele.

Din punct de vedere al numarului de indivizi pe amplasament domina speciile

sinantrope de pasari, ceea ce denota impactul antropic semnificativ rezultat din

activitatile economice desfasurate in zona studiata.

De la efectuarea primelor observatii cu scopul elaborarii studiilor de mediu pana

in prezent nu s-au inregistrat schimbari esentiale in stuctura populatiilor speciilor

pe amplasament, in regiune regasindu-se aceleasi conditii de mediu, aflate in

continuare sub influenta impactului antropic.

Terenurile cultivate cat si cele necultivate din zona analizata fac parte din arealul

de vanatoare al speciilor rapitoare din ordinul Falconiformes.

Este necesara continuarea monitorizarii pe perioada stabilita de autoritatea de

mediu in vederea mentinerii unei continuitati a datelor obtinute si pentru a se

realiza o comparatie intre efectele asupra biodiversitatii in diferite etape ale

implementarii obiectivului.




VII. Recomandari

Avand in vedere faptul ca amplasamentul obiectivului propus este situat

integral in Situl de Importanta Comunitara Muntii Macinului si Situl de Protectie

Speciala Avifaunistica Macin-Niculitel, recomandam:

Continuitatea studiilor de monitorizare asupra biodiversitatii, cu

accent pe:

- perioadele de varf pentru migratie (martie-aprilie si septembrie-octombrie)

- perioadele vernala si estivala ale vegetatiei (aprilie-iulie);

Monitorizarea in sezonul hiemal a populatiilor de pasari oaspeti de

iarna si a speciilor de mamifere rezidente cat si a celor ce pot tranzita amplasamentul;

Efectuarea unor observatii si analiza ulterioara a datelor obtinute

asupra inaltimilor de zbor pentru speciile ce tranziteaza amplasamentul;

● Recomandam monitorizarea atenta a populatiilor de pasari considerate a fi

sensibile la activitatile antropice, in special rapitoarele, care ca varf de piramida

trofica reprezinta categoria cea mai vulnerabila a avifaunei.

● In perioada de constructie a parcului eolian recomandam prezenta unei

firme/institutii specializata si acreditata in domeniul biodiversitate si

tehnic/constructii, contractata de catre beneficiar, care sa se implice activ in

implementarea durabila a obiectivelor propuse prin proiect.

● Mentinerea unei continuitati si a unei constante in efectuarea studiilor in teren

asupra diversitatii specifice din zona analizata, in vederea crearii unei baze de date cat

mai complete din punct de vedere calitativ si cantitativ.




VIII. Persoanele/organizatiile implicate in monitorizare

Denumirea lucrarii: Raport de Monitorizare a Biodiversitatii pentru “Parc eolian si

amenajare drumuri”

Amplasare: extravilanul comunei Greci, Judetul Tulcea

Intervalul monitorizarii: Ianuarie –August 2012

Beneficiariul proiectului: S.C. VAN PRO ENERGY S.R.L.

Elaborator: S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L.

Colaboratori:

Nr.

crt.

Numele

Persoanei Juridice/ Fizice

Elaborator pentru urmatoarele tipuri

de studii pentru protectia mediului:

1 S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. RIM, RM, EA, BM, RA, RS

2 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

3 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

4 Pahon Anca Mariana RM,EA

5 Ecolog Cugut Artur

6 Biolog drd. Jianu Loreley

7 Dr. Biolog Marian Tudor

8 Biolog drd. Buhaciuc Elena

9 Biolog Iordache Daniela

10 Ecolog Muntean Alina

11 Ecolog drd. Vasile Daniela

Adresa: Constanta, Str. Decebal, Nr. 75, Etaj 1 Persoana de contact: Petrescu Razvan Telefon: 0241.585.020 Fax: 0241/586.505 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expertmediu.ro

mailto:[email protected]


http://www.expertmediu.ro/













Bibliografie: Anadon, J.D., Gimenez, A., Perez, I., Martinez, M., Esteve, M.A. 2006. Habitat

selection by the spur-thighed tortoise Testudo graeca in a multisuccessional

landscape: implications for habitat management. Biodiversity and Conservation

15:2287–2299

Arnold, E. N. şi Burton, J. A.,1979, Pareys Reptilien und Amphibienführer

Europas, Hamburg/Berlin

Bacescu, M. 1934. Contribution á la faune des Reptiles de Dobrogea. – Ann.

Sc. Univ. Jassy, 19 (1-4): 117-130.

Baillie, J.E.M., Hilton-Taylor, C. and Stuart, S.N. (Editors) 2004. 2004 IUCN

Red List of Threatened Species. A global species assessment. IUCN, Gland,

Switzerland and Cambridge, UK, 191 pp.

Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei;

Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii

Bertel Bruun, Hakan Delin, Lars Svensson, 2009: Determinator ilustrat Pasarile

din Romania si Europa,

Botnariuc N., Tatole V. (edit.), 2005: Cartea Rosie a vertebratelor din Romania;

Bruun B. et al., 1999: Hamlyn Guide, vers. rom. Pasarile din Romania si

Europa, Determinator Ilustrat;

Calinescu, R., 1931: "Systematischer und zoogeogratischer Beitrag zur

Erforschung der Amphibien und Reptilien in Rumaenien." Acad. Rom. Mem.

Sect. Stiintitice. III-VII(7):1-173.

Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II;

Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei.

Ciochia V.,1984 - „Dinamica si migratia pasarilor”

Cogalniceanu, D., Aioanei, F., Matei, B. 2000. Amfibienii din România.

Determinator. Editura Ars Docendi, p. 1-114.

Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power

Donita N., 1992: Vegetatia Romaniei;




Donita N., Popescu A., 2007 : Cercetari asupra vegetatiei parcului national

“Muntii Macini”;

Dzukic, G., Beskov, V., Sidorovska, V., Cogalniceanu, D., Kalezic, M. 2008.

Contemporary chorology of the spadefoot toads (Pelobates ssp.) in the Balkan

Peninsula. Zeitschrift fur Feldherpetologie, 15: 61-78.

Eckstein, H-P., 1993, Untersuchungen zur Okologie der Ringelnatter (Natrix

natrix Linnaeus 1758)- Jahrb. Felderpetol. Beiheft 4, Duisburg (Ökologie und

Faunistik), 145 pp.

European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The

European Wind Energy Association

Fuhn, I. 1960. Amphibia. Fauna Republicii Populare Romine. Vol. 14, fasc. 1.

Editura Academiei RPR.

Fuhn, I. E., 1969, Broaste, serpi, soparle, Editura Stiintifica, Bucuresti, seria

Natura si Omul, 219-221.

Fuhn, I., Vancea, S. 1961. Reptilia. Fauna R.P. Romane, Vol. 14, fasc. 1.

Editura Academiei RPR.

Gafta D., Owen Mountford (coord.), Manual de interpretare a habitatelor

NATURA 2000 din Romania;

Gasc, J.P., Cabela, A., Crnobrnja-Isailovic, J., Dolmen, D., Grossenbacher, K.,

Haffner, P., Lescure, J., Martens, H., Martinez Rica, J.P., Maurin, H., Oliveira,

M.E., Sofianidou, T.S., Veith, M., and Zuiderwijk, A. (Editors) 1997. Atlas of

Amphibians and Reptiles in Europe. SEH, MNHN şi SPN, Paris.

Gascon, C., Collins, J. P., Moore, R. D., Church, D. R., McKay, J. E. and

Mendelson, J. R. III (eds). 2007. Amphibian Conservation Action Plan.

IUCN/SSC Amphibian Specialist Group. Gland, Switzerland and Cambridge,

UK. 64 pp.

Ghita S., 2007: Curs de ecologie generala, Vol.1;

Gibbons, J. W., Scott, D.E., Ryan, T.J., Buhlmann, K. A., Tuberville, T.D.,

Metts, B.S., Greene, J.L., Mills, T., Leiden, Y., Poppy, S., Winne, C. 2000. The

global decline of reptiles, Déjà Vu amphibians. BioScience 50: 653-666.

Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat;




Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei;

Iftime, A. 2005. Elaphe quatuorlineata. In: Botnariuc, N., Tatole, V. Editori.

Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania. Academia Romana si Muzeul

National de Istorie Naturala “Grigore Antipa”. p. 173.

Iftime, A. 2005. Amfibia si Reptilia. In: Botnariuc, N. si Tatole V. (Editori)

2005. Cartea rosie a vertebratelor din Romania. Ed. Acad. Rom. şi Muz. Nat.

Ist. Nat. "Grigore Antipa", Bucharest.

Iftime, A., 2001, Lista Rosie comemntata a amfibienilor si reptilelor din

Romania, Ocrotirea Naturii si Mediului Inconjurator, t.44-45, 39-49, Bucuresti.

INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile

de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la

Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea

Johnson O., More D., 2006: Collins Tree Guide;

Kabisch, K., 1978, Die Ringelnatter Natrix natrix (L.).-Die Neue Brehm-

Bücherei, Band 483. Lutherstadt Wittenberg (A.Ziemsen V.), 88 pp.

Kabisch, K., 1999, Natrix natrix Linnaeus, 1758-Ringelnatter.-In: Bohme

(Hrsg.) Handbuch der Reptilien und Amphibien Europas, Band 3/IIA, Sclangen

II, Wiebelsheim (Aula), 512- 524.

Kreiner, G., 2007, The Snakes of Europe, Chimaira, Frankfurt am Main, 54-58.

Lambert, M. 1981. Temperature, activity and field sighting in the

Mediterranean spur-thighed or common garden tortoise Testudo graeca.

Biological Conservation 21: 39-54.

Lambert, M. 1997. Testudo graeca. In: GASC, J.P. et al. (eds.): Atlas of

Amphibians and Reptiles in Europe. - Paris: Societas Europaea Herpetologica şi

Museum National d` Histoire

Lepşi, I., 1929. Despre fauna Dobrogei. Revista stiintifica “V. Adamachi”, Iasi,

2-3: 1-11.

Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation;

Petrescu M., 2008: Ghidul ilustrat al mamiferelor salbatice din Romania;

Rudescu L., 1958 - „Migratia Pasarilor” ;




Sanda V., Öllerer K. & Burescu P., 2008: Fitocenozele din România.

Sarbu A. (coord.), 2007: Arii speciale pentru protectia si conservarea plantelor

din Romania;

Scerbak, N. N. şi Bohme, W, 1993, Coluber caspius Gmelin 1789 – Kaspische

Pfeilantter oder Springnatter- in: Bohme (Hrsg.): Handbuch der Reptilien und

Amphibien Europas, Band 3/I, Schlangen I, Wiesbaden (Aula), 83-96.

Scerbak, N. N., 2003, Guide to the Reptiles of Eastern Palearctic, Krieger

Publishing Company, Malabar, Florida, 260 pp.

Schulte, U., 2008, Die Mauereidechse, Beicheft der Zeitschrift für

Feldherpetologie 12, Laurenti-Verlag, ISBN: 978-3-933066-36-7

Sinsch, U., Leskovar, C., Drobig, A., Konig, A., Grosse, W.R. 2007. Life-

history traits in green toad (Bufo viridis) populations: indicators of habitat

quality. Can. J. Zool. 85: 665-673.

Skolka M., Fagaras M., Paraschiv G., 2005: Biodiversitatea Dobrogei;

Stock M., Moritz C., Hickerson M., Frynta D., Dujsebayeva T., Eremchenko

V., Macey J.R., Papenfuss T.J., Wake D.B. 2006. Evolution of mitochondrial

relationships and biogeography of Palearctic green toads (Bufo viridis

subgroup) with insights in their genomic plasticity. Molecular Phylogenetics

and Evolution, 41: 663–689.

Stuart, S.N., Chanson, J.S., Cox, N.A., Young, B.E., Rodrigues, A.S.L.,

Fischman, D.L and Waller, R.W. 2004. Status and trends of amphibian declines

and extinctions worldwide. Science. 306: 1783-1785.

Svensson L. et al., 2010: Collins Bird Guide;

Szekely, P., Plaiaşu, R., Tudor, M., Cogalniceanu, D. 2009. The distribution

and conservation status of amphibians in Dobrudja (Romania). Turkish Journal

of Zoology. Sub tipar.

Tarnavschi L. T., 1971: Determinator de plante superioare;

Tomovic, Lj. (2006). Systematics of the nose-horned viper (Vipera ammodytes,

Linnaeus, 1758). Herpetological Journal 16: 191-201.





Tomovic, Lj. şi Dzukic, G. (2003). Geographic Variability and Taxonomy of

the Nose-horned Viper, Vipera ammodytes (L. 1758), in the Central and Eastern

Parts of the Balkans: A Multivariate Study. Amphibia–Reptilia 24: 359-377.

Torok, Z. et al. 2006. Lista Roşie a speciilor salbatice de flora şi fauna din

Parcul National Muntii Macinului. Tulcea.

Tudor M. 2006. Ecologia si etologia speciei Dolichophis caspius Gmelin 1789

(Reptilia – Ophidia). In: Genesis. Editura Arves, Craiova, pp. 3-7.

Tudor, M., 2010, Detectabilitatea speciilor de amfibieni si reptile: Studiu de caz

in Rezervatia Naturala Fantanita – Murfatlar, volumul Simpozionului Omagial

„Biodiversitate-prezent şi perspective” (Constanta), p. 55.

Tudor, M., 2010, The present situation of the Nose Horned Viper population

(Vipera ammodytes montandoni) from Dobrudja, Ovidius University Annals,

Biology-Ecology Series 14: pp:113-118.

Tudor, M., Szekely, P., 2008, Date privind herpetofauna Parcului National

Muntii Macinului, Lucrarile Conferintei Nationale de Ecologie „Protectia si

restaurarea bio si Ecodiversitătii”, Editura Ars Docendi, pp: 59-60.

Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB WWF-

UK BWEA March 2001l

Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF –

UK , BWEA

Zinner, H., 1972, Systematics and Evolution of the Species Group Coluber

jugularis Linnaeus, 1758 – Coluber caspius Gmelin, 1789 (Reptilia, Serpentes),

Thesis submitted for the Degree “Doctor of Philosophy”, Hebrew University,

Jerusalem

***** OUG nr. 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Anexa Nr. 4B, Specii de Interes

National SPECII de animale si de plante care necesita o protectie stricta.

***** Planul de Management al Parcului National Muntii Macinului




Anexa nr. 1 ASPECTE GENERALE

Aspect din zona de studiu

Stana de la baza dealului

Aspect al culmilor stancoase din zona de studiu


S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului Tel: 0241.585.020 Fax: 0241.586.505 www.asverde.ro, [email protected]

66

Anexa nr.2 ECHIPA DE MONITORIZARE

Documents

RAPORT DE MONITORIZARE A BIODI - apmgl-old.anpm.roapmgl-old.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/Rapoarte de monitorizare... · vara, pasari sedentare, pasari oaspeti de iarna si pasari