Raport de mediu la PUG comuna Oituz - apmbc.anpm.roapmbc.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/91008_Ra… · Prognozarea poluarii aerului ... EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

Raport de Mediu - PLAN URBANISTIC GENERAL Beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI OITUZ, Jud. Bacau Executant: S.C. MIGRAL S.R.L Oneşti

1

Pagina 1 din

CUPRINS CAPITOLUL 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI . ... .... ... .... ... .... ... .... .... ... .... ... ....... .... ... .... ... .... ... .... ... .... 2

1.1. Denumirea proiectului ...................................................................................................................... 2 1.2. Titularul proiectului .......................................................................................................................... 2 1.3. Proiectant .......................................................................................................................................... 2 1.4. Autor atestat ...................................................................................................................................... 2 1.5. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala a comunei ……………………………. ......................................................................................

2

1.6. Fundamentarea proiectului – oportunitate .................................................................................... 22 1.7. Relatii de conexiune zonale ............................................................................................................. 25

CAPITOLUL 2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI .............................

31

2.1. Localizarea geografica şi administrativa . .... .... ........................................................ 31 2.2. Activitati economice .................................................................................................................. 33 2.3. CondiŃiile naturale din zona amplasamentului ............................................................................. 37 2.4. CondiŃiile geologice ……………………............................................................................................. 38 2.5. Conditii climatice si topoclimatice................................................................................................... 43 2.6. Peisajul natural ………………............................................................................................................ 44 2.7. Factori de risc natural ...................................................................................................................... 46 2.8. Aspecte relevante ale evolutiei probabile in cazul neimplementarii PUG propus .................... 47

CAPITOLUL 3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE-

IMPACTUL ACTIVITILOR DIN PUG ASUPRA MEDIULUI .... .... .... .... .... .... .... .... .... ...

55

3.1. APA ....................................................................... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ... 55 3.1.1. Apele subterane şi de suprafata şi utilizarea resurselor de apa ...................................................... 55 3.1.2. Managementul apelor uzate ............................................................................................................ 58 3.1.3. Prognozarea impactului ................................................................................................................... 61 3.2. AERUL . ... .... ... .... ... .... ....... .... ... ....... .... ... .... ... .... ... ....... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... ...... 62 3.2.1. Date privind clima şi topoclima ........................................................................................................ 62 3.2.2. Surse şi poluanti generati ............................................................................................................... 63 3.2.3. Prognozarea poluarii aerului ............................................................................................................ 64 3.3. SOLUL .... ... .... ... .... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ...... .... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... .... ... . 65 3.3.1. Conditi pedogeografice locale ......................................................................................................... 65 3.3.2. Surse de poluare a solurilor ............................................................................................................. 66 3.3.3. Prognozarea poluarii solului ............................................................................................................ 70 3.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI . .... .... .... .... .... .... .... .... ........................................................ 72 3.4.1. Exploatarea resurselor subsolului .... .... .... .... .... ........................................................ 73 3.4.2. Prognozarea poluarii subsolului .... .... .... .... .... ........ .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ... 73

CAPITOLUL 4. ARII DE PROTECTIE SPECIALE ............ .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ....

74

CAPITOLUL 5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE SI CONSIDERATII DE

DE MEDIU .. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ...

76

CAPITOLUL 6. POTENTIALE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI .............................

79

CAPITOLUL 7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT

TRANSFRONTIERA.. .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ...............................................

90

CAPITOLUL 8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA

EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI .. .... .... .... ...............................................

91

8.1.Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA ....................................................... 91 8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ... 93 8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL, SUBSOL, APE SUBTERANE............ 94 8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu ASEZARI UMANE ................................... 95

CAPITOLUL 9. EFECTUAREA EVALUARII ... .... .... .... .................................................................

97

CAPITOLUL 10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI ......................................... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ..

99

CAPITOLUL 11. REZUMAT NETEHNIC .......................... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ....

102

CONCLUZII ................................................................... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ....

109

BIBLIOGRAFIE .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... ................................................................ 113


2

Pagina 2 din

RAPORT DE MEDIU

1. EXPUNEREA CONTINUTULUI

1.1. DENUMIREA PROIECTULUI: PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI OITUZ 1.2. TITULARUL PROIECTULUI este Consiliul Local al Comunei OITUZ 1.3. PROIECTANT: S.C. ARHIPROIECT S.R.L. Bacau

1.4. AUTOR ATESTAT

S.C. MIGRAL S.R.L. Oneşti, societate atestată de MMDD, posesoare a

atestatului nr. EIM – 04 – 100/15.03.2007.

1.5. INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE

PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA A COMUNEI

Conform Hotărârii de Guvern nr. 1076/ 2004 se supun obligatoriu procedurii de

realizare a evaluării impactului asupra mediului planurile de urbanism general, prin

realizarea unui Raport de Mediu.

În condiŃiile vieŃii din societatea moderna se desprinde concluzia ca aceasta

problema trebuie sa fie tratata cu toata seriozitatea, pentru a asigura sănătatea şi a ridica

nivelul de trai al populatiei.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1076/ 2004 art. 2, pct. e, raportul de mediu descrie

şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi

alternativele lor raŃionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferenta, de

asemenea analizează problemele semnificative de mediu, starea mediului şi evoluŃia

acestuia în absenta implementării planului şi determina obiectivele de mediu relevante în

raport cu obiectivele specifice ale planului.

Obiectul Planului Urbanistic General îl constituie studiul privind amenajarea

teritoriului administrativ al comunei şi a teritoriilor localitatilor componente. Acesta s-a

facut în baza:

� Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul


3

Pagina 3 din

� Legea nr. 289 din 7 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr.

350/2001privind amenajarea teritoriului si urbanismul

� Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de construcŃii,

republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul

ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuinŃei nr. 1430/2005 cu modificari

si completari

� Legea nr. 10/1995 - privind calitatea în construcŃii

� Legea nr. 18/1991 republicata în 1998 a fondului funciar, cu modificarile si

completarile ulterioare

� Legea nr. 213/1998 - privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia

� Legea nr. 54/1998 - privind circulaŃia juridica a terenurilor

� Legea nr. 33/1994 - privind exproprierea pentru o cauza de utilitate publica

� Legea nr. 219/1998 - privind regimul concesiunilor

� Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, republicata în M.Of.

201 din 03.03.2006 cu modificarile si completarile ulterioare

� Legea nr. 215/2001 - privind administraŃia publica locala

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proces

oficial, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau

program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele

acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor.

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare –

aplicat la un stadiu raŃional de timpuriu al elaborării strategiilor, planurilor sau programelor

– a calităŃii mediului şi a consecinŃelor implementării acestora, astfel încât să se asigure

că orice consecinŃă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a

strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi

programe oferă publicului şi altor factori interesaŃi oportunitatea de a participa şi de a fi

informaŃi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în

care au fost luate.

Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr.

2001/42/CE a fost adoptată în legislaŃia naŃională prin HG nr. 1076/08.07.2004 privind

stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.

În conformitate cu cerinŃele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a

evaluării de mediu pentru “Plan Urbanistic General reactualizat al comunei OITUZ” a

cuprins următoarele etape:


4

Pagina 4 din

▪ pregătirea de către titular a planului;

▪ notificarea de către titular a AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Bacau şi

informarea publicului;

▪ etapa de constituire a Comitetului special format din reprezentanŃi ai InstituŃiei

Prefectului JudeŃului Bacau, Consiliului JudeŃean Bacau, AgenŃiei pentru ProtecŃia

Mediului Bacau, Gărzii NaŃionale de Mediu, AdministraŃiei NaŃionale “Apele Române” –

filiala Bacau, DirecŃiei JudeŃene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu NaŃional al JudeŃului

Bacau, Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice Bacau, DirecŃiei JudeŃene de

Drumuri, Primăriei comunei Oituz, Inspectoratului pentru SituaŃii de UrgenŃă, precum şi a

arhitectului si consultantului de mediu, realizată de AgenŃia pentru ProtecŃia Mediului

Bacau;

▪ etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;

▪ etapa de constituire a Grupului de Lucru format din:

- reprezentanŃi ai Consiliului Local al comunei Oituz – titularul planului

- reprezentanŃi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul

autorităŃilor/instituŃiilor/organizaŃiilor implicate în Comitetul special constituit

- experŃi din cadrul societăŃii de consultanŃă atestate – implicata în

efectuarea evaluării de mediu pentru plan

▪ etapa de definitivare a planului şi de realizare a raportului de mediu, efectuată de

experŃii din cadrul societăŃii de consultanŃă, cu consultarea şi cu participarea largă a

Grupului de Lucru în cadrul mai multor întâlniri;

▪ supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi dezbaterilor

publice, realizată de autorităŃile competente de mediu şi de alte autorităŃi împreună cu

titularul planului.

Pe baza opiniilor autorităŃilor competente de mediu şi a altor autorităŃi în cadrul

etapei de analiză a raportului de mediu şi pe baza comentariilor publicului, vor fi elaborate

formele finale ale planului şi raportului de mediu.

Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaŃi, în cadrul întâlnirilor

de lucru, în legătură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu

conform cerinŃelor HG nr. 1076/08.07.2004, şi anume:

▪ conŃinutul raportului de mediu;

▪ relaŃia planului cu alte planuri şi programe;

▪ problemele de mediu existente în zonă;

▪ factorii/aspectele de mediu cu relevanŃa pentru plan;


5

Pagina 5 din

▪ obiectivele de mediu relevante pentru plan, Ńintele şi indicatorii;

▪ criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenŃiale ale planului

asupra mediului;

▪ categoriile de impact, formatul şi conŃinutul matricii de evaluare a efectelor

semnificative potenŃiale asupra mediului ale prevederilor planului;

▪ nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a raportului de

mediu;

▪ evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opŃiuni pentru protecŃia

mediului;

▪ concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu;

▪ propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului planului asupra mediului;

▪ propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la

reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului şi monitorizarea efectelor

planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de

mediu şi în elaborarea raportului de mediu.

Se menŃionează faptul că, pentru fiecare întâlnire a Grupului de Lucru, titularul

planului împreună cu experŃii societăŃilor de consultanŃă au pregătit materiale adecvate

subiectelor abordate, pentru a facilita activitatea membrilor Grupului de Lucru.

PUG – ul este structurat în conformitate cu cerinŃele Uniunii Europene şi

Consiliului Europei, în domeniu, conform legislaŃiei specifice – Legea nr. 350/2001, Legea

nr. 289/07.07.2006 - pentru modificareaşi completarea Legii nr. 350/2001 privind

amenajarea teritoriului şi urbanismului şi a metodologiei privind conŃinutul cadru al

documentaŃiilor de urbanism aprobat prin Ordinul MLPTL numărul 13 N/10.03.1999.

Pe baza analizei situatiei existente, a modificarilor survenite in suprafata

intravilanului si folosinta terenurilor, a tendintelor constatate in imbunatatirea teritoriului cu

bunuri publice de interes comun si bunuri de interes privat, a cererilor administratiei locale

si a cetatenilor de modernizare si imbunatatire a conditiilor de locuire, Planul urbanistic

general stabileste directiile evolutiei comunei Oituz in concordanta cu alte programe si

planuri astfel incat sa atinga urmatoarele obiective:

- dezvoltarea durabila a comunei;

- cresterea nivelului de trai;

- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei;


6

Pagina 6 din

- cresterea gradului de educatie in ceea ce priveste protectia mediului prin

asigurarea cadrului organizatoric si de implementare al unor proiecte privind evacuarea

apelor uzate, gestionarea deseurilor, protectia solului.

Planul urbanistic general impreuna cu RLU aferent devine dupa aprobare act de

autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se elibereaza certificate de

urbanism si autorizatii de construire pe teritoriul localitatii.

Conform proiectului, suprafaŃa administrativă a comunei este de 20.293 ha

din care 737,9 ha formeaza intravilanul.

Terenul administrativ, în funcŃie de destinaŃie, se împarte în:

� teren agricol: 4.864,44 ha (23,97 %) din total teren administrativ), din care:

� arabil – 1574,52 ha

� pasuni si fanete – 3043,92 ha

� vii – 83,2 ha

� livezi – 162,8 ha

� teren neagricol: 15.428,56 ha (76,03 %) din total teren administrativ), din care:

� păduri: 14973 ha

� ape: 103,26 ha

� cai de comunicatie: 145 ha

� curŃi construcŃii: 202,36 ha

� neproductiv: 4,94 ha

1574,52

3043,92

83,2 162,8

14973

103,26 145 202,36 4,94

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

teren arabil pasuni +fanete

vii livezi paduri ape caicomunicatie

curticonstructie

neproductiv

Categorii de teren suprafata


7

Pagina 7 din

In ansamblu, resursele naturale reprezinta suportul activitatilor economice: pasuni,

fanete si paduri.

Cresterea animalelor (bovine, ovine, caprine, cabaline) este o activitate

preponderenta in comuna, sustinuta in primul rand de factorul relief (zona montana ), fiind

realizata atat in sistem privat individual cat si in sistem asociativ.

Terenul arabil este folosit pentru gradinarit si culturi cerealiere in gospodariile

individuale.

Activitatile de exploatare si prelucrare a lemnului pentru constructii, mobila,

combustibil se desfasoara in sistem privat, urmarindu-se comercializarea unor produse

pe plan intern si extern.

Suprafata mare ocupata de paduri ofera sansa valorificarii lemnului si a produselor

secundare – ciuperci, fructe de padure, polen etc., precum si dezvoltarea turismului cu

toate componentele sale: agroturism, turism cultural, etnic, istoric, religios, etc.

În intravilan, terenul neagricol, este format din curŃi, construcŃii, grădinile locuitorilor

comunei, drumuri, ape, paduri. Terenul neagricol din extravilan este reprezentat în mare

parte din păduri, ape, drumuri şi neproductiv.

Defalcarea terenului comunei Oituz pe categoriile agricol/ neagricol este cea

caracteristica marei majoritati a judetului Bacau.

Datele confirma caracterul forestier al comunei, aratand potentialul natural al

acesteia si posibilitatea de dezvoltare, respectiv valorificarea lemnului pentru constuctii,

mobila, a pasunilor, fanetelor.

Din datele prezentate în PUG reiese caracterul forestier si agrar al comunei,

demonstrând atât potenŃialul natural al acesteia cât şi posibilităŃile sale de dezvoltare

prin exploatarea lemnului, valorificarea produselor agricole şi încurajarea agroturismului.


8

Pagina 8 din

Comuna OITUZ este alcătuită, conform datelor statistice, din 6 localităŃi:

- Oituz - reşedinŃă de comună

- Călcâi

- Marginea

- Ferăstrău – Oituz

- Hârja

- Poiana Sărată

SituaŃia existentă din fiecare localitate este prezentată atât din punct de vedere al

zonificării funcŃionale prin indicarea suprafeŃelor ocupate de: locuinŃe, instituŃii şi servicii

publice, construcŃii de culte, de zone agricole, zone mica industrie şi spaŃii depozitare,

sport, spaŃii verzi, gospodărie comunală, echipare edilitară sau alte zone (terenuri

neconstruibile, neproductive, ape etc.), cât şi din punct de vedere al disfuncŃionalităŃilor

constatate.

BilanŃuI teritorial al suprafeŃelor din teritoriul administrativ al comunei evidenŃiază

ponderea suprafeŃelor terenurilor cuprinse în intravilanele localităŃilor, identificate în

următoarele categorii de folosinŃă: agricol, păduri, ape, căi de comunicaŃie, curŃi-

construcŃii şi teren neproductiv.


9

Pagina 9 din

BilanŃ teritorial existent al suprafeŃelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINłĂ (HA) AGRICOL NEAGRICOL

TERITORIUL

ADMINISTRATIV AL COMUNEI arabil pas - fan vii livezi paduri ape drumuri curti

constr. nepr.

TOTAL

EXTRAVILAN 1224.23 2976.38 77.90 158.68 14966.63 85.51 57.34 3.49 4.94 19555.1 INTRAVILAN 350.29 67.54 5.3 4.12 6.37 17.75 87.66 198.87 0.0 737.9 TOTAL 1574.52 3043.92 83.2 162.8 14973.0 103.26 145.0 202.36 4.94 20293.0 % DIN TOTAL 7.76 15.0 0.41 0.80 73.78 0.51 0.71 1.0 0.02 100

BilanŃ teritorial propus al suprafeŃelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

CATEGORIA DE FOLOSINłĂ (HA) AGRICOL NEAGRICOL

TERITORIUL

ADMINISTRATIV AL COMUNEI arabil pas - fan vii livezi paduri ape drumuri curti

constr. nepr.

TOTAL

EXTRAVILAN 1202.44 2950.0 71.5 150.1 14910.1 85.51 80.68 0.0 4.94 19455.27 INTRAVILAN 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 18.16 162.19 657.38 0.0 837.73 TOTAL 1202.44 2950.0 71.5 150.1 14910.1 103.67 242.87 657.38 4.94 20293.0 % DIN TOTAL 5.93 14.54 0.35 0.74 21.55 0.51 0,85 3.24 0.02 100

1574,52 1202,44

3043,922950,0

83,2 71,50 162,8150,1

14973,0 14910,1

103,26 103,67 145,0 242,87 202,36657,38

4,94 4,94

0,00

2000,00

4000,00

6000,00

8000,00

10000,00

12000,00

14000,00

16000,00

teren arabil pasuni +fanete

vii livezi paduri ape caicomunicatie

curticonstructie

neproductiv

Categorii de teren (ha)

existent

popus


10

Pagina 10 din

Fiecare localitate în parte, inclusiv trupurile aferente acestora, totalizează în

limitele intravilanelor existente şi propuse, următoarele suprafeŃe:

Existent ha

Propus ha

Localitatea Oituz 422,65 439,51

Localitatea Călcâi 18,50 20,63

Localitatea Ferăstrău – Oituz 75,50 122,01

Localitatea Hârja 67,35 85,68

Localitatea Marginea 50,70 74,50

Localitatea Poiana Sărată 103,20 95,15

Total 737,90 837,48

Teren intravilan comuna Oituz (ha)

95,15

74,50

85,68

122,01

20,63

439,51

103,20

50,70

67,35

75,50

18,50

422,65

Localitatea Poiana Sarata

Localitatea Marginea

Localitatea Harja

Localitatea Ferastrau-Oituz

Localitatea Calcai

Localitatea Oituz

Existent

Propus

� Localitatea OITUZ are o suprafaŃă totală de 422,65 ha, care conform PUG va

ajunge la 439,51 ha şi este împarŃită în zone funcŃionale. TendinŃa raportata la suprafaŃa

propusă este urmatoarea:

- cresterea procentului suprafetei referitoare la zona de locuit, care este

justificata de prognoza cresterii populatiei;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de zona industriala destinata

industriei mici, nepoluante si depozitarii; aceasta dezvoltare a fost considerata

necesara in vederea dezvoltarii de activitati economice de traditie din zona;


11

Pagina 11 din

- cresterea procentului suprafetei ocupata de zona institutiilor si serviciilor de

interes public, atat in sfera activitatilor publice, care functioneaza in spatii

improprii, cat si in domeniul privat;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie pentru

respectarea legislatiei in vigoare (suprafata propusa este de 80,88 ha fata de

47,89 ha existente), a suprafetei de gospodarie comunala, a suprafetei ocupata

de spatii verzi, protectie, sport (suprafata propusa este de 102,63 ha fata de

existent 24,03 ha), a suprafetei ocupate de constructii tehnico-edilitare;

- dispare suprafata ocupata de terenurile libere, rezultat al considerarii acesteia

ca rezerva pentru dezvoltarea zonelor functionale determinante pentru

dezvoltarea localitatii – o suprafata de 194,42 ha;

- apar suprafete noi in intravilan pentru: destinatie speciala;

� Localitatea CĂLCÂI are o suprafaŃă totală de 18,50 ha, care conform PUG

creste la 20,63 ha. TendinŃa raportata la suprafaŃa propusă este urmatoarea:






- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie pentru

respectarea legislatiei in vigoare, pentru spatii verzi, sport, agrement;

- dispar suprafetele ocupate de terenuri libere;

- nu sunt reprezentate: zona unitati agrozootehnice, unitati industriale si

depozite, gospodarie comunala si cimitire, paduri, terenuri neproductive;

- suprafete care raman constante: ape;

� Localitatea MARGINEA are o suprafaŃă totală de 50,70 ha, care conform PUG

va creste la 74,50 ha. TendinŃa raportata la suprafaŃa propusă este urmatoarea:


justificata de prognoza cresterii populatiei, mai ales in partea de sud a

localitatii;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie si a suprafetei

de spatii verzi pentru respectarea legislatiei in vigoare, a suprafetei ocupate de

constructii tehnico-edilitare;

- dispar suprafetele ocupate de terenuri libere;


12

Pagina 12 din

- nu sunt reprezentate: zona unitati agrozootehnice, unitati industriale si

depozite, gospodarie comunala si cimitire, paduri, terenuri neproductive;

- suprafete care raman constante: ape;

� Localitatea FERĂSTRĂU – OITUZ are o suprafaŃă totală de 75,50 ha, care

conform PUG va creste la 122,01 ha. TendinŃa raportata la suprafaŃa propusă este

urmatoarea:



- cresterea procentului suprafetei ocupata de zona industriala destinata

industriei mici, nepoluante si depozitarii; aceasta dezvoltare a fost considerata

necesara in vederea dezvoltarii de activitati economice de traditie din zona;




- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie, a zonei pentru

spatii verzi, sport, agrement pentru respectarea legislatiei in vigoare, a zonei

ocupate de constructii tehnico-edilitare;

- propuneri de suprafata pentru paduri in intravilan – 0,92 ha si gospodarie

comunala – 0,41 ha;

- scad suprafetele ocupate de ape;

- dispar suprafetele ocupate de terenuri libere, acestea transformandu-se in zone

„de locuit”, „cai de comunicatie” si „servicii de interes public”;

- nu sunt reprezentate: zona unitati agrozootehnice, terenuri neproductive;

Dezvoltarea acestei localitati, in special zona “prestari servicii” este favorizata in

primul rand de prezenta drumului national DN 11 si in al doilea rand de relieful zonei.

� Localitatea HÂRJA are o suprafaŃă totală de 67,35 ha, care conform PUG va

creste la 85,68 ha. TendinŃa raportata la suprafaŃa propusă este urmatoarea:







13

Pagina 13 din

- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie si a suprafetei

pentru spatii verzi, sport, agrement pentru respectarea legislatiei in vigoare, a

zonei ocupate de constructii tehnico-edilitare;

- scad suprafetele ocupate de ape;

- suprafete care raman constante: gospodarie comunala si cimitire;

- dispar suprafetele ocupate de terenuri libere, acestea transformandu-se in zone

„de locuit”, „cai de comunicatie” si „servicii de interes public”;

- nu sunt reprezentate: zona unitati agrozootehnice, unitati industriale si depozite

terenuri neproductive;

� Localitatea POIANA SĂRATĂ are o suprafaŃă totală de 103,2 ha, care conform

PUG va scadea la 94,90 ha. TendinŃa raportata la suprafaŃa propusă este urmatoarea:


justificata de prognoza cresterii populatiei, mai ales in partea de nord;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de zona institutii si servicii;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de zona constructiilor tehnico-

edilitare;

- cresterea procentului suprafetei ocupata de cai de comunicatie si de zona

ocupata de spatii verzi, sport, agrement pentru respectarea legislatiei in

vigoare;

- scad suprafetele ocupate de terenuri libere si paduri;

- suprafete care raman constante: suprafata ocupata de zona ape si gospodarie

comunala si cimitire;

In urma solicitarilor administratiei locale, pe baza cererilor venite de la cetatenii

comunei si a agentilor economici care functioneaza in zona, in functie de configuratia

naturala a terenului si alti factori cumulativi, localitatea prezinta extinderi, dintre care mai

importante sunt:

S-au infiintat 2 trupuri:

- trupul 6.2. S = 0.97 ha reprezinta un parc petrolier (bazine de colectare a titeiului)

- trupul 6.6. S = 1.46 ha reprezinta zona „locuinte”

In situatia existenta trupul principal 6.1 prezenta „un tentacul” de-a lungul drumului

national DN 11, in partea de vest, cu functiunea „teren arabil”; in aceasta zona intravilanul

a fost redus, astfel incat au rezultat 3 trupuri separate, doua fiind „prestari servicii -

turism” si unul „mica productie nepoluanta – fabrica de cherestea ”.


14

Pagina 14 din

Se observa desfiintarea suprafetei terenurilor libere, rezultat al considerarii

acestora ca o rezerva pentru dezvoltarea zonelor functionale determinante pentru

dezvoltarea localitatii.

Dezvoltarea acestei localitati, in special zona “prestari servicii” este favorizata in

primul rand de prezenta drumului national DN 11 si in al doilea rand de relieful zonei.

DisfuncŃionalităŃile comunei OITUZ, conform documentaŃiei de proiectare, sunt:

Nr. crt.

OBIECTIV DOTĂRI DISFUNCTIONALITATI

• Zona pentru locuinŃe şi funcŃiuni complementare

1

LOCUINłE,

FUNCłIUNI

COMPLEMENTARE

ANEXE GOSPODĂREŞTI, TERENURI AGRICOLE

- in majoritatea cazurilor sunt cu regim de parter, dar sunt si in regim de P + 1 sau P + mansarda; - unele locuinŃe sunt realizate din materiale nedurabile, neavând la bază un proiect şi asistenŃă minimă în realizarea lor; - unele locuinŃe sunt amplasate in zone cu risc natural; - dezvoltarea insuficientă a echipării edilitare.

• Zona instituŃiilor publice şi servicii

2 ADMINISTRATIVE SEDIUL CONSILIULUI LOCAL, PRIMĂRIE, POLIłIE

- zonele institutiilor publice si servicii sunt amplasate dispersat; - sunt necesare lucrari de modernizare şi lucrari de îmbunataŃire a confortului edilitar si dotari corespunzatoare; - deplasarea pe distanŃe mari pentru asigurarea unor servicii de natură administrativă.

3 SĂNĂTATE,

ASISTENłĂ SOCIALĂ

DISPENSAR UMAN CABINET STOMATOLOGIC PUNCT FARMACEUTIC ASEZAMANT FILANTROPIC ORFELINAT

- numărul redus de cabinete medicale, absenŃa unor centre medicale dotate corespunzător pentru situaŃii de urgenŃă; - lipsesc dotarile pentru sanatate in localitatile Marginea si Ferastrau-Oituz.

4 ÎNVĂłĂMÂNT

SCOALA DE ARTE SI MESERII SCOLI GENERALE GRADINITE

- cladiri care necesita lucrari de extindere, reabilitare si modernizare; - unele cladiri au fost consolidate si reparate;

5 CULTURA

CAMINE CULTURALE BIBLIOTECI MUZEU DE ETNOGRAFIE MONUMENTUL CAVALERIEI OITUZ CIMITIRUL EROILOR OITUZ si POIANA SARATA

- insuficienŃa spaŃiilor pentru activităŃi cultural-sportive; - lipsa unor functiuni reprezen-tative culturale; - insuficienta implicare a societăŃii civile în viaŃa culturală a comunei;

6 COMERł,

PRESTĂRI SERVICII

MAGAZIN UNIVERSAL SPATII COMERCIALE MIXTE, COMPLEX COMERCIAL BARURI ŞI TERASE

- lipsa investiŃiilor pentru dezvoltarea afacerilor; - prezenŃa unui număr mare de unităŃi comerciale stimulează un consum nefundamentat, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaŃiei;

7 ALTE SERVICII

OFICIUL POSTAL OFICIUL DE TELECOMUNICATII TRANSPORT SERVICE AUTO

- domeniul serviciilor pentru persoane este slab reprezentat în toate localităŃile; - din sectorul terŃiar al economiei lipsesc o serie de servicii de mare importanŃă, printre care: unităŃi de reparaŃii şi


15

Pagina 15 din

Nr. crt.

OBIECTIV DOTĂRI DISFUNCTIONALITATI

POST TRAFO – AERIAN, CANTON

întreŃinere, servicii de gospodărie comunală (salubritate, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze); - existenŃa unor servicii sub standarde;

�� Zona construcŃiilor de cult, agrement şi sport

8 CULT RELIGIOS BISERICI, CIMITIRE CIMITIRUL EROILOR

- nu sunt constituite zone de protecŃie sanitara a cimitirelor conf. legislaŃiei în vigoare

9 SPORT ŞI

AGREMENT TERENURI DE SPORT

- lipsa unor terenuri pentru sport amenajate corespunzator;

- nu exista spatii verzi amenajate la nivel intravilan pentru agrement;

• Zona activităŃilor economice

10 AGENTI

ECONOMICI

MORARIT SI PANIFICATIE INDUTR. DE PRELUCRARE A CARNII PRODUCTIE SI DEPOZITE MATERIALE DE CONSTRUCTII DOMENIU PETROLIER

- investiŃii reduse de prelucrare a producŃiei agricole locale; - volum inexistent al investiŃiilor străine şi extra comunale în activităŃile industriale; - migraŃia forŃei de muncă calificate în exteriorul comunei (mai ales în străinătate);

• Zona căilor de comunicaŃie

11

DRUMURI NATIONALE JUDETENE, COMUNALE ŞI SATEŞTI

Drumul national DN 11 (E 574) judetean DJ 116, DC 116, drumuri comunale, drumuri locale

- drumuri cu îmbrăcăminte degradată (starea precară a drumurilor de interes local din comună); - pe timp nefavorabil, datorită amenajării şi echipării necorespunzătoare, pe tronsoanele neasfaltate şi nepietruite, circulaŃia se desfăşoară cu dificultate; - poduri degradate sau insuficient dimensionate ca gabarit.

Alte disfunctionalitati în comuna OITUZ, la nivelul teritoriului şi localităŃilor, care

influenŃează mediul:

� fărâmiŃarea loturilor individuale în suprafeŃe mici şi lipsa formelor de asociere a

proprietarilor de pământ duce la imposibilitatea de a exploata terenurile prin metode

ştiinŃifice (aplicabile protejării solurilor, creşterii productivităŃii etc.); din scăderea

potenŃialului agricol la agricultura de subzistenŃă derivă şi imposibilitatea dezvoltării unei

industrii zootehnice;

� existenŃa unor terenuri neconstruibile, cu potenŃial de alunecare sau eroziune (cu

riscuri naturale), situate în limita intravilanului;

� lipsa unor dotări publice (ex. o sală de sport, o bibliotecă comunală adecvată);

� baza sportivă existentă nu este amenajată în nici un fel (ex. împrejmuire, porŃi

teren, gradene, piste alergare, etc.);

� o parte din instituŃiile publice existente necesită lucrări de reabilitare, modernizare

sau localuri noi (scoli, dispensar);


16

Pagina 16 din

� lipsa distributiei de gaze naturale;

� circulaŃia rutieră este alcătuită din drumuri săteşti, cu îmbrăcăminte provizorie,

majoritatea din pământ; este necesară modernizarea acestor căi de comunicaŃie;

� nu exista spatii verzi amenajate pentru agrement şi nici spatii pentru joaca

copiilor;

� nu sunt constituite zone de protecŃie sanitara pentru obiectele prevazute in

legislatie (cimitire, fantani, ape, etc.);

� există poduri sau podeŃe care necesită lucrări de reparaŃii sau refacere.

Nici în privinŃa gradului de echipare edilitară a localităŃilor, situaŃia nu se prezintă

foarte bine, respectiv:

� lipsa reŃelelor de canalizare şi a unor staŃii de epurare ape uzate la nivelul tuturor

localităŃilor comunei;

� lipsa reŃelelor de alimentare cu apă;

� există un sistem controlat de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor

menajere.

Prin PUG elaborat de S.C. ARHIPROIECT S.R.L. s-au propus urmatoarele

prioritati pentru comuna OITUZ, după cum urmează:

� mărirea suprafeŃei intravilanului prin introducerea suprafeŃelor de teren,

proprietate particulară sau proprietate privată de interes local, destinate construcŃiei de

locuinŃe individuale sau în vederea dezvoltării zonelor de servicii sau mica industrie;

� obŃinerea de fonduri pentru finanŃarea investiŃiilor imperios necesare (instituŃii şi

servicii publice): învăŃământ, cultură, sănătate şi sport, prestări servicii;

� revitalizarea zonelor de locuit atât prin amenajarea şi dotarea spaŃiilor existente

cât şi prin modernizarea fondului construit;

� modernizarea circulaŃiei rutiere la nivelul tuturor localităŃilor;

� realizarea de poduri şi podeŃe la nivelul comunei, reabilitarea şi modernizarea

podurilor şi podeŃelor existente;

� realizarea lucrărilor majore edilitare, în special alimentarea cu apă pentru cele

sase localităŃi;

� realizarea canalizării şi a unei staŃii de epurare la nivelul localitatilor din comună;

� realizarea reŃelelor de alimentarea cu gaz metan;

� lucrări de consolidare şi amenajări ale albiilor gârlelor, ale malurilor şi ravenelor

în special a celor din interiorul localităŃilor dar şi a celor periferice zonelor de locuit;


17

Pagina 17 din

în domeniul gospodăriei comunale - realizarea punctelor de colectare selectivă a

deseurilor;

� dezvoltarea unor ramuri economice care să ocupe forŃa de muncă disponibilă

(industrie mică, artizanat şi activităŃi meşteşugăreşti, unităŃi de procesare a laptelui şi a

cărnii, materiale pentru constructii, etc.);

� dezvoltarea turismului local, prin valorificarea potenŃialului existent al cadrului

natural (monumente istorice, tradiŃii, cadru natural).

La realizarea obiectivelor PUG trebuie sa se tina cont de legislaŃia în vigoare

pentru mediu, sanitara, domeniul construcŃiilor, etc. prin care se stabilesc condiŃii pentru

fiecare domeniu în parte.

� ZONE SANITARE PENTRU CAPTARI ŞI TRATARI DE APA

Zonele din care se captează apa ce va fi folosita ca apa potabila trebuie îngrijite

astfel încât sa se evite încă de aici poluarea lor, motiv pentru care se instituie "zone de

protecŃie sanitara". Ele sunt reglementate prin H.G. nr. 930/11.08.2005 pentru aprobarea

Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecŃie sanitara si

hidrogeologica.

Delimitarea zonelor de protecŃie în cazul captărilor de ape subterane

În practica se selectioneaza criteriile relevante fiecărei captări, astfel încât ariile

delimitate sa asigure protecŃia corespunzătoare gradului lor de risc. De aceea, la

dimensionarea zonelor de protecŃie sanitara cu regim sever şi cu regim de restricŃii se

utilizează, de regula, criteriul timpului de tranzit al unei particule de apa astfel incat durata

de parcurgere de la intrare în zona severa pana la captare sa fie de minimum 20 de zile,

pentru orice picătura de apa, presupusa contaminata, care s-ar infiltra. Pe acelaşi criteriu

se ia în calcul o durata minima de 50 de zile a unei particule de apa de la intrarea în

zona de restricŃii pana la intrarea în zona cu regim sever (aceasta norma de 50 de zile

este tot mai contestata din cauza apariŃiei multor substanŃe poluante care sunt mult mai

lent biodegradabile). În fine, perimetrul de protecŃie hidrogeologica se va intinde pana la

limita zonei de regenerare a acviferului respectiv, care poate fi uneori pana la cumpăna

apelor.

Dimensiunile zonelor de protecŃie sanitara stabilite conform criteriilor de mai

sus au următoarele condiŃii de dimensiune: minim 50 metri în amonte şi 20 metri în aval

de captare pentru zona severa.


18

Pagina 18 din

Pentru acviferele de adâncime la care depozitele acoperitoare conferă o protecŃie

naturala buna antipoluare, zonele de protecŃie sanitara pot fi reduse numai la zona de

regim sever.

Zona de regim sever trebuie împrejmuita, pentru oprirea accesului necontrolat al

populaŃiei, animalelor şi utilajelor de orice fel.

Pentru captările din râuri, zona de protecŃie sanitara cu regim sever va fi

determinata după caracteristicile locale ale albiei. Dimensiunea minima a acesteia va fi

de:

a) pe direcŃia amonte de priza, 100 m;

b) pe direcŃia aval de ultimele lucrări legate de priza, 25 m;

c) lateral, de o parte şi de alta a prizei, 25 m.

Când dimensiunea laterala nu poate fi respectata, vor fi luate masuri constructive

compensatorii.

Pentru captările din lacuri, zona de protecŃie sanitara cu regim sever va avea

următoarele dimensiuni minime, măsurate la nivelul minim de exploatare:

a) radial, pe mal, 100 m;

b) radial, pe malul unde este situata priza, 25 m.

Dimensionarea zonei de protecŃie sanitara cu regim sever pentru staŃiile de

pompare, instalaŃiile de imbunatatire a calitatii apei - deznisipatoare, decantoare, filtre,

staŃii de dezinfecŃii şi altele asemenea, staŃiile de îmbuteliere a apelor minerale,

rezervoarelor îngropate, aducŃiunile şi reŃelele de distribuŃie etc. se va face cu

respectarea următoarelor limite minime:

a) staŃie de pompare, 10 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

b) instalaŃii de tratare, 20 m de la zidurile exterioare ale instalaŃiei;

c) rezervoare îngropate, 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor;

d) conducte de aducŃiune, 30 m fata de orice sursa potenŃiala de contaminare;

e) reŃele de distribuŃie, 3 m.

Distantele minime de protecŃie sanitara, recomandate intre zonele protejate şi o

serie de unitati care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt urmatoarele:

- Ferme şi ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete: 200 m

- Ferme şi ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete: 500 m

- Ferme de porci, pana la 2 000 de capete: 500 m

- Ferme de porci intre 2000-10000 de capete: 1000 m

- Complexe de porci cu peste 10000 de capete: 1500 m

- Spitale veterinare: 30 m

- Grajduri de izolare şi carantina pentru animale: 100 m


19

Pagina 19 din

- Abatoare, târguri de vite şi baze de recepŃie a animalelor: 500 m

- Depozite pentru colectarea şi păstrarea produselor de origine animala: 300 m

- Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, în funcŃie de mărimea

unitatilor zootehnice deservite: 500 m

- Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin: 1.000 m

- StaŃii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 10.000 de capete:

1.000 m

- Cimitire de animale, crematorii: 200 m

- StaŃii de epurare a apelor uzate urbane: 300 m

- StaŃii de epurare a apelor uzate industriale: 200 m

- Paturi de uscare a nămolurilor: 300 m

- Depozite controlate de reziduuri solide: 1.000 m

- Autobazele serviciilor de salubritate: 200 m

- Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport: 50 m

- Cimitire: 50 m.

Reguli de amplasare

Unitatile mai sus menŃionate se vor amplasa în afara arterelor de mare circulaŃie,

respectându-se aceleaşi condiŃii de distanta. Aceste distante pot fi modificate pe baza

studiilor de impact avizate de institute specializate.

În interiorul zonei de protecŃie sanitara se interzice amplasarea oricăror obiective,

cu excepŃia celor destinate personalului de intretinere şi intervenŃie.

Unitatile care, prin specificul activitatii lor, necesita protecŃie speciala (spitale,

centre de sănătate, creşe, gradinite, scoli, biblioteci, muzee, etc.) se vor amplasa în aşa

fel încât sa li se asigure o zona de protecŃie de minimum 50 m fata de locuinŃe, de

arterele de circulaŃie sau de zonele urbane aglomerate.

Toate construcŃiile şi amenajările amplasate în zonele de protecŃie ale drumurilor

vor respecta prescripŃiile tehnice şi reglementarile urbanistice privind funcŃionalitatea,

sistemul constructiv, conformarea volumetrica şi estetica. Prin amplasare şi functionare

constructiile nu vor afecta buna desfasurare a circulaŃiilor pe caile rutiere în condiŃii

optime de capacitate, fluenta şi siguranta. Se interzice a se realiza orice construcŃie care

prin amplasare, configuratie sau exploatare impieteaza asupra bunei desfasurari,

organizari şi dirijari a traficului de pe drumurile publice şi vor prezenta riscuri de

accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguranta şi protectie (Legea 71/12.07.1996

publicata în Monitorul Oficial 166/29.07.1996).


20

Pagina 20 din

Prin amplasare şi functionare constructiile nu vor afecta buna desfasurare a

circulatiilor pe caile rutiere în conditii optime de capacitate, fluenta şi siguranta. Se

recomanda amplasarea unitatilor de transporturi în zona unitatilor de productie. Se

interzice a se realiza orice constructie care prin amplasare, configuratie sau exploatare

impieteaza asupra bunei desfasurari, organizari şi dirijari a traficului de pe drumuri şi vor

prezenta riscuri de accidente. Acestea vor fi interzise în zona de siguranta şi protectie a

drumului cu exceptia celor care le deservesc.

Terenurile destinate amplasării şi dezvoltării localităŃilor trebuie sa asigure

protecŃia populaŃiei împotriva surpărilor şi alunecărilor de teren, avalanşelor şi

inundaŃiilor, emanaŃiilor sau infiltraŃiilor de substanŃe toxice, inflamabile sau explozive,

poluării mediului, sa dispună de posibilitati de alimentare cu apa, de îndepărtare şi

neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate şi a reziduurilor precum şi de dezvoltare

normala a zonei verzi, de recreare şi odihna, etc.

Consideram ca pentru orice construcŃie care se va amplasa in extravilan se va

executa studiu geotehnic pe amplasament. De asemenea se recomanda efectuarea

studiului geotehnic pentru amplasamentele din zona de lunca in care pot sa apară straturi

de coeziune mica, cu aspect de mal, nerecomandat pentru fundare sau construcŃii mai

deosebite cu 2,3 nivele sau cu deschideri de peste 6,00 m.

Se instituie interdicŃie temporara de construire:

- in imediata apropiere a paraielor

- in zonele cu diferenŃa de nivel mai mica da 1,00 m fata de albia majora a

paraurilor care au deschiderea albiei de cel puŃin 3,00 m.

Daca se impune extinderea intravilanului pe suprafeŃe mai mari, in zonele

periculoase se vor efectua studii hidrologice, care sa precizeze debitele excepŃionale si

timpul lor de apariŃie.

Consiliul local trebuia sa stabileasca un program de întreŃinere si control al albiilor

din intravilanul satelor. Zonele inundabile sau cu pericol de alunecări de teren din

extravilan sunt locale si de mici dimensiuni, astfel incit nu necesita studii si proiecte

speciale pentru înlăturarea lor. Acestea urmează sa fie conturate si rezolvate de

comunităŃile locale, prin nivelări si plantari pentru zoneler cu alunecări sau prin drenaje si

îndiguiri de mica amploare pentru zonele inundabile.

Intrucat în PUG-ul comunei OITUZ sunt prevazute o serie de prioritati în ceea ce

priveste modernizarea constructiilor existente cu asigurarea utilitatilor necesare,


21

Pagina 21 din

construirea de noi locuinte, etc. va trebui sa se realizeze utilizarea rationala şi echilibrata

a terenurilor necesare functiunii urbanistice.

Amplasarea cladirilor destinate locuintelor trebuie sa asigure insorirea acestora

pe o durata de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor incaperilor de

locuit. Distanta dintre cladiri trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu inaltimea

cladirii celei mai inalte, pentru a nu se umbri reciproc.

La stabilirea amplasamentelor cladirilor de locuit se vor preciza şi

amplasamentele urmatoarelor dotari tehnico - edilitare:

a) platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului

menajer (în cazul în care nu au fost prevazute camere speciale de depozitare în

interiorul cladirii); suprafata de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza

indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a acestuia. Nu se

recomanda proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea

unor suprafete de teren cu alte destinatii (spatii verzi etc.) şi care pot genera usor

disconfort şi insalubritate. Platformele se vor amenaja la distante de minimum 5 m de

ferestrele locuintei şi pot fi cuplate cu instalatii pentru batut covoare;

b) spatii amenajate pentru jocul copiilor, luandu-se în calcul cate 1,3 mp teren de

fiecare locuitor;

c) spatii amenajate pentru gararea şi parcarea autovehiculelor populatiei din

zona respectiva, situate la distante de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit;

în aceste spatii sunt interzise activitatile de reparatii şi intretinere auto;

d) zone verzi de folosinta generala, luandu-se în calcul minimum 2 – 2,2 mp

teren/locuitor (în afara parcurilor publice).

Referitor la gospodariile individuale adaposturile pentru cresterea animalelor în

curtile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine şi 5 capete bovine) se

amplaseaza la cel putin 10 m de cea mai apropiata locuinta invecinata şi se exploateaza

astfel incat sa nu produca poluarea mediului sau disconfort vecinilor.

Fantana trebuie amplasata şi construita, astfel incat sa fie protejata de orice

sursa de poluare şi sa asigure accesibilitatea. ln situatia în care constructia fantanii nu

asigura protectia apei, iar adancimea acviferului folosit este mai mica de 10 m,

amplasarea fantanii trebuie sa se faca la cel putin 10 m de orice sursa posibila de

poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deseuri de animale, cotete, etc. Adancimea

stratului de apa folosit nu trebuie sa fie mai mica de 4 m.


22

Pagina 22 din

Pentru obiectivele economice cu surse de zgomot şi vibratii, dimensionarea

zonelor de protectie sanitara se vor face în asa fel incat în teritoriile protejate nivelul

acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5

m inaltime de sol, sa nu depasească 50 dB(A) şi curba de zgomot 45. În timpul noptii

(orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A)

fata de valorile din timpul zilei.

� ZONE DE RISCURI NATURALE, RESTRICłII, PROTEJATE

Conform PUG realizat de S.C. ARHIPROIECT S.R.L. pe teritoriul comunei Oituz s-

au identificat urmatoarele zone de risc:

� zone cu risc de inundabilitate;

� alunecari de teren;

1.6. FUNDAMENTAREA PROIECTULUI – OPORTUNITATE

Scopul şi oportunitatile PUG:

� Stabilirea directiilor, prioritatilor şi reglementarilor de amenajare a teritoriului

administrativ al comunei şi dezvoltarea urbanistica a localitatilor componente.

� Utilizarea rationala şi echilibrata a terenurilor necesare functiunii urbanistice.

� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu restrictii, zonele protejate, zonele cu riscuri

naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii

fondului construit existent).

� Regularizarea pâraielor în vederea eliminării factorului de risc natural: inundaŃia.

� Evidentierea fondului construit valoros şi a modului de valorificare a acestuia în

folosul localitatii.

� Promovarea potenŃialului investiŃional al regiunii.

� Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare.

� Realizarea unor investitii de utilitate publica (modernizarea căilor de comunicaŃie,

alimentarea centralizată cu apă, alimentarea cu gaze naturale, realizarea staŃiei de

epurare, a reŃelei de canalizare; amplasarea şi amenajarea corespunzatoare a spatiilor

pentru colectarea deseurilor menajere pentru toate localitatile comunei).

� Sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea cailor de comunicaŃie.

� Creşterea calităŃii vieŃii, cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor.

� Amplasarea de noi obiective cu caracter agroindustrial şi zootehnic.

� Fundamentarea realizării unor investiŃii de utilitate publica.


23

Pagina 23 din

� Asigurarea suportului reglementar pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi

a autorizaŃiilor de construire.

� Corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaŃiului.

� Valorificarea potenŃialului uman utilizând în special forŃa de munca disponibila

din zona, micşorând astfel numărul considerabil de şomeri.

Dintre principalele obiective ale Planului Urbanistic General, menŃionam:

� Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan.

� Optimizarea relaŃiilor localitatilor cu teritoriile adiacente şi cu tendintele de

dezvoltare ale regiunii.

� Valorificarea potentialului uman, economic şi natural.

� Organizarea şi dezvoltarea cailor de comunicatii.

� Stabilirea şi delimitarea zonelor functionale.

� Stabilirea conditiilor de construibilitate şi delimitarea zonelor cu restrictii.

� Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate.

� Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare.

� Evidentierea regimului proprietatii imobiliare şi a circulatiei juridice a terenurilor.

� Delimitarea terenurilor propuse pentru obiectivele de utilitate publica.

� Delimitarea zonelor de pus în valoare din punct de vedere arhitectural, istoric şi

arheologic.

� Relatia intravilan – extravilan – dezvoltare regionala.

� Potentialul de relansare economica şi mutatiile ce pot interveni în categoriile de

folosinta a terenurilor.

Domeniul de aplicare:

� eliberarea certificatelor de urbanism şi emiterea autorizatiilor de construire

pentru obiective ce nu necesita studii aprofundate;

� fundamentarea solicitarilor unor fonduri de la bugetul statului pentru realizarea

obiectivelor de utilitate publica;

� declanşarea procedurii de declarare a utilităŃii publice pentru realizarea unor

obiective ce implica exproprieri;

� respingerea unor solicitari de construire neconforme cu prevederi ale PUG

aprobat;

� proiectarea unor P.U.Z.–uri sau P.U.D.-uri necesare detalierii unor zone,

respectiv a unor amplasamente.


24

Pagina 24 din

Pentru realizarea obiectivelor propuse în PUG se va respecta legislaŃia în vigoare

pentru protecŃia mediului.

LEGISLATIA GENERALA

OUG 195/2005, privind Protectia mediului, aprobata prin Legea nr. 265/2006, cu

modificarile ulterioare – modificata si completata prin OUG nr. 164/2008;

Hotărârea nr. 445 din 08/04/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte

publice şi private asupra mediului

Ordinul nr. 135 din 10/02/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a

evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private

Ordinul 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor

procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, cu modificările și completările

ulterioare

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile modificată prin Legea nr.

311/2004 si OrdonanŃa 11/2007

OUG nr. 3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor 107/1996,

modificată si completată de Legea 310/2004

Hotărârea de Guvern 188/2002 privind aprobarea unor norme privind condiŃiile de

descărcare in mediul acvatic a apelor uzate modificat prin Hotărârea de Guvern nr.

352/2005 si prin HG 210/2007

Ordinul Ministerului SănătăŃii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si

a recomandărilor privind mediul de viată a populaŃiei, modificat si completat cu Ordinul

Ministerului SănătăŃii 1028/2004;

Ordinul M.A.P.P.M. 756/1997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea

poluării mediului.

OUG 57/2007, privind Regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale şi

a florei şi faunei salbatice, modificata si completata prin OUG nr. 154/2008

LEGISLATIA ÎN DOMENIUL AER ŞI ZGOMOT

Legea nr. 104 din 2011, privind protectia aerului inconjurator

ORDIN MAPPM nr. 462/1993 - pentru aprobarea CondiŃiilor tehnice privind

protecŃia atmosferei şi a Normei metodologice privind det. emisiilor de poluanŃi în atm.

produşi de sursele staŃionare

STAS nr. 12574/1987 – privind condiŃiile de calitate a aerului în zonele protejate

STAS nr. 10009/1988 – Acustica în construcŃii – Acustica urbana – Limite

admisibile ale nivelului de zgomot


25

Pagina 25 din

LEGISLATIA ÎN DOMENIUL PROTECTIEI SOLULUI

LEGEA nr. 211/2011 privind regimul deseurilor

HOTARAREA nr. 856/2002 - privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HOTARAREA nr. 123/2003 - privind aprobarea Planului naŃional de gestionare a

deşeurilor – plan naŃional de etapa;

HOTARAREA nr. 349/2005 - privind depozitarea deşeurilor;

ORDIN MMGA nr. 757/2005 - pentru aprobarea Normativului tehnic privind

depozitarea deşeurilor;

HOTARAREA nr. 1.408/2007 – privind modalităŃile de investigare şi evaluare a

poluării solului şi subsolului;

HOTARAREA nr. 1403/2007 – privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi

ecosistemele terestre au fost afectate.

1.7. RELAłII DE CONEXIUNE ZONALE

Comuna OITUZ se compune, conform datelor statistice, din sase localitati:

- Oituz – resedinta de comuna;

- Călcâi;

- Marginea;

- Ferăstrău - Oituz;

- Hârja;

- Poiana Sărată.

Comuna Oituz avea 9.718 locuitori – în anul 2002, iar în anul 2005 conform date

autorităŃi locale populaŃia comunei era de 9.672 locuitori. La recensamantul populatiei din

anul 2011 a rezultat o populatie de 7927.

Comuna Oituz este situată în partea central-estică a tării, la o distantă de 15 km S-

V fată de Onesti si 70 km fată de Bacău, fiind străbătută de Drumul National 11 respectiv

Drumul European 574 si face parte din bazinul hidrografic al Siretului.

La aparitia si evolutia asezarilor in bazinul Oituzului factorul geografic a avut un rol

determinant, configuratia reliefului a determinat aparitia satelor de tip rasfirat.

Relatiile in teritoriu sunt asigurate de caile de comunicatie existente. Toate satele

componente ale comunei s-au dezvoltat de-a lungul drumului national DN 11 (E 574), cu

exceptia satelor Marginea si Călcâi, ce asigura atat legatura cu resedinta de judet -

municipiul Bacau prin municipiul Onesti, cat si cu Ardealul – prin pasul Oituz – Bretcu si


26

Pagina 26 din

apoi prin judetul Covasna. Prin intermediul drumului judetean DJ 116 se face legatura cu

Valea Trotusului prin orasul Targu – Ocna.

Vecinii:

- Nord - limitele administrative ale oraselor Targu Ocna si Slanic Moldova;

- Sud - comuna Manastirea Casin;

- Vest – teritoriul administrativ al judetului Covasna;

- Est - comuna Pârgaresti si comuna Bogdanesti;

RelaŃiile în teritoriu ale comunei Oituz sunt cu:

� celelalte comune: între comuna Oituz şi celelalte comune există un sistem de

relaŃii, care are ca scop coordonarea, deservirea şi cooperarea în comun a unităŃilor

agricole şi industriale;

� municipiul Onesti: relaŃiile sunt constituite, în principal, din deplasările pentru

muncă, deplasările pentru învăŃământ, aprovizionarea cu produse comerciale de larg

consum sau pentru comercializarea de produse agroalimentare;


27

Pagina 27 din

� municipiul Bacau: relaŃiile sunt constituite în principal din deplasările pentru

învăŃământ preuniversitar şi universitar, muncă, servicii specializate din domeniul

sănătăŃii, parŃial pentru aprovizionarea cu produse comerciale de larg consum sau pentru

comercializarea de produse agroalimentare.

Între satele comunei s-a stabilit un sistem complex de relaŃii de complementaritate,

care include relaŃii demografice, relaŃii economice, social - culturale şi relaŃii

administrative.

Toate aceste relaŃii sunt facilitate de un transport în comun organizat printr-o reŃea

de maxi – taxi şi microbuze aparŃinând unor firme de transport călători private.

1.7.1. RELAłIA PUG OITUZ CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Planul Urbanistic General al Comunei Oituz a fost elaborat având în vedere

Strategia JudeŃeană, precum şi prevederile POS Mediu, care reprezintă unul din cele mai

importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor

naŃionale şi sectoriale de mediu, cu respectarea prioritarilor de dezvoltare naŃionale după

cum au fost stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a prioritarilor

strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul NaŃional Strategic

de ReferinŃă (CNSR).

� Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 este un program de

dezvoltare a spaŃiului rural românesc care se adresează nevoilor mediului rural, vizează

reducerea cât mai rapidă a disparităŃilor de dezvoltare socio-economică a României faŃă

de celelalte state membre ale Uniunii Europene şi îndeplineşte cerinŃele de dezvoltare

rurală în contextul dezvoltării durabile şi este complementar programelor operaŃionale

finanŃate prin intermediul instrumentelor structurale.

Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 este elaborat pe patru axe:

- Creşterea competitivităŃii sectorului agricol şi forestier (Axa 1)

- ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a zonelor rurale (Axa 2)

- ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea ec. rurale (Axa 3)

- Promovarea iniŃiativelor locale de tip Leader (Axa 4)

Obiective strategice:

Axa 1: Imbunatatirea competentelor fermierilor si persoanelor care isi desfasoara

activitatea in sectoarele agroalimentar si forestier care sa permita un management mai

bun al exploatatiilor agricole si forestier

▪ imbunatatirea competitivitatii fermelor comerciale si de semisubzistenta


28

Pagina 28 din

▪ restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare si comercializare a

produselor agricole si silvice

Axa 2: ÎmbunătăŃirea calităŃii mediului şi a zonelor rurale

▪ conservarea si imbunatatirea starii resurselor naturale si a habitatelor

▪ promovarea managementului durabil al terenurilor forestiere

Axa 3: ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii în zonele rurale şi diversificarea economiei

rurale prin:

� Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro – intreprinderi

▪ crearea si mentinerea locurilor de munca in spatiul rural

▪ cresterea valorii adaugate in activitatile non-agricole

▪ crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre

micro-intreprinderi

� Incurajarea activitatilor turistice

▪ crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special

pentru tineri si femei

▪ cresterea valorii adaugate in activitatile de turism

▪ crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice

▪ cresterea numarului de turisti si a duratei vizitelor

� Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru

economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale

Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:

▪ imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural

▪ imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala

▪ cresterea numarului de sate renovate

▪ cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite

� Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord Est) pentru perioada

2007-2013

Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe urmatoarele tematici:

- Dezvoltarea infrastructurii si protejarea mediului

- Dezvoltarea mediului de afaceri

- Dezvoltarea turismului

- Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

- Agricultura si dezvoltare rurala

� Strategia de dezvoltare durabila a comunei Oituz


29

Pagina 29 din

Strategia de dezvoltare, a comunei Oituz, prezintă acŃiunile pe care administraŃia

locală le va iniŃia pentru a crea condiŃiile necesare dezvoltării viitoare a comunei şi relevă

proiectele şi oportunităŃile pe care le oferă aderarea României la Uniunea Europeană.

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locala a comunei Oituz:

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice prin modernizarea drumurilor

comunale şi construirea unor căi de acces spre zonele izolate, realizarea reŃelei de apă

potabilă, realizarea reŃelei de canalizare, introducerea reŃelei de gaz metan;

- dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sociale pentru îmbunătăŃirea calităŃii

vieŃii prin modernizarea infrastructurii de învăŃământ, cultură, sănătate şi servicii sociale;

- stimularea dezvoltării economice în zonă pentru creşterea nivelului de trai al

populaŃiei.

Politica strategiei de dezvoltare economico – socială a comunei Oituz vizează 5

domenii cu subdomeniile corespunzatoare de activitate şi anume:

- Dezvoltarea infrastructurii:

▪ infrastructura de transport

▪ apă – canalizare

▪ sector energie – reŃele gaze

▪ sistem colectare deşeuri

- Protejarea mediului:

▪ stabilizare terenuri

▪ spaŃii verzi

▪ împăduriri

▪ combaterea eroziunii solului

▪ amenajarea albiilor cursurilor de apă

▪ combaterea poluării

- EducaŃie, cultură, artă:

▪ unităŃi de învăŃământ

▪ cămine culturale

- AsistenŃă socială, sănătate

▪ servicii sociale

▪ sănătate

- AdministraŃie:

▪ ordine şi siguranŃă;

▪ organizare Primărie

▪ tehnico edilitar

▪ Ńinerea înregistrărilor: cadastru, contribuabili, etc.


30

Pagina 30 din

▪ construcŃii, PUG, PUZ,

▪ managementul teritoriului

▪ amenajarea teritoriului

▪ informare norme UE, informare turistică, etc.

- Economie:

▪ industrie

▪ agricultură, zootehnie; silvicultură

▪ comerŃ

▪ servicii

▪ turism

▪ resurse umane

� „Master Plan Sistem de Management integrat al deseurilor solide 2009 - 2038 in

judetul Bacau” Principalele obiective pentru judetul Bacau în domeniul de gestionare a

deseurilor sunt următoarele:

� îmbunătătirea si extinderea colectării si transportului deseurilor municipale

reziduale la nivel de judet;

� optimizarea transportului deseurilor reziduale;

� extinderea sistemului de colectare separată a deseurilor reciclabile, în scopul de

a asigura atingerea tintelor privind deseurile de ambalaje;

� extinderea sistemului de colectare separată a deseurilor biodegradabile de la

populatia din zonele urbane care locuieste în case individuale;

� implementarea compostării individuale în zonele rurale;

� promovarea valorificării energetice si materiale a deseurilor municipale;

� reducerea cantitătii de deseuri municipale biodegradabile urmând a fi

depozitate;

� eliminarea deseurilor, în conformitate cu cerintele legale din domeniul gestionării

deseurilor, în scopul de a proteja sănătatea populatiei si a mediului.

� Planul judetean de gestionare a deşeurilor – PJGD Bacau;

� Prevederile legislatiei privind monumentele istorice reprezentative pentru

patrimoniul cultural local;


31

Pagina 31 din

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI

2.1. LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Teritoriul comunei OITUZ ocupă poziŃia de sud - vest în cadrul teritoriului

judeŃului Bacau, la o distanta de 15 km S-V fata de Onesti si 70 km fata de Bacau.

Teritoriul comunei Oituz este străbătut de următoarele căi rutiere:

� DN 11 (E 574) Brasov – Targu Secuiesc – Oituz – Onesti – Bacau, care face

legatura intre Poiana Sarata si Oituz prin intermediul localitatilor Harja si Ferastrau –

Oituz.

� DJ 116, nemodernizat si greu accesibil, asigură legătura pe traseul Targu Ocna

– Pargaresti – Oituz.

� Drumul comunal DC 116 Slanic Moldova – Poiana Sarata, drum de clasa

tehnica IV, nemodernizat, cu îmbracaminte provizorie din balast.

Accesul locuitorilor la cele doua cai majore de circulatie: DN 11 si DJ 116 se face

printr-o retea de drumuri locale (ulite), majoritatea inguste, nemodernizate, cu pante

longitudinale accentuate, slab intretinute, unele chiar din pamant. Circulatia pe DN 11 se

desfasoara in conditii precare de siguranta datorita traficului intens spre si dinspre Ardeal

cu vehicule de mare tonaj, pe acest drum circuland si pietoni, carute, biciclete, animale.

Transportul public - comuna Oituz este tranzitată cel mai frecvent de curse

regulate pe traseul Onesti – Brasov, cât şi de alte curse.

Comuna Oituz nu este tranzitată de căi ferate.




In ansamblu, populaŃia de sex masculin reprezintă 50,4% din locuitorii comunei, iar

populaŃia de sex feminin reprezintă 49,6% din populaŃia totală.

PredominanŃa populaŃiei este caracteristică grupelor de vârstă cuprinse în

intervalul de la 35 – 39 ani la 50 – 54 ani si intervalul de la 60-64 ani până la 85 si peste.

Resursele de forŃă de muncă ale comunei se referă la populaŃia în vârstă aptă de

muncă si la populaŃia peste limita de vârstă legală, care realizează activităŃi lucrative.

Din analiza structurii populaŃiei pe grupe de vârstă si sexe, relaŃionat cu datele de

recensământ anul 2011:


32

Pagina 32 din

� PopulaŃie totală: 7927 persoane

- Resurse umane: 4986 persoane

- % din totalul populaŃiei: 62,9 %

� PopulaŃie ocupată inclusiv persoane

care efectuează activităŃi lucrative în gospodăriile proprii:

4365 persoane

- % din total populaŃie 55,1 %

- % din total resurse umane: 87,5 %

� Someri 237 persoane

- % din total resurse umane: 4,7 %

În paralel cu evoluŃia numărului de locuitori, numărul gospodăriilor din comună a

crescut de la 2812 gospodării în anul 1992 la 3019 în anul 2011. Mărimea medie a

gospodăriei a scăzut de la cca. 3,50 pers./gosp. în anul 1992 la 3,12 pers./gosp. în anul

2002 si la 2,62 pers./gosp. în prezent. Acest fenomen este explicabil datorită plecărilor

temporare pentru activităŃi lucrative.

Numărul locuinŃelor din comună a crescut de la 2506 locuinŃe în anul 1992 la 3385

locuinŃe în anul 2011. Această crestere se referă atât la locuinŃele construite pentru

gospodăriile nou formate, la locuinŃele construite în cadrul gospodăriilor deja existente cât

si la locuinŃele secundare (case de vacanŃă).

Activitatea de mica industrie, dezvoltata cu ponderea cea mai mare la nivelul

resedintei de comuna este reprezentata prin mai multe societati comerciale – morărit si

panificatie, industria de prelucrare a lemnului, prelucrarea carnii, societati care contribuie

la dezvoltarea comunei din punct de vedere al numarului de salariati sau al valorii de

productie.

Comuna Oituz face parte dintr-o zona de mare complexitate a resurselor naturale,

cuprinzand:

� zone de importanta ecologica peisagistica: paduri, surse de apa, trasee turistice

� zone cu resurse de ape minerale;

� campuri de gaze naturale si petrol;

� zone cu resurse de sare gema;

� masa lemnoasa pretabila prelucrarii;

� zone cu pasuni si fanete.


33

Pagina 33 din

2.2. ACTIVITATILE ECONOMICE

� ACTIVITATEA DE MICA INDUSTRIE, DEPOZITARE, PRESTARI SERVICII

În cadrul acestor categorii de activităŃi economice existente la nivelul comunei se

recomandă măsuri de modernizare şi reorganizare, începând cu retehnologizarea şi

rentabilizarea capacităŃilor existente.

Eventuale măsurile de rentabilizare vor produce desigur un impact în relaŃiile cu

localitatea, urmărindu-se creşterea numărului de locuri de muncă în servicii şi comerŃ.

Atragerea disponibilului de forŃă de muncă în sectorul terŃiar dar şi în activităŃi

mesteşugăreşti şi de mica industrie vor fi cele mai avantajoase soluŃii.

Cele mai importante dintre societăŃile cu profil de mica industrie şi servicii sunt:

extractia de petrol:

Se efectuează prin 19 sonde grupate în două parcuri: la Ferastrău-Oituz si Poiana

Sărată, dotate cu rezervoare de colectare si instalaŃii de pompare a petrolului de la

Ferestrău-Oituz la Onesti si de la Brezoaia spre Valea Slănicului.

Alături de petrol sunt puse în evidenŃă si gaze naturale.

balastierele de nisip, pietris, bolovani precum si carierele de gresie de la

Ferestrău-Oituz si Oituz

baza de transport Oituz S.C. PA & CO

prelucrarea lemnului

Exploatările forestiere asigură materia primă pentru mesterii ce se ocupă de

confecŃionarea draniŃei, sindrilei si a elementelor din lemn pentru construcŃii. In prezent

functioneaza gatere pentru prelucrarea materialului lemnos: 4 la Oituz, 3 la Ferestrău-

Oituz si 1 la Poiana Sărată.

Avându-se în vedere că la nivelul comunei există resurse de forŃă de muncă se

poate aprecia pentru viitor, ca direcŃii de dezvoltare următoarele:

- diversificarea în unităŃile de mică industrie, a spaŃiilor de depozitare, mai ales prin

înfiinŃări de noi unităŃi (de construcŃii, confecŃii, croitorie, coafor - frizerie, patiserii, etc);

- dezvoltarea sectorului terŃiar, crearea de noi locuri de muncă în domeniul

prestărilor de servicii, a comerŃului;

- se pot crea centre de colectare, prelucrare şi valorificare a laptelui, a pieilor, a

lânii, etc; înfiinŃarea de unităŃi de colectare, depozitare, prelucrare şi valorificare a

produselor vegetale (linii de panificaŃie, ş.a.).

Prin documentaŃia PUG se propune ocuparea resurselor de munca in urmatoarele

domenii:


34

Pagina 34 din

� Sector primar:

- silvicultură: exploatare material lemnos, activităŃi de împădurire

- zootehnie: cresterea animalelor (ovine, caprine, bovine, cabaline)

- exploatare petrol si gaze natural

- exploatare produse de balastieră (pietris, bolovani, nisip, gresie)

- pomicultura

- grădinărit în gospodăriile personale si cultura porumbului

� Sector secundar:

- industrie prelucrătoare pentru:

� produse petroliere

� material lemnos (construcŃii, obiecte de uz casnic)

� Ńesătorii din lână

- industrie alimentară:

� prelucrare lapte si derivate

� prelucrare fructe si fructe de pădure

� Sector tertiar:

- administratie publică locală, asistenŃă sociala, paza si protectie

- invatamant, cultură, culte

- ocrotirea sănătăŃii

- administraŃie financiară, asigurări, activităŃi bancare

- comerŃ si alimentaŃie publica

- agroturism

- transport si telecomunicaŃii

� AGRICULTURA nu este funcŃiunea economică reprezentativă pentru comuna

Oituz tinand cont de faptul ca aceasta nu a suferit un proces de cooperativizare.

Terenurile care au fost in structura I.A.S. Sascut, aprox. 165 ha, folosite pentru livada de

pomi fructiferi, au fost restituite fostilor proprietari, sectia de prelucrare a fructelor fiind

desfiintata.

Agricultura ocupa o pondere economica mica datorita conditiilor climatice si

configuratiei geografice. Modul de utilizare a terenului reflecta conditiile geografice locale.

Astfel, jumatatea de vest a vaii Oituzului are conditii pentru cresterea animalelor

terenurile cu pasuni si fanete fiind dominante fata de terenurile arabile pe care se cultiva

cartofi, porumb si legume. Jumatatea estica ofera conditii pentru dezvoltarea agriculturii,


35

Pagina 35 din

cu soluri bune, aluvionare de lunca si conditii pentru cultivarea cerealelor, a vitei de vie si

a pomilor fructiferi.

Propunerile prioritare privind obiectivele pe termen scurt şi mediu care se impun

în comuna Oituz sunt:

ridicarea nivelului tehnic al producŃiei agricole şi îmbunătăŃirea parametrilor

calitativi ai acesteia;

diversificarea activităŃilor agricole şi a celor conexe agriculturii în scopul creşterii

veniturilor, îmbunătăŃirii calităŃii vieŃii şi eficientizării economiei gospodăriilor rurale;

realizarea de lucrări agro-pedo-ameliorative pentru combaterea şi prevenirea

alunecărilor de teren, a eroziunii solului şi îmbunătăŃirea potenŃialului fertil al solurilor din

comună;

îmbunătăŃirea practicilor agricole prin creşterea competenŃelor profesionale ale

resurselor umane care lucrează în agricultură.

� ZONA CĂILOR DE COMUNICAłIE ŞI TRANSPORT

Obiectivele generale în dezvoltarea infrastructurii de transporturi se referă la:

� Creşterea calităŃii vieŃii locuitorilor comunei Oituz.

� Reabilitarea reŃelei de drumuri din comuna Oituz în vederea creşterii

accesibilităŃii şi a atractivităŃii zonei pentru investiŃii.

Principalele propuneri în ceea ce priveşte domeniul transporturilor vizează

următoarele:

- reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti: asfaltarea drumurilor

săteşti;

- organizarea intersecŃiilor – rezolvarea fluenŃei traficului şi mărirea siguranŃei în

circulaŃie – inclusiv prin marcare şi semaforizare, precum şi amenajări;

- plantarea zonelor de protecŃie adiacente drumurilor judeŃene şi a drumurilor

comunale;

- modernizări şi extinderi a reŃelei de străzi comunale;

- marcarea locurilor cu potenŃial ridicat de producere a acidentelor de circulaŃie, în

apropierea şcolilor, a grădiniŃelor, cămin cultural în locuri intens frecventate de pietoni –

în apropierea magazinelor, etc.;

- amenajarea de spaŃii destinate parcării vehiculelor, în apropierea obiectivelor de

interes local: primărie, poliŃie, poştă, cămin cultural, magazine, etc.;

- decolmatarea/amenajarea de rigole şi podeŃe de descărcare pe sectoarele de

străzi în vederea colectării apelor pluviale;


36

Pagina 36 din

- reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeŃelor existente pe raza comunei

Oituz (întrucât majoritatea podurilor exitente au capacitatea portantă depăşită) şi

construirea de noi poduri şi podeŃe în reŃeaua locală de drumuri, acolo unde este

necesar;

- realizarea de trotuare şi alei pentru circulaŃia pietonală.

Podurile de legătură între malurile pâraielor vor fi construite numai pe baza unui

proiect de specialitate, preîntâmpinându-se astfel eventualele eroziuni sau surpări ce pot

apărea prin acŃiunea apelor.

In conformitate cu Proiectul „Modernizare trama stradala satele Oituz, Calcai,

Ferastrau, Harja si Poiana Sarata”, proiect nr. 104/2006, proiectant INTERNATIONAL Iasi

Romania, faza DTAC, se prevede modernizarea unui numar de 9 strazi, avand lungimea

totala d 5.91 km, grupate in 10 obiective.

Din punct de vedere functional, strazile care fac obiectul acestei documentatii

asigura legatura rutiera si pietonala intre principala artera de comunicatie care strabate

com. Oituz - DN 11, cu zonele locuite ale comunei facilitand accesul locuitorilor comunei

la institutiile administratiei locale si a celor de cultura si sanatate.

ZONA SPATII VERZI ŞI SPORT - la nivelul comunei OITUZ nu există parcuri sau

spaŃii verzi amenajate iar ca spatii pentru joaca copiilor se folosesc terenurile aferente

şcolilor. Ca zone verzi pot fi considerate grădinile cu flori şi pomi din gospodăriile

individuale şi pădurea.

În scopul dezvoltării sectorului de recreere şi sport se propun următoarele:

� amenajarea unui parc în centrul civic al comunei, dotat cu mobilier urban (bănci,

coşuri pentru deşeuri, instalaŃii de iluminat, alei pietonale);

� reabilitarea şi modernizarea bazelor sportive pentru şcolile din comună, dotate cu

sală de sport şi teren de sport;

� amenajarea de locuri de joacă pentru grădiniŃele din comună;

� amenajarea unui parc pentru copii in punctul „La Curte”;

� instalarea de corpuri de iluminat şi coşuri pentru colectarea deşeurilor pe spaŃiile

verzi;

� stabilirea unor amplasamente pentru spaŃii verzi publice în toate localităŃile

comunei Oituz;

� amenajarea spaŃiilor verzi publice din comună prin:

- curăŃarea spaŃiilor verzi şi a pomilor;

- plantarea de pomi şi arbuşti ornamentali;


37

Pagina 37 din

- amenajarea de ronduri de flori, semănare ierbii;

- instalarea de mobilier urban: bănci, chioşcuri, etc.

Conform Legii 24/2007 si a directivelor europene 2008-50-CEE, fiecarui locuitor i

se atribuie suprafata de 26 mp de spatiu verde din terenul intravilan apartinand

domeniului public.

Prevederile OUG nr. 114/2007

- modifică articolul 71 din Legea Mediului (OUG nr. 195 / 2005, adoptată şi

modificată prin Legea 265 / 2006)

- interzice schimbarea destinaŃiei, diminuarea suprafeŃei sau strămutarea

terenurilor amenajate ca spaŃii verzi şi/sau prevăzute ca atare in documentaŃia de

urbanism, indiferent de regimul juridic al acestora

- prevede creşterea suprafeŃelor de spaŃii verzi pană la 26 mp spaŃiu verde/cap

locuitor pană in anul 2013.

�� ZONA CONSTRUCTII TEHNICO - EDILITARE constă din:

� staŃie de transformare 110/20 kV

� post trafo aerian

� centrala telefonica automata

� incalzirea locuintelor se face cu combustibil solid (lemne in principal), iar in

localitatea Oituz partial cu combustibil gazos.

Se propun urmatoarele lucrari:

� extinderea retelei de gaze naturale in satele Oituz, Călcai, Marginea si Ferăstrău;

� racordarea la reteaua de distributie si realizarea retelei de gaze naturale in

satele: Harja si Poiana Sarata.

2.3. CONDIłII NATURALE DIN ZONA AMPLASAMENTULUI

Valea Oituzului este situata între Grupa Centrala a Carpatilor Orientali si Grupa

Carpatilor de Curbura, despartindu-le în doua masive impunatoare. Orientata aproximativ

dinspre nord-est spre sud-vest, valea constituie cel mai scurt pas de trecere între cele

doua provincii românesti: Moldova si Transilvania.

Localitatea Oituz este situată în partea de sud vest a Depresiunii Subcarpatice

Tazlău - Caşin, în compartimentul sudic (Depresiunea Oituz – Caşin) la intrarea râului

Oituz în zona subcarpatică.

Aşezarea depresiunii Oituzului de o parte şi de alta a pârâului Oituz, ce o

străbate de la SV la SE, face ca aspectul general al reliefului să fie foarte frământat.

Altitudinile maxime ating valori de peste 1000 m.


38

Pagina 38 din

2.4. CONDITII GEOLOGICE

Teritoriul comunei OITUZ este situat in:

- unitatea Carpatilor Orientali

- subunitatea Depresiunea Oituz – Caşin

- interfluviul dintre râul Trotuş şi Oituz.

Comuna Oituz este situata în zona subcarpatica (Depresiunea Tazlău-Caşin).

Teritoriul depresiunii este un vast sinclinoriu umplut cu formaŃiuni neogene şi cuaternare.

Contactul intre flişul extern (flişul marginal) şi depozitele miocene sub-carpatice

corespunde în ansamblu cu limita dintre CarpaŃi şi Subcarpati.

a. Depozitele neogene ce aparŃin predominant miocenului subcarpatic sunt

reprezentate de formatiuni helvetiene şi burdigaliene.

4444Helvetianul (sau Orizontul cenuşiu) apare în facies constant, gros de 1500-2000

m. În zona, în cadrul lui se pot deosebi:

- orizontul inferior este o alternanta ritmica de gresii şi marne cenuşii cu intercalaŃii

caracteristice de gipsuri;

- orizontul superior intr-un facies destul de monoton este alcătuit dintr-o alternanta

de nisipuri, gresii friabile, marne cenuşii şi roşietice cu intercalaŃii spre partea superioara

de gipsuri, şisturi calcaroase şi tufuri dacitice.

4444Burdigalianul apare sub forma unei fasii înguste în axa anticlinalului ce trece la

vest de Bogdăneşti şi este marcat de dealurile Sârbu (400,2 m), Boişteanu (387,5 m) şi

Potârca (410,0 m). Mai este cunoscut sub denumirea de „orizontul roşu” şi are o

constituŃie petrografica relativ uniforma în cadrul căreia se întâlnesc, în proporŃii

aproximativ egale, gresii şi şisturi roşii şi verzi şi, subordonat, roci mai grosiere.

Depozitele cuaternare sunt dispuse pe interfluviul dintre râul Trotuş şi Oituz, la

nord de poziŃia amplasamentului intr-o succesiune de terase de 65 – 80 m, 85 - 90 m, 95

– 110 m şi 135 – 140 m altitudine relativa fata de Trotuş.

4444Pleistocenul mediu ş i superior apare în depozitele din dealul Buhoci.

Depozitele fac parte dintr-un glacis piemontan destul de extins care a luat naştere

în condiŃii subaeriene la baza culmii muntoase oligocene din vest (Lupu N., Şandru I.,

Brânduş C. – Terasele râului Trotuş intre Uz şi Oituz, cu privire speciala asupra originii

defileului de la Cireşoaia – Tg. Ocna, Analele st. Ale Univ. „Al.I.Cuza”, sect.II, c-geografie,

tom XVI, Iasi, 1970) .


39

Pagina 39 din

În terasa de 65 - 80 m apar, pe o grosime de peste 15 m, mai multe orizonturi de

prundişuri mici, nerulate sau slab rulate, în alternanta cu prundişuri mijlocii şi mari, tot

colŃuroase, de gresii şi marne calcaroase. Peste ele se suprapune un orizont de luturi.

Terasa de 85 – 90 m, situata deasupra satului Filipeşti, este formata din material

acumulativ de origine fluviala gros de 2 – 3 m (prundişuri mici şi mijlocii, bine rulate)

peste depozitele apartinand helvetianului (marne gri-cenuşii).

Versantul sudic al dealului Buhoci, orientat spre Oituz - Bogdăneşti reprezintă

parte dintr-un glacis piemontan dezvoltat în condiŃii subaeriene intre culmea muntoasa

din vest şi interfluviul terasat al Buhociului din est. Este format din mai multe orizonturi de

prundişuri mici, nerulate sau slab rulate, în alternanta cu prundişuri mijlocii şi mari

colŃuroase, de gresii şi marne calcaroase.

4444Holocenul în terasa de 5 - 6 m altitudine relativa şi treapta de 2- 4 m din albia

majora este format dintr-un orizont de prundişuri (cca. 2-3 m grosime) mascate de

acumulativul albiei majore, peste care stau dispuse luturi nisipoase de 1 – 2 m.

Depozitele din terasa de 5- 6 m sunt alohtone, de origine deluvial – proluviala provenite

din dealul Buhoci.

Din punct de vedere seismic comuna Oituz se încadreaza în zona seismica de

calcul „C” cu valoarea coeficientului K s = 0,20 şi Tc = 1.0 sec., respectiv gradul VIII de

seismicitate.


40

Pagina 40 din

6

P

LE

IST

OC

EN

H

OL

OC

EN

C

UA

TE

RN

AR

M

IOC

EN

PL

IOC

EN

N

EO

GE

N

SA

RM

AT

IAN

Schita geologica a zonei amplasamentului

(Harta geologica, foaia L-35-XV Bacau, Institutul Geologic, Bucureşti, 1970 ) Legenda

SUPERIOR 1 qh2

INFERIOR 2 qh1 3 qp

33

SUPERIOR 4 qp 23

5

qp

3

qp 13 MEDIU 7 qp 22 8

10

qp

2-3

qp 12 INFERIOR 11 qp 21 12

Q

qp 11

ADACIAN 14 dc PONTIAN 15 P MEOTIAN 16 m KERSONIAN 18 k

s+m

ks

BESSARABIAN 19 bs YOLHINIAN 20 vh

BUGLOVIAN 21 bg

sm

TORTONIAN 23 to HELVETIAN 24 he BURDIGALIAN 25 bd

pq

-he

1 – 5 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

6 Depozite loessoide 7 – 10 Nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide

Nisipuri si pietrisuri 12 – 13 Pietrisuri, conglomerate, nisipuri, argile, lignit

Nisipuri, gresii, argile

Nisipuri, gresii, marne Nisipuri, nisipuri cineritice, cinerite andezitice, argile

17 Gresii, gresii tufacee, andezitice, cinerite, marne, nisipuri

Pietrisuri, nisipuri si marne

Nisipuri, gresii olitice, argile marnoase, pietrisuri

20 Conglomerate, gresii argile

21 Gresii, argile 22 Conglomerate, gresii, marne si carbuni

Nisipuri, gresii calcaroase, marne, tufuri, sare gema, gips

Gresii, nisipuri cenusii si rosietice, gipsuri

Gresii, marne cenusii si rosietice, facies grezos - conglomeratic.


41

Pagina 41 din

Topografia locală

Comuna Oituz este situată în zona de contact a Depresiunii Caşin cu prelungirile

MunŃilor Nemira şi Vrancea, pe valea râului Oituz, în partea central-estica a tarii, facând

parte din bazinul hidrografic al Siretului, la contactul zonei carpatice cu cea subcarpatica,

la rascruce de drumuri ce leaga Moldova cu Transilvania si Muntenia.

In zona carpatica altitudinea muntilor scade de la vest la est, treptat, de la peste

1600 m (varful Nemira Mare – 1648 m, varful Sandru Mare – 1639 m) la sub 600 m.

Comuna dispune de un bogat si variat potential turistic. Relieful, indeosebi cel montan,

prezinta un deosebit interes turistic. Exista sectoare de ingustare a vaii Oituzului cu

versanti abrupti, acoperiti de fagi si molizi, poienite verzi si insorite, in zona satelor Harja

si Poiana Sarata, dar si culmi subcarpatice de pana la 800 m, partial impadurite cu vai

largi, unde s-a format depresiunea Oituz, cu satele Oituz, Marginea si Calcîi.

In sectorul subcarpatic, incepand de la localitatea Oituz si pana la confluenta cu

raul Trotus, valea are o lungime de 18,5 km. In acest sector morfologia bazinului vaii

Oituzului este diferita de cea a zonei montane din cauza depozitelor molosice ale

Neogenului. Valea se largeste foarte mult, relieful scade in altitudine sub 500 m, versantii

au o inclinare mai mica, terasele au extindere mai larga.

Coordonatele geografice ale comunei OITUZ sunt:

- latitudine nordică: 460 12’

- longitudine estică: 260 37’


42

Pagina 42 din


43

Pagina 43 din

2.5. CONDIłIILE CLIMATICE ŞI TOPOCLIMATICE

În ansamblu, depresiunea intramontană se caracterizează printr-un climat mai

adăpostit, submontan, sedativ, cu o frecvenŃă mai mică a zilelor de iarnă, a viscolelor şi

înzăpezirilor şi o însorire destul de accentuata. SuprafaŃa activa, foarte diversificata ca

urmare a reliefului accidentat, a expoziŃiei diferite a versanŃilor şi a prezenŃei vegetaŃiei

forestiere, generează un mare mozaic de topoclimate elementare naturale. Acestea se

încadrează în topoclimatul mai complex al munŃilor BistriŃei (grupa Tarcău-Nemira)

(Apavaloae M, 1978, Harta topoclimatică Gheorghieni, Statiunea de Cercetări

“STEJARUL”, PângăraŃi, mss.)

Parametrii topoclimatului complex, conform autorilor citaŃi mai sus, sunt prezentaŃi

în tab. I:

Tab. I. Parametrii topoclimatului complex al MunŃilor BistriŃei (grupa Tarcău-Nemira)

Parametrul

Valoarea parametrului

Temperatura medie multianuală (0C) Temperatura medie, luna ianuarie (0C) Temperatura medie, luna iulie (0C) Amplitudinea medie anuala a temperaturii aerului (0C) Durata intervalului cu temperaturi medii zilnice > 00C (nr. zile) Numărul mediu anual de zile cu îngheŃ Umezeala relativă a aerului, media multianuală (%)

2,0 - 6,0 -5.0 - (-8,0)

10,0 – 16,0 18,0 – 21,0 240 – 280 120 – 180

74 – 76 Durata de strălucire a Soarelui, media multianuală (ore) � Număr de zile cu cer senin, media multianuală � Număr de zile cu cer acoperit, media multianuală Vânt: � frecvenŃa (%) vânturilor tari (peste 15 m/s) � frecvenŃa (%) vânturilor slabe (1 - 2 m/s) PrecipitaŃii atmosferice, media multianuală (mm) � PrecipitaŃii în luna cea mai ploioasa (mm) � PrecipitaŃii în luna cea mai secetoasa (mm)

1750 – 1850 40 – 60

100 - 130 5 – 10

40 – 60 700 – 1000 100 – 140

20 – 50 Fenomene meteorologice: � număr de zile cu ploaie, media multianuală � număr de zile cu strat de zăpada, media multianuală � număr de zile cu ceaŃa, media multianuală

140 – 180 70 – 160 40 – 250

Dintre fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare a atmosferei

în zona menŃionam:

� direcŃia vânturilor dominante este diferită, funcŃie de altitudinea şi morfologia

reliefului. La nivelul culmilor înalte montane ale Nemirei şi Vrancei direcŃia dominanta a

circulaŃiei generale este din vest şi nord vest. În timpul verii, toamna ori primăvara pe

versaŃii estici ai Nemirei se pot produce efecte de föehn, determinate de deplasarea

maselor de aer din vest şi nord vest. Iarna, viteza vântului pe valea Oituzului poate atinge

uneori viteze mai mari, când se deplasează masele de aer din anticiclonul siberian, care


44

Pagina 44 din

urcând ascendent pa vale, depăşesc uneori culmea Nemirei şi produc spre Transilvania

vânturi de tip „ bora ” (crivăŃul).

Vânturile locale sunt orientate descendent (vânturile de munte) sau ascendent

(vânturile de vale) în lungul văii Oituzului. Pot avea un puternic potenŃial depoluator la

viteze > 3 m/sec. Sunt specifice mai ales în perioada caldă a anului, în condiŃii de stări

anticiclonale. Asigură schimbul de umezeală pe verticală şi contribuie la formarea ploilor

orografice care, la rândul lor, au un rol important în purificarea atmosferei.

- inversiunile termice, însoŃite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente şi

au o intensitate mai mare iarna, în condiŃiile extensiunii puternice, către est, a

anticiclonilor continentali. ApariŃia unor astfel de situaŃii meteosinoptice favorizează

stagnarea noxelor atmosferice în jurul surselor de emisie. Pe parcursul anului în special

toamna sunt de mica amplitudine pe verticală şi au o intensitate mica (inversiuni de fund

de vale) fiind însoŃite frecvent de ceaŃă.

VegetaŃia arborescentă din pădurile din zona constituie un foarte eficace mediu

depoluant, cu rol de filtru în calea unor eventuale prezente de noxe în atmosfera. Emisia

unor astfel de noxe din surse locale (activităŃi gospodăreşti şi traficul rutier) este apreciată

ca fiind foarte redusă şi are semnificaŃie în poluarea aerului în zona.

2.6. PEISAJUL NATURAL

Bazinul hidrografic al Oituzului, în ansamblu, este bine împădurit. VegetaŃia zonei

se încadrează, după altitudine, în etajul pădurilor de foioase (nemoral), subetajul

pădurilor amestecate de răşinoase şi fag (Harta geobotanica a României, scara

1/500 000, 1960).

VegetaŃia arborescenta, iniŃiala, a fost insa înlăturata în cea mai mare parte prin

defrişare. În prezent vegetaŃia dominanta este formata din pajişti colinare secundare de

iarba vântului şi paius roşu (Ass. Festuco-Agrostietum ) şi terenuri agricole. Se intalneste

pe podul teraselor înalte din dreptul localităŃii Oituz (Institutul de Geografie - Atlas RSR,

fasc.VI-2, Bucuresti, 1976).

Pajiştile cu Agrostis tenuis s-au instalat pe locul gorunetelor şi au în compoziŃie

atât specii mezofile (Festuca pratensis, Cynosurus cristatus, Poa pratensis, Trifolium

campestre, T. pratense, Achillea millefolium s.a.) cât şi specii xeromezofile (edicago

falcata, Thymus pannonicus, Filipendula vulgaris, uneori şi Koeleria macrantha).

Pajiştile cu Festuca rupicola sunt alcătuite dintr-un mare număr de specii (aproape

400) cu caracter ecologic destul de diferit. Participa şi specii mai xerofile (Botriochloa


45

Pagina 45 din

ischaeum, Brachypodium pinnatum, Carex), ocupa mai ales terasele joase de lunca,

inundabile la ape foarte mari, cu aluviuni cu textura fina, umede aproape tot timpul

anului. Pe lângă specia dominanta apar şi specii de graminee (Poa pratensis, Lolium

perenne, Agropyron repens etc.), specii de Carex (C.vulpina, C.distans s.a.) de Juncus

(J.compressus, J.effusus), de trifoi şi alte specii (Potentilla reptans, Ranunculus repens,

Mentha pulegium, Gratiola officinalis s.a.)

VegetaŃia arborescenta este formata din pâlcuri de anin negru (Alnus glutinosa) la

care se asociază aninul alb, plopul alb, salcia plesnitoare (Salix fragilis). Stratul de

arbuşti este alcătuit mai ales din soc negru, alun, păducel, cruşin, calin. În pădurile de

lunca (zăvoaie) din lungul Oituzului stratul ierbos este format , de regula, din Aegopodium

podagria, specii de Equisetum şi o serie de plante de mull (Euphorbia amygdaloides,

Pulmonaria officinalis, Salvia glutinosa s.a.) sau de umiditate accentuata (Ranunculus ).

● Fauna: În parte fauna terestra prefera zonele mai izolate dar unele exemplare

coboară pana în apropierea vetrelor localitatilor.

Dintre mamifere mai frecvente sunt iepurele (Lepus europaeus) şi vulpea (Vulpes

vulpes), mai rar viezurele (Meles meles), mistreŃul (Sus scrofa). Se adaugă multe specii

de şoareci şi şobolani de pădure.

Dintre reptile menŃionam şarpele orb (Anguis fragilis), soparla (Lacerta agilis) şi

guşterul (Lacerta viridis) iar dintre amfibieni specii de broaşte şi tritoni. Sunt foarte

numeroase speciile de insecte şi gasteropode.

Avifauna este prezenta mai ales prin foarte numeroase specii de columbide

(porumbelul de scorbura, turturica, mierla, multe specii de piŃigoi, sticletele,

privighetoarea, ciocănitoarea, graurul şi dumbrăveanca.

În prejma amplasamentului sunt prezente mai ales speciile care au o mai mare

adaptabilitate la mediul antropizat şi, mai ales, diferite specii de insecte şi gasteropode,

pasări, rozătoare.

● Fauna acvatica: taxonomic, râurile şi pâraiele din zona se încadrează în zona

piscicolă de dealuri şi coline: zona lipanului şi a moioagei. Datorita impactului activităŃii

umane populaŃia de peşti este încă mult diminuata numeric şi calitativ. Speciile valoroase

sunt aproape inexistente predominând, în schimb, cele care nu au o mare importanta

piscicola.

Prezenta mediului acvatic (râul Oituz) determina un biotop favorabil pentru fauna

de insecte reofile (efmeroptere, trichoptere, odonate, coleoptere şi chironomide) precum

şi a unor amfibieni ( specii de broaşte, tritoni, salamandre).


46

Pagina 46 din

Pentru protecŃia mediului prezenŃa vegetaŃiei arborescente în zonă constituie un

important filtru natural. În zona nu există specii sau asociaŃii vegetale ocrotite.

● Animale:

Valea Oituzului în sectorul montan prezintă o mare varietate de specii animale

dintre care se detaşează cele de talie mare şi interes cinegetic (ursul, cerbul, râsul,

mistreŃul). Lor li se adaugă alte specii, în parte migrate din etajul pădurilor de foioase

(vulpea, veveriŃa, pârşul de alun, jderul de pădure s.a). Avifauna este numeroasa şi

variată (cocosul de munte, ciocănitoarea de munte, negroaica, acvila de munte, buha

etc.). Se întâlnesc, de asemenea, specii de amfibieni, reptile, gasteropode, coleoptere,

lepidoptere .

2.7. FACTORI DE RISC NATURAL

Riscurile naturale din teritoriul comunei Oituz sunt:

� zone cu risc de inundabilitate:

� inundatii datorate revărsării pe pâraiele Oituz si cei zece afluenti mai importanti;

�� inundatii datorate scurgerilor de torenti;

� alunecari de teren in localitatea Ferastrau – Oituz pe valea paraului Lesuntu

Mare si in localitatea Poiana Sarata pe zonele cu defrisari importante facute in ultimii ani.

In comuna Oituz s-au identificat 3 zone de risc de inundatii datorate scurgerilor pe

torenti si 3 zone de risc de inundatii datorate revarsarii cursurilor de apa.

� 3 zone de risc de inundatii datorate scurgerilor pe torenti:

- satul Oituz (Haṭman), teren propriu localitatii

- satul Poiana Sarata, teren propriu localitatii

- satul Marginea (Stropsea), teren silvic, particular, fond particular

� 3 zone de risc de inundatii datorate revarsarii cursurilor de apa:

- satul Fierastrau, cursul de apa Oituz

- satul Fierastrau, cursul de apa Lesuntu Mare

- satul Calcai, cursul de apa Oituz

Zonele cu riscuri naturale din cadrul localităŃilor componente ale comunei OITUZ

sunt prezentate pe planşele cu situaŃia existentă si in memoriul general cap. 2.2 si 2.8.

Conform PUG elaborat de S.C. ARHIPROIECT S.R.L. in zonele cu riscuri naturale se

recomanda evitarea construirii de locuinte sau alte constructii. Se va evita amplasarea

construcŃiilor pe lucrări de drenare, consolidare, amenajări de suprafaŃă în zonele


47

Pagina 47 din

susceptibile de alunecări, în zonele cu alunecări active, în zonele mlăştinoase sau

inundabile.

În privinŃa zonelor afectate de alunecări sau susceptibile la instabilitate, erodări,

prăbuşiri se recomandă ca acestea să fie imediat amenajate, prin terasări, plantări de

arbuşti, înierbări sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare şi drenare,

lucrări care se vor realiza în urma unor studii şi proiecte de specialitate la obiect.

Se impune amenajarea cel puŃin prin terasări, captări de izvoare şi plantări de

arbuşti, în special salcâmi, pentru a evita declanşarea de alunecări de mari proporŃii,

fenomen care pune în pericol siguranŃa localităŃilor; aceasta în varianta în care nu se pot

obŃine fonduri pentru proiectarea şi execuŃia de lucrări de consolidare a întregii zone

afectate.

De asemenea, albiile pâraielor cu energii mari de relief din intravilan, trebuie

consolidate, amenajate şi regularizate.

- alte fenomene de risc pot aparea in conditiile fenomenelor climatice

exceptionale: temperaturi extreme, fenomene atmosferice generatoare de risc-bruma,

inghet la sol, grindina, blocarea cailor de comunicatie de catre viscol s.a.

Riscuri de natura antropica - generate de depozitarea si eventual deversarea de

substante periculoase, folosirea in exces a ingrasamintelor chimice, pericolul de inundatii

provocat de neamenajarea sau amenajarea necorespunzatoare a albiilor paraielor,

reactivarea dinamicii versantilor – alunecari de teren, torentialitate – ca urmare a

masurilor agrotehnice necorespunzatoare sau a defrisarilor, etc.

Intre cele doua categorii de riscuri exista o conexiune in sensul ca nerespectarea

regulilor de urbanizare si amenajarea necorespunzatoare a teritoriului pot favoriza sau

accentua amploarea unor riscuri naturale.

2.8. ASPECTE RELEVANTE ALE EVOLUTIEI PROBABILE IN CAZUL

NEIMPLEMENTARII PUG PROPUS

2.8.1. Evolutia factorilor de mediu în situatia neimplementarii masurilor din

PUG

Analiza alternativei ”0” (neimplementarea planului) se bazează pe gradul actual de

cunoastere şi reliefează efectele asupra mediului pe care le va avea nerealizarea

măsurilor propuse prin plan.

Analiza situaŃiei actuale privind calitatea şi starea mediului natural, precum şi

analiza situaŃiei economice şi sociale a identificat o serie de aspecte privind evoluŃia


48

Pagina 48 din

probabilă a componentelor de mediu (apa, aer, sol). In aprecierea evoluŃiei probabile a

diferitelor componente de mediu s-a avut în vedere faptul că un P.U.G. creează un cadru

pentru modernizarea şi dezvoltarea zonei prin mijloace specifice. Astfel, un astfel de plan

poate genera presiuni asupra unor componente de mediu , iar pe de alta parte poate

soluŃiona prin mijloace urbanistice anumite probleme de mediu existente.

In continuare este prezentată sub formă tabelară evoluŃia factorilor de mediu: apă,

aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaŃiei, peisaj, mediu social şi economic, în situaŃia

neimplementării PUG al comunei Oituz.


49

Pagina 49 din

EvoluŃia factorilor de mediu în situaŃia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic General

Nr. crt.

Factori de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.

Efecte în cazul neimplementării propunerii

1. Apă

▪ Retea hidrografica densa: raul Oituz si afluentii acestuia, paraiele: Cernica, Brezoaia, Halos, Rotaru, Hatasul, Slatina, Lesuntu Mic, Lesuntu Mare, Manciuc, etc. ▪ Zone inundabile pe: raul Oituz, paraul Lesuntu Mare ▪ Propunere extindere intravilan pentru functiuni de locuit

▪ In scopul asigurarii protectiei malurilor, constructiilor si imbunatatirii regimului de curgere a apelor, conform Legii 107/1996, se instituie zone de protectie pentru albiile cursurilor de apa ▪ Regularizarea si sistematizarea unor portiuni ale raului Oituz precum si a unora din afluentii acestuia ▪ Interzicerea sau reglementarea stricta a constructiilor in zonele inundabile de probabilitate 2% ▪ Se propun executarea in zonele inundabile a unor canale colectoare, curatarea podetelor, intretinerea santurilor, etc ▪ Fundarea in vederea realizarii de noi constructii se va face pe unul din straturile geologice recomandate in studiul de specialitate ▪ Realizarea retelelor de alimentare cu apa potabila ▪ Realizarea retelelor de canalizare –apa menajera si de ape pluviale ▪ Realizarea staŃiilor de epurare ape uzate de tip menajer

▪ Manifestarea riscurilor naturale: alunecari, inundatii, eroziuni de mal etc., cu afectarea bunurilor materiale si a terenurilor. Extinderea suprafetelor de terendegradate. ▪ Se va deteriora calitatea apelor de suprafaŃă şi a apelor subterane. ▪ Aspect deficitar in sfera dezvoltarii localitatii.


50

Pagina 50 din

Nr. crt.

Factori de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.


2 Aer

▪ Infrastructură rutieră necores-punzătoare ▪ Nu există surse antropice majore de poluare a aerului

▪ Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează localitatile comunei ▪ Realizarea de spatii verzi de protecŃie în intravilan, între zonele de locuit si unitaŃile economice ▪ Plantare perdea naturală de-a lungul arterelor cu trafic intens

▪ Gradul de degradare al drumurilor va creste. ▪ Se va deteriora calitatea atmosferei (creşterea emisiilor poluante datorate mijloacelor de transport). ▪ Lărgirea zonelor în care se vor înregistra depăşiri ale zgomotului. ▪ Scăderea calităŃii vieŃii, a nemulŃumirii populaŃiei

3. Sol

▪ Evacuari necontrolate de ape uzate menajere din gospodariile populatiei ▪ Poluarea este difuză, generată de depozitarea necontrolată a gunoiului menajer.

▪ Luarea de masuri pentru asigurarea colectarii apei menajere in sistem separativ de la toate gospodariile si epurarea acesteia in statii de epurare ▪ Implementarea proiectului ”Executare platforme pubele ecologice” - care prevede înfiinŃarea a 40 puncte de colectare selectivă în comuna ▪ Realizarea retelelor de canalizare –apa menajera si de ape pluviale

▪ Degradarea solului şi a pânzei freatice din zonă.


51

Pagina 51 din

Nr. crt.

Factori de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.


a. Apă potabilă - nu exista sistem de alimentare cu apa potabila

▪ Realizarea alimentării cu apă pentru localitatile comunei

▪ Confort al locuitorilor scăzut ▪ CondiŃii igenico-sanitare precare ▪ Stagnare economica si sociala

b. Apa menajeră - nu exista reŃele de canalizare - nu exista staŃii de epurare

▪ Realizarea reŃelelor de canalizare si de ape pluviale ▪ Realizarea staŃiilor de epurare ape menajere

▪ Confort al locuitorilor scăzut ▪ CondiŃii igenico-sanitare precare ▪ Poluarea pânzei freatice şi a solului

c. Gestionarea deşeurilor ▪ Implementarea proiectului ”Executare platforme pubele ecologice” - care prevede înfiinŃarea a 40 puncte de colectare selectivă în comuna

▪ Deşeurile se vor arunca arbitrar pe cursuri de apă, terenuri în intravilan sau extravilan cu pericolul degradării solului, afectarea calităŃii apei din pânza freatică sau de suprafaŃă

4. Sanatatea populatiei şi calitatea vieŃii

d. Zgomot - zone cu nivel de zgomot pe traseele cu circulatie intensa

▪ Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează comuna

▪ Lărgirea zonelor în care se vor înregistra depăşiri ale zgomotului ▪ Scăderea calităŃii vieŃii, nemulŃumirii populaŃiei

5. Riscuri naturale ▪ Alunecari de teren ▪ Terenuri inundabile

▪ Interdictii temporare de construire ▪ Pagube materiale


52

Pagina 52 din

Nr. crt.

Factori de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.


6. Schimbări climatice

▪ Sursele de emisii cu efect de seră sunt minore. ▪ Nu sunt identificate utilizări ale substanŃelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

▪ Nu se fac propuneri

▪ Mentinerea nivelului emisiilor la cel actual.

7. Conservarea resurselor naturale

▪ Utilizarea de materiale necorespunzătoare, cu coeficienŃi de transfer termic mare. ▪ Utilizare combustibili solizi (lemn) si in unele institutii si zone de locuit gaz metan.

▪ Eficientizarea energetică prin: - extinderea reŃelei de gaze naturale - reabilitarea termică a clădirilor - modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice

▪ Mentinerea nivelului emisiilor la cel actual.

8. Biodiversitate

▪ Nu sunt arii protejate.

▪ Nu sunt propuneri.

▪ Nu sunt efecte

9. Patrimoniu istoric, cultural

▪ Biserici ▪ Monumentul Eroilor

▪ Instituirea zonelor de protecŃie a monumentelor şi interdicŃia de a se construi fără consimŃământul instituŃiilor cu atribuŃii stabilite prin lege. ▪ Restaurarea cu acordul instituŃiilor abilitate pentru a nu se distruge valoarea istorică şi arhitecturală.

▪ Pericol de degradare fizică a monumentelor istorice. ▪ Schimbarea aspectului tradiŃional, arhitectural, cu piederea valorii monumentelor.


53

Pagina 53 din

Nr. crt.

Factori de mediu

Aspect identificat

Propunere P.U.G.


10. Zonarea teritorială

▪ Intravilanul existent este mai mic decat necesarul de dezvoltare al localitatii ▪ Prezenta suprafetelor agricole mari in intravilan conduce la un dezechilibru al zonelor functionale in raport cu suprafetele intravilanului

▪ Extinderea intravilanului conform cerintelor populatiei si a situatiei reale necesare ▪ Stabilirea functiunilor in intravilan. ▪ Stabilirea funcŃiunilor unităților teritoriale de referinŃă

▪ Dezvoltare nerationala cu risipa de resurse (teren). ▪ Nu se pot asigura serviciile de gospodarire comunala (alimentare cu apa, canalizare, deseuri etc.) si o dezvoltare urbanistica armonioasa.

11. Conştientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul

▪ PUG a fost elaborat după consultarea administraŃiei şi a cererilor cetăŃenilor. ▪ Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştinŃa cetăŃenilor.

▪ Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinŃarea de noi servicii.

▪ Degradarea factorilor de mediu. ▪ Regres economic şi social.


54

Pagina 54 din 113

2.8.2. Calculul riscului neimplementării Planului Urbanistic General al

comunei Oituz

Aplicand valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din

PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expusi (nesemnificativ = 0,

minor = 1, major = 2, catastrofal = 3).

Calculul riscului neimplementării PUG

EFECTUL Măsura prevăzută în PUG

nesemnif. minor major catastrofal

Apă X Aer X Sol X Sănătatea populaŃiei X Riscuri naturale X Schimbări climatice X Conservarea resurselor X Biodiversitate X Zonarea teritorială X Conştientizarea populaŃiei X

Total punctaj risc 2 1 6 1

Având în vedere consecinŃele pe care le are neimplementarea măsurilor

(alternativa ”0”) asupra factorilor de mediu se poate aprecia că riscul degradării acestora

este foarte mare. Pentru apă, aer şi sol se apreciază că efectul este major dacă nu se

execută principalele măsuri din PUG:

� Implementarea managementului deseurilor solide - realizarea sistemului de

colectare selectivă şi transport al deşeurilor menajere prin puncte de colectare - platforme

amenajate (in numar de 40) corespunzător normelor în vigoare.

� Realizarea sistemului de alimentare cu apa.

� Realizarea reŃelei de canalizare si a staŃiilor de epurare.

� Modernizarea infrastructurii rutiere ce traversează comuna Oituz.

Având în vedere cele prezentate rezultă că implementarea măsurilor prevăzute în

PUG este imperios necesară.


55

Pagina 55 din 113

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATE –

IMPACTUL ACTIVITĂłILOR DIN PUG ASUPRA MEDIULUI

3.1. APA

3.1.1. APELE SUBTERANE ŞI DE SUPRAFAłĂ ŞI UTILIZAREA RESURSELOR

DE APĂ

Apele freatice

Cele mai importante rezerve de apa freatice sunt in zona aluvionara a vaii

Oituzului, in aval de localitatea Oituz, unde se gasesc terase extinse. Apele freatice se

pot intalni pana la o adancime de 15,0 m.

Conform studiului hidrogeologic al apelor mineralizate din zona Poiana Sarata –

Oituz – Bogdanesti exista areale bogate cu ape mineralizate:

� ape clorinate intre Brezoaia si paraul Cernica, pe versantul stang al Oituzului, in

bazinul paraului Rotariei, pe fundul vaii Oituzului de la varsare pana la localitatea

Ferastrau (confluenta cu paraul Lesuntu);

� ape carbonatate in cantitati mai mici in bazinul Brezoaia, pe versantul drept al

Oituzului, in amonte de paraul Halos;

� ape minerale carbogazoase cu emanatii de sulf in zona satului Oituz.

Alimentarea stratelor acvifere freatice din zona se realizeaza din precipitatii, din

panza de apa a vaii Oituzului sau din infiltratiile ascensionale superioare din stratele

acvifere de adancime sub presiune.

Apele de suprafata

Reteaua hidrografica de suprafata este alcatuita din raul Oituz si afluentii acestuia,

paraiele: Cernica, Brezoaia, Halos, Rotaru, Hatasul, Slatina, Lesuntu Mic, Lesuntu Mare,

Manciuc, etc. Suprafata bazinului este de 332 km2 cu o dezvoltare asimetrica, 65% din

suprafata revenind malului drept al paraului Oituz, iar restul de 35% malului stang.

În sectorul depresiunii Oituz – Caşin densitatea reŃelei hidrografice este de 0,62

km/ km2. Ajuns pe teritoriul depresiunii râul Oituz se adânceşte în cuvertura de aluviuni.

Râul Oituz îşi are izvoarele în apropierea Pasului Oituz la 875 m altitudine.

În cursul superior valea este săpata în flişul paleogen iar în cursul inferior în

sedimente neogene (miocen inferior). Se varsă în Trotuş în dreptul localităŃii Oneşti.


56

Pagina 56 din 113

Caracteristicile morfohidrografice ale râului Oituz (după Atlasul Cadastrului apelor din România , p. I, coordonator AQUAPROIECT, Bucureşti, 1992 )

Lungime amonte

(km)

Panta medie*

(‰)

Coeficient de

sinuozitate

SuprafaŃa bazin (km2 )

SuprafaŃa fond forestier

(ha)

62

20

1 .37

337

18 789 O serie de caracteristici hidrologice ale râului Oituz în sectorul de confluenŃă cu

râul Trotuş, în continuare (după Atlas RSR, fasc. V-1, V-4 şi V –5 ):

▪ scurgerea minima multianuală: 0,3 – 0,5 l /sec. /km2 ;

▪ scurgerea medie multianuală: 2 - 3 l /sec. /km2 din care:

- iarna: 15 – 20 %;

- primăvara: 40 – 45 %;

- vara: 25 - 30 %;

- toamna: 10 - 15 %

▪ scurgerea medie de aluviuni:1,0 – 2,5 t / ha / an

În sectorul superior apele râului Oituz se încadrează în categoria apelor

bicarbonatate (200 – 500mg / l); în sectorul mijlociu, dar mai ales în cel inferior, apele

sunt clorurate (> 1 000 mg / l) ca urmare a prezentei în bazin, în amonte, a unor masive

de sare.

Utilizarea resurselor de apa: alimentarea populatiei cu apa potabila.

Calitatea apei:

Alimentarea cu apă a locuitorilor comunei se realizează în cea mai mare parte din

fântâni de tip rural, construite de localnici din piatră şi beton. Apa unor fântâni are un grad

ridicat de nepotabilitate bactereologică şi chimică: fantana fam. Ciorba, Oituz – B.A. nr.

364/28.02.2008, fantana fam. Pascaru, Oituz – B.A. nr. 365/28.02.2008, fantana fam.

Tuteanu, Oituz – B.A. nr. 366/28.02.2008, fantana fam. Andrusca, Oituz – B.A. nr.

373/28.02.2008, fantana Sarca – Oituz, B.A. nr. 370/28.02.2008, fantana Lupu, Oituz –

B.A. nr. 371/28.02.2008.

In satul Oituz exista o captare de apa realizata prin anii 1914 – 1915 de curtea

boiereasca, care astazi alimenteaza cateva gospodarii, asigurand un debit de cca. 0,05

l/s. In satul Călcâi exista de asemenea o zona de izvoare alimentate din versant, captate

partial de cateva gospodarii, avand un debit de 0,5 l/s.

Surse cu un potential ridicat s-au gasit amonte de satul Ferastrau in zona Runc si

in zona cantonului silvic la HuŃa.


57

Pagina 57 din 113

Localnicii se alimenteaza in mare parte cu apa din fantani, fara protectie sanitara si

care in perioadele secetoase raman cu apa putina sau seaca.

PriorităŃi pentru imbunatatirea calitatii apei in satele componente ale

comunei OITUZ, conform punctului 3.9.2. din memoriul general la PUG:

� realizarea alimentarii cu apa în sistem centralizat a celor sase localitati in baza

unui proiect tehnic;

� asigurarea rezervei intangibile de apa pentru incendii;

� asigurarea conditiilor igienico – sanitare de exploatare a surselor de apa.

Pentru alimentarea cu apa a localitatilor Oituz, Călcâi, Margineni si Ferăstrău –

Oituz s-a elaborat un proiect – nr. 2/2006, proiectant S.C. PRO HIDRO INSTAL S.R.L.,

faza DTAC. Aceasta alimentare consta din captarea apei prin drenuri de Ø 300 mm, cu L

= 150 m, colectarea intr-un put din beton armat si inmagazinarea intr-un rezervor de 2 x

200 m3. Rezervorul a fost calculat pentru a asigura volumul de compensatie avarie pe

timp de 12 h si debitul necesar la incendiu exterior Qic = 10 l/s pe timp de 3 h.

Pentru alimentarea cu apa a localitatilor Hârja si Poiana Sărată, conform

proiectului nr. 19A/2008, faza de SF, elaborat de proiectant S.C. PRO HIDRO INSTAL

S.R.L se propune a se realiza captarea apei din panza freatica de suprafata, captarea

realizandu-se prin drenuri.

Captarea apei pentru viitoarea sursa se va realiza printr-o linie de dren cu

lungimea de 75 m, amplasata longitudinal pe sesul aluvial, la o distanta de 15 m de albia

majora a paraului distanta suficienta pentru indeplinirea conditiei de necolmatare a

stratului. Adancimea de pozare a drenurilor va fi de – 2.20 m ÷ 3.00 m. Apele vor fi

preluate de caminul colector unde vor merge gravitational la rezervorul de inmagazinare

V = 100 mc.

Conductele se vor amplasa în zona de siguranŃă a drumurilor, fără a afecta

platforma drumurilor sau proprietăŃile locuitorilor.

ReŃeaua de distribuŃie va fi echipată cu cămine de vane, cişmele şi hidranŃi de

incendiu. În mod obligatoriu în punctul final al reŃelelor ramificate vor fi prevăzute

branşamente la clădiri, hidranŃi sau cişmele publice.

Se va avea in vedere instituirea zonelor de protecŃie sanitară cu regim sever,

pentru construcŃiile de inmagazinare şi transport, distanŃe minime conform HGR nr.

930/2005, respectiv:

- 10 m de la zidurile exterioare ale clăriilor, pentru staŃiile de pompare;

- 20 m de la zidurile exterioare ale instalaŃiilor, pentru instalaŃiile de tratare;


58

Pagina 58 din 113

Este necesara urmarirea calitatii apei potabile din fântâni, puŃuri şi izvoare captate prin efectuarea analizelor de potabilitate in toate satele componente ale comunei, informarea populatiei si urmarirea starii de sanatate a acesteia, daca sunt nitrati. Toate localitatile comunei au proiecte privind realizarea unui sistem de alimentare cu apa. Se propune finalizarea acestora.

- 20 m de la zidurile exterioare ale clădirilor, pentru rezervoare îngropate;

- 30 m faŃă de orice sursă potenŃială de contaminare, pentru conductele de

aducŃiune;

- 3 m pentru reŃelele de distribuŃie;

Apele pluviale se scurg prin reŃeaua de şanŃuri şi canale în cursurile de apa sau se

infiltrează în sol şi subsol care, functie de structura, poate prezenta o mare permeabilitate

ceea ce poate conduce la interceptarea de catre stratul freatic a apelor uzate.

Conform literaturii de specialitate şi a studiilor realizate in domeniu, este stabilit cu

certitudine ca apa potabila a carui continut de nitrati este ridicat afecteaza polulatia

consumatoare şi în special copiii pana la 1 an.

3.1.2. Managementul apelor uzate

Din documentatia elaborata de S.C. ARHIPROIECT S.R.L. reiese faptul că nu

exista sistem de retele de canalizare pentru evacuarea apelor uzate.

Consideram ca in prezent apele uzate rezultate din gospodariile individuale ajung

în apa pâraielor şi în apele freatice prin reteaua de şanŃuri şi canale.

La nivelul comunei nu exista retele de canalizare, locuitorii satelor folosind în general

WC-uri uscate, care constituie surse de infecŃie pentru pânza freatică.

In localitatile comunei OITUZ exista bazine etanşe vidanjabile pentru preluarea

apelor menajere.

In PUG se prevede ca in cadrul lucrarilor tehnico-edilitare sa se realizeze sisteme

de canalizare si statie de epurare – acestea fiind mentionate si la cap. 2.12 – necesitati si

optiuni ale populatiei.

Pentru realizarea acestui obiectiv s-a elaborat de catre S.C. PRO HIDRO INSTAL

S.R.L. proiectul nr. 20/2009 „Canalizare si statie de epurare in localitatea Oituz”, faza

DTAC si proiectul nr. 19B/2009 „Canalizare si statie de epurare in localitatile Poiana

Sarata si Harja”, faza DTAC.

Sistemul de canalizare pentru localitatea OITUZ va fi compus din:

ramura 1 va prelua apele uzate menajere din zona de sud vest a localitatii, avand

lungimea totala de 3734 m, fiind din PE ID corugat cu dimensiunea de 200 si 250 mm


59

Pagina 59 din 113

ramura 2 este formata din mai multe tronsoane de colectare paralele cu drumul

national DN 11, in sensul de mers dinspre Brasov spre Onesti. Ramura 2 este realizata

din tuburi Dn 200, 250, si 300 mm, in lungime totala de 4398 m; apele sunt colectate in

final in ramura 4 si trimise spre statia de epurare

ramura 3 este formata din mai multe tronsoane de colectare paralele cu drumul

national DN 11, pe partea stanga si dreapta in sensul de mers dinspre Brasov spre

Onesti. Ramura are lungimea totala de 1024 m, fiind din PE ID corugat cu dimensiunea

de 200 mm. Subtraversarea drumului national se va realiza prin foraj orizontal, lungimea

subtraversarii este de 12 m. Apele uzate de pe aceasta ramura vor fi preluate prin

conducta de refulare cu lungimea de 545 m.

ramura 4 conduce apele prin curgere gravitationala la statia de epurare.

Colectorul este din PEID corugat, cu dimensiunea de 400 mm si cu lungimea totala de

951 m.

Statia de epurare s-a amplasat in afara localitatii, pe malul stang al raului Oituz, la

cca 120 m de rau. Statia de epurare pentru sistemul de canalizare se va prevedea cu

constructii pentru montarea a 2 module de epurare de 2 x 200 mc/zi. In statia de epurare

se realizeaza procesul de epurare mecanica si biologica a apelor uzate menajere,

nitrificarea si denitrificarea namolului (indepartarea azotului) sedimentarea acestuia,

evacuarea apei epurate dupa dezinfectia cu lampi ultraviolete si evacuarea namolului

fermentat in exces, in instalatia de deshidratare in saci.

Colectoarele principale si retelele stradale se vor realiza din tuburi inchise din

polietilena de inalta densitate PE ID corugat, cu diametrele Dn 200 – 400 mm, lungimea L

= 6m/tub, rezistenta SN 8 KN/mmp.

Pe traseul colectorului s-au prevazut camine de vizitare:

- la racordarea abonatilor (in aliniament de max. 60 in 60 m)

- la schimbarea dimensiunilor

- la schimbarea pantelor si a directiei

- in punctele de descarcare a altor colectoare

Sistemul de canalizare pentru localitatile Poiana Sarata si Harja va fi compus din:

ramura 1 preia apele uzate menajere din localitatea Poiana Sarata. Colectorul

principal de pe partea stanga a drumului national din statia de pompare subtraverseaza

drumul national pe lungimea de 15 m. Ramura nr. 1 colecteaza mai multe subtronsoane

avand lungimea totala de L = 1137 m. Colectoarele de canalizare pe ramura 1 sunt din

PEID corugat cu dimensiunea de 200 mm.


60

Pagina 60 din 113

ramura 2 preia apele uzate menajere din localitatea Poiana Sarata de pe partea

dreapta a drumului DN 11 Brasov – Onesti.

ramura 3 preia toti consumatorii din localitatile Poiana Sarata si Harja, transportul

facandu-se gravitational spre statia de epurare care se va realiza pe malul stang al raului

Oituz.

Colectoarele principale sunt pozitionate pe traseele de strazi care sa asigure:

- posibilitatea preluarii tuturor consumatorilor

- curgere gravitational pana la statia de pompare si statia de epurare

- panta de curgere care sa asigure la diametrul proiectat posibilitatea transportului

unor debite suplimentare pe masura dezvoltarii localitatii

- posibilitatea in cazul etapizarii racordarii ulterioare si a altor retele stradale

- pozarea colectoarelor si retelelor pe terenuri apartinand domeniului public

- posibilitatea accesului atat la executia cat si la exploatarea si intretinerea

sistemului de canalizare.

Lungimea totala a colectoarelor principale si a retelelor de canalizare este de L =

10277 m. Colectoarele de canalizare au urmatoarele dimensiuni:

- PE ID corugat cu dimensiunea de 200 mm, L = 8977 m

- PE ID corugat cu dimensiunea de 300 mm, L = 1300 m

Statia de epurare este amplasata in localitatea Hirja. Apele uzate menajere de la

consumatori ajung intr-o statie de epurare mecano – biologica, realizata din 2 module

compacte monobloc. In statia de epurare se realizeaza procesul de epurare mecanica si

biologica a apelor uzate menajere, nitrificarea si denitrificarea namolului (indepartarea

azotului) sedimentarea acestuia, evacuarea apei epurate dupa dezinfectia cu lampi

ultraviolete si evacuarea namolului fermentat in exces, in instalatia de deshidratare in

saci.

Pe traseul colectoarelor s-au prevazut camine de vizitare la:

- racordarea abonatilor in aliniament (din maxim 18 la 42 m)

- schimbarea diametrelor colectoarelor

- schimbarea directiei sau a pantei de scurgere

- in punctele de descarcare a altor colectoare

Apele meteorice vor fi evacuate natural prin lucrări de sistematizare verticală la

rigolele drumurilor, care vor deversa în pâraiele limitrofe localităŃilor.


61

Pagina 61 din 113

Amplasamentul staŃiei de epurare trebuie să fie în afara zonelor de locuit şi în aval

de localitate, respectându-se distanŃele de protecŃie sanitară – 300 m, conform Ordinului

Ministerului SănătăŃii nr. 536/1997.

Se impune respectarea Legii Apelor 107/1996 completată cu Legea 310/2004,

care prevede că ,,realizarea alimentării cu apă a satelor şi comunelor cu distribuŃie

stradală, fără branşamente la locuinŃe este condiŃionată de asigurarea scurgerii apei prin

rigole stradale şi programul de realizare etapizată a canalizării acestor ape”.

Realizarea investiŃiilor va avea ca efect final protecŃia factorilor de mediu prin:

- reducerea poluării apelor de suprafaŃă;

- reducerea poluării panzei freatice si a solului prin infiltrarea apelor uzate;

- reducerea poluării aerului datorită emisiilor provenite din descompunerea

materiilor organice.

Toate apele uzate menajere, etc. din comuna OITUZ vor trebui să se încadreze, la

evacuare, în prevederile NTPA 001/2005.

Se recomandă:

realizarea sistemelor de alimentare cu apa a comunei;

asigurarea rezervelor de apa de incendiu;

regularizarea apelor din intravilan pe tot parcursul lor;

realizarea unor construcŃii şi amenajări de orice fel ce au drept scop limitarea

riscurilor naturale şi tehnologice (lucrări hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea

viiturilor, lucrări de combatere a eroziunii de adâncime) şi orice fel de constructii şi

amenajari cu respectarea prevederilor legislatiei in vigoare;

realizarea unui management al apelor funcŃie de provenienŃa şi soluŃiile adoptate

(canalizări, staŃie de epurare, etc.).

3.1.3. Prognozarea impactului

Impactul asupra mediului este dat în principal de:

� calitatea apei - se impune urmarirea calitatii apei potabile prin analize de

potabilitate;

� nu este asigurata in totalitate zona de protectie sanitara pentru captarile de apa,

conform HG 930/2005;

�� depozitarea în spatele curtilor, pe malul apei a resturilor menajere rezultate din

gospodariile oamenilor, aceasta constituind astfel un factor de risc în poluarea apelor din

zona;


62

Pagina 62 din 113

�� depozitarea în spatele curtilor, pe malul apei a dejecŃiilor animaliere, care în urma

pătrunderii în pânza freatică pot conduce la apariŃia nitraŃilor în apă, constituind astfel un

factor de risc în poluarea apelor din zona.

Din activitatile comunei, în special agrozootehnice, pot rezulta ape uzate, care

deversate (direct sau accidental) în apele din receptorii naturali din zona pot sa le

deterioreze calitatea.

�� In comuna nu exista un sistem organizat pentru practicarea agriculturii, aceasta

realizandu-se individual cu folosirea substantelor pesticide, necontrolat, fiind posibil ca

excesul din aceste substante sa intercepteze stratul freatic. De asemenea, utilizarea ca

ingrasaminte a gunoiului de grajd si a deseurilor fecaloid-menajere, depozitarea

deseurilor menajere in spatele curtilor si in locuri neamenajate pot duce la infestarea

panzei freatice.

Impactul este redus in absenta unor surse majore de poluare a apelor. Principala

problema o reprezintă depozitarea necontrolata a deşeurilor pe malurile apelor

curgătoare, in absenta unor amenajări pentru depozitarea controlata. Nu se poate face o

evaluarea globala a impactului acestei poluări. Totuşi la ape mari parte din deseurile

depozitate pot fi preluate de viitura.

În ceea ce priveşte cursurile de apă care străbat comuna Oituz, nu deŃinem date

concludente privind calitatea apei pâraielor - datorită lipsei sistemului de monitorizare pe

aceste cursuri.

MenŃionăm însă că lipsa unei reŃele centralizate de canalizare pentru preluarea

apelor reziduale provenind de la populaŃie şi de la utilizatorii industriali de pe raza

comunei, numarul redus de bazine vidanjabile precum şi depozitarea deşeurilor în albiile

pâraielor, reprezintă factori de poluare ai apelor curgătoare prin deversări şi depozitări

care încalcă legislaŃia de mediu.

3.2. AERUL

3.2.1. Date privind clima şi topoclima

Din punct de vedere climatic si topoclimatic: in ansamblu, depresiunea

intramontană se caracterizează printr-un climat mai adăpostit, submontan, sedativ, cu o

frecvenŃă mai mică a zilelor de iarnă, a viscolelor şi înzăpezirilor şi o însorire destul de

În zonele cu risc prezentate se produce o poluare semnificativă a apelor de suprafaŃă,

în perioadele propice inundaŃiilor, torentialitatii si alunecărilor de teren şi după acestea.


63

Pagina 63 din 113

accentuata. SuprafaŃa activa, foarte diversificata ca urmare a reliefului accidentat, a

expoziŃiei diferite a versanŃilor şi a prezenŃei vegetaŃiei forestiere, generează un mare

mozaic de topoclimate elementare naturale.

Dintre fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare a atmosferei

în zona menŃionam:

� direcŃia vânturilor dominante este diferită, funcŃie de altitudinea şi morfologia

reliefului. La nivelul culmilor înalte montane ale Nemirei şi Vrancei direcŃia dominanta a

circulaŃiei generale este din vest şi nord vest. În timpul verii, toamna ori primăvara pe

versaŃii estici ai Nemirei se pot produce efecte de föehn, determinate de deplasarea

maselor de aer din vest şi nord vest. Iarna, viteza vântului pe valea Oituzului poate atinge

uneori viteze mai mari, când se deplasează masele de aer din anticiclonul siberian, care

urcând ascendent pa vale, depăşesc uneori culmea Nemirei şi produc spre Transilvania

vânturi de tip „ bora ” (crivăŃul).

Vânturile locale sunt orientate descendent (vânturile de munte) sau ascendent

(vânturile de vale) în lungul văii Oituzului. Pot avea un puternic potenŃial depoluator la

viteze > 3 m/sec. Sunt specifice mai ales în perioada caldă a anului, în condiŃii de stări

anticiclonale. Asigură schimbul de umezeală pe verticală şi contribuie la formarea ploilor

orografice care, la rândul lor, au un rol important în purificarea atmosferei.

- inversiunile termice, însoŃite de stări de calm atmosferic, sunt mai frecvente şi

au o intensitate mai mare iarna, în condiŃiile extensiunii puternice, către est, a

anticiclonilor continentali. ApariŃia unor astfel de situaŃii meteosinoptice favorizează

stagnarea noxelor atmosferice în jurul surselor de emisie. Pe parcursul anului în special

toamna sunt de mica amplitudine pe verticală şi au o intensitate mica (inversiuni de fund

de vale) fiind însoŃite frecvent de ceaŃă.

VegetaŃia arborescentă din pădurile din zona constituie un foarte eficace mediu

depoluant, cu rol de filtru în calea unor eventuale prezente de noxe în atmosfera. Emisia

unor astfel de noxe din surse locale (activităŃi gospodăreşti şi traficul rutier) este apreciată

ca fiind foarte redusă şi are semnificaŃie în poluarea aerului în zona.

3.2.2. Surse şi poluanti generaŃi

Activitatile desfasurate pe teritoriul comunei OITUZ şi care pot avea un impact

potential asupra factorilor de mediu se incadreaza în patru mari domenii:

- activitati social – culturale

- activitati economice şi prestari servicii


64

Pagina 64 din 113

- activitati specifice desfasurate în gospodariile populatiei şi anexele acestora;

- activitati diverse.

Din activitatile mentionate sunt identificate şi caracterizate urmatoarele surse de

poluanti atmosferici:

� surse organizate, stationare şi temporare de poluare: cosurile sobelor ce

folosesc lemn drept combustibil, prin care se pot evacua în atmosfera gaze de ardere,

pulberi. În urma arderii efluentii gazosi pot contine în principal bioxid de carbon, monoxid

de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi, etc. functie de combustibilul utilizat (lemn de foc şi

carbune);

� surse mobile (trafic): gazele de esapament;

� surse difuze de poluare pot aparea în ZONA EXPLOATĂRII ŞI PRELUCRĂRII

LEMNULUI, ZONA UNITĂłILOR INDUSTRIALE (morărit şi panificaŃie, depozite de

produse petroliere, prelucrarea şi conservarea cărnii, constructii), ZONA CAILOR DE

COMUNICAłIE ŞI TRANSPORT, ZONA CONSTRUCłII TEHNICO-EDILITARE,

GOSPODARIRE COMUNALA ŞI CIMITIRE.

În localităŃile comunei Oituz, în general, nu există zone cu nivele mari de zgomot.

In perioada calda a anului depozitarea de materii organice poate creea inconfort

prin emisia de substante urat mirositoare (amoniac, hidrogen sulfurat s.a.).

In absenta unor surse majore si permanente de poluare a aerului nu sunt necesare

masuri speciale, specifice. Sunt necesare unele masuri punctuale: la arderea deseurilor

in gospodariile populatiei sa nu fie arse ambalaje sau alte materii si materiale (recipienti

din plastic, obiecte din cauciuc s.a.) care sa emane in atmosfera substante toxice,

periculoase.

3.2.3. Prognozarea poluarii aerului

Presupunem ca este posibil ca în viitor pe teritoriul comunei OITUZ să se dezvolte

obiective cu activitati noi şi care, ar putea constitui surse de poluare pentru aer. Natura şi

gradul de dezvoltare a acestor obiective, precum şi dinamica cresterii economice nu se

cunosc, dar se impun masuri care sa diminueze poluarea aerului prin:

� respectarea legislatiei pe linie de mediu existenta, astfel incat viitoarele obiective

sa nu functioneze decat în baza acordului de mediu obtinut prin evaluarea impactului

asupra mediului;

� obiectivele existente sa fie supuse reevaluării din punct de vedere al emisiilor

obtinându-se de către acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele

care dispun deja de acest document;


65

Pagina 65 din 113

� orientarea în viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de

poluare sau nepoluante;

� la amplasarea în teritoriu a obiectivelor trebuie sa se tina cont şi de faptul ca

unele dintre conditiile mediului geografic local pot asigura procesele de autoepurare

naturala a aerului.

Fenomenele meteorologice care pot influenta nivelul de poluare al aerului sunt:

- curentii de aer (vanturile) au un caracter puternic depoluator la viteze > 3 m/sec.;

- calmul atmosferic favorizează stagnarea noxelor atmosferice în jurul surselor de

emisie;

- inversiunile termice, insotite de stari de calm atmosferic, ceata şi depuneri de

chiciura, sunt mai frecvente şi au o intensitate mai mare iarna, în conditiile stratificarii

aerului rece deasupra culoarului de vale.

ApariŃia unor astfel de situatii meteosinoptice poate favoriza stagnarea noxelor

atmosferice în jurul surselor de emisie.

3.3. SOLUL

3.3.1. Conditii pedogeografice locale

In bazinul Oituzului putem distinge un etaj al solurilor montane forestiere, iar pe

areale reduse soluri intrazonale. Etajul montan forestier prezinta o varietate de soluri

brune de padure. Solurile brune podzolice ocupa o suprafata mai insemnata pe partea

stanga a vaii in zona subcarpatica. Solurile argilo – aluvionare podzolice ocupa aria

teraselor inalte de pe stanga Oituzului, in aval de localitatea Bogdanesti. Aceste soluri

sunt putin productive, pe ele putandu-se cultiva orz, secara, porumb, sfecla si trifoi.

Solurile brune acide ocupa cea mai mare suprafata din zona muntoasa din amonte de

confluenta cu paraul Caraclau - sunt tipice padurilor amestecate fag – molid, cu climat

racoros. Solurile brune mezologice au un continut ridicat de humus, 10 – 25 % in

orizontul A si redus, 5 – 10 % in B. Le intalnim in bazinul superior al Oituzului la

confluenta lui cu Hales – Brezoaia. Intalnim roci silicioase si respectiv aparitiile

complexelor gresiei de Klina.

Eroziunea solurilor , atat cea de suprafata cat si cea de adancime este moderata

in zona montana si mai puternica pe versantul stang al vaii localitatii Harja, din cauza

defrisarilor in masa pentru a fi transformata in fanete, culturi, asezari omenesti.


66

Pagina 66 din 113

Pe versanŃi se întâlneste o gamă largă de procese de eroziune, transport şi

acumulare, care generează un microrelief caracteristic. Între acestea se numără

pluviodenudaŃia, ablaŃia, eroziunea torenŃială, şiroiri, deplasări de teren, care acŃionează

separat sau conjugat.

3.3.2. Surse de poluare a solurilor

Solul este definit ca stratul de la suprafaŃa scoarŃei terestre. Este format din

particule minerale, materii organice, apă, aer şi organisme vii. Este un sistem foarte

dinamic care îndeplineşte multe funcŃii şi este vital pentru activitaŃile umane şi pentru

supravieŃuirea ecosistemelor.

Se pot considera drept surse de poluare a solului toate activităŃile desfăşurate pe

raza comunei OITUZ respectiv: ZONA EXPLOATĂRII ŞI PRELUCRĂRII LEMNULUI, ZONA

INDUSTRIALĂ, ZONA CĂILOR DE COMUNICAłIE ŞI TRANSPORT, ZONA CONSTRUCłII

TEHNICO-EDILITARE, GOSPODĂRIRE COMUNALĂ ŞI CIMITIRE, ZONA INSTITUłII ŞI

SERVICII DE INTERES PUBLIC ŞI GOSPODĂRII INDIVIDUALE, care generează deşeuri

solide de diferite tipuri şi natură diversă, deşeuri lichide şi nămoluri.

Identificarea şi caracterizarea surselor de poluanŃi ai solului:

�� colectarea, depozitarea deşeurilor solide provenite de la toate activităŃile, în

spaŃii neamenajate pentru acest scop;

�� activităŃile din domeniul petrolier – schele, parcuri

FuncŃie de natura substanŃei şi de gradul sau de agresivitate asupra solului, de

cantitatea şi timpul de staŃionare pe sol, de gradul de înclinare a terenului, de proprietăŃile

fizice ale solului (permeabilitate, porozitate, granulometrie) efectul poate fi mai mare sau

mai mic.

Din activităŃile desfăşurate în comuna OITUZ pot rezulta următoarele tipuri de

deşeuri:

- din zona morarit si panificatie pot rezulta deşeuri diverse, solide, specifice

operaŃiunile executate (metalice din activitatea de mentenanta, nemetalice, plastice,

ambalaje diverse, etc.);

- din zona gospodariilor individuale in care se cresc animale pot rezulta dejecŃii

solide, cadavre de animale, materialul folosit ca pat pentru animale şi păsări (talaş,

rumeguş), deşeuri metalice şi nemetalice, de mase plastice, uleiuri uzate, resturi de

plante, ambalaje diverse (hârtie, metalice, material plastic), pot rezulta de asemenea

deşeuri agrochimice cu conŃinut de substanŃe periculoase;


67

Pagina 67 din 113

- din zona instituŃiilor şi serviciilor de interes public pot rezulta în general

deşeuri solide (metalice, nemetalice, hârtie, lemn, uleiuri uzate, anvelope, acumulatori,

deseuri textile). Mai pot rezulta deşeuri din activitatea de ocrotire a sănătăŃii umane sau

din activităŃi veterinare, deşeuri municipale şi asimilabile din comerŃ, etc.;

- din zona căilor de comunicaŃie şi de transport pot rezulta deşeuri de cuvertură

asfaltică în urma deteriorării şi reparaŃiei drumurilor, pământ contaminat.

- din zona de agrement nu rezultă deşeuri specifice în afara celor urbane;

- din zona construcŃiilor tehnico-edilitare pot rezulta deşeuri de natura diversa

insoŃite de emisii, nămoluri de la tratarea apelor, etc.;

- din zona de prelucrare a lemnului rezulta ca deseu rumegusul;

- din zona gospodării comunale şi cimitire pot rezulta deşeuri de natură diversă,

solide.

Tipuri de deseuri:

� deseuri municipale care reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul rural

din gospodării, instituŃii, unităŃi comerciale, agenŃi economici (deşeuri menajere şi

asimilabile), deşeuri stradale colectate din spaŃii publice, străzi, parcuri, spaŃii verzi,

deşeuri din construcŃii - demolări.

Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea

şi eliminarea acestora.

După provenienŃa lor, deşeurile municipale includ:

• deşeuri menajere de la populaŃie şi deşeuri menajere de la agenŃii economici;

• deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieŃe, spaŃii verzi);

• deşeuri din construcŃii, demolări (inclusiv alte categorii de deşeuri

neclasificate).

� deseuri biodegradabile care sunt reprezentate, în general, de deşeurile de la

populaŃie şi din activităŃi comerciale care suferă descompunere anaerobă sau aerobă,

precum şi deşeurile alimentare şi vegetale, deşeuri de hârtie şi carton de calitate

inferioară (care nu mai pot fi reciclate).

În H.G. nr. 349/2005 sunt precizate obiectivele ce trebuie realizate privind

reducerea cantităŃii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate prin: colectare

selectivă, reciclare, compostare, producere de biogaz şi/sau recuperarea materialelor şi a

energiei.

� deseuri de ambalaje rezultate din consumul populaŃiei nu sunt colectate separat

la sursă, cu excepŃia anumitor recipienŃi de sticlă returnabili. Deşeurile de ambalaje


68

Pagina 68 din 113

rezultate din comerŃ sunt în mare parte colectate separat (pe tipuri de materiale) şi

predate agenŃilor colectori de materiale reciclabile. Deşeurile de ambalaje rezultate din

domeniul productiv sunt, în general, colectate separat şi vândute fie direct societăŃilor

care le pot recicla, fie colectorilor de materiale reciclabile.

� deseuri de productie a caror gestionare constă în: colectarea, valorificarea,

eliminarea, şi stocarea temporară a deşeurilor de producŃie.

� deseuri speciale: deseuri periculoase din deseurile menajere, deseuri din

constructii si demolari, vehicule scoase din uz, deseuri de echipamente electrice si

electronice.

Conform legislatiei în vigoare, primăriile, agentii economici şi gospodăriile

individuale au obligatia să asigure colectarea, sortarea, transportul, tratarea si

eliminarea deşeurilor municipale. Se interzice aruncarea deşeurilor solide în alte locuri

decât în cele amenajate special şi autorizate sanitar.

La elaborarea regulamentelor de salubrizare, primăriile au obligaŃia să respecte

normele sanitare şi să consulte autoritatea sanitară teritorială.

CetăŃenii sunt obligaŃi să respecte intocmai măsurile stabilite de primărie pentru

asigurarea igienei publice şi salubritatii localitatii, precum şi regulile elementare de igiena

în gospodaria sau locuinta proprie, astfel incat sa nu creeze disconfort vecinilor şi sa nu

constituie pericol pentru sanatatea publica a comunitatii.

Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolari şi constructii

se colecteaza şi se folosesc intr-un sistem de reciclare.

Conform legislatiei în vigoare toate deseurile vor fi colectate separat, pe categorii,

şi se vor căuta utilizatori sau societati care sa le preia.

Activitatile economice cu potential impact asupra factorilor de mediu vor trebui sa

se supuna legislatiei in vigoare privind autorizarea pe linie de mediu, procedura prin care

se va stabili natura si cantitatea de deşeuri precum si masurile ce se impun pentru

gestionarea lor.

În prezent colectarea, transportul, reciclarea şi depozitarea deseurilor solide

constituie surse de poluare a solului. Comuna nu detine depozite controlate.

La nivelul judeŃului Bacau se desfăşoară proiectul „AsistenŃă Tehnică pentru

pregătirea proiectelor în sectorul de gestionare a deşeurilor în România” , în cadrul

măsurii ISPA nr. 2004 RO/16/P/PE/007. La momentul actual a fost elaborat Master Planul

privind gestionarea integrată a deşeurilor în judeŃ.


69

Pagina 69 din 113

Master Planul analizează situaŃia gestionării actuale a deşeurilor, cadrul

instituŃional existent, face o prognozare a gestionării deşeurilor până în anul 2038,

propune realizarea unui set de investiŃii pentru care pregăteşte şi aplicaŃiile tehnice

necesare.

În punctele de precolectare nu este permisă pozarea conductelor de distribuŃie a

apei şi a conductelor de canalizare sau de gaze naturale.

Deşeurile vor fi precolectate selectiv, pe patru fracŃii: sticlă, plastic, hârtie şi carton,

şi deşeuri generale. Capacele containerelor vor fi adaptate fiecărui tip de deşeu şi vor fi

colorate diferit pentru a facilita selectarea.

Pentru fracŃia biodegradabilă (menajere, deşeuri din grădini, zootehnice) se

recomandă compostarea în gospodării şi utilizarea ca îngrăşământ organic.

Deşeurile spitaliceşti provenind de la dispensarele veterinar şi uman considerate

periculoase (infecŃioase şi înŃepătoare) fie vor fi transportate în condiŃii de siguranŃă şi

incinerate într-un incinerator spitalicesc autorizat, fie neutralizate termic şi depozitate la

depozitul zonal în regim de deşeuri menajere nepericuloase.

Colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora

unităŃilor de ecarisaj

Cadavrele de animale de pe domeniul public vor fi colectate şi transportate într-un

punct situat în localitatea Oituz, şi depozitate într-o cameră frigorifică, de unde vor fi

preluate cu mijloace auto speciale.

La momentul actual este incheiat un contract de prestari servicii cu firma autorizata

SC PROTAN SA. Obiectul contractului il constitue neutralizarea subproduselor de origine

animala, ce nu sunt destinate consumului uman, rezultate din activitatea locuitorilor

comunei Oituz. Langa statia de epurare din localitatea Oituz s-a prevazut o camera

frigorifica (plansa 3.1).

Este demarata investitia „Executare platforme pubele ecologice, com. Oituz”,

conform pr. nr. 85/2011, executat de SC TRUST PROIECT SRL. Documentatia prezinta

posibilitatea de a realiza lucrarile de executie a 40 de platforme pentru pubele ecologice

in com. Oituz. Platformele ecologice se vor realiza din profile de teava rectangulara 30 x

30 – 3 mm, fixate pe o platforma betonata, armata cu plasa sudata. Structura metalica va

fi imprejmuita cu plasa zincata profilata Ø 4 mm si se va realiza o invelitoare din tabla

zincata cutata. Pe una din laturile mari a imprejmuirii se va monta o poarta confectionata

din otel profilat si plasa zincata profilata. Cota platformei amenajate va fi de 20 cm peste


70

Pagina 70 din 113

cota terenului natural. Platforma va fi prevazuta cu un camin de colectare a apei din tub

de PVC, fixat pe radier si acoperit cu un gratar metalic.

La momentul actual este aprobata efectuarea colectarii deseurilor menajere de

societatea acreditata SC NVM Rent Trans SRL Onesti.

Este necesar a se avea în vedere reŃinerea unor suprafeŃe limitrofe în cazul

extinderii cimitirelor, cu respectarea prevederile normativelor cu privire la zonele de

protecŃie sanitară (50 m faŃă de zonele locuite) a cimitirelor.

Primăria comunei OITUZ a facut urmatoarele demersuri, necesare pentru

respectarea prevederilor Legii nr. 101/2006, astfel:

- preluarea şi gestionarea deseurile menajere de un serviciu de salubrizare,

respectiv de catre operatorul de salubritate Cooperativa de consum Oituz (nu are licenta)

pentru satisfacerea nevoilor populatiei, ale institutiilor publice si ale agentilor economici

de pe teritoriul comunei;

- elaborarea si aprobarea caietului de sarcini pentru precolectarea, colectarea si

transportul deseurilor;

- adoptarea masurilor organizatorice necesare pentru generalizarea colectarii

selective a deseurilor, in vederea valorificarii, tratarii si depozitarii controlate a acestora -

deseurile menajere rezultate vor trebui transportate la o statie de transfer – conform

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor la statia de transfer Onesti si eliminarea

deseurilor pe depozitul ecologic de la Bacau.

- obligatoriu se va introduce sistemul selectiv de colectare a deseurilor, in

special pentru hartie, carton, PET-uri, sticla;

- tratarea deseurilor biodegradabile in propriile gospodarii.

Activitatile economice cu potential impact asupra factorilor de mediu vor trebui sa

se supuna legislatiei in vigoare privind autorizarea pe linie de mediu, procedura prin care

se va stabili natura si cantitatea de deşeuri precum si masurile ce se impun pentru

gestionarea lor.

3.3.3. Prognozarea poluării solului

ConsecinŃele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra

potenŃialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităŃilor biologice şi de fertilitate.

Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care

determină scăderea potenŃialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale

modului de folosinŃă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri organice şi deşeuri


71

Pagina 71 din 113

menajere poate avea consecinŃe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraŃii,

asupra plantelor, animalelor şi omului.

Prin realizarea obiectivelor din PUG şi a priorităŃilor, prin asigurarea unei

funcŃionări normale a unităŃilor, dar mai ales prin asigurarea colectării selective si

depozitarii controlate a deşeurilor şi prin infiintarea serviciului de precolectare, colectare

şi transport a deseurilor municipale la o statie de transfer consideram că impactul

asupra solului se va reduce.

Datorita antropizării au fost posibile modificari în activitatea biologica a solurilor, a

calitatii, vulnerabilitatii şi rezistentei acestuia.

Intrucat ingrasamintele chimice se folosesc, dupa 1989, pe scara mult mai redusa

prezenta unor compusi chimici remanenti in sol poate fi considerata doar ca o ipoteza.

Utilizarea ingrasamintelor organice pe terenurile localnicilor nu prezinta probleme

majore privind riscul de poluare a solurilor. De asemenea prezenta intamplatoare a unor

substante toxice pe terenurile pe care se depoziteaza, necontrolat, deseuri poate induce

o poluare punctuala a solului. Amplitudinea acesteia depinde foarte mult de relatia dintre:

natura si cantitatea substantei, conditiile exterioare (care pot amplifica procesul de

transfer a substantei pe profilul de sol), caracteristicile solului si durata de persistenta a

substantei pe sol.

Pentru evitarea si reducerea poluarii solului sunt necesare urmatoarele:

� identificarea zonelor afectate de eroziunea terenurilor si stabilirea unor masuri

de diminuare a impactului in baza unor studii de specialitate;

�� recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări,

plantaŃii şi alte lucrări de combatere a degradării solurilor;

�� aplicarea de fertilizanŃi şi utilizarea raŃională a păşunilor, prin evitarea

suprapăşunatului şi introducerea păşunatului alternativ pe parcele;

� conformarea la legislatia in vigoare in ceea ce priveste gestionarea deseurilor;

� practicarea unei agriculturi ecologice;

Este necesara instituirea unui sistem organizat, selectiv de colectare. Preluarea şi

gestionarea deşeurilor se va realiza numai prin serviciul de salubrizare, cu un regulament

de salubrizare pus la punct cu legislaŃia în vigoare. Introducerea sistemului selectiv de

colectare a deseurilor.


72

Pagina 72 din 113

3.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Comuna Oituz este situata în zona subcarpatica (Depresiunea Tazlău-Caşin).

Teritoriul depresiunii este un vast sinclinoriu umplut cu formaŃiuni neogene şi cuaternare.

Contactul intre flişul extern (flişul marginal) şi depozitele miocene sub-carpatice

corespunde în ansamblu cu limita dintre CarpaŃi şi Subcarpati.

a. Depozitele neogene ce aparŃin predominant miocenului subcarpatic sunt

reprezentate de formatiuni helvetiene şi burdigaliene.

4444Helvetianul (sau Orizontul cenuşiu) apare în facies constant, gros de 1500-2000

m. În zona, în cadrul lui se pot deosebi:

- orizontul inferior este o alternanta ritmica de gresii şi marne cenuşii cu intercalaŃii

caracteristice de gipsuri;

- orizontul superior intr-un facies destul de monoton este alcătuit dintr-o alternanta

de nisipuri, gresii friabile, marne cenuşii şi roşietice cu intercalaŃii spre partea superioara

de gipsuri, şisturi calcaroase şi tufuri dacitice.

4444Burdigalianul apare sub forma unei fasii înguste în axa anticlinalului ce trece la

vest de Bogdăneşti şi este marcat de dealurile Sârbu (400,2 m), Boişteanu (387,5 m) şi

Potârca (410,0 m). Mai este cunoscut sub denumirea de „orizontul roşu” şi are o

constituŃie petrografica relativ uniforma în cadrul căreia se întâlnesc, în proporŃii

aproximativ egale, gresii şi şisturi roşii şi verzi şi, subordonat, roci mai grosiere.

b. Depozitele cuaternare sunt dispuse pe interfluviul dintre râul Trotuş şi Oituz, la

nord de poziŃia amplasamentului intr-o succesiune de terase de 65 – 80 m, 85 - 90 m, 95

– 110 m şi 135 – 140 m altitudine relativa fata de Trotuş.

În terasa de 65 - 80 m apar, pe o grosime de peste 15 m, mai multe orizonturi de

prundişuri mici, nerulate sau slab rulate, în alternanta cu prundişuri mijlocii şi mari, tot

colŃuroase, de gresii şi marne calcaroase. Peste ele se suprapune un orizont de luturi.

Terasa de 85 – 90 m, situata deasupra satului Filipeşti, este formata din material

acumulativ de origine fluviala gros de 2 – 3 m (prundişuri mici şi mijlocii, bine rulate)

peste depozitele apartinand helvetianului (marne gri-cenuşii).

Versantul sudic al dealului Buhoci, orientat spre Oituz - Bogdăneşti reprezintă

parte dintr-un glacis piemontan dezvoltat în condiŃii subaeriene intre culmea muntoasa

din vest şi interfluviul terasat al Buhociului din est. Este format din mai multe orizonturi de

prundişuri mici, nerulate sau slab rulate, în alternanta cu prundişuri mijlocii şi mari

colŃuroase, de gresii şi marne calcaroase.


73

Pagina 73 din 113

4444Holocenul în terasa de 5 - 6 m altitudine relativa şi treapta de 2- 4 m din albia

majora este format dintr-un orizont de prundişuri (cca. 2-3 m grosime) mascate de

acumulativul albiei majore, peste care stau dispuse luturi nisipoase de 1 – 2 m.

Depozitele din terasa de 5- 6 m sunt alohtone, de origine deluvial – proluviala provenite

din dealul Buhoci.

3.4.1. Exploatarea resurselor subsolului

Pe teritoriul comunei Oituz se găsesc circa 19 de sonde pentru extragerea ŃiŃeiului,

grupate in doua parcuri : la Ferastrau – Oituz, Brezoaia si Poiana Sarata, dintre care o

parte nu mai sunt în funcŃiune.

3.4.2. Prognozarea poluarii subsolului - poluarea solului si subsolului poate fi

posibila, sporadic, in zona de extractie a titeiului, fiind posibile infiltratii, dar acest lucru nu

este inca evidentiat prin studii si analize.


74

Pagina 74 din 113

4. ARII DE PROTECTIE SPECIALE

OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 57/2007, completata si modificata prin

OUG nr. 154/2008 indică regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei şi faunei salbatice.

Conform OUG 57/2007 în perimetrele ariilor naturale protejate şi în vecinătatea

acestora, precum şi a altor bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de

protectie şi conservare este interzisă orice lucrare sau activitate susceptibilă să genereze

un impact negativ asupra acestora.

Sunt ocrotite şi se conservă în regim de protecŃie, cu rol de coridoare ecologice,

perdelele forestiere, tufărişurile naturale, vegetaŃia malurilor şi a luncilor din lungul râurilor

şi de pe malurile lacurilor, zonele umede naturale, pajiştile naturale, vegetatia de pe

terenurile marginale ale culturilor agricole, vegetaŃia naturală din lungul căilor de

comunicaŃie rutieră şi feroviară, fiind interzise orice lucrare şi acŃiune care le afectează

integritatea, cu excepŃia cazurilor temeinic justificate şi aprobate de autoritatea

competentă pentru protecŃia mediului.

Fac parte din arii naturale protejate zonele cu resurse biogeografice importante

sub aspect biogenetic, ecologic, stiintific, educaŃional, sanogen şi recreativ.

În ceea ce priveşte monumentele istorice, în Lista Monumentelor Istorice a

judeŃului Bacau figurează următoarele monumente istorice şi arhitectonice, de interes

judeŃean:

� Monumentul Eroilor din primul razboi mondial, de pe dealul Cosna, din satul

Oituz, camp de lupta, construit in anul 1924, autor Ionescu Varo, este inscris in

Lista Monumentelor Istorice – cod 04D0009.

� Ansamblul memorial Oituz, construit intre anii 1930 – 1933 de societatea Cultul

Eroilor, efigia de G.H. Tudor, din satul Oituz, face parte din Lista Obiectelor de

interes istoric – memorial din judetul Bacau.

� Biserica „Sfintii Constantin si Elena”, construita in anul 1902, din satul Oituz, face

parte din Lista Obiectelor de interes istoric – arhitectural din judetul Bacau.

� Biserica „Sfantul Gheorghe”, construita in anul 1923, din satul Harja, face parte

din Lista Obiectelor de interes istoric – arhitectural din judetul Bacau.

� Cimitirul Eroilor din primul razboi mondial, din satul Harja, face parte din Lista

Obiectelor de interes istoric – memorial din judetul Bacau.


75

Pagina 75 din 113

� Scoala generala de influenta „Spiru Haret”, construita in anul 1904, din satul

Oituz, face parte din Lista Obiectelor de interes istoric – arhitectural din judetul

Bacau.

� Biserica Neamului „Sfintii Arhangheli”, construita in anii 1922 – 1930, arhitect L.

Vulcanescu, din satul Poiana Sarata, face parte din Lista Obiectelor de interes

istoric – arhitectural din judetul Bacau.

� Biserica catolica, construita in anul 1935, din satul Oituz, face parte din Lista

Obiectelor de interes arhitectural din judetul Bacau.

S-au prevăzut zonele de protecŃie a acestor monumente istorice – existente pe

teritoriul comunei Oituz, conf. normelor în vigoare: Legea 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice şi Legea 259/2006 pentru modificarea şi completarea Legii

422/2001, cap. VII art. 59, unde se specifică - pană la instituirea zonei de protecŃie a

fiecărui monument istoric:

- se consideră zonă de protecŃie suprafaŃa delimitată cu o rază de 100 m in

localităŃi urbane 200 m în localităŃi rurale şi 500 m în afara localităŃilor, măsurată de la

limita exterioară, de jur imprejurul monumentului istoric.


76

Pagina 76 din 113

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI RELEVANTE

ŞI CONSIDERAłII DE MEDIU

Poluarea mediului este poate cea mai importantă problemă social-economică

contemporană, care a luat proporŃii îngrijorătoare în Ńările puternic industrializate. Îşi are

începuturile în vremurile îndepărtate dar poate fi produsă şi din cauze naturale,

independent de activitatea umană. Astfel, dislocarea pulberilor de la nivelul solului de

curenŃii de aer, răspândirea de gaze rezultate din procesele biologice de pe sol şi din

emanaŃiile din zonele şi teritoriile vulcanice au constituit şi constituie şi în prezent procese

de impurificare a aerului. Datorita evoluŃiei societatii umane (evoluŃie stiintifica şi tehnică)

s-a ajuns la un conflict deschis între om şi natură. Din lipsa unor cunostinte adecvate, din

unele interese, din goana după mai mult, s-a ajuns la slăbirea capacităŃii sistemelor

naturale ale Terrei, la epuizarea resurselor naturale, etc. Omul s-a cantonat intr-un mediu

artificial, îmbietor, care în realitate este o “sera” insolita intr-un cadru natural din ce în ce

mai agresiv.

Daca agenŃii poluanŃi ar ramane în locul în care au fost produşi, poluarea s-ar

rezolva simplu, dar în realitate ei se răspândesc în mediul ambiant.

Cum exista “un singur Pamant” poluarea mediului netinând seama de graniŃele

fizice ale statelor, eradicarea şi păstrarea echilibrului ecologic intră în responsabilitatea şi

obligaŃia morală a tuturor guvernelor şi a opiniei publice, urmărindu-se riguros acest

flagel, poluarea mediului, prin măsuri care sa-l prevină sau să-l diminueze. LegislaŃia

actuală de mediu din Ńara noastră se axează pe aceste probleme aliniindu-se la legislaŃia

ComunităŃii Europene.

Industria, transporturile de toate tipurile, comercializarea produselor petroliere,

activităŃile desfăşurate în zone rurale sau urbane sunt puternice surse potenŃiale şi

actuale de poluare atunci când încadrarea lor în circuitul ecologic general nu este bine

adaptată. Poluarea este şi va rămâne o problemă care trebuie să constituie o preocupare

permanentă nu numai a oamenilor de ştiinŃă, ci şi a autorităŃilor locale, şi a întregii

populaŃii.

Putem spune ca nu există activitate care sa nu genereze poluare prin deşeuri

(toxice sau obişnuite), prin zgomot, fum, praf sau simple mirosuri neplăcute. Nisa umana

ca sursa de poluare produce efecte în continua creştere datorita:

� diversificării deşeurilor pe care le produce


77

Pagina 77 din 113

� creşterii cantitative pe cap de locuitor a deşeurilor

� aglomerării nişelor individuale în oraşe, metropole, etc. unde procesele naturale

de autopurificare sunt limitate.

De aceea a fost necesara adoptarea unei legislaŃii prin care sa se stabilească

riscurile ce apar pentru mediul ambiant.

Raportul de mediu a fost întocmit tinand cont de legislaŃia în vigoare şi de legătura

acesteia cu legislaŃiile: sanitară, construcŃii, amenajarea teritoriului şi urbanistica, cultelor

şi patrimoniu, etc stabilindu-se condiŃii pentru fiecare domeniu în parte.

Obiectivele de protecŃie a mediului relevante prevăzute în PUG-ul comunei OITUZ

sunt:

- inventarierea şi prezentarea zonelor de risc natural;

- stabilirea zonelor în care se poate construi şi tipul construcŃiilor;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- inventarierea zonelor protejate şi asigurarea protecŃiei acestora;

- organizarea şi constituirea unui sistem de colectare, transport şi depozitare a

deşeurilor menajere;

- stabilirea surselor de apă potabilă, monitorizarea calităŃii acesteia şi realizarea

unui sistem centralizat de alimentare cu apă;

- sistematizarea, organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicatie;

- creşterea calitatii vieŃii cu precădere în domeniile locuirii şi a serviciilor;

- evidenŃierea fondului construit valoros şi a posibilitatilor de valorificare a acestuia

în folosul localitatii;

- realizarea unor investiŃii de utilitate publica;

- asigurarea bazei legale pentru realizarea programelor şi a acŃiunilor de

dezvoltare.


78

Pagina 78 din 113

Probleme de mediu relevante pentru PUG

Aspect de mediu

Probleme de mediu relevante pentru P.U.G.

Apa

▪ Locuitorii comunei nu au acces la alimentarea cu apă în sistem centralizat. ▪ Nu exista canalizare menajeră si staŃie de epurare ape uzate pentru nici una

din localitatile comunei. ▪ Calitatea apei din stratul de adâncime este bună. ▪ Albiile paraielor necesita lucrari de regularize si consolidare de maluri. ▪ Sunt necesare lucrari de amenajare a podurilor si podetelor. ▪ Este necesara realizarea de zone de protecŃie de –a lungul cursurilor de apă -minim 15 m de o parte şi alta a albiilor.

Aer

▪ În comuna Oituz nu s-a făcut monitorizarea calităŃii aerului. ▪ Activitățile economice existente nu constituie surse majore de poluare. ▪ Exista surse de poluare a aerului de tip industrial: - incalzirea locuintelor cu sisteme proprii – sobe, centrale termice - utilizand drept

combustibil lemnul si gaze naturale - cresterea animalelor si a pasarilor in sistem domestic - traficul rutier

Sol

▪ Managementul necorespunzator al apelor uzate din gospodariile individuale ▪ Nu s-au identificat zone cu sol deteriorat în intravilanul localitatii. ▪ Pentru deşeuri este în curs de implementare proiectul “Executare platforme pubele ecologice”, privind realizarea de platforme amenajate (in numar de 40) corespunzător normelor în vigoare.

Sănătatea populaŃiei

▪ Locuitorii din comuna nu au acces la siteme centralizate de distribuŃie apă şi la nivel de comuna nu exista sisteme de canalizare.

▪ Lipsa zonelor de agrement, a spatiilor verzi amenajate (parc si loc de joaca pentru copii). ▪ Insuficienta infrastructurii de sanatate, dotari insuficiente in sistemul sanitar.

Riscuri naturale

▪ Zone cu alunecări de teren, inundabile, ravene torenŃiale aflate într-un proces continuu de dezvoltare prin eroziunea şi prăbuşirea malurilor. ▪ Zone cu risc de inundație la ploi însemnate cantitativ sau topirea bruscă a

zăpezii.

Conservarea resurselor naturale

▪ Nu exista alimentare cu gaze naturale pentru toti locuitorii. ▪ Pentru încălzire şi prepararea hranei se utilizează şi echipamente

neperformante cu randamente scăzute. ▪ Se construieşte cu materiale cu coeficient de transfer termic mare ceea ce

duce la consum suplimentar de combustibil.

Zonarea teritorială

▪ Teritoriul administrativ este diferențiat în funcție de destinația principală a terenurilor şi în conformitate cu necesitățile populației; zonarea propusă asigură un acces mai bun la infrastructura de servicii a localității.

Conştientizarea publicului asupra problemelor de

mediu

▪ Implementarea legislației de mediu europene face necesară o vastă campanie de informare a populației, a tuturor categoriilor de vârstă sau pregătire, privind obligațiile administrației publice locale, a persoanelor fizice şi juridice de a menține un mediu curat, nepoluat.

▪ Populația trebuie implicată în acțiuni de protecție a mediului.


79

Pagina 79 din 113

6. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI

6.1. Categorii de impact

În conformitate cu prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a guvernului 195/2005

privind protecŃia mediului aprobată prin Legea 265/2005 şi modificată şi completată prin

OUG nr. 114/2007, obiectivele PUG trebuie să ducă la atingerea obiectivelor de mediu

stabilite la nivel naŃional, comunitar sau internaŃional pentru a asigura o dezvoltare

durabilă a localităŃii.

Raportul de mediu trebuie să fie un instrument care să vină în sprijinul

administraŃiei publice în alegerea priorităŃilor şi etapizarea intervenŃiilor în teritoriul

administrat. Pentru a se face o evaluare corectă a impactului asupra mediului prin

aplicarea planului se va folosi în analiză o scală care să ierarhizeze în ce direcŃie (pozitiv

sau negativ) va influenŃa calitatea factorilor de mediu implementarea/neimplementarea

PUG.

Se foloseşte o scală cu 5 nivele:

+ 2 - impact pozitiv semnificativ

+ 1 - impact pozitiv

0 - nici un impact

- 1 - impact negativ

- 2 - impact negativ semnificativ

Principalele obiective din PUG care au fost analizate şi ierarhizate sunt:

� alimentarea cu apă;

� canalizarea apelor menajere şi tratarea acestora într-o stație de epurare

mecano-biologică;

� managementul deşeurilor;

� modernizarea infrastructurii rutiere;

� zonarea teritorială;

� reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii şi alunecări de teren);

� eficientizarea energetică prin extinderea alimentării cu gaze naturale şi

reabilitarea termică a clădirilor;

� creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu;


80

Pagina 80 din 113

6.2. Evaluarea efectelor implementării obiectivelor PUG asupra obiectivelor

de mediu

6.2.1 Măsura PUG – Realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă

Factor de mediu

Obiective de mediu relevante

Nivel impact

Justificarea încadrării

Aer ProtecŃia calității aerului 0 Nu are impact asupra calității aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf

Apă Asigurarea calităŃii apelor de suprafață şi subterane

0 Nu are efect asupra calităŃii apei

Sol ProtecŃia solului şi reducerea suprafeŃei afectate de depozitări necontrolate

0 Nu are impact

Sănătatea populației

ÎmbunătăŃirea calității vieŃii, creşterea confortului

+ 1 Asigurarea apei curente contribuie la îmbunătățirea confortului şi a igienei

Fenomene sau riscuri naturale

ProtecŃa populației prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

0 Nu are impact asupra


Stabilirea funcțiunilor unităților teritoriale de referinŃă

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbană, a economiei şi a serviciilor

Conservarea resurselor +1 Consum raŃional de apă Conservare şi utilizare resurse Reducerea gazelor cu efect

de seră 0 Nu are impact

Conştientiza-rea populaŃiei

Creşterea responsabilităŃii publicului față de mediu

+1 Implicarea populaŃiei în păstrarea calităŃii surselor de apă (respectarea zonelor de protecŃie ale surselor de apă)

Total impact +4


81

Pagina 81 din 113

6.2.2 Măsura PUG – Realizarea canalizării şi a staŃiilor de epurare a apelor uzate

de tip menajer in localitatile Oituz, Poiana Sărată si Hârja

Factor de mediu


Nivel impact


Aer Protecția calităŃii aerului 0 Nu are impact asupra calității aerului. Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf

Apă Asigurarea calităŃii apelor de suprafață şi subterane

+1 Evacuarea de ape uzate corect epurate contribuie la menŃinerea calităŃii bune a apelor de suprafaŃă şi elimină poluarea pânzei freatice


+1 Se elimină posibilitatea contaminării solului prin scăpări necontrolate de ape menajere poluate

Sănătatea populaŃiei

ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului

+ 1 Contribuie la îmbunătățirea confortului şi a igienei

Fenomene sau

riscuri naturale

ProtecŃa populației prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

0 Nu are impact


Stabilirea funcțiunilor unităŃilor teritoriale de referinŃă

+1 Impact pozitiv; permite dezvoltarea urbană, a economiei şi a serviciilor

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservare şi utilizare resurse Reducerea gazelor cu efect de

seră 0 Nu are impact



+1 Implicarea populaŃiei în managementul apelor uzate

Total impact +5


82

Pagina 82 din 113

6.2.3. Măsura PUG – Managementul deseurilor

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului +1 Se elimină surse de miros dezagreabil.

Apă Asigurarea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

+1 Se elimină surse importante de contaminare a apelor de suprafaŃă şi a pânzei freatice


+1 Se elimină surse importante de poluare a solului

Sănătatea populaŃei


+ 1 Contribuie la îmbunătățirea condiŃiilor de igiena


ProtecŃa populaŃiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

0 Nu are impact asupra


Stabilirea funcŃiunilor unităŃior teritoriale de referinŃă

+1 Se stabilesc puncte de colectare în conformitate cu zonarea din bilanŃul teritorial al suprafeŃelor de teren

Conservarea resurselor +1 Permite valorificarea materialelor reciclabile din deşeuri

Conservare şi utilizare resurse

Reducerea gazelor cu efect de seră

0 Nu are impact



+1 Se elimină poluarea din surse difuze de la gospodăriile populaŃiei şi creşte grija faŃă de cantitatea de deşeuri produsă

Total impact +7


83

Pagina 83 din 113

6.2.4. Măsura PUG – Modernizarea infrastructurii rutiere in comuna Oituz

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului +1 Se reduc sursele de gaze poluante prin diminuarea consumului de carburant


0 Nu are impact


+1 Se reduce poluarea solului în zona drumurilor



+ 2 Reducerea nivelului de zgomot şi a poluanŃilor care afectează starea de sănătate Creşte siguranŃa în trafic şi confortul deplasărilor


ProtecŃa populaŃiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

0 Nu are impact


Stabilirea funcŃiunilor unită-ților teritoriale de referinŃă

+1 Se asigură suprafețele necesare dezvoltării infrastructurii rutiere

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservare şi utilizare resurse Reducerea gazelor cu efect

de seră +1 Prin reducerea consumului de

combustibil se reduc emisiile de gaze cu efect de seră



+1 Creşte grija faŃă de păstrarea şi utilizarea infrastructurii rutiere

Total impact +7


84

Pagina 84 din 113

6.2.5. Măsura PUG – Zonarea teritorială a comunei OITUZ

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului +1 Separarea funcŃiunilor în interiorul intravilanului protejează zonele de locuit de activităŃile economice care pot genera emisii de gaze.


0 Nu afectează calitatea apei


+1 Asigură utilizarea raŃională a terenurilor din intravilan



+ 1 Asigură confort şi protecŃie prin stabilirea activităŃilor ce pot fi dezvoltate într-o unitate teritorială. Separă activităŃile economice de zonele de locuit şi sfera serviciilor publice (educaŃie, sănătate, cultură, agrement etc.)


ProtecŃa populaŃiei prin diminuarea/ eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

+1 Creşte siguranŃa locuirii şi a construcŃiilor prin instituirea de interdicŃii permenente sau temporare de construire.


Stabilirea funcŃiunilor unităților teritoriale de referinŃă

- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG.

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservare şi utilizare resurse


0 Nu are impact



+1 Creşte grija faŃă de păstrarea şi utilizarea infrastructurii rutiere

Total impact +5


85

Pagina 85 din 113

6.2.6. Măsura PUG – Reducerea riscurilor naturale (inundaŃii şi alunecări de teren)

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului 0 Nu are impact. Apă Asigurarea calităŃii apelor de

suprafaŃă şi subterane 0 Nu afectează calitatea apei


+1 Se elimină degradarea solului. Se instituie măsuri pentru protecția vieŃii şi a bunurilor populaŃiei



0 Nu are impact


ProtecŃia populaŃiei prin diminuarea/ eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

+2 ProtecŃia vieŃii şi a bunurilor populaŃiei


Stabilirea funcŃiunilor unităților teritoriale de referinŃă

0 Nu are impact

Conservarea resurselor 0 Nu are impact Conservare şi utilizare resurse Reducerea gazelor cu efect de

seră 0 Nu are impact


Creşterea responsabilităŃii publicului fată de mediu

+1 Creşte responsabilitatea populaŃiei faŃă de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică şi a consolidărilor împotriva alunecărilor de teren.

Total impact +4


86

Pagina 86 din 113

6.2.7. Măsura PUG – Eficientizarea energetică prin asigurarea alimentării cu gaze

şi reabilitarea termică a clădirilor

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului +1 Calitatea aerului mai bună prin: - scăderea cantităŃii de gaze cu efect de seră (instalațiile de producere a energiei termice cu randament mare); - reabilitarea termică a clădirilor reduce necesarul de energie pentru încălzire; - se conservă pădurea (consumator de CO2 din atmosferă)


0 Nu are impact


0 Nu are impact



+ 1 Creşte confortul lucuirii



0 Nu are impact



0 Nu are impact

Conservarea resurselor -1/+1 Se consumă o resursă neregenerabilă Scade consumul de combustibil



+1 Scade consumul de combustibil şi implicit cantitatea de gaze cu efect de seră



+1 Creşte aportul populaŃiei în economisirea resurselor energetice

Total impact +4


87

Pagina 87 din 113

6.2.8. Măsura PUG – Creşterea gradului de conştientizare a populaŃiei privind

problemele de mediu

Factor de mediu


Nivel impact


Aer ProtecŃia calităŃii aerului +1 Implicare conştientă în economia de resurse energetice şi energie Renunțarea la arderea resturilor vegetale


+1 Respectarea zonelor de protecŃie a surselor de apă Respectarea regimului de colectare şi gestionare a deşeurilor


+1 Implementarea sistemului de management al deşeurilor



+1 Respectare normelor igienico-sanitare.



+1 Participarea voluntară a populației la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundaŃiilor şi alunecărilor de teren.



+1 Creşterea responsabilităŃii administraŃiei şi a populației în respectarea destinaŃiei terenurilor şi a regimului de construire.


Conservarea resurselor +1 Cea mai bună resursă energetică este economia de resurse. Conservarea fondului forestier. Promovarea surselor alternative de producere energie (solară, eoliană)


+1 Reabilitarea termică a locuinŃelor.



- Obiectivul de mediu corespunde cu obiectivul PUG.

Total impact +8


88

Pagina 88 din 113

6.3 Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG asupra obiectivelor de mediu

Evaluarea efectului cumulativ al impelemtării PUG s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare impact asupra obiectivelor de mediu Obiectivul de mediu relevant / obiectivul

din PUG

Alimentare cu apă

Canalizare şi epurare ape

uzate

Colectare şi

gestiona-re deşeuri

Infra- structură

rutieră

Zonare teritoriu

Riscuri naturale

Eficiență energetică

Conştienti- zare

populaŃie

Total

Protecția calității aerului

0 0 +1 +1 +1 0 +1 +1 +5

Asigurarea calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

0 +1 +1 0 0 0 0 +1 +3

ProtecŃia solului 0 +1 +1 +1 +1 +1 0 +1 +6 ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii

+1 +1 0 +2 +1 0 +1 +1 +7

ProtecŃia populaŃiei la riscuri naturale

0 0 +1 0 +1 +2 0 +1 +5

Zonarea teritorială +1 +1 +1 +1 - 0 0 +1 +5 Conservarea resurselor

+1 0 +1 0 0 0 -1/+1 +1 +3

Reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră

0 0 0 +1 0 0 +1 +1 +3

Creşterea responsabilităŃii populaŃiei

+1 +1 +1 +1 +1 +1 +1 - +7

TOTAL +4 +5 +7 +7 +5 +4 +4 +8 +44


89

Pagina 89 din 113

Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării obiectivelor din P.U.G. s-a

analizat dacă obiectivele de mediu se pot atinge sau există riscul încălcării standardelor

de mediu.

Obiectiv de mediu

Evaluare cumulativă

Există premisele atingerii

obiectivului?

Protecția calității aerului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenŃă pozitivă asupra calităŃii aerului

DA

Asigurarea calității apelor de suprafață şi subterane

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influență pozitivă asupra calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

DA

Protecția solului Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenŃă pozitivă asupra solului

DA

Îmbunătățirea calității vieții Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenŃă pozitivă asupra calităŃii vieŃii

DA

Protecția populației la riscuri naturale

Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenŃă pozitivă asupra protecŃiei populației

DA

Zonarea teritorială Obiectivele prevăzute în P.U.G. au influenŃă pozitivă asupra zonării teritoriului

DA

Conservarea resurselor Obiectivele prevăzute în P.U.G. au efect, în general, pozitiv asupra obiectivelor de mediu deşi gazele naturale sunt o resursă neregenerabilă

DA

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Obiectivul de mediu poate fi atins prin reducerea consumului de combustibil

DA

Creşterea responsabilității publicului față de mediu

Educarea, informarea şi participarea populaŃiei la luarea deciziilor privind mediu

DA

Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor P.U.G. rezultă un efect

majoritar pozitiv asupra obiectivelor de mediu, ceea ce va asigura respectarea

standardelor de mediu.

Efectul obiectivelor din P.U.G. al comunei OITUZ, pe termen mediu şi lung, se va

concretiza în respectarea Ńintelor propuse în politicile de mediu adoptate de legislaŃie

pentru factorii de mediu.


90

Pagina 90 din 113

7. POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEXT TRANSFRONTIERA

Data fiind poziŃia comunei OITUZ pe teritoriul judeŃului Bacau mentionam ca nu s-

au inregistrat fenomene de poluare transfrontiera si nu sunt aspecte de mediu care sa

conduca in viitor la acest gen de poluare.


91

Pagina 91 din 113

8. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA

EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI

8.1. Masuri pentru protejarea factorului de mediu APA

Sunt necesare masuri tehnico-sanitare vizând îmbunătăŃirea calităŃii apei pentru

băut prin infiintarea sistemului centralizat şi controlat sanitar al reŃelei de apă potabilă. În

paralel trebuie să se întreprindă masuri de preluare a apelor uzate provenite din

gospodăriile populaŃiei sau de la instituŃii şi agenŃi economici prin infiintarea reŃelei de

canalizare şi epurare a apelor uzate.

Conform Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, capitolul 22

„Mediu”, aglomerarile urbane cu peste 2000 de locuitori echivalenti vor trebui sa realizeze

instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate.

� Măsurile necesare pentru protejare resurselor de apă ale comunei Oituz, atât de

suprafaŃă cât şi subterane, constau în:

realizarea unui sistem centralizat de canalizare în vederea colectării apelor

uzate de la utilizatorii casnici şi industriali;

realizarea staŃiei de epurare a apelor reziduale pentru a se evita poluarea

emisarilor naturali;

delimitarea zonelor de protecŃie ale apelor de suprafaŃă, interzicerea oricăror

deversări necontrolate de ape uzate, reziduuri şi depuneri de deşeuri în albiile minore ale

cursurilor de apă şi pe malurile acestora;

instituirea şi delimitarea zonelor de protecŃie sanitară (cu regim sever, cu regim

de restricŃie şi perimetru de protecŃie hidrogeologică) pentru sursele de alimentare cu apă

(izvoarea, fântâni, cişmele), lucrări de captare, reŃele de transport, distribuŃie şi de

înmagazinare a apei cu respectarea distantelor sanitare între acestea şi eventualele

surse de impurificare (microferme de animale, unităŃi industriale, etc.);

depozitarea deşeurilor zootehnice pe platforme special amenajate în scopul

prevenirii infiltrării lichidelor rezultate în pânza freatică;

preluarea apelor pluviale se propune a se realiza în rigole deschise din dale de

beton amplasate pe laturile carosabilului, cu deversare liberă în emisar, considerându-se

că aceste ape sunt convenŃional curate. Acest lucru implică faptul că, la gospodăriile

individuale care au grajduri pentru creşterea animalelor, panta de scurgere de la grajduri

să nu fie spre trama stradală;

regularizarea cursurilor de apă care traversează intravilanele comunei;


92

Pagina 92 din 113

identificarea şi implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare

a efectelor poluării accidentale.

Pe malurile păraielor sunt permise culturile de plante perene, păioase, pomi

fructiferi, dar este interzisă folosirea substanŃelor fitofarmaceutice.

� Masuri pentru reconstructia ecologica a apelor de suprafata:

realizarea de habitate corespunzatoare si imbunatatirea celor existente in

vederea conservarii biodiversitatii naturale;

asigurarea de debite corespunzatoare pe cursurile de apa regularizate in scopul

protectiei ecosistemelor acvatice.

� Masuri si restrictii pentru zonele cu riscuri de inundatii:

constituirea unor zone de protecŃie a pâraielor cu interdictie de construire de o

parte şi de alta a albiei - evitarea construcŃiei de locuinŃe şi de obiective sociale, culturale

şi/sau economice în zonele potenŃial inundabile;

adaptarea dezvoltărilor viitoare la condiŃiile de risc la inundaŃii;

reducerea scurgerii rapide în bazinele de recepŃie prin lucrări de împăduriri,

acoperiri cu vegetaŃie, etc.;

întreŃinerea albiilor cursurilor de apă şi a văilor torenŃiale prin îngrijirea vegetaŃiei

de pe maluri, prin controlul strict asupra depozitării deşeurilor şi a altor materiale care pot

colmata şi obstrucŃiona secŃiunea de scurgere a apei;

controlul utilizării albiilor minore;

monitorizarea albiilor pâraielor în perioadele cu precipitaŃii mai ales în zona

podurilor şi podeŃelor de pe raza comunei care nu au capacitate mare de transport a apei;

regularizarea pâraielor din intravilan pe tot parcursul lor;

se recomandă conservarea cursurilor naturale şi reducerea lucrărilor de

îngrădire a scurgerii naturale a cursurilor de suprafaŃă;

detectarea posibilităŃii formării viiturilor şi a inundaŃiilor probabile;

prognozarea evoluŃiei şi a propagării viiturilor în lungul cursurilor de apă locale;

întocmirea de hărŃi de risc la inundaŃii conform Legii 575/2001 (privind

aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional – Sectiunea a V-a Zone de risc

natural);

implementarea sistemelor de prognoză, avertizare şi alarmare pentru cazuri de

inundaŃii;

comunicarea cu populaŃia şi educarea ei în ceea ce priveşte comportamentul în

cazuri de inundaŃii;


93

Pagina 93 din 113

asigurarea de resurse (materiale, financiare, umane) la nivel local pentru

intervenŃia operativă;

îmbunătăŃirea planurilor de acŃiune şi intervenŃie în caz de calamităŃi naturale.

Din prezentarea efectuata se poate concluziona ca prin realizarea propunerilor din

PUG se poate diminua efectul de poluare asupra apei.

8.2. Masuri pentru protejarea factorului de mediu AER

În planul de dezvoltare la nivel local trebuie sa se aibă în vedere cu prioritate ca

obiectivele cu potenŃial de poluare existente cat şi cele propuse pentru viitor sa se

încadreze în parametrii agreaŃi de legislaŃia în vigoare privind limitele admisibile de emisie

în atmosfera. Pentru aceasta sunt necesare masuri cu caracter general şi masuri

specifice funcŃie de profilul activitatii.

Pentru diminuarea impactului si îmbunătăŃirea calităŃii aerului în comuna Oituz se

propun următoarele măsuri:

� obiectivele existente sa fie supuse reevaluarii din punct de vedere al emisiilor

obtinandu-se pentru acestea autorizatia de mediu, eventual reautorizarea pentru cele

care dispun deja de acest document;

� orientarea in viitor pentru implementarea de tehnologii cu potential redus de

poluare sau nepoluante;

� utilizarea de tehnologii moderne, nepoluante;

� reducerea emisiilor de aerosoli cu continut de carbon, oxizi de carbon, aldehide

si cetone, prin introducerea gazului metan;

� reabilitari de drumuri si modernizarea retelei rutiere prin asfaltare sau pietruire;

� realizarea unui program de intretinere periodica a carosabilului si a cailor

pietonale in vederea diminuarii emisiilor de pulberi in suspensie care sunt generate de

traficul intens;

� depozitarea deşeurilor se va face în recipiente închise; operatorul de transport

va trebui să respecte programul de ridicare şi transport, pe timp de iarnă sau de vară, a

deşeurilor pentru a se evita descompunerea acestora şi generarea de mirosuri sau noxe;

� se vor extinde zonele verzi, in acest scop la eliberarea autorizatiilor de construire

pentru obiective noi se va impune si respecta suprafetele minime de spatii verzi si

plantate, conform prevederilor legale din regulamentul general de urbanism.


94

Pagina 94 din 113

8.3. Masuri pentru protejarea factorului de mediu SOL, SUBSOL, APE

SUBTERANE

În PUG sunt prevăzute ca măsuri pentru protecția solului realizarea unui sistem

modern pentru colectarea deşeurilor şi refacerea suprafețelor de teren afectate de

alunecări de teren sau inundaŃii. Se impun măsuri suplimentare, respectiv:

pe durata executării lucrărilor de construcții se vor lua măsuri pentru evitarea

pierderilor de sol vegetal (la eliberarea Autorizației de construire se va însera obligația

investitorului de a transporta pământul vegetal dislocat pentru regenerarea sau refacerea

unor terenuri degradate sau mai puțin productive);

se va interzice realizarea constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor

de apa si in zonele inundabile;

se va realiza delimitarea exacta a zonelor de protectie sanitara pentru surse de

apa, statii tratare apa, cimitire si urmarirea respectarii acestora, conform H.G. nr.

930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de

protectie sanitara si hidrogeologica;

se va interzice depozitarea deseurilor in locuri neautorizate;

se interzice depozitarea deseurilor pe rampe neautorizate;

se va amenaja si intretine corespunzator zonele de spatiu verde;

se va interzice crearea unor noi depozite necontrolate de deseuri pe teritoriul

administrativ;

se va implementa sistemul de colectare selectiva a tuturor categoriilor de

deseuri de la populatie, in vederea atingerii obiectivelor nationale privind gestiunea

deseurilor respectiv: reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile, colectarea selectiva

a deseurilor de ambalaje, reducerea cantitatilor de deseuri de echipamente electrice,

electronice prin reciclare si valorificare, gestionarea corespunzatoare a uleiurilor uzate,

acumulatorilor si anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deseuri conform

prevederilor legale specifice;

se va realiza colectarea deseurilor printr-un operator de salubritate autorizat,

potrivit legii;

consiliile locale sunt responsabile de neutralizarea cadavrelor de animale

provenite din gospodariile crescatorilor individuali de animale sau a celor gasite moarte

pe teritoriul unitatii administrative teritoriale respective pentru care nu se poate identifica

proprietarul (Ordonanta nr. 47/2005, modificata si aprobata prin Legea nr. 73/2006, art. 9,

alin.2.);


95

Pagina 95 din 113

se va asigura implementarea la nivel local a obligatiilor privind gestionarea

deseurilor (conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deseurilor).

Colectarea deşeurilor pe teritoriul comunei OITUZ se va face conform Directivei

Europene şi Strategiei NaŃionale de Gestionarea Deşeurilor, a Planului Judetean de

Gestionare Deseuri şi a proiectului MASTER PLAN SISTEM DE MANAGEMENT

INTEGRAT AL DESEURILOR SOLIDE 2009 – 2038.

Conform proiectului comuna Oituz va face transportul deseurilor la statia de

transfer ONESTI.

8.4. Masuri pentru protejarea factorului de mediu ASEZARI UMANE

� consiliul local va raspunde pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate,

optimizarea densitatii de locuire, concomitent cu mentinerea si dezvoltarea spatiilor verzi,

a amenajarilor peisagistice cu functie ecologica, estetica si recreativa;

� se vor realiza perdele verzi de protectie pentru zonele incompatibile functional -

zone de locuinte, zone de servicii, de industrie si cimitire;

� se vor amenaja corespunzator parcurile si zonele de agrement propuse prin

PUG;

� se va impune amenajarea de spatii verzi in interiorul zonelor construite, conform

regulamentelor de urbanism;

� suprafetele de spatiu verde prevazute prin PUG vor fi amenajate si intretinute

corespunzator;

� se va mentine suprafata de padure de 14.973 ha si se va impune respectarea

zonei de protectie, conform legislatiei in vigoare;

� autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul

intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 26 mp/locuitor, pana la data de

31.12.2013, in conformitate cu prevederile OUG 114/2007, art. 2, alin 1;

� la extinderea suprafetei intravilanului autoritatile locale au obligatia sa asigure o

cota de 5% pentru amenajarea de spatii verzi publice, in conformitate cu Legea nr.

24/2007 modificata si completata de Legea nr. 313/2009, art. 12, alin. 3;

� suprafetele libere neocupate cu platforme, circulatii si constructii, vor fi acoperite

cu gazon si plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;

� parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi

inconjurate cu un gard viu de 1,2 m inaltime;


96

Pagina 96 din 113

� se vor asigura masuri pentru incadrarea nivelului de zgomot ambiental in

prevederile legislatiei in vigoare, pentru evitarea disconfortului si a efectelor negative

asupra sanatatii populatiei;

� instituirea zonei de protecŃie a monumentului istoric – existent pe teritoriul

comunei Oituz conf. normelor în vigoare: „Legea 422/2001„ privind protejarea

monumentelor istorice şi „Legea 259/06.2006 „pentru modificarea şi completarea Legii

422/2001; intervenŃiile care se efectuează asupra monumentelor istorice şi asupra

imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar care se află în zonele de protecŃie a

monumentelor istorice , se autorizează pe baza avizului organismelor specializate ale

Ministerului Culturii şi Cultelor (DirecŃia JudeŃeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul

Cultural NaŃional Vaslui);

� se vor respecta distantele de protectie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997

respectiv 50 m fata de imprejmuirea cimitirelor, 300 m fata de statiile de epurare;

� se vor mentine, întretine si ameliora spatiile verzi naturale existente.


97

Pagina 97 din 113

9. EFECTUAREA EVALUARII

Efectuarea evaluării impactului s-a făcut pe baza documentaŃiei de proiectare

elaborata de S.C. ARHIPROIECT S.R.L. Bacau tinandu-se cont de:

� elementele cadrului natural;

�� caracteristicile pedogeografice locale;

�� riscurile naturale de pe teritoriul comunei OITUZ;

�� conexiunile teritoriale;

�� situaŃia existenta a amplasamentului din punct de vedere al dotărilor din comuna,

respectiv din toate satele componente;

�� impactul activitatilor asupra mediului (apa, aer, sol);

��corelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaŃiului;

� utilizarea raŃionala şi echilibrata a terenurilor necesare funcŃiunii urbanistice;

�posibilitatea creşterii calitatii vieŃii, cu precădere în domeniile locuirii şi a

serviciilor.

OpŃiunile propuse pentru protecŃia factorilor de mediu pe domenii de activitate

sunt:

- solicitarea acordului de mediu pentru proiectele publice sau private sau pentru

modificarea ori extinderea activitatilor existente, inclusiv pentru proiectele de dezafectare,

care pot avea impact semnificativ asupra mediului;

- eliberarea autorizaŃiei de construire alta decat cea pentru locuinŃe cu respectarea

normelor sanitare impuse de legislaŃia sanitara în vigoare (Ord. MS nr. 536/1997);

- realizarea lucrărilor se va face numai cu agenŃi economici specializaŃi şi

autorizaŃi, care sa respecte legislaŃia de mediu în ceea ce priveşte organizarea de

şantier, utilizarea materialelor ecologice, a unor tehnologii moderne şi nepoluante, cu

utilaje performante care sa nu polueze mediul pe perioada executării lucrărilor şi care sa

ecologizeze zonele de lucru conform obligaŃiilor din acordurile de mediu;

- adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, cu optimizarea densitatii de

locuire, concomitent cu menŃinerea, intretinerea şi dezvoltarea spatiilor verzi, a parcurilor,

a aliniamentelor de arbori şi a perdelelor de protecŃie stradala;

- asigurarea amplasamentelor pentru locuinŃe;

- evitarea degradării mediului natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de

deşeuri de orice fel;

- organizarea colectării selective şi asigurarea depozitarii controlate a deşeurilor;


98

Pagina 98 din 113

- organizarea de platforme betonate pentru depozitarea temporara a deseurilor

menajere în containere special amenajate şi împrejmuirea platformelor;

- organizarea de platformă betonată pentru sterilizarea dejecŃiilor animaliere;

- ecologizarea zonelor în care s-au depozitat necontrolat deşeuri de toate tipurile;

- realizarea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă;

- realizarea unui sistem de canalizare ape uzate a satelor componente ale

comunei;

- crearea, conservarea şi protejarea spatiilor verzi rurale existente;

- utilizarea ingrasamintelor chimice şi a produselor de protecŃie a plantelor cu

respectarea instrucŃiunilor de aplicare, transport, depozitare, etc.;

- adoptarea unor masuri de menŃinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi

antropic, stabilirea condiŃiilor de refacere peisagistica şi ecologica a zonelor deteriorate;

- amplasarea cailor şi a mijloacelor de transport, a reŃelelor de canalizare, a

platformelor de depozitare temporara a deşeurilor menajere şi a altor obiective şi activitati

fara a prejudicia ambientul, starea de sănătate şi de confort a populaŃiei;

- informarea populaŃiei asupra riscurilor generate de funcŃionarea sau existenta

obiectivelor cu risc pentru sănătatea populaŃiei şi a mediului, eliminarea stările

conflictuale generate de dezvoltările industriale prin transparenta;

- adoptarea unor politici de mediu transparente şi comunicate populaŃiei din zona

în ceea ce priveşte programele de dezvoltare ale comunei;

- realizarea unui sistem de alimentare cu gaze naturale;

- consolidarea malurilor paraielor cu plantaŃii sau ziduri de sprijin;

- amenajări specifice pentru turism după caz, prin valorificarea cadrului natural;

- dezvoltarea infrastructurii şi realizarea reŃelelor tehnico-edilitare;

- imbunatatirea circulaŃiei pe noile trasee şi refacerea imbracamintii stradale,

curatarea rigolelor, etc.;

- executarea de trotuare pentru circulaŃia pietonilor;

- revizuirea periodică a tuturor podurilor şi podeŃelor existente şi repararea

acestora acolo unde este cazul;

- decolmatarea şi desfundarea tuturor şanŃurilor şi rigolelor;

- asigurarea amplasamentelor pentru locuinŃe.


99

Pagina 99 din 113

10. MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI

Monitorizarea este un instrument de management şi o etapă a oricărei strategii de

dezvoltare, care evaluează o serie de aspecte aflate în plină desfăşurare, cum ar fi:

activităŃi, rezultate parŃiale, buget, performanŃe ale organizaŃiei ce asigură implementarea,

riscurile identificate iniŃial.

Aşa cum reiese din evaluarea potenŃialelor efecte asupra mediului rezultă că

implementarea planului nu va genera efecte semnificative negative. În acelaşi timp,

implementarea planului poate să aducă importante schimbări de natură economică sau

socială în comuna Oituz. ÎnfiinŃarea de servicii publice de gospodărie comunală va crea

locuri noi de muncă şi în acelaşi timp confort sporit al locuirii, îmbunătăŃirea stării de

sănătate a populaŃiei.

Modernizarea spaŃiului comunal rural cu asigurarea de servicii permanente de apă,

canalizare, colectare deşeuri, drumuri modernizate, poate impune comuna ca un spaŃiu

atractiv pentru investiŃii. AdministraŃia locală împreună cu cetăŃenii trebuie să găsească

modalităŃi de valorificare a resurselor existente – pământul şi pădurea. De asemenea, de

importanŃă majoră pentru localitate este modernizarea drumurilor şi consolidarea

suprafeŃelor afectate de alunecări de teren.

Efectele implementării planului asupra mediului trebuie atent monitorizate de

titularul planului printr-o consecventă urmărire a aplicării măsurilor stabilite care necesită

eforturi financiare considerabile. Determinantă în implementarea planului va fi capacitatea

administraŃiei publice locale de a accesa fonduri (judeŃene, regionale, naŃionale sau

europene).

Monitorizarea implementării planului din punct de vedere al impactului asupra

calităŃii factorilor de mediu nu va putea să fie făcută, în exclusivitate de titular. Urmărirea

în timp a calităŃii factorilor de mediu va trebui să se realizeze în colaborare cu instituŃii ale

statului, de profil, cu personal calificat. Monitorizarea titularului de plan se va referi numai

la acele activităŃi ce pot fi cuantificabile ca valori, cantităŃi şi timp de execuŃie.

Primăria comunei Oituz va depune anual, până la sfârşitul primului trimestru al

anului ulterior realizării monitorizării rezultatele ”Programului de monitorizare” la AgenŃia

pentru ProtecŃia Mediului Bacau.


100

Pagina 100 din 113

Program de monitorizare a efectelor semnificative ale implementării P.U.G.

Obiectivul relevant

pentru mediu

Indicator FrecvenŃa Surse de

informare

Responsabilitate

ProtecŃia calitătii aerului

Km drum modernizat

anual AutorizaŃii de construire eliberate; Procese verbale la terminarea lucrărilor;

Primăria Oituz

ProtecŃia calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane

Parametri de calitate ai apelor uzate de tip menajer sau ape uzate epurate evacuate

conform AutorizaŃiei de gospodărire a apelor

Rezultatele analizelor de laborator (efectuate de operatorul de servicii) se vor compara cu limitele impuse la evacuarea în emisar

Primăria Oituz Operatorul de servicii

ProtecŃia solului şi reducerea suprafeŃelor afectate de depozitarea necontrolată a deşeurilor

Cantitatea de deşeuri colectate

lunar EvidenŃa gestiunii deşeurilor din documentele operatorului de salubritate

Primăria comunei Oituz

ProtecŃia aşezărilor umane prin reducerea /eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaŃiilor

- mp suprafaŃă teren stabilizat; - m curs de apă regularizat

anual Proces verbal la terminarea lucrărilor


ÎmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului, îmbunătăŃirea sănătăŃii umane

- nr. persoane racordate la sistem centralizat de alimentare cu apă - parametri de calitate ai apei potabile furnizate

anual

- evidenŃe primărie; - nr. contracte de furnizare; - registrul de analize de laborator;



101

Pagina 101 din 113

Obiectivul relevant pentru

mediu

Indicator FrecvenŃa Surse de informare

Responsabilitate

ProtecŃia populaŃiei prin stabilirea funcŃiunilor prin zonare teritorială

- nr. Certificate de urbanism şi AutorizaŃii de construire eliberate pe zone de funcŃiuni

anual EvidenŃe primărie DocumentaŃii depuse Acorduri şi AutorizaŃii de mediu eliberate


ProtecŃia, menŃinerea şi restaurarea monumentelor istorice, păstrarea cadrului natural

- număr monumente restaurate; - valoarea lucrărilor;

anual - evidenŃe primărie; - devize financiare; - PV la terminarea lucrărilor


Conservarea resurselor

- nr. racorduri la reŃeaua de gaze naturale; - km reŃea de gaze naturale

anual - nr. AutorizaŃii construire branşament gaze naturale; - nr. Contracte furnizare (operatorul de servicii).


Creşterea responsabilităŃii publicului faŃă de mediu

- nr. beneficiari ai programelor de instruire pe probleme de mediu; - cheltuieli pentru materiale informative; Nr. panouri de informare;

anual Calendarul evenimentelor; EvidenŃe contabile; Registrul de hotărâri ale Consiliului Local; EvidenŃe urbanism.



102

Pagina 102 din 113

11. REZUMAT NETEHNIC

Lucrarea reprezintă Raportul de mediu pentru evaluarea strategică de mediu a

Planului urbanistic general al comunei Oituz, judeŃul Bacau. Raportul de mediu a fost

întocmit în conformitate cu prevederile HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de

mediu pentru planuri şi programe.

Planul urbanistic general al comunei Oituz cuprinde obiectivele de dezvoltare

pentru toate satele aparŃinătoare. Titularul planului este Consiliul Local al Comunei Oituz.

Scopul PUG îl reprezintă dezvoltarea localităŃii corelată cu potenŃialul zonei, necesităŃile

populaŃiei şi programe regionale şi naŃionale.

In concordanŃă cu legislaŃia în vigoare PUG al comunei Oituz cuprinde: Memoriu

general, Regulament local de urbanism şi Piese desenate.

Memoriul general este structurat pe următoarele capitole:

▪ Introducere (date de recunoaştere PUG, obiectivul PUG, surse de documentare)

▪ Stadiul actual al dezvoltării (istoric, elemente ale cadrului natural, relaŃii în

teritoriu, potenŃial economic, populaŃia - elemente demografice şi sociale, circulaŃia,

intravilan existent - zone funcŃionale, zone cu riscuri naturale, echiparea tehnico -edilitară,

probleme de mediu, necesităŃi şi opŃiuni ale populaŃiei)

▪ Propuneri de organizare urbanistică (studii de fundamentare, evoluŃie posibilă

- priorităŃi, optimizarea relaŃiilor în teritoriu, dezvoltarea activităŃilor, evoluŃia populaŃiei,

organizarea circulaŃiei, intravilan propus - zonare funcŃională - bilanŃ teritorial, măsuri în

zonele de riscuri naturale, propuneri de echipare tehnico edilitară, protecŃia mediului,

obiective de proprietate publică şi proprietatea asupra terenului)

▪ Concluzii şi măsuri în continuare

Planul Urbanistic General al comunei Oituz a fost elaborat având în vedere

Strategia JudeŃeană, precum şi prevederile POS Mediu, care reprezintă unul din cele mai

importante documente de programare şi care contribuie la implementarea strategiilor

naŃionale şi sectoriale de mediu, cu respectarea prioritatilor de dezvoltare naŃionale după

cum au fost stabilite în Planul NaŃional de Dezvoltare 2007-2013 (PND) şi a prioritarilor

strategice pentru fondurile structurale şi de coeziune stabilite în Cadrul NaŃional Strategic

de ReferinŃă (CNSR).

� Programul NaŃional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 este un program de

dezvoltare a spaŃiului rural românesc care se adresează nevoilor mediului rural, vizează

reducerea cât mai rapidă a disparităŃilor de dezvoltare socio-economică a României faŃă


103

Pagina 103 din 113

de celelalte state membre ale Uniunii Europene şi îndeplineşte cerinŃele de dezvoltare

rurală în contextul dezvoltării durabile şi este complementar programelor operaŃionale

finanŃate prin intermediul instrumentelor structurale.

� Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est (PDR Nord Est) pentru perioada

2007-2013

Grupurile de lucru regionale au fost dezvoltate pe urmatoarele tematici:

- Dezvoltarea infrastructurii si protejarea mediului

- Dezvoltarea mediului de afaceri

- Dezvoltarea turismului

- Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale

- Agricultura si dezvoltare rurala

� Strategia de dezvoltare durabila a comunei Oituz

Obiectivul general al strategiei de dezvoltare a comunei Oituz constă în

reducerea decalajelor faŃă de oraş şi îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii locuitorilor

comunei prin asigurarea serviciilor publice absolut necesare pentru apropierea

standardului general de dezvoltare către nivelul unor comunităŃi similare din Uniunea

Europeană.

Raportul de mediu a urmărit să evalueze impactul pe care îl va avea

implementarea fiecărui obiectiv din PUG asupra mediului şi de a stabili măsuri de

contracarare a oricărui posibil efect negativ.

Principalele obiective din PUG care au fost analizate şi ierarhizate sunt:

� alimentarea cu apă;

� canalizarea apelor menajere şi tratarea acestora într-o stație de epurare

mecano-biologică;

� managementul deşeurilor;

� modernizarea infrastructurii rutiere;

� zonarea teritorială;

� reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundatii şi alunecări de teren);

� eficientizarea energetică prin extinderea alimentării cu gaze naturale şi

reabilitarea termică a clădirilor;

� creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu;

Obiectivele de mediu analizate, care pot fi influenŃate prin implementarea

obiectivelor din PUG, sunt următoarele:

� protecŃia calităŃii aerului;


104

Pagina 104 din 113

� protecŃia calităŃii apelor de suprafaŃă şi subterane;

� protecŃia calităŃii solului, reducerea suprafeŃelor afectate de depozitarea

gunoaielor;

� îmbunătăŃirea calităŃii vieŃii, creşterea confortului, a sănătăŃii populaŃiei;

� protecŃia aşezărilor umane prin eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a

inundaŃiilor;

� protecŃia peisajului natural, cultural şi istoric;

� protecŃia populaŃiei prin stabilirea funcŃiunilor pe zone;

� conservarea resurselor;

� conştientizarea populaŃiei pe probleme de mediu.

Comuna OITUZ este alcătuită, conform datelor statistice, din 6 localităŃi: Oituz –

resedinta de comuna, Călcâi, Marginea, Ferăstrău – Oituz, Hârja, Poiana Sărată.




Din punct de vedere demografic comuna Oituz reprezinta 2,4 % din populatia

rurala a judetului Bacau si 1,3 % din populatia totala a judetului. La 1 ianuarie 2005

comuna Oituz totaliza 9.672 locuitori, din care 50,34 % populatie de sex masculin si

49,66 % populatie de sex feminin.

Nivelul de trai al populaŃiei din comună este bun, comuna având posibilităŃi de

dezvoltare în domeniul agricol, mica industrie şi meşteşugurile, în domeniul serviciilor

pentru populaŃie, în domeniul social, cultural, administrativ, demografic, prin

diminuarea şi stoparea emigraŃiei, ceea ce face ca, într-un viitor apropiat, să se

încadreze într-un stadiu de dezvoltare impus şi acceptat de normele europene.

PiaŃa muncii este reprezentată de cele două componente: oferta de forŃă de

muncă, reprezentată de populaŃia aptă de muncă (cu vârsta între 18-62 de ani), respectiv

cererea de forŃă de muncă, sau unităŃile economice angajatoare.

Sectoarele de activitate secundar (industrie şi construcŃii) şi terŃiar sunt insuficient

dezvoltate, astfel încât resursele umane ale comunei sunt subutilizate în activităŃile

neagricole.

Se prevede o dezvoltare bazata pe sporul natural al populatiei si pe revenirea în

comuna a populatiei plecate la munca în tarile din Uniunea Europeana (cu fonduri pentru

investitii la nivelul comunei), dezvoltare bazata si pe utilizarea locurilor de munca

existente si crearea altora noi, în special în sectorul tertiar.


105

Pagina 105 din 113

In ceea ce priveşte evoluŃia structurii pe grupe de vârstă a populaŃiei din comună,

este cert că grupa vârstnică va continua să crească, atât in cifre absolute, cât şi ca

pondere din total, la fel ca şi grupa populaŃiei adulte, in timp ce populaŃia tânără va

cunoaşte o creştere mai redusă a efectivului.

Aceasta evoluŃie demografică va fi resimŃită in special la nivelul forŃei de muncă, ce

va fi in creştere. De asemenea, va creste si gradul de dependenŃă a populaŃiei vârstnice,

fapt ce implică mai multe responsabilităŃi de ordin social si sanitar, precum si necesitatea

dezvoltării unor servicii specializate, adresate acestei categorii de vârstă.

In paralel cu evolutia numarului de locuitori a crescut si numarul de gospodarii: de

la 2.737 gospodarii in anul 1977 la 3.058 gospodarii in anul 2002 si 3.110 in anul 2005.

Marimea medie a unei gospodarii este in general constanta la nivel de comuna: 3,12

pers./gospodarie.

In cea mai mare parte locuintele sunt intr-o stare buna din punct de vedere

constructiv, beneficiind de un confort satisfacator pentru zona de locuit in mediul rural –

functiile principale sunt asigurate: dormit, pregatirea hranei, depozitare.

Conform datelor din PUG numarul total al locuintelor în satele comunei Oituz a

crescut de la 2.506 locuinte in anul 1992 la 3.187 locuinte in anul 2002 si la 3.358 in anul

2005.

Resursele de munca ale comunei Oituz se mentin in perioada analizata (1992 -

2005) la cca. 5.200 – 5.300 persoane, ceea ce reprezinta aprox. 54 – 56 % din populatia

comunei.

Populatia ocupata in aceeasi perioada analizata este de cca. 4.400 – 4.460

persoane, reprezentand 46 % din numarul locuitorilor comunei si cca. 85 % din resursele

de forta de munca. Marea majoritate a locuitorilor lucreaza in gospodariile personale

(legumicultura, pomicultura, cresterea animalelor, etc.), in silvicultura si in industria

extractiva. Dupa anul 1992 structura populatiei ocupate s-a modificat in sensul cresterii

ponderii sectorului tertiar, datorita intensificarii activitatilor comerciale si de prestari

servicii.

Raportul de mediu s-a elaborat pe baza documentaŃiei de proiectare întocmită de

S.C. ARHIPROIECT S.R.L. Bacau.

Conform precizarilor proiectantului PUG-ul a fost structurat conform legislatiei

existenta la data intocmirii: Legile 350/2001 şi 351/2001, a Legii 289/2006 pentru

modificarea si completarea Legii nr. 350/2001, privind amenajarea teritoriului si


106

Pagina 106 din 113

urbanismului, Ordinul 62/1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale şi a

metodologiei privind conŃinutul cadru aprobat prin Ordin MLPTL nr. 13 N/1999, etc.

PUG va constitui baza legală pentru realizarea programelor şi a strategiei de

dezvoltare a comunei. Prin realizarea obiectivelor incluse se pot diminua efectele

riscurilor naturale ale zonei, se va moderniza şi sistematiza zona nepermiŃând activităŃilor

desfăşurate să producă un impact semnificativ asupra mediului - apa, aer, sol, subsol,

peisaj, biodiversitate, etc.

Ca urmare a evaluării impactului asupra mediului putem concluziona că:

� din punct de vedere al asezarii geografice judeŃul Bacau şi implicit comuna

OITUZ se confruntă cu riscuri naturale (inundatii si alunecari de teren) şi antropice (lipsă

îndiguiri, defrisari, torentialitate, etc.). Între cele două categorii de riscuri există o

conexiune în sensul că nerespectarea regulilor de urbanizare şi amenajarea

necorespunzătoare pot favoriza sau accentua amploarea unor riscuri naturale.

Pe teritoriul comunei există urmatoarele zone de risc:

� zone cu risc de inundabilitate;

� alunecari de teren.

Nerespectarea regulilor de urbanizare şi amenajarea necorespunzătoare pot

favoriza sau accentua producerea unor riscuri naturale.

� activităŃile desfăşurate pe teritoriul comunei OITUZ: activităŃi social – culturale,

activităŃi economice şi prestări servicii, activităŃi specifice desfăşurate în gospodăriile

populaŃiei şi anexele acestora şi activităŃi diverse pot constitui surse de poluare pentru

apele din zonă;

� alimentarea cu apă se face de regulă din fântâni sau izolat prin puŃuri forate în

gospodăriile proprii;

� apele pluviale se scurg prin şanturi şi canale în cursurile de apă sau se

infiltrează în sol şi subsol care, datorită permeabilităŃii, conduce la interceptarea de către

stratul freatic. Nu există reŃele de canalizare pentru apele menajere, acestea putând

ajunge în receptorii naturali;

� fondul construit existent nu dispune de utilităŃi tehnico-edilitare;

� amplasarea noilor construcŃii este realizată în funcŃie de loturile existente şi fără

întocmirea în prealabil a planurilor urbanistice zonale sau de detaliu (PUZ/ PUD);

� există surse de poluare pentru aer în special cu gaze de ardere de la sobele cu

lemne şi gaze de eşapament de la maşinile din trafic. Prin dezvoltarea zonei se pot crea

noi condiŃii de poluare a aerului funcŃie de activităŃi, trafic, etc.;


107

Pagina 107 din 113

� de asemenea activităŃile ce se desfăşoară, şi este posibil ca şi cele care se vor

dezvolta, să afecteze calitatea şi structura solului şi subsolului;

� in condiŃiile actuale se poate considera că poluarea solului este semnificativă

deoarece nu se realizează un management al deşeurilor (colectare selectivă, depozitare,

sortare, valorificare după caz şi transport pe platforme ecologice). Exista deşeuri

abandonate de-a lungul pâraielor, la marginea gospodăriilor individuale;

� nu există locuri amenajate pentru depozitarea, în vederea eliminării, a

cadavrelor de animale;

� nu există locuri amenajate pentru depozitarea dejecŃiilor rezultate de la

creşterea animalelor;

�� nu sunt constituite zone de protecŃie, conform legislaŃiei în vigoare pentru:

pâraie, cimitire, etc.

�� drumurile locale sunt nemodernizate şi neadaptate la cerinŃele traficului, sunt

din balast şi din pamant, fara un profil longitudinal corespunzător, nu au îmbrăcaminte

corespunzătoare ceea ce face ca, în perioadele cu precipitaŃii abundente, circulaŃia să fie

improprie;

� nu există spaŃii de parcare, de garare, mai ales în zona centrală a localităŃii

Oituz unde sunt amplasate aproape toate instituŃiile publice dar şi unele unităŃi de comert

si servicii şi suficiente staŃii auto amenajate pentru transportul persoanelor;

� utilizarea redusă a capacităŃilor de producŃie existente pe teritoriul comunei;

� utilizarea unor tehnici agricole vechi care determină practicarea unei agriculturi

neperformante;

� insuficienta promovare a potenŃialului investiŃional al regiunii;

�circulaŃia pietonală se desfasoara pe uliŃe, în comună nu există peste tot trotuare

amenajate;

� nu exista spatii verzi şi spatii amenajate pentru joaca copiilor.

Considerăm că evaluarea impactului, în vederea aprecierii cât mai exacte a

acestuia asupra mediului, se va putea realiza în următoarele etape de reglementare, prin

raportare la parametrii reali.

Dezvoltări ulterioare

Unul din principalele documente care direcŃionează dezvoltarea în mediul rural

este Planul NaŃional de Dezvoltare 2007 – 2013 care grupează 6 priorităŃi naŃionale de

dezvoltare. Pentru autorităŃile locale din zonele rurale, prioritatea cea mai relevantă a


108

Pagina 108 din 113

Planului NaŃional de Dezvoltare 2007 – 2013 este prioritatea numărul 5 – Dezvoltarea

economiei rurale şi creşterea productivităŃii în sectorul agricol.

Planul NaŃional de Dezvoltare are în vedere aplicarea unui model multifuncŃional

de dezvoltare agricolă şi rurală. În acest sens, s-au identificat următoarele sub-priorităŃi:

1. Creşterea competitivităŃii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea

ofertei la cerinŃele pieŃei.

2. Creşterea standardelor de viaŃă în zonele rurale prin diversificarea activităŃilor

rurale.

3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataŃiilor forestiere.

4. Promovarea iniŃiativelor locale de tip „LEADER”.

5. Asigurarea pescuitului durabil si dezvoltarea acvaculturii.

Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a mediului social al comunei poate fi

stimulată prin stabilirea şi atingerea unor obiective sectoriale, care includ:

stabilizarea populaŃiei în comună prin creşterea atractivităŃii sub aspectul pieŃei

muncii (locuri de muncă în mica industrie şi terŃiar);

ameliorarea stării de sănătate a populaŃiei prin creşterea accesibilităŃii la servicii

medicale de calitate, mai ales având în vedere ponderea deja ridicată şi în creştere a

populaŃiei vârstnice;

creşterea nivelului de instruire a populaŃiei, cu implicaŃii directe în calitatea

resurselor umane;

creşterea accesului la dotările edilitare a locuitorilor comunei, care se reflectă în

confortul sporit al populaŃiei.

Prin PUG se propune o creştere a intravilanului comunei OITUZ cu 99,58 ha.

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafetele de teren care alaturi

de cele existente vor forma noul intravilan. Aceste noi suprafete introduse sunt în mare

parte destinate construirii de locuinte individuale, realizarii si organizarii unor zone pentru

sport, spatii verzi amenajate, pentru unitati de mica industrie, prestari de servicii, spatii de

depozitare, dar si zonele aferente captarilor de apa si rezervoare de apa, propuse în

cadrul alimentarii cu apa a localitatilor.

În PUG nu sunt prevăzute modificări care să determine o creştere substanŃială a

impactului asupra mediului. Creşterile de suprafeŃe ale unor zone, în schimb ar putea

afecta calitatea mediului prin aglomerări de locuinŃe, număr sporit de mijloace de

transport, creşterea cantităŃii de deşeuri menajere, animaliere şi a gazelor de ardere.


109

Pagina 109 din 113

Toate activităŃile desfăşurate pe teritoriul comunei OITUZ: activităŃi social –

culturale, activităŃi economice şi prestări servicii, activităŃi specifice gospodăriilor

individuale şi activităŃi diverse pot constitui surse de poluare pentru mediu.

CONCLUZII

Prin PUG trebuie sa se rezolve urmatoarele aspecte cu implicatii in mediu:

- gestionarea deseurilor prin managementul integrat al deseurilor menajere si

anume:

� amenajarea, ca puncte de colectare, a unor platforme betonate prevazute cu

bazine vidanjabile de colectare a apelor uzate, imprejmuite, acoperite si iluminate, dotate

cu europubele pentru depozitarea selectiva a deseurilor – reciclabile (hartie si carton,

PET –uri, sticla, metale), deseuri biodegradabile – conform proiectului nr. 85/2011, care

prevede executarea a 40 de platforme pentru pubele ecologice;

� dotarea gospodariilor cu saci menajeri pentru colectarea deseurilor;

� serviciul de salubrizare trebuie sa urmareasca fazele de precolectare, colectare,

transport, eliminare a deseurilor;

- crearea unor platforme de sterilizare biotermică a dejecŃiilor animaliere;

- stabilirea unui spatiu pentru amenajarea unui depozit frigorific pentru depozitarea

animalelor moarte;

- alimentarea cu apă prin retele centralizate in localitatile comunei, conform

proiectelor:

� „Sistem de alimentare cu apa in localitatile Oituz, Ferastrau Oituz, Calcai si

Marginea, com. Oituz” - proiect nr. 2/2006, proiectant SC PRO HIDRO INSTAL SRL, faza

DTAC.

� „Sistem de alimentare cu apa in localitatile Poiana - Sarata si Harja, com.

Oituz” - proiect nr. 19A/2008, proiectant SC PRO HIDRO INSTAL SRL, faza SF.

- realizarea retelelor de canalizare şi epurare a apelor uzate menajere conform

proiectelor:

� „Canalizare si statie de epurare in localitatea Oituz, com. Oituz” - proiect nr.

20/2009, proiectant SC PRO HIDRO INSTAL SRL, faza DTAC.

� „Canalizare si statie de epurare in localitatile Poiana - Sarata si Harja, com.

Oituz” - proiect nr. 19 B/2009, proiectant SC PRO HIDRO INSTAL SRL, faza DTAC.


110

Pagina 110 din 113

- introducerea gazului metan in localitatile comunei conform documentatiei tehnice

de specialitate:

� Proiect - „Extindere retele distributie gaze naturale in localitatile Oituz si

Ferastrau - Oituz, com. Oituz” - proiect nr. 23 B/2007, proiectant SC ROMPROIECT

MOLDOVA SA, faza PTh.

- respectarea zonelor figurate pe planse si precizate in PUG cu interdictie

temporară de construcŃie, a zonelor de protecŃie, etc.

- modernizarea infrastructurii rutiere, in conformitate cu prevederile proiectului:

� „Modernizare trama stradala satele Oituz, Calcai, Ferastrau, Harja si Poiana

Sarata, com. Oituz” - proiect nr. 104/2006, proiectant INTERNATIONAL Iasi Romania,

faza DTAC.

În concluzie, considerăm ca se va putea realiza o diminuare a impactului asupra

mediului daca se respecta prevederile legislatiei in vigoare şi se vor lua masuri ca:

�interdicŃia construirii în zonele de risc existente, cu excepŃia construcŃiilor care au

drept scop limitarea efectelor de risc, pentru a evita pagubele materiale şi pierderile de

vieŃi omeneşti;

�realizarea lucrărilor de construcŃie numai cu agenŃi economici specializaŃi şi

autorizaŃi care sa respecte legislaŃia de mediu;

�interdicŃia construirii în albiile minore sau majore ale cursurilor de apă;

�regularizarea paraielor şi consolidarea versantilor afectaŃi de alunecări, stabilirea

unor masuri de consolidare si amenajare a albiei si malurilor ravenelor prin efectuarea

unor proiecte de specialitate;

� plantarea de vegetaŃie corespunzătoare pentru stabilizarea terenului;

� realizarea de îndiguiri unde este cazul;

� instituirea unui sistem organizat, selectiv de colectare a deseurilor, pe baza

Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor. Preluarea şi gestionarea deşeurilor se va

realiza prin serviciul de specialitate, cu un regulament de salubrizare pus la punct cu

legislaŃia în vigoare. Primăria comunei Oituz va face demersuri pentru ca deşeurile

menajere să fie preluate şi transportate la statia de transfer ce se va construi in municipiul

Onesti.

� educarea populaŃiei pentru sortarea deşeurilor din gospodăriile proprii,

selectarea deseurilor de hartie, carton, PET, sticla si de asemenea tratarea deseurilor

biodegradabile in propriile gospodarii;

� crearea de platforme pentru sterilizarea biotermică a dejecŃiilor animaliere;


111

Pagina 111 din 113

� respectarea cu stricteŃe a masurilor pe linie de PSI care sa împiedice

declanşarea accidentala a unor incendii;

� montarea de hidranŃi pe reŃeaua stradală si asigurarea rezervei de apa PSI;

�� stabilirea unor masuri tehnico-sanitare care să vizeze îmbunătăŃirea calităŃii apei

pentru băut prin înfiinŃarea sistemului centralizat şi controlat sanitar al reŃelei de apă

potabilă pentru satele comunei Oituz. În paralel trebuie să se întreprindă măsuri de

preluare a apelor uzate provenite din gospodăriile populaŃiei sau de la instituŃii şi agenŃi

economici prin infiintarea reŃelei de canalizare.

� realizarea de plantatii de aliniament de-a lungul drumurilor, unde este posibil,

pentru reducerea poluarii provenite din circulatia rutiera;

� instituirea zonelor de protecŃie sanitară a apelor de suprafaŃă, de-a lungul

pâraielor care străbat zona din intravilan, cu interdicŃie de construire la 15 m;

� instituirea zonelor de protecŃie sanitară in jurul surselor de apa, a constructiilor

si instalatiilor aferente sistemelor de alimentare cu apa potabila, conform prevederilor din

HG nr. 930/2005;

� constituirea unor zone de protecŃie sanitara a cimitirelor (50 m);

� constituirea unor zone de protecŃie sanitara a scolii, dispensarului (50 m);

� amenajarea de terenuri pentru spatii de joc aferente zonei de locuit în limitele

cerute de normative;

� reabilitarea tramei stradale existente prin modernizarea traseelor drumurilor de

pe teritoriul administrativ al comunei şi a drumurilor locale şi eventual sistematizarea

intersecŃiilor pe baza de studii de specialitate;

� curăŃarea şi întreŃinerea rigolelor din lungul drumurilor pentru scurgerea apelor

provenite din precipitaŃii sau zăpezi;

� realizarea de spatii de parcare şi extinderea numarului de staŃii auto;

� realizarea de trotuare pentru circulaŃia pietonilor si executarea pistelor pentru

biciclisti;

� amenajarea şi întreŃinerea spatiilor verzi;

� dezvoltarea zootehniei, activitate cu tradiŃie în comună;

� amplasarea de noi obiective cu caracter agroindustrial;

� elaborarea unui studiu care sa delimiteze cu precizie eventualele zone posibil a

fi afectate in viitor de factorii de risc natural.

Prezentul raport scoate în evidenta problemele de mediu şi poate fi utilizat pentru

viitoarele dezvoltări prevăzute în PUG. Totodată evidentiaza faptul ca prin apariŃia unor


112

Pagina 112 din 113

noi obiective, a unor modificări în ceea ce priveşte destinaŃia terenurilor, prin

diversificarea activitatilor poate creste impactul asupra mediului.

Consiliul Local al comunei Oituz este obligat sa actioneze in permanenta pentru a

se conforma la termenele stabilite in Angajamentele rezultate din procesul de negociere a

Capitolului 22 – Mediu cu privire la implementarea Directivei 91/272/CEE, privind

epurarea apelor uzate urbane precum si a celor cu privire la colectarea, valorificarea si

eliminarea deseurilor si protectia impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.


113

Pagina 113 din 113

BIBLIOGRAFIE

� Vasluianu V. şi colab. (1980), PODISUL MOLDOVEI, Ed. Stiintifica şi

enciclopedica, Bucuresti

� Ghinea, D. (2000) , ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA A ROMANIEI, Ed.

Enciclopedica, Bucureşti.

� Lupu, N., Vacarasu Iulia, Brandus, C. (1972), JUDETUL BACAU Ed.

Academiei RSR, Bucureşti.

� Ujvari, I. (1972), GEOGRAFIA APELOR ROMANIEI, Ed. stiintifica,

Bucureşti.

� Lupu N., Şandru I., Brânduş C. (1970) – Terasele râului Trotuş intre Uz şi

Oituz, cu privire speciala asupra originii defileului de la Cireşoaia – Tg. Ocna,

Analele st. Ale Univ. „Al.I.Cuza”, sect.II, c-geografie, tom XVI, Iasi.

LUCRARI COLECTIVE:

� 1970: HARTA GEOLOGICA A RS ROMANIA, scara 1/1 000 000, foaia jud.

Bacau, Comitetul de Stat al Geologiei, Institutul Geologic, Bucuresti

� 1972-1983: ATLASUL RS ROMANIA (hartile: Apele subterane; Solurile;

Vegetatia) Ed. Academiei RSR, Bucuresti

� 1983n: GEOGRAFIA ROMANIEI, GEOGRAFIA FIZICA, vol. I, Ed

.Academiei, Bucuresti;

� 1992: GEOGRAFIA ROMANIEI, REGIUNILE PERICARPATICE, vol. IV,

Ed. Academiei Romane, Bucuresti

� 1992: ATLASUL CADASTRULUI APELOR DIN ROMANIA, p. I,

coordonator AQUAPROIECT, Bucureşti.

Documents

Raport de mediu la PUG comuna Oituz - apmbc.anpm.roapmbc.anpm.ro/anpm_resources/migrated_content/uploads/91008_Ra… · Prognozarea poluarii aerului ... EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI