Raport Boli Transmisibile 2012

5/26/2018 Raport Boli Transmisibile 2012

1/115

1

Raport pentru anul 2012

Analiza evolutiei bolilor transmisibileaflate in supraveghere


2/115

2

CUPRINS

Cap. I: Boli prevenibile prin vaccinare.................................................................................. 31. Difteria ................................................................................................................................... 32. Rujeola ................................................................................................................................... 33. Rubeola .................................................................................................................................. 65. Varicela ................................................................................................................................ 126.Tusea convulsiva ................................................................................................................... 137. Tetanos ................................................................................................................................. 238. Reactii adverse postvaccinale (RAPI) ................................................................................. 24Cap II: Hepatite virale........................................................................................................... 361. Hepatita virala tip A ............................................................................................................. 362. Hepatita virala tip B si tip C ................................................................................................ 39Cap. III: Meningite................................................................................................................ 541. Meningita meningococica .................................................................................................... 542. Meningita si meningo-encefalita TB ................................................................................... 57Cap. IV: Boli cu transmitere prin alimente si /sau factori de mediu................................ 591. Botulism ............................................................................................................................... 592. Boala diareica acuta ............................................................................................................. 613. Trichineloza ......................................................................................................................... 644. Leptospiroza ......................................................................................................................... 676. Bruceloza ............................................................................................................................. 697. Infectii acute ale cailor respiratorii superioare, pneumonii, gripa si SARI in sezonul 2012-2013.......................................................................................................................................... 697. Febra Q................................................................................................................................. 86

8. Legioneloza .......................................................................................................................... 8710. Rabia .................................................................................................................................. 8811. Antrax ................................................................................................................................ 88Cap. V: Boli transmise prin vectori...................................................................................... 881. Malaria ................................................................................................................................. 882. Meningita West Nile ............................................................................................................ 903. Encefalita de capusa (TBE) ................................................................................................. 924. Febra butonoasa ................................................................................................................... 935. Boala Lyme .......................................................................................................................... 95Cap. VI: Boli cu transmitere sexuala................................................................................. 1061. Sifilis .................................................................................................................................. 106Sifilis latent ............................................................................................................................ 109Sifilis congenital .................................................................................................................... 1102. Infectiile gonococice .......................................................................................................... 1103. Infectia cu Chlamydia ........................................................................................................ 112


3/115

3

Cap. I: Boli prevenibile prin vaccinare

1. Difteria

In Romania exista date despre difterie inca din anul 1905, (cu exceptia perioadeiPrimului Razboi Mondial), ratele initiale de incidenta anuala a bolii fiind ridicate, cu valoride pana la 117%000. Dupa introducerea, in anul 1960, a vaccinarii antidifterice s-a inregistrato scadere dramatica a incidentei bolii, iar din anul 1990 pana in prezent nu a mai fostconfirmat niciun caz de difterie in tara noastra (in 1989 s-au inregistrat ultimele 5 cazuri)

Difteria este o boala prevenibila prin vaccinare.Acoperirea vaccinala evaluata pe baza metodologiei unitare care a avut in vedere toti

copiii inscrisi pe listele medicilor de familie indica o acoperire cu 4 doze de vaccin cucomponenta difterica de 92,1% la varsta de 18 luni si de 94% la varsta de 24 de luni

ambele valori situandu-se sub tinta de 95%.

2. Rujeola

In anul 2012, in cadrul sistemului de supraveghere a rujeolei, la nivel national au fostnotificate 7450 cazuri confirmate [3918 cu laboratorul, 3390 prin legatura epidemiologica si142 doar pe criterii clinice (parintii refuzand recoltarea serului)].

A fost raportat 1 deces prin rujeola.Incidenta la nivel national in anul 2012 a fost de 34,8%000locuitori, de aproximativ

1,6 ori mai mare decat in anul 2011 (22,3%000).

Incidenta anuala a difteriei, Romania, 1905 - 2005

0.001

0.01

0.1

1

10

100

1000

1905

1915

1925

1935

1945

1955

1960

1965

1975

1985

1995

2005

An

Nr.c

azuri/1000000

1960 - Introducerea vaccinarii

I Razboi

Mondial

1989

Sursa datelor : CPCBT


4/115

4

Daca in prima parte a ultimei jumatati a secolului trecut (19601980) valorileincidentei rujeolei in Romania se mentineau crescute (aproximativ 120%000), acestea auinregistrat a scadere dramatica odata cu introducerea vaccinarii antirujeolice (1979) si aucontinuat sa scada urmare a multiplelor interventii de sanatate publica, asa cum relevagraficul de mai jos.

In 2012 evolutia rujeolei a avut o tendinta descendenta; numarul cazurilor a atins unmaxim in luna ianuarie dupa care a scazut continuu pana in luna octombrie, iar spre sfarsitulanului s-a inregistrat o usoara crestere:

Distributia pe judete a ratelor de incidenta a rujeolei in anul 2012 este ilustrata inharta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala :

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

Incidenta lunara a rujeolei, Romania, 01.01 - 31.12.2012N= 4750

Luna

Incidentala100000locuitori


5/115

5

Distributia geografica a incidentei rujeolei in Romania, 2012

In 2012, cea mai mare rata de incidenta a rujeolei s-a inregistrat in judetele Braila siSalaj (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in judeteleCalarasi, Hunedoara si in municipiul Bucuresti rata incidentei a fost crescuta la 2 abateristandard fata de rata tarii, iar in judetele Arad, Buzau, Caras Severin, Covasna, Gorj,Harghita, Mehedinti, Olt si Vrancea rata incidentei a fost crescuta la 1 abatere standard fata

de rata tarii.Cei mai afectati au fost copiii apartinand grupei de varsta sub 1 an (760,9%000)urmata de grupa de varsta 1-4 ani (333,2%000) si grupa de varsta 5-9 ani (115.0%000), grupade varsta 10-14 ani (56,2%000) si grupa de varsta 15-19 ani (42,9%000):

0

100

200

300

400

500

600

700

800

sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani

Nr.cazurila100.0

00locuito

ri

Grupe de varsta

Incidenta cazurilor de rujeola pe grupe de varsta, Romania, 2012

N= 7450


6/115

6

Rujeola face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare, vaccinareaantirujeolica (cu vaccin combinat rujeolarubeola - oreion RRO) fiind inclusa in Programul

National de Imunizari.Acoperirea vaccinala evaluata pe baza metodologiei unitare, care a avut in vedere toti

copiii inscrisi pe listele medicilor de familie, indica o acoperire vaccinala cu vaccin RRO de95,1% abia la varsta 24 luni (tinta: peste 95%).

In grupurile de populatie la care acoperirea vaccinala se mentine sub nivelul optim, seacumuleaza in timp un numar mare de susceptibili care reprezinta un real potential pentruaparitia epidemiilor.

Actuala epidemie de rujeola a afectat in special copiii cu varsta sub 1 an (care nu sunteligibili la vaccinarea RRO conform calendarului), acest lucru sugerand o intensa circulatie avirusului rujeolic.

3. Rubeola

In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 20812 de cazuri de rubeola si

nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 97,5%000 locuitori, de 4,7ori mai mare decat in anul 2011 (20,6%000). De la ultima epidemie de rubeola din anul 2003incidenta a inceput sa creasca la sfarsitul anului 2011, dupa cum se poate observa din graficulde mai jos:

Distributia pe judete a ratelor de incidenta a rubeolei in anul 2012 este ilustrata inharta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala:


7/115

7

Distributia geografica a incidentei rubeolei in Romania, 2012

Media statistica a incidentei in anul 2012 a fost de 98.7%. In judetul Bistrita Nasaud

a fost inregistrata cea mai crescuta incidenta (la mai mult de 4 deviatii standard fata de mediastatistica), fiind urmata de judetele Hunedoara, Bihor, Valcea si Calarasi unde incidentarubeolei a fost crescuta la peste 2 abateri standard fata de media statistica.

Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Supraveghere si Control aBolilor Transmisibile, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta si pe sexe indica faptulca cele mai afectate grupe de varsta sunt 15-19 ani (1328,6%000 masculin si 989,2%000feminin), 10-14 ani (239,9%000 masculin si 238%000 feminin), 20-24 ani (210,4%000masculin si 39,8%000 feminin), fiind urmate de grupa de varsta 25-29 ani (63,3%000masculin si 47,9%000 feminin). La grupa de varsta sub 1 an incidenta a fost de 42,1%000 lasexul masculin si de 46,2%000 la sexul feminin. Raportul cazurilor de rubeola inregistrate inanul 2012 pe cele doua sexe este masculin: feminin= 1,4:1.


8/115

8

Distributia cazurilor de rubeola in functie de statusul imun a fost: 20317 ( 97,6%)cazuri nevaccinate, 463 (2,2%) cazuri au fost vaccinate in antecedente, iar pentru 32 (0,2%)cazuri informatiile privind statusul imun lipsesc.

Din totalul cazurilor de rubeola 115 (0,55%) s-au inregistrat la gravide, iar dintreacestea cele mai multe gravide confirmate cu rubeola s-au inregistrat in municipiul Bucuresti(17,4%), respectiv judeteleConstanta (6,9%), Dambovita (6,1%), Brasov (5,2%).

Din punct de vedere al grupei de varsta: cele mai multe cazuri la gravidele cu rubeolaau fost la 14-19 ani(39,1%), 25-29 ani (26,9%), 20-24 ani (19,1%).


9/115

9

In functie de momentul diagnosticului cele mai multe cazuri de rubeola la gravide aufost diagnosticate in al treilea trimestru de sarcina (33%), iar pentru 16% nu avem date desprevarsta sarcinii la momentul diagnosticului.

In cadrul sistemului de supraveghere a sindromului rubeolic congenital (SRC), inanului 2012 au fost raportate un numar de 84 cazuri suspecte IRC/SRC din 27 judete simunicipiul Bucuresti, clasificate astfel: 22 cazuri confirmate IRC cu SRC, 11 cazuriconfirmate IRC, 35 cazuri probabile IRC cu SRC si 16 cazuri infirmate.

In anul 2012 incidenta cazurilor confirmate IRC cu SRC a fost de 11.93%000 nounascuti vii si au fost inregistrate 11 decese si 1 nascut mort:- 10 decese si 1 nascut mort in randul cazurilor confirmate IRC cu SRC

- 1 deces in randul cazurilor probabile IRC cu SRC.


10/115

10

4. Parotidita epidemica

In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 163 cazuri de parotiditaepidemica si nu a fost raportat niciun deces. Incidenta la nivel national a fost de 0,9%000locuitori, de 1,4 ori mai mica decat in anul 2011 (1,3%000).

Distributia pe judete a ratelor de incidenta a parotiditei epidemice in anul 2012 esteilustrata in harta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidentanationala :Distributia geografica a incidentei parotiditei epidemice in Romania, 2012

Cea mai mare rata de incidenta a parotiditei epidemice a fost inregistrata in judeteleBuzau si Vrancea (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national);in judetele Arad, Bistrita-Nasaud, Constanta, Ialomita, Hunedoara, Salaj, Sibiu si Suceavarata incidentei a fost crescuta la 2 abateri standard fata de rata tarii, iar in judetele Arad,Bihor, Brasov, Gorj, Mehedinti, Prahova si Vaslui incidentei a fost crescuta la 1 abatere

standard fata de rata tarii.Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistica si Informatica in

Sanatate Publica, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele maiafectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (4,5%000) si 5-9 ani (3,8%000), urmate de grupa devarsta 10-14 ani (1,9%000) si sub 1 an (1,5%000)


11/115

11

:

Analiza comparativa pe anul 2011 si pe anul 2012 a ponderii cazurilor confirmate deparotidita epidemica la copiii in varsta de 1 an, 2 ani, 3 ani si 4 ani releva ponderi usorcrescute la varstele de 2 ani si 3 ani in anul 2012; la varsta de 3 ani ponderea este aproximativegala in 2011 si 2012, iar la varsta de 4 ani ponderea cazurilor confirmate este mai mare in2011:

Din totalul cazurilor confirmate de parotidita epidemica ponderea cea mai mare seinregistreaza la varstele de 3 si 4 ani (66%) in 2011 si la varstele de 2, 3 si 4 ani (87,2%) in2012, desi copiii apartinand acestor grupe de varsta ar trebui sa fie protejati in urmavaccinarii cu RRO la varsta prevazuta in calendar (12 luni). Fenomenul poate fi explicat prinfaptul ca produsul biologic nu a fost disponibil in mod constant si in cantitati suficiente pe de-o parte, precum si a scaderii increderii parintilor in beneficiile vaccinarii pe de alta parte.

0

1

2

3

4

5

sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 aniNr.cazurila100.0

00locu

itori

Grupe de varsta

Incidenta cazurilor de parotidita epidemica pe grupe de

varsta, Romania, 2012

N=163

16 12.8

1830.8

28

28.2

3828.2

0%

20%

40%

60%

80%

100%

1 2

Ponderea cazurilor confirmate de parotidita epidemica la varstele de

1, 2, 3 si 4 ani - Romania, comparativ 2011 - 2012

1 an 2 ani 3 ani 4 ani

2011 2012N=202

N=163


12/115

12

5. Varicela

In anul 2012, in Romania au fost confirmate si raportate 40271 cazuri de varicela sinu a fost raportat niciun deces.Incidenta la nivel national a fost de 187,9 %000 locuitori, de1,3 ori mai mica decat in anul 2011.

Distributia ratelor de incidenta a varicelei in Romania, in ultimii 10 ani (2003 - 2012)

este prezentata in graficul de mai jos. Valorile incidentei se mentin ridicate, calendarul devaccinari din Romania neincluzand vaccinarea antivariceloasa.

Distributia geografica a ratelor de incidenta a varicelei in anul 2012 este ilustrata inharta de mai jos care a fost realizata luand in considerare rata de incidenta nationala :

Distributia geografica a incidentei varicelei in Romania, 2012

Cea mai mare rata de incidenta a varicelei a fost inregistrata in judetele Cluj, Covasnasi Harghita (la mai mult de 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national), urmatede judetele Bihor si Brasov (la 2 abateri standard fata de rata incidentei la nivel national); in

0

50

100

150

200

250

300

350

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Nrcazurila100000locuitori

An

Incidenta anuala a varicelei, Romania 2003-2012


13/115

13

judetele Alba, Arad, Constanta, Galati, Ialomita, Maramures, Neamt, Prahova, Salaj, Sibiu,Suceava si Valcea rata de incidenta s-a situat la 1 abatere standard fata de rata tarii.

Din analiza datelor centralizate la Centrul National de Statistica si Informatica inSanatate Publica, ratele de incidenta specifica pe grupe de varsta indica faptul ca cele maiafectate grupe de varsta sunt 1-4 ani (1277,3%000), 5-9 ani (1151,7%000), urmate de grupade varsta 10-14 ani (658,0%000) si sub 1 an (454,3%000).

Varicela face parte din categoria bolilor prevenibile prin vaccinare.In Romania vaccinarea antivariceloasa nu este inclusa in Programul National de

Imunizari.Boala evolueaza in focare de colectivitati (prescolare, scolare sau familiale).

6.Tusea convulsiva

1.Caracteristici generale

In anul 2012 au fost notificate la Directiile de Sanatate Publica Judetene si aMun.Bucuresti si au intrat in sistemul de supraveghere 251 cazuri suspecte de tuseconvulsiva, cu 29% mai multe fata de anul precedent.

Clasificarea finala a acestora este reprezentata in graficul de mai jos :

0100200300400500600

700800900

1000110012001300

sub 1 an 1-4 ani 5-9 ani 10-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-34 ani 35+

Nr.cazuri

la100.0

00locuitori

Grupe de varsta

Incidenta cazurilor de varicela pe grupe de varsta,

Romania, 2012

N=40271


14/115

14

Numarul total de cazuri intrate in sistemul de supraveghere si clasificarea finala aacestora, pe judete, se pot observa in tabelul urmator :

Judet

CLASIFICAREA CAZURILOR Nr.total

cazuri

intrate

in

sistem

Nr.total cazuri

raportabile la CNSISP

(confirmate+probabile)CONFIRMAT INFIRMAT POSIBIL PROBABIL

AB 2 9 1 0 12 2AG 1 0 2 0 3 1

AR 2 0 6 0 8 2BB 13 3 13 0 29 13BC 2 7 2 0 11 2BT 1 0 2 1 4 2BV 2 2 18 0 22 2BZ 3 1 1 0 5 3CJ 0 1 0 0 1 0CL 3 8 2 0 13 3CS 6 0 2 4 12 10CT 5 5 4 0 14 5DB 2 1 2 0 5 2

DJ 0 2 0 0 2 0GJ 0 0 5 0 5 0GR 1 0 3 0 4 1IF 3 2 4 0 9 3IL 3 2 6 0 11 3IS 5 3 0 0 8 5

MH 0 1 0 0 1 0

MM 1 0 0 0 1 1MS 1 0 1 0 2 1NT 3 6 1 0 10 3OT 0 4 1 0 5 0PH 0 0 9 0 9 0SB 1 1 0 0 2 1SM 1 0 0 0 1 1


15/115

15

SV 0 4 3 0 7 0TL 0 1 0 0 1 0TM 3 12 2 8 25 11TR 1 1 0 0 2 1VL 0 0 1 0 1 0VN 5 1 0 0 6 5

TOTAL 70 77 91 13 251 83

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica

Au introdus cazuri posibile in sistemul de supraveghere un numar de 33judete.9 judete nu au introdus niciun caz: BH, BN, BR, CV, GL, HR, HD, SJ, VS.

Cazurile confirmate si cele probabilefac obiectul raportarii in sistemul statistic(catreCNSISP). Numarul acestora a fost de 83, cu 3 mai mic comparativ cu anul 2011.

Proportia cazurilor clasificate final ca posibile (36%) a crescut comparativ cu anulprecedent (21%). Un numar mai mare de cazuri posibile au fost inregistrate in JudeteleBrasov (18), Mun.Bucuresti (13), Prahova (9), Arad (6), Ialomita (6). Acest fapt este explicatde dificultatea recoltarii celei de a doua probe de ser.

2. Caracteristici de timp, loc si persoana:

Cele 83 cazuride tuse convulsiva din anul 2012 corespund unei incidente de 0,4 %000,ca si in anul precedent.

Evolutia multianuala a incidentei tusei convulsive in perioada 1999-2012, in Romania,este prezentata in graficul urmator.

Sursa: Anuar de statistica sanitara 2009- CNOASIIDS pentru perioada1999-2009 si CRSP pentru anii 2010-2012

Se observa trei varfuri de incidenta, cel mai recent fiind inregistrat in anul 2008, la ovaloare apropiata de cea din anul 2000, sub rezerva faptului ca pana in anul 2008 confirmareacazurilor s-a facut in special pe criterii clinice, la care s-a adaugat uneori si formulaleucocitara. Ulterior, confirmarea s-a facut pe baza rezultatului pozitiv la ex. serologic si/saucultura.


16/115

16

Incidenta in anul 2011 a fost cu 0, 27 %000 mai mare fata de anul precedent. In anul2012 ea a ramas stationara.

Valorile inregistrate sunt foarte mici si nu reflecta realitatea.

La acest fapt contribuie urmatorii factori:- subraportarea;- lipsa de interes fata de aceasta boala infectioasa care, desi prevenibila prin vaccinare

si la fel de contagioasa ca rujeola, nu este considerata o prioritate de sanatate publica;- focusarea atentiei medicilor curanti asupra copiilor, neglijandu-se faptul ca boala este

prezenta si la varste mai mari, adolescentii si adultii reprezentand, totodata, sursapentru sugari;

- proportia mare de cazuri posibile, investigate incomplet cu laboratorul.

In ceea ce priveste luna de debut, cele mai multe cazuri au avut debutul in lunile august,mai si septembrie, asa cum se observa in graficul de mai jos. Cele mai putine cazuri s-auinregistrat in lunile reci ale anului.

Sursa : Centrele Regionale de Sanatate Publica


17/115

17

Referitor ladistributia cazurilor de tuse convulsiva dupa mediu,42 cazuri (51%) auprovenit din mediul rural si 41 (49%) din urban.

Incidenta inregistrata in mediul rural (0,43%000) a depasit-o de 1,3 ori pe cea dinmediul urban (0,34%000). Fata de anul precedent, valorile incidentelor pe medii suntaproximativ aceleasi.

In ceea ce priveste distributia cazurilor pe grupe de varsta,se observa in graficulde mai jos ca cel mai mare numar de cazuris-a inregistrat, si in anul 2012, la copii, cu valorimaxime la grupele de varsta sub 1 an si 5-9 ani.


18/115

18

Inlocuind grupele de varsta de mai sus cu grupe de varsta cincinale pana la varsta de19 ani inclusiv, precum si numarul de cazuri, cu incidenta, se observa, in Graficul nr.6, cacele mai mari valori ale incidentei specifice pe grupe de varsta s-au inregistrat, in anul2012, la grupa de varsta 0-4 ani, urmata de grupele de varsta 5-9 ani 10-14 ani si 15-19 ani.

La grupa de varsta 15-19 ani s-a inregistrat o crestere a incidentei de 1,4 ori,

comparativ cu anul anterior.

Amintim si de aceasta data faptul ca in SUA si in unele tari europene se remarca, in ultimeledoua decenii, o modesta, dar constanta crestere a incidentei tusei convulsive.In SUA, la adolescenti si adultis-a inregistrat cea mai mare rata de crestere a incidentei, de

aproape 10 ori.Diagnosticul de tuse convulsiva ar trebui luat in considerare la un adolescent sau adult careprezinta tuse prelungita (min7 zile, in opinia unor specialisti), la care nu a fost stabilita o altacauza.Intr-un studiu efectuat in Germania, pneumonia, fractura de coasta, hernia inghinala siscaderea severa in greutate au fost mentionate ca si complicatii ale tusei convulsive la adulti.La adulti au fost, de asemenea, raportate encefalopatia si decesul cauzate de tuseconvulsiva.Recent s-a dovedit ca infectia cu Bordetella pertussis poate fi trigger-ul pentru acutizareaBPOC la adulti.

Aceste comentarii se doresc a fi o atentionare asupra faptului ca tusea convulsiva nu este

doar o boala a copilului , ci si a adolescentulu i si a adul tuluisi trebuie cautata si la acestia.In plus, adolescenti i si adulti i reprezin ta principala sursa pentr u sugari i cu varste mici,

vulnerabili urmare a faptului ca sunt nevaccinati sau au primit doar un numar redus (1-2) de

doze de vaccin cu componenta pertussis.

3. Tablou cl in ic , evolutie si tr atament :- 80 din cele 83 cazuri (96%) au prezentat tuse paroxistica;- 62 cazuri (75%) au prezentat tusecu durata de min 2 saptamani;- 50 cazuri (60%) au prezentat varsatura post-tuse;- 40 cazuri (48%) au prezentat inspir zgomotos;


19/115

19

- 6 cazuri din cele 18 cu varsta sub 1 an (33%) au prezentat apnee(simptom mentionat indefinitia de caz a tusei convulsive doar pentru aceasta grupa de varsta).

Chiar daca nu face parte din definitia de caz pentru grupe de varsta mai mari,mentionam, totusi, ca apneeaa fost mentionata pentru inca un caz, la grupa de varsta 5-9 ani.

Complicatii :

- 30 cazuri (36%) s-au complicat cu pneumonie;- niciun caz nu s-a complicat cu encefalopatie acuta;- 1 caz (1%) s-a complicat cu convulsii.

Distributia cazurilor de tuse convulsiva dupa locul izolari i:

- 69 cazuri (83%) au fost izolate in spitale/sectii de boli infectioase, 5 in spitale/sectii depediatrie (6%), iar 9 (11%) la domiciliu.

In ceea ce priveste numarul de zi le de spitali zare, din analiza indicatorilor detendinta centrala prezentati in tabelul nr. 2, se constata ca pentru cazurile necomplicate cupneumonie, media, mediana si maxima au avut o valoare mai mare fata de cazurilecomplicate cu pneumonie.

Numarul de zile de spitalizare la cazurilenecomplicate si la cele complicate cu pneumonie,Romania, anul 2012

Nu a fost inregistrat niciun deces.

Distributia cazurilor confirmate dupa tratamentul cu antibiotice:

- pentru 75 din cele 83cazuri (90%) a fost mentionat tratament cu antibiotice;- au fost administrate:

Ampicilina - 31 cazuri Eritromicina - 5 cazuri Alte antibiotice - 53 cazuri (a se vedea tabelul de mai jos)

Cazuri confirmatenecomplicatecu pneumonie

- nr. zile spitalizare

Cazuri confirmate complicatecu pneumonie

- nr. zile spitalizare

Media 8 7Mediana 9 7Minima 0 3Maxima 15 11


20/115

20

Alte antibiotice administrate cazurilor de tuse convulsiva, Romania, anul 2012 (N=53)

Antibioticul Numar cazuri

Augmentin 9Cefuroxime 8Claritomicina 7

Gentamicina 5Azitromicina 5Ceftibutenum 2Amoxicilina 2

Claritromicina, Ceftriaxona 2

Imipenem, Azitromicin 1

Claritromicina, Cefuroxim 1Cefuroxime, Ceftriaxona 1Cefuroxime, Azitromicina 1Ceftriaxona, Cefuroxime 1

Cefiximum+Lefofloxacina 1

Cefiximum, Augmentin 1

Cefiximum 1

Cefalotin sodium, Ceftriaxona 1Cefalexinum 1Cefalexinum, Cefuroxime 1Augmentin, Gentamicina 1

Augmentin, Azitromicina 1Total 53

4. I nvestigatii de laborator:

- pentru un singur caz intrat in sistemul de supraveghere a fost mentionata culturacainvestigatie de laborator, rezultatul fiind pozitiv pentru Bordetella pertussis: copil invarsta de 11 ani, cu 5 doze de vaccin in antecedente, ultima primita in urma cu 8 ani,imunodeprimat;

- la 236 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (94%) s-a recoltat prima proba de

ser pentru examen serologic, cu 1,7% mai mult fata de anul precedent;- la 80 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (32%) s-a recoltat a doua proba de

ser;- la 72 din cele 251 cazuri posibile intrate in sistem (29%) s-au recoltat doua probe de

ser;- pentru cele 70 cazuri confirmate, rezultatul final al investigatiilor serologice

realizate in INDMI Cantacuzino, Laborator Infectii Respiratorii Bacteriene, seprezinta astfel:

61 pozitive pentru B.pertussis

9 pozitive pentru B.pertussis si B.parapertussis


21/115

21

In Mun.Bucuresti si Jud.Caras-Severin au fost detectate cazuri cu dubla infectie (Bordetellapertussis si parapertussis) atat in anul 2011, cat si in anul 2012.

- Testul de detectie a acidului nucleic prin RT-PCR a fost realizat in INCDMICantacuzino pentru 5 cazuri din cele intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012.Dintre acestea, 4au fost pozitive (BB, CL, CT, IF) si unul negativ (IF).

5. I nformati i epidemiologice:

- 67 din cele 83 cazuri (81%) erau copii inscrisi la medicul de familie;- 23 din cele 83 cazuri (28%) fusesera vaccinate corespunzator varstei; dintre acestea: 1 cu 6 doze 20 cu 5 doze 2 cu 4 doze

- un copil era nevaccinat, fiind neeligibil.


22/115

22

- distributia pe grupe de varstaa celor 20 cazuri cu 5 doze de vaccinin antecedente afost urmatoarea:

3 la 5-9 ani 8 la 10-14 ani 8 la 15-19 ani 1 la 20-24 ani

- perioada indelungata care a trecut intre data administrarii ultimei doze de vaccin DTP

si data debutului la majoritatea acestor cazuri (media = 11 ani, mediana = 12 ani,max = 22 ani), desi persoanele fusesera vaccinate cu 5 doze, a avut drept consecintascaderea imunitatii post-vaccinale, facand posibila imbolnavirea;

- la unul din cazuri, insa, intervalul intre data administrarii dozei a V-a si data debutuluia fost de numai 6 luni.

Motivele nevaccinarii corespunzatoare varstei la cele 59 de cazuri de tuse convulsiva (Tab 4)

Motivul nevaccinari i Numar cazur i

Refuz 25

Neprezentare 15Neinscris la medic de familie 8Contraindicatie medicala 8Antecedente vaccinale necunoscute 1Copil fara certificat de nastere 1Copil provenind din familie nomada 1

Cazul nevaccinat corespunzator varstei la care se mentioneaza antecedente vaccinalenecunoscutepoate fi considerat omis de la vaccinare.

In ceea ce privestepromptitudinea declansarii investigatiei epidemiologice la

cazurile intrate in sistem (diferenta in zile intre data notificarii la DSPJ si data declansarii


23/115

23

investigatiei epidemiologice), media si mediana au fost de zero zile (investigatia a fostdeclansata chiar in ziua notificarii), cu o minima de zero si maxima de 4 zile.

Referitor la caracterul decaz sporadic, respectiv provenienta din focar, 74 cazuri aufost sporadice, iar 9 au provenit din focar:

- 4 cazuri in jud.Iasi (cate 2 cazuri in 2 localitati diferite, din mediul rural);- 5 cazuri in Jud.Caras-Severin (cate 2, respectiv 3 cazuri, in doua localitati diferite, din

mediul rural).

Locul probabil al transmiteri i agentului inf ectios :

- necunoscut - 81 cazuri- scoala/gradinita - 1 caz- cabinet medical - 1 caz

Nr .contacti: din care copii sub 18 ani :

-media = 6 -media = 3- mediana = 4 - mediana = 2

- min = 0 - min = 0- max = 31 - max = 29

Concluzii:

supravegherea epidemiologica a tusei convulsive lasa inca de dorit, dovada caincidenta bolii ramane si in anul 2012 la valori foarte scazute comparativ cu alte tari

europene. Se neglijeaza faptul ca boala are aceeasi contagiozitate ca si rujeola, ca suntposibile complicatii severe si chiar decese, motiv pentru care depistarea precoce este

deosebit de importanta.

Proportia mare a cazurilor vaccinate cu 3-5(6) doze (28%) si cresterea incidentei lagrupa de varsta 15-19 ani ridica problema scaderii imunitatii si a oportunitatiiintroducerii unui rapel la varsta scolara. O recomandare, in acest sens, ar fiintroducerea rapelului III la varsta de 14 ani (clasa a VIII-a), prin inlocuireavaccinului dT cu dTPa.

7. Tetanos

In anul 2012 au fost inregistrate in Romania 7 cazuri de tetanos, incidenta la fost nivelnational fiind de 0.03 %000, valoare de 3 ori mai mica comparativ cu cea din anul precedent(0.09%000), cand aceasta rata a incidentei situa Romania pe a patra pozitie in randulincidentelor inregistrate in UE).

In anul 2012 rata incidentei anuale pentru tetanos s-a situat sub valoarea medie de0,06 %000 inregistrata in ultimii 10 ani si a urmat un trend descendent, asa cum se observa ingraficul de mai jos:


24/115

24

Toate cazurile au fost inregistrate la persoane adulte, care nu aveau protectie

antitetanica: 1 caz la grupa 25-34 ani, 2 cazuri la grupa de varsta 35-64 ani si 4 cazuri lagrupa de varsta > 65 ani. Din cele 7 cazuri un numar de 6 s-au inregistrat la persoane de sexmasculin si 1 caz la o persoana sex feminin.

S-a inregistrat un numar de 5 decese (1 deces la grupa de varsta 25-34 ani ,1 deces lagrupa de varsta 35-64 ani si 3 decese la persoane cu varsta peste 65 ani).

Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de tetanos a evidentiat faptul catoate cazurile au fost din mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu expunerea mai inalta lafactorii de risc si cu un standard igienicosanitar mai scazut.

In functie de forma clinica de boala: 85.7% au fost forme grave si 14.3% forme medii.

8. Reactii adverse postvaccinale (RAPI)

I . Aspecte de ordin generalActivitatea de supraveghere a Reactiilor Adverse Post-Vaccinale Indezirabile (RAPI)

este parte a Programului National de Imunizari (PNI).In anul 2012,in cadrul sistemului de supraveghere a reactiilor adverse post-vaccinaleindezirabile (RAPI) au fost primite 251 de rapoarte, de 5,5 ori mai multe fata de anul

precedent (46).Dintre acestea, 210 (84%) au fost confirmate ca fiind cazuri de RAPI, pe baza

informatiilor mentionate in definitiile de caz din metodologia de supraveghere si pe baza unordocumente suplimentare, cu detalii impuse de situatii particulare, trimise catre personalulmedical in cursul anului (ex. Scrisoare metodologicasiProtocolul de management al cazuluide RAPI la BCG).


25/115

25

1. Evolutia numarului de rapoarte pentru RAPI trimise la CNSCBT in cadrul sistemuluinational de supraveghere, precum si a numarului de cazuri confirmate ca RAPI in perioada2006-2012, este prezentata in graficul de mai jos.

Sursa: Directiile de Sanatate Publica Judetene

2. Distributia pe judete a numarului de rapoarte pentru RAPI intrate in sistemul desupraveghere in perioada 2008-2012, reprezentata in graficul urmator, releva faptul ca 38de

judete (90%) au trimis, in anul 2012, rapoarte pentru RAPI, fata de numai 24de judete (57%)in anul precedent.

Numai 3 judete au trimis anual rapoarte pentru RAPI: BZ,GJ,TM, desi numarul acestorrapoarte este mic.Se remarca, de asemenea, Mun.Bucuresti si Judetele NT, IS si CL care au introdus insistem, in anul 2012, cel mai mare numar de rapoarte pentru RAPI, fapt pe care il consideram

benefic pentru supraveghere.In anul 2012, un numar de 9 judete au trimis un numar mai mare de rapoarte fata de media de7, inregistrata la nivelul celor 38 de judete raportoare: B, BV, CL, HR, IL, IS, NT, PH, VN:


26/115

26

3. In ceea ce priveste distri butia pe medii a cazur il or conf irmate, 115 pacienti (55%) aveaudomiciliul in mediul urban, iar 95 (45%) in mediul rural.

4. Distri butia cazur il or de RAPI conf irmatepentru anul 2012,in functie detipul de antigenvaccinal, rangul dozeisi tipul de produseste prezentata in tabelul de mai jos:

Tip antigen vaccinal Nr .cazur i Rangul dozei Tip produs

BCG 162 I

BCG-VACCINE SSI(161)BCG BULGARIA(1)

DTPa 15 V INFANRIX-DTPa

ROR 8 I (7), II (1) PRIORIX

DTPa-VPI-Hib + ROR 8 IV/IPENTAXIM +PRIORIX

DTPa-VPI-HB-Hib 7I (2), II (1), III (3), IV

(1) INFANRIX HEXA

DTPa-VPI-Hib 4 IV PENTAXIM

VTA 3VTA INCDMICANTACUZINO

VPI 2 V IMOVAX POLIO

dT 1 I IMOVAX dT

5. Distr ibuti a pe grupe de varsta(calculata in functie de data debutului) a cazurilor de RAPIconfirmate in anul 2012 este reprezentata in graficul de mai jos.Cel mai mare numar de cazuri s-a inregistrat la copii din grupa de varsta sub 1 an(77%), incontextul unui numar crescut de RAPI la BCG.


27/115

27

6. Di str ibutia cazur il or de RAPI dupa cauza

Cauza RAPI Nr .cazur i

Probabil indusa de vaccin 200Asociata programului 9Coincidenta 1

7. Din cele 210 cazuri de RAPI confirmate in anul 2012, 204 au reprezentat aparitiisingulare(97%), iar 6 cazuri (3%) au facut parte din 2 clustere:.

Primul cluster, raportat de DSP Calarasi, a aparut dupa vaccinarea cu ROR si atotalizat 4 cazuri. Vaccinarea s-a efectuat la elevi de liceu, intr-un focar de rubeola decolectivitate. Tabloul clinic a constat in coriza, rash, mialgii. Cei 4 elevi nu aunecesitat spitalizare.

Al doilea cluster, raportat de DSP Arad, a aparut dupa vaccinarea cu BCG SSI, lotX, asa cum a fost denumit acest lot si in informarea pe tema RAPI la BCG din data

de 03/12/2012, postata pe site-ul INSP-CNSCBT.http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14Cei 2 copii, in varsta de 3, respectiv 4 luni la data debutului, au avut greutate lanastere de 2330g, respectiv 2220g. Au fost vaccinati la varsta de 6 zile, intr-o clinica

privata din Timisoara.Tabloul clinic a constat in abces la locul inocularii. S-a aplicattratament local.Nu au necesitat spitalizare.

8. Dinpunct de vedere al tipului de RAPI, s-a inregistrat urmatoarea paleta de tablouriclinice:

Tip RAPI Numar cazuri

Reactie locala* 181

Reactie generala 21Reactie locala+reactie generala 6Reactie alergica 1

Reactie alergica+reactie generala 1* aceasta categorie include si limfadenopatiile consecutive vaccinarii BCG

9. Un singur caz de RAPI s-a soldat cu deces: copil in varsta de 2,5 luni (la data debutului),cu greutate normala la nastere, vaccinat BCG la varsta de 4 zile. A fost depistat cu adenitaaxilara abcedata, pentru care s-a practicat excizie si s-a instituit tratament tuberculostatic. Adecedat la varsta de 3 luni, cauza decesului fiind, in opinia legistului, o pneumonieinterstitiala fulminanta, fara relatie cauzala cu vaccinarea BCG.

10.In anul 2012, indicatorii de tendinta centrala pentru in tervalu l dintre data vaccinari i sidata debutu luiau inregistrat urmatoarele valori:

- media = 1605 ore (67 zile)- mediana = 1440 ore (60 zile)
http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&task=cat_view&gid=60&Itemid=14


28/115

28

- modul = 24 ore (1 zi)- minima = 0 ore (0 zile)- maxima = 5856 ore (244 zile)

Valorile crescute ale mediei, medianei si maximei sunt consecinta numarului crescut de RAPIla BCG inregistrate.

I I . Reactii Adverse Post-Vaccinale Indezirabile la vaccin BCG

In cadrul sistemului national de supraveghere a RAPI au fost confirmate la nivelul CentruluiNational de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), in perioada2006-2010, 3 cazuri de RAPI la vaccin BCG, din care 1 in anul 2007 si 2 in anul 2010.

In anul 2011 au fost raportate 8 cazuri de RAPI la BCG, din care unul a fost infirmat(ganglion axillar unic, cu diametru de doar 0,5 cm, fata de minimum 1,5 cm mentionat indefinitia de caz din Metodologia de supraveghere a RAPI).

Din cele 7 RAPI confirmate, 2 au aparut la vaccinul utilizat anterior si 5 la vaccinulachizitionat de Ministerul Sanatatii in vara anului 2011. In continuarea acestei analize vomnumi acest lot lotul X.

In anul 2012au fost trimise la CNSCBT 197 rapoartepentru RAPI (NU cazuri !), astfel: 183 (93%) la vaccin BCG SSI lot X; 11 la vaccin BCG SSI lot Y; 1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,

lot V 1 la vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, distribuit de Intervax Canada,

lot W 1 la un vaccin BCG pentru care producatorul, denumirea comerciala si numarul

lotului sunt necunoscute:Mama a declarat ca vaccinarea copilului cu vaccin BCG s-ar fi facut la varstade 6 luni, in Franta, dar nu a prezentat documente medicale doveditoare inacest sens. Copilul ar fi avut greutate normala la nastere.Varsta la data debutului RAPI a fost de 1 an. Copilul a prezentat adenopatieaxilara stanga cu diametrul de 2,3 cm. Din cauza lipsei documentelormentionate mai sus, cazul a fost clasificat posibil.

Din cele 183 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul X, 152 au fost confirmate sireprezinta cazuri de RAPI. Alte 16 au fost infirmate, 14 au ramas posibile, in raport cudefinitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri, iar unul a fost duplicatul unui caz dejaraportat.Din cele 11 rapoarte pentru vaccin BCG SSI din lotul Y, primite in anul 2012, 9 au fostconfirmate si reprezinta cazuri de RAPI. Un caz a fost infirmat, iar un altul a ramas posibil,in raport cu definitia de caz utilizata si nu sunt considerate cazuri.

Din cele 2 rapoarte pentru vaccin BCG BB-NCIPD Ltd.Bulgaria, loturile V si W, un caz afost clasificat final ca posibil, iar celalalt a fost confirmat.In concluzie, numarul total de cazuri de RAPI la BCG inregistrate in anul 2012 a fost de 162,asa cum am mentionat anterior.


29/115

29

1. Analiza cazurilor de RAPI la vaccin BCG SSI din lotul X

Din cauza ca din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCGinregistrate in anul 2012, cele 152pentru vaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, dedicam un subcapitol separatanalizei acestora.

Vaccinul BCG SSI din lotul X a fost receptionat in data de 08/06/2011.Acesta continea 5,3x 106cfu/0,75 mg/ml.

Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccinreconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.

Data expirarii: 30/06/2012.

Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna iunie 2012, in doar 7 judete.

Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 30 iunie 2012 a fost de 135430.

Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei deaparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin.

In total, la sfarsitul anului 2011 si in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 157 cazuride RAPI la vaccin BCG din lotul X, din care 5 in 2011 si 152 in 2012.

Din cele 157 cazuri, pentru 7au fost identificate erori de tehnica de administrare (eroriprogramatice), respectiv doza mai mare de vaccin administrat si/sau cale de administraremai profunda, fata de recomandarile producatorului, in 6 cazuri.Pentru cel de al saptelea caz a fost mentionata vaccinarea dupa data expirarii. Aceasta este,fara indoiala, o eroare programatica, dar faptul ca vaccinul a fost administrat la numai 2zile dupa data expirarii nu ar fi putut favoriza aparitia RAPI, ci, mai degrada, ar fi scazutcapacitatea imunogena a vaccinului.Restul de 150 cazuri de RAPIsunt considerate ca fiind induse de vaccin (au fost excluseerori de tehnica de administrare), din care 5 au fost inregistrate in anul 2011 si 145 in 2012.In cartograma de mai jos se poate observa distributia geografica a cazurilor de RAPI lavaccin BCG din lotul X.


30/115

30

Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul X a fost de 1,1, inlimitele estimate de OMS si de producator:- OMSmentioneaza o rata estimata de RAPI severela BCG (in general, indiferent

de tipul de vaccin si producator) de 1/50000 - 1/1000 doze.

- Producatorul mentioneaza ca neobisnuitaaparitia limfadenopatiei sau ulceratieicu o frecventa >1/1000 -


31/115

31

Judetul unde s-a efectuat vaccinarea

Rata/judet/

1000 copii vaccinati

IALOMITA 7.30

NEAMT 4.45GIURGIU 4.03

SATU MARE 2.69MARAMURES 2.38IASI 2.13HARGHITA 2.13VRANCEA 1.93

GALATI 1.75DIMBOVITA 1.74CALARASI 1.62TIMIS 1.60

BRASOV 1.58

ILFOV 1.42

BOTOSANI 1.33CONSTANTA 1.29VASLUI 1.17PRAHOVA 1.11

BUCURESTI 1.07VILCEA 1.01SALAJ 0.87HUNEDOARA 0.83MURES 0.80MEHEDINTI 0.75SUCEAVA 0.51

ALBA 0.46BUZAU 0.43

ARAD 0.31SIBIU 0.25

BACAU 0.25DOLJ 0.21

CLUJ 0.17ARGES 0.00

BIHOR 0.00

BISTRITA 0.00BRAILA 0.00CARAS 0.00

COVASNA 0.00

GORJ 0.00OLT 0.00

TELEORMAN 0.00

TULCEA 0.00


32/115

32

MEDIA+1STDEV

MEDIA+2STDEV

Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, lunadebutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.

Cele mai multe cazuri au fost raportate in lunile iunie, iulie si august, consecutiv informarilortrimise de CNSCBT catre DSPJ-uri (Anexa). Valoarea maxima inregistrata in luna decembrie2012 este, mai degraba, urmarea sensibilizarii personalului medical de prezenta in tara amisiunii OMS-ECDC.

Mediaintervalului de timp dintre vaccinare si debutul simptomatologiei la cazurile de RAPIinduse de vaccin BCG SSI lot X a fost de 3 luni, iar medianade 2,6 luni.

Raportul numarului de cazuri pe sexea fost de 1,6/1 in valoarea celui masculin.

Media diametrului ganglionilora fost de 2,1 cm, iar medianade 2 cm, cu o minima de 1cm (adenopatii multiple/fluctuente), iar maxima de 5 cm.

Din analiza diametrului ganglionilor au fost exceptate cazurile la care acesta a fost precizat inurma examenului echografic si care nu poate fi comparat cu cel stabilit prin examen clinic.

Distributia cazurilor de RAPI dupa severitate: 78 (52%) = reactii localeusoare(limfadenopatii axilare unice, cu diametrul de min

1,5 cm);

70 (47%) = reactii locale moderate (limfadenopatii cu alte localizari decat ceaaxilara, limfadenopatii multiple, adenoflegmoane, limfadenopatii abcedate, supurate,fistulizate, chiar daca dimensiunile ganglionilor au fost sub 1,5 cm); abces, necroza la

locul inocularii; 1 (0,7%) = reactie locala usoara + reactie generala(febra)


33/115

33

1 (0,7%) = reactie locala moderata + reactie generala(limfadenita axilara stg.granulomatoasa necrozanta (Fenomen Koch) + febra 400C)

In ceea ce priveste mentiunile de mai sus privind severitatea, precizam faptul ca in acestmoment nu exista o standardizare a acesteia, aprecierea noastra fiind facuta in urmadiscutiilor cu membrii delegatiei OMS-ECDC si a catorva sugestii care ne-au fost oferite, faraa exista, insa, recomandari clare in acest sens.

Mentionam ca reactii severe, precum osteomielita sau infectia diseminata cu tulpina

vaccinalalot X, nu au fost raportate la CNSCBT.

Nu a fost inregistrat niciun deces cauzat de vaccin BCGlot X.

Referitor la tratamentulcazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot X (N=150), pentru104, reprezentand 69%, a fost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical si/sauantibiotic pe cale generala.

Pentru 88 cazuri (59% din numarul total de 150 RAPI induse de vaccin BCG SSI lotX) a fost instituit tratament antituberculos.

Pentru 35 cazuri (23%) s-a practicat tratament chirurgical. Pentru 12 cazuri ( 8%) a fost instituit tratament antibiotic pe cale generala.

Pentru o serie de cazuri, aceste tipuri de tratament au fost asociate.Pentru 101 cazuri (67%) s-a mentionat faptul ca au necesitat spitalizare.Media numarului de zile de spitalizare a fost de 26, iar mediana de 11. Valoarea maximamentionata a fost de 122 zile, iar minima de 2 zile.

Masuri:

CNSCBT a trimis repetate informari (Anexa)catre MS, CRSP, DSPJ si Coordonatorulde Program National TB, cu actualizari privind numarul de cazuri de RAPI siatentionari asupra necesitatii instruirii retelei vaccinatoare privind vaccinarea BCG.

CNSCBT, impreuna cu IP Marius Nasta (Coordonatorul National de Program TB),a trimis catre toate CRSP, DSPJ si coordonatorii judeteni ai PNCT, o scrisoaremetodologica privind RAPI la BCG, precum si protocolul de management al cazuluide RAPI (a se vedea Cap.II, pct.1 siAnexa).

In urma incheierii protocolului intre ANM-CFV si INSP-CNSCBT, pe data de21/11/2012, reactiile adverse la vaccinul BCG au fost comunicate catre aceastainstitutie cu responsabilitati in domeniul farmacovigilentei.

2. Analiza cazurilor de RAPI la vaccin BCG SSI din lotul Y

Din cele 162 cazuri de RAPI la vaccin BCG inregistrate in anul 2012, cele 152 pentruvaccin BCG SSI din lotul X au reprezentat 94%, in timp ce RAPI induse de vaccin BCG SSIlot Y, in numar de 9, au reprezentat doar 6%.


34/115

34

Vaccinul BCG SSI din lotul Ya fost receptionat in data de 20/08/2012.Acesta continea 4,9 x 106cfu/0,75 mg/ml, fata de 5,3x 106cfu/0,75 mg/ml pentru vaccinuldin lotul X.Doza recomandata pentru copii in varsta de sub 12 luni a fost de 0,05 ml de vaccinreconstituit, iar calea de administrare, strict intradermica.Data expirarii: 11/2013.

Primele vaccinari cu vaccin BCG din acest lot au avut loc in luna august 2012, in 24 judete.Numarul total de vaccinari efectuate pana la data de 31 decembrie 2012 a fost de 60661.Aceasta cifra va fi utilizata, in cadrul acestei analize, ca numitor pentru calcularea ratei deaparitie a RAPI pentru acest lot de vaccin, pana la data de 31/12/2012.

In total, in anul 2012 au fost inregistrate la CNSCBT 9 cazuri de RAPI la vaccin BCG dinlotul Y, din cele 11 rapoarte primite.

Toate cazurile au fost considerate induse de vaccin, nefiind semnalate erori programatice.Judetele in care au fost vaccinati acesti copii si numarul de cazuri de RAPI sunt urmatoarele:

cate 1 caz in judetele BR, BV, IS, NT, SV, VL, VN 2 cazuri in Jud.PH

Rata RAPI induse de vaccin/1000 copii vaccinati cu BCG din lotul Y a fost de 0,1, de 11 orimai mica fata de cea pentru vaccinul din lotul X si in limitele estimate de OMS si de

producator.

Distributia cazurilor de RAPI induse de vaccin dupa criteriul timp (luna vaccinarii, lunadebutului si luna raportarii la CNSCBT) se observa in graficul de mai jos.

Mediaintervalului de timp dintre vaccinare si debutul simptomatologiei la cazurile de RAPIinduse de vaccin BCG SSI lot Y a fost de 1,6 luni, iar medianade 1,7 luni.

Raportul numarului de cazuri pe sexea fost de 1,2/1 in valoarea celui feminin.


35/115

35

Media diametrului ganglionilora fost de 1,9 cm, iar medianade 2 cm, cu o minima de 1,5cm si o maxima de 2,5 cm.

Distributia cazurilor de RAPI dupa severitate: 6reactii localeusoare(limfadenopatii axilare unice, cu diametrul de min 1,5 cm);

3 reactii locale moderate (limfadenopatii multiple/fistulizate/abcedate)Mentionam ca reactii severe, precum osteomielita sau infectia diseminata cu tulpina

vaccinala - lot Y, nu au fost raportate la CNSCBT.

Nu a fost inregistrat niciun deces cauzat de vaccin BCGlot Y.

Referitor la tratamentulcazurilor de RAPI induse de vaccin BCG SSI lot Y (N=9), pentru 4 afost mentionat tratament antituberculos si/sau chirurgical:

Pentru 2 cazuri a fost instituit tratament antituberculos.

Pentru 2 cazuri s-a practicat tratament chirurgical.

Concluzii:

Rapoartele pentru RAPI la BCG SSI lot X au reprezentat 73% din totalul de rapoarteprimite si intrate in sistemul de supraveghere in anul 2012.

Cazurile de RAPI considerate ca fiind induse de vaccin din acest lot ar putea ficonsecinta unei reactogenitati mai crescute, comparativ cu alte vaccinuri BCG,utilizate anterior.

Pentru evitarea erorilor programatice, dar si a unor situatii tensionate, in randulparintilor, legate de aparitia unor reactii adverse post-vaccinale, este necesarainstruirea retelei vaccinatoareinainte de introducerea oricarui nou tip de vaccin in

PNI, nu numai din punct de vedere tehnic, dar si pentru o buna comunicare cu parintii.Aceasta comunicare include avertizari privind posibile reactii adverse, dar cusublinierea raportului net favorabil beneficiului vaccinarii, fata de riscul de aparitie aacestor reactii.


36/115

36

Cap II: Hepatite virale

1. Hepatita virala tip A

Incidenta hepatitei virale tip A in anul 2012 a fost de 16.9 %000, cu 35.2 % mai mare

fata de 2011 (12.5 %000) cand Romania ocupa locul 1 in randul incidentelor inregistrate inUE.Desi in Romania vaccinarea impotriva hepatitei tip A nu este inclusa in Programul

National de Imunizare, ea se desfasoara ca activitate in cadrul Programelor de Sanatate si esteaplicata in situatii de urgenta provocate de calamitati naturale, la contactii din focareconstituite sau in cazul grupelor la risc de imbolnavire.

Ca urmare a vaccinarii in situatiile mentionate anterior, in ultimii 10 ani, incidentaraportata a cazurilor de hepatitei virale tip A a urmat un trend descendent, asa cum se observain graficul de mai jos.

Cazurile au fost izolate sau grupate in focare. In anul 2012 au fost raportate laCNSCBT un numar de 25 focare de HVA (care au insumat 534 cazuri). Dintre acestea celemai mari focare au fost in judetul Dambovita in localitatea Potlogi (debut in 20.12.2011 sievolutie pe tot parcursul anului 2012 inregistrand 94 de cazuri) si altul in jud. Constanta(debut in 21.08.2012, cu un total de cazuri: 54). Focarele raportate s-au inregistrat in specialin comunitati de rromi, datorate deprinderilor igienice deficitare la care se adauga gradul deaglomeratie a locuintelor precum si depozitarea incorecta a reziduurilor menajere si amateriilor fecale. In aceste focare pe langa dezinfectia fantanilor si a locuintei s-au efectuat1278 de vaccinari antihepatita A la contacti.

Incidenta cazurilor de hepatita virala A pe grupe de varsta arata ca cea mai afectatagrupa de varsta a fost 5-9 ani urmata de grupa de varsta 0-4 ani.


37/115

37

Analiza incidentei lunare a cazurilor arata o sezonalitate de toamna, cea mai mareincidenta observandu-se in lunile octombrie si noiembrie, care ar putea fi explicata prinreunirea colectivitatilor scolare si gradinita dupa inceperea anului scolar.

Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de hepatita virala A, in anul 2012,evidentiaza o concentrare mai mare a acestora in mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu unstandard igienico-sanitar scazut.

0

100

200

300

400500

600

700

800

Numardec

azuri

luna

Distributia lunara a cazurilor de HVA, Romania2012


38/115

38

Din punct de vedere a incidentei cazurilor pe judete se constata ca cea mai mareincidenta s-a inregistrat in judetul Mures (50.5/100000 loc) urmat de judetele Ialomita(46.1/100000 loc) si Alba (44.6/100000 loc).

Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe judete, Romania 2012

46%

54%

Incidenta cazurilor de hepatita virala tip A pemedii de provenienta, Romania 2012

U R


39/115

39

2. Hepatita virala tip B si tip C

Metodologia de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C a fost introdusa in anul2012. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere pentru hepatite virale tip B

si C, un numar de 674 cazuri. Clasificarea finala a acestora este prezentata in tabelul de maijos.

Clasificarea finala a cazurilor de hepatita virala tip B si C, Romania, anul 2012 (N=674)

Tip hepatita virala Numar cazuri

Hepatita virala acuta tip B (HVB acuta) 332Hepatita virala cronica tip B (HVB cronica) 30Hepatita virala acuta tip C (HVC acuta) 97Hepatita virala cronica tip C (HVC cronica) 32HVB acuta si HVC acuta* 1

Neclasificate 183Total 674*inclus in HVB acuta si in HVC acuta

Cazurile neclasificate, reprezentand 27% din numarul total de cazuri intrate insistemul national de supraveghere, nu au corespuns definitiilor de caz CNSCBT.

Evolutia incidentei hepatitelor virale tip B si C, in Romania, in perioada 2006-

2012este prezentata in graficul de mai jos. Se observa un trend descendent pentru hepatitavirala tip B, in paralel cu unul ascendent, incepand cu anul 2010, pentru hepatita virala tip C.

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica (2012), Directiile de Sanatate PublicaJudetene (2006-2011)

I. Hepatita virala tip B

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip B

In anul 2012, media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele

Botosani si Alba.


40/115

40

Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Hunedoara,Teleorman, Buzau, Bistrita, Braila si Vrancea.Trei judete (GR,GJ,HR) nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.

Sursa: Centrele Regionale de Sanatate Publica

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB acuta (N=332)In anul 2012, cele mai multe cazuri (27%) au fost inregistrate la grupa de varsta

25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexulmasculin (3,1%000), cat si la cel feminin (2,1%000).

La aproape toate grupele de varsta, cu exceptia celor de 5-14 ani si 15-19 ani, ratelede incidenta au fost mai mari la sexul masculin.

Au fost introduse in sistemul de supraveghere 3 cazuri de hepatita virala tip Bperinatala, toate la sexul masculin.

Doi dintre copii s-au nascut in anul 2011 si au avut 2 doze de vaccin hepatitic B inantecedente, iar unul in 2012, vaccinat cu o singura doza.


41/115

41

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip B

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetele Covasna, Calarasisi Buzau.

Judetul Tulcea a atins valoarea mediei+1STDEV.Un numar de 31 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul national de supraveghere.

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVB cronica

In anul 2012, cele mai multe cazuri (23%) au fost inregistrate la grupa de varsta

25-34 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 20-24 anila sexulfeminin(0,5%000), respectiv la 55-64 ani la cel masculin (0,3%000).Pana la grupa de varsta 35-44 ani, inclusiv, ratele de incidenta au fost mai mari la

sexul feminin, iar incepand cu grupa de varsta 45-54 ani, la sexul masculin.


42/115

42

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip B pe grupe de varsta si stadiu clinic

Valorile maxime ale ratei incidentei pentru stadiul acut s-au inregistrat la adultii tineri(grupa de varsta 25-34 ani, urmata de 20-24 si 35-44), in timp ce pentrul stadiul cronic,acestea apar la 20-24 ani si 55-64 ani.

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip B, in functie destadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost ceaheterosexuala(26,2%), urmata de cea nosocomiala (22,9%) pentru hepatita virala acutatipB, respectiv cea heterosexuala(36,7%), urmata de contactul (sexual/convietuire in familie)cu un bolnav de hepatita B (10%),pentru ceacronica.


43/115

43

Frecventa categoriilor de transmitere posibile, dupa stadiul clinic alhepatitei virale tip B

a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibilib criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibili

c inclus in nr.crt.1d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de riscposibili

efara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (39,5%), cat si in cel cronic(46,7%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.

In ceea ce priveste posibila transmitere nosocomiala la cazurile de hepatita viralaacuta tip B, manevrele stomatologice au fost mentionate cu frecventa cea mai ridicata,comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in diferite unitati sanitare.


44/115

44

7. Informatii demograficePentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip B a fost

mentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediulurban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiiledemografice din tabel nu au fost mentionate, insa, pentru toate cazurile.

Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip B,in functie de stadiul bolii

Categoria Hepatita virala acuta

tip B

%

Hepatita virala cronica

tip B

%

Tara de nastere-Romania 100 97Nationalitate romana 92 77Cetatenie romana 85 77Domiciliu in mediul urban 57 57

Nivel de educatie

- liceal- gimnazial 4325 4023

Familie 91 90

8. Aspecte cliniceMajoritatea pacientilor cu hepatita virala acuta tip Bau fost simptomatici, icterici si au

fost internati. S-au inregistrat 5 decese (rata de fatalitate 1,5%), pentru care au fostmentionate urmatoarele cauze de deces:

- hepatita virala acuta tip B-forma fulminanta (2 cazuri);- insuficienta hepatica acuta (1 caz);- neoplasm rinofaringianfaza terminala (1 caz);- insuficienta hepatica, hepatita virala tip B icterigena, encefalopatie infantila (1 caz)

Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala cronicatip B au fost asimptomatici si anicterici, iar proportia gravidelor intrate in sistemul desupraveghere a fost mai mare. S-a inregistrat un singur deces, dar rata de fatalitate a fost maimarefata de cea din forma acuta. A fost mentionata urmatoarea cauza de deces:

- Hepatocarcinom. Ciroza hepatica.


45/115

45

Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip B,in functie de stadiul bolii


tip B

%


tip B

%

Pacient simptomatic 94 57Icter 89 23Internat 98 77Gravida (din numar totalcazuri de sex feminin)

1 17

HIV pozitiv 1 0Ciroza 1 3Carcinom hepato-celular 0,3 3Deces 2 3

9. Status vaccinal

Doar 5%din cazurile de hepatita virala acutatip B fusesera vaccinate complet, cu 3doze, insa din cele 16 cazuri, doar pentru 10 (3%) a fost respectat calendarul national devaccinare.

Pentru 2 cazuri s-a mentionat vaccinare incompleta (2 doze, respectiv o doza devaccin hepatitic B).

7%din cazurile de hepatita virala cronicatip B fusesera vaccinate complet, cu 3 doze,fara insa a fi respectat calendarul national de vaccinare:

- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 7 ani in unul din cazuri;

- intervalul dintre dozele 1 si 2 a fost de 6 luni, iar dintre dozele 2 si 3, de 4 ani, la celde-al doilea caz.

10. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii, mentionat atat pentru stadiul acut, cat si pentru celcronic, a fost stabilirea diagnosticului, urmat de cresterea enzimelor hepatice.


46/115

46

Frecventa motivelor testarii la cazurile decazurile de hepatita virala tip B,in functie de stadiul bolii

Motivul testarii Hepatita virala acuta

tip B

%


tip B

%

Stabilire diagnostic 88 43Crestere enzime hepatice 30 27Donare sange/organe 0,3 3Prenatal 0 10Pacient asimptomatic cufactori de risc

1 3

Pacient asimptomatic farafactori de risc (la cerere)

1 13

Urmarirea niveluluimarkerilor hepatici

2 3

Emigrant 0 0Incarcerat 0 0Consumator droguri 1 0ITS 0,3 0Altele 0 1**examen de bilant

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului deboli infectoase, atat in cazul hepatitei virale acute tip B, cat si in cazul celei cronice.

Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVB acute, respectiv locul 3 in cazul celeicronice, la egalitate cu laboratorul privat.

Frecventa locului testarii la cazurile decazurile de hepatita virala tip B,in functie de stadiul bolii

Locul testarii Hepatita virala acuta

tip B

%


tip B

%

Laborator spital de boliinfectioase 69 53Laborator spital dermato-venerologie

1 3

Laborator alt spital 4 20Laborator DSPJ 35 17Laborator CRSP 3 3Laborator privat 7 17


47/115

47

II. Hepatita virala tip C

1. Distributia geografica a hepatitei virale acute tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu peste 2 STDEV in judetul Bihor.Depasiri cu 1 STDEV ale mediei au fost inregistrate in judetele Salaj si Bistrita.12 judete nu au introdus in sistemul de supraveghere niciun caz.

2. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC acuta (N=97)

In anul 2012, cele mai multe cazuri (20%) au fost inregistrate la grupa de varsta45-54 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la aceasta grupa de varsta, atat la sexulmasculin (0,6%000), cat si la cel feminin (0,9%000). La toate grupele de varsta (exceptie: sub5 ani, grupa de varsta la care nu a intrat niciun caz in sistemul de supraveghere), ratele deincidenta au fost mai mari la sexul feminin.

3. Distributia geografica a hepatitei virale cronice tip C

Media ratei incidentei a fost depasita cu 2 STDEV in judetele Salaj si Buzau.Un numar de 30 de judete nu au introdus niciun caz in sistemul de supraveghere.


48/115

48

4. Distributia pe grupe de varsta si sexe a cazurilor de HVC cronica

In anul 2012, cele mai multe cazuri (28%) au fost inregistrate la grupa de varsta35-44 ani. Ratele maxime de incidenta s-au inregistrat la grupa de varsta 35-44 anila sexulfeminin(0,4%000), respectiv la 45-54 ani la cel masculin (0,4%000).

5. Distributia cazurilor de hepatita virala tip C pe grupe de varsta si stadiu clinic

Valoarea maxima a ratei incidentei s-a inregistrat la grupa de varsta 45-54 ani, atatpentru stadiul acut, cat si pentrul cel cronic.


49/115

49

6. Frecventa factorilor de risc posibili pentru hepatita virala tip C, in functie destadiul clinic

Categoriile de transmitere posibile, mentionate cu frecventa cea mai mare, au fost ceanosocomiala(47,4%), urmata de cea heterosexuala (20,6%) pentru hepatita virala acuta tipC, respectiv cea heterosexuala (65,6%), urmata de transfuzii cu sange/derivate de sange(6,3%),pentru ceacronica.


50/115

50

a criterii de excludere: prezenta altor factori de risc posibilib criterii de excludere: persoane cu min 2 parteneri si/sau cu alti factori de risc

posibilic inclus in nr.crt.1d contact (sexual/convietuire in familie) cu bolnav, cu excluderea altor factori de risc

posibiliefara excluderea altor factori de risc posibili

Pentru o proportie mare de cazuri, atat in stadiul acut (27%), cat si in cel cronic(12,5%), nu a fost mentionat niciun factor de risc.

In ceea ce priveste transmiterea nosocomiala la cazurile de hepatita virala acuta tip C,tratamentul injectabil in spitalsi manevrele stomatologiceau fost mentionate cu frecventacea mai ridicata, comparativ cu interventiile chirurgicale si tratamentul injectabil in alteunitati sanitare.

Pentru cazul de dubla infectie cu virus hepatitic B si C nu a fost mentionat niciunfactor de risc.

7. Informatii demografice

Pentru marea majoritate a cazurilor de hepatita virala acuta si cronica tip C a fostmentionata Romania ca tara de nastere, nationalitate si cetatenie romana, domiciliul in mediulurban, nivel de educatie liceal, urmat de cel gimnazial si provenienta din familie. Informatiiledemografice din tabel nu au fost mentionate pentru toate cazurile.

Cele mai frecvente caracteristici demografice ale cazurilor de hepatita virala tip C,in functie de stadiul bolii


51/115

51


tip C

%

Hepatita virala cronica tip

C

%

Tara de nastere-Romania 100 97Nationalitate romana 89 77Cetatenie romana 87 77

Domiciliu in mediul urban 61 57Nivel de educatie- liceal- gimnazial

3329

4023

Familie 91 90

8. Aspecte cliniceMarea majoritate a pacientilor cu hepatita virala acuta tip Cau fost simptomatici,

icterici si au fost internati. Nu s-a inregistrat niciun deces.Spre deosebire de forma acuta, marea majoritate a pacientilor cu hepatita virala

cronica tip Cau fost asimptomatici, anicterici si internati intr-o proportie mai mica. Nu s-a

inregistrat niciundeces.

Frecventa aspectelor de ordin clinic la cazurile de hepatita virala tip C,in functie de stadiul bolii


tip C

%


tip C

%

Pacient simptomatic 89 25Icter 68 10Internat 98 50Gravida (din numar totalcazuri de sex feminin)

2 3

HIV pozitiv 0 0Ciroza 2 6Carcinom hepato-celular 0 0Deces 0 0

9. Status vaccinal

Desi nu se coreleaza in mod direct cu hepatita virala tip C, am analizat statusulvaccinal hepatitic B la acesti pacienti in idea ca vaccinarea poate preveni o agresiune

suplimentara la adresa celulei hepatice, deja infectate cu VHC. Doar 4% din cazurile dehepatita virala acuta tip C fusesera vaccinate, din care 2 complet, cu 3 doze, fara insa a firespectat calendarul national de vaccinare si 2 incomplet, cu doar 2 doze.

Doar 3%, respectiv un singur cazde hepatita virala cronica tip C fusese vaccinatcomplet, cu 3 doze.

10. Investigatii de laborator

a. Motivul testarii

Cel mai frecvent motiv al testarii a fost stabilirea diagnosticului pentru stadiul acut,respectiv cresterea enzimelor hepatice, pentru cel cronic. Se remarca o proportie aproapedubla a testarii la pacienti asimptomatici, fara factori de risc (la cerere), in cazul HVC


52/115

52

cronice, comparativ cu HVB cronica. La aceasta au contribuit, probabil, activitatile deinformare desfasurate atat direct, de personalul medical, cat si indirect, prin intermediulmass-mediei.

Frecventa motivelor testarii la cazurile decazurile de hepatita virala tip C,in functie de stadiul bolii

Motivul testarii Hepatita virala acuta

tip C

%


tip C

%

Stabilire diagnostic 90 38Crestere enzime hepatice 42 47Donare sange/organe 0 0Prenatal 0 0Pacient asimptomatic cufactori de risc

4 3

Pacient asimptomatic fara

factori de risc (la cerere)

5 25

Urmarirea niveluluimarkerilor hepatici

2 16

Emigrant 0 0Incarcerat 1 0Consumator droguri 0 3ITS 0 0Altele 0 3**la angajare

b. Locul testarii

Cu cea mai mare frecventa a fost mentionat, ca loc al testarii, laboratorul spitalului deboli infectoase in cazul hepatitei virale acute tip C, respectiv laboratorul privat, in cazul celeicronice. Laboratorul DSPJ a ocupat locul 2 in cazul HVC acute, respectiv locul 3 in cazulcelei cronice.

Frecventa locului testarii la cazurile decazurile de hepatita virala tip C,in functie de stadiul bolii

Locul testarii Hepatita virala acuta

tip C%

Hepatita virala cronica tip

C%

Laborator spital de boliinfectioase

70 34

Laborator spital dermato-venerologie

1 3

Laborator alt spital 9 9Laborator DSPJ 27 13Laborator CRSP 8 3Laborator privat 15 56


53/115

53

Concluzii:1. In anul 2012 au intrat in sistemul national de supraveghere 362 cazuri de hepatita virala tipB, din care 92% in stadiu acut si doar 8 % in stadiu cronic.2. Hepatita virala acuta tip B a fost mai frecvent raportata in randul barbatilor tineri,apartinand grupei de varsta 25-34 ani.3. Hepatita virala cronica tip B a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei tinere (20-24 ani) si la

barbati apatinand grupei de varsta 55-64 ani.4. Au facut obiectul supravegherii epidemiologice un numar de 129 cazuri de hepatita viralatip C, din care 75% in stadiu acut si doar 25 % in stadiu cronic.5. Hepatita virala acuta tip C a inregistrat cele mai mari rate de incidenta la grupa de varsta45-54 ani, la ambele sexe.6. Hepatita virala cronica tip C a fost raportata intr-un numar foarte mic de cazuri in anul2012. Ratele de incidenta cele mai mari au fost inregistrate la femei in varsta de 35-44 ani sila barbati apatinand grupei de varsta 45-54 ani.7. Dintre caile de transmitere posibile, frecventa cea mai ridicata au inregistrat-o, atat pentruhepatita virala acutatip B, cat si pentru hepatita virala acutatip C, cea heterosexualasi cea

nosocomiala, cu o mentiune aparte pentru tratamentele stomatologice.8. In cazul hepatitelor cronice, calea de transmitere heterosexuala a fost mentionata cufrecventa cea mai ridicata. Dat fiind, insa, numarul mic de cazuri intrate in sistem, este

prematur sa tragem concluzii dupa un prim an de supraveghere.

Discutii:

Anul 2012 fiind primul an de supraveghere a hepatitelor virale tip B si C utilizand ometodologie nou introdusa, a fost necesara o perioada ceva mai lunga pentru intelegereacerintelor pe care aceasta le contine. Din acest motiv, calitatea datelor introduse in sistem lasainca de dorit si ar trebui imbunatatita in anii urmatori.

Numarul mic de cazuri de hepatita virala cronicatip B, respectiv tip C, introduse in sistemul

de supraveghere se explica prin lipsa de complianta a colegilor medici clinicieni din unelejudete, la definitiile de caz prevazute in metodologie. Desi CNSCBT a solicitat un feed-backdin partea acestor colegi, in etapa in care metodologia de supraveghere se afla inca in stadiulde draft, aceasta solicitare nu a fost onorata.La inceputul anului 2013, metodologia de supraveghere a suferit cateva modificari, pentru omai mare acuratete a datelor colectate.

Recomandari:

Reluarea dialogului cu colegii medici clinicieni, in vederea unei mai bune utilizari adefinitiilor de caz pentru supraveghere.

Intensificarea activitatilor de promovare a sanatatii in populatia generala si in grupelecunoscute ca fiind la risc pentru HVB si HVC.

Intensificarea activitatilor de prevenire a infectiilor nosocomiale, in functie despecificul unitatii si de riscul pe care il presupun diferitele manevre medicale.


54/115

54

Cap. III: Meningite

1. Meningita meningococica

In anul 2012 s-a inregistrat un numar de 76 de cazuri confirmate si probabile de boalameningococica, inregistrand valori relativ scazute ale incidentei la nivel national (0,35%ooo),

mai mare decat cea din anul 2011 (0,33%ooo) - rata care situa Romania in anul trecut pepozitia 12 in randul incidentelor inregistrate in UE.Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate si probabile de boala meningococica

inregistrate in Romania, in perioada 2003-2012, prezentata in graficul de mai jos, evidentiazafaptul ca in anul 2012 aceasta s-a situat sub valoarea medie (0,66%ooo) inregistrata in ultimii10 ani:

Incidenta anuala a bolii meningococice, urmand trendul descendent, inregistreazatotusi o usoara crestere fata de ultimul an (incidenta de 0,35%ooo, fata de 0,33%ooo in2011), cea mai crescuta incidenta fiind in luna martie.


55/115

55

Distributia cazurilor de boala meningococica (confirmate si probabile) pe judete aevidentiat un numar crescut de cazuri in judetele Vrancea (9 cazuri 12%) si Iasi (8 cazuri10,7%).

Nu s-au raportat cazuri confirmate de boala meningococica intr-un numar de 12judete: Arad, Bihor, Caras Severin, Gorj, Harghita, Ialomita, Ilfov, Olt, Satu Mare, Sibiu,Teleorman si Valcea.

Distributia cazurilor confirmate de boala meningococica pe judete, Romania 2012

Distributia bolii meningococice pe grupe de varsta este redata in graficul de mai jos:


56/115

56

Boala meningococica afecteaza cu precadere copiii, cele mai crescute incidentespecifice inregistrandu-se la grupele de varsta 0-4 ani (40 cazuri 3,76%ooo) si 5-14 ani (12cazuri0,56%ooo).

Distributia pe sexe a cazurilor de boala meningococica arata faptul ca, in anul 2012,sexul masculin42 cazuri (55%), a fost mai afectat decat cel feminin34 cazuri (45%).

Distributia cazurilor pe medii de rezidenta a evidentiat o distributie uniforma a cazurilor:mediul rural 38 cazuri (50%) si mediul urban - 38 de cazuri (50%).

Din totalul de 91 cazuri suspecte s-au confirmat 76cazuri (83,5%) astfel: 72 (94,7%)cazuri confirmate cu laboratorul si 4 cazuri (5,3%) confirmate clinic si clasificate ca

probabile.Dintre formele de manifestare a bolii meningococice, a predominat meningita

meningococica (79% din cazuri), urmata de purpura fulminans (12% din cazuri) simeningococcemie (9% din cazuri).


57/115

57

La 32 dintre cazurile confirmate (42,1%) s-a determinat serogrupul de meningococ: serogrupA2 cazuri, serogrup B22 cazuri, serogrup C6 cazuri si serogrup ACYW1352 cazuri.

Distributia pe judete a serogrupurilor de meningococ este prezentata in tabelul de mai jos:

S-a inregistrat un numar de 11 decese prin boala meningococica, la cazuri severe,depistate tardiv si care au decedat in primele ore de la internarea in serviciul de asistentamedicala.

Cazurile de deces s-au inregistrat la grupele de varsta sub 1 an si 1-4 ani (cate 3cazuri), 5-9 ani si peste 65 ani (cate 2 cazuri) si 20-24 ani (1 caz).

Rata mortalitatii prin boala meningococica in Romania a fost de 0,052%ooo loc.Rata de fatalitate prin boala meningococica Romania a fost de 14,5%.

Rata mortalitatii specifice pe grupe de varsta prin boala meningococica

Grupa de varsta Rata mortalitatiispecifice (%ooo loc.)

sub 1 an 1.5031-4 ani 0.3485-9 ani 0.19020-24 ani 0.061

peste 65 ani 0.063

2. Meningita si meningo-encefalita TB

In cursul anului 2012 au fost raportate conform HG 589/2009 si introduse in Registrulunic 49 cazuri meningita si meningo-encefalita TB(Cod CIM A 17.0 si A 17.8), in scaderefata de anul precedent (78).

Dintre acestea, 21 au fost confirmate (jumatate fata de anul precedent, 40),10 au fost clasificate final ca probabile, 18 au ramas posibile.

Clasificarea finala a meningitelor si meningo-encefalitelor tb raportate conform HG589/2007 este reprezentata in graficul de mai jos.

AB BB BZ CJ CT CV DB DJ GL IL IS MM MS SJ TM VN Total

SerogrupA 1 12

SerogrupB

3 1 2 1 2 1 1 4 1 2 1 2 1 22

SerogrupC

1 1 1 2 1 6

SerogrupACYW135

2 2

TOTAL 1 3 1 1 1 2 1 2 3 1 6 2 4 1 2 1 32


58/115

58

Analiza distributiei pe judete a cazurilor confirmate si probabile releva faptul ca cele31 cazuri provin din 18 judete, cu un numar minim de 1 caz si un maxim de 3 cazuri, fata de

6 in anul precedent.

Analiza distributiei pe grupe de varsta a cazurilor confirmate si probabilereleva faptulca cele mai multe (8) s-au inregistrat la adulti din grupa de varsta 35-44 ani.


59/115

59

Din analiza distributiei cazurilor confirmate pe sexe a rezultat ca 18 cazuri (58%) aufost inregistrate la sexul masculin si 13 (42%) la sexul feminin.

Au fost inregistrate 7 decese, cu 3 mai multe fata de anul trecut, din care 4 la cazuriconfirmate (Bacau, la 29 si 55 ani; Vaslui, la 48 ani; Timis, la 64 ani) si 3 la cazuri probabile(Olt, la 69 ani; Suceava, la 37 si 75 ani).

Cap. IV: Boli cu transmitere prin alimente si /sau factori de

mediu

1. Botulism

Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate de botulism a fost la nivel national inanul 2012 de 0.09%000, valoare usor mai crescuta decat in anul precedent (0.08%000)- ratacare situa Romania in anul 2011 pe a doua pozitie in randul incidentelor inregistrate in UE.

Rata incidentei anuale a cazurilor confirmate si probabile de botulism inregistrate inRomania, in perioada 2003-2012, prezentata in graficul de mai jos, a urmat un trend usorascendent:


60/115

60

Rata incidentei lunare este prezentata in graficul de mai jos:

In anul 2012 au fost inregistrate 19 cazuri de botulism (confirmate si probabile),distributia geografica a acestora fiind prezentata mai jos:

Din cele 19 cazuri de botulism, un numar de 4 au fost clasificate ca si probabile (pebaza criteriilor clinice si a expunerii la aliment contaminat) si 15 cazuri, care au intrunit sicriteriile de laborator, au fost clasificate ca si confirmate. Diagnosticul serologic complet(determinarea tipului de toxina) a fost stabilit in 14 cazuri (toxina botulinica tip B); la 1 cazserul recoltat a fost insuficient pentru determinarea tipului de toxina.


61/115

61

Cele mai multe cazuri de botulism au fost inregistrate la grupa de varsta 15 64 ani(86.9%).

Analiza ponderii pe medii de rezidenta a cazurilor de botulism evidentiaza o ponderecrescuta in mediul rural (12 cazuri, reprezentand 63,2% din total) fata de mediul urban(7cazuri, reprezentand 36.8% din total).

In toate cazurile alimentele incriminate au fost produse alimentare preparate ingospodaria proprie: 14 pe baza de carne porc, 3 pe baza de peste si 2 pe baza de legume sifructe.

2. Boala diareica acuta

In perioda iunie-octombrie 2012 (S22-S44), au fost raportate un numar de 36.962

cazuri internate.


62/115

62

Cel mai mare numar de cazuri (2.137 cazuri) din acest sezon s-a inregistrat in saptamana 31(30.07.-05.08.2012) de supraveghere.

Numarul de cazuri de BDA internate se incadreaza in media cazurilor din ultimelesezoane de supraveghere.

Ca si in ceilalti ani, cele mai multe cazuri internate cu BDA au fost la grupa de varsta 1-4 ani.

Cea mai mare rata de incidenta estivala a BDA s-a inregistrat la grupa de varsta


63/115

63

- in general, scaderea medie a numarului de cazuri internate incepand cu s34, se regaseste inambele tipuri de supraveghere.

Ponderea cazurilor internate in judetele sentinela a variat, de-a lungul sezonului, intre34,8% si 56,6%.

Daca analizam evolutia internarilor cazurilor de BDA de la nivel national, cu cea dinfiecare judet sentinela, se observa ca, in niciunul din cele 4 judete, aceasta nu este relevanta

pentru supraveghere.

Drept pentru care, consideram ca, supravegherea in judetele sentinela a fost deficitara.


64/115

64

In cadrul supravegherii cu laboratorul la nivel national s-a investigat un numar de557.761 probe.

La nivelul laboratoarelor DSPJ s-au lucrat 10,7% din probe, restul de 89,3% fiindlucrate la nivelul altor laboratoare (din sistem public sau privat).

Din totalul probelor 42,2% au fost coproculturi, iar 57,8% ex. coproparazitologice.

Spre deoasebire de anii anteriori (2010 si 20112,7% si 2,5%), 3,1% din coproculturi aufost pozitive, izolandu-se urmatorii agenti patologici:-Rotavirus29,5%;- alte patotipuri deE. coli in afaraE. coli O15716,8%;- Salmonella12,1%;- Campylobacter5,9%;- Shigella4,1%;- alti agenti31,2%.Procentul scazut de pozitivitate se datoreaza fie unui deficit al diagnosticului de

laborator, fie unei proaste orientari clinice (diaree de etiologie virala, nu bacteriana). 7,2% din ex. coproparazitologice au fost pozitive, majoritatea cu Giardia lamblia

(75,1%). S-au izolat 26 tulpini de Yersinia. Nu s-a izolat vibrion holeric sauE. coli O157.

3. Trichineloza

Rata incidentei anuale a trichinelozei in anul 2012 a fost de 1.3%000, in crestere cu 45,3% fata

de anul 2011 (0.7%000). Desi se observa un trend descendent al incidentei cazurilorinregistrate in ultimii 10 ani, Romania contribuie cu cele mai multe cazuri de trichineloza inEuropa, ceea ce ridica grave semne de intrebare asupra aplicarii masurilor de preventie(educatia populatiei) si control (ANSVSA).


65/115

65

Cele mai mari valori ale incidentei s-au inregistrat in lunile decembrie si ianuarie caurmare a consumului de carne neverificata trichineloscopic cu ocazia sarbatorilor de iarna,dar si in lunile martie si septembrie ca urmare a consumului de carne de vanat(mistret) in

judete precum Suceava, Bihor, Covasna si intr-o mica masura a consumului de carne de porc.

In anul 2012 cele mai afectate judete au fost: Satu-Mare (18,5%000), Salaj(10,8%000), Bihor (8,98%000).

Incidenta cazurilor de trichineloza pe judete, Romania 2012

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

Nrcaz

urila%000locuitori

Luna

Incidenta lunara trichineloza, Romania,

an 2012

incidenta


66/115

66

Ponderea pe genuri a fost de 118 cazuri gen masculin si 102 cazuri gen feminin cu oincidenta de 1,13%000 pentru genul masculin si respectiv 0,93%000 pentru genul feminin.

Reprezentarea procentuala a cazurilor se gaseste in urmatorul grafic:

Cele mai mari rate ale incidentei s-au inregistrat la grupele de varsta 25-44 ani (1,38%000),5-14 ani(1,25%000) si 14-24 ani (1,04%000) .

Sursa principala a fost porcul de gospadarie, urmata de porcul mistret, a caror carnenu a fost testata trichineloscopic si nu a fost suficient preparata termic.

Au fost raportate 25 focare de trichineloza dupa cum urmeaza: 7 focare judetul Salaj,3 focare (Bihor, Timis), 2 focare (Satu Mare, Hunedoara, Sibiu).


67/115

67

4. Leptospiroza

Rata incidentei anuale a leptospirozei in anul 2012 a fost 0,36%ooo, in scadere cu20% fata de anul 2011 (0,45%ooo), cand Romania ocupa pozitia a doua in randul incidentelorinregistrate in tarile UE.

Rata incidentei anuale a cazurilor confirmatede leptospiroza inregistrate in Romania,

in perioada 2003-2012, prezentata in

Documents

Raport Boli Transmisibile 2012