Raioanele pedogeografice

8/18/2019 Raioanele pedogeografice

1/225

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE GEOGRAFIE

Ursu A.T.

Raioanele pedoeora!i"e#i par$i"ulari$%&ile reionale deu$ili'are #i pro$e(are a solurilor

C)i#in%u * +,,-


2/225

CZU 613.4

Ursu A.T. Raioanele pedoeora!i"e #i par$i"ulari$%&ilereionale de u$ili'are #i pro$e(are a solurilor.

Teritoriul Republicii Moldova se divizează în 3 zone naturale. Seevideniază 14 raioane !i " subraioane pedo#eo#ra$ice. Condiiile naturale

precu% !i starea actuală a înveli!ului de sol al unităilor teritoriale sunt di$erite.&n prezenta lucrare în dependenă de particularităile re#ionale !i stareaînveli!ului de sol este ar#u%entată strate#ia $olosirii e$iciente !i prote'ăriisolurilor în cadrul raioanelor !i subraioanelor pedo#eo#ra$ice.

Pag. , 1 hartă, 18 tabele, 74 fotografii, bibl .

(ucrarea se publică în con$or%itate cu )otăr*rea Consiliului

+tiini$ic al ,nstitutului de -eo#ra$ie al cade%iei de +iine a

Republicii Moldova

/


3/225

NTRODUCERETeritoriul Republicii Moldova este neo%o#en. Relie$ul

accidentat0 caracterul torenial al ploilor0 nestabilirea condiiilor

cli%atice în #enere !i #radul etre% de înalt de valori$icare a

$ondului $unciar0 condiionează starea actuală în#ri'orătoare a

înveli!ului de sol 0 necesitatea evidenierii proceselor de de#radare!i posibilităilor prote'ării solurilor în condiiile actuale. 2iind

a%plasată la intersecia a trei zone bio#eo#ra$ice0 Republica

Moldova prezintă o î%binare a condiiilor naturale a acestor zone.

&n centrul Moldovei se evideniază odi!ul Codrilor cu

altitudini absolute0 care depă!esc 4 %0 relie$ etre% de$ra#%entat0 aproape %untos0 cu su%a precipitaiilor peste 6

%%. odi!ul Codrilor prezintă $orpostul estic al pădurilor de

$oioase a zonei 5uropei Centrale cu #orun0 $a#0 tei ar#intiu pe

soluri brune.

&n partea de nord a republicii condiiile naturale prezintăaripa vestică a zonei de silvostepă. cestei zone aparin odi!ul

Moldovei de ord0 7ealurile renistrene0 eri$eria odi!ului

Codrilor !i alte înăli%i 8Rădoaia0 etc.9 cu altitudine p*nă la 3:

%0 cu păduri de #orun0 ste'ar0 carpen0 arar etc.0 pe soluri cenu!ii.

&ntre re#iunile deluroase a silvostepei0 unde su%a precipitaiilor

3


4/225

constitue :: ; 6 %%0 se evideniază C*%pia văluroasă a Stepei

%0 întretăiată de

dealuri 8/=/:%9. &n condiii naturale c*%pia era ocupată deve#etaia stepelor ero$ite cu păiu! !i ne#ară0 de=a lun#ul

dealurilor pătrundeau pădurile cu ste'ar pu$os. &n aceste re#iuni se

re$lectă in$luena condiiilor zonei %editeraniene. Su%a %edie a

precipitaiilor naturale nu depă!e!te : %%0 înveli!ul de sol este

reprezentat de cernozio%urile tipice slab ?u%i$ere !i carbonatice.ici sunt cele %ai $recvente secete0 $or%e diverse de eroziune0 în

ulti%ii ani pro#resează procesele de de!erti$icare 87e#radarea

solurilor0 /9.


5/225

un caracter zonal !i re#ional0 deci0 sub acest aspect #eo#ra$ic

necesită să $ie studiate0 apreciate !i luate în consideraie. Toate

%ăsurile strate#ice !i te?nolo#ice0 orientate spre $olosirea %aie$icientă !i prote'area solurilor0 trebue să $ie di$ereniate0

ar#u%entate !i reco%andate pentru i%ple%entare cu adresă

re#ională0 concretă.

:


6/225

SOLURILE MOLDOVEI

Condiiile biocli%atice ale Republicii Moldova sunt

neo%o#ene0 ceea ce a condiionat $or%area unui înveli! de sol

$oarte co%plicat !i variabil.

$lată la intersecia a trei zone bio#eo#ra$ice0 Republica

Moldova reprezintă o î%binare a condiiilor naturale ale acestor

zone. Centrul Moldovei0 odi!ul Codrilor reprezintă $orpostul

estic al pădurilor de $oioase ale 5uropei Centrale. &n partea de

nord a republicii condiiile naturale reprezintă aripa vestică a

zonei de silvostepă est=europene. &n stepa ero$ită din partea desud se re$lectă in$luena anu%itor condiii din zona %editeraneană.

&nveli!ul de sol include ele%ente speci$ice caracteristice zonelor

respective.

&nveli!ul de sol al Moldovei elucidează speci$icul condiiilor

naturale a di$eritor re#iuni0 le#ităile bio#eo#ra$ice a răsp*ndirii !ico%ponenei $itocenozelor naturale=spontane0 zonalitatea naturală.

Solurile Moldovei au $ost cercetate %ultilateral !i

caracterizate în %ultiple lucrări !tiini$ice0 #eneralizate în

%ono#ra$ia în trei volu%e ; Solurile Moldovei 8FGHIJ

KGLNIOO0 1D>4=1D>69.

6


7/225

2ondatorul !i or#anizatorul cercetărilor pedolo#ice în

perioada postbelică a $ost renu%itul savant %oldovean0

acade%icianul icolae 7i%o 8POQG0 1D:>9.&n con$or%itate cu clasi$icarea în vi#oare

8Clasi$icarea01DDD90 pe teritoriul Moldovei se evideniază cinci

clase de sol0 care se divizează în 13 tipuri !i 36 subtipuri 8vezi

?arta solurilor9.

Uni$%&ile $a/ono0i"e superioare

Clasa solurilor au$o0or!e include 3 tipuri0 care reprezintă

zonele naturale $izico=#eo#ra$ice0 bio#eo#ra$ice !i pedolo#ice

respective. ceste soluri se $or%ează sub in$luena condiiilor biocli%aterice zonale.

Solurile 1rune ocupă cele %ai înalte coline ale Codrilor !i

s=au $or%at în condiiile pădurilor de $a#ete !i #orunete în

intervalul altitudinilor 3 ; 43 %. 5le se deosebesc prin

culoarea lor brună0 spre ad*nci%e ; #ălbuie. (a supra$aă0 sub$runzi!0 se a$lă un orizont brun=cenu!iu0 ?u%i$icat. Coninutul de

?u%us 8preponderent $ulvatic9 constituie 4=: !i scade brusc spre

ad*nci%e. cizii or#anici provenii din desco%punerea litierei

acestor $itoasociaii în %a'oritate se neutralizează de cationii

bivaleni0 ceea ce stopează desco%punerea %ineralelor pri%are !i

"


8/225

procesul de podzolire. Structura solului este slab pronunată0

reacia solului = slab acidă. Solurile brune sunt reprezentate de

două subtipuri luvice !i tipice.Solurile brune tipice sunt do%inante în odi!ul Codrilor0

ocupă cele %ai înalte !i %ai u%ede coline ; arealele $ostelor

păduri de #orun cu $a# în intervalul altitudinilor 3> ; 43 %.

7enu%irile precedente ; brune de pădure nesaturate sau slab

saturate podzoliteSolurile brune luvice sunt răsp*ndite la niveluri altitudinale

ceva %ai 'oase dec*t cele precedente 8/> ; 3: %9 !i s=au $or%at

sub păduri de $ă#ete=#orunete. ro$ilul acestor soluri are caractere

luvice ; pete !i scur#eri de Si/0 $ără caractere evidente de

iluviere = adică de acu%ulare a ar#ilei.

Solurile brune sunt parial valori$icate !i $olosite în

a#ricultură ; preponderent pentru cultivarea culturilor de c*%p0

po%icole 8prune0 %ere0 nuci0 pere9 !i viei de vie 8,sabela9.

alori$icarea s=a e$ectuat pe contul solurilor brune luvice. &n

stratul arabil coninutul de ?u%us constituie doar 1 ; 10:0structura este distrusă0 reacia solului este slab acidă.

Solurile "enu#ii ocupă înăli%ile predo%inante 8// ; 3:

%9 ale odi!ului de ord0 dealurilor renistrene !i peri$eriei

Codrilor0 $ra#%entar se înt*lnesc pe alte înăli%i 8Ti#?eci0 u?oi0

Rădoaia0 etc.9. S=au $or%at în condiiile silvo=stepei sub pădurile

>


9/225

de $oioase ; #orun0 ste'ar0 carpen0 cu di$erite a%estecuri. Se

caracterizează cu un pro$il di$ereniat orizontul în partea

superioară este cenu!iu0 conine p*nă la 1 de ?u%us0 arestructura #răunoasă0 partea de 'os = este albicioasă cu caracter

eluvial. rizontul < este iluvial0 brun=ro!cat0 dur0 cu structură

poliedrică0 conine %ai %ultă ar#ilă. Tipul de sol cenu!iu este

reprezentat de 4 subtipuri albice0 tipice0 %olice !i vertice.

7evizarea în subtipuri este condiionată de #radul dedi$ereniere a pro$ilului0 care depinde de coraportul condiiilor

pedo#enetice. &n aspect zonal0 ca re#ulă solurile cenu!ii albice

reprezintă condiiile %ai reci !i u%ede 8parea de nord90 cele

%olice contactează cu cernozio%urile 8parea de sud9. Subtipul

vertic prezintă trecerea spre solul lito%or$ ; vertisol ocric.Solurile cenuşii albice 8cenu!ii desc?ise9 se înt*lnesc

$ra#%entar !i ca re#ulă0 pe roci luto=nisipoase0 suportate de ar#ile

la ad*nci%ea de 1:=/ c%. S=au $or%at sub păduri în %a'oritate

ste'ări!uri cu a%estec de alte specii de $oioase = carpen0 tei0 etc.

rizontul super$icial ocric trece evident într=un suborizont albic8cu Si/ a%or$90 slab structurat. Spre ad*nci%e acest suborizont

trece în < iluvial0 brun=ro!cat0 cu structură colu%nară sau

pris%atică %are !i dură.

D


10/225

Solurile cenuşii tipice reprezentă subtipul caracteristic al

tipului ; cu un suborizont eluvial brun=cenu!iu0 nuci$or% !i un <

iluvial bine pronunat ; brun0 pris%atic0 dur.Solurile cenuşii molice 8cenu!ii înc?ise9 se caracterizează cu

bine ?u%i$icat0 cu structură #răunoasă %are0 cu caracter eluvial

slab pronunat. rizontul < este iluvial0 însă relativ slab pronunat.

S=au $or%at în condiiile pădurilor de ste'ar cu înveli! ierbos

dezvoltat.Solurile cenuşii vertice se $or%ează sub pădurile de

Vuarcete=carpinete0 pe roci ar#iloase #rele. &n $or%area pro$ilului

se evideniază in$luena co%ponenei rocii %aterne. rizontul <

iluvial totodată se caracterizează prin unele particularităi vertice

8nuane verzui0 $ee de alunecare0 ar#ilă $ină9. Solul prezintă otreaptă de trecere spre vertisol ; clasa solurilor lito%or$e.

Solurile cenu!ii în %are %ăsură au $ost valori$icate !i

incluse în $ondul a#ricol. 7upă de$ri!area pădurilor !i lucrarea

solurilor cenu!ii0 ele în scurt ti%p pierd cea %ai %are parte de

substană or#anică0 acu%ulată în orizontul superior 89. &n stratularabil coninutul de ?u%us constituie doar 10: ; /0 structura

naturală este distrusă0 reacia solului ; slab acidă.

7e$ri!area pădurilor !i valori$icarea solurilor cenu!ii s=a

produs pe contul subtipurilor tipice !i %olice. 5le se $olosesc

pentru culturile de c*%p0 po%icole0 la peri$eriile Codrilor !i

1


11/225

pentru soiurile europene de viă=de=vie. 7es$undarea solurilor

cenu!ii duce la a%estecul orizonturilor0 la scoaterea la supra$aă a

orizontului iluvial0 ceea ce de$avorizează proprietăile $izico=c?i%ice a solurilor. &n stratul super$icial se reduce per%iabilitatea0

solul se tasează0 se $or%ează crusta.

Cerno'io0urile ocupă cea %ai %are parte din supra$aa

Republicii Moldova ; peste ":. cest tip de sol se deosebe!te

prin caracterul acu%ulativ0 bine ?u%i$icat 8p*nă la ad*nci%ea > ; 1 c% coninutul de ?u%us depă!e!te 19 !i structurat0 a$*nat.

Cernozio%urile se asociază cu ve#etaia stepelor însă se înt*lnesc

!i se $or%ează !i sub păduri0 preponderent Vuarcete cu înveli!

înc?eiat de ierburi. ro$ilul cernozio%urilor0 at*t orizontul c*t !i

< sunt ?u%i$icate 8?u%at de calciu9 !i structurate. Cernozio%ul catip este reprezentat de : subtipuri ; ar#iloiluvial0 levi#at0 tipic0

carbonatic !i vertic.

7eviate cernozio%urilor în subtipuri este condiionată de

di$erii $actori. &n cadrul zonei cernozio%ice se deosebe!te partea

de nord0 %ai rece !i %ai u%edă0 cu un re#i% de u%iditate nu%it percolativ. pa precipităiilor0 datorită $orelor #ravitaionale

pătrunde p*nă la %are ad*nci%e0 străbate tot pro$ilul solului0!i

WWspalăWW substanele solubile0 inclusiv carbonaii.

&n partea de sud a zonei re#iu%ul ?idric este nepercolativ0

te%peraturile sunt %ai ridicate. ro$ilul cernozio%ului este spălat

11


12/225

de săruri solubile dar nu !i de carbonai0 care sunt prezente în tot

pro$ilul0 încep*nd cu orizontul super$icial. Cernozio%ul este

carbonatic. artea de %i'loc a zonei se caracterizează prin re#i%de u%iditate periodic percolativ. artea de sus a pro$ilului este

lipsită de carbonai0 însă orizontul < este carbonatic0 cernozio%ul

este tipic.

(a contactul cernozio%urilor cu solurile cenu!ii sub păduri

de ste'ar se $or%ează un subtip de tranziie ar#ilo=iluvial. ear#ile teriare cernozio%ul se deosebe!te prin caractere vertice

8orizontul


13/225

carbonai. Ca re#ulă0 prezena carbonailor se începe ceva %ai 'os

de li%ita in$erioară a orizontului


14/225

Cernozio%urile constituie solul principal !i preponderent a

$ondului a#ricol. 5le predo%ină în asola%ente0 plantaii viti=

po%icule0 %asivele de pă!uni 8cernozio%urile erodate9. (ucrareasiste%atică duce la distructurarea0 de?u%i$icarea !i tasarea solului

în stratul arabil0 pe versani activează eroziunea de supra$aă !i

liniară. Cernozio%urile predo%ină !i în $ondul iri#aional.

Clasa solurilor li$o0or!e este reprezentată de rendzine !ivertisoluri0 $or%area cărora se datore!te in$luenei predo%inante a

proprietăilor rocilor %aterne ; calcarelor0 %arnelor !i ar#ilelor

#rele. Co%ponena !i particularităile acestor roci %odi$ică

direcia !i re#i%urile pedo#enetice zonale0 auto%or$e.

Rend'inele se $or%ează pe calcare0 %arne !i ar#ile%arnoase0 at*t sub in$luena asociaiilor ierboase de stepă0 c*t !i

de pădure. rocesele pedo#enetice se produc doar în stratul alterat

de la supra$aa rocilor calcaroase sau pe ar#ile %arnoase. ro$ilul

solurilor rendzinice este de tipul C0 ca re#ulă $ără orizontul de

tranziie


15/225

super$icial0 care prezintă solul ca atare0 este intensiv ?u%i$icat0

levi#at cu o structură #răunoasă bine pronunată.

#endzinele tipice se $or%ează pe rocile calcaroase încondiii de stepă. 5le sunt %ai bo#ate în ?u%us ca cele

precedente0 %ai puin pro$unde0 bine structurate0 carbonatice0

deseori sc?eletice.

#endzinele marnoae au $ost stabilite recent sub păduri de

$a# în partea de nord=vest a Codrilor. 5le s=au $or%at pe ni!tear#ile %arnoase0 carbonatice. 7eoarece rocile nu sunt sc?eletice0

solurile pot $i nu%ite pseudorendzine. 5le se caracterizează cu un

orizont ?u%i$icat0 care brusc trece în roca ; ar#ilă carbonatică.

Rendzinele sunt răsp*ndite $ra#%entar pe st*ncele

calcaroase0 pe %alurile abrupte a istrului0 Ciu#urului0 parial alRăutului !i altor r*uri. &n a#ricultură se $olosesc $oarte rar0

preponderent ca pă!uni.

Ver$isolurile se $or%ează în condiiile de stepă !i silvostepă0

sub ve#etaie ierboasă pe roci ar#iloase #rele 8cu coninut %are de

ar#ilă $ină9. rocesele pedo#enetice sunt condiionate de proprietăile speci$ice ale acestor roci0 care în stare u%edă

#on$lează0 în stare uscată crapă. Soli$icarea se produce doar în

stratul super$icial. Solul ?u%i$icat pătrunde în ad*nci%e î%preună

cu apa0 prin crăpături. st$el solul prezintă un strat a%estecat0 de

culoare cenu!ie înc?isă0 uneori cu nuane verzui0 cu o structură

1:


16/225

bul#ăroasă %are0 cu $ee de alunecare 8sliYensaide9. ro$ilul slab

se di$ereniază în orizonturi. ertisolurile se divizează în subtipuri

; %olic !i ocric.$ertiolurile molice se $or%ează în condiii de stepă0

orizontul av*nd ?u%i$icare relativ o%o#enă !i ele%ente de

structură %ică. Spre deosebire de cernozio%urile vertice

vertisolurile %olice sunt lipsite de structura #răunoasă0 sunt %ai

co%pacte !i %ai slab ?u%i$icate.$ertiolurile ocrice se $or%ează în antura'ul pădurilor0 în

poieni sub ve#etaie ierboasă. Se deosebesc prin ?u%i$icare slabă0

culoare cenu!ie=#ălbuie0 neo%o#enă0 structură bul#ăroasă %are0

cu $ee de alunecare. rizontul < este co%pact0 cenu!iu=verziu0

dur.ertisolurile0 în %a'oritate0 au $ost valori$icate !i se $olosesc

în a#ricultură în co%un cu cernozio%urile vertice.

Clasa solurilor )idro0or!e include solurile cernozio%oide0

%ocirlele !i solurile turboase0 $or%area cărora este condiionată deecesul de u%ezeală.

Solurile "erno'io0oide se $or%ează în condiii de stepă !i

silvostepă pe terenurile unde periodic sau per%anent persistă un

surplus de u%ezeală 8in$luena apei $reatice9. ro$ilul acestor

soluri se caracterizează prin orizontul bine ?u%i$icat !i

16


17/225

structurat. rizontul < are caracter ?idric condiionat de p*nza

capilară sau nivelul ridicat al apelor $reatice. Se divizează în două

subtipuri ; levi#ate !i tipice.Solurile cernoziomoide levigate sunt per%anent sau periodic

u%ede în partea de 'os a pro$ilului 8nivelul apei $reatice ; 1 ;

/ c%9 !i spălate de carbonai.

Solurile cernoziomoide tipice conin carbonai 8$ac

e$ervescenă9 în orizontul


18/225

%ocirlele turbice ; se deosebesc prin prezena în pro$il 8ca

re#ulă în


19/225

rezena a conduce la $or%area ?u%atului de a0 care0 spre

deosebire de ?u%atul de Ca0 este %ai solubil !i %ai ca$eniu.

Structura devine bul#ăroasă sau colu%nară. ro$ilul soloneuluiconstă din orizontul cu caracter solodizat ; cenu!iu desc?is0

la%elar0 pudrat cu Si/ !i < soloneizat0 natric=iluvial0 colu%nar.

-rosi%ea pro$ilului 8X


20/225

Clasa solurilor dina0o0or!e include solurile $or%area

cărora este în dina%ică. 5le se $or%ează în depresiuni sub

in$luena proceselor deluviale !i aluviale0 $oarte rar coluviale sau pe pante în rezultatul trans$or%ării te?no#enetice a înveli!ului de

sol iniial. &n aceste soluri nu se evideniază orizonturi #enetice0

pro$ilul lor $iind supus în dina%ică di$eritor procese naturale sau

te?nolo#ice.

Solurile delu2iale se $or%ează la baza versanilor !i în văi pe contul parcelelor de sol neselectate0 transportate de torenii de

scur#ere. ro$ilul solurilor deluviale constă din straturi de %aterial

soli$icat 8?u%i$icat0 structurizat90 %ai %ult sau %ai puin

trans$or%at de procesele pedo#enetice actuale locale. ceste

soluri sunt $oarte pro$unde0 ?u%i$icate !i bine structurate. Soluriledeluviale în dependenă de caracterul %aterialului iniial pot $i

%olice sau ocrice.

Solurile deluviale molice se $or%ează în văi !i la baza

versanilor ocupai de cernozio%uri.

Solurile deluviale ocrice se $or%ează pe contul solurilor brune !i cenu!ii0 răsp*ndite pe teritoriul bazinului ?idro#ra$ic.

Solurile deluviale posedă un potenial înalt de

productivitate0 însă $olosirea lor este li%itată de pericolul

inundaiilor !i a viiturilor. ro$ilul acestor soluri se a$lă în

dina%ică !i cre!te pe contul depunerilor deluviale recente.

/


21/225

Solurile alu2iale sunt cele %ai tinere !i se $or%ează în

luncile r*urilor pe depunerile aluviale recente. 5le se divizează în

subtipuri ; %olice0 strati$icate0 ?idrice0 vertice !i turbice.Solurile aluviale molice ocupă cele %ai bine drenate teritorii

ale luncilor. 5le sunt relativ %ai v*rstnice. e#etaia ?idro$ilă

treptat se înlocuie!te cu cea zonală de stepă sau de pădure.

Solurile în partea superioară a pro$ilului sunt ?u%i$icate !i

structurate0 aici practic nu se evideniază straturi aluviale.Solurile aluviale tratificate sunt cele %ai tinere !i de $apt

prezintă depozite de aluviuni conte%porane slab soli$icate.

Solurile aluviale hidrice ocupă niveluri 'oase0 a$l*ndu=se

per%anent sau periodic sub in$luena apelor $reatice.

Solurile aluviale vertice se $or%ează pe aluviunile ar#iloase0#rele. u o culoare cenu!ie=verzuie0 în stare u%edă sunt #on$late0

în stare uscată prin crăpături se divizează în blocuri dure.

Solurile aluviale turbice se $or%ează în depresiuni0 în

condiii anaerobe0 condiionate de sta#narea apei. &n pro$il se

evideniază straturi turbice.Solurile aluviale pot $i salinizate0 soloneizate0 #leizate.

ceste caractere se evideniază la nivel de #en.

roprietăile !i potenialul productiv al solurilor aluviale

sunt $oarte di$erite. alori$icarea !i $olosirea lor necesită

intervenii a%eliorative speci$ice.

/1


22/225

&n clasa solurilor dina%o%or$e se includ di$erite soluri

trans$or%ate în %od te?no#enic0 în cazurile c*nd construcia

%or$olo#ică a pro$ilului nu per%ite atribuirea lor la nivel de tip#enetic natural.

Solurile an$ropi"e prezintă a%estecuri de orizonturi de sol

sau sol cu roca %aternă. Se $or%ează în procesul e$ectuării

te?nolo#iilor de nivelare !i des$undare a solurilor puin pro$unde0

de terasare a pantelor0 de replantare a terenurilor etc.Solurile antropice molice se $or%ează în rezultatul

trans$or%ării te?no#enice pe terenurile cu înveli!ul iniial

cernozio%ic.

Solurile antropice ocrice se $or%ează în zonele răsp*ndirii

!i pe contul trans$or%ării te?no#enice a solurilor cenu!ii !i brune.Te?nolo#iile de trans$or%are te?no#enică sunt condiionate

de proprietăile iniiale ale solurilor0 care de $apt apreciază !i

posibilităile de $olosire.

//


23/225


24/225

I REGIONAREA 4EDOGEOGRAFIC5Răsp*ndirea teritorială a solurilor0 #eo#ra$ia lor poate $i

redată prin ?ările solurilor0 la di$erite scări de proporii0 sau prin

re#ionare. )ările solurilor evideniază arealele $iecărei unităi

taono%ice de sol la scara de proporii %ică 811.:.0

11..9 ; unităile superioare 8tip0 subtip90 la scările %i'locii

81":. ; 1/.9 ; p*nă la nivel de #en0 pe ?ările detaliate

811.0 1:.9 ; toate nivelurile taono%ice. Re#ionarea

pedolo#ică 8pedo#eo#ra$ică0 a#ropedolo#ică0 ecopedolo#ică9 are

ca scop evidenierea terenurilor sau re#iunilor0 care se deosebesc

prin caracterul #eneral al înveli!ului de sol ; predo%inarea unor tipuri sau subtipuri zonale 8auto%or$e90 le#ităile eta'ării

altitudionale0 caracterul răsp*ndirii solurilor intrazonale etc.

Re#ionarea pedolo#ică este necesară !i serve!te ca bază

pentru e$ectuarea altor re#ionări speciale 8pedoa%eliorative0

a#roecolo#ice etc.90 pentru di$erite #eneralizări bio#eo#ra$ice.)ările re#ionării pot $i utilizate în scopuri practice la di$erite

niveluri de or#anizare a econo%iei0 a di$eritor ra%uri !i do%enii

de activitate0 care $olosesc solul în calitate de %i'loc de producie

sau în alte scopuri.


25/225

I.I UNIT5ŢILE TA6ONOMICE

Unităile de bază a re#ionării solurilor sunt zona !i raionul.

7in punct de vedere !tiini$ic este necesar !i i%portant ca

orice re#iune să $ie apreciată !i încadrată în siste%ul a%plu de

unităi taono%ice. &n %ulte cazuri prezintă interes nu nu%ai

particularităile solurilor ci !i speci$icul înveli!ului de sol a

terenului. 7e aceia apare necesitatea de a evidenia anu%ite

provincii în cadrul zonei0 raioane în cadrul districtului sau c?iar

%icroraioane cu condiii naturale deosebite de cele încon'urătoare

în cadrul raionului. u $iecare zonă se î%parte în provincii0 nu

$iecare provincie în districte etc. ceasta depinde de #radul de

o%o#enitate a teritoriului !i de co%ponena unităii taono%ice.

&n procesul derulării re#ionării au $ost $or%ulate

ur%ătoarele de$iniii a unităilor pedo=#eo#ra$ice.

Zona ; este arealul răsp*ndirii predo%inante a tipului

zonal 8auto%or$9 de sol !i a altor soluri zonale !i intrazonale care

îl însoesc.

5ste necesar de %enionat0 că varianta de$iniiei care

include în co%ponena zonei nu%ai un tip zonal de sol

8FGHI\]]G=^\G^AN_OH\B`G\ ANG]OAGIN]O\ 0 1D6/E

7icionar0 1D""90 nu este corectă deoarece în cadrul unităilor

/4


26/225


27/225

subzone0 a provinciilor ; subprovincii0 în raioane ; subraioane.

ceste subunităi se evideniază pe baza anu%itor particularităi

locale0 care sunt $oarte #reu sau c?iar i%posibil de prevăzut înde$iniii.

&n s$*r!it0 c*t de detaliată nu=ar $i re#ionarea solurilor0 sunt

cazuri c*nd !i în cadrul raioanelor0 !i c?iar subraioanelor se

evideniază terenuri relativ %ici 8cu supra$aa de circa c*teva %ii

de ?a90 condiiile naturale !i înveli!ul de sol a cărora0 nu nu%ai cănu se încadrează în de$iniia unităii respective0 dar se deosebesc

esenial0 uneori contrast. se%enea terenuri se evideniază în

calitate de %icroraioane 8@AB0 1D>9.

Microraionul prezintă o %ică parte a unui raion0 înveli!ul

de sol !i alte condiii naturale a căruia0 se deosebesc esenial de$onul încon'urător datorită unor particularităi locale 8@AB0 1D>E

Ursu0 1DD:9.

st$el în cadrul raionului latoului de ord se evideniază

anu%ite areale de rendzine $or%ate pe %asive de calcar. ceste

terenuri ocupă doar c*teva procente din supra$aa raionuluirespectiv0 dar nici într=un caz nu pot $i i#norate la realizarea

re#ionării0 deoarece particularităile lor dictează o atitudine

specială din orice punct de vedere.

Spre deosebire de celelalte unităi0 raioanele nu se

divizează în între#i%e în %icroraioane. Metoda %icroraionării

/6


28/225

constă în evidenierea unor terenuri0 nu%ai în cazurile concrete0 în

cadrul acelor raioane0 unde se %ani$estă ase%enea eveni%ente0

contraste %ediului încon'urător.7eci0 dacă %etoda principală a re#ionării constă în

divizarea unităilor de #rad superior în unităi in$erioare 8zona în

provincii0 provincia în districte0 districtul în raioane90

%icroraionarea se reduce la evidenierea terenurilor cu condiii

speci$ice. st$el raioanele pedolo#ice în %a'oritate ră%*n cele %aiin$erioare !i %ai o%o#ene unităi taono%ice0 !i nu%ai în cadrul

unora din ele se evideniază subraione sau %icroraioane.

re#ionare pedo#eo#ra$ică actuală se bazează pe un

volu% considerabil de in$or%aie despre înveli!ul de sol !i alte

condiii naturale a terenului. (i%itele $iecărei unităi taono%ice pot $i trasate cu precizie0 $olosind ?ările de sol la scara de

proporie adecvată.

entru $olosirea c*t %ai a%plă !i %ai %ultilaterală a

re#ionării0 o i%portană deosebită o are caracterizarea co%pleă a

înveli!ului de sol !i a altor condiii naturale a teritoriilor unităilor taono%ice. entru acest scop se $olosesc indicii condiiilor

cli%atice 8su%a precipitaiilor anuale !i a perioadei de ve#etaie0

te%peratura %edie anuală0 su%a te%peraturilor active 1fC0

coe$icientul u%idităii !.a.90 a relie$ului 8altitudinea %ai%ă !i

%edie0 di%ensiunile0 supra$eele !i epoziia versanilor0 a rocilor

/"


29/225

8supra$ee ocupate de ar#ile0 luturi0 loessuri0 luturi nisipoase0

calcare0 aluviuni !.a.90 co%ponena înveli!ului de sol 8supra$eele

ocupate de di$erite soluri9. Teritoriul Republicii Moldova con$or%re#ionării se î%parte în trei zone de sol0 > districte0 14 raioane

8?arta0 tab. 19. &n cadrul raioanelor se evideniază > subraioane !i

> de %icroraioane care0 după anu%ite criterii pot $i unite în zece

#rupe ecopedolo#ice 8@AB0 1D>9.

/>


30/225

7ar$a. Raioanele !i subraioanele pedo#eo#ra$ice.

/D


31/225

Ta1elul 8. Raioanele !i subraioanele pedo#eo#ra$ice.

9 Denu0irea raionului #i su1raionului

Supra!a&a $o$al%

0ii )a 3 dinsupra!a&a&%rii

1.Raionul solurilor cenu!ii0 cernozio%urilorar#iloiluviale !i levi#ate a silvostepeiodi!ului de ord

/D01 >06

/.Raionul cernozio%urilor tipice !i levi#ate asilvostepei 7ealurilor rutului Mi'lociu

1:10: 40:

3Raionul cernozio%urilor tipice a StepeiC*%piei 40D /0:

3cSubraionul cernozio%urilor tipice slab?u%i$ere !i carbonatice a Stepei teraselerrutului Mi'lociu

::0" 106

4Raionul cernozio%urilor levi#ate0 tipice !isolurilor cenu!ii a Silvostepei 7ealurilorSorocii

D106 /0"

:Raionul cernozio%urilor levi#ate0ar#iloiluviale !i solurilor cenu!ii a Silvostepei7ealurilor Rezinei

/610 "0"

6Raionul cernozio%urilor tipice !i carbonaticea Stepei C*%piei istrului Mi'lociu

13"0 401

"Raionul solurilor brune !i cenu!ii a ădurilorodi!ului Codrilor

10 30

>Raionul solurilor cenu!ii !i cernozio%urilorlevi#ate a Silvostepei Colinelor Codrilor /6D06 >0

DRaionul cernozio%urilor levi#ate0 tipice !isolurilor cenu!ii a Silvostepei 7ealurilor Sud=5stice a Codrilor

11D0 30:

1Raionul cernozio%urilor tipice !i levi#ate aSilvostepei 7ealurilor peri$eriei estice aCodrilor

:603 10"

11Raionul cernozio%urilor tipice slab ?u%i$ere!i levi#ate a Silvostepei ero$ite a C*%piei deSud

3"30/ 110

3


32/225

11aSubraionul cernozio%urilor tipice slab?u%i$ere !i carbonatice a Stepei teraselor

istrului"0 /01

1/Raionul cernozio%urilor levi#ate !i tipice aSilvostepei 7ealurilor Ti#?eciului 660D /0

13Raionul cernozio%urilor tipice slab?u%i$ere!i carbonatice a Stepei C*%pieiSudbasarabene

3:404 10:

13aSubraionul cernozio%urilor carbonatice !isolurilor aluviale a ăii rutului ,n$erior

1"/0/ :01

13bSubraionul cernozio%urilor carbonatice aStepei C*%piei 7unărene

>103 /04

13cSubraionul cernozio%urilor carbonatice !isolurilor aluviale a ăii istrului ,n$erior :40: 106

14Raionul cernozio%urilor carbonatice !i tipiceslab ?u%i$ere a Stepei C*%piei istrului,n$erior

1"10D :01

31


33/225

II. 4ARTICULARIT5ŢILE REGIONALE AUNIT5ŢILOR 4EDOGEOGRAFICE

II.I ZONA SILVOSTEPEI DE NORD

artea de nord a Moldovei în inte#ru aparine zonei de

Silvostepă 5st=5uropene. ceastă zonă se deli%itează de parteacentrală ; Codrii0 prin alea Răutului de gos0 Ciulucului Mic apoi

$rontiera în direcia sud=vest a'un#e la rut prin valea rîuleului

7elia. Zona include odi!ul de ord0 7ealurile rutului Mi'lociu

!i renistrene. ceste re#iuni deluroase încon'oară C*%pia


34/225

ocupate de păduri ; #orunete0 ste'ări!uri0 cărpineturi0 sub

corona%entul cărora pe rocile sar%aiene ar#iloase0 lutoase !i

luto=nisipoase s=au $or%at solurile cenu!ii tipice !i %olice0 subve#etaia pa'i!telor ; cernozio%urile ar#iloiluviale.

7e pe cul%ele dealurilor0 în anu%ite condiii0 pădurile au

cobor*t pe versani0 ocup*nd poziiile %ai u%brite0 %ai u%ede0 !i

parial ; în luncile r*urilor. &n ase%enea cazuri sub ste'ări!uri se

$or%ează cernozio%uri ar#iloiluviale sau levi#ate0 pe depozitecalcaroase ; rendzinele0 în lunci ; solurile aluviale %olice 8sub

plopi!uri !i sălci!uri ; aluviale ?idrice9.

Sub ve#etaia ierboasă a pa'i!telor !i pratostepelor pe

rocile ar#iloase !i ar#ilolutoase s=au $or%at cernozio%urile

levi#ate !i tipice %oderat ?u%i$ere. e terasele in$erioare ar*urilor !i terenurile cu altitudini adecvate0 pe depozitele

loessoidale0 sub in$luena ve#etaiei stepelor propriu=zise de păiu!=

ne#ară s=au $or%at cernozio%urile tipice slab ?u%i$ere !i

carbonatice. rezena acestor soluri în antura'ul silvostepei este

condiionată de $eno%enul invaziei. &n unele cazuricernozio%urile carbonatice se înt*lnesc pe versani la altitudini0

care depă!esc nivelurile teraselor in$erioare.

33


35/225

Ta1elul +. ara%etrii relie$ului raioanelor !i subraioanelor pedo#eo#ra$ice a zonei Silvostepei de ord

Raion:su1raion

Denu0irea;Al$i$udinea: 0 Luni0ea

0edie a2ersan&ilor: 0

Supra!a&a $erenurilor =1: 1D > :: 3 1 :

4Raionul silvostepei 7ealurilorSorocii

34" 3 16=/4 1>1 ": 4 3" 1: >

:Raionul silvostepei 7ealurilorRezinei

33> 1/ 16=/4 1D> 1 3 4: 1: 1

6 Raionul stepei C*%piei istrului Mi'lociu /"4 3 1/=// 14/ 3 : 3 1 1h&n continuare denu%irile unităilor pedo#eo#ra$ice vor $i redate în varianta succintă 8$ără denu%irea solurilor9

34


36/225

Ta1elul . Rocile parentale 89 a raioanelor !i subraioanelor zonei Silvostepei de ord

Raion:su1raion

Arilerele

Arilelu$oase

Lu$uri loessoideNisipurilu$oase

Cal"areDepuneriledelu2iale si

alu2ialeariloase nisipoase

1 30: >/04 :0 10D 0D 103 :0/ "0/ 4/03 /D0D 40: 0> 101 140/

3 "0 ":01 >01 101 103 0D 60:3a 1D06 6>0 /0: 0D 103 0: D0/3b 60> ":0: /03 30: 10 0/ 10"3c 1604 1104 4>01 1/0D = = 110/4 40" :601 1D03 110> 104 30 30": /06 3"0> D30> 1>0 601 /0: D0/6 404 3"0> />0" 1>0> >0D 601 :06

3:


37/225

Ta1elul B. Condiiile cli%atice a raioanelor !i subraioanelor zonei Silvostepei de ord 8datele %edii%ultianuale9

Raion:su1raion

Te0pera$ura: @C Dura$aperioadei

!%r% >n)e&uri:


38/225

Ta1elul . Supra$eele solurilor raioanelor !i subraioanelor zonei Silvostepei de ord

Rai ?on:su1?raion

Supra?!a&a:

0oide:0o"irle #idelu2iale

Solurialu2ialeal1i"e #i

$ipi"e0oli"e

ariloilu2i?ale

le2ia$e$ipi"e

0odera$)u0i!ere

$ipi"e sla1)u0i!ere

Car1ona?$i"e

ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha ' ha '1 /4>06 /303 D04 3"04 1:0 410/ 1606 4>03 1D04 1606 60" 601 /0D 0> 03 101 04 30" 10: 4:0: 1> :0> /03 >06 30: D0/ 30"

/ 1310 /0: 10D :0" 404 10/ "0> 110 >04 //0/ 160D 601 40" 10D 104 103 10 106 10/ 3604 /> >04 604 :0" 404 1> 14

3 /6D0" 3"0 130" "606 />04 410: 1:04 140> :0: 40> 10> /0D 101 ::04 /1 1/03 406 13 40> 11 40/

3a :>0 04 0" 1104 1D06 "01 1/0/ /0 304 603 10D 03 06 1"0: 3 :0: D04 403 "0: 30/ :06

3b "60: 06 0> 0D 10/ 103 10" 306 40" 160/ /10/ 60/ >01 :01 606 10" /0/ 0/ 03 /"06 36 303 403 604 >04 304 404

3c :106 0/ 03 0/ 03 10" 303 1304 /60 /06 :01 101 /01 1>03 36 "0> 1: 103 /0: : D0"

4 "D0 :01 60: 103 130 D0 1104 110D 1:0 10" >0> /0D 30" 30 30> 0/ 03 0/ 03 /10D /> 30> 40> /0" 304 1 103

: /360> 14 :0D 301 1/0" /0/ >0: /:0/ 10" "0 40" 606 /0> 110D :0 10/ 0: 604 /0" >101 34 4 10" 1/ 40D 13 :0"

6 1:>0 10 06 /03 10: 1/0: "0D 1D01 1/0 /40 1:0/ 4/0 /606 101 0" 10: 60" 340/ /1 03 0/ :0D 30" :01 30/

" 13D0/ 4:0: 30: >:04 60: >404 60: 1:01 110: 1>0D 130D 1140D >0> >401 604 >401 604 /:0> /0 33> /6 :10/ 30D 6 40: " :03

3"


39/225

Spectrul zonal al înveli!ului de sol include solurile cenu!ii

albice ; cenu!ii tipice ; cenu!ii %olice ; cernozio%uri

ar#iloiluviale ; cernozio%uri levi#ate ; cernozio%uri tipice%oderat ?u%i$ere 8tab. :9. &n această ordine sunt răsp*ndite

solurile în direcia nord=sud 8zonalitatea orizontală9 !i de sus în 'os

8le#itatea eta'ării sau di$erenierei altitudionale9.

&n dependenă de co%ponena !i structura spectrului zonal

al înveli!ului de sol0 condiionat de particularităile relie$ului0cli%ei0 ve#etaiei spontane în cadrul zonei de silvostepă se

evideniază 3 districte 1 ; silvostepa propriu=zisă0 care ocupă

re#iunile deluroase cu soluri cenu!ii0 cernozio%uri ar#iloiluviale

!i levi#ateE / ; pratostepa0 care ocupă C*%pia ondulată a :E .30

1D>6E jLNB kGHI0 1D>DE Ursu0 1DDD9.

3>


40/225


41/225


42/225

Fo$o 8.8. (ac $or%at în depresiune carstică

&n ulti%ele decenii su%a precipitailor s=a %ărit0 %edia

anuală crescînd de la ::1 %% 8kANIGH]O` kG `LOQN0 1D6>90

p*nă la 6106%%. 87e#radarea solurilor0 /9.

Con$or% re#ionării #eobotanice odi!ul de ord după T.

-?eide%an coincide cu districtul du%brăvilor aride cu cire!

8\\QN]0 1D6490 după . ndreev ; cu subdistrictul silvostepei

Ro%ancăui 8j]A\\I0 1D:"9. -?. ostolac?e 81DD:9 atribuie

acest raion districtului pădurilor de ste'ar cu cire! 8raionul 69 din

nordul Moldovei0 în cadrul căruia evideniază %icroraionul 81/9

du%brăvilor cu %esteacăn Roso!eni. (u*nd în consideraie

co%ponena înveli!ului de sol consideră%0 că din punct de vedere

#eobotanic raionul prezintă o re#iune de silvostepă propriu=zisă.

41


43/225

ădurile ; du%brăvile cu cire!i 8$oto 1./9 în prezent 8!i în trecut9

ocupă poziiile predo%inante unde sunt răsp*ndite solurile cenu!ii

tipice 8sub du%brăvile cu %esteacăn ; posibil cenu!ii albice9 !icenu!ii %olice. e teritoriile0 cu altitudini %ai 'oase de /4 ; /:

%0 precu% !i pe versanii0 care predo%ină în relie$0 sunt răsp*ndite

cernozio%uri ar#iloiluviale 8care se înt*lnesc !i s=au $or%at sub

păduri ; du%brăvi cu covor înc?e#at de ierburi90 cernozio%urile

levi#ate !i tipice %oderat ?u%i$ere0 care s=au $or%at ca re#ulă subve#etaie ierboasă a pa'i!telor %ezo$ite sau pratostepelor

8Q\]w`0 @AB0 1D:"E @AB0 1D>E Ak\]O`GI0 @AB0 1D>:9.

Toc%ai ase%enea î%binare a pădurilor cu ve#etaia ierboasă

caracterizează silvostepa. Cul%ele !i st*ncile calcaroase 8$oto

1.301.490 precu% !i %alurile abrupte calcaroase a r*uleelor suntocupate de $or%aiuni ve#etale pietro$ite 8ostolac?e0 1DD:9 sub

covorul cărora s=au $or%at rendzinele preponderent sc?eletice

8Ursu0 1DDDa9.

&n cadrul raionului pedo#eo#ra$ic odi!ul Silvostepei de

ord solurile cenu!ii se evideniază în zece %asive 8cu supra$aatotală 6." ?a90 iar rendzinele $or%ează trei %icroraioane ;

3" ?a 8@AB01D>E Ak\]O`GI0 @AB0 1D>:90 %a'oritatea

teritoriului $iind ocupat de cernozio%uri 813 ?a9. Solurile

cenu!ii ocupă /40 rendzinele = /0:0 cernozio%urile ; 410/.

e $onul solurilor cenu!ii !i cernozio%urilor $ra#%entar sunt

4/


44/225

răsp*ndite soluri cernozio%oide0 %ocirle 8[GLQ\`O0 1D669 în

văi ; soluri deluviale 8în total >6 ?a ; 30:9. Solurile aluviale

ocupă D/ ?a 830"9 în luncile r*urilor. e versani ; :> ?asunt a$ectate de alunecări !i ravene.

Fo$o 8.+. 7u%bravă cu cire!i pe sol cenu!iu tipic

43


45/225

Fo$o 8.. e#etaie pietro$ită pe rendzine

Fo$o 8.B. ădure de ste'ar pe versantul nordic al cul%ei de calcar

44


46/225

&n decursul ulti%ilor 3 de ani supra$aa solurilor erodate

s=a %a'orat. 7acă în anul 1D6 supra$aa totală a solurilor erodate

constituia 3".6 ?a în a. / ; 4:.: ?a.&n acela!i ti%p au $ost e$ectuate lucrări a%eliorative ;

desecarea %ocirlelor 8$oto 1.:90 solurilor deluviale ?idrice.

Fo$o 8.. Mocirlă desecată prin drena' tubular inc?is

&n ulti%ul deceniu0 după re$or%a $unciară s=a redus

supra$aa plantaiilor %ultianuale0 au $ost de$ri!ate !i continuă

de$ri!area %ultor %asive de livezi0 $*!iilor $orestiere. &n decursul

des$ă!urării pro#ra%ului ă%*nt locuitorii localităilor rurale au

devenit deinători al cotelor valorice0 $ostele #ospodării a#ricole

8col?ozuri9 au $ost deviate0 unele trans$or%*ndu=se în asociaii de

4:


47/225

#ospodării ărăne!ti0 societăi pe aciuni etc. rocesul de

reor#anizare a $ondului $unciar0 $or%area di$eritor asociaii !i alte

$or%e de $olosire colectivă a terenurilor a#ricole continuă.Condiiile naturale a raionului sunt $avorabile pentru s$ecla de

za?ăr0 cereale0 culturi $ura'ere 8inclusiv tri$oiul90 le#u%inoase0

culturi po%icole. #ricultura0 po%icultura0 le#u%icultura0

zoote?nia prezintă ra%urile principale a econo%iei0 e$iciena

cărora depinde de productivitatea solurilor. &nsă starea actuală aînveli!ului de sol0 privind %odul de $olosire a $ondului a#ricol !i

dina%ica proceselor de#radaionale0 necesită o altă atitudine.

Condiiile naturale a odi!ului de ord se caracterizează cu un

cli%at relativ stabil în co%paraie cu alte re#iuni. Re#i%ul

precipitaiilor este în #enere $avorabil0 secetele sunt rare0 perioadele secetoase relativ scurte. Te%peraturile sunt ceva %ai

'oase0 su%a te%peraturilor e$iciente eclud cultivarea în %asă a

soiurilor europene a viei=de=vie0 a piersicului !i caisului. &n cadrul

raionului relativ slab activează procesele de eroziune at*t liniară

8de ad*nci%e90 c*t !i de supra$aă. uin sunt răsp*ndite !ialunecările de teren. 7ar totu!i0 pe versani sunt necesare %ăsuri

preventive antierozionale. &n pri%ul r*nd trebuie să $ie eclusă

lucrarea pantelor din deal la vale. e pantele lun#i culturile

pră!itoare necesită să se alterneze cu culturi se%ănate co%pact0

46


48/225

sau cel puin cu $*!ii ; bu$er. 2ra#%entele versanilor potenial

predispuse !i de'a a$ectate de alunecări necesită să $ie î%pădurite.

proble%ă speci$ică re#ională constituie surplusul deu%iditate a solurilor. Construcia #eolo#ică a odi!ului0 în deosebi

partea centrală !i nord=vestică0 re#i%ul ?idrolo#ic0 se

caracterizează cu nivelul ridicat al apelor $reatice. 5le

condiionează $or%area solurilor cernozio%oide !i a %ocirlelor.

e alte terenuri nivelul apelor $reatice cre!te periodic0 a'un#*ndorizonturile in$erioare a solurilor cenu!ii !i c?iar al

cernozio%urilor ar#iloiluviale !i levi#ate. &n scopul re#lării

re#i%urilor !i nivelului apelor $reatice în cadrul raionului au $ost

construite siste%e de desecare0 preponderent prin drena' tubular

înc?is. Tetura ar#iloasă !i luto=ar#iloasă a solurilor condiioneazăreinerea apei la supra$aa solului în deosebi pri%ăvara0 c*nd

evaporaia este redusă. 7in această cauză lucrarea solurilor pe

unele %asive nu poate $i e$ectuată la ti%p. Reinerea apei se

produce în cadrul arealelor solurilor ?idro%or$e0 sau în depresiuni

slab pronunate în relie$. se%enea areale necesită să $ieevideniate0 carto#ra$iate !i luate în consideraie la plani$icarea

asola%entelor !i a%plasarea culturilor. 5le pot $i însă%*nate cu

ierburi 8tri$oi0 lucernă9 sau cu culturi0 care pot $i se%ănate %ai

t*rziu. roble%ele prote'ării solurilor necesită să $ie luate în

consideraie la etapa or#anizării teritoriului0 plani$icării !i

4"


49/225

i%ple%entării asola%entelor0 %etodelor de prelucrare a solurilor0

$itote?niilor. (a re#larea scur#erilor super$iciale va contribui

î%pădurirea %alurilor r*urilor !i zonelor de protecie.ctual%ente în solurile $olosite în a#ricultură s=a creat un

bilan ne#ativ al ?u%usului0 care prezintă principalul potenial

ener#etic !i productiv al solului. 7in an în an se reduc rezervele de

ele%ente nutritive ; azot0 $os$or0 potasiu.

rocesele pedo#enetice conte%porane care se produc însol0 nu sunt în stare să recupereze desco%punerea s=au

%ineralizarea ?u%usului0 etra#erea !i eli%inarea cu recolta a

ele%entelor bio$ile.


50/225

+. Raionul Sil2os$epei Deluroase a 4ru$ului Mi(lo"u

artea sud=vestică a odi!ului de ord contactează cu altăre#iune de silvostepă0 situată în partea st*n#ă a bazinului rutului

Mi'lociu 8$oto /.19. Spre est acest raion contactează cu C*%pia


51/225

co%unelor 0 ăstase01D3"0 mGI0 1D60

1D6DE ANIH`0 \AO]N0 mGI0 1D"6.0 @AB0 1D>EAk\]]O`GI0 @AB0 1D>:E Ursu0 vercenco0 1DDD0 1DDDa9 cest

$eno%en #eo%or$olo#ic0 %enionat încă de 7i%itrie Cante%ir

Centu% Montineli 8N]\QOA01D"39 prezintă o a#lo%eraie de

di$erite $or%e pozitive de relie$0 cu altitudini absolute p*nă la 114

%. 8Movila i#anului9 ; %ovile0 valuri ridicate ; i#laie0 tu%uli0care se alternează cu depresiuni. ceastă $or%aiune ori#inală0 de

$apt unicală prezintă o re#iune tipică de alunecări de teren

8ăstase0 1D3"9. alurile !i rupturile provenite de alunecări

repetate au $ost ulterior preparate de apele r*ului0 scur#eri

super$iciale0 denudaie !i eroziune. &n rezultat pe o supra$aă deaproi%ativ 16 ?a.0 în partea st*n#ă a ăii rutului s=a $or%at

un relie$ speci$ic0 o $or%aiune #eo%or$olo#ică ori#inală ; Suta

de Movile 8$oto /.49.

:


52/225

Fo$o +.8. Silvostepa deluroasă a rutului %i'lociu

Fo$o +.+. Cul%e de calcar ; %alul st*n# al r. Ca%enca

:1


53/225

Fo$o +.. )aldă de %oluză

Fo$o +.B. Suta de %ovile

:/


54/225


55/225


56/225

&n lunca rutului s=a păstrat pe o supra$aă de peste 3 %ii

?a ve#etaia naturală ; păduri de luncă 8zăvoaie9. e baza

ocolurilor silvice ?a. 8ostolac?e0 1DD:9. Supra$aa luncii cu ecepia

rezervaiei ădurea 7o%nească în %a'oritate a $ost supusă

di$eritori lucrări de a%eliorare0 ve#etaia naturală distrusă0 $iindînlocuită cu culturi a#ricole. &n ulti%ii ani supra$eele arabile s=au

redus %asivele parial drenate lăsate p*rloa#ă sau trans$or%ate în

pă!uni puin productive.

Teritoriul rezervaiei Suta de %ovile este parial

valori$icat ; preponderent supra$eele dintre a!a nu%itele%ovile0 ulti%ele $iind ocupate de $or%aiuni de stepă ; ne#ară=

bărboasă0 de#radate în rezultatul pă!unatului.

&nveli!ul de sol al raionului în partea deluroasă a

silvostepei este reprezentat preponderent de cernozio%uri tipice

%oderat ?u%i$ere 8peste //90 levi#ate 8>049 !i ar#iloiluviale

::


57/225

8"0>9. e cul%ele dealurilor sub in$luena pădurilor

8ste'ări!urilor9 s=au $or%at soluri cenu!ii tipice 8/9 !i %olice

84049. e terasele rutului 8OO0 NqO]GIOH0 1D619 suntrăsp*ndite cernozio%uri tipice slab ?u%i$ere 840"9 !i carbonatice

81049. &n cadrul arealelor solurilor zonale sunt răsp*ndite

$ra#%entar soloneuri0 solonceacuri0 soluri cernozio%oide0

%ocirle 8tab.:9. Cernozio%urile a%plasate pe pante sunt supuse

eroziunii de supra$aă !i liniare. Supra$aă solurilor erodate înulti%ele decenii s=a %a'orat preponderent pe contul solurilor slab

erodate0 evident %a'or*ndu=se cota solurilor %oderat erodate.

Solurile erodate predo%ină pe teritoriul Suta de %ovile0

depresiunile dintre $or%ele pozitive a relie$ului $iind ocupate de

soluri deluviale !i %ocirle 8Ursu0 vercenco0 1DDD0 1DDDa9. Cele%ai 'oase depresiuni periodic sau per%anent sunt acoperite cu

apă.

&nveli!ul de sol pe unii versani este a$ectat de alunecări de

teren 8>04 %ii ?a9. e ase%enea terenuri s=au $or%at co%plee

%ozaice de soluri zonale distruse0 soluri cernozio%oide !i pete de%ocirle0 a%estecate cu $ra#%ente de roci parentale. lunecările de

teren devin active periodic0 în dependenă de re#i%ul

?idro#eolo#ic.

Un interes deosebit prezintă solurile luncii rutului. ici în

cadrul ădurii 7o%ne!ti sub di$erite $or%aiuni ve#etale s=au

:6


58/225

$or%at !i s=au păstrat în stare vir#ină di$erite subtipuri de soluri

aluviale. Sub ste'ări!urile naturale0 a%plasate pe sectoare bine

drenate0 s=au $or%at soluri aluviale %olice. se%enea soluri se$or%ează !i sub plopi!uri. Construcia %or$olo#ică !i co%ponena

c?i%ică a solurilor %olice se asea%ănă cernozio%urilor tipice

8Ursu0 vercenco0 1DDD9. 2iind valori$icate solurile în scurt ti%p

pierd această ase%ănareE se reduce coninutul de ?u%us0 se

distru#e structura #răunoasă. &n luncă predo%ină solurile aluvialestrati$icate0 care se $or%ează sub di$erite $or%aiuni ve#etale0

co%ponena $loristică a cărora depinde de re#i%ul de u%iditate.

e sectoarele %ai puin drenate sunt răsp*ndite soluri aluviale

?idrice în depresiuni ; turbice0 deseori #leizate. e terenurile

valori$icate predo%ină solurile strati$icate0 pe alocuri salinizatesau soloneizate 8KNL\IN]H`0 KG^GA]0 y^0 1D6>9.

&n partea de ord a raionului0 unde în văile Ciu#urului !i

Ca%encii apar la supra$aă straturile calcaroase0 se înt*lnesc

$ra#%ente de soluri lito%or$e ; rendzine sc?eletice.

Starea actuală a înveli!ului de sol pe teritoriul raionuluinecesită sc?i%barea atitudinei deinătorilor de pă%*nt $aă de

această bo#ăie naturală. &n ulti%ele decenii supra$aa solurilor

erodate s=a %a'orat cu aproi%ativ 1: %ii ?a. !i con$or%

Cadastrului 8/190 la s$*r!itul anului / depă!e!te 36 %ii ?a

8tab. :9. cest $apt arată că eroziunea de supra$aă activează în

:"


59/225

lipsa totală a %ăsurilor antierozionale. Re$or%a $unciară s=a soldat

cu divizarea terenurilor. &n %ulte cazuri loturile individuale au $ost

croite din deal la vale0 în aceia!i direcie se e$ectuează lucrareasolurilor. u $ost ni%icite %ulte $*!ii antierozionale0 nu se

realizează %ăsurile a#rote?nice de co%batere a eroziunii.

5ste strict necesară or#anizarea antierozională a terenurilor

a#ricole0 orientată spre crearea posibilităilor de i%ple%entare a

di$eritor %ăsuri de di%inuare a eroziunii. &n această direcie suntreale !i necesare i%ple%entarea asola%entelor speciale

antierozionale 87e#radarea solurilor0 /90 cultivarea pe pante a

culturilor în $*!ii 8AG{O0 /190 realizarea altor %asuri

$itoa%eleorative !i ?idrote?nice.

(a a%eliorarea stării ecolo#ice în cadrul raionului vacontribui %a'orarea supra$eelor plantaiilor silvice0 în special pe

versanii a$ectai de alunecări de teren0 pe pantele abrupte cu

soluri sc?eletice.

atitudine speci$ică necesită teritoriul $eno%enului

#eo%or$olo#ic unic ; Suta de Movile. entru conservareaacestui obiect0 este necesară %odi$icarea statului actual de arie

prote'ată0 evident nee$icientă0 în rezervaie de stat cu ecluderea

lucrării solurilor.

proble%ă ecolo#ică co%plicată prezintă lunca rutului.

e sectorul


60/225

starea actuală a înveli!ului de sol este deplorabilă. 7upă

construirea bara'ului Coste!ti=St*nca s=a %odi$icat re#i%ul

?idrolo#ic a solurilor aluviale.%eliorarea terenurilor valoi$icate din lunca rutului

necesită elaborarea unui proiect special. 2olosirea în continuare a

solurilor aluviale $ără un siste% a%eleorativ bine ar#u%entat va

conduce la de#radarea în continuare a înveli!ului de sol0 la

soloneizarea !i salinizarea solurilor.&n #enere0 #radul de valori$icare a înveli!ului de sol este

etre% de %are0 iar $olosirea solurilor puin e$icientă. Redresarea

situaiei necesită elaborarea unui siste% re#ional de %ăsuri de

ordin strate#ic 8crearea carcasei ecolo#ice0 %odi$icarea raportului

dintre ecosiste%ele naturale0 plantaiile %ultianuale !iasola%entele de c*%p9.

:D


61/225

. Raionul S$epei C0piei %l&ilor

odi!ul de ord $oarte lent spre sud trece în C*%piavăluroasă 8$oto 3.19 ; Stepa


62/225

7elia !i terasele rutului. ici altitudinile sunt %ai 'oase 81/=

/49 relie$ul slab $ra#%entat 8tab. /9.

Fo$o .8. C*%pia


63/225

Stratul superior al apelor $reatice pe alocuri este aproape

de supra$aă0 ceea ce conduce la $or%area solurilor cernozio%oide

?idro%or$e0 a %ocirlelor0 izvoarelor de coastă. &n valea r*uleuluiCăinari0 stratul acvi$er $oarte abundent aprovizionează o serie de

izvoare la baza versantului 8$oto 3.39.

Fo$o .+. Straturi de calcar la baza versantului drept al r. Căinari

6/


64/225

Fo$o :. ,zvoarele în valea Căinarului.

Condiiile cli%atice a raionului pot $i caracterizate cu

datele staiunii ?idro%eteorolo#ice ăli !i a posturilor utine!ti !i

2lore!ti. Te%peratura %edie anuală constituie >0" ; >06fC0 adică

cu 1fC %ai %are dec*t pe odi!ul de ord. Su%a anuală a

precipitaiilor constituie 44: ; 4>4 %% inclusiv 3:D ; 3>3 %% în perioada caldă 8aprilie ; noie%brie9 !i doar D3 ; D6 %% în

perioada rece 8dece%brie ; %artie9. Con$or% calculelor recente0

87e#radarea solurilor0 /90 su%a anuală a precipitaiilor în or.

%%0 ceea ce este cu 3 %% %ai puin ca la

C?i!inău 8:3403 %%9 !i doar cu 4 %% %ai %ult ca la Co%rat

63


65/225


66/225

&n stepa :69. 7ocuceaev consideră acest raion tipic=cernozio%ic

8PG`HN\I0 1D9. Cernozio%urile stepei / O A.9e cul%ele înăli%ilor Rădoaia0 Ciutule!ti s=au păstrat %ici

loturi de păduri0 preponderent ste'ări!uri pe solurile cenu!ii tipice

!i %olice0 cernozio%uri ar#iloiluviale 8@AB0 1D>E Ak\]O`GI0

@AB0 1D>:9.

&n cadrul cernozio%urilor tipice !i levi#ate $ra#%entar suntrăsp*ndite soluri cernozio%oide !i %ocirle0 în cazurile prezenei

apelor $reatice %ineralizate ; solonceacuri !i soluri salinizate

8tab.:9.

Un co%ponent speci$ic a înveli!ului de sol a Stepei


67/225

rendzinele 8LNOQOA0 1D"D9. ariabilitatea solurilor0 care s=au

$or%at în luncile r*urilor au $ost caracterizate în %ultiple

publicaii 8KG^GA]0 1D61E FGJQGI0 KG^GA]0 1D6/Ey\QOAGI‚O. 1D6>E €O^0 1D">E 1D>1 O A.9.

Stepa 9.

&n cadrul raionului 8$ără subraioane9 cernozio%urile tipice

ocupă peste 4: dintre care aproi%ativ 3 %oderat !i 1:

slab ?u%i$ere. Cernozio%urile levi#ate sunt răsp*ndite pe cul%ele predo%inante ocup*nd 14 din supra$aa totală.

Cernozio%urile carbonatice ocupă :0:0 solurile

?alo%or$e ; soloneurile !i solonceacurile ; 10>. Solurile

?idro%or$e sunt răsp*ndite $ra#%entar pe $onul cernozio%urilor !i

în pările superioare a văilor. &n co%un cu solurile deluviale eleocupă aproi%ativ :. Solurile aluviale ocupă peste 40

%a'oritatea $iind răsp*ndite în lunca Răutului 8$oto 30490 Cuboltei

!i Căinarului.

66


68/225

Fo$o .B. lbia îndi#uită a Răutului

Relie$ul slab accidentat !i predo%inarea cernozio%urilor

tipice !i levi#ate au condiionat valori$icarea etre%ală a

teritoriului raionului. 7atorită valori$icării totale a

cernozio%urilor0 a%eliorării solurilor aluviale !i cernozio%oide0

soloneurilor !i %ocirlelor0 teritoriul raionului a devenit un %asiva#ricol enor%0 întretăiat doar de văi în#uste. ersanii slab

înclinai au lun#i%ea : ; " %. Supra$eele cu înclinaia p*nă

la /f ocupă : din teritoriu0 cu / ; 6f ; 4 8tab. /9. !a dar

D din supra$aa totală a raionului are înclinaie slabă !i

%oderată. Cu toate că terenul este total%ente valori$icat0

6"


69/225

eroziunea este relativ slab dezvoltată. Supra$aa solurilor %oderat

!i puternic erodate ocupă doar /. &n ulti%ii 4 de ani supra$aa

totală a solurilor erodate s=a %a'orat doar cu 6 ?a. Supra$eelea$ectate de alunecări de teren nu depă!esc : din teritoriu. Mai

puin de / în total ocupă soloneurile0 solonceacurile !i solurile

salinizate. este 1 ocupă solurile calcaroase ; rendzinele

sc?eletice 8tab.:9.

a. Subraionul Stepei Deluroase a Ciulucului se

deosebe!te prin caracterul relie$ului care este %ai $ra#%entat0

altitudinea absolută a'un#e la 3: % 8$oto 3.:9. Supra$eele relativ

plane 8 ; /f9 ocupă 30 %oderat înclinate 8/ ; 6f9 ; 4:. &n

ase%enea condiii solurile erodate predo%ină pe versani !i

supra$aa lor în ulti%ele decenii s=a %a'orat si%itor 8cu 6 ?a9.

lunecările de teren a$ectează aproi%ativ 1 din teritoriu.

Caracterul speci$ic al înveli!ului de sol este condiionat de

răsp*ndirea soloneurilor0 cernozio%urilor soloneizate !i a

solurilor salinitizate. &n total ele ocupă aproi%ativ 11 dinsupra$aa subraionului 8tab. :9. Soloneurile sunt răsp*ndite în

$or%ă de areale relativ %ici 8$oto 3.690 care contactează cu

cernozio%uri soloneizate0 salinizate. &n ase%enea co%plee

deseori sunt prezentate soluri cernozio%oide !i %ocirle.

6>


70/225

Fo$o .. 7ealul Ciulucului

Fo$o .-. Supra$aa soloneului

6D


71/225

1. Subraionul Deluros al Soloneţului se deosebe!te prin

construcia #eo%or$olo#ică0 relie$ul accidentat !i prezena pe

înăli%ile predo%inante a pădurilor0 preponderent ste'ări!urilor0ceea ce redă aparena sau caracterul de silvostepă 8$oto 3.>9.

Fo$o .. ădurea Rădoaia

&n co%ponena înveli!ului de sol predo%ină

cernozio%urile tipice 8/19 $or%ate în condiiile de protostepă.

e cul%ele dealurilor sunt răsp*ndite solurile cenu!ii 8tipice !i

%olice9 cernozio%urile ar#iloiluviale !i levi#ate0 care în co%un

ocupă aproi%ativ 6.

"


72/225

e versani 8cu lun#i%ea peste 1 %9 predo%ină

cernozio%urile erodate0 supra$aa cărora în ulti%ele decenii s=a

%ărit considerabil a'un#*nd la 3601 8tab.:9.

". Subraionul Teraselor Prutului Mijlociu poate $i

atribuit stepei ero$ite. ltitudinile relativ 'oase 8> ; 1: ; %edia

1D %90 relie$ul slab accidentat 8supra$eele cu înclinaia ; /f

ocupă ::9 !i predo%inarea cernozio%urilor tipice slab ?u%i$ere

8/69 !i carbonatice 8:019 deosebesc acest teritoriu de stepa

C*%piei


73/225

Cu toate acestea starea actuală a înveli!ului de sol !i în

acest raion cu condiii relativ $avorabile ră%*ne în#ri'orătoare.

&n scopul a%eliorării situaiei %enionă% necesitateacreării carcasei naturale0 a sc?eletului verde0 care ar sta la baza

restabilirii ec?ilibrului ecolo#ic. cest raion0 practic lipsit de

%asive $orestiere naturale0 după ni%icirea $*!iilor de protecie0

ră%*ne desc?is în $aa v*nturilor !i ar!iilor care %a'orează

evaporaia !i înrăutăesc re#i%urile de u%ezeală.&n#ri'orător este bilanul ne#ativ al coninutului de ?u%us

!i a ele%entelor nutritive în solurile valori$icate. &n condiiile de

criză econo%ică0 de scu%pete a în#ră!ă%intelor %inerale0 rolul

decisiv revine asola%entelor cu co%ponena ierburilor perene !i

ad%inistrării c?ibzuite a în#ră!ă%intelor locale 87e#radareasolurilor0 /9.

&n subraionul stepei Ciulucului o atitudine deosebită

necesită solurile soloneizate0 care în %a'oritate au $ost de'a

a%eliorate prin tratarea cu #?ips. roductivitatea lor poate $i

%a'orată nu%ai cu cantităi considerabile de #unoi de #ra'd. &nscopul a%eliorării în continuare a soloneurilor poate $i $olosit

nă%olul de de$ecaie0 care se acu%ulează la $abricile de prelucrare

a s$eclei de za?ăr !i di$eritor reziduuri or#anice 8%eliorarea

solurilor0 /:9.

"/


74/225

roble%a prote'ării antierozionale a solurilor este actuală

pe toată supra$aa raionului dar în deosebi în subraioanele

dealurilor Soloneului !i teraselor rutului %i'lociu. Terenurileasociaiilor !i tuturor deinătorilor de pă%*nt necesită să $ie cît

%ai cur*nd or#anizate antierozional. 7in siste%ele re#ionale

antierozionale u!or !i $ără c?eltuieli pot $i aplicate %ăsurile

a#rote?nice 8aratul $ără cor%oană0 brăzduirea întreruptă0

scari$icarea0 $isurarea etc.9 cultura în $*!ii0 $*!ii înelenite0 de protecie etc. 8AG{O0 /1E 5roziunea solurilor0 /:9. rice

obstacol te%porar sau peren0 din pă%*nt sau ve#etaie0 va reduce

scur#erea super$icială0 dezvoltarea eroziunei. %ăsură strate#ică

în prote'area solurilor !i stabilizarea ec?ilibrului ecolo#ic constă

în etra#erea din $ondul arabil a solurilor puternic erodate !iînelenirea lor cu ecluderea te%porară a pă!unatului 8Ursu0

/49.

"3


75/225

B. Raionul Si2os$epei dealurilor Soro"ii

&ntre li%ita de est a Stepei 9. alea istrului este di$erităE pe alocuri

av*nd %alul drept abrupt !i înalt iar dealun#ul %eandrelor s=au

$or%at terase 'oase înclinate slab spre albie. nu%e pe teritoriulacestui raion0 în valea istrului apare la supra$aă $unda%entul

%asiv=cristalin preca%brian 8#ranite0 #resii0 #abronorite9 !i

di$erite roci de v*rsta silurului 8#resii0 calcare90 carbonului

8nisipuri0 cretă etc9 !i al 8ANO^AN_O0 1D649. &n calitate de roci

parentale servesc ar#ile sar%aiene0 pe alocuri nisipuri $ine !i

"4


76/225


77/225


78/225

Ta1elul -. ,ndicii cli%atici

S$a&iuneaAl$i$udinea: 0

SolulTe0pera$ura0edie anual%

@H

Su0a $e0pera$urilor0ai sus de @H

Con$inui$a$eaperioadei !%r%

>n)e&uri


79/225

Con$or% datelor %ultianuale te%peratura %edie anuală pe

terasa superioară a istrului la altitudinea 16 ; 1> % constituie

>04f pe cea 'oasă 86 %9 ; D0/f C0 continuitatea perioadei $ără

în#?euri este cu trei zile %ai %are0 su%a te%peraturilor :f cu

/f %ai %ică0 /f ; cu 3"f 8kANIGH]O` kG `LOQN0 1D6:9.

(ipsesc datele despre su%a precipitaiilor pentru staiunea Soroca

de 'os. 7i$erena condiiilor cli%atice la di$erite nivelurialtitudionale contribuie la di$erenierea sau eta'area intrazonală a

solurilor.

Con$or% re#ionărilor #eobotanice teritoriul raionului este

inclus în subdistrictul silvostepei Soroca 8j]A\\I0 1D:"90

districtul du%brăvilor aride cu cire! ; ordul Moldovei8\\QN]0 1D>690 districtul pădurilor de #orun cu carpen de pe

odi!ul istrului 8ostolac?e0 1DD:9.

e terenurile predo%inante ; cul%ele dealurilor au $ost

răsp*ndite co%unităile de #orun cu carpen0 după co%ponena

$loristică !i structură0 ase%ănătoare cu pădurile Codrilor. e pările in$erioare a versanilor0 unde sunt răsp*ndite di$erite

subtipuri de cernozio%0 probabil predo%inau pa'i!ti0 pratostepe !i

c?iar stepe de păiu!=ne#ară 8pe terasele in$erioare9. 2ra#%ente de

ve#etaie ierboasă de stepă s=au păstrat pe terenurile a$ectate de

eroziune liniară !i alunecări. e %alul istrului s=au %ai păstrat

">


80/225

păduri !i co%unităi ierboase pietro$ite 8$oto 4.39.

Fo$o B.. e#etaie pietro$ită pe %alul drept al istrului

eo%o#enitatea condiiilor naturale a structurii #eolo#ice

rocilor parentale0 relie$ului0 cli%ei !i ve#etaiei spontane a

contribuit la $or%area unui înveli! de sol co%plicat !i pestri

8tab.:9. e cul%ele dealurilor0 sub #oruni!uri s=au $or%at soluri

"D


81/225

cenu!ii0 pe pante !i terase di$erite subtipuri de cernozio% 8@AB0

1D60 1D61N0 1D61b9.

Răsp*ndirea #eo#ra$ică a solurilor este condiionată dele#itatea di$erenierii sau eta'ării altitudionale. Cercetările

e$ectuate pe un topose#%ent au stabilit prezenta a două subtipuri

de sol cenu!iu !i patru de cernozio% pe o distană de aproi%ativ

16 Y% între altitudinile : ; 3 %. Solurile cenu!ii sunt

răsp*ndite între li%itele altitudionale 3: !i />: % 8aa ; /D: %90cernozio%urile silvostepice 8ar#iloiluviale0 levi#ate !i tipice

%oderat ?u%i$ere9 între />: !i 16 %0 cernozio%urile slab

?u%i$ere între 16 !i 1 % 8aa ; 14: %90 iar cernozio%urile

carbonatice între :: !i 1 % 8aa ; > %9. Solurile cenu!ii 8tipice

!i %olice90 cernozio%urile ar#iloiluviale0 levi#ate !i tipice suntcaracteristice re#iunii de silvostepă. Cernozio%urile tipice slab

?u%i$ere !i carbonatice care s=au $or%at pe terasele in$erioare a

istrului0 sunt cele %ai tinere soluri zonale. 5le prezintă o invazie

8Ak\]O`GI0 1D6"90 o intercalare a Stepei ero$ite de Sud0

dealun#ul $luviului. Totodată %enionă%0 că pe terasele in$erioarecondiiile se deosebesc de cele predo%inante0 $iind %ai ero$ite.

!adar0 prezena cernozio%urilor tipice slab ?u%i$ere !i

carbonatice sunt condiionate nu nu%ai de altitudine ci !i de

condiiile0 co%ponena $or%aiunilor ve#etaiei spontane0 de

>


82/225

v*rsta relativ t*nără a teraselor !i luturilor loessoide pe care s=au

$or%at aceste soluri.

e rocile calcaroase !i straturile alterate0 sub co%unităilede ve#etaie pietro$ită = le%noasă !i ierboasă s=au $or%at rendzine

sc?eletice 8$oto 4.490 pe straturile de ar#ilă $ină ; vertisoluri !i

cernozio%uri vertice 8@AB0 1D61b9. &n cadrul cernozio%urilor0

$ra#%entar sunt răsp*ndite di$erite soluri ?idro%or$e

8cernozio%oide0 %ocirle9 !i ?alo%or$e 8soloneuri0 solonceacuri9.e pante solurile sunt a$ectate de eroziune de supra$aă0 %ai rar de

ad*nci%e !i alunecări de teren. &n ulti%ele decenii s=a produs o

evidentă activizare a eroziunii de supra$aă. Con$or% calculelor

8Cadastrul0 /19 supra$aa solurilor erodate în perioada dintre

1D6=/ sa %a'orat de la D p*nă la // ?a0 ceea ceconstituie aproape 3 din supra$aa totală a raionului. C?iar dacă

ad%ite% unele neeactităi a ?ărilor !i %etodelor de calculare0

ase%enea cre!tere a supra$eelor erodate este în#ri'orătoare !i

înaintează pe pri%ul plan proble%a prote'ării antierozionale a

solurilor. ,ntensivitatea eroziunii liniare 8$oto 4.:9 în cadrulraionului este %oderată. (un#i%ea ravenelor constituie 1:

%ƒY%/0 supra$aa lor 01 ; 0: ?aƒY%/. 2iecare ravenă cre!te anual

cu 106=0> % 8GLG„`0 1D>69. &n lipsa posibilităii lic?idării

ravenelor0 eistă %etode si%ple de stopare a cre!terii lor0 care u!or

pot $i i%ple%entate 8Ursu0 vercenco0 Marcov0 /19.

>1


83/225

2ra#%entarea $ondului $unciar în rezultatul re$or%ei !i realizării

pro#ra%ului ă%*nt în anii 1DD/ ; /0 a%plasarea

nead%isibilă a loturilor !i parcelelor individuale dealun#ul pantelor0 au creat condiii $avorabile de dezvoltare a eroziunii0

ceea ce se petrece în lipsa totală a %ăsurilor antierozionale.

Fo$o B.B. Rendzine tipice pe calcare

>/


84/225

Fo$o B.. Ravene pe versanii 7ealurilor Sorocii.

Cu toate că datele %edii a supra$eelor cu di$erită înclinaie

precu% !i lun#i%ea pantelor nu se deosebesc radical decaracteristica relie$ului altor raioane0 8tab./9 în unele %icroraioane

8e%ireuca0 5#oreni9 lun#i%ea versanilor depă!e!te 1/ ; 1>

%0 supra$eele ocupate de soluri cu co%ponena #ranulo%etrică

luto=nisipoasă ; peste 13 8Ak\]O`GI0 @AB0 1D6:9 ceea ce

$avorizează dezvoltarea eroziunei. 7in aceste considerente0or#anizarea terenurilor a#ricole necesită să $ie bazată nu pe criterii

#enerale ci pe particularităile concrete a relie$ului !i înveli!ului

de sol a $iecărei co%uni0 $iecărui %asiv $unciar. 5istă necesitatea

restabilirii s=au creării unei noi reele $orestiere de protecie

antierozională0 cultivarea culturilor în $*!ii0 re#larea pă!unatului

>3


85/225

pe pante0 înelenirea solurilor puternic erodate !i î%pădurirea

terenurilor a$ectate de alunecări.

7e?u%i$icarea continuă a stratului arabil condiioneazăi%perativul ad%inistrării c?ibzuite a în#ră!ă%intelor locale0

di$eritor de!euri or#anice0 i%ple%entării asola%entelor cu

participarea ierburilor perene0 în deosebi a lucernei.

>4


86/225

. Raionul Sil2os$epei dealurilor Re'inei

Teritoriul raionului este bine deter%inat $iind încadrat întreRăut !i istru spre sud de dealurile Sorocii. &n di$erite re#ionări

#eo%or$olo#ice raionul este evideniat sub denu%irea 7ealurile

renistrene 8GAq]GI0 1D61. )arta $izico=#eo#ra$ică0 1DD49

Codrii Rezinei 8mGI0 1D:90 odi!ul istrului 8tlas0 //E

tlas0 /:9. ceastă re#iune #eo%or$olo#ică se caracterizează cuun relie$ $ra#%entat. Cul%ele dealurilor depă!esc altitudinea 3

% 8%ai%a 33>%90 dar predo%ină înăli%ile 16 ; /4%. artea

estică a raionului este întretăiată de văile r*uleelor Cu!nirca0

Ciorna0 Rezina în %a'oritate în $or%ă de canioane cu %alurile

abrupte 8$oto :.190 calcaroase. Malul istrului este la $el abrupt0întretăiat de ravene !i văi scurte. artea de vest este întretăiată de

o serie de r*ulee ; a$luenii de st*n#a a Răutului ; 7obru!a0

Se#ala0 Co#îlnic0 7ra#?inici . ăile acestor r*ulee sunt %ai lar#i0

versanii %ai lun#i !i puin înclinai. (un#i%ea %edie a

versanilor dealurilor Rezinei este aproi%ativ 1 %0 uniia'un#*nd la / % !i c?iar />%. Supra$eele relativ plane 8=

/f9 ocupă doar 3 din teritoriul raionului. redo%ină 84:9

supra$eele cu înclinaia /=6f0 1 ocupă pantele abrupte 1f.

Rocile #eolo#ice care apar la supra$aă aparin depozitelor

sar%aiene0 $iind prezentate de di$erite calcare0 ar#ile0 nisipuri $ine

>:


87/225

acoperite de straturi alterate0 preponderent luto=ar#iloase sau

ar#ilo=lutoase. e terase !i pările in$erioare a unor versani cu

înclinaii slabe sunt răsp*ndite luturi loessoide 8peste 3 dinsupra$aă9. (uturi nisipoase !i nisipuri $ine sunt răsp*ndite pe

unele cul%e de dealuri 8peste 69. Malurile abrupte a văilor

dez#olesc depozitele sar%aiene de calcar. este 1 din

supra$aă ocupă rocile sedi%entare recente ; deluviale !i aluviale0

depuse în văi !i lunci 8tab. 39.

Fo$o .8. Can…onul r. Ciorna.

Condiiile cli%atice sunt ase%ănătoare celor de pe

dealurile Sorocii0 cu deosebirile condiionate de relie$. bservaii

cli%atice pe teritoriul raionului au $ost e$ectuate de posturile

>6


88/225

Cucuruzeni 8kANIGH]O` kG `LOQN0 1D6:90 Rezina

8kANIGH]O` kG `LOQN0 1D6>9. Con$or% calculelor te%peratura

%edie anuală constituie >06 ; Df0 continuitatea perioadei $ără

în#?euri 1> zile0 su%a precipitaiilor ; 4"3 ; 4>6 %%0 8tab. 49.

&nveli!ul de sol este co%plicat !i %ozaic. e teritoriul

raionului se înt*lnesc aproape toate tipurile !i subtipurile de sol0

răsp*ndite pe teritoriul ării cu ecepia solurilor brune !i turboase.

Cul%ele dealurilor în intervalul altitudinilor 34>=/4 % sunt

ocupate de soluri cenu!ii 8albice0 tipice !i %olice90 care

contactează cu cernozio%uri ar#iloiluviale0 $or%ate sub păduri cu

înveli! ierbos 8@AB0 KG^GA]0 1D639. 7ealurile cu altitudini %ai

'oase de /: %0 precu% !i terasele istrului !i Răutului0 pările

in$erioare a versanilor sunt ocupate de cernozio%uri levi#ate !i

tipice 8@AB0 1D649.

Solurile cenu!ii !i cernozio%urile tipice pentru pri%a dată

au $ost studiate !i %enionate de . 7ocuceaev 8PG`HN\I0 1>>39.

&n vara anului 1>"" . 7ocuceaev0 în cadrul epediiei or#anizate

în scopul studierii cernozio%ului0 traversează istru !i înapropierea co%unei epada pe un teren vir#in absolut plan0

care cel puin o sută de ani nu era lucrat a realizat un pro$il

pedolo#ic. -rosi%ea solului era D/ c%0 coninutul de ?u%us în

stratul superior ; :0"1> . cest sol a $ost apreciat de 7ocuceaev

ca cernozio% tipic de pri%a cate#orie 8PG`HN\I0 1>>39. roba

>"


89/225

de sol colectată din pro$ilul %enionat 7ocuceaev a inclus=o în

colecia sa care a $ost de%onstrată la di$erite epoziii Moscova0

1>>/E aris0 1>>DE Cica#o0 1>D3 8Ak\]O`GI0 1D6"9. &n 1D6 peacela!i teren0 de'a valori$icat !i lucrat în decurs de peste 6 de ani0

cercetarea pro$ilului pedolo#ic a stabilit ur%ătoarele #rosi%ea

cernozio%ului 8X"" 8@AB0 1D649.&n anul /3 în probele colectate din cernozio%ul de la epada coninutul de

?u%us constituia de'a 30/ ; 303 8Ursu0 vercenco0 Marcov0

/49. !a dar în rezultatul lucrării siste%atice în decurs de 13

de ani coninutul de ?u%us în partea superioară a pro$ilului !i

conco%itent rezervele de ?u%us s=au redus cu aproi%ativ 4.&ntr=o pădure situată la sud de Cu?ure!ti 7ocuceaev a

cercetat un sol cenu!iu0 în orizontul superior al căruia coninutul

de ?u%us a constituit aproi%ativ D. cest $apt a trezit

nedu%erirea lui 7ocuceaev care a %enionat că valori$icarea

acestor soluri 8spre deosebire de cernozio%uri9 destul de repedeconduce la reducerea coninutului de ?u%us0 distru#erea structurii

devenind cenu!ii sau c?iar cenu!ii desc?ise 8PG`HN\I0 1>>39.

Solurile cenu!ii din Codrii Rezinei se deosebesc prin

caracterul pronunat al orizonturilor eluviale0 #radul redus de

saturaie în baze !i reacia acidă0 în deosebi solurile cenu!ii albice.

>>


90/225

Cernozio%urile ar#iloiluviale0 levi#ate !i tipice %oderat ?u%i$ere

8neerodate9 ocupă peste /: din supra$aa raionului 8tab.:9.

proi%ativ 3 ocupă cernozio%urile tipice slab ?u%i$ere !i : ; cernozio%urile carbonatice0 care ocupă pările in$erioare a

versanilor sudici !i terasele tinere 8preponderent în valea

Răutului9. e pantele abrupte a canioanelor !i %alul istrului pe

rocile calcaroase s=au $or%at rendzine sc?eletice.

(unca Răutului de la Căzăne!ti p*nă la r?ei prezintă unteritoriu plan0 cu lăi%ea de la / p*nă la 4 Y%. &nveli!ul de sol este

$oarte co%plicat0 $iind reprezentat nu nu%ai de di$erite unităi

taono%ice de soluri aluviale dar !i de co%plee de soluri

?alo%or$e 8•\BN`GI0 1D:"E KG^GA]0 1D61E FGJQGI0

KG^GA]0 1D6/E OAG‚`N0 1D"3E NB\I0 1D"3E €O^0 1D">01D>19.

>D


91/225

Fo$o .+. Codrii Rezinei.

Fo$o .. Terasa înaltă a istrului cu cernozio% tipic 8s. epada9

D


92/225

e versani0 at*t cernozio%urile c*t !i solurile cenu!ii sunt

a$ectate de eroziune. Supra$aa totală a solurilor erodate în ulti%ii

4 de ani aproape s=a dublat %a'or*ndu=se de la 4/06 %ii ?a p*năla >101 %ii ?a 8Cadastrul0 /19. &n lipsa %ăsurilor antierozionale

eroziunea solurilor pro#resează. 7ez%e%brarea terenurilor

a#ricole cu $or%e liniare de eroziune 8o#a!e0 ravene9 a a'uns la

3 ; : % pe Y%/0 supra$aa ravenelor la 0: ; 1 ?a la Y%/.

Ravenele a$ectează preponderent versanii cu lun#i%ea : ; :

% ; 3 !i : ; 1 % ; :0:0 cu înclinaia 4 ; >f 8>: 9

orientai spre S 8449 !i 83D9. Cre!terea ravenelor în

lun#i%e a'un#e la 1 % anual0 %edia $iind de 064 % 8GLG„`0

1D>69.

v*nd în vedere condiiile cli%atice0 teritoriul raionului nu

este inclus în zona viticulturii. Ra%urile de bază a a#riculturi

constituie culturile de cî%p tradiionale0 inclusiv te?nice ; s$ecla

de za?ăr0 $loarea soarelui. Condiiile pedolo#ice sunt $avorabile

pentru cultivarea %asivă a carto$ului !i le#u%inoaselor 8$asole90 în

deosebi %asivele cu soluri cenu!ii lutoase !i luto=nisipoase0 caresunt %ai puin pretabile pentru #ra%inee. Teritoriul raionului la $el

are condiii $avorabile pentru po%icultură !i le#u%icultură.

&n scopul di%inuării proceselor de de#radare a solurilor

rolul decisiv aparine or#anizării antierozionale a terenurilor

a#ricole0 i%ple%entarea asola%entelor !i a %ăsurilor a#rote?nice

D1


93/225

antierozionale ca co%ponente eseniale a $itote?nielor 8AG{O

kGHI0 /1E 7e#radarea solurilor0 /19. C?iar în condiiile

parcelării $ondului $unciar sunt posibile a%plasarea !i cultivareaculturilor de=a cur%ezi!ul pantelor0 se%ănatul culturilor bu$er0

$isurarea solului0 e$ectuarea di$eritor obstacole în calea scur#erilor

super$iciale !i toreniale.

&n scopul stopării cre!terii ravenelor !i r*pelor pot $i

realizate %ăsuri si%ple !i necostisitoare ; canale !i valuri0 albii descur#ere0 debu!ee0 bara'e din di$erite %ateriale0 neapărat cu

deversoare 8Ursu0 vercenco0 Marcov0 /19. e teritoriul

raionului au $ost e$ectuate cercetări !i eperiene în scopul

desecării solurilor ?idro%or$e 8IN`0 1D""E 1D>>90 astupării

r*pelor 8$oto :.490 lic?idării carierelor 8$oto :.:9.

Fo$o .B. stuparea rîpei

D/


94/225

Fo$o .. (ic?idarea carierei

proble%ă deosebită prezintă luncile a%eliorate îndeosebi lunca Răutului în sectorul Sărăteni=r?ei 8$oto :.69. ici

în anii 6 al secolului [[ au $ost e$ectuate lucrări %asive de

re#lare a scur#erii !i desecare. &n scopul desecării albia r*ului a

$ost înlocuită cu un canal0 îndi#uit pe a%bele pări0 lunca a $ost

întretăiată de canale de desecare cu ie!ire spre albia arti$icială.

Reeaua de canale a contribuit la scăderea nivelului apelor $reatice

în luncă. Re#i%ul ?idric al solurilor aluviale a $ost %odi$icat

radical0 u%iditatea solurilor devenind dependentă de re#i%ul

precipitaiilor. roductivitatea solurilor0 $*neelor !i pă!unilor s=a

D3


95/225

redus considerabil. S=au activizat procesele de salinizare a

solurilor0 în deosebi în cazul valori$icării solurilor aluviale.

Fo$o .-. (unca Răutului !i C?eile r?eiului.

,ri#aia0 care necesita să $ie or#anizată la a doua etapă de

a%eliorare0 s=a dovedit a $i i%posibilă din cauza calităii

ne$avorabile a apelor0 at*t în r*u cît !i în lacuri. &n consecină0

solurile aluviale ne %ai $iind supuse proceselor naturale de

inundaie0 viituri sezoniere !i adoptate la re#i%ul apelor $reatice0

după re#i%ul de u%iditate care s=a creat0 se asea%ănă cu solurile

zonale. &nsă spre deosebire de cernozio%uri0 ele sunt saturate cu

săruri solubile0 conin di$erite cantităi de a.

D4


96/225

Starea actuală a solurilor aluviale din lunca Răutului !i

parial al Ciulucului !i altor a$lueni este anor%ală0 productivitatea

lor etre% de redusă. S=au %a'orat supra$eele solurilor soloneizate0 salinizate0 a soloneurilor !i solonceacurilor.

&n scopul a%eliorării înveli!ului de sol al luncilor sunt

necesare %ăsuri selective0 di$ereniate pentru $iecare sector. or $i

necesare în unele cazuri curăirea în altele lic?idarea canalelor de

desecare0 or#anizarea iri#aiei0 re#larea re#i%ului ?idric asolurilor !i a%eliorarea lor inclusiv prin %etode c?i%ice !i

$ertilizare. 5perienele e$ectuate în lunca Răutului 8•\BN`GI0

1D""0 FGHIJ KGLNIOO0 1D>6E IN`0 1D>>9 dovedesc

posibilitatea !i e$iciena di$eritor co%plee de %ăsuri a%eliorative

D:


97/225

-. Raionul S$epei C0piei Mi(lo"ii a Nis$rului

cest raion ocupă partea de nord a Transnistriei $iinda%plasat preponderent pe terasele înalte din st*n#a istrului !i

parial pe etre%ele sud=vestice a colinelor odoliei Ucrainene.

7in aceste considerente unii autori atribuie acest raion înăli%ilor

ol*no=odoliei 8Ak\]O`GI0 1D6"E OLO]`OB0 PAQ O A.0

1D">9. (a sud raionul trece în istrului in$erior pe linia ,a#orl*c =7oibani ; 7udău.

Relie$ul acestui teren este speci$ic terasele istrului sunt

întretăiate de văi cu versani abrupi al r*uleelor ; Ca%enca0

alea d*ncă0

%0 %ai%ă ; /"4 %0 %ini%ă ; 3 %. (un#i%ea %edie aversanilor este / %0 a'un#*nd p*nă la 1/ %. Terenurile plane

8=/f9 ocupă 4: 8preponderent terasele istrului90 slab înclinate

8/=6f9 = 3: din supra$ee raionuluiE partea de est0 deluroasă /

are înclinaia peste 6f 8GAq]GI0 1D61E @AB0 1D>9.

e terasele istrului sunt răsp*ndite luturi ar#iloase !i

loessoide0 suportate de prundi!uri. e cul%ele dealurilor

predo%ină ar#ile lutoase sar%aiene0 stratul super$icial alterat al

cărora serve!te în calitate de rocă parentală în procesul

pedo#enetic. Malul st*n# al istrului0 precu% !i %alurile văilor

D6


98/225

sunt abrupte !i dez#olesc structuri de calcare sar%aiene 8$oto

6.19.

Fo$o -.8. Malul st*n# al istrului

Condiiile cli%atice a raionului pot $i caracterizate prin

datele staiunilor ?idro%eteorolo#ice Ca%enca !i R*bnia0 !i a

posturilor lopi !i ăratic. Te%peratura %edie anuală este >0: ;

>06f0 a lunii ianuarie ; 8=40 =406f90 %ini%ul absolut ; =33f0 la

supra$aa solului ; =41f. Continuitatea %edie a perioadei $ără

în#?euri constituie 1": zile0 su%a te%peraturilor e$iciente 81f9

; 3:f.

D"


99/225

Su%a %edie anuală a precipitaiilor0 con$or% datelor

publicate în 1D6> constituie 44 ; 4": %%0 în perioada caldă ;

34> ; 3": %% 8kANIGH]O` kG `LOQN0 1D6>9. Calculelerecente stabilesc su%a anuală a precipitaiilor :406 %%0 cu

a%plituda 34D0: ; "6D0 %% 8PNANA0 /19. 5vaporaia

potenială depă!e!te " %%0 de$icitul de u%iditate ; peste 3

%%. Caracterul #eneral al condiiilor constă în nestabilitatea

re#i%ului de precipitaii !i a te%peraturilor în deosebi pri%ăvara!i toa%na. erioadele secetoase se alternează cu ploi abundente

care provoacă viituri !i inundaii.

Teritoriul acestui %ic raion în #enere aparine zonei de

silvostepă. . ndreev îl include în co%ponena subdistrictului

silvostepei Soroca 8j]A\\I0 1D:"9 T. -?eide%an îl evideniazăîn calitate de district de du%brăvi aride de pe %alul st*n# al

istrului 8\\QN]0 1D>69. -?. ostolac?e atribuie raionul

7istrictului de păduri de ste'ar din st*n#a istrului 8raionul "9 în

cadrul căruia evideniază subraionul 839 ve#etaiei pietro$ite

8ostolac?e0 1DD:9. v*nd în vedere co%ponena unităilor #enetice de sol0 consider că cea %ai %are parte a raionului0 care

ocupă terasele istrului p*nă la deselenire !i valori$icare prezintă

o stepă0 ase%ănătoare Stepei


100/225

constituie un district pedo#eo#ra$ic izolat în co%ponena zonei de

silvostepă .

ăduri de ste'ar s=au păstrat pe dealurile din partea de est araionului0 care prezintă li%ita sud=vestică a Silvostepei odoliei.

cest teritoriu poate $i atribuit silvostepei ca atare. &nveli!ul de

sol0 răsp*ndirea #eo#ra$ică a unităilor #enetice de sol elucidează

spectrul bio#eo#ra$ic al teritoriului 8GAq]GI0 1D:DE †]\IN0

1D6E •\BN`GI0 •OLOmO]N0 1D61E •OLOmO]N0 O]`\IOH01D619. &n partea de est a raionului pe cul%ele dealurilor !i pe unii

versani sunt răsp*ndite $ra#%entar soluri cenu!ii %olice0 $or%ate

în condiiile pădurilor de ste'ar. ceste soluri ocupă doar 06 din

supra$aa totală !i contactează cu cernozio%urile ar#ilo iluviale

8aproi%ativ 10:9 !i levi#ate 8"0D9. e altitudini %ai 'oase suntrăsp*ndite cernozio%uri tipice %oderat ?u%i$ere 81/09.

redo%ină pe teritoriul raionului cernozio%urile tipice slab

?u%i$ere !i carbonatice0 care ocupă peste : !i sunt răsp*ndite

pe terasele istrului 8Ak\]O`GI0 @AB0 1D>:9.e versanii

abrupi pe straturile calcaroase 8$oto 6.19 s=au $or%at rendzine860"90 care se alternează cu st*nci !i blocuri de calcar 8tab. :9.

Cernozio%uril

Documents

Raioanele pedogeografice