1.Terminologia partilor componente ale mobilei. Elementele. Complexe. Subansamblu. Mobila se clasific dup: stil, funcionalitate, sistemul constructiv, tipizarea elementelor i procedeul de fabricaie. Dup stil, mobilierul poate fi: mobilier de epoc (gotic, renatere), mobilier de forme contemporane, mobilier de epoc modernizat. Din punct de vedere funcional, mobilierul se grupeaz n funcie de destinaia ncperilor i destinaia pieselor de mobil. Dup destinaia ncperilor, poate fi: mobilier pentru locuine, mobilier pentru instituii social-culturale, mobilier tehnologic, mobilier pentru instituii comerciale i mobilier pentru exterior. Dup destinaia pieselor de mobil, poate fi: mobil unifuncional (pentru susinerea i depozitarea obiectelor, pentru studiu i lucru, pentru edere i repaus, pentru dormit) i mobil multifuncional (combinaii de funciuni). Din punct de vedere constructiv, poate fi: mobil format din cutii (mobil corp) i care se realizeaz din panouri pline, panouri celulare sau rame placate i mobil format din cadre care se realizeaz din cadre de lemn masiv sau cadre din lemn lamelat (mobil curbat). Dup tipizarea elementelor se distinge: mobilier cu dimensiuni netipizate, mobilier din elemente tip i mobilier de corpuri tip. Dup procedeul de fabricaie, mobilierul se clasific n: mobilier realizat prin procedee mecanice i mobilier realizat prin procedee termo-mecanice (mobilier curbat i mulat).Terminologia prilor componente ale mobilei. Produsele finite din lemn pot fi formate,din urmtoarele pri: reper simplu i reper complex, subansamblu i ansamblu.Reperul simplu este partea component cea mai simpl, rezultat prin prelucrarea lemnului masiv, stratificat, a plcilor din achii sau fibre de lemn.Reperul complex reprezint o grupare de mai multe repere simple.Subansamblul este o grupare de repere simple i repere complexe care constituie o parte distinct n faza de montare, de exemplu, corpul unui birou, corpul unui scaun, etc.Ansamblul (piesa de mobil) este o grupare de form final a mai multor subansambluri, repere complexe i repere simple. Piesele de mobilier snt formate, n general, din repere simple ca: longeron, travers, montant, lezen, legtur, bordur, sipc de acoperire, baghet, glisier, opritor i panou simplu.Longeronul este un reper simplu de legtur n sens longitudinal al ramelor sau al cadrelor.Traversa este un reper simplu de legtur n sens transversal al ramelor sau al cadrelor.Montantul este un reper simplu de legtur n sens vertical al ramelor sau al cadrelor.Lezen este un montant aplicat pe marginile panourilor ramelor sau ale unor repere cu rol de susinere, acoperire sau decorare.Legtura este un reper simplu rectiliniu sau curbiliniu, servind la consolidarea a dou repere simple sau complexe.Bordura este un reper simplu aplicat pe canturile panourilor, avnd rol de protecie i, uneori, de decorare.ipca de acoperire este un reper simplu folosit pentru acoperirea rosturilor sau a accesoriilor metalice.Bagheta este o sipc de fixare cu seciune redus utilizat, n general, pentru fixarea geamurilor i a tbliilor.Glisier este un reper simplu folosit pentru ghidarea prin alunecare a unui reper simplu sau reper complex mobil.Opritorul este un reper simplu care are rolul de a limita cursa unui reper sau a unui reper complex.Panoul simplu este un reper simplu n form de plac din panel, plci celulare, plci din achii, placaj sau plci din fibre de lemn, nefurniruit i fr borduri.Reperul complex poate fi: rama, cadrul, panourile combinate i sertarele.Rama este un reper complex de form poligonal, alctuit din dou longeroane i din dou sau mai multe traverse de aceeai grosime asamblate reciproc.Cadrul este un reper complex de form poligonal. n practic se n-tlnesc urmtoarele tipuri de cadre: centura (folosit la scaune sau mese), cadrul sptar (alctuit din picioarele din spate ale scaunelor i ale fotoliilor i legturile dintre ele).Panoul combinat este un reper complex sub form de plac alctuit dintr-un panou simplu combinat cu alte repere. Se cunosc mai multe tipuri de panouri combinate: panoul plin, rama cu tblii, rama placat, plac, plac prelungitoare, perete lateral, u, tavan, captul panoului, poli.Sertarul este un reper complex mobil (o cutie), de obicei, alctuit din cinci repere simple i care, printr-un sistem de glisare, se poate introduce sau se poate scoate dintr-un ansamblu de mobil (sertare la corpul unui birou, la corpul unui dulap).

2.Clasificarea imbinarilor de timplarie.Inadiri si incheieturi.Constructia mobilei se realizeaza prin imbinari, inadiri si incheieturi incleiate sau asamblate cu accesorii. Cele mai numeroase constructii din lemn au la baza sistemul constructive, cep si scobitura care au forme si dimensiuni diferite. Deoarece n lucrrile de dulgherie se folosesc foarte multe tipuri de mbinri, este necesar o clasificare a lor n funcie de mai multe criterii. 1. Dup rolul pe care l au n construcie, exist variantele prezentate n continuare (fig. alaturata). Innadirile sunt mbinri cu ajutorul crora se obin piese cu lungime sau lime mai mare dect a materialului lemnos disponibil, corespunztoare din punct de vedere a rezistenei nndirile pot fi de dou feluri: - nndiri n lungime (prelungiri), cnd piesele de lemn se mbin n lungime, capt la capt, prin diferite metode de asamblare, pentru a se asigura lungimea necesar diferitelor elemente de construcie;- nndire n lime, cnd piesele de lemn se mbin pe cant, paralel una fa de alta, pentru a se obine latimile necesare elementelor de construcie.Solidarizrile se folosesc pentru ntrirea pieselor din lemn (obi-nndu-se seciuni compuse din mai multe piese de lemn) i sunt necesare pentru prelucrarea unor sarcini importante, acolo unde solicitrile sunt foarte mari, in acest caz, piesele mbinate sunt tot paralele, insa se suprapun.Nodurile (sau ntlnirile) sunt mbinri cu ajutorul crora se obin legturile dintre piese. Ele pot fi de mai multe feluri: coluri, cnd piesele mbinate se opresc la locul ntlnirii (pot forma un unghi de 90 sau un unghi oarecare); ramificaii, cnd numai una dintre piesele mbinate se oprete la locul mbinrii, cealalt continundu-se in ambele sensuri; ncruciri, n cazul cnd ambele piese se continu n ambelesensuri.2. Dup mijloacele cu care se realizeaz mbinarea, exist variantele prezentate mai jos. mbinri prin tieturi sau etalri sunt cele mai folosite tipuri de mbinri, n acest caz, suprafeele pieselor care vin n contact direct se prelucreaz n diferite forme, prin tieturi, iar ntrirea mbinrilor se poate realiza cu piese auxiliare din lemn sau metal. Se ntlnesc la toate tipurile de mbinri (nndiri, solidarizri, noduri sau ntlniri).mbinri prin piese de legaturi. Piesele de legtur pot fi din lemn sau din metal, sub form de tije, pene, inele, lamele, eclise etc. Prin ele se transmit eforturile de la un element la altul, deoarece nu permit deplasri ntre elementele de lemn mbinate.mbinri prin ncleiere. Piesele se mbin prin ncleierea lor cu adezivi rezisteni la ap i solicitri.3. Dup locul de executare, mbinrile pot fi executate n ateliere sau pe antiere. Ele pot fi executate n variant demontabil sau n variant nedemontabil (fix).In cazul executrii imbinarilor din lemn, trebuie respectate cteva condiii, dup cum urmeaz; slbirea seciunii prin chertare (tiere), baterea cuielor, fixarea uruburilor sau a altor accesorii trebuie s fie minim, pentru a se asigura rezistenta necesar; mbinarea trebuie s fie uor de executat i de ntreinut; mbinrile vor fi astfel executate (mai ales n cazul solidarizrilor), nct s se evite efectele defavorabile ale umflrii i contragerii lemnului (Atenie la orientarea fibrelor!); este important ca mbinrile s nu faciliteze apariia mucegaiului (s nu permit stagnarea apei i s nu mpiedice aerisirea); n locurile expuse umezelii, se prevd guri pentru scurgerea apei, care permit i aerisirea sau uscarea natural a pieselor mbinate; trebuie s se menin n nod axialitatea eforturilor din bare (n caz contrar, apar forfecri); se vor folosi numai mbinri de acelai tip pentru transmiterea aceluiai efort; suprafeele de contact mbinate trebuie s fie netede; nndirea pieselor verticale nu va depi o treime din lungimea total a piesei, executndu-se la partea superioar a acesteia; nndirea pieselor orizontale sau oblice trebuie s fie executat n apropierea unui reazem; elementele de strngere a accesoriilor se vor monta n locuri vizibile i accesibile, pentru a putea fi revizuite periodic, evitndu-se slbirea mbinrilor ca urmare a contraciilor lemnului; lemnul nu trebuie s aib umiditate prea mare la montarea n construcie, deoarece prin uscare se contrage i scade rezistena mbinrilor;La construciile din lemn importante, detaliile de execuie (dimensiunile de tiere la chertri, mrimea ecliselor, numrul i dimensiunile cuielor, buloanelor i penelor etc.) trebuie s fie date n proiect, fiind rezultatul unor calcule de rezistent.4. Principalele tipuri de cepuri: cep drept; cep drept cu umeri rotungiti; cep drept aplicat; cep rotund aplicat; cep rotund aplicat si intreg; cep patrat; cep coada de rindunica; cep intreg-de-a intregul cu piesa; cep aplicat-este fabricat aparte chiar si din alt material; cep rotund (lungimea cepului Lc fiind aproximativ 20mm iar grosimea cepului variaza =0,30,4g; lungimea scobiturii Ls aproximativ 1112mm).5. mbinri de timplarie-nnadiri si ncheieturi. mbinare este asamblarea rigida a elementelor component ale unui sistem tehnic. Dupa sistemul de consolidare imbinarile pot fi: -nedemontabile, fara accesorii, incleiate; -demontabile, consolidate cu accesorii. Dupa forma suprafetelor imbinarii sunt: 1)imbinari la 900; 2)imbinari la 450; 3)imbinari in lungime.nndirile se practica pentru imbinarea panourilor din lemn masiv sau PAL. Cu orice imbinare in lemn trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1)asigurarea repartizarii uniforme a eforturilor in toate elementele componente ale structurii;

3.Sisteme de construcie a mobilei. Mobila se poate executa n dou sisteme de construcie: din cutii i din cadre de lemn (schelete). 1. Sistemul de construcie a mobilei din cutii- cutia este un corp geometric regulat, format din 5 sau 6 panouri ca, de exemplu, dulapul de haine, bufetul etc. Cutia poate fi construit din panouri sau din rame placate. Panourile se confecioneaz din panel, PAL, sau din plci celulare i se pot furnirui. Canturile panourilor se protejeaz cu borduri de cherestea (masive), din furnire, din materiale plastice sau din metal. Panourile pline se pot asambla prin mbinarea directa sau prin mbinarea bordurilor, ale-zenelor i a profilelor. Un exemplu de mobilier din panouri pline este dulapul (fig. ), care se poate executa n construcie fix sau demontabi-l. Principalele panouri ale unui dulap snt uile (1), pereii laterali (2, 3) i interiori (4), panoul spate (5), tavan (6) i fund (7). Pentru ui se folosesc plci din panel sau din PAL, n grosime de 16 i 19 mm. Pe marginile panoului se aplic borduri de protecie. Pereii laterali, tavanul, fundul, spatele alctuiesc cutia mobilei, care se sprijin pe un cadru (8) cu patru picioare (9). Pereilor laterali li se aplic borduri pe canturile din fa i dinspate. Montarea acestor perei se face prin asamblare cu cepuri rotunde aplicate i cu uruburi demontabile. Panourile din PAL pentru ui i pentru perei laterali snt furniruite pe o parte sau pe ambele fee, n funcie de condiiile calitative solicitate de produsul finit. Panoul de spate se poate executa din placaj sau din PFL i se fixeaz cu uruburi metalice n faltul pereilor tavanului i al soclului. Tavanul i fundul se pot executa din panouri PAL sau din rame placate. Dulapul cu o astfel de construcie are pereii laterali alctuii din rame avnd longeroanele i traversele de cherestea i rinoase placate pe ambele fee cu PFL melaminat sau emailat. Placa inferioar se execut sub form de panou de PAL sau ram din cherestea placat pe faa interioar cu placaj de fag sau PFL dur, iar pe faa superioar cu PFL emailat. Compartimentarea interioar se face prin sertare (10) i prin polie (11). Toate canturile panourilor se protejeaz cu fii din furnir, din HDS sau din PCV. Asamblarea prilor componente ale dulapului se face cu cepuri rotunde aplicate, cu uruburi metalice i cu uruburi demontabile. Sistemul de construcie din cadre de lemn (schelet). Acest sistem se ntrebuineaz la construcia scaunelor, a fotoliilor, a canapelelor, a meselor etc. Cadrele se pot executa din cherestea sau din lemn stratificat. Scaunul tmplresc folosete repere simple i repere complexe mbinate ntre ele. Reperele componente ale scaunelor snt: picioarele din fa i din spate, legturile picioarelor, sptarul i ezutul. ezutul scaunelor se poate realiza din placaj sau poate fi tapiat. Asamblarea reperelor se face cu diferite materiale de legtur, prin uruburi metalice pentru lemn sau uruburi cu piuli. Produsele realizate prin stratificare folosesc ca repere obinute din lemn prin ncleiere i presare.Se pot folosi ca materii prime: furnirele tehnice, placajele subiri, plcile din achii de lemn, hrtia melaminat n amestec cu pnz, plcile din fibr de lemn etc. Din categoria produselor integral stratificat-mulate fac parte scaunele. Reperele stratificate-mulate snt folosite n prezent deoarece realizeaz produse estetice, economice, rezistente i permit organizarea produciei n flux. Mobila curbat aparine mobilei pe schelet, ns reperele componente au forme curbe obinute prin plastifierea i prin curbarea lemnului.

4.Clasificarea si proprietatile adezivilor. Procesul tehnologic de incleere. Metodele de aplicare a adezivilor.Adezivi - un produs chimic de natura organica sau anorganica capabila de a realiza legaturi rezistente intre 2 piese. Clasificarea adezivilor. 1. Dupa provenienta si natura materiei prime utilizate la prepararea adezivului: - naturali (animali si vegetali); - minerali;- sintetici(de polimerizare, policondensare, poliaditie si elastomeri). Adezivi animali - se obtin prin fierberea cu apa a diferitelor deseuri animalice, (cleiurile de glutina, de peste, de cazeina, albumina si de singe), sunt sub forma de placi granule palete, perle etc. Adezivi vegetali : cleiurile de amidon(din cartofi sau cereale), celuloza si albumina vegetala. Adezivi de polimerizare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor molecule identice fara a elimina nici un produs secundar de reactie. (adez. polivenilici, celulozici, acrilici si pilistirenici), mbinarile cu acest adeziv sunt termoplastice, sunt influentate de actiunea apei si a solventilor organic. Adezivi de policondensare - unirea sub forma de macromolecule a mai multor molecule cu structura chimica diferita. (ureo, melamino, fenol si rezorcin-formaldehidici), mbinarile cu acesta sunt termorigide si prezinta rezistente mai bune la actiunea apei si solventilor organici. Adezivi de poliaditie - unirea sub forma de macromolecule a unor molecule cu o structura chimica diferita fara eliminarea unor produse secundare de reactie, fac parte adezivii epoxidici si poliuretanici, asigura imbinari deosebit de rezistente. Adezivi pe baza de elastomeri - materiale care au o deformatie elastica mare, se opin din cauciuc si diveri derivai ai acestuia in solutie sau in amestec cu alte materiale. 2. Dupa durabilitatea pelicolei intarite fata de agentii atmosferici : Adezivi rezistenti la intemperii si climat tropical, deosebiti de rezistenti la actiunea apei si la actiunea microorganismelor ( adezivi fenol, rezorcino si melamino-formaldehidici); Adezivi rezistenti la umiditate si intemperii in timp limitat, adezivi reofarmaldehidici; Adezivi cu rezistenta limitata la actiunea apei si a microorganizmelor, cleiurile de albumina vegetala si animala, de cazeina; Adezivi de interior care nu sunt rezistenti la actiunea apei si microorganismelor, adezivi naturali, sintetici pe baza de dispersii, de poliacetat de vinil(PVA).3. In functie de proprietatile fizice specifice : a) Dupa starea de agregare fizica: - Fluizi sub forma de solutii, dispersii emulsii;- Solizi sub forma de granule, folii prafuri; b) Dupa comportarea adezivului : Termoplasti sau reversibili - se inmoaie la cresterea temperaturi si se intareste la scaderea acesteia (adezivi animali, pe baza de glutina si cei sintetici de polimerizare); Termorigizi sau ireversibili - se inmoaie la cresterea temperaturi in prima faza, apoi se intaresc, la incalzirea ulterioara filmul solid ramine rigid (naturali, de cazeina si sintetici de policondensare si poliaditie).4. Dupa modul de intarire: a) Prin racire (cleiurile de glutina si adezivi de topire); b) Prin incalzirea solutiei simple de adezivi fara adaos de intaritori (ad fenolformaldehidici);c) Prin reactii chimice la cald sau la rece (cleiurile de cazeina, sintetici cu adaos de intaritor); d) Prin evaporarea si difuziunea solventului in masa lemnului (cleiuri de amidon, de nitroceluloza, poliacetat de vinil).Proprietatile si caracteristicile adezivului Pentru obtinerea unei incleieri bune a pieselor din lemn cu ajutorul adezivilor este necesar ca acestea sa aiba o coeziune mai mare decit efortul mecanic de rupere a lemnului. Cind doua piese incleiate se rup, planul de rupere apare : 1. fie la separatia dintre adeziv si una din piese, 2. fie in stratul de adeziv sau 3. stratul de lemn. In primul caz dispare adeziunea dintre adeziv si suprafata lemnului (descleerea). In al doilea caz - fortele de adeziune dintre adeziv si lemn sunt superioare fortelor de legatura intermoleculare ale adezivului care definesc coeziunea adezivului. In cazul 3, adeziunea fata de lemn si coeziunea adezivului sunt superioare rezistentei lemnului utilizat. Curgerea - este influentata de cresterea temperaturii. Adezivii care au o buna adeziune si coeziune, dar au o curgere mare au un domeniu de utilizare mai restrins. Apa exercita un efect distructiv asupra adezivului (la contactul dintre filmul de adeziv si lemn). Apa calda are un efect distructiv mai pronuntat datorita penetratiei mai rapide a apei in stratul de adeziv, iar moleculele de adeziv se dilata. Influenta agentilor chimici este aceiasi cu a apei si de cele mai multe ori este mai pronuntata. O caracteristica importanta a adezivilor sintetici este pH-ul si continutul in solventi care se pun in libertate in timpul utilizarii, pH-ul adezivului arata caracterul acid bazic sau neutru si se determina cu ajutorul hirtiei indicator sau cu pH-metrul. Adezivii pot fi sub forma lichida, solida, viscoasa, pasta, sau sub forma de pulbere cu o culoare de la incolor pina la alb sau cafeniu. Au un miros caracteristic. Densitatea adezivului - se foloseste numai pentru calculele de proiectare a instalatiilor de depozitare si transport si pentru calculul consumului specific. Viscozitatea adezivului se determina cu ajutorul viscozimetrului, a cupei cu orificiul calibrat si alte aparate in functie de viscozitatea adezivului.Concentratia adezivului - se determina la adezivii sub forma de solutii dispersii sau emulsii. Se determina prin uscarea la o anumita temperatura pina la greutatea constanta a unei cantitati de adeziv precis determinata.Durata de gelifiere - se determina in conditii apropiate celei de utilizare - durata timpului de mentinere in stare fluida cu sau fara adaugare de intaritor pina ajunge in stare de gel.Durata de utilizare - intervalul de timp scurs din momentul in care adezivul este pregatit pentru aplicare si pina in momentul in care nu mai este utilizabil.Durata de pastrare - de la fabricatie si pina la momentul in care nu mai poate fi utilizat, este influentat de temperatura si umiditatea spatiului de depozitare.Rezistenta mecanica a imbinarii - depinde de fortele de legatura interne dintre moleculele adezivului si fortele de legatura dintre stratul de adeziv si suprafata pieselor ce urmeaza a fi ansamblate. Verificarea rezistentei mecanice a adezivilor utilizati se realizeaza prin determinarea rezistentei prin rupere la forfecare. In cazul in care epruvetele expuse acestei determinari prezinta rupturi in lemn la valori de peste 8 Mpa inseamna ca adeziunea si coeziunea adezivului sunt corespunzatoare. Rupturile in straturile de adeziv nu se admit. Principalele moduri de solicitare a imbinarilor inafara de tractiunea prin forfecare sunt si tractiunea simpla si jupuila.Faza deschisa - la adezivii obtinuti prin reactii de policondensare au faza deschisa foarte deschisa 1 - 2min. La acest tip de adeziv imbinarea nu mai poate fi realizata daca de la aplicarea adezivului pina la introducerea in presa se depaseste timpul corespunzator fazei deschise. La adezivii polivinilici si la toti adezivii optinuti prin reactii de polimerizare faza deschsa este mai lunga 10 - 15min - timp in care se evapora o parte din apa continuta in adeziv fara ca reactiile de intarire sa inceapa. Respectarea fazei deschise conduce la o buna rezistenta a incleerii cit si la scurtarea timpului de mentinere in presa.Procesul de incleere a lemnului cuprinde 3 operatii bine distincte : 1.pregatirea solutiei de clei, 2.aplicarea solutiei, 3.incleerea. Operatia de trecere a cleiului comercial in solutie se numeste pregatirea solutiei de clei care se face dupa o anumita reteta. Intervalul de timp necesar pentru pregatirea solutiei de clei - durata de pregatire. Prin utilizarea filmelor de clei se evita faza de pregatire a solutiei de clei. Concomitent cu pregatirea solutiei de adeziv are loc si pregatirea suprafetei lemnului operatie care consta in rindeluirea, dintarea si stergerea de praf a acesteia. Operatia prin care solutia de adeziv intra in contact direct cu suprafata lemnului poarta numele de aplicarea solutiei de adeziv. In intervalul de timp cuprins ntre aplicare si faza urmatoare a procesului de incleere, presare se numeste durata perioadei de impregnare. Aceasta se compune din doua faze : Faza deschisa-din momentul aplicarii solutiei si pina in momentul imbinarii celor doua suprafete lemnoase, tragerea cleiului in fire , Faza inchisa-din momentul imbinarii si pina la momentul aplicarii presiunii sau caldurii. Presarea are un triplu scop : fixarea; mularea si incleierea. Presarea poate fi la rece si la cald. Durata de presare depinde de proprietatile adezivului, ale lemnului precum si de conditiile de presare.Conditionarea are un scop dublu: desavirsirea in timp a prizei adezivului si climatizarea pieselor pina la unitatea corespunzatoare; folosirea ulterioara a acestora pentru echilibrarea completa a eforturilor interioare.Metodele de aplicare : Amestecarea cu material lemnos in suspensie apoasa - este folosita si la fabricarea PFL, materialul lemnos prezentinduse ca o pasta. Prin pulverizare - se face aproape in exclusivitate in industria de fabricare a PAL. Adezivul adus la o viscozitate corespunzatoare prin diluare cu apa este pompat prin duze de pulverizare si este dispersat cu ajutorul aerului comprimat peste aschiile de lemn. Cu ajutorul masinilor de aplicat cu valturi - se face pe suprafete plane folosind adezivi cu viscozitate ridicata. Utilizat in industria placajelor si mobilei. Consta in aplicarea unui film continuu de adeziv pe suprafete care urmeaza sa se inclee cu ajutorul unor valturi. Prin turnare-consta in turnarea unui film continuu printro fanta cu deschiderea reglabila, peste materialul lemnos, care este trecut cu o viteza constanta pe sub filmul de adeziv. Cu rola-consta in aplicarea unui film de adeziv cu ajutorul unei role din material plastic. Cu pompa sau cu pistolul-consta in umplerea unui recipient care are un pistol actionat manual sau cu aer comprimat care impinge adezivul din recipient printrun orificiu prelungit eventual cu o teava. Este folosita la aplicarea adezivului cu o viscozitate mare. Se foloseste pentru ansamblari in constructii de lemn si etansari. Metoda cu recipientul din material plastic-recipient cu capacitatea de 0,5-1 litru prevazut cu un dop care are un tub prelungitor.Modul de pregatire1. Omogenizarea- manual sau mechanic vertical sau prin recirculare cu ajutorul pompelor. 2. Aducerea adezivului la temperature de aplicare - o conditie importanta care trebuie respectata pentru obtinerea unor bune rezultate, temperatura mai coborita - mareste mult viscozitatea, temperatura foarte coborita pot trece in stare cristalina, temperatura mai ridicata - reduc viscozitatea si dau filme subtiri cu intreruperi, incleiere cu defecte. 3. Diluarea cu apa sau solvent organici: - la pregatirea adezivilor inainte de utilizare (amestecare)Adeziv: corp (mater.de baza) -solvent sau H2O -materiale adaugatoare (subsante solide sau lichide - reduc consumul de adeziv sau corecteaza unele proprietati). Adaugarea intaritorului se face sub forma de pulbere sau dizolvat imediat inainte de utilizare(o cantitate numai la nivelului necesarului imediat). 4. Spumarea -utilizarea limitata -inglobarea de bule fine de aer in masa adezivului. 5. Amestecarea adezivului cu material lemons- fabricarea PFL,PAL.

5.Bazele aschierii lemnului. Elementele cutitului. Unghiurile de aschiere.Aschierea este procesul de baza pentru obtinerea din lemn a pieselor de dimensiuni si forme necesare. In procesul aschierii cutitul in forma de pana patrunde in lemn sectioneaza fibrele si distrugind legatura dintre acestea, separa de la lemn o anumita portiune-aschie. Aschierea poate fi si fara aschii-la repararea furnirului taierea furnirului cu foarfeca ghilotina. Pentru a obtine calitatea necesara a prelucrarii la cheltuieli de energie minime si productivitate maxima trebuie de ales correct conditiile de aschiere.Elementele cutitului. Pentru prelucrarea lemnului sunt folosite scule aschietoare de diferite constructii: 1.cu un tais (cutite); 2.cu citeva taisuri (freze); 3.cu mai multe taisuri (ferestraie); Elementele cutitului: 1. fata de degajare (a,b,d,f) -este situata din partea aschiei care se degaja; 2. fata de asezare(a,c,e,f); 3. doua fete laterale (a,b,c) si (d,e,f); Fetele formeaza muchii: 1. muchia din fata - taisul principal (muchia taietoare a cutitului) af=abdf+acef; 2. muchia secundara lateral (a,b)si (f,d) daca latimea cutitului este mai mica decit a materialului: (a,b) si (f,d) muchii laterale din fata; 3. muchii laterale din spate (a,c) si (f,e); Din punct de vedere al procesului de aschiere pe semifabricate se deosebesc urmatoarele suprafete: 1) suprafata de prelucrat - de pe care se indeparteaza un strat de lemn degajat sub forma unei aschii (miscarea de translatie a cutitului) sau de mai multe aschii (miscarea de rotatie a cutitului); 2) surafata prelucrata - obtinuta dupa separarea aschiei; 3) suprafata de aschiere - formata de muchia taietoare a cutitului pe semifabricatul prelucrat. La miscarea de translatie suprafata prelucrata si suprafata de aschiere coincid. In procesul miscarii de rotatie suprafata de aschiere este intodeauna curbilinie iar suprafata de prelucrat si cea prelucrata pot fi rectilinii; 4) planul care este tangent la suprafata de aschiere si trece prin muchia taietoare a cutitului se numeste planul de aschiere; Unghiurile de aschiere: - unghiul de ascutire - dintre fetele de degajare si asezare a cutitului; - unghiul de aschiere - format de fata de degajare a cutitului si suprafata prelucrata; - unghiul de degajare - fata de degajare si planul perpendicular pe planul de aschiere; - unghi de asezare dintre fata de asezare si planul de aschiere.

6.Felurile de aschiere. Miscarea de aschiere si avansurile. Viteza de aschiere la miscarea de rotatie si rectilinie a sculei aschietoateIn functie de directia de deplasare a cutitului fata de orientarea fibrelor lemnoase se deosebesc 3 feluri principale de aschiere: frontala; longitudinal; transversala. 1-Aschierea frontala - planul de aschiere este orientat perpendicular pe fibre, aschia se desprinde si consta din elemente separate avind o slaba coeziune (legatura) intre ele sau fara nici o legatura. 2-Aschiere longitudinala - directia de aschiere coincide cu cea a fibrelor, aschiile au forma unei panglici subtiri care uneori se fringe desfacindu-se in bucati. 3-Aschierea transversala - deplasarea cutitului in planul fibrelor perpendicular in planul acestora elementele aschiilor au o legatura slaba.In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimal-transversala. Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa. Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se formeaza o suprafata de aschiere, aschia se degaja de pe intreaga suprafata de prelucrat iar latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere inchisa- daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere. 1)fundul ulucului o suprafata de aschiere; 2) peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn, cutitul slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o crapatura, daca aceasta crapatura are o lungime mare, aschia degajindu-se genereaza pe suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati. Pentru a preveni formarea crapaturilor lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului a unor rigle de sprijinire (bare de presiune) apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele portcutitelor si pe arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii. Miscarea de aschiere si avansurile.Miscarea de aschiere - deplasarea cutitului necesara pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se noteaza cu v (m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor:v=(*D*n)/(60*1000) (m/s);unde: D - diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n - turatia sculei aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=l/t (m/s);unde: l - calea parcursa de cutit la degajarea aschiilor; t - timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U;Umax=(Uz*n*z)/1000;unde: n - turatia; z-numarul de dinti; Uz - avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere. Sunt masini (de taiat furnir) cind scula aschietoare deplasindu-se intr-o directive (de lucru) degaja aschia iar in alta directie (mers in gol) revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.Avansul la o rotatie a sculei se masoara in mm si se noteaza prin (U0 = U*1000)/n.Avansul pe un dinte al sculei aschietoare Uz = (U*1000)/(z*n); pentru ferestraul panglica : Uz = (u*t)/ 60*v; unde U - viteza de avans; z - numarul de dinti; n- turatia sculei aschietoare. t- pasul dintilor; v-viteza de aschiere.

7. Discuri de ferestraie circulare. Elemente constructive ale discurilor. Alegera discului si stabilirea regimului de taiere.Pnzele pentru ferstraiele circulare joac un rol important in prelucrarea mecanic a lemnului, utilizndu-se la debitare pentru operaii de spintecare, secionare i retezare, precum i la fasonare pentru operaii de tiere la dimensiuni nominale. Discurile circulare sunt scule care au forma unui disc cu diametru cuprins intre 200 1000 mm avind partea taietoare sub forma de dinti dispusi pe periferia discului. Din punct de vedere constructiv, discurile circulare se caracterizeaz prin grosimea corpului, prin diametrul exterior i diametrul gurii de fixare (alezaj-mai mare decit diametrul arborelui cu 0.1-0.2mm) i prin forma, n seciune transversal, a capului i corpului. Taierea cu discurile circulare este caracterizata de viteza de taiere care este viteza periferica a taisului dintilor si se calculeaza cu : v= *D*n/60*1000. Dupa natura materialului din care se fabrica discurile circulare se pot executa din : otel carbon de scule sau otel aliat, sau cu dinti placati cu placate dure. Viteza de tiere varieaz de la 35 100 m/sec, pentru lemn masiv 60 100 m/sec, pentru PAL,PFL, PLACAJ 35 60 m/sec.Tipuri constructive de discuri:discuri plane, sau discuri de egal grosime pe toat seciunea corpului se face ceaprazuirea dintilor (0.40.8 decit grosimea discului); discuri circulare armate cu carburi metalice : discuri conice, cu seciunea corpului variabil, mai mare la centru i mai mic ctre cap, pentru operatii de spintecare asigurind o grosime a taieturii de la 22.5 mm. se folosesc la debitarea cherestelei de grosime mica; discuri circulare biconice se folosesc pentru cherestele in grosimi egale; discuri circulare ngustate, la care corpul este mai ngust dect capul. Felul i forma danturii discurilor circulare variaz n funcie de felurile tierii lemnului. Calitatea superioara a suprafetei prelucrate. Se foloseste la debitarea long si trans, formatizarea placilor furniruite si retezarea la dimensiuni finale. Discurile circulare pentru tierea lemnului n direcie longitudinal au dantura diferit fa de acelea pentru tiere transversal (fig. 58).Unghiurile constructive ale acestor discuri circulare snt indicate n fig. 58, i anume: unghiul de degajare , unghiul de ascuire , unghiul de aezare , unghiul de tiere =+; Unghiul de degajare este unghiul dintre faa de degajare i planul perpendicular pe planul de tiere principal. Unghiul de ascuire este format de faa de degajare i faa de aezare. Unghiul de aezare este unghiul dintre faa de aezare i planul de tiere, acesta din urm fiind planul ce trece prin ti i este tangent la suprafaa de tiere.Forma dinilor prezint particulariti constructive diferite. Astfel, profilul I, cu dini triunghiulari nclinai, are proiecia suprafeei de aezare rectilinie, profilul II, cu dini cu ceaf, are o proiecie n linie frnt, iar profilul III, cu dini boltii, are o direcie curbiiinie; profilul IV: cu dini triunghiulari drepi, prezint proiecia suprafeei de aezare simetric cu aceea de degajare fa de planul discului, care trece prin centrul discului i ti, n timp ce profilurile V i VI au o aezare asimetric.Unghiul de tiere este cuprins ntre suprafaa de degajare i planul de tiere principal. Suma unghiurilor de degajare, de aezare i de ascuire este totdeauna egal cu 90o. La discurile pentru tierea longitudinal a lemnului, profil I, II, III, unghiul de degajare are valoare pozitiv, iar unghiul de tiere este mai mic de 90, n schimb la discurile pentru tierea transversal, unghiul de degajare poate fi egal cu 0 sau poate avea chiar valoare negativ, in timp ce unghiul de tiere poate fi mai mare de 90, i anume la profilurile IV, V, VI Fiecare dinte are un ti principal i dou tiuri secundare. Spaiul liber dintre doi dini nvecinai reprezint golul dintelui. Linia care unete vrfurile dinilor se numete linia virfurilor, iar aceea care unete fundurile lor se numete linia fundurilor. Aceste linii trebuie s fie paralele intre ele, reprezentnd dou cercuri concentrice. La micorarea nlimii dinilor, se reduce volumul golurilor dintre dini, ceea ce nu este de dorit, ndeosebi la debitarea cherestelei de grosime mare i cu avansuri mari pe dinte. Rezistena la uzur a tiului dinilor este determinat de calitatea oelului i de valorile unghiulare, care depind de materialul din care se confecioneaz discul, de lemnul care se debiteaz, de starea lui, uscat, umed, ncleiat, de regimurile de tiere alese i altele.Pentru debitarea longitudinal a lemnului se utilizeaz discuri circulare, cu dantura din fig. 58. La un astfel de profil al dinilor, unghiul de degajare nu poate fi mrit peste 20-25, pentru a nu slbi vrfurile dinilor, iar la un unghi de aezare mare, forele de tiere acioneaz defavorabil asupra vrfului dintelui. Cele mai bune rezultate la tierea n lungime a lemnului se obin la profilurile II i III ale dinilor, iar la tierea transversal, la profilul VI. Micorarea numrului de dini la discurile circulare, provoac reducerea cheltuielilor de energie i a forelor de tiere, n acelai timp ns se nrutete calitatea suprafeelor debitate i crete pericolul de recul, de azvrlire a materialului debitat. Snt cunoscute mai multe construcii de discuri circulare plane cu numr redus de dini, totui principiul lor de funcionare este unul i acelai. In vederea mririi rezistenei la tiere a dinilor discurilor circulare, s-a trecut la aplicarea prin lipire de plcue din carburi metalice pe feele de degajare ale dinilor. La baza produciei circularelor armate cu plcue din carburi metalice a stat reducerea numrului de dini i mrirea vitezelor de tiere. Plcuele din carburi metalice se aplic frontal la pnzele pentru debitare longitudinal sau lateral i pentru debitarea transversal. Formele i dimensiunile plcuelor din carburi metalice pentru debitarea longitudinal i transversal a lemnului nu snt identice i snt determinate de forma i valorile unghiulare ale dinilor.Alegerea discurilor si stabilirea regimului de taiere. In conditii concrete de debitare trebuie folosite ferestraie cu D minim deoarece acesta permite reducerea consumului de putere, micsorarea latimii taieturii si a ceaprazului. Ferestraiele cu diametre mici sunt mai stabile in lucru, dau suprafata taieturii de calitate superioara dintii acestora se ascut mai usor ce usureaza si indreptarea ferestraielor.Diametru minim poate fi calculate: 1. Cu arboreal de ferestrau asezat in partea de jos - Dmin = 2(H+C+10) mm, cu arboreal in partea de sus - Dmin = 2(H+r+5) mm. unde: H - grosimea materialului de debitare; C - distanta minim de la suprafata de lucru la axa arborelui de ferestru; r - raza aibelor ( flanelor) pentru fixarea ferestraului (mm),(dflan = 56 mm, pentru un singur disc; dflan = 69 mm, pentru mai multe discuri); La alegerea Dmin se ea in consideratie ascutirea repetata (D=Dmin+2, - rezerva la ascutirea repetata =25 -50mm). Fixarea discurilor pe arbore se face cu 2 flane ( aibe ) si cu o piulita cu sensul de stringere pe axul filetat invers sensului de rotatie a discului. Montarea discului se va face cu respectarea unor conditii : 1. discul va fi perpendicular pe axul port scula; 2. flansele de fixare vor presa discul pe toata suprafata; 3. sa fie corect reglat in raport cu pozitia mesei si grosimea materialului de prelucrat; 4. discul sa nu fluieze, alunece intre flane.Alegerea regimului se face dupa urmatoarele contiii: 1. stabilirea diametrului minim; 2. salculul vitezei de taiere (V); 3. salculul vitezei de avans (Umax):

Cerintele fata de discurile circulare : 1. sa fie indreptat, partea central trebuie sa fie ceva mai slabita prin lovituri cu ciocanu aplicate pe ambele parti ale discului asezat pe nicovala (D de la 250 in sus); 2. Dinti de ferestrau plat trebu ceaprazuiti, adica virfurile lor trebu indoite alternativ, marimea ceaprazului pe una din parti constituie 0,3 0,5 nm,(pentru debitarea in lung a lemnului uscat de foioase tari au un ceapraz mai mic si pentru debitarea lemnului de rasinoase si de foioase proaspat taieate au un ceapraz mai mare); 3. ascutirea corecta si bine a dintilor (nu se admit bavuri mari si virfuri indoite); 4. ferestraiele care nu au un dinte sunt rebutate.

8. Cutite de rindeluit si frezat longitudinal. Pregatirea cutitelor de lucru.

Cutitele sunt scule care servesc la prelucrarea prin aschiere a pieselor din lemn prin rindeluirea plana rindeluirea la grosime pe canturi prin strungire, razuire, daltuire, taiere plana a furnirelor. Actionarea cutitului care produce aschierea asupra piesei de prelucrat se manifesta prin: 1. adincirea cutitului in materialul lemons al piesei de prelucrat; 2. ingrosarea stratului devenit aschie; 3. incovoierea si evacuarea aschiei; Toate aceste aspect ale procesului de aschiere se produc datorita miscarii relative a cutitului fata de piesa si faptului ca duritatea taisului cutitului este mai superioara. Aschiile apar ca un efort al deformarii si deplasarii succesive a straturilor de lemn fata de taisul cutitului. La masinile de frezat longitudinal se folosesc cutite plane: 1. Cutite subtiri (masina de indreptat) crearea unei suprafete plane ( rugozitatea se micsorea, fig.180), pentru speci moi unghiul de aschiere 30 320, speci tari 35 400. Valoara latimi cutitului se poate determina in functie de diametrul arborelui pe care se monteaza si de numarul lacasurilor pentru cutite:

B = 0,3 x D z = 2 4 locasuri;

B = 0,2 x D z = 6 locasuri; 2. Cutite groase (masina de rindeluit la grosime) cu gauri sau crestaturi pentru fixarea cu suruburi in arboreal port cutit, care trebuie sa fie identice ca forma si dimensiuni la acelasi cutit si asezate perfect simetrice fata de mijlocul cutitului. Cu grosimea - 10mm; B-latimea-80,90,100,110,120,125mm; L - 310 aprox. 910mm; -40 20 se executa din otel carbon de scule sau oteluri aliate. Pregatirea cutitelor de lucru. 1. cutitele trebuie sa fie bine ascutite si echilibrate; 2. nu se permit destratificari, goluri, stirburi bavuri si urme de coroziune. 3. la cutitele subtiri se admite o diferenta de grosime de 0,05mm pe lungimea cutitului la cele groase pina la 0,1mm. Abaterea muchiei taietoare de la liniaritate nu trebuie sa depaseasca limita de 0,025mm pe 100mm la lungimea acestuia. 4. cutitele perechi trebuie sa aiba aceiasi masa iar centrele lor de greutate trebuie sa se afle la aceeasi distant de la capetele cutitelor. Aceasta inseamna ca ambele jumatati ale fiecarui cutit pereche trebuie sa aiba deasemenea aceeasi masa. Masa cutitelor perechi si pozitia centrelor lor de greutate se verifica prin cintarire pe cintare de echilibrare. 5. suruburile, penele si alte elemente ale arborilor port cutit care intra in garniture trebuie sa aiba si ele respective aceeasi masa; 6. daca in procesul lucrului arboreal port-cutit incepe sa vibreze e necesar sa se restituie cutitele in sectia de ascutit scule pentru verificarea echilibrarii; 7. instalarea si fixarea cutitelor pe arboreal port-scula;

Conditiile de baza ale unei montari corecte a cutitelor in arbori sunt: a) cutitele trebuie sa fie fixate sigur pe arbore, si sa adere pe peretii locaselor pe toata suprafata; b) muchia taietoare trebuie sa depaseasca periferia arborelui cu 0,75 - 1 mm; c) taisul tuturor cutitelor trebuie sa descrie in rotatie un cilindru cu aceeasi raza; d) arborii port cutite trebuie sa fie echilibrati dinamic, in caz contrar se produc vibratii la prelucrare. Pentru verificarea preciziei de montare a cutitelor in arboreal port-scula se folosesc diferite dispositive si anume: 1. cu ajutorul unei rigle din lemn masiv asezind rigla pe masa din spate: prin rotirea capului port-scula trebuie ca virful cutitelor sa fie tangent la suprafata inferioara a riglei. Rigla se deplaseaza in minimum 3 puncte pe lungimea cutitului (0,3; 0,8-0,15mm); 2. cu dispozitiv cu ceas cu cadru; 3. cu dispozitiv cu electromagneti (instalarea rapida a cutitelor);

Pentru verificarea pozitiei cutitelor pe capetele port-cutit in afara masinii este folosit un sablon, se aseaza direct pe capul port-cutit, surubul se roteste pina cind intra in contact cu cutitul si se fixeaza cu contrapiulita, apoi sablonul se deplaseaza pe capatul opus al cutitului si se verifica. Verificind pozitia muchiilor taietoare cutitele se fixeaza definitive pe arbore. Buloanele trebuie insurubate incepind de la mijlocul arborelui spre margini. Fixind cutitele se concteaza masina si cind arboreal a dezvoltat turatia necesara masina se deconecteaza, suruburile se string inca odata cu cheia si dupa examinarea cutitelor masina poate fi considerata gata de functionare.

9. Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor estetice. Utilajul folositFurnirele estetice sunt foi subtiri de lemn cu aspect decorativ avind grosimea de la 0,4 - 1mm, obtinute prin taiere plana sau derulare excentrica a bustenilor de diferite specii.Clasificarea 1. dupa aspectul furnirului : a) furnir tangential- debitat in plan tangential la inelele anuale; b) furnir radial sau semiradial-debitat in plan perpendicular sau aproape perpend. pe inelele anuale. 2. dupa defectele naturale: defecte de prelucrare, dimensiuni si calitatea I, II, III. furnirele estetice se produc in grosimi de 0,4;0,6;0,7;0,8;1,00 mm; lungimi - 60; 100; 120; 165 mm; latimea - 8;14 mm;Procesul tehnologic 1.Sectionarea bustenilor - taierea bustenilor la anumite lungimi in functie de deschiderea masinilor de taiat plan orizontal (2,6; 3,3; 4 m), elimininduse si defectele neadmise (corogire, rasucire, crapaturi etc); 2.Fasonarea - taierea in lung a bustenilor pentru obtinerea unei anumitor forme a acestora, sverturi sau segmenti (ferestraie panglica orizontale), prin fasonare se optin fete plane care asigura stabilitatea busteanului pe masa masinii de taiat plana, fata de directiile fibrelor, taierea in lung poate fi tangential, radial si semiradiala; 3.Tratarea termica a prismelor - se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton, timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc;4.Cojirea prismelor - pentru a evita degradarea cutitului (busteanul se curata manual cu cutitoaie sau mecanizat cu masini special prin frezare sau prin taiere);5.Taierea plana - consta in taierea transversala a prismelor prin deplasarea in plan orizontal a cutitului pentru obtinerea unei foi subtiri. Prisma de lemn se ridica cu o grosime de furnir la cursa de intoarcere a saniei port cutite. Calitatea furnirului obtinut depinde de pozitia cutitului si a barei de presiune care exercita o forta de presare asupra furnirului, unghiul optimal de instalare a barei fata de cutit = 420. Marimea presiunii a barei depinde de specia lemnului si grosimea furnirului. Marimea presiunii se caracterizeaza cu marimea de presare a aschiei: = ( h - hfantei)/h *100%; h - grosimea furnirului. Pentru optinerea furnirelor cu suprafata netede, cutitele se fixeaza sub un unghi de 5-120 fata de prizma. 6.Usacarea furnirului. Scopul uscarii furnirului este indepartarea apei din furnir pentru a le aduce la umiditatea (W) corespunzatoare utilizarii (W=15%) prevenind astfel atacul de mucegai si decorarile, ca urmare se poate face pe cale naturala, in camere de uscat sau pe cale artificiala in instalatii mecanice de uscare. Uscarea artificiala se face prin trecerea furnirului de-a lungul uscatorului sub influienta de aer cald, cel mai utilizat este cel cu duze cu transportor pe banda (aerul este suflat din duze aproape perpend. pe furnir). In cazul necorespunderii regimului de lucru pot aparea defecte ca: - ondularea furnirului; - craparea la capete sau uscarea neuniforma a acesuia. 7.Taierea si sortarea furnirului. Taierea este operatia de indreptare a canturilor, a foii de furnir asezat in pachete si de prelucrare, neadmise de STAS. La eliminarea defectelor trebuie sa rezulte suprafete cit mai mari si pierderi cit mai mici. Operatia se executa cu foarfeca ghilotina. Dupa taiere pachetele se leaga cu sfoara de cinepa in numar de 12, 24, 32; 8. Depozitarea, ambalarea si expedierea furnirului. Se depoziteaza in incaperi uscate in stive continind furnir din aceeasi specie, grosime si clase de calitate. Furnirul estetic se livreaza deobicei neambalate. Expedierea furnirului se face cu transportorul care trebuie sa fie uscat, curat.

10.Procesul tehnologic de fabricare a furnirelor tehnice. Utilajul folosit.Furnirele tehnice snt foi subiri de lemn cu grosimea de 0,3-4 mm, obinute prin derulare centric, folosite la fabricarea placajelor, panelelor, lemnului stratificat, ambalajelor, produselor mulate i la acoperirea diferitelor plci pe baz de lemn. se clasific n: furnire de rinoase, fag, stejar, mesteacn, anin, plop, tei, - pentru placaj. furnire de fag, stejar, tei - pentru panel; furnire de fag pentru lemn stratificat i PAL extrudat.n funcie de defectele naturale i de prelucrare, se clasific n patru clase de calitate: A, B, C i D. Cele mai uzuale grosimi ale furnirelor tehnice snt: 0,5; 0,8; 1,1; 1,5; 2,1; 3,1 mm.Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc furnirele tehnice snt:- s aib grosime uniform pe ntreaga suprafa;- s nu prezinte crpturi mari, asperiti i ondulaii pronunate.- umiditatea fiilor i foilor de furnire tehnice trebuie s fie de 10-12%- depozitarea furnirelor tehnice se face n ncperi nchise, stivuite pe platforme sau palete, dup specie, calitate i dimensiuni. Furnirele tehnice se transport cu mijloace de transport curate, uscate i acoperite sau n conteinere.Procesul tehnologic a furnirelor tehnice: 1.Tratarea termica a bustenilor: temp 30-700 C, se urmareste plastificarea (inmuierea) sub influienta umeditatii si temperaturii, scopul plastifierii este obtinerea unor furnire netede cu eforturi de taiere mici, fara crapaturi si fara smulgeri de fibre. Procesul de tratare poate fi cu abur (higrotermic) sau cu apa calda (hidrotermic)si se efectuiaza in bazine speciale din beton. Timpul de tratare poate fi de la 1-3zile in functie de specie, dimensiuni, etc.

2.Sectionarea bustenilor: prin sectionarea bustenilor se obtin butucii in lungimi corespunzatoare dimensiunilor produselor (placaj, panel, lemn stratificat) lungimea bustenilor 2,35; 2,6; 2,2; 1,45; 3.Cojirea butucului. nainte de a se introduce n fabricaie, butucii se cur de coaj si liber, pentru a ndeparta nisipul i alt impuriti care ar deteriora cuitele precum si pentru a evita nfundarea spaiului dintre bara de presiune i cuit la mainele de derulat. Operaia se efectuiaz manual cu ajutorul cuitoaielor, sau mecanic, cu masini ce lucreaz prin frezarea, la fel ca la cojirea butucilor de la fabricarea furnirelor estetice. Detectarea corpurilor metalice se face cu aceleai dispozitiv ca i pentru prismele din care se debiteaz furnirele estetice. Incluzsiunea metalic detectata nainte de derulare se elimina prin cioplire sau prin secionare, tinduse din butuc zona care contine corpul metalic. 4. Derularea furnirelor: operatia de derulare se executa la derular si are ca scop obtinerea unei foi subtiri continua de furnir si se realizeaza prin rotirea butucului 1 in jurul axei sale, in fata unui cutit 4 care se avanseaza spre butuc cu o distanta egala cu grosimea furnirului, la fiecare rotatie a butucului. Procesul derularii furnirelor decurge astfel- butucul este adus si centrat intre rozetele de stringere ale derulorului si se comanda stringerea acestora; - se curate butucul de impuritati cu ajutorul unei perii de sirma si se fixeaza distant dintre bara de presiune 3 si cutit 4 in functie de grosimea furnirului; - se comanda miscarea de rotatie a butucului incepind astfel procesul de derulare. Din derulor rezulta : fisii neutilizabile, utilizabile, covor continuu de furnir si o rola. Rotatia butucului este miscarea de aschiere, iar miscarea cutitului - miscarea de avans. Viteza de aschiere v = (*D*n) / (60*1000), n - rotatia butucului intro min; D-diametru butucului in momentul dat.; v - nu este constanta, se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al butucului. (d a rolei va fi egala cu d a rozetei). voptim = 1 3 m/s; Viteza de avans U = ( h*n )/1000, h - grosimea furnirului derulat; n -numarul de rotatii a busteanului;Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune. Se recomanda ca bara de presiune sa actioneze de la inceputul derularii pentru optinerea furnirelor cu o grosime uniforma, chiar la primele rotatii ale butucului. 5.Croirea furnirelor tehnice - covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni :- foi de furnir longitudinale 2080/1470; 2280/1440 (cu supradimensiuni pentru taierea la format a produselor plus adios la contragere a furnirelor perpendicular pe directia fibrelor). - foi de furnir transversal : 1330/2200; 1330/2530, furnirele pot fi croite si umede si uscate. Exista 2 metode de croire: 1. dupa derulor se instaleaza un transportor sau mese; 2. covorul de furnir dupa derulare este infasurat pe bobine care se aduc la foarfecele de croit (Viteza de croire la foarfeca -1.4m/s) 6.Uscarea furnirelor - eliminarea apei din furnir pina la W final 6-10%, pentru a putea evita degradarea si pentru a putea fi prelucrat. Regimul de uscare, parametrii (temp si durata de trecere), se aleg in functie de umiditate, specie si grosimea furnirului. Uscarea se petrece in mers continuu. Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele foilor; 2) crapaturi la mijloc; 3) ondularea marginilor; 4) imprimari; 5) umiditatea neuniforma; 6) zone de umiditate diferite pe suprafata; 7) sortarea furnirelor dupa cele 4 clase:Sortarea se efectuieaz foaie cu foaie, formind pachete pe platforme separate, dupa urmatoarele criterii: format (lungime i lime), grosime i specie. Repararea defectelor, imbinarea fisiilor de furnire inguste, sortarea pe clase in functie de frecventa si marimea defectelor precum si in functie de numarul si marimea peticilor aplicate se clasifica A,B,C,D.

11.Procesul tehnologic de fabricare a pacajelor. Schema functionala a presei hidraulice.Placajul este o plac obinut prin ncleierea unui numr impar de furnire, cu fibrele orientate sub un anumit unghi (30, 45, 60, 90), cel mai obinuit tip de placaj fiind cel cu straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90, numit placaj normal.Placajele se clasific dup mai multe criterii:dup direcia fibrelor straturilor exterioare de furnir:longitudinal, transversal, ptrat; dup structur, placajul poate fi: normal, de construcie echilibrat, stelat, omogen, mixt; dup specia lemnoas a furnirelor componente, placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, rinoase, specii exotice; dup domeniul de utilizare, placajul este: de uz general, special, pentru lucrri de interior, pentru lucrri de exterior, pentru vagoane de marf acoperite, de aviaie etc. Placajul de fag pentru lucrri de interior se produce n urmtoarele dimensiuni: Lungime x lime, n mm: 1530 x 1530; 1830 x 1220; 2000 x 900; 2000 x 1220; 2000 x 1250; 2200 x 1220 i 2440 x 1220 (uzual fiind formatul 2000x1250). Grosimi, n mm: 3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0; 10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 i 25,0 (grosimea de baz fiind 4,0). Acest sortiment de placaj se poate executa n zece clase de calitate, care rezult din combinaiile calitative ale celor dou straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-D;)(D-D)n general, placajul este un material cu densitate redus, cu elasticitate i stabilitate dimensional mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.Procesul tehnologic al placajului pentru interior. O caracteristic a placajelor, n special a celor pentru lucrri de interior, o constituie faptul c prin absorbie de ap, plcile i schimb dimensiunile. Din aceast cauz snt protejate atunci cnd snt folosite n medii umede sau vin n contact direct cu apa. Incleierea furnirelor i asamblarea pachetelor. Pentru ncleiere se folosesc adezivi ureoformaldehidici (urelit P) i pe baz de fenol-form-aldehid. Pregtirea soluiei adezive const n dozarea componentelor pe baza unei reete i amestecarea acestora pn la omogenizare (n malaxoare). Aplicarea soluiei de clei pe furnirele de miez se execut la maini de ntins clei (cu cilindri de aplicare i cilindri de dozare). Asamblarea pachetelor const n aezarea pe o tabl de aluminiu a unui furnir de fa peste care se aaz miezul uns cu clei, apoi, din nou, un furnir de fa, peste care se aaz a doua tabl de aluminiu. Tablele de aluminiu uureaz ncrcarea i descrcarea placajelor i ajut la evitarea murdririi platanelor presei i a placajelor. La aezarea furnirelor se va avea n vedere realizarea unghiului de 90 ntre direcia fibrelor furnirelor vecine. Presarea placajelor. Presarea se execut n prese hidraulice multi-etajate avnd platanele nclzite cu abur sau cu ap supranclzit. Operaia are loc sub influenta simultan a temperaturii si a presiunii. Durata de presare este n funcie de felul adezivului i grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4 min. Condiionarea placajelor. Operaia se realizeaz n ncperi speciale i const n rcirea lent a produsului i realizarea unei umiditi uniforme, corespunztoare umiditii relative a mediului ambiant. Tierea la format. Formatizarea placajului const n tierea marginilor pentru obinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la export. Repararea placajelor cu defecte este de a corecta prin chituire unele defecte: crpturi cu limea la baz de maxim 5mm, rosturi deschise, guri de dimensiuni mici. lefuirea placajelor. Scopul lefuirii este ndeprtarea asperitilor, a smulgerilor de fibre i a petelor de clei, pentru a se obine suprafee uniforme i cu aspect corespunztor. Pentru lefuire se utilizeaz maini de lefuit cu 3 cilindri (cu avans prin band) i maini de lefuit cu band lat. Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate. Dup sortare, placajul se marcheaz prin tampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat). Procesul tehnologic al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezisten mecanic superioar i rezisten n mediul umed mare fa de placajul pentru lucrri de interior.Procesul tehnologic este foarte asemntor cu cel al placajului pentru lucrri de interior, cu deosebirea c n acest caz nu se mai fac operaiile de reparare i lefuire, produsul fiind protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic (fenoplac), ncleierea furnirelor se face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min (timp de baz) + 1min grosimea placajului. Defectele de ncleiere snt aceleai ca la placajele pentru lucrri de interior. Sortarea se face n dou clase de calitate (I, II)Procesul tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane. Procesul tehnologic este identic cu cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior.Schema functionala a presei hidraulice Fig.2.16. Organizarea locului de munc la formarea pachetelor (din trei furnire) i presare: 1-furnir de miez; 2-main de aplicat adeziv; 3,4-furnire de fa i de dos; 5-lift de ncrcare a presei; 6-presa PH15; 7-mas de descrcare a placajelor; 8-crucior de rcire a plcilor de aluminiu.

12. Procesul tehnologic de fabricare a panelelor. Utilajul folosit. Schema functional a masinii de aplicat adeziv cu valturi.Panelul este o placa formata dintr-un miez de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat perpendicular pe directia fibrelor miezului. 1) dupa directia fibrelor straturilor exterioare-panelul poate fi: longitudinal, transversal si patrat. 2) dupa specie panelul este fag, anin, plop, tei (dupa specie mai putin pretioasa); 3) dupa modul de combinare a straturilor de furnir panelul este de calitate: AA, AB, BC; Panelul se executa in grosime de 16, 18, 22, 25, 30, 35, 40 mm; Formate 600 x 1600; 750 x 1980; 1000 x 1500; 1000 x 2000; 1220 x 1830; 1220 x 2200; 1220 x 2400; 1250 x 2000 mm;Procesul tehnologic: Procesul tehnologic de fabricare a panelului este format din 2 etape: I - pregatirea miezului din sipci de cherestea: 1. Sectionarea cherestelei - obtinerea unor lungimi corespunzatoare lungimii panelelor si dimensiunilor camerelor de uscare. Cherestelele sectionate la lungimea necesara sunt asezate pe platform special pentru a trece in sectia de uscare. Sectionarea cheresteleor se efectueaza la masinile: ferestraie circulare de retezat ( cu pendul) 40 sania cu disc hidraulic. 2. Usacrea cherestelei aducem cheresteaua la W finala =8% pentru evitarea deformarii panelului asigurindu-i o buna stabilitate,uscarea se realizeaza artificial, in camere de uscare prevazute cu instalatii de incalzire ( calorifere din tevi cu aripioare ), instalati de umezire ( tevi cu orifici ) si instalatie de ventilatie ( de obicei ventilatoare elicoidale actionate individual sau cu actionare comuna ), uscarea se mai poate efetua si in masini de uscat. Regimulde uscare se stabileste in functie de specie si grosimea cherestelei. 3. Rindeluirea cherestelei - se face dupa racire pentru a se obtine suprafete netede care sa asigure o corecta aplipire a sipcilor, una de alta, evitindu-se formarea de goluri in interiorul placilor. Operatia consta in luarea unui strat depe ambele fete ale scindurii un strat subtire de lemn cu ajutorul unor cutit drepte fixate pe un arbore ce executa o masina de rotatie, in timp ce masina executa o miscare de avans in plan orizontal, rindeluire se executa la masina de rindeluit cu un arbore. 4. Debitarea cherestelei in sipci. Cheresteaua se debiteaza in sipci cu latimi corespunzatoare grosimii miezului de panel dupa cum urmeaza: latimea sipcilor gr. miezului ( mm )- 13,0; 13,5; 16,0; 19,5; grosimea panelului - 18,0; 19,0;22,0; 25,0; Operatia se efectuieaza la ferestraul circula prevazut cu 10 20 pinze taietoare montate pe un ax ( la distante egale cu latimea de debitare a sipcilor), care executa o miscare de rotatie in timp ce scindura avanseaza in plan orizontal. 5. Sortarea sipcilor. Sipcile fara defecte se dirijeaza direct la masa-banda pentru alcatuirea miezului si sipci cu defecte (noduri cazatoare,putregai,tesituri) care se elimina la ferestraie circulare. Defectele care se admit la sipci pentru miez sunt coloratiile crapaturile strapunse lungimea max. de 200 mm si latimea maxima de 3 mm si noduri sanatoase concrescute. 6. Asamblarea sipcilor - pentru miez se face pe masa banda si consta in asezarea sipcilor una linga alta in latime si lungime formind un panou care se stringe cu cleme metalice in vederea efectuarei operatii. Panelul de sipci este dirijat de-a lungul mesei la un punct unde se efectuiaza taierea la lungime cu ajutorul unui ferestrau circular si se executa pe latimea acestuia niste santuri in care se introduc sforile de prindere (consolidarea miezului). La operatia de asamblare trebuie de respectat urmatoarele reguli: 1 - sipcile de la marginea panoului miez trebuie sa aiba lungimea egala cu a panoului sau cind sunt bucati trebuie sa fie imbinate in lamba si uluc; 2 - Inelele anuale ale sipcilor vecine sa fie orientate in sens invers; 3 - Inelele anuale ale sipcilor trebuie sa fie orientate perpendicular pe fetele miezului pentru rezistenta si evitarea deformarilor; 4 - Imbinarile sipcilor pe rindurile vecine trebuie sa fie situate le distant de min 250 mm; 5 - sipcile sa fie bine aplicate. II aplicarea furnirului de miez: 7. Aplicarea adezivului si formarea panelelor. Miezul de sipci este uns cu clei fiind trecut prin masina de intins clei cu valturi. Pachetele se formeaza intre 2 placi de aluminiu si consta in: - asezarea pe o placa de aluminiu a unui strat de furnir transparent de 3 - 4 mm grosime peste care se aseaza miezul uns cu clei apoi un furnir, peste care se aseaza a doua placa de aluminiu si se introduce in platanele piesei. 8. Presarea panelelor - presa hidraulica t0 platanelor 100 - 1100, presiunea 8-12 daN/cm2; Durata de presare este in functie de grosimea fetelor, natura adezivului si se stabileste: 3-4 min (timp de baza ) + 1 min pentru fiecare mm grosime de furnir (timpul de transmitere a caldurii de la platan pina la stratul de clei). 9. Conditionarea si taierea la format a panelului. Dupa presare panelele se conditioneaza in 2 etape: - o conditionare partial aprox. 8h ; - o conditionare definitive intr-o incapere speciala timp de 3-5 zile (t0 aer 30-350 Waer 30-35%), dupa conditionare panelele se taie la formatul necesar la ferestraie de formatizat. 10. Repararea panelului - scopul este de inlaturarea defectelor care apar dupa operatia de presare: chituire, repararea gaurilor mici si crapaturilor fine. Aplicarea unor petici in cazul crapaturilor mai pronuntate. 11. Slefuirea panelului - obtinerea unor suprafete cit mai netede fara neregularitati. Operatiea se efectuieaza la masina de slefuit cu cilindri sau banda lata. 12. Sortarea dupa calitate la sortarea panelelor pe clase (AA,AB,BC), se au in vedere conditiile admisibile a defectelor din STAS 1575-88,precum si conditile speciale pentru export,dupa sortare placile se marcheaza prin stampilare ( marca fabrici, calitatea, grosimea, STAS). 13. Depozitarea, ambalare, expedierea. Depozitarea in magazii curate si uscate ( TEMPERATURA 1030 0 C si umeditatea relativa a aerului 40 70 %), stivele trebuie sa contina placi de aceeasi dimensiuni si clasa de calitate si sa fie asezate pe platform perfect plane. Panelul se livreaza neambalat, insa la cerere se poate ambala in conformitate cu prevederele STAS 7831-87 sau coresunzator cu conditile tehnice pentru export. Expedierea placilor se face cu mijloace de transport curate, acoperite si uscate.

13.Notiuni de proces de productie. Structura procesului de productie.Def 1: Cuprinde totalitatea activitatilor care se desfasoara in cadrul unei unitati economice in scopul executarii de produse. Def 2. Reprezinta totalitalea activitatilor desfasurate cu ajutorul mijloacelor de munca si proceselor natural care au loc prin transformarea organizata al obiectelor muncii. In general procesul de productie consta in actiunea pe care o exercita forta de munca prin intermediul mijloacelor de munca asupra obiectelor muncii in vederea obtinerii anumitor produse.

Deci pentru organizarea procesului de productie sunt necesare urmatoarele elemente interdependente: Obiectele muncii(material prima,auxiliara); Mijloacele de munca (masini,instalatii,linii); Forta de munca adica muncitorii. Procesele naturale - in care asupra obiectului muncii actioneaza factorii naturali fara interventia omului (uscarea,racirea,fermentarea);Procesul de munca - sunt procese realizate datorita interventiei omului a muncitorului; Procese de baza - totalitatea actiunilor exercitate de muncitori asupra materiei prime in urma carora acestea se transforma in productia de baza a intreprinderii; Procese tehnologice - totalitatea actiunilor exarcitate de muncitorii asupra obiectelor muncii in urma carora acestea isi schimba forma,dimensiunile, infatisarea sau structura molecular (transformarea bustenilor in placaj,traverse,doage); Procese de manipulare,dep lasare - totalitatea actiunilor exercitate de muncitor asupra obiectelor muncii in scopul dea le deplasa si manipula in mod succesiv sau paralel cu executarea procesului tehnologic pina la momentul cind acestea devin productie finite; Procese auxiliare - totalitatea actiunilor menite sa asigure desfasurarea normala a proceselor de baza prin mentinerea in stare de functionare a uneltelor instalatiilor a utilajelor folosite in procesul de productie si asigurare cu material prima si material a locului de munca; Procese de deservire tehnica - totalitatea activitatilor efectuate de muncitor cu scopul de-a pregati si a intretine in stare de functionare a uneltelor, utilajelor, dispozitivelor special pentru executarea, deplasarea manipularea a obiectelor muncii. Procesul de deservire a materialelor - totalitatea actiunilor efectuate cu scopul de-a asigura procesele de baza cu obiectele muncii, mijloace de munca, material auxiliare; Procese anexe - activitati menite sa asigure valorificarea deseurilor lemnoase prin executarea diferitelor produse (productia de lazi sau productia PAL, PFL), in vederea organizarii productiei si a muncii atit procesele de baza cit si cele auxiliare si anexe sunt formate din operatii, faze, treceri, manuiri si miscari. Operatii - o parte a procesului de productie care se executa neintrerupt de catre unul sau mai multi muncitori aflati pe acelasi loc de munca actionind asupra unui obiect de munca sau a mai multora deodata cu mina libera sau cu ajutorul anumitor unelte de mina. Se caracterizeaza si se identifica prin urmatorii factori constant: obiectele muncii; mijloacele de munca; locul de munca; executantii si caracterul lucrarii. In general cind se schimba obiectele muncii sau alt factor se schimba si operatia. Dupa caracterul lucrarilor operatiile pot fi: operatii tehnologice; operatii de deplasare; operatii de control; operatii de sortare. Dupa modul de executie operatiile pot fi: manual; manual mecanice; automate. Faza - reprezinta o parte a operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica; Trecerea - reprezinta o parte a fazei de munca ce se repeat identic ;Manuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate, a unei grup de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materei prime; Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obectelor sau a muncitorului in vederea fixari pe masina sau desprinderii depe masina.

Tipul proceselor de productie: structura fiecarui tip de process de productie depinde de mai multi factori care sunt determinate de caracteristicile tehnico-economice specifice: structura procesului tehnologic; gradul de specializare a locului de munca si al utilajului; calificarea muncitorilor; perfectionarea mijloacelor de productie; frecventa fabricarii diferitelor produse; Fiecare tip de productie se caracterizeaza prin: cantitatea de produse executate: prin gradul de stabilitate al sortimentului. Cu cit sortimentul este mai stabil cu atit creste si productia fiindca se elimena diversele intreruperi ce apar cu ocazia schimbarii sortimentului. Dupa natura si cantitatea produselor se disting urmatoarele tipuri de productie:1. productia individuala sau bucata - in care se executa produse la comanda cite o bucata sau un numar redus de bucati, acestui tip de productie este characteristic ca se executa un singur produs si nu mai mult in paralel. Procesul tehnologic este neorganizat productivitatea muncii este scazuta iar pretul de cost este mare, productia se executa manual sau la masini simple universal, nomenculatorul de produse este foarte variat iar volumul de productie este foarte mic;2. productia in serie - se executa intr-un numar mai mare de bucati in serii de diferite marimi dar de acelasi fel, caracteristica acestei productii este faptul ca produsele se executa succesiv si paralel in serie care se repeat periodic. Nomenculatorul de piese este relaiv redus in comparative cu productia individuala. Marimea seriei depinde de capacitatea de productie a sectiei respective de unitate de produse planificate intr-o perioada corespunzatoare de numarul de schimburi, de numarul zilelor lucratoare, deasemenea marimea seriei depinde de cererea produsului pe piata. La productia de serie se folosesc dispositive, unelte, masini special dar si unele universale. Productivitatea - mare decit productia individuala si pretul de cost mai mic; 3. productia de masa - este caracteristic fabricarea constanta a unui nomenculator redus de produse sau a unui singur produs da in cantitati foarte mari. Locurille de munca sint specializate pentru executarea unei singur operatii sau a unui numar redus de operatii, se folosesc masini, utilaje, aggregate, linii specializate cu un randament mare care permit obtinerea unui nivel inalt de mecanizare si automatizare al lucratorilor. Se utilizeaza cele mai modern metode de organizare a productiei si a muncii. Lot - este alcatuit dintru-n numar de piese identice constructive si tehnologic care se prelucrareaza folosind acelasi timp pentru pregatirea si incleerea operatiilor. Organizarea procesului de productie: reprezinta ansamblu de activitati care privesc reunirea in acelasi timp si in acelasi spatiu a elementelor component ale unui process de productie pe baza planului de productie a tehnologiei existente si normativelor in scopul realizarii produselor sau a serviciilor planificate de calitate inalta si cu cheltuieli minime de organizare. Organizarea productiei se dasfasoara sub 2 aspecte importante: 1) organizarea productiei in timp - care include urmatoarele activitati: - Stabilirea ciclurilor de productie; - Divizarea planului de productie pe sectii ateliere, formatiuni de lucru tinind cont de ciclu de productie; - Programarea operative a productiei adica stabilirea formei prelucrarii reperelor pe fiecare loc de munca. 2) organizarea productiei in spatiu - cuprinde urmatoarele activitati: - Amplasarea optima a sectiilor, sectoarelor si a locurilor de munca; -circulatia rationala a obiectelor muncii. Verigele organizarii productiei sunt: locul de munca; zona tehnologica (un grup de locuri de munca) care efectuiaza aceleasi operatii tehnologice; sectia de productie adica mai multe zone tehnologice. Principiile organizarii procesului de productie: Pentru a crea premizele favorabile indeplinirii eficiente a planului de productie (cantitativ, calitativ si la termen) pe baza carora intreprinderile industriale isi desfasoara activitatea. La organizarea productie trebuie respectate urmatoarele principii de baza : 1. Principiul proportionalitatii- urmareste existent aceleasi concordante in ceeea ce priveste cantitatea de productie obtinute intro unitate de timp la fiecare veriga daca nu se respecta acest principiu el duce la realizarea frinarii productiei realizarii; 2. Principiul ritmicitatii - pe fiecare veriga a organizarii productiei trebuie sa fie respectata aceeasi viteza de fabricatie; 3. Principiul paralelismului - potrivit carora lucrul efectuat la mai multe locuri de munca in paralel intrun anumit moment asupra diferitelor parti component ale unui produs asigura specializarea locurilor de munca si reducerea ciclului de productie; 4. Principiul liniei drepte - in circulatia produselor trebuie asigurat cel mai scurt traseu adica in linie dreapta fara intoarceri si fara sa se intersecteze traseile diferitelor produse. 5. Principiul continuitatii - impune reducerea la minium intreruperea in organizarea productiei.

14. Structura procesului tehnologic. Debitarea elementelor din lemn masiv. Utilajul folosit la debitarea lemnului masiv.Proces tehnologic - este acel proces in cadrul caruia material prima si materialele se transforma nemijlocit in semifabricate sau produse finite care formeaza productia de baza a intreprinderii. Procesul tehnologic dupa gradul de inzestrare tehnica se poate executa pe cale manuala sau mecanica. Procesul tehnologic depinde de constructia articolului de material folosita de utilajul folosit, de calificarea muncitorului.Procesul tehnologic este compus din urmatoarele elemente:1. Operatia - este acea parte a produsului tehnologic care cuprinde actiunile intreprinse asupra obiectelor muncii pe un anumit loc de munca prevazut cu anumite utilaje si unelte de munca. Operatia are ca efect schimbarea formei si a dimensiunilor materiei prime prelucrate. Dupa modul cum se executa operatiile pot fi: - manual; manual-mecanic; mecanizate; automate; Operatiile pot fi: 1. de trecere ( material prima-scula aschietoare); 2. pozitionale scula aschietoare-materia prima);2. Faza este partea operatiei prin care obiectele muncii sufera o singura transformare tehnologica.3. Minuirea este o parte a fazei care consta in executarea unei actiuni separate sau a unui grup de miscari de catre un muncitor in vederea prelucrarii materiei prime.4. Miscarea este o parte componenta a minuirii si consta in deplasarea obiectului sau a muncitorului in vederea fixarii pe masina sau desprinderii de masina.Organizarea productiei in flux reprezinta una din metodele de baza in organizarea muncii care consta in desfacerea procesului de productie pe operatii si sincronizarea acestora.Caracteristicile principale ale unei linii in flux :- Amplasarea locurilor de munca in spatiu potrivit succesiunii normale a operatiilor in procesul tehn.- Continuarea si ritmicitatea procesului de productie.- Sincronizarea operative in vederea executarii lor simultane.Structura procesului tehnologic : aceasta depinde de materia prima folosite la fabricarea mobile, de constructia mobilierului si utilajului folosit.Proces tehnologic: materia prima (lemn masiv, PAL, PFL); semifabricat + adaos la prelucrarea mecanica + adaos la umeditate; - prelucrarea semifabricatelor curate (Rz prelucrarea pe suprafata opusa (rindeluirea, slefuirea cu banda lata).

2. Asezarea si prelucrarea pe aceiasi suprafata (de indreptat)

3. Asezarea pe o suprafata, prelucrarea pe alta (de burghiat orizontal)

4. Asezarea a 3 suprafete cu fixarea piesei in dispositive (cepuirea, de frezat de sus)

5. Asezarea pe 2 suprafete prelucrarea celorlalte (de frezat pe 4 fete, de strungit)

Pentru obtinerea semifabricatelor cu precizie inalta, forma geometrica corecta, la prelucrarea mecanica se folosesc tehnologii tipice :1. Prelucrarea fetei si cantului la 900 masina de indreptat prelucrarea la grosime, latime masina de rindeluit

2. Fata si cant 900 masina de indreptat 2 suprafete la masina de frezat longitudinal pe 4 fete

3. O fata masina de indreptat 3 masina de frezat pe 4 fete

4. Pe 4 fete masina de frezat longitudinal pe 4 fete

Defecte la prelucrarea mecanica a semifabricatelor din lemn :1. Indreptarea insuficienta scama, suprafata aschioasa, umiditatea ridicata : cutite uzate, rindeluirea inpotriva directiei fibrelor.2. Lungimea diferita a valurilor pe suprafete prelucrate : montarea cutitelor in arbore gresit, nu este echilibrat arboreal port scula.3. Rindeluirea neuniforma: vibrarea masinii.4. Rupture de fibre : cutite uzate, grosimea aschiei mari5. locuri nerindeluite pe suprafata semifabricatului : avansul neuniform sau slab. Taisul cutitului nui drept, nu este montat uniform in arbore, axa arborelui nu este parallel cu suprafata mesei.6. Arsuri - Blocarea avansului cind arboreal se roteste.

Cepuirea operatia de frezare a cepurilor si scobiturilor de diverse forme si dimensiuni fixe sau demontabile a elementelor din lemn masiv :-la masina de frezat de jos cu carucior-masina de cepuit pentru rame (uni si bilateral)-masina de cepuit pentru sertare (uni si bilateral).Proces tehnologic - totalitatea operaiilor ce contribuie la schimbarea formei, dimensiunilor, materiei prime ntr-o anumit ordine.Dup uscarea materiei prime se trece la debitare n rigle sau alte elemente, dup debitarea brut urmeaz ndreptarea, rindeluirea la grosime, sau profilarea elementelor printr-o singur trecere sau mai multe cu sau fr lefuire i retezarea la dimensiuni date.Piesele cu un profil geometric determinat se supun unui control i prelucrrii n continuare cu ajutorul dispozitivelor. In continuare se solicit guri, cepuri, scobituri, frezri, lefuiri (elementele se prelucreaz individual).Elementele apoi se asambleaz n complexe.

17.Scopul si tipurile de finisare. Pregatirea suprafetelor pentru finisare. Materiale folosite.Primele procedee de aplicare a materialelor de finisare se pastreaza si in timpurile noastre. Aplicarea manuala cu perii , tampoane, role, burete, spaclu. Procedeile manuale se pot aplica unei game mari de materiale dar o productivitate redusa si consum mare. Dintre procedeele mecanizate se mentioneaza prin pulverizare prin imersie (scufundare) cu ajutorul valturilor si prin turnare. In procesul fabricarii mobilei finisarea reprezinta un grup de operatii prin care se acopera suprafetele produsului cu o pelicula protectoare (impotriva actiunii factorilor exteriori ,mareste aspectul estetic decorativ). Tipurile de finisare: Finisare transparenta - pastreaza textura lemnului urmareste marimea valorii texturii de pe suprafetele masive sau furniruite (lacuri , ceruri, uleiuri). Finisarea opaca acopera complect textura lemnului cind aceasta nu prezinta o valuare estetica deosebita si i ascunde in acelasi timp unele defecte de structura (vopsea, emailuri si lacuri intens colorate). Finisare de imitatie se aplica diferite materiale pentru emitarea culorii, texturii speciilor pretioase. Finisare speciala artistica folosirea incrustare, sculptura , si bronzarea (pictura, pirogravura, aurire, intarsie). Pregatirea supraftelor pentru finisare. Operatiile de pregatire se impart in 2 parti principale: Operatii obligatorii - slefuirea clasa 9-10, desprafuirea, conditionarea; Operatii specifice ( numai pentru anumite piese), si se imparte in: a) Finisarea opaca curatirea suprafetelor de pete de rasina sau a pungilor de clei care aduc in continuare patare a suprafetei; grunduirea o aderenta mai buna dintre suport si materialul de finisare, incleierea porilor; chitiurea si spacluirea suprafetelor se face cind uscarea suprafetelor este gata. b) Finisarea transparenta - curatarea suprafetei de pete de rasini sau strapungeri de adeziv; albirea suprafetei capatam o textura uniforma mai deschisa, mai alba; nlaturarea scamei inlaturarea unei forme a materii de finisare, economia lor, se face prin slefuire umeda, se aplica mai multe straturi de grunt cu viscozitatea joasa ca conditionarea sa fie rapida; grunduirea sau umplerea porilor pentru a obtine o pelicula uniforma a materialului de finisare, se face manual sa cu ajutorul pulverizatorului ( viscozitate mare); colorarea este operatie prin care se schimba culoarea naturala a lemnului cu scopul inbunatatirii aspectului decorativ. Materiale folosite curirea petelor de rin operaie obligatorie rezolvarea lor cu solveni organici, aceton, benzol, alcool etilic, prin saponificare cu ajutorul unor soluii alcaline. Materialele pentru decolorare. Decolorarea se practic n cadrul operaiilor de nfrumuseare a lemnului, uniformizarea culorii. Materialele care se foloseste perhidrolul 35-50 % i amoniac, acid oxalic , clorur de var. Materialele pentru albirea suprafeelor un aspect estetic deosebit, tratarea lemnului cu suspensii de pigmeni de culoare alb fr a acoperi textura. Decolorarea i albirea, perhidrol 100 pri, amoniac 25% 5 pri, grunt pentru albire 10 pri, urelit c 70% o parte ap dou pri + past pentru albire 3 prti. Materiale pentru chituirea i pcluirea suprafeelor operai de grani ntre pregtirea suprafetei i aplicarea materialelor de finisare au scopul uniformizrii suprafeei prin umplerea golurilor cu chit sau mas de paclu. Chitul, materiale consistente pe baz de uleiuri sau rini sintetice cu materiale de umplutur i cantiti mici de solveni (uscare natural, la cuptor) chituirea de obicei se face local dup o gruntuire prealabil. Masa de paclu este produs pe baz de rini sintetice cu uscare la cuptor, avnd rolul de a umple toi porii pe suprafata panoului.

18.Aplicarea materialului prin turnare. Constructia masinii de turnat.Principiul metodei consta in scurgerea materialelor de finisare printr-o fanta cu deschiderea variabila si trecerea panoului pe subt aceasta fanta cu viteza constanta. Materialul de finisare este colectat de un jgheab intrun rezervor de unde cu ajutorul pompei este adus dinou in capul de turnare. In vederea optinerii unei pelicole egale ca grosime pe suprafata panoului au fost realizate mai multe tipuri de capete de turnat. Materialele de finisare se scurg sub forma de perdea pe toata latimea suprafetei si se lacuieste.Constructia masinii de turnat :1.Transportator de alimentare si stivuire; 2. Filtru; 3. Pompa; 4. Conducte de alimentare; 5. Cap de turnat; 6. Dispozitiv de reglare a capului de turnat in pozitie orizontala; 7. Roata de mina pentru reglarea vertical a capului; 8. Jgheab pentru recuperarea M. de F; 9. Rezervor pentru MF.Organizarea locului de munca la masina de turnat.Latimea fantei pina la 5 mm;Lungimea capului 300 1900 mm;Viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15 150 m/min;Viteza transportorului 40 - 120 m/min.Maina de turnat lac - este format dintr-un batiu 1, un rezervor pentru lacuri 2, capul de turnare 3, jgheabul 4 pentru recuperarea lacului, benzile transportoare 5, conducta de alimentare cu lac 6, pompa de lac 7, filtrul 8, conducta de scurgere a lacului din jgheabul de recuperare.Maina de turnat lac este deservit de cinci muncitori: muncitorul, principal comanda banda de transport i cu un muncitor ajutor face alimentarea benzii cu piesele de lemn, iar ali trei ajutori evacueaza piesele lcuite din maina. Piesele de lcuit trec cu ajutorul benzii pe sub perdeaua de lac i, apoi, snt depozitate pe rastele fixate pe carucioare in poziie perfect orizontal, pentru a se evita scurgerea lacului i pentru a se forma pelicule uniforme.Pentru a se realiza o pelicul cu grosime, de 1,2 mm trebuie s se toarne trei straturi de lac.Dup fiecare strat snt necesare perioade de uscare ce se efectueaii, in aceleai condiii ca i la aplicarea lacului prin pulverizare.Masuri de protecie a muncii. n ncperea n care este amplasat masina de turnat lac trebuie s existe instalaii de ventilare; Banda de transport nu trebuie atins cu minile n timpul funcionrii maini; Conductele pentru evacuarea apei calde la recipientul mainii trebuie izolate, pentru a-i feri pe muncitori de arsuri.Tipuri de capuri de turnat :a) cap deschis; b) cap inchis cu fanta; c) cap cu dig (plotina); d) cu dig si ecran.1. Piesa; 2. Ecran inclinat; 3. Conducta de alimentare (pluta); 4. Pelicola de finisare; 5. Transportor; 6. Jgheab; 7. Cap cu fanta; 8. Dig; 9. Perete despartitor; 10. Filtru.

a) Dezavantaje : suprafata de evaporare mare si deschisa; neuniformizarea aplicarii; toxicitate inalta; pentru viscozitati mai reduse. Avantaje : simplu in constructie; usor de intretinut. b)Dezavantaje : grosimea neuniforma a pelicolei; Avantaje : nu este toxic; aplicarea uniforma; reglarea fantei; cu diferite viscozitati. c)Dezavantaje : trebuie sa tinem cont de viscozitate; Avantaje : este inchisa. d) Dezavantaje : complicata in constructie; deservirea grea. Avantaje : uniformitatea suprafetei si a pelicolei; toxicitate mica.

19.Aplicarea materialelor de finisare prin pulverizare. Constructia pistolului pneumatic.Avantaje: Este raspindita; Usor de minuit; Cheltuieli mici; Utilaj simplu.Dezaantaje: Toxicitate inalta; Locuri amenajate; Se executa manual. Procedeul de aplicare a materialelor de finisare prin pulverizare este utilizata pe scara mare la finisare lemnului. Solutia de lac este dispersata in particole foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele de finisare cu ajutorul pistoalelor de pulverizare formind un strat uniform. Aplicarea Materialelor de finisare cu ajutorul aerului, consta in antrenarea printro duza a materialelor de finisare sub forma de solutie de un get de aer sub presiune (0.3-0.6Mpa presiunea aerului), M.F trec prin pistol cu presiunea P = 0.2-0.15 Mpa.Duzele se clasifica : cu antrenare exterioara si cu antrenare interioara.Diametrul fantei- 0.45..3.5mm ( poate ajunge pina la 6mm).Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel incit sa se poata face un dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin duza de pulverizare. Viscozitatea aproximativ 18 - 22sec; Diametru - 4mm. Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare. In timpul aplicarii pistolul se tine la o distanta 150 300 mm fata de suprafata de vopsit si se deplaseaza cu o viteza constanta pe suprafata piesei in benzi paralele. Stratul urmator se aplica deobicei in directie perpendiculara fata de stratul anterior. Pentru a evita scurgerea lacului la marginea panoului, se recomanda ca atunci cind getul de lac este inafara suprafetei de lacuit admisia lacului sa fie oprita.Consumul materialelor de finisare : aproximativ Lac 30-150 g/min; aer : aproximativ 2 26 m3/ora. Materialele de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura de 70-75 0 C.Pulverizarea se face in cabine speciale, prevazute cu instalatii de aspirare a particolelor de lac care nu se depun (ventilatie, perdele umede, masa strict paralela cu podeaua, motoarele instalatii trebuie sa fie inafara cabinei, crpele tampoanele intro lada metalica care se inchide). Constructia pistolului pneumatic1. Rezervor de MF; 2. Opritor de MF; 3. Pirghie; 4. Supapa; 5. Arc; 6. Torpila; 7. Piulita de reglare a supapei de aer; 8. Rezervor aer; 9-14. Canale de trecere a aerului; 10. Conducta; 11. Opritor aer; 12. Clempus; 13. Bucsa; 15. Ajutaj inelar de aer; 16. Inel; 17. Canal marginit de aer pentru latimea getului; 18. Duza; 19. Ajutaj pentru MF.

20. Procedee de uscare a lacurilor si vopselelor aplicate pe suprafata lemnului. Durata de uscare.Prin notiunea de uscare a lacurilor si vopselelor se intelege totalitatea proceselor fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialului de finisare aplicat pe suport.Uscarea materialelor de finisare- totalitatea proceselo fizice si chimice care aduc la intarirea peliculei materialelor de finisare aplicate pe un suport.Se folosesc procedee de uscare naturala si forat. Naturala - la aer liber la temper. Incaperii (18 250C), timpul 2 ore sau citeva zile.Fortata - se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi:1) Convectie - fortata si naturala;2) Radiatie electromagnetica si electronica. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui curent de aer cald. Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna aderenta a materialului de lemn. Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de 1, 2 min in care panoul sa fie mentinut la temperatura normala perioada de zvintare si ea este hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer. M/f se aseaza si se intinde pe suprafata panoului. Radiatia electromagnetica radiatia ultrarosii si ultraviolete.Uscarea cu raze infrarosii pr