P.U.Z. al Z.C.P. a Mun. CARACAL STUDIU DE FUNDAMENTARE AL … · 2015. 9. 30. · P l. 3 Zona Construita Protejata, valoarea culturală a imobilelor şi spaţiilor sc. 1 -200 0 P

P.U.Z. al Z.C.P. a Mun. CARACAL

S T UDIU DE F UNDAME N T ARE AL REGLEMENTARII ZONEI CONSTRUITE

PROTEJATE A MUNICIPIULUI CARACAL

I r ina Ca l inescu B. I .A . 2014

Studiu de fundamentare a P.U.Z. al Z.C.P. a mun. Caracal Irina Calinescu B.I.A. Contract 26/2014 Irina Calinescu B.I.A. / Mina_M_Com srl Decembrie 2014

P A G I N A D E S E M N A T U R I

E l a b o r a t : I r i n a C ă l i n e s c u B . I . A .

B u c u r e ș t i , s t r . M a ș i n a d e P ă i n e 6

A u t o r : p r o f . d r . a r h . S e r g i u N I S T O R

M C C P N

S p e c i a l i s t a t e s t a t n r 9 8 - 2 0 0 3

E x p e r t a t e s t a t 1 5 1 - 2 0 1 3

R . U . R .

S p e c i a l i s t c u d r e p t d e s e m n ă t u r ă

D , E , F 6 , G 5 , G 6

C o l a b o r a t o r : D r d . A r h . I r i n a O a n a C a l i n e s c u

S t u d . A r h . D r a g h i c i D i a n a l a u r a

S t u d . A r h . N e a t u A l e x a n d r u R a z v a n

S t u d . A r h . U n g u r e a n u A l i n a

- 2 0 1 4 -


B O R D E R O U

A . P I E S E S C R I S E

M E M O R I U D E F U N D A M E N T A R E

Partea I

Cap.1. I n t r o d u c e r e : s c o p u l , m e t o d a ş i s t r u c t u r a s t u d i u l u i p. 1

Cap. 2. B a z a l e g i s l a t i v ă a s t u d i u l u i p. 2

2.1 Baza legislativă generală a studiului p. 2

2.2 Baza administrativă şi metodologică a delimitării, instituirii şi p. 3

reglementării activităţilor din zona protejată

Cap. 3. S u r s e l e d e i n f o r m a ţ i e ş i d o c u m e n t a r e

3.1. Inventarul patrimoniului arhitectural şi arheologic al mun. Caracal p. 5

3.2. Lista monumentelor istorice (2010) p. 8

3.3. Concluziile studiului istoric general aferent PUG p.11

3.4. Sinteza ierarhizării valorice a fondului arhitectural-urbanistic p.27

în funcţie de calitatea estetico-ambientală, funcţională şi a

potenţialului socio-economic (concluzii PUG)

4. Z o n e l e d e p r o t e c ţ i e a l e m o n u m e n t e l o r , a n s a m b l u r i l o r ş i s i t u r i l o r

i s t o r i c e

4.1 Protejarea monumentelor din Caracal prin instituirea p.28

zonei proprii de protecţie: bază legală, scop şi metodă

5. Z o n a c o n s t r u i t ă p r o t e j a t ă a c e n t r u l u i i s t o r i c a l M u n . C a r a c a l

5.1. Necesitatea şi oportunitatea instituirii zonei protejate p.30

5.2 Componenţa zonei construite protejate: fond construit, p.31

areal natural, textură urbană

5.3 Delimitarea si caracterizarea SIR p.32

5.4 Puncte tari şi puncte slabe ale zonei protejate p.34

5.5 Constrângeri şi oportunităţi în zona protejată p.34


Partea a II-a

Cap. 6 Regimul tehnic de reglementare pentru protejarea şi punerea p.35

în valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic – PUZ ZCP

6.1 Principalele direcţii de reglementare pentru protejarea şi punerea p.35

în valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic al ZCP

6.2 Tipuri de intervenţie asupra imobilelor p.37

6.3 Regimul de fundamentare al intervenţiilor p.40

Partea a III-a

A n e x e :

A.1 Lista imobilelor şi clădirilor din ZCP a mun. Caracal, valoare culturală, grad, regim de protecţie şi tip de intervenţii permise

A.2 Lista monumentelor istorice din Mun. Caracal

A.3 Fişele de monument

A.4 Desfăşuratele arterelor majore (d.p.d.v. cultural) ale SIR-urilor


B . P I E S E D E S E N A T E

P l . 1 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , v e c h i m e a c l ă d i r i l o r p r i n c i p a l e s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 2 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , v a l o a r e a a r h i t e c t u r a l ă a c l ă d i r i l o r p r i n c i p a l e s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 3 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , v a l o a r e a c u l t u r a l ă a i m o b i l e l o r ş i s p a ţ i i l o r s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 4 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , g r a d u l d e p r o t e c ţ i e a l c l ă d i r i l o r p r i n c i p a l e ş i s p a ţ i i l o r a m e n a j a t e s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 5 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 6 Z o n a C o n s t r u i t a P r o t e j a t a , g r a d e d e p r o t e c t i e a l c o n s t r u c ţ i i l o r s i z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 7 S I R 1 - 2 , g r a d u l d e p r o t e c t i e a l c o n s t r u c ţ i i l o r s i d e f i n i r e a i n t e r v e n t i i l o r p e z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 8 S I R 3 , g r a d u l d e p r o t e c t i e a l c o n s t r u c ţ i i l o r s i d e f i n i r e a i n t e r v e n t i i l o r p e z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 9 S I R 4 , g r a d u l d e p r o t e c t i e a l c o n s t r u c ţ i i l o r s i d e f i n i r e a i n t e r v e n t i i l o r p e z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0

P l . 1 0 S I R 5 , g r a d u l d e p r o t e c t i e a l c o n s t r u c ţ i i l o r s i d e f i n i r e a i n t e r v e n t i i l o r p e z o n e d e c a r a c t e r o m o g e n s c . 1 - 2 0 0 0






- 1 -

P A R T E A I 1. Introducere: scopul, metoda şi structura studiului

SCOPUL Scopul prezentului studiu este următorul:

Evidenţierea şi evaluarea elementelor valoroase din punct de vedere urbanistic si arhitectural din ZCP delimitată în faza PUG,

Propunerea de reglementări penttru protejarea și punerea în valoare a imobilelor din ZCP în cadrul RLU aferent PUZ ZCP.

METODA

Studiul se fundamentează pe analiza morfologică din perspectivă istorică a localităţii Caracal şi a vecinătăţilor sale şi aplică principiile stabilite prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562-2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)”.

Art. 23 al acestui act normativ prevede: „ O politică de protejare urbanistică a valorilor de patrimoniu trebuie să se reflecte într-o atitudine responsabilă privind delimitarea, declararea, gestionarea şi dezvoltarea zonelor protejate. Ele trebuie să-şi găsească mijloacele de exprimare la nivelul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, ca şi al programelor şi proiectelor derivate. (...) De aceea, la nivelul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi al planurilor urbanistice generale ale localităţilor se formulează politici şi concepte strategice de dezvoltare pentru teritorii sau organisme urbane integratoare şi se iau decizii complexe de planificare teritorială şi urbană.”1

Studiul valorifică cercetarea istorică anterioară, aferentă elaborării și reactualizării PUG Mun. Caracal.2

STRUCTURA STUDIULUI

Studiul este format din 3 părţi:

Partea I arată baza metodologică şi legală a studiului, precum și concluziile preluate din PUG aprobat (identificarea MI, instituirea și delimitarea ZCP, a ZP a MI, principii de reglementare).

Partea a II-a explică metoda de evaluare a imobilelor dpdv cultural, modul în care s-a stabilit gradul şi regimul de protecţie şi intervenţiile permise, pentru a fi incluse în RLU aferent PUZ.

Partea a III-a cuprinde anexele.

1 Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562-2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice

„Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.125 bis din 11.II.2004 2 Studiu istoric de fundamentare a PUG, autor arh. Alexandru Mulţescu, Societatea Comercială Proiect Olt – S.A., 1991, Delimitarea zonei de protecţie a patrimoniului arhitectural-urbanistic al oraşului Caracal, autor arh. C-tin Enache, SC URBIS 90, 1991, Studiu de delimitare a ariilor urbane protejate, aferent reactualizare PUG (2011), elaborator conf.dr.arh. Sergiu Nistor


-2-

2. Baza legislativă a studiului

2.1. Baza legislativă generală a studiului

Datele şi sursele de informaţii folosite, metoda şi produsele studiului, încadrarea sa în documentaţia de urbanism din care face parte, sunt bazate pe următoarele acte normative:

LEGI Codul Civil

Legea 5-2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate

Legea 350-2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificările şi completările ulterioare

Legea 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările ulterioare, republicată

Legea 50-1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările ulterioare

Ordonanţa Guvernului nr. 43-2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, aprobată cu modificări prin Legea 378-2001, cu modificările ulterioare

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI

Hotărârea Guvernului nr. 525-1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbansim, republicată

ORDINE MINISTERIALE

Ordin al Ministrului Culturii şi Cultelor nr. Ordin nr. 2260 din 18/04/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 540 din 17/07/2008

Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 562-2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice „Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.125 bis din 11.II.2004

ALTE REGLEMENTĂRI

Legea nr.157 privind ratificarea Convenţiei pentru protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada la 3 octombrie 1985, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 274 din data: 10/13/1997


-3-

2.2. Baza administrativă şi metodologică a delimitării, instituirii şi reglementării activităţilor din zona protejată

INSTITUIREA ZCP

DELIMITAREA ZCP

ZCP: ZIR ŞI SIR

Baza legală a instituirii Zonei Construite Protejate (ZCP) de interes local stă în Art.1 alin (2) din Legea 5-2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a – zone protejate care prevede: „(...)În înţelesul prezentei legi, zone protejate sunt zonele naturale sau construite, delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.„

Baza administrativă a delimitării, instituirii şi reglementării activităţilor din zona protejată stă în avizul Ministerului Culturii nr din prin care se aproba PUG Mun. Caracal.

Baza metodologică a delimitării, instituirii şi reglementării activităţilor din zona protejată stă în prevederile OMTCT nr 562-2003 privind aprobarea Reglementării tehnice „Metodologie de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ), şi anume în:

“ART.17 Zonele construite protejate reprezintă zone din teritoriul administrativ al oraşelor şi comunelor în care construcţiile, cadrul natural şi activităţile umane prezintă calităţi (istorice) a căror protejare reprezintă un interes public. Aceste zone se definesc şi se delimitează prin studii istorice, arhitecturale, urbanistice, peisagistice, etc. şi prin planuri urbanistice ale zonelor construite protejate, integratoare ale acestora. Ele se instituie prin hotărâri ale Consiliilor locale şi se protejează prin acţiunea acestora şi a celorlalţi protectori legali.”

În înţelesul prevederilor Anexei 2 din Legea 350-2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificăriule şi completările ulterioare:

ZIR : Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi delimitează prin studiul istoric general şi care prezintă caracteristici coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural şi istoric, şi care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul PUG şi RL. SIR : Zonă din teritoriul administrativ care se defineşte şi delimitează prin studiul istoric zonal în cadrul unei zone istorice de referinţă şi care prezintă caracteristici coerente din punct de vedere urbanistic, arhitectural şi istoric care vor fi preluate în modul de dezvoltare viitor al teritoriului la nivelul PUZ + RLU.

Delimitarea ZCP aprobată prin PUG cuprinde 9 Subzone Istorice de Referinţă, (SIR).


-4-

REGLEMENTAREA ACTIVITĂŢILOR

Instituirea şi delimitarea ZCP urmăreşte a asigura protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural-urbanistic prin reglementarea şi controlul activităţilor şi construirii din zonă.

În acest scop reglementarea ZCP beneficiază de aplicarea prevederilor

art. 10 alin.(1) lit.a) din Legea 50-1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările ulterioare,

ale art. 311 alin. (4) lit b) şi d), art. 313, art. 32 alin. (5), art. 46, alin.(2) lit.f1), alin. (5) şi (6) şi art. 47 alin.(5) din Legea 350-2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, cu modificăriule şi completările ulterioare şi

ale art. 18 alin. (1) şi (2) din legea 422-2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare.

În cele 9 SIR sunt reglementate activităţile şi regimul intervenţiilor, diferit, în raport cu concluziile studiului istoric general (evoluţia şi specificul fondului construit), cărora li se adaugă concluziile şi determinările provenind din detalierile din studiul istoric zonal (valoarea istorica şi arhitecturală a clădirilor, regimul şi gradul de protecţie, zonele de omogenitate tipologică).


- 5 -

3. Sursele de informaţie şi documentare

3.1. Inventarul patrimoniului arhitectural şi arheologic al mun. Caracal

INVENTARUL MI Inventarul monumentelor istorice din mun. Caracal, în sensul legal al termenului „(...) Art. 12 alin.2: Inventarul monumentelor istorice reprezintă o bază de date, actualizată permanent prin operaţiunile necesare de corelare, în vederea asigurării unei informări permanente şi exacte în legătură cu situaţia imobilelor monumente istorice.” nu există.

Din păcate nu există o bază de date alcătuită din fişe de evidenţă pentru MI din Caracal, singura evidenţă fiind constituită din fisele realizate de arh. A. Mulţescu în vederea PUG la începutul anilor 1990, şi care sunt foarte valoroase pentru semnalarea diferenţelor faţă de starea anterioară, dar sunt incomplete în raportt cu cerinţele actuale ale legislaţiei de protecţie a MI sau urbanismului.

DOCUMENTAŢII TEHNICE PENTRU MI

Relevee şi documentaţii tehnice existente la INMI (Institutul Naţional al Monumentelor Istorice):

Teatrul Naţional Caracal.

DOCUMENTAREA PATRIMONIULUI ARHEOLOGIC

În ce priveşte patrimoniul arheologic, Repertoriul Arheologic National (RAN) consemnează, după cum urmează:

Cod RAN: 125481.01, Situl arheologic medieval de la Caracal – str. M. Viteazul nr. 3


-6-

3.2. Lista monumentelor istorice (2004)

COMPONENŢA LMI PENTRU MUN. CARACAL

Lista Monumentelor Istorice (LMI 2010) a fost aprobată prin OMCC nr. 2361 din 2010 privind modificarea Anexei 1 la OMCC 2314-2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, şi a Listei monumentelor istorice dispărute.

Pentru Municipiul Caracal LMI 2010 cuprinde 122 de monumente istorice, prezentate în Anexa 1. De la apariţia LMI 2010 a fost declasat un imobil (Str. Bicaz 1).

STRUCTURA LMI PENTRU MUN. CARACAL

Structura LMI 2010 actualizată pentru Municipiul Caracal este următoarea :

I II III IV

Monumente

120 (119)

1 104 (103) 8 7

A B A B A B A B

1 0 1 103 (102)

0 8 0 7

Ansambluri

1 (2)

0 1 (2) 0 0

A B A B A B A B

0 0 0 1 (2) 0 0 0 0

Situri

0

0 0 0 0

A B A B A B A B

0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel 1

Unde:

I, II, III, IV, reprezintă respectiv structuri arheologice, arhitecturale, monumente de for public şi monumente memoriale,

A şi B reprezintă grupa A, respectiv B de importanţă naţională şi respectiv locală

Cifrele în paranteză reprezintă situaţia corectată prin rectifcarea erorii materiale consemnate mai jos.

MODIFICĂRI ÎN LMI În perioada scursă de la aprobarea LMI 2010 a fost declasat imobilul din str. Bicaz 1, prin OMCPN nr.2347-26.05.2011 .


-7-

PROPUNERI PENTRU MODIFICAREA LMI

Studiul de fundamentare pentru delimitarea ariilor urbane protejate a scos în evidenţă câteva situaţii ce se cer remediate în LMI.

1. erori materiale:

Codificarea drept monument (m) în loc de ansamblu (a) a ansamblului urban OT-II-m-B-08753 din Str. Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, Agnita Botorca, pe ambele părţi ale străzilor

Trecerea fără precizare atât a numelui prezent al str. N. Titulescu cât şi a celui vechi (Ioniţă Asan)

Plasarea monumentului istoric avand codul LMI 2010 OT-II-m-B-08708 ca adresa postala in Piata 1 Decembrie 1918 nr. 13, in conditiile in care aceasta Piata nu exista, existand doar Strada 1 decembrie 1918. De altfel numarul de cod este cuprins intre numarul de cod aferent MI de la nr. 12 si numarul de cod de la numarul 18 pe Strada 1 Decembrie 1918.3

2. propuneri de clasare

Scoala Generală nr. 1, Str. Mihai Viteazul nr. 2

3. Propuneri de declasare

OT-II-m-B-08775 Magazin municipiul CARACAL Str. Plevnei 22, colţ cu str. Vasile Alecsandri, 1913

declasarea de la categoria ansamblu a poziţiei 388, OT-II-a-B-08784, ansamblu urban str. N. Titulescu, pentru lipsa unei coerenţe care să justifice regimul de protecţie ca MI pentru toate imobilelel din str. N. Titulescu 6-39.

declasarea de la categoria ansamblu a poziţiei 306, OT-II-m-B-08753, definit ca ansamblu urban str. Marului, Iancu Jianu, Agnita Botorca, Mieilor, Plevnei, pentru lipsa unei coerenţe care să justifice regimul de protecţie ca MI pentru toate imobilele din străzile menţionate.

3 Prezentul studiu a luat in considerare aceasta amplasare pe Str. 1 Decembrie 1918 a MI cod OT-II-m-B-08708


-8-

3.3. Concluziile studiului istoric aferent PUG

Următoarele sunt concluziile stabilite prin studiul istoric:

3.3.1. ISTORIC SINTETIC GENERAL AL CARACALULUI4

PREISTORIE

datează din paleolitic, constând în resturi fosile animaliere (oase de mamut, unelte cioplite din piatră specifice culturii de prund). descoperirile arheologice datate în neoliticul timpuriu, reprezentat în special prin grupul cultural Cârcea-Grădinile (5500-4500 a.Hr.). cultura Vădastra (4500- 4000 a.Hr.), ceramică incizată, bogată în decor geometric şi figurine antropomorfe (reprezentând-o pe Dea Mater - Zeiţa Mamă)

PERIOADA TRACO-DACICĂ

ceramică, unelte şi arme provenite din aşezările epocilor bronzului descoperite pe malul pârâului, pe terasa acestuia şi în parcul oraşului.

CIVILIZAŢIA ROMANĂ ÎN ZONA CARACAL

după cucerirea romană a fost ridicată din temelii Romula (Malva), azi Reşca, aşezare aflată la doar 9 km, condusă de un Legatus Augusti Pro Praetorae Daciarum Trium, împuternicit imperial de rang consular. vasele de import (terra sigilatta), imitaţiile locale, cuptoarele şi tiparele atestă că Romula în afară de centru administrativ şi militar a fost şi un important centru meştesugăresc. urme romane au fost descoperite în mai multe puncte ale localităţii. era probabil un sat (pagus sau vicus) care aparţinea din punct de vedere administrativ şi juridic de Romula. prin Caracal trecea unul din cele două drumuri ale Daciei meridionale care se întâlneau la Romula şi veneau de la sud, de la Sucidava, trecând prin Vişina, Comanca, cunoscut în documente sub numele de drumul Domnului de Rouă, Drumul de piatră, Drumul ocnii, Drumul Sării sau Drumul bătrân. în parcul oraşului a fost descoperit un mormânt roman datând din secolele III-IV d.Hr. la refacerea bulevardului care leagă gara de centrul oraşului au fost descoperite urme de construcţii romane, fragmente de apeduct şi monede pe malul pârâului Caracal au fost descoperite mai multe monede romane de la Traian, Antoninus Pius şi Gordian al III-lea în şanţurile de fundaţie ale Liceului Ioniţă Asan (1922) a fost descoperit un fragment sculptat reprezentând un cap de berbec. pe teritoriul Staţiunii experimentale a existat o villa rustica, distrusă de lucrările agricole, din care au putut fi recuperate un fragment de cărămidă şi un fragment dintr-o fundaţie. Dionisie Fotino afirma că în primele decenii ale secolului XIX pe piaţa Caracalului se vindeau cărămizi de Antina (Romula) cu trei parale bucata.

4 Informaţiile din acest capitol sunt luate din lucrarea MONOGRAFIA MUNICIPIULUI CARACAL, Dana-Roxana Dincă, Vera Grigorescu, Sabin Popovici – Editura Tiparg, Piteşti, 2007


-9-

EVUL MEDIU ETIMOLOGIA NUMELUI ORAŞULUI

apropierea în formă a oiconimului cu numele împăratului Marcus Aurelius Antoninus Caracalla presupune întemeierea aşezării în jurul anului 215 d.Hr., cu ocazia expediţiei pe care acesta o face la Romula împotriva goţilor a doua ipoteză, susţinută de Al. Densuşianu, se referă la originea cumanică (Kara-Kale - cetate neagră, sau turn negru) a numelui Caracal îşi trage cu probabilitate numele de la meşterii în confecţionatul mintenelor de lână (caracalla, -ae şi caracallis, -is – în latineşte înseamnă haină de lână cu mâneci şi glugă, minor sau major)

MOŞIA DOMNEASCĂ A CARACALULUI

Caracalul a fost moşie a boierilor Craioveşti şi Brâncoveni, jupâniţa Marga fiind soră bună după mamă cu domnitorul Neagoe Basarab şi fiică a lui Pârvu I Craiovescu. Satul Caracal făcea parte din zestrea acestei jupâniţe. A fost căsătorită cu Marcea, mare postelnic şi a avut doi fii, pe Vlăsan şi pe Matei ban. localitatea apare menţionată pentru prima dată, într-un hrisov din 17 noiembrie 1538, prin care Radu vodă Paisie îi dăruieşte lui Radu mare clucer două moşii şi anume Siliştea Bistreţ şi a treia parte din Poiana Urâţii pe care domnitorul le avea cumpărate de la jupâniţa Marga din Caracal, pentru 30.000 de asprii. în 1587, la 30 august, aceeaşi jupâniţă Marga, fiica lui Matei din Caracal şi soţie a lui Ivan postelnic, lasă jumătate din Caracal şi din sate cu ţigani, mânăstirii Glavacioc. se ţinea anual un bâlci şi săptămânal un targ în zona de Nord a oraşului (Târgul Vechi) 18 ianuarie 1569 Mihnea voievod dă o carte pentru satul Voinigeşti, scrisă de un anume Gheorghe, în Scaunul Caracăl. 9 septembrie 1569 domnitorul dă un alt hrisov pentru satul Rădineşti, scris „în mijlocul Caracalului.“ Mihai Viteazul are reşedinţă la Caracal, în judeţul Romanaţi, unde stăpânea un domeniu format din 23 de sate cu moşiile lor, majoritatea situate la sud de Caracal: Fărcaşul, Slăveni, Gostavăţu, Băbiciu, Scărişoara, Rusăneşti, Siliştea Crăceştii Dracului, Cilieni, Tia, Iliceni, Plăviceni, Siliştioara, Vişina, Cruşovul, Studina de Jos, Studina Mare, Studiniţa, Frăsinetul de Jos, Frăsinetul de Sus, Vlădila, Deveselu, Redea şi Comanca (hrisovul dat pe 6 septembrie 1598 la Târgoviş te). pentru administrarea acestor moşii domnitorul a ridicat Curtea domnească din Caracal, în jurul anului 1597 Curtea domnească era înconjurată de un parapet de lemn şi cuprindea edificii laice şi clericale, clădiri anexe, turnul de observaţie, biserica şi clopotniţa domnitorii Matei Basarab şi Constantin Brâncoveanu au refăcut-o. domnitorul Constantin Brâncoveanu dă în 1703 “100 taleri s-au dat lui Pârvu logofăt Fărcăşanu, pentru lucrul caselor domneşti din Caracal“

ORAŞUL CARACAL Primul document care dovedeşte statutul de oraş al Caracalului este cel

din 26 februarie 1627, în care apar ca martori pentru satul Studina „negustori şi orăşeni … jupan Caranica, jupan Iacomi, Iuvan negustoriul, Dumitru Grecu, Stan şi Căzan pârcălabi, Jiţea judeţul cu 12 pârgari din Căracal (sic) şi Măican“. Acest act a fost scris în casa „unchiaşului Badea din Caracal.


-10-

CĂLĂTORI STRÂINI DESPRE CARACAL

Deodado aminteşte „pe la 1640 la târgul ce se ţinea miercurea la Caracal veneau mulţi negustori străini şi se vindea un mare numar de vite“. episcopul catolic Petre Bogdan Baksic (cca. 1650) „se văd vechile case ale domnului Mihai, acela care a purtat război cu sultanul, dar toate sunt ruinate în afară de biserică, acum încă în bună stare. Acest oraş este aşezat într-o mică vâlcea şi este înconjurat tot de câmpii şi păduri. În fiecare miercuri se ţine aici târg şi vin mulţi negustori catolici şi se vinde un mare număr de vite, ca şi la Craiova.“ Paul de Alep (1657) descrie „un târg mare numit Caracal, unde se afla un mare castel zidit de Mateiu Voievod, puţin înainte de a muri şi înconjurat de ziduri de lemn cuprizând o vie întinsă şi o biserică de piatră la care duce o cărare deschisă (ce porneşte) de la case.“ Într-o statistică din 1722-1728, numită Conscripţia virmondiană, Caracalul este trecut în rândul târgurilor. In 1770 Frederich Wilhelm von Bauer, general în armata rusă, inginer şi topograf, trecând prin Ţările Române, a întocmit o lucrare cu privire la Oltenia în care a prezentat succint sate şi oraşe, şi scrie că era „oraş şi reşedinţă domnească cu trei biserici , o căpitănie şi un târg aşezat într-o vale“.

HĂRŢI ISTORICE ALE CARACALULUI

Stolnicul Constantin Cantacuzino înscrie în anul 1700 (Fig.1) castelul domnesc pe harta sa, publicată de Anton Maria del Chiaro în cartea Istoria delle moderne revoluzzioni della Valachia tipărită la Veneţia în 1718. Harta întocmită de Specht în 1790 (un prim plan al oraşului, Fig.2) îl arată, înconjurat de păduri şi de o poiană acoperită de vii care-i dau forma rotundă şi în care se vede răscrucea a numeroase drumuri comerciale. Harta Szathmari (1864) prezintă zona curţii domneşti şi arată insulele şi arterele principale oraşului determinate de relief (Fig.3)

PERIOADA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ

La începutul secolului al XIX-lea, Caracalul era un oraş „rău aşezat, cu strade strâmte şi cotite“, neavând „decât un număr mic de case arătoase“, instituţiile administrative judeţene şi orăşeneşti funcţionau în clădiri din paiantă. la 1830 Casele din Caracal erau construite din piatră şi cărămidă de Antina. Conform catagrafiei din 1810 Caracalul era compus din 7 mahalale, dezvoltate fiecare în jurul câte unei biserici ctitorite aproape toate la începutul secolului al XVIII-lea pe locul altor biserici mai mici de lemn. Dintre mahalale, cele mai importante erau: Boldul, Protosenii (în jurul bisericii cu hramul Intrarea în biserică şi a Curţii domneşti), Cergăneşti, aşezat în partea de sud-vest a oraşului, Mahalaua Târgu de Afară, situată în partea de nord-est a oraşului, locul marelui bâlci anual de Rusalii, , mahalaua Târgu din Lăuntru, în jurul Bisericii Toţi Sfinţii construită la 1815 de către postelnicul Stoica Boruzescu, şi unde exista pe la 1848 o casă ţărănească cu prispă, tindă şi două odăi, în care a funcţionat primăria oraşului.

IANCU JIANU, PERSONALITATE SIMBOLICĂ A CARACALULUI

s-a născut în 1787 şi a murit la 14 decembrie 1842, date consemnate pe piatra sa funerară. a locuit în Caracal alături de familia sa în casa ridicată de tatăl său, casă ce a fost locuită de urmaşii lui Costache Jianu până în 1945 (foto 1). a avut legături cu Tudor Vladimirescu înainte de 1821


-11-

REGULAMENTUL ORGANIC SI REVOLUTIA DE LA 1848

la începutul epocii regulamentare statisticile au consemnat Caracalul ca oraş între cele 5 oraşe şi 9 târguri din Oltenia. El număra 4.815 locuitori (în 1835), fapt care îl plasa după Craiova (11.300 locuitori), dar înaintea Râmnicului Vâlcea (3.255 locuitori), Cerneţi (2.945 locuitori) şi Tg. Jiu (2.275 locuitori). 1848: pornind de la Islaz, guvernul provizoriu, a organizat un marş asupra principalelor centre de reşedinţă ale judeţelor Olteniei spre a asigura, în felul acesta triumful revoluţiei. Guvernul a lansat un manifest către cetăţenii caracaleni, chemându-i la sprijinirea acţiunii insurecţionale:

„Cetăţeni caracaleni, A fost rezervat judeţului vostru de a vedea ridicându-se primul stindard al mântuirii române şi de a se proclama verităţi care mai curând sau mai târziu vor salva România. Fraţii voştrii care sunt înaintea porţilor oraşului vostru au abandonat averi, carieră, prerogative, drepturi, viitorul copiilor lor şi au consacrat crucei pe care au ridicat-o şi au suferit în numele Mântuitorului lumei. Mişcarea ce s-a făcut în judeţul vostru va regenera patria noastră şi istoria va ilustra paginile sale cu devotamentul acestor domni, demni descendenţi ai Romanilor. Onoare oraşului vostru, dacă vă veţi grăbi a imita exemplul fraţilor voştri şi de a înţelege adevărurile manifestate în numele poporului român prin Proclamaţia pe care v-o alăturăm. Mâine vom fi în braţele voastre spre a vă da sărutarea frăţească şi pentru a sărbători împreună manifestarea principiilor care au găsit ospitalitatea pe pământul vostru clasic. De la voi vor răspândi seminţele lor fecunde în toată România şi vor da fructe în viitor“.

Pe 11 iunie tabăra revoluţionară se afla la bariera oraşului Caracal, unde mulţimea formată din orăşeni, ţăranii din împrejurimi şi dorobanţi, în frunte cu Magheru şi alte notabilităţi ale oraşului, a făcut revoluţionarilor o primire triumfală.

1859 - 1878 locuitorii Caracalului au primit cu mult entuziasm alegerea lui Alexandru

Ioan Cuza. domnitorul Alexandru Ioan Cuza este primit cu multă căldură şi ospitalitate, fiind găzduit în casa Comăneanu din apropierea şipotului Encei în iunie 1859 s-a ridicat Palatul Administrativ, a cărui construcţie a început în anul 1870, iar în 1874 s-au mutat în el Prefectura.(foto 2) în perioada 1876-1877 la Caracal a fost instalat un spital militar, în localul Şcolii nr.1,iar în casa Urian de pe strada Carpaţi se afla Cartierul General al Diviziei a IV-a română comandată de generalul George Manu


-12-

1881 -1916 primăria a fost construită în 1890 iar Palatul de Justiţie în 1896 construirea liniei ferate Râmnicu Vâlcea - Corabia, între anii 1879 şi 1889 a contribuit la dezvoltarea oraşului. gara a fost construită în 1886 de către inginerul Popovici primul plan al oraşului Caracal a fost realizat de inginerul G. Gruzănescu, în anii 1895 - 1896, în care sunt menţionate străzile localităţii, suprafaţa oraşului de 410.500 ha, populaţia de 11.690 locuitori diviziunea oraşului în 5 suburbii Protoseni, Târgul d’afară, Sf. Nicolae, Boldul, şi Sf.Ion, localurile 12 biserici şi alte instituţii publice ale vremii . în 1886 se decide canalizarea pârâului ce traversează oraşul, lucrare care a fost încheiată între 1906 - 1908. Planurile au fost întocmite din martie 1885 de inginerul arhitect Ferdinad Carab. din 1885 funcţiona într-o casă particulară un spital permanent, iar în 1888 s-a aprobat şi a început construirea unui spital judeţean după planurile arhitectului Albeşteanu. În anul 1892 antreprenorul S. Mariani adăugă spitalului încă două pavilioane care au fost construite „întocmai după modelul acelor două existente“.(foto 3) Şcoala de băieţi nr. 1 s-a construit în anul 1831 pe locul curţii domneşti. Alte cinci localuri de învăţământ s-au construit până în anul 1904. În octombrie 1888 a fost inaugurat Gimnaziul Ioniţă Asan într-o clădire improprie, ce s-a mutat într-un local nou ridicat în 1891-1892, după planurile arhitectului Săulescu. prima bibliotecă publică a oraşului al cărei prim fond important a fost constituit din donaţia Nică Barbu Locusteanu a funcţionat începând din 1896 În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, oraşul avea numeroase cazinouri cu abonament, grădini de vară cu spectacole de teatru, cafenele, restaurante. Primele manifestări teatrale datează din 1880 În 1887, M. Millo juca la grădina Paradis vara, iar iarna trupa Vernescu, în 1888 trupa Teodorini din Craiova. Spectacolele se organizau în vechiul Teatru român, organizat temporar din 1883 în fostele clădiri anexe ale lui Iordache Jianu, descrise astfel în 1888: „O sală destul de lungă şi spaţioasă, având în jur împrejur un rând de loji lucrate din scânduri şi îmbrăcate în chembrică roşie. Scena era la un metru înălţime, avea deasupra agăţată în tavan o mare lampă cu petrol. De asemenea, prin loje, din loc în loc, erau agăţate lămpi mici cu petrol, pe care în timpul jocului, bunii spectatori le închideau şi când se lăsa cortina le măreau.“92 Piatra de temelie a Teatrului Naţional a fost pusă la 14 iulie 1896 şi a fost inaugurat în octombrie 1901. În anul 1912 a luat fiinţă şi primul cinematograf - Apollo.


-13-

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ

Caracalul era un oraş ce avea ateliere de croitorie, încălţăminte, fierarii, băcănii. morile şi brutăriile ocupau, un loc principal în industria locală, a crescut numărul firmelor comerciale, predominau măcelariile şi pescăriile. majoritatea mărfurilor, cu excepţia cerealelor şi vitelor, se desfăceau în prăvălii sau depozite. Vitele şi cerealele se vindeau în târgul de săptămână (târgul vechi). s-a construit moara Albina, societate anonimă pe acţiuni, aşezată la periferia oraşului se importau coloniale, ceasuri şi piese de ceasornicărie, articole de manufactură şi maşini de cusut. În centrul oraşului (cadrilater) se găseau casele autorităţilor, prăvăliile negustorilor şi cafenelele. Negustorii aveau strada Uliţa Târgului ce pleca din Cadrilater, unde „majoritatea prăvăliilor erau cu taraba scoasă în stradă, iar deasupra cu oblon care-i servea şi de acoperiş contra ploilor şi soarelui. Noaptea se strângea taraba, se lăsa oblonul şi se trăgea peste el sârma de fier prinsă solid pe din lăuntru, cu un piron lung.“ Firma Dimitrie Guran a funcţionat ca magazin de manufactură între anii 1877-1892. În imobilul din strada Regele Ferdinand, magazinul Firănescu a fost prima casă care s-a afişat drept Contuar de scont, făcând împrumuturi şi schimburi monetare. În Caracal existau opt bănci. Prima a fost Banca Naţională, ce a luat fiinţă în anul 1897, în casele lui Iancu Stănescu. Primii directori care s-au perindat la conducerea agenţiei locale, au fost N. Vişineanu, de la 1897-1900, Chiriac Mihăilescu, de la 1901-1912 ,Tiberiu Patriciu, de la 1913-1920. Ca urmare a dezvoltăriii agriculturii, a micii industrii, comerţului şi băncilor, creşte forţa economică a oraşului. Numărul locuitorilor ajunge de la 5.638, în 1865, la 14.559 în 1914.

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ

încurajarea învăţământului agricol şi exportul de cereale. în Caracal s-a înfiinţat un centru de maşini agricole ateliere de croitorie, încălţăminte, mori, fierării, cele mai importante fiind ale lui Nicu Petrovski şi Marin Dumitrescu. 1937 - s-a construit aerogara, având ca proiectant pe arh.D. Boruzescu.

PATRIMONIUL IMOBILIAR COMUNAL LA SFÂRŞITUL PERIOADEI CAPITALISTE

în 1943-1944 bunurile imobiliare ce aparţineau oraşului Caracal erau : 1. Teren arabil – Moşia Potopin Romanaţi; 2. Teren de grădină – Moşia Potopin – dobândit prin testarea defunctului

Constantin Poroineanu; 3. Terenul de islaz cu aeroportul M.A.N situat pe şoseaua Caracal-

Corabia; 4. Terenul pentru Târgul Săptămânal – situat la intersecţia strada

A.Vlahuţă cu strada Gh. Dragalina – dobândit prin donaţie de la vel logofătul Constantin Filipescu în anul 1797;

5. Pădure – Moşia Potopin Romanaţi – dobândit prin testare de la defunctul Constantin Poroineanu;

6. Pădure – Satul Pietrari-Manga, judeţul Dâmboviţa – dobândit prin testare de la Constantin Poroineanu;

7. Parcul Comunal – situat în strada Dimitrie Sturza şi Mahalaua Protoseni, construcţii propice pe terenul donat de defunctul Constantin Poroineanu în anul 1905;

8. Scuarul Unirea cu cadrilater şi Monumentul Eroilor – în centrul oraşului la intersecţia str. Unirei cu Regele Carol II;


-14- 9. Clădirea Primăriei oraşului Caracal situată în str. Poroineanu –

construcţie proprie; 10. Teatrul Naţional – situat la intersecţia str. Cuza Vodă cu C-tin Filipescu; 11. Hala de carne Piaţa Centrală – situată în Piaţa Centrală, 1906;12. Azilul

de Infirmi – la intersecţia străzilor Anton Pann cu Vasile Alecsandri,; 12. Uzina Electrică Comunală – situată în piaţa centrală, strada A.

Caracalla; 13. Baia Comunală – situată în piaţa centrală, strada Anton Caracalla,

lângă Uzina Electrică; 14. Secţia de Pompieri Militari – la răsărit de Târgul de Săptămână, la apus

strada Al. Vlahuţă; 15. Serviciul Salubrităţii – la răsărit Târgul de Săptămână, la apus strada

Al.Vlahuţă; 16. Uzina de apă – situată la intersecţia str. A. Pann cu Bul. Elisabeta; 17. Abatorul Comunal – situat în strada Vornicul Ureche pe islazul

Comunal; 18. Clădirea cu loc de curte – situată în strada Regele Ferdinand; 19. Clădirea cu loc de curte – situat în strada I.G. Duca nr.1; 20. Localul Şcoalei Primare nr. 1 băieţi, strada C. Filipescu –1904; 21. Localul Şcoalei Primare nr. 2 băieţi, strada Plevnei, colţ cu strada

Regele Ferdinand, 1890; 22. Localul Şcoalei Primare nr. 3 băieţi, strada I.C. Brătianu; 23. Localul Şcoalei Primare nr. 1 fete, strada Mihai Eminescu; 24. Localul Şcoalei Primare nr. 2 fete, strada C. Filipescu; 25. Localul Şcoalei Primare nr. 3 fete, strada I.C. Brătianu – dobândit prin

cumpărare şi parte prin expropiere; 26. Cimitirul ortodox nr.1 şi Biserica Sf. Ilie, situat în parcela nr.101 din raza

a II-a –1879; 27. Cimitirul ortodox nr.2, situat în parcela nr. 102 din raza a II-a –1797; 28. Cimitirul nr. 3 evreiesc, situat în parcela nr.103 din raza a II-a.

SCHIMBĂRILE PRODUSE DE SOCIALISM

înfiinţarea în 1948 a staţiunilor de maşini şi tractoare, pentru mecanizarea lucrărilor agricole. s-au înfiinţat Gospodăriile Agricole Colective (G.A.C.) şi Gospodăriile Agricole de Stat (G.A.S.). alături de economie au fost naţionalizate învăţământul şi cultura în 1950 Caracalul devine reşedinţă de raion, subordonându-se Regiunii Craiova, apoi Regiunii Oltenia. în 14 ianuarie 1968, prin noua reformă administrativ teritorială, judeţul Romanaţi a fost desfiinţat abuziv, oraşul fiind integrat judeţului Olt.


-15-

3.3.2. EVOLUŢIA EDILITAR - URBANISTICĂ

APROVIZIONAREA CU APĂ, CANALIZAREA, TRASAREA, CONSTRUIREA ŞI PAVAREA STRĂZILOR

În anul 1843 se întocmea la Ministerul Lucrărilor Publice un Dosar pentru îmbunătăţirea cişmelilor din oraşul Caracal, judeţul Romanaţi. În anul 1853 îi era transmisă ing. Gilbert („inginieur - mecanicien des eaux) cererea unor locuitori din Caracal pentru a realiza o fântână în piaţa puşcăriei (la poalele dealului Protoseni). În 21 iunie 1877, primarul Nanu promitea refacerea fântânii din piaţa oraşului şi a celei denumite Encea, dându-le un stil nou, aşa-numita „fântână cu 5 felinare“ care a funcţionat cu petrol în Piaţa birjelor, unde se adunau şi sacalele. Prefectura Romanaţi solicita în mai 1864 Ministerului Lucrărilor Publice, un arhitect din Craiova sau Turnu Severin, pentru că „o mulţime din casele acestui oraş fiind de o construcţie nesolidă şi veche amenincie cădere prin urmare învederate pericole“. arhitectul Engelbrecher din Craiova a fost desemnat „să constate starea tuturor caselor primejdioase şi căzute în categoria articolului 36 din Regulamentul orăşeneştilor sfaturi şi întocmindu-se lista împărţită în două categorii: cele care pot suferi reparaţii şi cele care căzute în categorie de dărâmare“. Edilii oraşului au hotărât ca în centru să se pună bazalt iar în mahalale piatră de Olt. În 8 august 1887, Primăria oraşului a hotărât schimbarea trotuarelor de pe strada Târgului de Săptămână cu bazalt artificial. În 9 octombrie 1888 s-au dus tratative cu domnul Carnot pentru cumpărarea „pietrii cubice necesare pentru pavarea câtorva strade“. În 1887 s-a trasat noua stradă a gării, după proiectul întocmit de inginerul G. Grumăzescu. Pe această stradă nu exista nicio casă şi în numai doi ani s-au construit case pe ambele laturi ale străzii, cu o latură direct la stradă, iar cea principală marcată de intrarea cu coloane, marchize de fier şi sticlă sau rezalituri din zidărie, surmontate de cupole, acoperişuri piramidale sau frontoane arcuite, interioarele înalte şi aerisite, cu un număr mare de camere largi, cuprinzând salonul de primire şi sufrageria. bulevardul Caracalla, din punct de vedere edilitar, trebuia să reprezinte o adevărată performanţă urbanistică. Amenajarea a fost strâns legată de regularizarea şi canalizarea pârâului care traversa oraşul de la vest la est. Artera a fost plantată cu pomi, iar negustorii şi-au deschis magazine cu un vad prielnic, favorizat de faptul că în extremitatea estică a bulevardului se afla noua piaţă a oraşului.(Foto 7) Potrivit articolului 42 din Legea comunală, în anul 1890, primarul C.I. Nanu a înaintat Ministerului de Interne planul pentru alinierea străzilor Anton Caracalla şi Carol I. La 1 iulie 1890, Consiliului Comunal al urbei i se aducea la cunoştinţă , contractarea Societăţii de Bazalt Artificial şi de Ceramică de la Cotroceni, pentru a face trotuare pe străzile principale din centrul oraşului. În timpul primariatului lui C.N. Demetrian, pe baza articolului 91 din Legea pentru organizarea comunelor urbane, s-a aprobat proiectul pentru pavarea şi şoseluirea Bulevardului Caracalla şi reducerea ramificaţiei străzii Buzescu, cuprinsă între proprietăţile Pârvulescu şi Bădălău, la 10 metri în loc de 12 metri cum prevedea planul. În anul 1929, pentru amenajarea scuarului din faţa bisericii Adormirea Maicii Domnului şi pentru lărgirea curţii Şcolii nr.1 de fete de la intersecţia străzilor Mihai Eminescu şi Regele Ferdinand, au


-16- fost expropriaţi Elena Ciocănescu, Cristu Loiz, Gheorghe Filipescu, Ştefan Filipescu, Marin C. Dioşteanu, Elena Peradoni, Alexandrina Filipescu, Marin Mitrache şi Ion N. Toşa. În 1933 Dumitru C. Uţă, Ion C. Uţă, I.V. Jianu şi alţi 50 de locuitori din mahalaua Boldul, au cerut deschiderea unei noi străzi prin proprietăţile lor, plecând din strada Elena Doamna, până la marginea mahalalei spre apus, cedând în mod gratuit terenul necesar străzii. La 19 octombrie 1933 Consiliul comunal al oraşului a hotărât ca strada Carpaţi din oraş să poarte numele de Pavlică Brătăşanu, în semn de respect pentru personalitatea lui Pavel Brătăşanu senator de Romanaţi. În anul 1939 se întocmeşte un nou plan de sistematizare al oraşului S-au efectuat expropieri pentru executarea planului şi lărgirea străzii Constantin Poroineanu, porţiune cuprinsă între strada Nicolae Filipescu şi Unirea, lucrare care a fost prevăzută în programul de lucru pentru anul 1941-1942. În anul 1951 s-au pavat în oraşul Caracal 4.053 m2, în 1952, 13.192 m2. Bulevardul Antonius Caracalla a fost pavat în anul 1953 cu piatră cubică pe o suprafaţă de 1.053 m2. Lucrările de asfaltare şi pietruire a străzilor au continuat şi în anii următori şi anume în 1958 s-au construit, asfaltat şi pietruit peste 20 de străzi.

REGLEMENTĂRILE URBANISTICE ŞI INVESTIŢII PUBLICE

Schimbarea aspectului oraşului reprezenta o necesitate deoarece era capitala districtului. Prefectura îşi punea problema ridicării unor edificii reprezentative pentru instituţiile administrative, canalizarea pârâului ce traversa oraşul, pavarea străzilor şi a şoselelor, amenajarea unei grădini publice şi iluminatul urbei. În anul 1886 Regulamentul comunal interzicea acoperirea caselor cu şiţă, cei care nu se conformau acestui regulament erau sancţionaţi. Bugetul oraşului pentru anul 1865 prevedea amenajarea unei grădini publice. Grădina publică din Caracal urma să poarte numele de Alexandru Ioan I, în memoria domnitorului. La Recensământul din 1894 Caracalul avea un număr 2.250 de case, un număr mare de bordeie mai ales în zonele mărginaşe, 4 hanuri, 6 hoteluri, 8 birturi, 70 de cârciumi, 8 băcănii, 5 cazinouri, 2 farmacii, o secţiune a Observatorului meteorologic, un birou de poştă şi telegraf, o Casă de economii şi Credit agricol şi o sucursală a Casei de scont, 2 tipografii, 3 librării şi un stabiliment de băi. Primul plan de sistematizare al oraşului a fost întocmit în anul 1895-1896. Primul edificiu reprezentativ construit a fost Palatul administrativ, construcţie începută în 1870 şi realizată de Siviori Mariani după planurile arhitectului Frantz Bileck, clădirea suferind de-alungul timpului o serie de transformări. Intrarea principală era marcată printr-un peron, flancat de stâlpi din cărămidă, unde trăgeau trăsurile, spaţiu care mai târziu a fost zidit. În 1874 s-au mutat în el Prefectura şi o serie de instituţii care nu aveau localuri proprii. În 1890 a fost ridicată Primăria în acelaşi stil, puţin simplificat. Un alt model arhitectural este cel al Palatului de justiţie construit în 1896. O hală comercială modernă a fost construită în 1896 după proiectul inginerului Gr. Cerchez. Clădirea Administraţiei financiare a fost ridicată în 1908. Teatrul Naţional fost construit într-un stil eclectic, după planurile arhitectului austriac Franz Bilek şi inaugurat în octombrie 1901. Structura teatrului cuprindea sala de 500 de locuri, surmontată de o cupolă, scena amplă dotată cu instalaţii moderne la acea vreme, foaierul spaţios,


-17- plafoanele decorate cu picturi şi stucaturi aurite, sculpturile alegorice. În 1957-1959, interiorul teatrului a fost renovat, i s-a acoperit pictura originală cu scene care evocă perioada comunistă. Spitalul judeţean a fost construit în 1888, după planurile arhitectului Albeşteanu pe locul unor case mai vechi. I s-au adaugat în 1892 încă două pavilioane care au fost construite după modelul celorlalte două. Pe latura de sud a Cadrilaterului, unde funcţionase vestita cafenea a lui Savu s-a ridicat în 1911 Banca Romanaţi. (foto 4) În 1896, pe aceeaşi latură, vechiul restaurant Minerva a fost înlocuit cu moderna clădire a hotelului Niculescu, iar pe latura opusă, locul grădinii Boşoteanu a fost luat în 1908 de hotel Teodoru, ambele prevăzute cu interioare somptuoase. (foto 5) În noiembrie 1926 Primăria a emis un act prin care impunea „ clădirilor mărginaşe faţade studiate în acelaşi stil, având aceeaşi înălţime la cornişe şi chiar aceeaşi arhitectură pentru a forma un cadru estetic. Cei ce nu vor respecta vor fi daţi în judecată ca, contravenienţi.“ Dupa anul 1950 Caracal s-a extins spre nord către cartierul Protoseni unde au fost construite locuinţe tip „vilă“, dar cea mai mare extindere a cunoscut-o oraşul în zona de sud-est. După 1960 în Caracal apar primele blocuri de locuinţe. După anul 1965 a fost introdus noul plan de sistematizare care prevedea demolarea în masă a clădirilor vechi. Câteva zeci de case particulare au scăpat demolărilor din perioada 1970-1989. Conform noulul plan de sistematizare, în Caracal au apărut 5 cartiere de blocuri: Cartierul Gară, Doctor Marinescu, Libertăţii, H.C.C şi Centru, blocuri care însumate reprezintă 7.098 de apartamente. Structura pe categorii de folosinţă a teritoriului oraşului se prezintă astăzi astfel:

suprafaţă extravilan - 5.300,94 ha;

suprafaţă intravilan - 1.794,45 ha; din care:

clădiri - 1483,01 ha

drumuri -130,56 ha,

spaţii verzi - 84,31 ha, .

În intravilan sunt construite 5.070 de clădiri (blocuri, case de locuit, sedii de instituţii, spaţii comerciale şi de producţie, etc.), numărul total al locuinţelor fiind de 11.985 (din care 7.098 apartamente de bloc şi 4.887 de case). Lungimea totală a străzilor din municipiul Caracal este de 103,70 km, ocupând în intravilan o suprafaţă de 109,45 ha, acoperite cu covor asfaltic, piatră cubică, beton şi piatră de râu tasată.

PARCUL CENTRAL Parcul oraşului este cel mai important obiectiv de arhitectură peisagistică

din judeţul Olt. Astăzi poartă numele marelui filantrop Constantin Poroineanu din a cărui avere s-au plătit imobilele expropriate din Cadrilater precum şi amenajarea parcului. Terenul pe care se află astăzi parcul oraşului era (1893) un heleşteu înconjurat de tăbăcării, depozite de gunoaie situate în partea de vest a oraşului, ocupând o suprafaţă de 35 de hectare Parcul a fost amenajat pe proprietatea moşierului Constantin Poroineanu care prin testament a lăsat-o oraşului.


-19- Pentru amenajarea parcului oraşului, în şedinţa din 23 septembrie 1905, condusă de primarul Mihalache Bibian, s-au aprobat exproprierile necesare din jurul fostului eleşteu. La 2 martie 1906, Primăria oraşului a înaintat Ministerului de Interne proiectul de amenajare a parcului. Proiectul nu a fost corespunzător şi s-a refăcut în 1907. Amenajarea parcului a fost terminată în anul 1914. Lucrare realizată de inginerii peisagişti Redont şi Pinard, prin asanarea unui eleşteu, plantarea de pomi indigeni (Aleea plopilor) şi exotici, crearea unei reţele de alei. După anul 1927 se fac lucrări de reamenajare şi sistematizare: pavarea parcului, construcţia unor bănci din cărămidă şi lemn, reînnoirea gazonului cu unul englezesc. Portalul ornamental, împrejmuirea cu stâlpi din piatră calcaroasă şi încadrarea cu panouri de sârmă la intrarea în parcul oraşului prin strada Jan Dobrescu s-a construit în anul 1958 Mai târziu s-a construit un arc de triumf cu porţi mobile la intrarea din strada Cuza Vodă, a fost construit podul de beton de 7 m lungime în insulă şi a fost amenajat ştrandul. În anul 1960 a început amenajarea bazei sportive din Caracal. Aceasta era compusă din teren de fotbal 70x105 m; pistă de atletism de 400 m; vestiar pentru 60 de persoane, patru camere dezbrăcare, două camere duşuri, casa pompei, grup sanitar sportivi, grup sanitar pentru public, tribună pentru spectatori, grup intrare şi două case de bilete. Astazi suprafata parcului este de 28,58 ha.

CANALIZAREA ORAŞULUI

Planurile pentru canalizarea pârâului au fost întocmite în martie 1885 de inginerul arhitect Ferdinad Carab. în 1934-1936 se construieşte canalul central ce traversa oraşul şi servea drept colector principal al sistemului de canalizare.

ILUMINATUL PUBLIC În anul 1886 iluminarea oraşului era asigurată de 225 de felinare cu

petrol pentru ca în 1894 numărul acestora să se dubleze. Electrificarea oraşului a fost decisă în şedinţa Consiliului Comunei Urbane Caracal din 14 septemrie 1907 Potrivit regulamentului privind iluminatul public, în anul 1938 oraşul Caracal era iluminat în întregime prin lumină electrică produsă şi furnizată de centrala Unzinei Electrice aflată în proprietatea primăriei.

CONSTRUCŢII PRIVATE

„În jurul anului 1900, multe din clădirile vechi au fost dărâmate, iar altele noi le-au luat locul. Pe strada Libertăţii (azi Iancu Jianu), s-au construit în această perioadă clădiri cu o arhitectură modernă nu doar în provincie şi capitală, ci în Europa întreagă. (..)Pentru proprietari casa era o emblemă. Cu planuri complicate, ferestre mari, acoperiş înalt, decor bogat, multe încăperi (adesea cu 8 - 10 încăperi de locuit), plafoane în stucatură, sobe elegante, iluminate mai întâi cu petrol, iar din 1910 cu electricitate. Intrările erau străjuite de coloane cu capiteluri compozite şi frontoane neoclasice bogat decorate, elemente ce se regăsesc şi deasupra ferestrelor, acoperite printr-o copertină în formă de scoică, din fier şi sticlă. Un exemplu în acest sens erau casele prefectului Cesianu situate în mahalaua Sfântul Nicolae la numărul 172. Fiecare casă era precedată de o mică grădină - spaţiu de aristocratică izolare faţă de uliţa devenită stradă. Acum sosesc în Caracal meseriaşi din apus care la solicitarea beneficiarului au combinat maniera lor de construcţie cu tradiţiile locale. Astfel, pridvorul, prispa şi tinda, caracteristice arhitecturii româneşti au fost


păstrate şi dezvoltate în noua concepţie, la o scară mai mare. Strada -20- Libertăţii, azi Iancu Jianu, un exemplu tipic pentru sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, cuprindea circa 50 de case, locuinţe unifamiliale, pe unul sau două nivele, toate ridicate de constr uctori italieni şi germani.”

SITUAŢIA STRĂZILOR ŞI IMOBILELOR DIN CARACAL LA 1930

Bulevardul Caracalla – 84; Constantin Brâncoveanu - 8; Dimitrie Cantemir – 32; Dragoş Vodă – 4; Eliade – 16; Goleşti – 100; G-ral Al. Averescu – 40; M. Eminescu – 15; M. Bravu – 61; Matei Basarab – 44; Mihail Kogălniceau – 7; Petru Rareş – 68; Şerban Jianu – 19; Take Ionescu – 14; Traian – 84; Vornicu Ureche – 14; Andrei Mureşanu – 4; Alexandru Lahovari – 3; Alexandru Odobescu – 3; Banu Mărăcine – 17; Bogdan Vodă – 7; Basarab Voievod – 6; C.A. Rosetti – 25; Decebal – 104;

Doamna Stanca – 17; Encea – 3; Haralamb Lecca – 24; I.C. Brătianu – 126; I. Vodă Cel Cumplit – 13; Lascăr Catargiu – 7; Mărăşeşti – 1; Mircea Vodă – 148; Mărăşti – 58; Miron Costin – 29; Neagoe Basarab – 31; Nicolae Filipescu – 56; Nică Rusu Lăcusteanu – 6; Nicolae Ursu Horia – 19; Oituz – 8; Petru Maior – 3; Pictor Grigorescu – 14; Poienari – 27; Radu Calomfirescu – 7; Regina Maria – 21; Şerban Cantacuzino – 6; Ştefan cel Mare – 16; T. Vladimirescu – 33; Torentului – 14


Fig. 1 Harta stolnicului Cantacuzino (1700)


-21-

Fig. 2 Harta austriaca (1790)

Fig. 3 Harta Szathmari (1864)


-22-

Fig. 4 Harta austriacă 1910

Fig.5 Planul de tragere 1930


-23-

Foto 1: casa Iancu Jianu 19275

Foto 2: Palatul administrative la sf. Sec. XIX

5 Ricman I., et alii, Contribuţii la monografia jud. Romanaţi, Ramuri S.A., Craiova, 1928


-24-

Foto 3: Spitalul vechi (1892)

Foto 4: Piaţa Unirii la începutul sec. XX


-25-

Foto.5: Hotel Teodoru (1908), înc. sec. XX

Foto 6: Hotel Popescu


-26-

Foto 7: Str. Caracalla

Foto 8: Cadrilaterul, latura de Est


-27-

3.4 Sinteza ierarhizării valorice a fondului arhitectural-urbanistic în funcţie de calitatea estetico-ambientală, funcţională şi a potenţialului socio-economic (concluzii PUG)

CONTURUL ZONEI ISTORICE

Zona istorică stabilită prin studiul din 1991 (Studiu istoric de fundamentare a PUG, autor arh. Alexandru Mulţescu, Societatea Comercială Proiect Olt – S.A., 1991, Delimitarea zonei de protecţie a patrimoniului arhitectural-urbanistic al oraşului Caracal, autor arh. C-tin Enache, SC URBIS 90, 1991) are următoarele limite (conturul este marcat cu rosu în planşa 5)

- La Nord: Limitele de fund ale loturilor de pe str. N. Titulescu nr. fără soţ, Str. Negru Voda, Lotrului,

- La Sud: Fundurile de lot ale str. Iancu Jianu, Str. Mircea Voda - La Vest: Str. Strandului, limita parcului Poroineanu - La Est: Str. Caraiman, Piaţa Gării

VALORILE URBANISTICE

Istoria oraşului este bine reliefată de elementele de urbanism păstrate: trama stradală parte din parcelar

VALORILE ARHITECTURALE

Exceptând, bisericile: Domnească, str. M. Viteazu nr. 3, sec. XVI, „Toţi Sfinţii”, str. Bicaz, 1768, "Sf. Ioan Botezătorul”, Piaţa Victoriei 1768, casa memorială Iancu Jianu, str. Iancu Jianu 15, sf. sec. XVIII, celelalte construcţii valoroase, ce s-au pastrat până în zilele noastre, sunt datate post 1830.

Consecinţa este că patrimoniul arhitectural este de dată relativ recentă în comparaţie cu vechimea aşezării.

Prin urmare valoarea culturală complexă a clădirilor şi amenajărilor este primordial dată de valoarea arhitecturală.

Există în multe zone o omogenitate tipologică, iar pe anumite artere şi zone chiar şi stilistică.

VALORILE MEMORIALE

Valorile memoriale păstrate în materializări arhitecturale sunt :

casa Iancu Jianu

casa N.Titulescu

casa Hagiescu -Mirişte şi monumentele de for public:

bustul Toma Ruşcă

bustul lui Haralambie Lecca

statuia Susurul

PROTEJAREA VALORILOR ANTROPICE

Urmare a caracteristicilor patrimoniului Caracalean, marcat de o păstrare parţială a unui fond construit relativ tânăr, studiul istoric general (PUG) consideră că protejarea valorilor urbanistice, arhitecturale şi memoriale, amplasate în zona istorică centrală de o manieră difuză, poate fi realizată prin protecţie individuală, prin clasarea în Lista Monumentelor Istorice, şi prin protecţie zonală, prin instituirea unei Zone Construite Protejate (ZCP) de interes local, pe conturul zonei istorice centrale.


- 2 8 -

4. Zonele de protecţie ale monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice

4.1. Protejarea monumentelor din Caracal prin instituirea zonei proprii de protecţie:

bază legală, scop şi metodă

BAZA LEGALĂ Protejarea monumentelor istorice se realizează şi prin instituirea zonei de protecţie, conform art. 9 alin.(1) al Legii 422-2001

„(...) Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural.”

SCOPURI Instituirea zonei de protecţie are două scopuri:

1. conservarea integrată, respectiv asigurarea integrităţii monumentului istoric în condiţii de funcţionare şi utilizare contemporană a imobileleor din zona de protecţie, şi

2. punerea în valoare a monumentului şi a cadrului său construit sau natural, respectiv asigurarea condiţiilor de funcţionare a monumentului istoric, şi de percepere vizuală adecvată a monumentului istoric în cadrul sau construit ori natural

Mijloacele prin care se ating cele două scopuri sunt instituirea de reglementări speciale în zona delimitată ca zonă de protecţie, cf. Art. 9 alin. (3) şi (4):

„(3) Autorităţile publice locale competente vor include în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie , delimitate conform alin.(2)”

„(4) În zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile de regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii.”

şi controlul respectării acestora prin mecanismul de avizare instituit prin lege.

METODA Metoda de delimitare a zonelor de protecţie a monumentelor din mun. Caracal urmăreşte două obiective:

atingerea scopurilor instituirii zonei de protecţie şi

reducerea impactului birocratic al avizărilor instituite prin lege. Plecând de la

specificul teritoriului urban al mun. Caracal, caracterizat prin relief plat şi, cu excepţia declivităţii dintre Câmpul Înalt Caracal şi Terasa Oltului

specificul arhitectural al monumentelor istorice clasate, caracterizat în majoritate prin regim redus de înălţime (parter, parter şi 1 etaj), cu cateva excepţii (Teatrul, Turnul Foişorului de Foc, bisericile clasate, construcţiile administrative) şi prin volume moderate, şi

ţinând cont de textura urbană a zonei centrului istoric, caracterizată prin loturi de dimensiune moderată (250-750 mp),

delimitarea zonelor de protecţie s-a realizat prin:


-29-

cuprinderea în zona de protecţie a imobilelor adiacente monumentelor istorice,

extinderea zonei de protecţie pe partea opusă a străzii, în imediata apropiere a imobilului monument istoric,

extinderea zonei de protecţie până la limita perspectivei vizuale relevante pentru perceperea în bune condiţiuni a monumentului.

DELIMITAREA ZONELOR

Delimitarea Zonelor de protecţie ale monumentelor istorice s-a făcut în cadrul PUG.

Zonele de protecţie au fost delimitate pe teritoriul minim necesar conservării fizice a monumentului istoric (vecinătatea directă) şi a perceperii sale corespunzătoare, în raport de relief, compoziţia arhitecturală a monumentului istoric şi compoziţia urbanistică (artere, prospecte).

În majoritatea situaţiilor zonele de protecţie a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor se limitează la vecinătatea imediată a acestora. Reducerea zonelor de protecţie de la 100 m. aşa cum instituie cu caracter tranzitoriu Legea 422-2001 este motivată de optimul urmărit între nevoia de protecţie şi constrângerile procedurilor administrative legate de monitorizarea şi controlul activităţilor din zona de protecţie.

Zone de protecţie extinse au fost delimitate doar pentru acele monumente care beneficiază de perspective directe ample ori au o volumetrie care generează perspective directe ample. Acestea se găsesc pe str. C. Dobrogeanu Gherea (Foişorul de Foc) Str. Mihai Viteazul, Cuza Vodă şi Craiovei (în raport cu Parcul Poroianu).

ZONE ŞI RAZE DE PROTECŢIE

Instituirea zonelor de protecţie prin delimitare urbanistică înlocuieşte statutul tranzitoriu instituit prin prevederile art. 59 Din Legea 422-2001 prin care „Până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric potrivit art. 9 se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.”


-30-

5. Zona construită protejată de interes local a centrului istoric al Mun. Caracal

5.1. Necesitatea şi oportunitatea instituirii zonei protejate

PATRIMONIUL ARHITECTURAL AL MUN. CARACAL

Patrimoniul arhitectural al municipiului Caracal este caracterizat prin:

Un număr redus de monumente de importanţă naţională (1 sit arheologic şi 1 monument)

Un număr relativ redus de monumente istorice raportate la suprafaţa oraşului (1 MI la 10 Ha), dar cu o concentrare evidentă în zona istorică

Prezenţa unui important patrimoniu peisager în Parcul Poroianu şi a unor ansambluri urbane istorice de-a lungul str. Mărului, Iancu Jianu, Plevnei, N. Titulescu ce generează un traseu amplu, circular în jurul Cadrilaterului acoperind direct o suprafaţă de cca. 7,5% din teritoriul oraşului, iar impreuna cu celelelate MI şi prin zonele lor de protecţie şi influenţă aferente urcând acest raport la cca. 15%.

PATRIMONIUL URBANISTIC AL MUN. CARACAL

Daca valoarea arhitecturală a construcţiior nu poate plasa mun. Caracal în rândul marilor depozitari ai patrimoniului arhitectural de importanţă naţională, valorile urbanistice ale oraşului îl recomandă pentru a exemplifica dezvoltarea localităţilor dunărene între sec. XVIII-XX:

tramă stradală relativ bine conservată în zona centrului istoric (mai puţin zona Blvd. A. Caracalla) ce păstrează prin traseu şi parcelar mărturia urbanismului secolului al XIX-lea,

conservare a trăsăturilor istorice ce au caracterizat urbanismul Caracalean: amplasarea construcţiilor pe parcelă, prospectul străzilor, raportul construit-neconstruit, şi chiar regimul general de înălţime al construcţiilor.

Aceste valori urbanistice se materializează cu precădere în interiorul perimetrului delimitat de Str. M. Costin, Iancu Jianu, Plevnei, N. Titulescu, Bicaz, M. Viteazu, Stadionului, Craiovei.

Concentrarea acestor valori într-un teritoriu coerent, delimitabil şi relativ compact dă posibilitatea şi generează oportunitatea instituirii unei zone construite protejate.

OPORTUNITATEA INSTITUIRII ZCP

Reactualizarea Planului Urbanistic General a dat posibilitatea delimitării şi instituirii acestei zone protejate, în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal de Zonă Construită Protejată de interes local (PUZI) aferent teritoriului acesteia.

Instituirea ZCP aduce un control mai bun al conservării valorilor urbanistice şi arhitecturale ale zonei istorice, ţinând cont de concentrarea MI în această zonă.


-31-

5.2 Componenţa zonei construite protejate: fond construit, areal natural, textură urbană

Fond construit Zona este funcţional mixtă, formată din clădiri de locuit şi altele de funcţiuni complementare locuirii ori clădiri de cultură, administraţie, firme de comerţ ori servicii.

Dispunera clădirilor pe parcelă se face în general retras de la aliniament, cu excepţia str. N. Titulescu, construită în mare parte la aliniament.

Construcţiile nu ocupă frontul la stradă în totalitate.

Fondul construit istoric se compune din construcţii parter, parter şi 1-max. 2 etaje.

Textură urbană Textura urbană se compune din reţea stradală compusă din bulevarde, străzi, alei, parcuri şi pieţe. Acestora li se adaugă elementele de parcelar (mai puţin în zona Pieţei Victoriei, Blvd. A. Caracalla, Str. M. Eminescu şi zonele lor adiacente, restructurate după 1960).

Ocuparea terenurilor se face într-un raport agregat de cca 1-2, POT variind între 40 şi 60 in SIR 1, 2, cu diferenţe apreciabile faţă de parametrii urbanistici ai SIR 4 şi SIR 6 unde regimul de construire coboară POT şi la 10. Utilizarea terenurilor este sintetizată de CUT ce variază între 0,2 şi 1,2, cu o valoare medie de 0.5, şi, evident cu aceleaşi excepţii notabile pentru unele din parcelele din SIR 4 şi 6.

Prospectele străzilor, indiferent de gradul acestora, respectă o proporţie de 1H x 2L, ceea ce conferă parcurgerii o senzaţie de stabilitate, calm, deschidere.

Spaţii amenajate Un element important al ZCP îl constituie spaţiile amenajate: Parcul Poroianu, Piaţa Victoriei.

Areal natural Arealul natural este bine şi valoros reprezentat prin tratarea peisagistică a Parcului Poroineanu


-32-

5.3 Delimitarea şi caracterizarea SIR

DELIMITAREA SIR Delimitarea SIR s-a realizat în conformitate cu avizul MC.

CARACTERIZAREA SIR:

GENEZĂ şi DEZVOLTARE

Studiul istoric general caracterizează din punct de vedere al genezei şi dezvoltării ţesutului urban cele 9 SIR astfel:

SIR 1: Zonă istorică protejată de remanenţă a celor mai vechi mărturii ale constituirii medievale a aşezării şi caracterului ei urban

SIR 2: Zonă istorică protejată de remanenţă a mărturiilor dezvoltării urbanistice moderne din perioada de după cucerirea independenţei de stat şi de afirmare a caracterului de capitală administrativă locală a oraşului Caracal

SIR 3: Zonă istorică protejată de remanenţă a mărturiilor urbanistice ale dezvoltării clasei burgheziei agricole

SIR 4: Zonă istorică protejată demolată în perioada socialismului, ce păstrează doar parţial şi punctiform mărturii ale oraşului istoric

SIR 5: Zonă istorică protejată Parcul Poroianu, exemplu de arhitectură peisageră istorică

SIR 6: Zonă istorică protejată „Tărgul dinlăuntru”, perimetrală centrului istoric de locuire unifamilială pe loturi

SIR 7: Zonă istorică protejată de dezvoltare prestabilită de început de sec. XX (Str N. Titulescu - fosta str. Gării)

SIR 8: Zonă istorică protejată a fostei mahalele Cergăneşti a parohiei Sf. Vasile

SIR 9: Zonă istorică protejată de dezvoltare populară de înc. de sec. XX

CARACTERIZAREA SIR:

VALORI şi CARACTER

Analiza istorică şi arhitecturală la faza PUZ a reliefat prezența următoarele zone de caracter omogen la SIR-urile:

SIR 1: Caracterulul omogen este dat de cele mai importante monumente şi clădiri de utilitate publică ale mun. Caracal

SIR 2: Caracterulul omogen este dat de cele mai importante monumente şi clădiri de utilitate publică ale mun. Caracal

SIR 3: 3 zone de caracter omogen determinate de

a) Combinația echilibrată dintre construit, amenajat și spațiul public generată de clădiri de dimensiuni ample dispuse retras față de aliniament oferind domeniului public imaginea amenajărilor plantate ce fiiltrează dinamic expresia fațadelor neoclasice, eclectice sau neoromânești.


-33-

b) Prospectul și traseul rectiliniu al străzii susținute de planul imprejmuirilor și vegetația grădinilor.

c) Structura urbanistică (străzi și parcelar) determinată de relief, căreia i se adaugă prezența clădirilor ce marchează inflexiunile arterelor.

SIR 4: Caracterul este dat de compoziția specifică centrelor civice ale anilor 1970/1980

SIR 5: Caracter generat de valoarea deosebită a amenajării peisagere

SIR 6: 4 zone de caracter omogen determinate de:

a) Dispunerea ordonată a clădirilor istorice de expresie neoclasică, eclectică și neoromanesc, dispuse la aliniament, in alternanță cu spațiul plantat al curților

b) Prospectul și traseul rectiliniu al străzii susținute de planul împrejmuirilor și de vegetația grădinilor

c) Echilibrul dintre construit și plantat

d) Structura urbanistică determinată de relief și marcată prin clădirile din inflexiunile arterelor

SIR 7: Caracterul este dat de prospectul și traseul rectiliniu al străzii susținute de planul împrejmuirilor și de vegetația grădinilor

SIR 8: 2 zone de caracter omogen determinate de:

a) Prospectul și traseul rectiliniu al străzii susținute de planul împrejmuirilor și de vegetația grădinilor

b) Structura urbanistică determinată de relief și marcată prin clădirile de valoare arhitecturală

SIR 9: Caracterul este dat de prospectul și traseul rectiliniu al străzii susținute de planul împrejmuirilor și de vegetația grădinilor


-34-

5.4 Puncte tari şi puncte slabe ale zonei protejate

PUNCTE TARI Amplasamentul

Centralitatea

Remanenţa texturii urbane

Compactitatea

Dotarea edilitară

Dotarea cu facilităţi culturale

Diversitatea funcţională

PUNCTE SLABE Starea fizică a clădirilor, generată de lipsa de intreţinere şi neutilizare

Ruptura urbanistică produsă de intervenţiile din anii 1960-80.

Lipsa unei baze de date asupra valorilor urbanistice şi arhitecturale

5.5 Constrângeri şi oportunităţi ce se manifestă în perimetrul zonei protejate

CONSTRÂNGERI Lipsa unui cadru legal incitativ pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural

Lipsa unui cadru reglementativ pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului urbanistic şi arhitectural locale

Lipsa fondurilor pentru conservare-restaurare-punere în valoare şi lipsa capacităţilor tehnice şi manageriale locale de utilizare a lor

OPORTUNITĂŢI

Situarea geografică (relief, teritoriu, vecinătate)

Programele operaţionale regionale europene

Scara localităţii şi raportul specific dintre aceasta şi zona istorică (ZCP)


-35-

PARTEA II

6 Regimul tehnic de reglementare pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului arhitectural-urbanistic – PUZ ZCP

6.1 Principale direcţii de reglementare pentru protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural urbanistic al zonei protejate construite

CONSIDERAŢII GENERALE PENTRU RLU AFERENT Z.C.P.

Ca urmare a statutului particular de reprezentare al zonei pentru întregul oraş, precum şi a caracterului complex al acesteia, la elaborarea Regulamentului aferent P.U.Z.I. este necesară să se evidenţieze următoarele categorii de reglementări: ● reglementări prin care să se elimine disfuncţiile şi tendinţele nocive semnalate la Puncte slabe prin măsuri de urgenţă referitoare la gestionarea şi modul de administrare al domeniului public şi privat cuprins în zonă, inclusiv prin semnalarea perimetrului, statutului zonei şi a monumentelor istorice în conformitate cu legea 422/2001 pentru protejarea monumentelor istorice. ● reglementări prin care să se integreze aspectele semnalate în analiza SWAT din prezentul studiu cu direcţiile generale de dezvoltare ale Mun. Caracal.

● reglementări prin care să se elimine sau, după caz, să se atenueze disfuncţiile semnalate în capitolul Constrângeri, prin măsuri cu caracter general şi specific în ceea ce priveşte definirea şi gestionarea coerentă a problemelor legate de trafic - circulaţie carosabilă, inclusiv a problemelor de staţionare şi parcare, precum şi de circulaţie pietonală -, atât la nivel local în interiorul zonei, cât şi prin relaţionare cu circulaţia majoră a oraşului;

PRINCIPALELE DIRECȚII DE REGLEMENTARE PENTRU R.L.U. AFERENT Z.C.P.

Din studiul morfologic se desprinde caracterul complex, eteroclit al zonei, în ceea ce priveşte

stilistica arhitecturală,

starea fizică a imobilelor,

compoziţia volumelor,

modul de ocupare al parcelelor,

distribuţia funcţiunilor,

a valorilor caracteristice pentru conformaţia parcelelor,

a valorilor indicilor şi indicatorilor urbanistici. Aceasta conduce la o mixtură a gradelor de protecţie necesare pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural al zonei. Cu toate acestea există și au fost identificate zone de caracter omogen, care permit desprinderea unor concluzii cu privire la modul de inttervenție în aceste teritorii. Această situație implică o abordare nuanţată la nivelul reglementărilor de intervenţie în cadrul RLU al PUZ ZCP în funcţie de UTR-urile care compun zona. Pentru faza DTAC reglementările vor fi interpretate tehnic, avizate și aprobate pe baza analizelor punctuale elaborate prin studii istorice aprofundate, astfel încât să


-36- se evidenţieze în mod detaliat valorile fiecărui imobil asupra căruia este solicitată intervenţia6.

● Reglementările referitoare la valorile P.O.T. şi C.U.T. trebuie să aibă un caracter director, orientat spre încurajarea păstrarii fondului construit şi a raportului construit-neconstruit, iar caracterul restrictiv să fie complemenatat prin accentuarea în mod expres a următoarelor categorii de reglementări, corespunzătoare morfologiei zonei respective: - prin precizarea expresă a modului de ocupare al parcelei, alinierea clădirii, distanţele minime dintre clădiri, accesele carosabile şi pietonale pe parcelă ş.a.; - precizarea expresă a regimului de înălţime, a compoziţieri de volume, a numărului de niveluri întregi în raport, a modului de rezolvare al acoperirii clădirii ş.a.; ● În Regulamentului aferent P.U.Z. ZCP este necesar să existe reglementări explicite referitoare la protecţia potenţialului patrimoniu arheologic al zonei, prin impunerea în mod expres a măsurilor de supraveghere arheologică pe durata efectuării săpăturilor necesare intervenţiilor de orice fel sub nivelul terenului natural sau sub nivelul de călcare al subsolului, ori după caz impunerea realizării de sondaje arheologice, în zonele pentru care nu există rapoarte arheologice anterioare, indiferent de regimul de proprietate al terenului şi de natura intervenţiilor, inclusiv pentru săpăturile prilejuite de lucrări la reţele de utilităţi publice. ● În Regulamentului aferent P.U.Z. ZCP sunt necesare reglementări explicite referitoare la condiţiile de amplasare a panourilor publicitare, astfel încât să se elimine disfuncţia cauzată de agresiunea vizuală generată prin amplasarea panourilor publicitare pe faţadele clădirilor sau pe construcţii specializate de susţinere amplasate la nivelul circulaţiei în câmpul de percepere al ansamblurilor de arhitectură. ● O altă agresiune vizuală cu impact la nivelul întregii zone, şi care trebuie reglementată prin Regulamentul aferent P.U.Z. ZCP este problema amplasării aparatelor de aer condiţionat pe faţadele clădirilor cu statut de monument istoric sau care fac parte din ansamblurile de arhitectură situate în zonă. ● Regulamentul aferent PUZI trebuie să stabilească coerent modul de amenajare al spaţiului public în ansamblul lui – corpuri de iluminat, indicatoare, alte elemente de mobilier urban – şi, în mod special, amenajarea spaţiilor pietonale – pavimente, plantaţii, elemente decorative etc. ● Prin Regulamentului aferent P.U.Z.I. trebuie reglementate intervenţiile de întreţinere, de refacere, de modificare, de restaurare a finisajelor exterioare (cromatica, textura, tâmplăria originală a golurilor, materialele învelitorilor ş.a.) atât în cazul clădirilor cu statut de monument istoric sau care fac parte din ansamblurile de arhitectură din zonă, cât şi (în mod diferenţiat) pentru celelalte clădiri sau pentru construcţiile noi.

6 Prin studiul istoric elaborat pentru un imobil trebuie să stabilească în capitolul destinat concluziilor cel puţin

următoarele categorii valorice în legătură cu imobilul studiat: - elementele cu valoare semnificativă - care trebuie conservate şi puse în valoare; - elementele cu valoare nesemnificativă- asupra cărora se poate interveni fără restricţii de conservare; - elementele nocive - care trebuie obligatoriu înlăturate pentru punerea în valoare şi conservarea valorilor instituite şi identificate la nivelul imobilului studiat şi al zonei învecinate.


-37- 6.2 TIPURI DE INTERVENȚIE ASUPRA IMOBILELOR

ACRONIM: CRC

Conservare, restaurare, consolidare arcul Poroineanu) Lucrări specifice MI de protejare, păstrare, revelare, reîntregire, reconstituire a valorilor arhitecturale ale construcţiilor şi ale elementelor lor constitutive, precum şi a amenajărilor direct asociate acestora, ce se realizează în baza unor expertize fundamentate pe studii istorice, fizice şi arheologice şi pe proiecte de specialitate întocmite de experţi şi respectiv de specialişti atestaţi de MC. În această categorie de intervenţie pot fi cuprinse şi lucrări de desfiinţare a anexelor sau părţilor de construcţie sau a amenajărilor cu condiţia a fi probate ca nocive sau lipsite de valoare şi avizate în consecinţă. Urmare a acestor lucrări clădirile şi spaţiile amenajate îşi recapătă forma arhitecturală avută pe parcursul perioadelor istorice semnificative şi etapelor constructive ce au produs valori arhitecturale. Modificarea POT, CUT şi Hc existent este nesemnificativă în acest tip de intervenţie. Desfiinţarea construcţiei MI este interzisă prin lege.

ACRONIM: RCM ACRONIM: MES

Reabilitare, consolidare, modernizare 55 Lucrări specifice clădirilor de valoare culturală mare şi medie ce sunt propuse prin documentaţii elaborate în baza unor studii realizate de specialişti atestaţi MC prin care se obţine o creştere a funcţionalităţii realizată prin recompartimentări şi modernizări interioare în condiţiile păstrării valorilor arhitecturale ale spaţiului interior şi faţadelor. În această categorie de intervenţie pot fi cuprinse şi lucrări de desfiinţare a anexelor sau părţilor de construcţie sau a amenajărilor cu condiţia a fi probate ca lipsite de valoare şi avizate în consecinţă. Urmare a acestor lucrări clădirile şi spaţiile amenajate îşi menţin principalele caracteristici volumetrice şi decoraţiile arhitecturale. Modificarea POT, CUT existent poate fi semnificativă în acest tip de intervenţie doar în contul intervenţiilor la construcţiile altele decât cea principală (anexe modernizate, construcţii noi). Această interventie nu permite desfiinţarea clădirii ce este interzisă prin RLU. Modificare, extindere, supraetajare cu păstrarea caracterului zonei 90 Lucrări specifice clădirilor de valoare culturală mică constând în păstrarea caracteristicilor sau-şi elementelor cu valoare arhitecturală într-o lucrare caracterizată prin modificarea volumetriei sau a ocupării terenului şi a substanţei arhitecturale, inclusiv a faţadelor.


ACRONIM: ADR

-38- În această tipologie de intervenţie se poate ajunge la procente importante de construcţie nouă doar în baza unui studiu de fundamentare realizat de un specialist atestat MC, cu păstrarea însă a poziţiei construcţiei şi a relaţiei sale cu parcela şi domeniul public. Modificarea POT, CUT şi Hc existent la construcţia principală poate fi semnificativă în acest tip de intervenţie respectând reglementările urbanistice şi specificul şi caracterul zonei. Această intervenţie permite desfiinţarea doar parţială a clădirii. Asanare, dezvoltare, reconstruire cu păstrarea caracterului zonei 742 Intervenţii conducând la construirea de clădiri noi respectând parametrii urbanistici stabiliţi prin RLU, prin lucrări de viabilizare a terenului ori de desfiinţare a construcţiilor existente lipsite de valoare arhitecturală. Construcţiile şi amenajările propuse vor respecta caracterul zonei aşa cum este el stabilit prin PUZ ZCP. Această intervenţie conduce la inlocuirea fondului construit existent cu unul nou.

Raportul general intre numărul de imobile care îşi păstrează substanţa arhitecturală faţă de numărul

total de imobile din ZCP (remanenţa substanţei arhitecturale), urmare a reglementării intervenţiilor

în conformitate cu gradul de protecţie determinat pentru fiecarre constructie principală este

prezentat pe SIR-uri, procentual, în Tabelul 2 de mai jos.

Se poate observa că în funcţie de caracteristicile fiecărui SIR remanenţa substanţei arhitecturale

se înscrie în procente între 5% (SIR 4, centru civic al anilor 1980 şi SIR 9), şi 100% (SIR 5, Parcul

Poporului + Poroineanu).

SIR-urile 1, 2, 6 şi 7 se situează în media globală cu procente de remanenţă între 30 şi 40.

SIR-urile 3 şi 8 au remanenţe sub media ZCP (25% şi 14%).

Concluzia desprinsă din analiza consolidată a remanenţei substanţei arhitecturale este că există un

bun echilibru între conservarea patrimoniului şi dezvoltarea teritoriului în toate SIR-urile conţinând

valori culturale ale imobiliarului.


-39-

Tabel 2: remanenţa substanței arhitecturale prin reglementarea intervenției asupra clădirii principale

SIR Nr. M.I.* (2010)

CRC RCM MES ADR % (ierarhie )

CRC+RCM+MES Total imobile

Observații

SIR 1 1 1 3 0 6 40 (II)

întărirea caracterului ZCP urmează a fi realizată prin remanența

clădirilor și corelarea intervențiilor cu valorile arhitecturale existente

SIR 2 10 10 4 1 25 37,5 (III)


clădirilor și corelarea intervențiilor cu valorile arhitecturale existente

SIR 3 29 29 24 20 221 25 (VI)


clădirilor și corelarea intervențiilor cu valorile arhitecturale și de peisaj

urban existente

SIR 4 5 5 0 2 N/A 5 (VIII-IX)

întărirea caracterului ZCP urmează a fi realizată prin intervenții

coerente și valorizatoare asupra spațiului public (piața civică

centrală)

SIR 5 1 1 N/A N/A N/A 100 (I) SIR 5 cuprinde exclusiv Parcul

Poroineanu

SIR 6 40 40 13 43 230 30 (V)



urban existente

SIR 7 2 2 5 15 49 31 (IV)



urban existente

SIR 8 6 6 5 6 105 14 (VII)



urban existente

SIR 9 0 0 1 3 80 5 (VIII-IX)

întărirea caracterului ZCP urmează a fi realizată prin păstrarea valorilor peisajului urban generate din relația

dintre prospectul stradal, frontul imprejmuirilor și raportul construit /

spațiu plantat

*Au fost luate în considerație doar M.I. de clasa II, adică structuri arhitecturale, nu și monumentele de for public (cl. III) sau memoriale (cl. IV)


-40- 6.3 REGIMUL DE FUNDAMENTARE AL INTERVENŢIILOR ASUPRA IMOBILELOR ÎN FUNCŢIE DE SUBIECTUL ACESTEIA ŞI GRADUL DE PROTECŢIE AL CONSTRUCŢIILOR ŞI SPAŢIULUI

Legea 350/2001 impune:

În vederea aprobării şi modificării ZCP obţinerea avizului MC prin DJC şi MDRT.

În vederea aprobării de PUD în interiorul teritoriului PUZZCP obţinerea avizului MC.

Legea 50-1991, Art. 10, impune obţinerea şi respectarea avizului conform al Ministerului Culturii pentru

autorizarea lucrărilor de construcţii la monumente istorice, la imobile din zonele de protecţie a

monumentelor istorice, la imobilele făcând parte din ansamblurile de arhitectură şi siturile arheologice,

precum şi la imobilele din zona construita protejată.

În funcţie de tipul intervenţiilor, obţinerea avizului MC este condiţionat de o documentaţie ce trebuie să

conţină de un anumit conţinut şi realizată de specialişti atestaţi.

În scopul unei simplificări a mecanismului de stabilire a condiţiilor de cuprins în certificatele de urbanism

(C.U.) ce se eliberează pentru intervenţii la imobile din ZCP, au fost elaborate urmatoarele tabele ce

stabilesc regimul de fundamentare al intervenţiilor.

Sunt precizate în Tabelul 3 variabilele de valoare, grad de protecţie, tipuri de intervenţii şi, în funcţie de

solicitarea de intervenţie sunt precizate condiţiile de avizare şi regimul de fundamentare.


Tabel 3 -41-

IMOBILE ŞI CLĂDIRI, ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE PROTECŢIE

I. Grad de protectie mare II. Grad de protectie mediu

III. Grad de protectie redus

IMOBILE, ÎN FUNCŢIE DE MODUL INSTITUIRII PROTECŢIEI

Monumente istorice

Imobile pentru care PUZ stabileste complementar conditii şi reglementari de interventie

IMOBILE: CONSTRUCŢII, AMENAJĂRI ŞI TERENURI ÎN FUNCŢIE DE VALOAREA ISTORICO-ARHITECTURALĂ

C1.

Con

stru

cţii

situ

ate

în

imob

ile M

I

T1.

Ter

enur

i nec

onst

ruite

sau

plan

tate

situ

ate

in im

obile

MI

C2.

Con

stru

cţii

cu v

aloa

re

mar

e

T2.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u

amen

ajat

e cu

val

oare

mar

e

C3.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re

med

ie

T3.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i cu

valo

are

med

ie

C4.

Con

stru

cţii

cu v

aloa

re

mic

ă

T4.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u

amen

ajăr

i cu

valo

are

mic

ă

C5.

Con

stru

cţii

fără

val

oare

T5.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i făr

ă va

loar

e

STUDII DE FUNDAMENTARE

INT

ER

VE

NŢ

II S

PE

CIF

ICE

R

EC

OM

AN

DA

TE

PR

IN R

LU

I.C1 I.T1 I.C2 I.T2 II.C3 II.T3 III.C4 III.T4 III.C5 III.T5

Rc Rp

Releveu al constructiilor Releveu partial

Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Mod

ifica

re, e

xtin

dere

, su

prae

taja

re (

ME

S)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)

Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)/

M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) A

sana

re, d

ezvo

ltare

, re

cons

trui

re (

AD

R)

OF Obligaţia privind folosinţa MI

SI Studiu istoric elaborat de sp. atestat cf. regl. MCPN

[ ] Aviz MCPN

[ +] Aviz MCPN + MDRT

SUBIECTUL INTERVENŢIILOR * REGIM TEHNIC DE FUNDAMENTARE

I. Intervenţii la construcţii definitive

I.1 Intreţinere OF OF - - - - - - - -

I.2 Reparaţii interioare OF [Rp]

N/A - N/A - N/A - N/A - N/A

I.3 Schimbarea funcţiunilor construcţiilor şi utilizării spaţiilor

OF [Rc]

[SI] Rc

- [SI] Rc

- [SI] Rp

- - - -

I.4 Modificarea interiorului, (recompartimentare), mansardare

[SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [Rc] N/A - N/A

I.5 Tencuieli, zugraveli, tâmplării şi vopsitorii interioare, exclusiv reparaţii la cele existente

[SI] Rp

N/A [SI] Rp

N/A [Rc] N/A - N/A - N/A

I.6 Zugraveli, tâmplării şi vopsitorii exterioare, exclusiv reparaţii la cele existente

[SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [Rc] N/A [Rc] N/A

I.7 Reparaţii exterioare OF [Rp]

N/A [Rc] N/A [Rc] Rp [Rc] - [Rc] -

I.8 Modificarea faţadelor [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [Rc] N/A [Rc] N/A

I.9 Conservare – restaurare [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rp

- - -

I.10 Consolidare [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [SI] Rc

N/A [Rc] - [Rc] -

I.11 Consolidare – intervenţie de urgenţă

[Rp/c]

N/A [Rp/c]

N/A [Rp/c]

N/A [Rp/c] [Rp/c] [Rp/c]

[Rp/c]

I.12 Construire [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[Rc] [Rc] [Rc] [Rc]

I.13 Reconstruire [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

I.14 Extindere - supraetajare [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[Rc] [Rc] [Rc] [Rc]

I.15 Protejare (construcţii temporare – amenajări de protecţie)

OF OF [Rp/c]

[Rp/c]

[Rp/c]

[Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]

I.16 Dezafectare – desfiinţare, exclusiv construcţiile MI, precizate prin LMI sau avizul MCPN

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rp

[Rc] [Rp] [Rc] [Rp]

Nota *: Subiectul intervenţiilor urmăreşte termenii tehnici care definesc în Legea 50-1991 republicată activităţile de construcţii supuse autorizării şi avizării


-42- REGIMULUI DE FUNDAMENTARE AL INTERVENTIILOR (II)


I. Grad de protecţie mare II. Grad de protecţie mediu

III. Grad de protecţie redus


Monumente istorice



C1.

Con

stru

cţii

situ

ate

în im

obile

MI

T1.

Ter

enur

i nec

onst

ruite

sau

plan

tate

situ

ate

in im

obile

MI

C2.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re m

are

T2.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u

amen

ajat

e de

val

oare

mar

e

C3.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re m

edie

T3.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i de

valo

are

med

ie

C4.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re m

ică

T4.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u

amen

ajăr

i de

valo

are

mic

ă

C5.

Con

stru

cţii

fără

val

oare

T5.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i făr

ă va

loar

e

Studii de fundamentare

Inte

rven

ţii

spec

ific

e

reco

man

dat

e p

rin

RL

U


Rc Rp


Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Mod

ifica

re, e

xtin

dere

, su

prae

taja

re (

ME

S)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)

Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)/

M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) A

sana

re, d

ezvo

ltare

, re

cons

trui

re (

AD

R)


SI Studiu istoric elaborat de sp. atestat

[ ] Aviz MCPN


SUBIECTUL INTERVENŢIILOR * Regim tehnic de fundamentare

II. Intervenţii la reţele şi dotări

II.1 Racordări – branşamente (inclusiv Inst. Th şi AC)

[Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]

II.2 Construire [SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp


II.3 Reconstruire, modernizare, modificare, extindere şi reabilitare


II.4 Foraje şi excavări [SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp


II.5 Exploatări de suprafaţă sau subterane

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc]

III. Interventii in spaţii libere publice - private

III.1 Mobilier urban [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]

III.2 Amenajări spaţii verzi [SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp


III.3 Imprejumuiri [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]

III.4 Trotuare, pavimente, carosabile [SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp


IV. Construcţii provizorii şi anexe gospodăreşti

IV.1 Scari şi rampe (inclusiv pentru persoane cu nevoi speciale)


IV.2 Amplasare anexe gospodăreşti şi garaje

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[SI] Rp

[Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]

IV.3 Amplasare de chioşcuri, tonete, cabine

[Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc]

IV.4 Amplasare de corpuri şi panouri de afişaj şi reclame

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

[Rp]

IV.5 Amplasare de firme [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp] [Rp]



-43- REGIMULUI DE FUNDAMENTARE AL INTERVENTIILOR (III)


I. Grad de protecţie mare II. Grad de protecţie mediu

III. Grad de protecţie redus


Monumente istorice



C1.

Con

stru

cţii

situ

ate

în im

obile

MI

T1.

Ter

enur

i nec

onst

ruite

sau

plan

tate

situ

ate

in im

obile

MI

C2.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re m

are

T2.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u lib

ere

cu v

aloa

re m

are

C3.

Con

stru

cţii

cu v

aloa

re m

edie

T3.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i de

valo

are

med

ie

C4.

Con

stru

cţii

de v

aloa

re m

ică

T4.

Ter

enur

i pla

ntat

e sa

u

amen

ajăr

i de

valo

are

mic

ă

C5.

Con

stru

cţii

fără

val

oare

T5.

Ter

enur

i pla

enta

te s

au

amen

ajăr

i făr

ă va

loar

e

Studii de fundamentare

Inte

rven

ţii

spec

ific

e

reco

man

dat

e p

rin

RL

U


Rc Rp


Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Mod

ifica

re, e

xtin

dere

, su

prae

taja

re (

ME

S)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)

Con

serv

are-

rest

aura

re

cons

tolid

are

(C

RC

)

Rea

bilit

are,

con

solid

are,

m

oder

niza

re (

RC

M)/

M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) M

odifi

care

, ext

inde

re,

supr

aeta

jare

(M

ES

) A

sana

re, d

ezvo

ltare

, re

cons

trui

re (

AD

R)


SI Studiu istoric elaborat de sp. atestat

[ ] Aviz MCPN


SUBIECTUL INTERVENŢIILOR * Regim tehnic de fundamentare

V. Schimbarea regimului juridic şi de administrare al imobilelor

V.1 Clasare - Declasare [SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

[SI] Rc

N/A N/A N/A N/A

V.2 Dezmembrare, reparcelare, comasare

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

[SI+]

V.3 Instituirea de servituţi [Rc+] [Rc+] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc] [Rc]

V.4 Înstrăinare [OF] [OF] - - - - - - - -

V.5 Concesionare [OF] [OF] - - - - - - - -

V.6 Închiriere [OF] [OF] - - - - - - - -



ANEXA 1

EVALUAREA IMOBILELOR ŞI CLĂDIRILOR DIN ZCP A MUN. CARACAL, GRADUL , REGIMUL DE PROTECŢIE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PERMISE


ANEXA A2 Lista Monumentelor Istorice 2010 CARACAL I

22 OT-I-m-A-08489 Ruinele curtii domnesti a lui M. Viteazul, municipiul CARACAL, Str. M. Viteazul 3, sec. XVI

305 OT-II-m-B-08702 Parcul Poporului municipiul CARACAL sf. sec. XIX

306 OT-II-m-B-08753, Ansamblu urban, municipiul CARACAL Str. M!rului, Iancu Jianu, Plevnei, Mieilor,

Agnita Botorca, pe ambele părţi ale străzilor

307 OT-II-m-B-08708 Casă municipiul CARACAL Piaţa 1 Decembrie 19187 13 sf. sec. XIX

308 OT-II-m-B-08703 Casă municipiul CARACAL Str. 1 Decembrie 1918 4 sf. sec. XIX

309 OT-II-m-B-08704 Casă municipiul CARACAL Str. 1 Decembrie 1918 6 înc. sec. XX







316 OT-II-m-B-08712 Casă municipiul CARACAL Str. Alecsandri Vasile 2 sf. sec. XIX

317 OT-II-m-B-08713 Casă municipiul CARACAL Str. Alecsandri Vasile 4 sf. sec. XIX

318 OT-II-m-B-08714 Biserica "Toţi Sfinţii” municipiul CARACAL Str. Bicaz 1768

319 OT-II-m-B-08715 Casă municipiul CARACAL Str. Bicaz 1 1892 – Declasat prin OMCPN nr. 2347/2011

320 OT-II-m-B-08716 Casă municipiul CARACAL Str. Bicaz 11 1911


322 OT-II-m-B-08718 Comenduirea garnizoanei municipiul CARACAL Str. Bicaz 17

323 OT-II-m-B-08719 Casă municipiul CARACAL Str. Bicaz 18 înc. sec. XX

324 OT-II-m-B-08720 Casă municipiul CARACAL Str. Bicaz 20 înc. sec. XX


326 OT-II-m-B-08722 Casă municipiul CARACAL Calea Bucureşti 5 sf. sec. XIX

327 OT-II-m-B-08723 Casă municipiul CARACAL Calea Bucureşti 10 sf. sec. XIX

328 OT-II-m-B-0872ţ Casă municipiul CARACAL Calea Bucureşti 16 1894

329 OT-II-m-B-08725 Biserica "Sf. Vasile” municipiul CARACAL Str. Calomfirescu Radu 9 1829

330 OT-II-m-B-08726 Casă municipiul CARACAL Str. Caracalla 2 sf. sec. XIX

331 OT-II-m-B-08727 Casă municipiul CARACAL Str. Carpaţi 2 înc. sec. XX



334 OT-II-m-B-08730 Casă municipiul CARACAL Str. Cuza Vodă 4 prima jum. sec. XX

7 A se vedea observatiile de la pagina 7 in care se arata greseala materiala prin care monumentul istoric este trecut la

Piata 1 Decembrie 1918 nr. 13 (adresa inexistenta) in loc de Strada 1 Decembrie 1918 nr. 13 (N.A.)


335 OT-II-m-A-08731 Teatrul Naţional municipiul CARACAL Str. Cuza Vodă 10 1900-1901

336 OT-II-m-B-08732 Casă, municipiul CARACAL Str. Cuza Vodă 40 sf.sec. XIX

II

337 OT-II-m-B-08733 Foişorul de Foc municipiul CARACAL Str. Constantin Dobrogeanu Gherea, înc. Sec XX

338 OT-II-m-B-08734 municipiul CARACAL Str. Constantin Dobrogeanu Gherea,2 sf. sec. XIX

339 OT-II-m-B-08735 Casă, municipiul CARACAL Str. Constantin Dobrogeanu Gherea 4, 1894

340 OT-II-m-B-08736 Casă municipiul CARACAL Str. Eminescu Mihai 10 înc. sec. XX

341 OT-II-m-B-08737 Casă municipiul CARACAL Str. Eminescu Mihai 22 1905

342 OT-II-m-B-08738 Sinagogă municipiul CARACAL Str. Grigore Ion, sergent 1902

343 OT-II-m-B-08739 Casa Hagiescu Mirişte, azi Muz.de Etnografie, CARACAL Str. Haşdeu B.P. 2, sf. sec. XIX

344 OT-II-m-B-08740 Casă municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 14 sf.sec. XIX

345 OT-II-m-B-20149 Casa memorială "Iancu Jianu” municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 15 sf. sec. XVIII

346 OT-II-m-B-08741 Casă municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 16 sf. sec. XIX



349 OT-II-m-B-08744 Casă municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 20-A sf. sec. XIX



352 OT-II-m-B-08747 Muzeul Romanaţiului municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 24 sf. sec. XIX


354 OT-II-m-B-08749 Casa Nicolae Titulescu, azi Oficiul forţelor de muncă, CARACAL Str. I. Jianu 27, 1890-93


356 OT-II-m-B-08751 Casă municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 30 1892

357 OT-II-m-B-08752 Judecătoria Caracal municipiul CARACAL Str. Iancu Jianu 37 1897

358 OT-II-m-B-08754 Casă municipiul CARACAL Str. Mărului ţ sf. sec. XIX

359 OT-II-m-B-08755 Casă municipiul CARACAL Str. Mărului 6 1897

360 OT-II-m-B-08756 Casă municipiul CARACAL Str. Mieilor 6 1885

361 OT-II-m-B-08757 Casă municipiul CARACAL Str. Mieilor 10-A 1885

362 OT-II-m-B-08758 Casă municipiul CARACAL Str. Mieilor 10-B 1900

363 OT-II-m-B-08759 Biserica "Intrarea în biserică a Maicii municipiul CARACAL Str. Mihai Viteazul 3

Domnului" a fostei Curţi Domneşti, 1817, 1890

364 OT-II-m-B-08760 Casă municipiul CARACAL Str. Negru Vodă 6-8 sf. sec. XIX

365 OT-II-m-B-08761 Casă municipiul CARACAL Str. Negru Vodă 7 1903



368 OT-II-m-B-08764 Casă municipiul CARACAL Str. Negru Vodă 19 sf. sec. XIX


369 OT-II-m-B-08765 Casă municipiul CARACAL Str. Negru Vodă 21 înc. sec. XX


III




374 OT-II-m-B-08770 Biserica "Adormirea Maicii Domnului” municipiul CARACAL Str. Parângului 21 1800

375 OT-II-m-B-08771 Casă municipiul CARACAL Str. Plevnei 1 sf. sec. XIX

376 OT-II-m-B-08772 Casă municipiul CARACAL Str. Plevnei 2 înc. sec. XX

377 OT-II-m-B-08773 Scoala primară de băieţi "Constantin Filipescu” municipiul CARACAL Str. Plevnei 15

1911 (NB : astazi transformata in centru de dializa)

378 OT-II-m-B-08774 Biserica "Sf. Nicolae” municipiul CARACAL Str. Plevnei 16 1863

379OT-II-m-B-08775 Magazin municipiul CARACAL Str. Plevnei 22, colţ cu str. Vasile Alecsandri, 1913




383 OT-II-m-B-08779 Casă municipiul CARACAL Str. Radu Serban 2 1923

384 OT-II-m-B-08780 Casă municipiul CARACAL Str. Ruşcă Toma 3 1876

385 OT-II-m-B-08781 Casă municipiul CARACAL Str. Ruşcă Toma 9 înc. sec. XX

386 OT-II-m-B-08782 Casă municipiul CARACAL Str. Ruşcă Toma 21 înc. sec. XX

387 OT-II-m-B-08783 Biserica "Sf. Apostoli” municipiul CARACAL Str. Titulescu Nicolae 1832,ref. 1863

388 Ansamblul urban "Str. Nicolae Titulescu", OT-II-a-B-08784, municipiul CARACAL Str. Titulescu Nicolae

de la nr. 6 la nr. 39, pe ambele părţi str. Ioniţă Asan de la nr. 6 la nr. 39, pe ambele părţi

389 OT-II-m-B-08785 Casă municipiul CARACAL Str. Titulescu Nicolae 5 sf. sec. XIX



392 OT-II-m-B-08788 Casă municipiul CARACAL Str. Titulescu Nicolae 11-B sf. sec. XIX











402 OT-II-m-B-08798 Casă municipiul CARACAL Str. Traian 2 înc. sec. XX

403 OT-II-m-B-08799 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 1768

IV

404 OT-II-m-B-08800 Biserica "Sf. Treime” municipiul CARACAL Piaţa Victoriei sec. XVIII

405 OT-II-m-B-08801 Casa Popescu municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 2 1896

406 OT-II-m-B-08802 Casa de cultură municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 8 1870

407 OT-II-m-B-08803 Primărie municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 10 1870

408 OT-II-m-B-08804 Po_tă municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 15 1899

409 OT-II-m-B-08805 Casa Marinescu - B.R.D. municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 17

410 OT-II-m-B-08806 Casa elevilor municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 19 1896

729 OT-III-m-B-09084 Bustul lui Enescu George municipiul CARACAL În faţa liceului Ioniţă Asan 1965

730 Bustul lui Haralambie Lecca, OT-III-m-B-09085 municipiul CARACAL Aleea Fruntaşilor În Parcul

Poporului

731 Bustul lui Tudor Vladimirescu, OT-III-m-B-09086 , CARACAL Aleea Fruntaşilor, Parcul Poporului

732 Bustul lui Mihai Eminescu, OT-III-m-B-09087 municipiul CARACAL Aleea Fruntaşilor, Parcul Poporului,

1965

733 Statuia "Susurul” OT-III-m-B-09088 municipiul CARACAL Aleea Fruntaşilor În Parcul Poporului, 1938

734 OT-III-m-B-09089 Monumentul lui Toma Ru_că municipiul CARACAL Str. Ruşcă Toma 1947

735 OT-III-m-B-09090 Monumentul Eroilor municipiul CARACAL Piaţa Victoriei 1925

736 Statuia "Ceres” OT-III-m-B-09091 municipiul CARACAL Str. Victoriei În faţa Hotelului Romula, sec. XIX

740 OT-IV-m-B-09096 Monumentul funerar al familiei Cesianu municipiul CARACAL Str. Carpaţi În cimitir

1895

741 OT-IV-m-B-09097 Monumentul funerar Stamatoiu municipiul CARACAL Str. Carpaţi În cimitir 1907

742 OT-IV-m-B-09098 Monumentul Eroului necunoscut municipiul CARACAL Str. Carpaţi În cimitir 1928

743 OT-IV-m-B-09099 Monumentul funerar Stefan Caracaş municipiul CARACAL Str. Carpaţi 1

744 OT-IV-m-B-09100 Monumentul funerar Mihai Bibianu municipiul CARACAL Str. Carpaţi 1 1890

745 OT-IV-m-B-09101 Monumentul funerar Mihai Bibianu municipiul CARACAL Str. Carpaţi 1 1911

746 OT-IV-m-B-09102 Monumentul funerar al căpitanului Pleşoianu municipiul CARACAL Str. Carpaţi 1

Documents

P.U.Z. al Z.C.P. a Mun. CARACAL STUDIU DE FUNDAMENTARE AL … · 2015. 9. 30. · P l. 3 Zona Construita Protejata, valoarea culturală a imobilelor şi spaţiilor sc. 1 -200 0 P