PUTEREA extraordinara a subconstientului tau.doc

7/25/2019 PUTEREA extraordinara a subconstientului tau.doc

http://slidepdf.com/reader/full/puterea-extraordinara-a-subconstientului-taudoc 1/162

PUTEREA EXTRAORDINARÃ

A SUBCONŞTIENTULUI TÃU

De Joseph Murphy



Aceast carte !"# propu$e s e%p&#ce 'o(u& !$ care o'u&tre)u#e s *!$(easc + precu' "# #'a*#$#&e )e$e,ce cetre)u#esc cu&t#-ate cu perse-ere$. !$ '#$te pe$tru a crea "#tra$s/or'a propr#u& &u# (est#$0 Su$t pre1e$tate a#c# teh$#c#a(ec-ate+ care per'#t ,#$.e# u'a$e s se )ra$"e1e &aPUTEREA co&osa& a su)co$"t#e$tu&u# e#+ o/er#$(u2# "a$sa so).#$ tot ceea ce (ore"te0

3To.# oa'e$## care "t#u s c#teasc au puterea (e a se(ep "# pe e# !$"#"#+ (e a 'u&t#p&#ca !$ 'o( creator 'o(ur#&e &or(e e%#ste$. + au puterea s /ac !$ a"a /e& !$c!t -#a.a &or s ,e#$teresa$t "# p&#$ (e se'$#,ca.#e04

A&(ous 5u%&e

2



COLEC6IA TRI7A

CUPRINS

INTRODUCERECu' poate aceast carte s pro(uc a(e- rate '#raco&e !$,#$.a (u'$ea-oastr 0008888888888888888888880pa*0 9

CAPITOLUL I:$ $o# se ascu$(e u$ a(e- rat te1aur88888888888800pa*0 ;<

CAPITOLUL IIMo(a&#tatea (e 'a$#/estare "# ac.#u$e a 'e$ta&u&u# ,#$.e#u'a$e00 pa*0 ;=

CAPITOLUL IIIPuterea '#racu&oas a su)co$"t#e$tu&u#8888888888800pa*0 ><

CAPITOLUL I??#$(ec r# '#racu&oase !$ a$t#ch#tate888888888888000pa*0 >=

CAPITOLUL ??#$(ec r# cu a@utoru& su*est#e# !$ epoca 'o(er$ 88888880pa*0

CAPITOLUL ?ITeh$#c# pract#ce /o&os#te pe$tru -#$(ecarea (#/er#te&ora/ec.#u$#8 pa*0 9>

CAPITOLUL ?IISu)co$"t#e$tu& t#$(e c tre -#a. 8888888888888800pa*0 9

CAPITOLUL ?III3



U$e&e '#c# secrete pe$tru a o).#$e re1u&tates#*ure88888000000 pa*0 ;

CAPITOLUL IXCu' se poate o).#$e prosper#tatea !$ -#a. cu a@utoru& puter##su)co$"t#e$tu& -ostru888888888888888888000 pa*0

CAPITOLUL XA-e.# (reptu& s - )ucura.# (e prosper#tate88888888800pa*0 =;

CAPITOLUL XIPe$tru (o)!$(#rea succesu&u#+ su)co$".#e$tu& - este ce& 'a#)u$a&#at8000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 pa*0 ==

CAPITOLUL XIISu)co$"t#e$tu& !$ s&u@)a "t##$.e#88888888888888 pa*0

CAPITOLUL XIIISu)co$"t#e$tu& "# '#raco&e&e so'$u&u#88888888888pa*0 ;<<

CAPITOLUL XI?Ma$#/estarea puter## su)co$"t#e$tu&u#8888888888800pa*0 ;<

CAPITOLUL X?Cu' s (e-e$#' 'a# /er#c#.#88888888888888800 pa*0;;>

CAPITOLUL X?ISu)co$"t#e$tu& "# re&a.##&e u'a$e ar'o$#oase8888888800pa*0 ;;

4



CAPITOLUL X?IIArta (e a , #ert tor "# )u$ cu ce# (#$ @ur8888888880008pa*0 ; >

CAPITOLUL X?III:$& turarea )&oca@e&or 'e$ta&e cu a@utoru&su)co$"t#e$tu&u#8800 pa*0 ; =

CAPITOLUL XIXFo&os#.# su)co$"t#e$tu& pe$tru a !$& tura tea'a8888888000pa*0 ;>

CAPITOLUL XXT#$ere.e / r ) tr!$e.e88888888888888888000 pa*0; ;

INTRODUCERE

CUM POATE ACEASTÃ CARTE SÃ PRODUCÃ ADEVÃRATEMIRACOLE ÎN FIINŢA DUMNEAVOASTRÃ

5



Am văzut miracole care se produc în toate mediile, în lumea întreagă, săvîrşite deopotrivă de bărbaţi, cît şi de femei. Miracolelevor apare şi la dumneavoastră, în măsura în care vă veţi folosiputerea colosală a propriului vostru subconştient. Această carte îşipropune să vă arate modul adecvat în care omul trebuie săgîndească, precum şi imaginile bene ce ce trebuie cultivate cuperseverenţă în minte, pentru a creea şi transforma cu adevăratpropriul nostru destin; toate acestea pot deveni perfect posibile învirtutea faptului că ceea ce un om gîndeşte, aceea el devine.

Cunoaşteţi răspunsurile la aceste întrebări?

De ce un om este trist, în timp ce alt om este fericit De ce acelom este vesel şi prosper, iar celălalt este sărac şi nefericit De ce unom este temător şi an!ios, în timp ce altul este plin de încredere Dece acesta din urmă are o casă lu!oasă şi minunată, iar celălalt duce oe!istenţă mizeră într"o cocioabă De ce unul cunoaşte o mare reuşită,iar altul un eşec complet De ce un orator are un succces imens, întimp ce un altul rămîne mediocru şi nepopular De ce un om este ungeniu în meseria sa, în timp ce un altul se luptă şi se zbate toatăviaţa, fără a realiza nimic bun De ce unul se războieşte cu o maladiepretinsă a incurabilă şi de ce altul nu o are niciodată

#um se face că atîţia oameni cucernici şi buni suferă adevăratetorturi ale corpului şi ale spiritului, de parcă ar condamnaţi $i de ceatîtea inţe imorale şi care nu au nimic sf%nt prosperă şi le reuşesc

toate acţiunile, bucurîndu"se pe deasupra şi de o sănătate e!celentăDe ce o femeie este fericită în căsnicie, în timp ce sora ei estefoarte frustrată şi nefericită

&e poate găsi răspuns la toate aceste întrebări prin procesele ceau loc în mentalul conştient şi în cel subconştient #u siguranţă căda'

Motivul pentru care a fost scrisă această carte

&copul acestei lucrări este tocmai acela de a răspunde la întrebările de mai sus, precum şi la alte întrebări cone!e cu acestsubiect. M"am străduit să e!plic marile adevăruri fundamentale alementalului cît mai clar cu putinţă. #red că este perfect posibilăe!plicarea legilor fundamentale ale vieţii în limba(ul de ecare zi. )eţiobserva că stilul acestei lucrări este foarte asemănător cu cel dinziarele şi revistele citite de dumneavoastră, cu limba(ul pe care îlfolosiţi la serviciu sau acasă.

6



*ste bine să studiaţi cu atenţie această carte şi să puneţi înaplicare te+nicile e!puse căci, dacă o veţi face, sunt absolut convinscă veţi obţine o putere care va opera miracole ce vă vor elibera deconfuzie, suferinţă, melancolie şi eşecuri. #u a(utorul acestor te+nicivă veţi descoperi adevăratul loc în societate, veţi rezolva toatedi cultăţile, vă veţi elibera de orice constrîngere psi+ică sauemoţională, căci ele vă vor conduce la cunoaşterea adevăratei căi alibertăţii, a fericirii şi păcii spirituale.

Marea putere creatoare a subconştientului poate să vindece oriceboală şi să vă facă să ţi din nou plini de viaţă şi forţă. nvăţînd să văfolosiţi corect şi în mod bene c puterile lăuntrice, veţi desc+idepoarta acelei înc+isori care este teama şi veţi accede la o nouăe!istenţă, ce a fost descrisă de &f%ntul -avel drept glorioasalibertate a ilor lui Dumnezeu/.

Dezvoltaţi acea putere formidabilă care determină şi însoţeştemiracolele.

0 vindecare proprie 1autovindecarea2 va mereu dovada cea maiconvingătoare a propriei noastre puteri subconştiente. Acum 34 deani, am determinat resorbţia şi dispersia unei tumori maligne1sarcom2 în propriul meu corp, folosindu"mă de puterea curativă asubconşţientului care, în fapt, creează, susţine şi guvernează toatefuncţiile vitale ale omului. 5e+nica pe care am aplicat"o este e!plicată

în această carte şi sunt sigur că va a(uta şi altor inţe să aibă

încredere în -uterea )indecătoare 6n nită ce sălăşluieşte înprofunzimile subconştiente ale tuturor oamenilor.Datorită unui prieten medic, am devenit brusc conştient că e

natural să mă bazez pe 6nteligenţa #reatoare care a creat organelemele, a format corpul şi a făcut să"mi bată inima, pentru că *A aregri(ă întotdeauna de propria sa creaţie.

7n proverb antic glăsuieşte8 Medicul pansează rana şi Dumnezeuo vindecă./

Dacă vă veţi ruga plini de credinţă, miracolele vor apare în chipnegreşit

9ugăciunea semni că o interacţiune armonioasă între mentalulconştient şi cel inconştient, diri(îndu"le acţiunea către un scop binedeterminat.

Această lucrare vă va arăta modul ştiinţi c prin care să văbranşaţi la puterea in nită care sălăşluieşte în dumneavoastră,permiţîndu"vă să obţineţi ceea ce doriţi cu adevărat. Doriţi o viaţă

7



mai fericită, mai plină şi mai bogată ncepeţi să vă folosiţi aceastăputere miraculoasă pentru a vă rezolva problemele profesionale şipentru a restabili armonia în familie.

*ste bine să citiţi această carte de mai multe ori. #apitoleleurmătoare vă vor spune în ce mod acţionează această putereminunată şi cum puteţi să aduceţi la suprafaţă înţelepciunea şiinspiraţia creatoare care sunt latente în dumneavoastră.

nvăţaţi, apoi, aceste te+nici simple, care vă permit săsugestionaţi pozitiv şi puternic subconştientul vostru. 7rmaţi aceastănouă modalitate ştiinţi că de a pătrunde pînă la in nitul tezaur; citiţiatent, cu seriozitate, cu dragoste şi încredere nediminuată. )eţidovedi astfel, într"un mod uluitor pentru ceilalţi, că aceste învăţăturivă pot a(uta foarte mult. Acesta poate , şi eu cred că va , punctulde cotitură în viaţa dumneavoastră.

iecare om se roagă în felul lui propriu

$tiţi să vă rugaţi e cient #ît timp vă rugaţi în ecare zin perioadele de criză, în momentele de pericol sau de di cultate,

cînd sunteţi bolnavi sau moartea vă ameninţă, vă rugaţi atîtdumneavoas"tră, cît şi prietenii dumneavoastră pentru a a(utaţi sădepăşiţi cu bine problemele di cile cu care vă confruntaţi.

#itiţi ziarele şi veţi vedea, cîteodată, că sunt propuse rugăciuni întoată ţara pentru un copil atins de o boală aşa"zis incurabilă, pentrupacea naţiunii sau pentru un grup de mineri prizonieri într"o galerie

inundată, etc. Mai tîrziu, dacă sunt salvaţi, minerii spun că se rugau,aşteptîndu"şi salvatorii. :a fel, pilotul unui avion declară că, numai rugîndu"se cu putere

şi credinţă a putut ateriza în siguranţă, în ciuda pericolului iminent ce"l aştepta. Desigur, rugăciunea este mereu un spri(in prezent atuncicînd suntem în pericol; cu toate acestea, nu trebuie să aşteptaţipericolul sau di cultăţile e!terioare pentru a face din rugăciune oparte integrantă şi constructivă a propriei voastre vieţi. mplinireaacestor rugăciuni este consemnată în ziare şi dovedeşte tocmaie cienţa lor.

#e să mai spunem de rugăciunile umile ale copiilor, demanifestările simple ale raţiei Divine la masa familiei sau dedevoţiunea statornică a celui care nu caută altceva decît comuniuneacu Dumnezeu

Activitatea mea printre oameni m"a determinat să studiez diferitestadii ale rugăciunii. Am trăit eu însumi această e!perienţă şi amlucrat cu mulţi oameni care au bene ciat în mod intens de a(utorulrugăciunii.

8



n mod obişnuit, se pune problema de a şti să spunem şi altoracum să se roage. #ei care sunt la anang+ie cu greu pot gîndi şiacţiona în mod rezonabil. Au nevoie de o reţetă uşor de urmat, de unprototip practic, simplu şi speci c problemei lor. Deseori, ei pot

îndrumaţi doar după ce au abordat în mod adecvat di cultatea cucare se confruntă.

!neditul acestei lucrări

7nicitatea acestei cărţi rezidă în faptul că învăţăturile sale suntabsolut practice. &e prezintă aici te+nici şi formule simple, activoperante, pe care le veţi putea aplica uşor în universul cotidian

încon(urător. Am prezentat aici metode simple, valabile pentru bărbaţişi femei din întreaga lume.

9ecent, cca. <444 de oameni, aparţinînd tuturor religiilor, auasistat la un curs special la :os Angeles, în care am descris pe scurtceea ce este descris sintetic în aceste pagini. Mulţi dintre ei auparcurs =44 de >m pentru a asista la ecare curs.

Această carte vă va interesa deoarece vă arată motivul pentrucare, deseori, obţineţi contrariul lucrului pentru care v"aţi rugat.0amenii din toate colţurile lumii m"au întrebat de mii de ori8 De ce,cu toate că m"am rugat de atîtea ori, dorinţa nu mi s"a îndeplinit / naceastă carte veţi găsi motivele şi răspunsurile la această întrebare,precum şi la alte probleme similare.

Mi(loacele multiple de a sugestiona subconştientul şi de a obţinerăspunsuri valabile dau cărţii o valoare e!traordinară şi fac ca ea săe un a(utor mereu prezent în clipele grele cu care vă confruntaţi.

Care este adevărata şi intima voastră credinţă?

?u obiectul credinţei noastre ne îndeplineşte dorinţa, ci acestaeste răspunsul subconştientului nostru la imaginea mentală, propusăde noi, adică la gîndul întreţinut mereu în minte. Această lege acredinţei este prezentată în toate religiile lumii şi tocmai acesta estemotivul pentru care ele sunt e!acte din punct de vedere psi+ologic.@udistul, creştinul, musulmanul sau evreul pot obţine rezultateasemănătoare în rugăciune şi aceasta nu datorită religiei, aritualurilor, a liturg+iei, a incantaţiilor, a sacri ciilor sau ofrandelorspeci ce ecărui cult în parte, ci doar datorită credinţei lui, areceptivităţii faţă de lucrul pentru care s"a rugat. :egea vieţii este olege a credinţei şi credinţa poate de nită pe scurt ca e!primîndgîndul întreţinut mereu în minte.

9



#eea ce un om gîndeşte, simte şi crede, aceea este stareaspiritului său, a corpului său şi a mediului în care se a ă.

nţelegerea te+nicilor şi a metodelor, precum şi a scopului pentrucare sunt făcute, vă vor a(uta să manifestaţi cu a(utorulsubconştientului toate lucrurile bune din viaţă.

9ugăciunea împlinită este c+iar realizarea dorinţei inimii voastre.

"n ultimă instanţă, dorinţa înseamnă rugăciune

0ricine îşi doreşte sănătate, fericire, siguranţă, pace spirituală,dar nu mulţi a(ung la rezultate clare şi bine de nite în acest sens. 7nprofesor la facultate îmi mărturisea recent8 mi spun că, dacă"mi voisc+imba gîndurile predominante şi dacă voi da vieţii mele emoţionaleo nouă turnură, atunci ulcerul care mă c+inuie de atîta timp vadispare; însă nu ştiu ce te+nică să aplic pentru aceasta. îndurilemele rătăcesc în toate sensurile asupra acestor probleme şi mă simtfrustrat, învins şi nefericit./ Acel profesor dorea sănătate perfectă, daravea nevoie să cunoască mai întîi modul în care acţionează mentalulpentru a în stare să"şi îndeplinească dorinţa. -racticînd apoimetodele curative indicate în această carte, el s"a restabilit complet.

#$%istă un spirit &mental' comun tuturor oamenilor( &$merson'

Miraculoasele puteri ale subconştientului e!istau dinainte ca noisă ne naştem. nainte să ia naştere vreo biserică sau c+iar lumea însăşi, aşa cum o cunoaştem noi astăzi. Marile adevăruri eterne,marile principii ale vieţii preced toate religiile. n spiritul acestora rmaţii vă propun, în paginile ce urmează, să luaţi cunoştinţă deaceastă putere e!traordinară, transformatoare, care vă va tămăduirănile mentale şi psi+ice cu care vă confruntaţi. *a va elibera pe ceicare se încovoaie sub povara fricii şi va elimina complet limitărilesărăciei, ale eşecului, ale mizeriei, ale suferinţei şi frustrării.

5ot ceea ce trebuie să faceţi este să vă uniţi mentalul şi psi+icul,focalizîndu"le cu putere asupra a ceea ce doriţi să manifestaţi;puterile creatoare ale subconştientului vor răspunde imediat. ncepeţiacum, c+iar de astăzi şi permiteţi astfel miracolelor să se producă înviaţa dumneavoastră.

-erseveraţi, perseveraţi mereu, pînă cînd soarele va răsări dinnou şi umbrele aducătoare de necazuri şi suferinţe vor dispare cudesăvîrşire din viaţa voastră.

10



CAPITOLUL I

:N NOI SE ASCUNDE UN ADE?ÃRAT TEGAUR

@ogăţiile in nite ale lumii sunt c+iar aici, aproape de noi,aşteptînd să ne desc+idem su etul pentru a le contempla. *!istă în

inţa umană o adevărată mină de aur/, o bogaţie inestimabilă, deunde puteţi e!trage/ tot ceea ce aveţi nevoie, pentru a trăi o viaţăsplendidă, fericită şi îndestulată. Mulţi oameni dorm profund, neavîndnici o idee despre acest tezaur de in nită inteligenţă şi dragoste cesălăşluieşte în el. 0ricare ar obiectul dorinţelor voastre, îl puteţiobţine din acest tezaur. 0 bucată de oţel magnetizată poate să atragăşi să ridice o cantitate de er ce cîntăreşte de <= ori mai mult decîtea, dar, aceeaşi bucată de oţel nu poate ridica deloc o pană. 5otastfel, e!istă două tipuri de oameni8 pe de o parte sunt cei

magnetizaţi/, plini de încredere şi speranţă, care ştiu că s"au născut

pentru a reuşi în tot ceea ce intreprind; iar pe de altă parte sunt ceidemagnetizaţi/, plini de îndoieli şi de teamă, de incertitudini,pre(ude"căţi şi superstiţii. #înd se iveşte o ocazie bună, aceştia îşispun8 Dacă eşuezB mi"aş putea pierde baniiB oamenii vor rîde demineB/. Acest tip de om nu va a(unge niciodată prea departe în viaţăpentru că, indu"i frică să înainteze, va prefera să stea pe loc. &ădescoperim împreună, deci, acest secret al reuşitei, care se transmitedin generaţie în generaţie, din timpuri imemoriale.

Marele secret al reuşitei în viaţă

#are credeţi că este acest secret *nergia atomică *nergiatermonucleară @omba cu neutroni #ălătoriile interplanetare ?icigînd. Atunci, care să e acest e!traordinar secret #um poate ela at şi mai ales, cum poate el folosit 9ăspunsul este foarte simplu.Marele secret rezidă în puterea miraculoasă, creatoare, cesălăşluieşte în subconştient, secret ţinut şi ocultat în ultimul loc încare cei mai mulţi dintre noi l"am căutat vreodată.

11



-uteţi să aduceţi în viaţa dumneavoastră mai multă bogăţie,sănătate, putere, bucurie şi fericire tocmai prin cunoaşterea şifolosirea acestei puteri ascunse în subconştient.

?u e nevoie să cuceriţi această imensă putere, deoarece de(a oposedaţi. 5rebuie doar să învăţaţi cum să vă serviţi de ea, cum să oaplicaţi în diverse situaţii de viaţă.

-arcurgînd te+nicile simple e!puse în continuare veţi dobîndi, înplus, şi înţelegerea fenomenelor ce se produc. )eţi astfel inspiraţide o nouă lumină şi veţi cunoaşte o forţă care va îndeplini toatesperanţele voastre, făcînd ca visul să devină realitate. #+iar din acestmoment, luaţi +otărîrea de a proceda în acest mod; viaţa voastră vadeveni mai frumoasă, mai veselă şi mai nobilă decît a fost vreodată.

n profunzimile subconştientului sălăşluiesc înţelepciuneanesfîrşită, puterea şi bogăţia fără limite. 5oate acestea aşteaptă să edescoperite şi canalizate în mod corect şi bene c. *ste timpul să văcunoaşteţi disponibilităţile latente, pentru ca ele să capete o formăconcretă în această lume.Doar inteligenţa in nită, ascunsă în subconştient, poate revela totce aveţi nevoie să ştiţi în orice moment şi oriunde v"aţi a a, atît timpcît vă menţineţi desc+işi şi receptivi la stimulii şi energiile subtile dinmacrocosmos. )eţi putea astfel căpăta gînduri şi idei noi, care vă vorpermite să realizaţi invenţii şi descoperiri minunate, să scrieţi cărţi oripiese de teatru geniale. n plus, înţelepciunea manifestată dinsubconştient va putea revela cunoştinţe originale, permiţîndu"vă sădescoperiţi modul perfect de a vă manifesta în lume, precum şi

adevăratul vostru loc în viaţă.Astfel, veţi putea atrage lîngă voi partenerul ideal sau asociatulde care aveţi nevoie în afaceri. *ste dreptul vostru să descoperiţilumea interioară a gîndurilor, a sentimentelor, o lume plină de putere,de lumină, de dragoste şi frumuseţe. #u toate că sunt inevitabile,aceste forţe ascunse sunt foarte puternice. n subconştient veţi găsisoluţia tuturor problemelor cu care vă confruntaţi şi cauzele tuturorproblemelor e!istente.

*u însumi am văzut cum puterea emanată din subconştient avindecat in rmi, le"a redat forţa şi sănătatea, ei devenind capabili săse reintegreze în viaţa socială, să cunoască bucuria, sănătatea şizîmbetul fericit. Această putere curativă poate vindeca spiritulfrămîntat sau inima zdrobită. Doar ea vă poate elibera din înc+isoareape care singuri aţi construit"o, căci ea poate să dea la o parte orice felde constrîngeri materiale, psi+ice sau mentale.

)ecesitatea unei baze practice în revelarea misterelor subconştientului

12



n orice domeniu este imposibil un progres real în absenţa uneibaze practice, care să poată aplicată de oricine, printr"un efortcorespunzător. #u cît veţi cunoaşte mai bine legile unei astfel depractici şi modul de aplicare al lor, cu atît veţi dobîndi o mai maresiguranţă în comportamen"tul de zi cu zi şi în felul în care (udecaţidiferitele aspecte şi probleme ale vieţii.

ntocmai precum un c+imist e!perimentat, vă atrag atenţia că,dacă veţi combina doi atomi de +idrogen cu unul de o!igen veţiobţine o moleculă de apă. De asemenea, ştiţi că un atom de o!igen şiunul de carbon dau mono!idul de carbon, care este un gaz deosebitde to!ic. Dar, dacă mai adăugaţi un atom de o!igen, veţi obţinedio!idul de carbon, care este un gaz practic inofensiv. 5ot astfel, maipot avea loc o mulţime de alte cominaţii c+imice.

&ă nu credeţi că principiile din c+imie, din zică şi din matematicădiferă de principiile ce guvernează subconştientul vostru. &ăconsiderăm un principiu unanim acceptat8 &uprafaţa apei aretendinţa de a deveni mereu orizontală/. *ste o lege universală,aplicabilă apei oriunde s"ar a a.

&ă luăm un alt principiu8 Materia încălzită se dilată/. *ste valabiloriunde, în orice moment sau împre(urare. Dacă încălziţi o bucată deoţel, ea se dilată, indiferent dacă vă a aţi în #+ina, Anglia sau 6ndia.Acesta este un adevăr universal. *ste, de asemenea, un adevăruniversal, că tot ceea ce imprimaţi în subconştient se va e!prima peecranul vieţii sub forma unei condiţionări, a unei e!perienţe sau a

unui eveniment anume.9ugăciunea vă este ascultată pentru că subconştientul vostrueste c+iar principiul folosit, prin principiu înţelegînd modul în careacţionează o anumită forţă. De e!emplu, principiul electricităţii esteca această forţă să ia naştere între un potenţial ridicat şi unul mai micca valoare. ?u veţi putea modi ca acest principiu, dar vă veţi puteaservi de el şi, cooperînd cu el, să realizaţi noi invenţii, descoperiri cevor constitui adevărate bene cii pentru umanitate.

&ubconştientul, deci, reprezintă principiul şi el acţionează învirtutea legii credinţei. &ă vedem acum ce este credinţa, de ce şi cumse modi că ea. @iblia o de neşte într"un mod simplu, limpede şiminunat8 0ricine va zice acelui munte8 << 9idică"te şi te aruncă înmare >> şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune seva face, "va lui orice va zice./ 1Marcu, <<8=C2

:egile subconştientului sunt legi care implică foarte mult putereacredinţei din partea unei inţe umane. -rin urmare, trebuie să credeţi

în acţiunea sa, să credeţi c+iar în uriaşa putere a credinţei.

13



5ot ceea ce vi se întîmplă, evenimentele, condiţionările şi c+iaracţiunile pe care le întreprindeţi sunt reacţii ale subconştientului lagîndurile cultivate cu perseverenţă în minte. *ste important de ştiut,că nu atît obiectul credinţei este esenţial, ci însăşi credinţa fermămenţinută cu tărie şi +otărîre nezdruncinată este cea care va duce laobţinerea rezultatului scontat.

*liminaţi cu fermitate toate ideile false şi superstiţiile de orice fel; încetaţi să mai ţi receptivi la opiniile eronate sau temerile de multeori ne(usti cate ce înlănţuiesc marea ma(oritate a oamenilor. A venittimpul să căpătaţi încredere în adevărurile eterne ce guverneazăviaţa. Acestea nu se vor sc+imba niciodată. Astfel, veţi progresaspiritual din ce în ce mai mult, obţinînd însăşi #unoaşterea Divină.

0ricine citeşte atent această carte şi aplică legile subconştientuluie!puse aici, va capabil să dea rugăciunilor sale e cacitate, a(utîndu"se astfel pe sine, dar şi pe cei din (urul său. 9ugăciunea este

îndeplinită în virtutea legii acţiunii şi reacţiunii. îndul reprezintă,deci, forţa ce declanşează anumite procese mentale, reacţia indrăspunsul subconştientului la acest gînd.

De aceea, întreţineţi numai gînduri armonioase, aspiraţii cătresănătate, pace launtrică şi bunăvoinţă; atunci, în viaţa şi în destinulvostru se vor petrece adevărate miracole.

Caracterul dual al minţii

Deşi nu pare evident, mintea este alcătuită din două părţi

distincte. :inia de demarcaţie dintre ele este binecunoscută tuturorlozo lor din zilele noastre. #ele două aspecte ale mentalului suntfundamental diferite, căci domeniile lor de acţiune sunt distincte. nmod obişnuit ele sunt numite8 mentalul obiectiv şi mentalul subiectiv,adică mentalul conştient şi cel subconştient, spiritul treaz şi cel caredoarme, eul de suprafaţă şi eul profund, mentalul ce supraveg+eazăacţiunile voluntare şi cel ce supraveg+ează acţiunile involuntare,masculinul şi femininul. -entru a desemna acest caracter dual alminţii vom folosi în continuare termenii8 conştient şi subconştient.

Conştientul şi subconştientul

-entru o înţelegere cît mai corectă a fenomenelor ce se petrec înmintea noastră, vom asemăna mintea cu o grădină. Dumneavoastrăsunteţi grădinarul, care plantează în tot cursul zilei diferite seminţe1gîndurile întreţinute în subconştientul propriu2. #eea ce acumsemănaţi în subconştient veţi recolta ca efecte mai tîrziu, în corpul şidestinul dumneavoastră.

14



De aceea, începeţi prin a semăna gînduri de pace, de bucurie, debunăvoinţă şi prosperitate. Meditaţi în linişte şi plini de aspiraţieasupra acestor calităţi, acceptaţi"le în mod plenar în mentalulconştient, adică în cel care raţionează. #ontinuaţi să cultivaţi cuperseverenţă aceste minunate gînduri " seminţe şi veţi culege orecoltă bogată. &ubconştientul vostru este asemenea unui sol, ce+răneşte orice fel de seminţe, e ele bune sau rele. #redeţi căagricultorii culeg struguri din mărăcini sau smoc+ine de pe scaieţi0rice gînd este o cauză şi orice acţiune este un efect. De aceea, esteesenţial să ne diri(ăm gîndurile, astfel încît să nu creem decîtfenomene bene ce.

Atît timp cît gîndiţi în mod corect şi înţelegeţi acest mecanism,dacă gîndurile depozitate mereu în subconştient sunt constructive,armonioase şi paşnice, puterea lui colosală vă va răspunde şi vacreea numai stări armonioase, precum şi o tovărăşie agreabilă şifavorabilă din toate punctele de vedere. Dacă veţi începe săcontrolaţi procesele ce au loc în gîndire, veţi deveni capabili să văfolosiţi puterile subconştiente în orice problemă, oricît de di cilă ar ea. Altfel spus, veţi începe să controlaţi şi să colaboraţi în modconştient cu puterea in nită, cu legea atotputernică ce guverneazătoate fenomenele acestei lumi.

-riviţi în (urul vostru şi, oriunde v"aţi a a, veţi remarca uşor cămarea ma(oritate a oamenilor trăieşte în lumea e!terioară; doar ceicu adevărat iluminaţi se preocupă intens de descoperireaformidabilelor lumi subtile şi spirituale din interiorul lor. Amintiţi"vă că

lumea interioară este formată din c+iar gîndurile, sentimentele şiimaginile mentale care creează lumea e!terioară. #a urmare, singuraşi adevărata putere creatoare este lumea din noi şi orice fenomen cucare ne confruntăm în e!terior este de fapt creeat c+iar de noi înşine

în mod conştient sau inconştient, în universul interior.-rin cunoaşterea interacţiunii ce are loc între conştient şi

subconştient, vă veţi putea transforma întreaga viaţă. -entru asc+imba condiţiile e!terioare, trebuie să acţionaţi asupra cauzei carele"a produs. Ma(oritatea oamenilor încearcă să modi cecircumstanţele şi situaţiile cu care se confruntă doar prin acţiunidirecte şi super ciale asupra lor. -entru a suprima neînţelegerile,dezordinea, sărăcia sau neputinţa, trebuie înlăturată c+iar cauza lor şiaceastă cauză rezidă tocmai în felul în care gîndiţi.

5răiţi într"un ocean profund, plin de bogăţii in nite. &ubconştientulvostru este e!trem de sensibil la orice gînd pe care"l nutriţi. Aşadar,gîndurile voastre pun în mişcare inteligenţa potenţială şi

înţelepciunea, forţele vitale şi energiile latente. Aplicînd în practicălegile mentalului, aşa cum sunt ele prezentate în acest capitol, veţi

15



reuşi să aduceţi în viaţa voastră confortul, uitînd astfel de gri(ilesărăciei, şi ale morbidităţi. De asemenea, superstiţia şi nesiguranţavor înlocuite de înţelepciune. -acea lăuntrică va alunga oricedurere, veselia va înlocui tristeţea, lumina va birui asupra tenebrelor.)eţi dobîndi astfel libertate spirituală şi o deplină încredere în voi

înşivă, iar succesul nu va întîrzia să apară în orice veţi întreprinde.Desigur că, din punct de vedere material, psi+ic şi mental, nu poatee!ista binecuvîntare mai mare decît obţinerea acestor calităţi.

Ma(oritatea marilor savanţi, a artiştilor, poeţilor, cîntăreţilor,scriito"rilor sau a marilor inventatori au cunoscut din propriee!perienţă legătura intimă dintre conştient şi subconştient.

Astfel, într"o zi, #aruso " marele tenor de operă " s"a confruntat cuneplăcerile tracului înaintea unui concert. &punea că"şi simţea gîtulparalizat de spasme, din cauza fricii intense cu care se confrunta.

5ranspi"raţia curgea din abundenţă pe faţa sa. i era ruşine că încămai tremura de nelinişte şi spaimă, iar peste cîteva minute urma săintre în scenă. şi spunea8 Mă voi face de rîs. ?u voi putea cu nici unc+ip să cînt./. Deodată, în prezenţa celor din culise, începu să strige8

Micul *u vrea să"l sugrume pe Marele *u'/. -rin Marele *u, el înţelegea puterea nesfîrşită, înţelepciunea, ce sălăşluia însubconştient. #aruso continuă apoi să strige8 Du"te, pleacă' Marele*u va reuşi să cînte'/.

&ubconştientul i"a răspuns, inundîndu"i toată inţa cu o forţănebă"nuită. ntr"adevăr, venind pe scenă, #aruso a cîntatnemaipomenit, cucerindu"şi auditoriul.

n mod evident, marele tenor cunoştea cele două nivele alementalului8 conştientul raţional şi subconştientul, lipsit de raţiune,care răspunde întocmai gîndurilor pe care le întreţinem. Atît timp cîtconştientul 1Micul *u2 este plin de neîncredere, de gri(i, de an!ietate,emoţiile negative născute în subconştient 1Marele *u2 copleşesc inţacu sentimente de panică şi disperare. #înd observaţi acest fenomen,puteţi " precum #aruso " să comandaţi autoritari emoţiilor iraţionale,spunînd8 5aci, i liniştit, eu comand, iar tu trebuie să te supui. 5econtrolez pe deplin şi nu trebuie să te manifeşti acolo unde nu ai cecăuta./

)a e!trem de fascinant şi interesant să constataţi că puteţivorbi cu autoritate şi putere de convingere către inţa voastrăprofundă şi iraţională, pentru a restabili şi instaura liniştea, armonia şicalmul spiritual. &ubconştientul este permanent subiectul sugestiilorconştientului şi, de aceea, el mai este numit şi mentalul subiectiv.

Diferenţe marcante între conştient şi subconştient

16



)om ilustra principalele deosebiri ce e!istă între cele două părţiale mentalului prin următoarele comparaţii8 mentalul conştient esteasemenea unui căpitan de vapor care stă pe puntea navei. *ldiri(ează toate manevrele şi dă ordine oamenilor a aţi în salamotoarelor care, la rîndul lor, controlează toate cazanele,instrumentele, etc. Mecanicii nu ştiu încotro se îndreaptă nava, dar sesupun ordinelor pe care le primesc. *i pot c+iar să facă astfel încîtnava să eşueze pe stînci, dacă omul de pe punte, servindu"se în modgreşit de compas şi sectant, le dă indicaţii eronate. Mecanicii i sesupun în mod automat, pentru că el este comandantul.

#ăpitanul este stăpîn pe navă şi ordinele sale sunt e!ecutate întocmai. 5ot astfel, mentalul conştient este căpitanul navei care esteconstituită din inţa, antura(ul şi toate afacerile voastre.&ubconştientul primeşte absolut toate ordinele pe care i le daţi şi leconsideră adevărate.

Dacă repetaţi mereu8 ?u am mi(loace pentru a cumpăra asta saucealaltă/, subconştientul primeşte aceste gînduri şi face în aşa fel încît să nu puteţi avea ceea ce vă doriţi. Dacă veţi continua săspuneţi8 ?u am destui bani ca să"mi cumpăr această maşină, să facaceastă călătorie în America, să stau în această casă sau să am acestpalton de blană/, atunci puteţi siguri că subconştientul se vasupune ordinelor voastre şi veţi trece prin viaţă fără să vă bucuraţi detoate lucrurile pe care le doriţi.

Anul trecut, de #răciun, o fermecătoare studentă la 7niversitatecontempla în vitrina unui magazin un rucsac, pe cît de frumos, pe atît

de scump. &e pregătea să se întoarcă în @u alo 1statul ?eE For>2,pentru a petrece sărbătorile de iarnă în mi(locul familiei. 5ocmai îşispunea8 #e păcat că nu am destui bani să"mi cumpăr acest rucsac/,cînd îşi aminti că mă auzise spunînd în timpul conferinţelor pe care leţinusem8 ?iciodată să nu terminaţi o declaraţie negativă, cicontraziceţi"o imediat şi atunci miracolele nu vor întîrzia să apară./ nacel moment, tînăra îşi spuse8 Acest rucsac este al meu. *ste devînzare, iar eu accept ideea că pot să"l am. &ubconştientul meu vaface în aşa fel, încît să"l primesc cadou./ :a ora opt, în aceeaşi seară,logodnicul ei îi oferi cadou un rucsac foarte asemănător celui pe careea îl admirase dimineaţa şi cu care se identi case mental. *a îşiumpluse mintea cu gînduri de aşteptare a cadoului şi, apoi, a lăsattotul în seama subconştientului, care ştia cum să"i îndeplineascădorinţa. 5înăra studentă la 7niversitatea din #alifornia de &ud mi"aspus mai apoi8 nu aveam banii necesari pentru a cumpăra acelrucsac, dar acum ştiu unde pot găsi şi banii şi orice lucru de care amnevoie8 în tezaurul intern care se a ă c+iar în mine./

17



7n alt e!emplu edi cator8 dacă spuneţi8 ?u"mi plac ciupercile/ şiapoi sunteţi servit cu o mîncare de ciuperci, veţi suferi de indigestie,căci subconştientul dumneavoastră îşi spune8 &tăpînului 1mentalulconştient2 nu"i plac ciupercile/. *ste un e!emplu amuzant, ceilustrează diferenţele esenţiale şi modurile speci ce de operare alementalului conştient şi a celui subconştient.

0 femeie a rma8 Mă trezesc la ora C dimineaţa de cîte ori beaucafea seara./ n consecinţă, cînd ea bea seara cafea, subconştientul otrezea, ca pentru a"i spune8 stăpînul vrea să te trezeşti la ora C./

&ubconştientul vostru lucrează =3 de ore pe zi şi vă copleşeştemereu cu fructele gîndurilor pe care le întreţineţi.

Cum reacţionează subconştientul

0 doamnă mi"a scris acum cîteva luni8 :a vîrsta de GG de anieram văduvă şi copiii erau şi ei de(a mari. 5răiam singură dinveniturile pe care mi le asigura o mică pensiune. Ascultasemconferinţele dumneavoastră despre puterea nemărginită asubconştientului, în cursul cărora a rmaţi că ideile pot inoculate însubconştient prin repetarea lor, prin credinţă şi aşteptînd ca ele să se

împlinească. Am început să"mi repet frecvent, trăind intens, acestecuvinte8 << &unt dorită de cineva. Am o căsnicie fericită cu un om bun,iubitor şi interesat de lucruri spirituale. &unt în deplină siguranţă' >>

Am făcut aceste a rmaţii de mai multe ori pe zi, timp de douăsăptămîni şi, într"o zi, mi"a fost prezentat un farmacist mai retras. Mi

s"a părut demn de a iubit, înţelegător şi cu credinţă în Dumnezeu.*ra răspunsul perfect la rugăciunea mea. n cursul săptămîniiurmătoare m"a cerut în căsătorie. $tiu cu siguranţă că înţelepciuneadin subconştientul meu ne"a unit, prin voinţă Divină./

Acea doamnă a descoperit ca bogăţiile cele mai mari se a ă c+iar în inţa ei. 9ugăciunea ei sinceră, făcută din inimă, a penetrat adînc în subconştient, care este agentul creator. Din momentul în care areuşit să creeze o imagine mentală clară a ceea ce"şi dorea,subconştientul i"a răspuns în virtutea legii rezonanţei. Mentalulprofund, plin de înţelepciune, a unit cele două inţe, cu voia luiDumnezeu. Mai cu seamă cîte sunt adevărate, cîte sunt de cinste,cîte sunt cu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă egîndul./ 1Hilipeni 38I2

Scurt rezumat al ideil r de re!i"ut

;0 A(e- rata )o* .#e se aH !$ propr#a ,#$. 0 Aco&otre)u#e s c uta.# !'p&#$#rea ce&or 'a# ar1 toare (or#$.e0

18



0 Mare&e secret a& tuturor *e$##&or (#$ toate epoc#&e estecapac#tatea e%traor(#$ar (e a #$tra !$ co$tact cu puter#&esu)co$"t#e$tu&u# &or "# (e a &e /o&os# corespu$1 tor0 Ş#(u'$ea-oastr pute.# s /ace.# &a /e&0

>0 Su)co$"t#e$tu& cu$oa"te re1o&-area or#c re# pro)&e'e0Dac !# su2*era.# !$a#$te (e a a(or'# 3Doresc s ' tre1esc&a ora 4+ e& - -a tre1# e%act &a aceast or 0

0 Su)co$"t#e$tu& este creatoru& corpu&u# -ostru "# !# st !$putere s -#$(ece or#ce )oa& 0 Su*est#o$a.#2& !$ ,ecare searcu #(eea u$e# s $ t .# per/ecte "# e&+ ,#$( ser-#toru& -ostru,(e&+ se -a supu$e0

90 Or#ce *!$( co$st#tu#e o cau1 "# or#ce s#tua.#e repre1#$tu$ e/ect0

0 Dac (or#.# s scr#e.# o carte+ o '#$u$at p#es (eteatru+ s .#$e.# co$/er#$.e #$sp#rate+ su*est#o$a.#2-su)co$"t#e$tu& cu putere+ (#$ tot suHetu&+ "# e& - -2ar spu$(e cu s#*ura$. 00 Su$te.# ase'e$ea u$u# c p#ta$ ce2"# co$(uce -aporu&0Tre)u#e s (a.# or(#$e potr#-#te su*est## "# #'a*#$# 'e$ta&eKsu)co$"t#e$tu&u# care co$tro&ea1 "# *u-er$ea1 toatee%per#e$.e&e -#e.## -oastre0

=0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3M#2e #'pos#)#&4 sau 3Nu a''#@&oace s 84 su)co$"t#e$tu& -a pre&ua aceste su*est## "# -a/ace ast/e& !$c!t s $u a-e.# )a$## sau s $u pute.# /ace ce -2a.#propus0 A,r'a.# 'ereu 3:'# st !$ puter# s /ac or#ce (ator#t

su)co$"t#e$tu&u# 'eu0400 Le*ea ce st &a )a1a !$tre*## 'a$#/est r# este &e*eacre(#$.e#0 Cre(#$.a este *!$(u& per'a$e$t !$tre.#$ut !$ 'o(co$"t#e$t0 Resp#$*e.# cu /er'#tate or#ce *!$( c c#$e-a sauce-a -2ar putea /ace r u0 A-e.# !$cre(ere !$ ur#a"a putere asu)co$"t#e$tu&u# (e a - -#$(eca+ #$sp#ra+ re-#ta&#1a "#

!')o* .#0;<0 Sch#')a.#2- ra(#ca&+ !$ se$s )e$e,c+ 'o(u& (e a

*!$(# $u'a# !$ acest /e& -e.# #$Hue$.a po1#t#- (est#$u&0

CAPITOLUL IIMODALITATEA DE MANIFESTARE ŞI AC6IUNE A

MENTALULUI FIIN6EI UMANE

5rebuie să învăţaţi să folosiţi creator uriaşa forţă mentală de caredispuneţi. Activitatea mentală, după cum ştim, este structurată pedouă niveluri8 cel conştient sau raţional şi cel subconştient sau

19



iraţional. -entru a gîndi, vă folosiţi de mentalul conştient; astfel, toategîndurile penetrează în subconştient, care le ascultă del şi manifestăe!act situaţiile sau stările psi+ice corespondente acestor gînduri.&ubconştientul este sediul emoţii"lor, dorinţelor, sentimentelor şitrăirilor latente în om; este însăşi forţa creatoare în inţa umană.Dacă nutriţi gînduri bene ce veţi avea parte numai de bine, dar dacăveţi gîndi în mod nearmonios, c+iar negativ, atunci se vor manifestamereu doar forţe negative. Acesta este modelul, aparent simplu, încare lucrează permanent mentalul.

*senţial de reţinut este că, odată ce o idee a fost acceptată decătre subconştient, acesta începe practic imediat să acţioneze,pentru ca ideea să devină realitate. 6ată, deci, un adevăr foarteinteresant şi foarte subtil8 forţele latente din subconştient pot puse

în mişcare, în egală măsură, atît de un gînd male c, cît de unulbene c.

Această lege, aplicată într"o manieră greşită, poate cauza multesuferinţe şi necazuri, o mare nefericire, eşecul oricărei acţiuni întreprinse şi frustarea întregii inţe. Dacă, însă, vă veţi obişnui sănutriţi mereu gînduri armonioase şi bene ce, veţi observa negreşit căsuccesul va apare neîntîrziat, iar sănătatea şi prosperitatea vă vor

(alona de acum înainte întreaga viaţă.-entru a începe să gîndiţi în mod constructiv este indispensabil

ca, în prealabil, să dobîndit măcar într"o oarecare măsură calmulmental şi o stare zică bună. 5ot ceea ce veţi a rma, ce veţi simţi căpoate realizat, va acceptat ca atare şi manifestat de către forţele

latente din dumneavoastră. Deci, ceea ce vă rămîne de făcut este săacţionaţi astfel încît subconştientul să accepte sugestia respectivă.De pildă, emiteţi un anumit ordin mental, iar subconştientul vareproduce del ideea pe care i"aţi imprimat"o. Aceasta este legeacare stă la baza fenomenului sugestiei8 reacţia pe care o veţi obţine,adică răspunsul subconştientului, va identică cu natura sugestiei pecare aţi întreţinut"o în mod conştient.

-si+ologii şi psi+iatrii a rmă că, atunci cînd sugeraţi anumite ideisubconştientului, în celulele creierului se produc o serie detransformări speci ce. 6mediat el acceptă sugestia, începe să o pună

în e!ecuţie făcînd diferite asociaţii de idei şi, pentru a"şi atingescopul, se foloseşte de orice cunoştinţă pe care aţi acumulat"o îndecursul vieţii. nţelepciunea şi puterea in nită ce sălăşluiesc în modlatent în dumneavoastră se a ă oricînd la dispoziţia subconştientului,iar acesta are capacitatea de a mobiliza toate forţele naturii, pentru aface ca ideea respectivă să devină realitate. 7neori, poate răspundepe loc, alteori trebuie să treacă zile, săptămîni sau c+iar mai mult

20



timp, pînă cînd problema să e rezolvată. #ăile sale sunt, într"adevăr,nebănuite.

*rin ce diferă nivelul conştient al minţii de nivelul ei subconştient

9eţineţi încă de la început faptul că, nu este vorba deloc de douăspirite ce convieţuiesc în acelaşi corp ci, mai curînd, că e!istă şi semanifestă două tipuri de activităţi mentale, într"o singură inţă.Mentalul conştient sau conştiinţa, care raţionează, are posibilitatea dea alege. De e!emplu, dumneavoastră puteţi alege cărţile care văplac, casa cea mai confortabilă, iubitul sau iubita de o viaţă. -e dealta parte, inima bate, sistemul digestiv funcţionează, la fel şi celrespirator, fără nici o alegere sau imprimare conştientă din parteadumneavoastră, ind controlate în mod direct de către subconştient.

&ubconştientul acceptă ceea ce îi este impus sau, cu alte cuvinte,ceea ce gîndiţi în mod permanent. &ubconştientul nu (udecă faptele,aşa cum o face mentalul conştient ci, după cum am spus, esteasemenea pămîntului care primeşte orice fel de seminţe, e bune, erele. îndurile noastre sunt active şi ele constituie seminţele dintemplu. 6deile negative, distructive, continuă să lucreze însubconştient şi se vor manifesta în viaţa voastră sub forma unore!perienţe mai mult sau mai puţin plăcute.

Aşadar, subconştientul nu este interesat dacă gîndurile voastresunt bune sau rele, adevărate sau false, ci, pur şi simplu, răspunde îndeplină conformitate cu natura acestor gînduri. De e!emplu, dacă în

mod conştient acceptaţi ceva ca ind adevărat, c+iar dacă acea ideeera falsă, subconştientul vostru o va face cu putinţă şi va materializaideea respectivă, în modul pe care dumneavoastră îl aşteptaţi.

Diferite e%perimente efectuate de psihologi

?umeroase e!perienţe de +ipnoză făcute de către psi+ologirenumiţi au dovedit faptul că subconştientul nu este în stare să facăselecţii sau comparaţii, deci nu poate raţiona. De nenumărate ori,practica a arătat că subconştientul acceptă orice sugestie, c+iar falsă

ind şi reacţionează docil conform naturii acesteia.6ată un e!emplu ce ilustrează supunerea oarbă a subconştientului

faţă de orice sugestie8 dacă un +ipnotizator foarte abil îi sugera unuisubiect că este ?apoleon @onaparte sau c+iar o pisică, ori un cîine,acesta îşi (uca rolul în mod serios, cu o uimitoare e!actitate.-ersonalitatea sa se transforma radical pe moment, căci credea cuadevărat că este ceea ce +ipnotizatorul îi sugera.

21



7n +ipnotizator priceput poate sugera orice şi oricui8 unui subiect îi poate sugera că are mîncărimi, altuia " că îi curge nasul, unui altreilea " că este o statuie de marmură şi unui al patrulea " că îng+eaţăla o temperatură de sub 4 grade #elsius. Hiecare din aceştia vareacţiona conform sugestiei ce i"a fost imprimată, total insensibil laceea ce se petrece în (ur sau care nu se potriveşte cu ideea sa.

Aceste e!emple demonstrează în mod clar, că, e!istă o diferenţănetă între conştiinţă, care raţionează şi subconştient, care esteimpersonal, nu are capacitatea de a alege şi ia drept bună orice ideecare a(unge la acel nivel. De aceea, este foarte important să alegemcu atenţie doar gîndurile, ideile şi concepţiile bene ce, armonioase şisă ne umplem astfel su etul de bucuria armoniei universale.

Diferenţa dintre mentalul obiectiv şi cel subiectiv

7neori, mentalul conştient este numit şi mental obiectiv, pentrucă prin el sunt cunoscute obiectele e!terioare. Mentalul obiectiv areconştiinţa lumii obiective, pe care o percepe cu a(utorul celor cincisimţuri. *l învaţă prin observare directă, prin e!perimentare sau prineducaţie. După cum am mai spus, principala sa îndatorire este aceeade a raţiona.

&ă presupunem că sunteţi unul din miile de turişti ce vin anual săviziteze oraşul :os Angeles. Decideţi că este un oraş frumos, căci areparcuri şi grădini minunate, clădiri impozante şi vile coc+ete. Aceastăconcluzie este opera mentalului obiectiv.

&ubconştientul este numit adesea şi mental subiectiv. *l iacunoştinţă de ceea ce vă încon(oară prin mi(loace speci ce,independente de cele cinci simţuri, percepînd realitatea prin intuiţie.&ubconştientul este sediul emoţiilor, ar+iva amintirilor voastre.Mentalul subiectiv se manifestă cel mai pregnant atunci cînd celobiectiv este total pasiv. Deci, el reprezintă o parte a conştiinţei carese manifestă în stare de inconştienţă sau de somnolenţă.

Mentalul subiectiv poate vedea fără a folosi oc+i. De asemenea, elpoate părăsi corpul zic pentru a călători în lumi paralele, aducîndapoi informaţiile cele mai e!acte despre cele percepute acolo. nacest fel puteţi citi gîndurile altora fără să vă folosiţi de mi(loaceleobişnuite de comunicaţie. *ste foarte important să cunoaşteţi acestelucruri, pentru a învăţa arta veritabilă a rugăciunii.

+ubconştientul nu este capabil să raţioneze, aşa cum procedeazămentalul conştient

22



ntr"o controversă oarecare, subconştientul nu poate găsi nici unargument, e el pro sau contra. Astfel, dacă emiteţi sugestii false, elle va accepta ca ind adevărate, materializîndu"se sub formă desituaţii de viaţă, e!perienţe sau diferite alte evenimente. 5ot ceea cevi se întîmplă este rezultatul gîndirilor imprimate în subconştient.Dacă i"aţi impus concepte false, cel mai bun mi(loc de a le înlăturaeste tocmai repetarea frecventă a unor idei opuse lor, armonioase şiconstrucive. Astfel, veţi putea forma un nou obicei, acela de a

întreţine gînduri bene ce, căci subconştientul este sediulobişnuinţelor şi obiceiurilor de tot felul.

îndurile pe care le nutriţi în mod frecvent lasă urme adînci însubconştient. Dacă ele sunt armonioase, paşnice şi constructive veţiavea numai de cîştigat. Dar dacă aţi lăsat să vă domine îndoiala,neliniştea şi alte gînduri destructive, cel mai bun remediu este săconştientizaţi uriaşa forţă ce sălăşluieşte în subconştient şi să luaţi+otărîrea de a atinge o stare perfectă de fericire şi sănătate.&ubconştientul, creatorul inţei voastre, ind mereu unit cu sursadivină a tuturor lucrurilor, vă va elibera de orice constrîngere şi vă vareda fericirea la care aspiraţi cu atîta fervoare.

!mensa putere a sugestiei

Din cele e!puse mai înainte, aţi înţeles, desigur, că mentalulconştient este cel care veg+ează/ şi că principala sa atribuţie artrebui să e aceea de a prote(a subconştientul împotriva falselor

impresii. De asemenea, ştim de(a că una din legile fundamentale alementalului este următoarea8 subconştientul este în permanenţăsensibil la diferitele sugestii, e că ele provin direct de la subiectul încauză, ori din e!teriorul lui. &ubconştientul nu face comparaţii sauraţionamente şi nici nu re ectează, aceste funcţii ind caracteristicementalului conştient. &ubconştientul nu face altceva decît sărăspundă la sugestii şi nu are vreo preferinţă pentru vre"un anumitdomeniu de acţiune.

6ată un e!emplu clasic în legătură cu puterea uriaşă pe care opoate avea sugestia. &ă presupunem că sunteţi la bordul unuipac+ebot şi abordaţi un pasager, spunîndu"i cu un aer foarte timid8

-ăreţi foarte bolnav. #e palid sunteţi' &unt sigur ca în curînd vă vaveni rău de mare. :ăsaţi"mă să vă conduc în cabina dumneavoastră./)eţi observa că pasagerul păleşte într"adevăr. &ugestiadumneavoastră negativă este acceptată, căci se asociază cu propriilelui temeri şi, odată a(uns în cabină, el ar suferi în realitate de răul demare.

23



Diferite reacţii la aceeaşi sugestie

Desigur că, unele inţe reacţionează în mod diferit la aceeaşisugestie datorită condiţionării de(a prezente în subconştientul lor şi a

încrederii pe care o au în ele însele. De e!emplu, dacă veţi merge laun marinar de pe acelaşi pac+ebot şi îi veţi spune plin de solicitudine8

-rietene, ai un aer foarte trist. ?u cumva suferi de rău de mare#red că în curînd indispoziţia ta se va accentua./. n funcţie detemperamentul său, el e va rîde cu poftă de gluma dumneavoastră,

e se va arăta uşor iritat. 0ricum, va rămîne imun la această sugestienegativă, datorită siguranţei de sine. n consecinţă, sugestia nu afăcut altceva decît să"i mărească încrederea în sine, fără să"iprovoace teamă sau nelinişte.

Dicţionarul spune că, sugestia reprezintă procesul mental princare o idee este întreţinută, acceptată şi mai apoi pusă în e!ecuţie. *bine să amintim însă că, nici o sugestie nu poate pătrunde însubconştient fără ca ea să e mai întîi acceptată în mod conştient.Aşadar, conştiinţa are puterea de a respinge orice sugestie. Marinaruldin e!emplul anterior nu avea frică de răul de mare, ind convins deimunitatea sa şi, astfel, sugestia negativă nu a avut nici o putereasupra lui.

&ugestia răului de mare rezonează tocmai cu teama de aceasuferinţă în cazul pasagerului. :a fel, ecare dintre noi are propriilesale temeri, opinii şi convingeri intime, care"i guvernează viaţa. ?ici osugestie nu are putere decît dacă a fost acceptată mental. Astfel,

puterile ce sălăşluiesc în subconştient se manifestă într"un modlimitat de condiţionările de(a e!istente.

Cum şi a pierdut cineva braţul datorită unei sugestii greşite

5imp de doi ani am ţinut o serie de conferinţe la :ondon 5rut+Horum. Am fondat acest Horum cu mulţi ani în urmă. Directoarea sa,dr. *velin Hleet, mi"a arătat un articol ce apăruse într"un ziar englez,

în legătură cu puterea sugestiei. n acel ziar era relatat cazul unui omcare a repetat timp de doi ani aceeaşi frază8 Mi"aş da şi braţul numaisă e vindecată ica mea./ *a suferea de artrită acută şi de o boală apielii ce părea incurabilă. 5ratamentul medical rămăsese neputincios,iar tatăl ei, animat de o intensă dorinţă de a"şi vedea ica vindecată,şi"a e!primat dorinţa sub forma acestei a rmaţii. Jiarul relata apoicum, într"o coliziune dintre maşina familiei respective şi un altautomobil, braţul tatălui a fost retezat şi, instantaneu, au dispărutartrita şi boala de piele de care suferea tînăra.

24



5rebuie să ţi siguri că impuneţi subconştientului numai sugestiicare să aducă sănătatea, să vă binecuvînteze şi să vă inspire în totceea ce faceţi. Amintiţi"vă că subconştientul nu ştie de glumă, ci

înţelege e!act tot ceea ce îi sugeraţi.

Cum a fost învinsă teama cu a-utorul sugestiei

Autosugestia reprezintă sugestia adresată de cineva lui însuşi, cuun anumit scop speci c şi bine de nit. Kerbert -ar>Ln, în e!celentulsău manual despre autosugestie, relatează următorul incidentamuzant, pe care cred că"l veţi aprecia şi dumneavoastră şi"l veţi ţineminte. 7n vizitator neE"Lor>ez a at la #+icago şi"a privit la unmoment dat ceasul 1care era cu o oră înainte faţă de ora locală2 şi i"aspus prietenului său din acel oraş că era ora prînzului. #a urmare,locuitorul din #+icago, fără să se gîndească la diferenţa de fus orar, i"a răspuns musa rului său că îi este foame şi trebuie să meargăimediat să ia masa./.-utem folosi autosugestia pentru a învinge orice teamă sau obiceirău. 0 tînără cîntăreaţă a fost invitată la o audiţie. şi dorise foartemult această invitaţie dar, din cauza tracului, de(a fusese respinsă detrei ori. 5înăra avea o voce foarte frumoasă, dar îşi spunea mereu8

-oate că totuşi mă vor accepta. n sfîrşit, eu voi face tot ce pot, deşimă simt plină de teamă şi de nelinişte./

&ubconştientul a reacţionat prompt la aceste autosugestiinegative, şi, luîndu"le drept nişte cereri, a făcut tot posibilul pentru a

le îndeplini. n cazul relatat, cauza insuccesului a fost c+iarautosugestia involuntară şi greşit direcţionată a persoanei respective,generată de gîndurile de teamă şi de emoţiile respective. 5otuşi,femeia a reuşit să"şi depăşească frica aplicînd următoarea te+nică8 detrei ori pe zi se izola într"o cameră, se instala confortabil într"unfotoliu, se liniştea şi înc+idea oc+ii. Apoi începea să"şi rela!eze corpulşi mintea. #almul psi+ic favorizează pasivitatea mentală şi face casubconştientul să e mai receptiv la sugestii. 5înăra a neutralizatsugestia de teamă, a rmînd urmatoarele8 #înt minunat, sunt calmă,liniştită, plină de încredere în vocea mea melodioasă./. #ontinua sărepete această declaraţie lent, în clar, trăind cu intensitatesemni caţia ei, de " <4 ori într"o şedinţă. Hăcea acest lucru de treiori pe zi şi o dată înainte de a adormi. :a sfîrşitul săptămînii era foartesigură pe sine şi calmă, iar în timpul audiţiei s"a descurcat admirabil

ind, bineînţeles, admisă.

Cum şi a regăsit cineva memoria

25



0 persoană în vîrstă de G de ani obişnuia să spună8 mi pierddin ce în ce mai mult memoria./ *a a reuşit să înlăture acest obiceidăunător practicînd de mai multe ori pe zi metoda autosugestiei, înfelul următor8 ncepînd de astăzi, memoria mea se îmbunătăţeşte întoate domeniile. -ot să"mi amintesc tot ceea ce am nevoie, în oricemoment, în orice loc. 6mpresiile pe care le percep sunt din ce în cemai clare şi reţin în mod automat orice, cu o mare uşurinţă. 5ot ceeace doresc să"mi amintesc apare imediat şi în forma cea mai e!actă.Hac progrese rapide în ecare zi şi, în curînd, memoria mea va maibună decît a fost ea vreodată./ După trei săptamîni, memoria i"arevenit la normal, iar persoana fu deosebit de încîntată de rezultatulmiraculos pe care"l obţinuse.

Cum pot înlăturate nea-unsurile unui caracter di cil

Mulţi oameni, care se plîngeau că au o re nestăpînită, au reuşitsă"şi modeleze caracterul prin puterea autosugestiei, obţinîndrezultate notabi"le. *i au repetat cu perseverenţă de C " 3 ori pe zi8dimineaţa, la prînz şi seara, următoarele a rmaţii8 &unt din ce în cemai bine dispus. @ucuria, fericirea şi calmul devin stările meleobişnuite de conştiinţă. -e zi ce trece devin din ce în ce mai

înţelegător şi mai iubitor. -entru toţi cei care mă încon(oară, sunt unfocar de veselie şi bunăvoinţă şi transmit instantaneu în (urul meu

această stare minunată. Hericirea şi bucuria mă însoţesc mereu şi, deaceea, sunt veşnic liniştit./

*uterea constructivă sau distructivă a sugestiei

6ată în continuare, cîteva e!emple şi comentarii în legătură cueterosugestia 1adică sugestia pe care o primim de la alte persoane2.-uterea sugestiei a (ucat întotdeauna un rol important în viaţa şi înmodul de a gîndi al oamenilor, în toate colţurile lumii. n multe ţări,sugestia reprezintă pilonul central, factorul esenţial pe care sespri(ină religia.

&ugestia poate folosită pentru obţinerea controlului individual,dar poate utilizată şi pentru a comanda sau controla pe alţii care,de cele mai multe ori ignoră toate legile mentalului. n forma saconstructivă, sugestia este minunată, dar sub aspectul său negativ,ea poate deveni una dintre cele mai puternici forţe distructive,generînd mizeria, eşecul în viaţă, suferinţa, boala şi dezastrele deorice fel.

26



/ţi acceptat acele sugestii?

ncă din copilărie, cea mai mare parte dintre noi am primit multesugestii negative. ?eştiind cum să le contracarăm, le"am acceptat înmod inconştient. 6ată doar cîteva dintre ele8 ?u poţi să faci asta/,

?u vei a(unge niciodată la un rezultat/, ?u trebuie/, )ei greşi/, ?"ai nici o şansă/, Mereu te înşeli/, *ste inutil/, * din ce în ce mairău/, :a ce bun/, ?u e nevoie să pui atît de mult su et/, *şti preabătrîn/, )iaţa este o corvoadă fără sfîrşit/, Dragostea este făcutădoar pentru pasări/, ?u vei a(unge la timp/, )ei da faliment/, Hiiatent, te vei îmbolnăvi/ sau ?u poţi să ai încredere în nimeni/.

Dacă acum, ca adult, nu veţi folosi autosugestia constructivă şiprofund bene că, adică să urmaţi o terapie de remodelare aprocesului mental, acele impresii impregnate de"a lungul timpului vorconstitui tot atîtea cauze ale eşecului în viaţa personală, ca şi în ceasocială. Autosugestia reprezintă o modalitate de a vă elibera demulţimea de condiţionări negative, care deformează comportamentuldumneavoastră în lume, împiedicînd implementarea unor obiceiuribene ce.

+unteţi capabili să neutralizaţi sugestiile negative

#itiţi ziarele şi veţi descoperi o mulţime de fapte diverse, caresunt foarte potrivite pentru a semăna frica, gri(a, an!ietatea,super cialitatea şi nefericirea. Dacă acceptaţi astfel de sugestii

negative, gîndurile de teamă ce vor lua naştere în mod resc vă vorface să pierdeţi bucuria de a trăi şi de a vă realiza în viaţă. $tim deacum că puteţi înlătura toate sugestiile negative, mentalizînd tocmaiideile opuse, bene ce, veţi reuşi să neutra"lizaţi orice in uenţădistructivă.

Hiţi mereu vigilenţi şi nu vă lăsaţi in uenţaţi de vreo sugestienegativă ce poate veni de la cei din (ur. ?u sunteţi şi nu veţi niciodată obligaţi să vă lăsaţi pradă eterosugestiei distructive. #u toţiiam suferit în copilărie şi"n adolescenţă de pe urma ei. Aproape ecare

îşi aminteşte cu uşurinţă cum părinţii, prietenii, familia şi profesoriicreau în (urul vostru o adevărată campanie de sugestie negativă.&tudiaţi şi analizaţi puţin cuvin"tele care v"au fost adresate de"alungul timpului şi veţi descoperi cît de mult semănau ele cupropaganda, c+iar dacă pentru familie şi profesori aceasta erainconştient abordată. &copul lor era acela de a vă ţine în stăpînire şide a vă insu a teama faţă de diferite realităţi cu care vă con"fruntaţi.

Acest proces de eterosugestie se petrece la fel în ecare birou, înecare fabrică sau în ecare club din această lume. )eţi observa că

27



multe din aceste sugestii aveau drept scop să vă facă să gîndiţi, săsimţiţi şi să acţionaţi aşa cum voiau ceilalţi, astfel încît aceştia săobţină toate avanta(ele.

Cum a reuşit sugestia negativă să ucidă un om

6ată un e!emplu de eterosugestie. 7nul dintre părinţii mei aconsultat odată o clarvăzătoare venită din 6ndia, care i"a spus ca aveainima slabă şi i"a prezis că va muri în luna următoare. Auzind acestea,tatăl meu a început să anunţe pe toţi membrii familiei şi s"a grăbit să"şi facă testamentul.

Această puternică sugestie a pătruns uşor în subconştientul săutocmai pentru că el o accepta în întregime. 5atăl meu mi"a mai spuscă acea clarvazătoare era cunoscută ca avînd puteri oculte, care îipermiteau sa facă atît binele, cît şi răul. @ineînţeles că a murit, aşacum îi prezisese femeia, fără să se ştie măcar cauza morţii sale. #redcă mulţi dintre noi au ascultat multe istorisiri asemănătoare, la fel deridicole şi de superstiţioa"se. &ă studiem cazul în luminacunoştinţelor pe care le avem acum, în legătură cu modul cumacţionează subconştientul. 5ot ceea ce mentalul conştient crede, va acceptat de către subconştientul care, la rîndul său, va urma sămanifeste acele idei în realitatea încon(uratoare. 6ată deci, că tatălmeu era fericit, plin de forţă şi robust înainte de a merge la aceaclarvăzătoare. Dar ea i"a propus o sugestie e!trem de dăunătoare, pecare el a acceptat"o. &"a speriat şi, imediat a început să se gîndească

doar la moartea ce urma să survină, în viziunea lui, în lunaurmătoare. A renunţat la orice altă activitate şi s"a pregătit pentru amuri. 5ocmai această idee, întreţinută constant, a fost adevăratacauză a morţii sale. *a a provocat într"un timp foarte scurtdistrugerea de nitivă a corpului zic.

Acea clarvazătoare/ nu avea însă puterea de a prezice viitorulnici cît are o piatră de pe drum sau o buturugă. Dacă nu găsea unmediu propice de manifestare, sugestia ei nu ar avut nici o putere.#ăci, dacă tatăl meu ar cunoscut legile fundamentale alementalului, el ar respins cu +otărîre sugestia negativă şi ar refuzatsă asculte vorbele acelei femei, ştiind bine că era guvernat şi diri(atdoar de propriile sale gînduri şi sentimente. n acest caz, profeţia ar fost tot atît de puternică precum nişte săgeţi trase asupra unuitorpilor şi ar fost complet neutralizată, fără să"i producă tatălui meunici cel mai mic rău.

&ugestiile altora nu au absolut nici o putere prin ele însele, ci doardacă dumneavoastră le primiţi şi sunteţi dispuşi să le acordaţi vreoimportanţă. *le au nevoie de consimţămîntul dumneavoastră, au

28



nevoie să e întreţinute. Dacă sunteţi receptiv la anumite sugestii,atunci se poate spune că le puneţi la dispoziţie întreaga voastră

inţă. Amintiţi"vă faptul că, aveţi mereu posibilitatea de a alege.Alegeţi viaţa' Alegeţi sănătatea' Alegeţi dragostea'

*uterea unei premise care a fost acceptată

Mentalul lucrează după aceleaşi mecanisme ca şi un silogism.Astfel, orice premisă pe care o acceptaţi în mod conştient determinăconcluzia, deci rezultatul la care a(unge subconştientul în legătură cuo anumită problemă. Dacă premisa este adevărată, concluzia va lafel, aşa cum este ilustrat în e!emplul următor.

<. 0rice virtute este demnă de laudă.=. @unătatea este o virtute.C. Aşadar, bunătatea este demnă de laudă.-rima declaraţie este premisa şi, după cum am mai spus,

concluzia adevărată decurge în mod logic dintr"o premisă adevărată.7n profesor universitar care a audiat cîteva dintre conferinţelemele despre ştiinţa sugestiei din luna mai, <NO=, la 5oEn Kall 1?eE

For>2, îmi spunea8 n viaţa mea totul merge pe dos, mi"am pierdutsănătatea, averea şi prietenii. 5ot ceea ce ating se strică./.

6"am e!plicat că trebuia să"şi impună o nouă premisă în gîndireasa8 aceea că inteligenţa in nită din subconştient îl g+idează mereu, îldiri(ează şi are gri(ă de el pe toate planurile8 spiritual, mental şimaterial. Atunci subconştientul îl va orienta în mod automat pe

drumul cel bun, redîndu"i sănătatea şi calmul. Astfel, profesorul aformulat un plan potrivit cu modul în care dorea să"şi trăiască viaţa şiiată, în continuare, care era principala lui premisă mentală de la carepornea8 nţelepciunea in nită mă conduce şi mă g+idează, orice aşface în această lume. -osed o sănătate perfectă şi doar legeaarmoniei acţionează în corpul meu şi în spiritul meu. Hrumuseţea,dragostea, liniştea şi abundenţa coe!istă mereu în viaţa mea. $tiu înmod sigur că această premisă se bazează pe eternele adevăruri alevieţii; simt şi cred cu tărie că subconştientul ve reacţiona conformacestor gînduri./

Mai tîrziu mi"a scris8 Am repetat această a rmaţie lent, cu calmşi plin de dragoste, de mai multe ori pe zi, ştiind că va pătrunde dince în ce mai profund în subconştient şi că rezultatele nu vor întîrzia săapară. )ă sunt foarte recunoscător pentru sfaturile pe care mi le"aţidat şi doresc să vă spun că viaţa mea s"a îmbunătăţit sub toateaspectele. Aveţi dreptate, această te+nică este perfect valabilă'/

+ubconştientul nu vă contrazice niciodată29



&ubconştientul poartă înţelepciunea necesară şi cunoaşterăspunsul la orice întrebare. *l nu contestă nimic şi nu vă contrazice.?u spune niciodată8 ?u trebuie să"mi imprimi această sugestie/. Dee!emplu, dacă veţi spune8 ?u pot să fac asta/ sau sunt prea batrînacum/, nu pot face faţă acestei obligaţii/, m"am născut sub o steacu g+inion/, nu ştiu pe nimeni în care să pot avea încredere/, veţiimpresiona subconştientul cu aceste gînduri negative şi el vareacţiona del modului dumneavoastră de gîndire. De fapt, refuzaţipropriul bine însăşi inţei voastre, atrăgîndu"vă sărăcia şi frustrarea.

Atît timp cît ridicaţi noi piedici şi obstacole, practic negaţi şi văfaceţi inaccesibilă înţelepciunea care sălăşluieşte în subconştient,deoarece vă înc+ipuiţi că subconştientul este incapabil să rezolvevreo problemă. Aceasta conduce la un intens stress mental şiemoţional, căruia îi urmează imediat boala şi tendinţele spre nevroză.

-entru a vă îndeplini dorinţele şi pentru a elimina orice sentimentde frustrare, faceţi această a rmaţie de mai multe ori pe zi86nteligenţa nesfîrşită, care mi"a oferit această dorinţă, măorientează, mă conduce şi"mi revelează cel mai bun mod în care eapoate îndeplinită. $tiu că înţelepciunea profundă a subconştientuluiva răspunde favorabil şi că tot ceea ce simt şi doresc în interiorul

inţei mele se va manifesta în e!terior. 5otul în mine este în armonieşi ec+ilibru./

Dacă însă veţi spune8 ?u pot să mai ies din această situaţie, suntpierdut. ?u văd nici o soluţie pentru această problemă; sunt blocat/,

nu veţi primi nici un răspuns din partea subconştientului. Dacă doriţi,deci, ca el să acţioneze spre binele vostru, oferiţi"i reţeta cea maibună şi imediat el va coopera cu dumneavoastră. 9eţineţi căsubconştientul lucrează în permanenţă pentru a vă menţine corpul

într"o stare cît mai bună8 controlează bătăile inimii, precum şirespiraţia. Are gri(ă să vă vindece rana pe care v"aţi făcut"o la deget.Astfel, el este orientat către viaţă şi caută mereu să vă îngri(ească şisă vă ocrotească. Deci, subconştientul nu are propria sa voinţă, văacceptă în întregime sugestiile şi imaginile mentale.

#înd căutaţi răspunsul la o anumită problemă, subconştientul văpoate da răspunsul imediat, dar aşteaptă să luaţi singuri decizia de a"l consulta în privinţa acelei probleme. Dacă veţi spune8 ?u cred cămai pot rezolva ceva; mă a u într"o deplină confuzie; de ce nuprimesc nici un răspuns /, atunci vă veţi neutraliza într"un modlamentabil cererea anterioară. Astfel, nu veţi a(unge nicăieri.

De aceea, vă recomand să vă rela!aţi, să vă liniştiţi, a rmînd plinide calm8 &ubconştientul cunoaşte răspunsul de care am nevoie. *l

îmi va răspunde c+iar acum. i mulţumesc pentru că ştiu că, în in nita30



sa înţelepciune, el cunoaşte totul şi îmi va revela răspunsul perfect la întrebarea mea. -rin credinţa mea profundă determin manifestareasplendorilor ce se ascund în subconştient şi de aceea sunt mereu plinde bucurie./

Rezumatul ideil r im# rta"te #reze"tate $" ace%t ca#it l

;0 !$(#.#2- $u'a# &a )#$e "# )#$e&e se -a 'a$#/esta / r$#c# o !$(o#a& 0 Dac -e.# *!$(# !$s !$ 'o( $e*at#-+ -e.#cu&e*e roa(e pe ' sur 0 Su$te.# ch#ar reHectarea propr##&or-oastre *!$(ur#0

0 Su)co$"t#e$tu& $u - co$tra1#ce $#c#o(at + c# accept'ereu ceea ce a,r'a.# !$ 'o( co$"t#e$t0 Nu spu$e.#$#c#o(at 3Nu a' )a$# (estu# ca s 2'# cu'par asta04+ (e"#poate 'o'e$ta$ este a(e- rat0 Ma# )#$e spu$e.# 3?o#cu'para acest o)#ect0 Accept tota& aceast #(ee04

>0 De.#$e.# 'ereu puterea (e a a&e*e0 A&e*e.#+ (ec#+s $ tatea "# /er#c#rea0 Pute.# (ec#(e (ac s ,.# pr#ete$os sau(u"' $os0 A&e*e.# tot(eau$a u$ co'porta'e$t a'a)#&+cor(#a&+ -ese&+ coopera$t "# !$trea*a &u'e - -a r spu$(e &a/e&0 Aceasta este ce& 'a# )u$ '#@&oc (e a - (e1-o&ta operso$a&#tate p&#$ (e ar'o$#e0

0 Me$ta&u& co$"t#e$t are ro&u& (e 3pa1$#c40 Ro&u& s u/u$(a'e$ta& este ace&a (e a prote@a su)co$"t#e$tu& !'potr#-asu*est##&or $e*at#-e0 Ur' r#.# s ,.# 'ereu co$-#$"# c !$

cur!$( se -a petrece ce-a '#$u$at0 Cea 'a# 'are putere cucare a.# /ost !$1estra.# este capac#tatea (e a a&e*e0 A&e*e.#(ec# )ucur#a "# )u$ starea !$ toate aspecte&e -#e.##0

90 Su*est##&e "# a,r'a.##&e ce&or&a&.# $u au $#c# o putere (ea - /ace r u0 Re.#$e.# /aptu& c (oar propr##&e *!$(ur# - pot#$Hue$.a0 De aceea resp#$*e.# cu t r#e *!$(ur#&e sau(ec&ara.##&e ce&or&a&.#+ care $u su$t )e$e,ce "# co$stru#.#s#$*ur# su*est## po1#t#-e0 A-e.# (ec# puterea (e a a&e*e 'o(u&

!$ care -e.# ac.#o$a00 Supra-e*hea.#2- 'ereu a,r'a.##&e0 ?e.# pr#'# raspu$s

ch#ar &a ce&e 'a# $e!$se'$ate cu-#$te0 Nu spu$e.# $#c#o(at3?o# (a *re"+ !'# -o# p#er(e ser-#c#u& $u2'# pot p& t#a-ocatu&4+ c c# su)co$"t#e$tu& $u !$.e&e*e *&u'e&e -oastre0Ast/e&+ -e.# a-ea parte (e ceea ce (ecreta.# ,e ser#os sau !$*&u' K0

0 Me$ta&u& $u este $#c# r u+ $#c# )u$+ a"a cu' $#c# o /or.a $atur## $u este $#c# rea+ $#c# )u$ 0 Totu& (ep#$(e (e 'o(u& !$care - /o&os#.# (e aceast /or. 0 Ur' r#.# (ec# s o ut#&#1a.#

31



(oar !$ scopur# )e$e/ece+ pe$tru a -#$(eca "# a )#$ecu-!$ta peoa'e$#0

=0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3$u pot40 Dep "#.#2- tea'a "# !$&ocu#.# ace&e -or)e cu ur' toare&e cu-#$te 3Totu& !'# st !$putere (ator#t *#*a$t#ce# /or.e a su)co$"t#e$tu&u#04

0 A)or(a.# -#a.a (#$ pu$ctu& (e -e(ere a& a(e- rur#&oreter$e "# a pr#$c#p##&or #'ua)#&e "# $u (#$ perspect#-a /r#c##+ a#*$ora$.e# "# a superst#.##&or0 Ma# a&es+ $u per'#te.# $#' $u# s*!$(easc pe$tru (u'$ea-oastr 0 Lua.# s#$*ur# (ec#1## "#a&e*e.#2- cu *r#@ *!$(ur#&e0

;<0 Su$te.# !$su"# cap#ta$u& propr#u&u# -ostrusu)co$"t#e$t+ st p!$u& propr#u&u# (est#$0 A'#$t#.#2- 'ereu ca-e.# puterea (e a a&e*e0 Pr#$ ur'are+ a&e*e.# -#a.a A&e*e.#(ra*ostea A&e*e.# s $ tatea A&e*e.# /er#c#rea

;;0 Tot ceea ce 'e$ta&u& co$"t#e$t #a (rept )u$+ -a ,acceptat "# (e c tre su)co$"t#e$t+ care -a 'a$#/esta !$ ce&e(#$ ur' acest &ucru0 A-e.# !$cre(ere !$ &e*#&e #'ua)#&e a&ecrea.#e#+ !$ protec.#a (#-#$ "# !$ )#$ecu-!$tarea sa0

CAPITOLUL III

PUTEREA MIRACULOASÃ A SUBCONŞTIENTULUI

32



-uterea subconştientului este uriaşă. *l vă inspiră, vă diri(eazăacţiunile, vă a(ută să rememoraţi diferite fapte, nume sau locuri. Deasemenea, controlează bătăile inimii, circulaţia sîngelui, regleazădigestia, asimilarea substanţelor nutritive şi eliminarea rezidurilor.Atunci cînd mîncaţi o bucată de pîine, subconştientul este cel care aregri(ă ca ea să e transformată în ţesuturi, muşc+i, oase şi sînge.Aceste procese nu pot controlate de omul obişnuit. 6ată, însă, căsubconştientul este capabil să controleze toate procesele vitale,funcţiile corpului şi poate da răspuns corect la orice întrebare.

&ubconştientul nu doarme niciodată şi nici nu se odi+neşte, indmereu activ. -uteţi să vă convingeţi de puterea sa miraculoasă,arătîndu"i în mod clar înainte de a adormi, că doriţi un anumit lucru.)eţi de"a dreptul uimiţi, constantînd că s"au declanşat anumitefenomene care au dus în nal la îndeplinirea dorinţelor voastre. *leste, deci, o adevărată sursă de putere şi de înţelepciune care văpune în legătură cu forţa omnipotentă, cea care stăpîneşte întreagalume, face să strălucească soarele şi să diri(eze planetele pe orbitelelor.

&ubconştientul este sursa idealurilor voastre, a aspiraţiilor către înalt şi a impulsurilor altruiste. 5ocmai datorită acestei mari puteri asubconş"tientului, &+a>espeare a reuşit să perceapă adevărurileprofunde, ascunse ma(orităţii oamenilor din acea vreme. Hără

îndoială, tot subconştientul este cel care i"a permis sculptorului grec-+idias să materializeze în marmură şi în bronz frumuseţea, simetriaşi armonia inţei umane sau zeieşti. :a fel au fost pictate madonele

de către 9ap+ael şi au fost compuse simfoniile de către @eet+oven.n <N , am ţinut cîteva conferinţe la Foga Horest 7niversitL/, în9is+i>es+ 16ndia2 şi, cu această ocazie, am discutat cu un c+irurg din@ombaL, care se a a în vizită acolo. *l mi"a povestit despre dr. Pames*sdaille, c+irurg scoţian care activa în @engal, încă dinainte de a descoperite eterul şi alte metode de anestezie. ntre <I3C şi <I3O, dr.*sdaille a realizat cca. 344 de operaţii importante, precum amputăride membre, e!tirpări de tumori, cancer, precum şi operaţii la oc+i,urec+i şi gît. 5oate aceste intervenţii c+irurgicale au fost realizatedoar sub anestezie mentală. n mod surprinzător, mortalitatea post"operatorie era de =Q sau CQ printre pacienţii dr. *sdaille. @olnavii nusimţeau nici o durere şi nimeni nu a murit în timpul operaţiei.

Dr. *sdaille sugera subconştientului pacientului a at în stare de+ipnoză, că nu se va produce nici o infecţie sau septicemie. 5rebuiesă menţionăm că acestea s"au petrecut cu mult timp înainte ca :ouis-asteur sau Posep+ :ister să descoperit originea bacteriană a bolilorşi faptul că infecţiile se produc datorită microbilor, atunci cîndinstrumentele nu sunt sterilizate. 6nterlocutorul meu indian a

33



remarcat faptul că, mortalitatea foarte redusă şi absenţa oricăreiinfecţii se datorau fără îndoială, sugestiilor puternice pe care dr.*sdaille le făcea pacienţilor săi.

*ste minunat să descoperi că un c+irurg s"a folosit de putereauriaşă a subconştientului încă de acum <=4 de ani. ?u"i aşa că gîndulla puterea ascunsă din subconştient vă umple de respect şiadmiraţie -uteţi avea acum încredere în puterile salee!trasenzoriale, în clarviziunea şi claraudiţia sa, în capacitatea sa dea transcede timpul şi spaţiul şi de a vă elibera de orice durere sausuferinţă. 5oate aceste fenomene miraculoase dovedesc că e!istă îndumneavoastră o putere uimitoare prin efectele pe care le poateproduce.

+ubconştientul reprezintă o carte deschisă, în care vă puteţi citi perfect întreaga viaţă

0ricare ar gîndurile voastre, opiniile, teoriile asupra lumii,dogmele sau pre(udecăţile pe care le"aţi acceptat în decursultimpului, voi faceţi în aşa fel încît ele să pătrundă în subconştient. #aurmare, veţi trăi diferite e!perienţe care sunt manifestări clare şiobiective ale acestor sugestii. #eea ce imprimaţi în interior 1înprofunzimea subconştientului2 veţi trăi în însăşi lumea fenomenalăcare vă încon(oară. )iaţa omului prezintă două laturi distinctive8latura obiectivă şi latura subiectivă, faţa văzută şi faţa nevăzută avieţii, gîndul şi manifestarea.

#reierul reprezintă organul raţionamentelor, a mentaluluiconştient şi are rolul de a primi gîndurile. #înd acceptaţi în modcomplet un gînd, acesta este trimis către planul solar, unde capătăformă şi se manifestă în lumea obiectivă.

După cum am mai spus, subconştientul nu se anga(ează înpolemici, ci face e!act ceea ce i se ordonă. *l acceptă verdictul/nostru 1concluziile la care a(ungeţi2 şi îl consideră de nitiv. 6ată de cesubconştientul este comparat cu însăşi cartea vieţii, în care setipăresc fără încetare gîndurile voastre de ecare clipă. n legătură cuaceasta, eseistul american 9alp+ Raldo *merson spunea8 0muldevine tot ceea ce gîndeşte pe parcursul zilei./

Ceea ce este imprimat în subconştient a-unge să se e%prime, într unfel sau altul, în lumea e%terioară

Rilliam Pames, tatăl psi+oloagei americane, spunea că putereasub"conştientului este capabilă să transforme întreaga lume.&ubconştientul se a ă permanent în legătură cu inteligenţa nesfîrşită,

34



cu înţelepciunea fără limite din macrocosmos. 0rice va a(unge să seimprime cu putere în subconştient se va manifesta orbeşte şi fărădiscernămînt în lumea e!terioară. De aceea, este foarte important să"i oferiţi doar gînduri bene ce şi constructive.

Motivul pentru care, în lume, e!istă acum atîtea discordie şisărăcie, este acela că oamenii nu înţeleg deloc legătura dintreconştient şi subconştient. Atît timp cît cele două faţete ale inţei sunt

în deplină armonie, într"un deplin acord, convieţuiesc în pace şi sesincronizează perfect, veţi avea parte mereu de sănătate, fericire,calm şi veselie. ?ici ura şi nici boala nu se vor manifesta în astfel decondiţii.

#înd a fost desc+is mormîntul lui Kermes, toţi erau plini decuriozitate şi de nerăbdare pentru că"şi înc+ipuiau că în el seascundea marele mister al lumii. Dar secretul era simplu8 #eea ceeste sus este şi (os; ceea ce se a ă în e!terior , se a ă şi în interior./

-utem spune, deci, că tot ceea ce imprimaţi în subconştient se vaproiecta pe imensul ecran al spaţiului. Acelaşi adevăr a fost a rmatde către Moise, 6saia, 6isus, @udd+a, Jaratustra, :ao"5sî şi de toţi marii6luminaţi din toate epocile. 5ot ceea ce credeţi că este adevărat, maidevreme sau mai tîrziu, va deveni posibil. De aceea, este necesar caemoţiile să e în ec+ilibru perfect cu acţiunile pe care le săvîrşiţi.

-recum în cer 1mentalul propriu2, aşa şi pe pămînt 1în corpul şiantura(ul vostru2./ Aceasta este marea şi secreta lege a vieţii.

-retutindeni unde veţi căuta, veţi întîlni manifestarea legii acţiuniişi a reacţiunii, care este o lege universală. 5rebuie să veg+eaţi ca

toate aspectele inţei voastre să se a e într"un ec+ilibru perfect; doaratunci viaţa voastră va deveni armonioasă. )ă a aţi aici, pe pămînt,pentru a permite marelui su u al vieţii să vă pătrundă în modarmonios şi ritmic. #eea ce dăruiţi trebuie să e mereu în ec+ilibru cuceea ce primiţi la rîndul vostru. n acest fel, vor dispare toatefrustrările care provin din dorinţe nesatisfăcute.

Dacă veţi nutri gînduri destructive, male ce sau greşit orientate,acestea vor da naştere unor emoţii dezec+ilibrate, care vor căuta săse e!teriorizeze într"un fel sau altul. Aceste emoţii negative vordetermina apariţia ulcerelor, a tulburărilor cardiace, a +ipertensiunii şia stărilor depresive. De pildă, ce idee, ce sentiment va domina înacest moment Hiecare parte a inţei voastre va in uenţată deaceastă idee. &tarea actuală de vitalitate, de sănătate, situaţia

nanciară, prietenii actuali, poziţia socială, toate acestea constituie ore ectare perfectă a ideii pe care o întreţineţi despre propria inţă.Acestea sunt urmările sugestiilor imprimate în permanenţă însubconştient.

35



ntreţinînd gînduri negative, ne facem rău nouă înşine. De cîte oriv"aţi provocat singuri rău, enervîndu"vă, ind plini de teamă, degelozie sau de dorinţa răzbunării Aceste gînduri şi emoţii reprezintătot atîtea otrăvuri care penetrează în subconştient. n mod sigur nu v"aţi născut cu aceste atitudini negative. Aşadar, +răniţi mereusubconştientul cu gînduri minunate şi astfel veţi elimina aceste tiparemale ce care s"au !at acolo. Doar printr"o practică perseverentă veţireuşi să uitaţi şi să eliminaţi in uenţele trecutului.

+ubconştientul a vindecat o tumoare malignă a pielii

)indecarea unei boli proprii se va constitui mereu în cea maiconvingătoare dovadă a puterii subconştientului. Acum 34 de ani, eu

însumi am reuşit să determin resorbţia unei tumori maligne situată pepiele, prin forţa rugăciunii. 0rice tratament medical devenise în acelmoment neputincios şi tumoarea se dezvolta nesting+erită.

7n pastor, care avea cunoştinţe profunde în domeniul psi+ologiei,mi"a e!plicat sensul ascuns al celui de"al <CI"lea -salm, în care sespunea8 #ele nelucrate ale mele le"au cunoscut oc+ii 5ăi şi în cartea

5a, toate se vor scrie./ *l mi"a aratat că, prin termenul carte/ s"afăcut referire la subconştient, care mi"a format întregul corp, porninddoar de la o celulă indivizibilă. Aceeaşi putere imensă, care a creatacest trup, va putea să"l vindece, astfel încît să se apropie din nou deprototipul perfect a at în subconştient.

Arătîndu"mi propriul ceas, pastorul mi"a spus8 Acest ceas a fost

făcut de un ceasornicar care, înainte de a"l creat, a conceput înminte, mai întîi, forma sa; dacă ceasul se defectează, el va şti cusiguranţă cum să"l repare./ 5ot astfel, subconştientul care mi"a creatacest trup este precum un ceasornicar şi ştie foarte bine cum să"lvindece, să"l îngri(ească şi să diri(eze toate funcţiile sale vitale. Dar,pentru aceasta, eu va trebui să"i sugerez ideea unei sănătăţiperfecte. Această idee va cauza, iar vindecarea bolii va constituiefectul dorit.

Am început, deci, să mă rog într"un mod e!trem de simplu8#orpul şi toate organele mele au fost create de către inteligenţa

in nită a subconştientului. *a singură ştie cum să mă vindece; înţelepciunea atotputernică ce sălăşluieşte în subconştient îmimodelează toate organele, ţesuturile, muşc+ii şi oasele. Această forţăcurativă fără limite, care se a ă c+iar în mine, transformă în acestmoment ecare atom al inţei mele pentru a mă face sănătos şiperfect. Mulţumesc pentru această vindecare care, ştiu bine, sepetrece c+iar acum. 9ealizările acestei inteligenţe creatoare suntminunate./

36



Astfel, m"am rugat cu voce tare 1sau în gînd2 timp de cinciminute, de ="C ori pe zi. :a capătul a trei luni, pielea mea redevenisesănătoasă şi perfectă.

După cum aţi văzut, nu am făcut decît să ofer un prototipsugestiv pentru starea de sănătate şi frumuseţe pe care o doream,eliminînd astfel imaginile negative care se instalaseră în subconştientşi care constituiau însăşi cauza bolii mele. ?imic nu va putea in uenţacorpul vostru, dacă imaginea sa nu e!istă de(a în minte; transformîndaceste imagini, +rănind mereu mentalul cu sugestii pozitive, veţi reuşisă vă transformaţi şi corpul. 6ată acum c+eia oricarei vindecări8

Minunate sunt lucrurile tale şi su etul meu le cunoaşte foarte./1-salmul <CI8<32

+ubconştientul controlează toate funcţiile corpului

6ndiferent dacă sunteţi treaz sau dormit, subconştientulcontrolează neîncetat toate funcţiile vitale ale corpului, fără să aibănevoie de a(utorul mentalului conştient. De e!emplu, în timpulsomnului, inima continuă să bată ritmic, plămînii lucrează astfel încîtinspiraţia şi e!piraţia se succed ca şi cînd aţi treaz. &ubconştientuleste cel care controlează digestia şi secreţiile glandelor, precum şitoate procesele misterioase care se petrec în interiorul corpului. #+iarşi rele de păr continuă să crească, indiferent dacă dormim sau nu.&avanţii au descoperit că pielea secretă c+iar mai multă transpiraţie

în timpul somnului, decît în stare de veg+e. Mulţi cercetători au reuşit

să găsească în timpul somnului răspunsuri la probleme e!trem dedi cile şi au a rmat că visaseră, pur şi simplu, răspunsurile adecvateacelor probleme.

Deseori, mentalul conştient in uenţează negativ funcţionareainimii, a plămînilor, a stomacului sau a intestinelor, ind dominat degri(i, teamă sau îndoială. 0rice gînd, pe care îl nutriţi, poate perturbafuncţionarea armonioasă a subconştientului. Dacă sunteţi tulburat,cel mai bine este să vă rela!aţi şi să lăsaţi să se liniştească furtunadin minte. )orbiţi fără (enă şi fără cea mai mică neîncrederesubconştientului vostru, cerîndu"i să preia el comanda şi săreinstaureze pacea, ordinea şi armonia divină. )eţi observa treptat cătoate funcţiile " care mai înainte erau perturbate " revin la o activitatenormală. Dacă vă veţi adresa subconştientului cu autoritate şi puterede convingere, el se va supune imediat ordinului vostru.

&ubconştientul caută mereu să vă prote(eze şi să restabilească ostare de sănătate în corpul dumneavoastră. *l este cel care vă facesă vă iubiţi copiii, aşa cum tot el stă la baza instinctului deconservare. -resupunînd că aţi îng+iţit din întîmplare o +rană

37



nesănătoasă, subconştientul vă va determina să o vomitaţi. Dacă aţilua, de pildă, otravă, printr"un accident anume, subconştientul va

încerca imediat să o neutralizeze. ?umai avînd o încrederenemărginită în puterea sa miraculoasă, veţi obţine o stare perfectă desănătate.

Cum să facem ca subconştientul să lucreze în favoarea noastră

Mai întîi, trebuie să ne dăm seama că subconştientul acţioneazăpermanent. *l este activ zi şi noapte, indiferent dacă vă adresaţi luisau nu. Deşi subconştientul este mereu cel care construieşte şi aregri(ă de corp, cu toate acestea, nu puteţi percepe acest fapt, nuputeţi auzi acest continuu proces interior. 0rice problemă pe care oaveţi sau cu care vă confruntaţi este de fapt a mentalului conştient şinu a subconştientului. 7rmăriţi deci, să vă eliberaţi mintea deprobleme şi gri(i, umplînd"o mereu cu speranţa că se va întîmpla cevaminunat. Hiţi atenţi ca, gîndurile pe care le întreţineţi în mod obişnuitsă e îndreptate spre tot ceea ce este frumos, adevărat, bene c.#+iar din acest moment începeţi să aveţi gri(ă de gînduri şi ţiconvinşi că subconştientul le va reproduce del.

Amintiţi"vă că, aşa cum apa ia forma tubului prin care curge,principiul vital curge prin dumneavoastră luînd forma gîndurilor pecare le nutriţi. Horţa curativă curge prin corp şi se manifestă prinsănătate, armonie, pace şi prosperitate. îndiţi"vă la această energieca la o inţă inteligentă, ca la un prieten minunat. Hiţi convins că ea

curge prin dumneavoastră pentru a vă însu eţi, pentru a vă inspira şipentru a vă îmbogăţi. )eţi obţine un răspuns promp la toate acestea rmaţii, dacă veţi avea o credinţă fermă în ele.

orţa curativă a subconştientului a vindecat nervii optici atro aţi

#azul celebru şi autentic al doamnei @ire din Hranţa a fostconsemnat în ar+ivele biroului de constatări medicale din :ourdes.Doamna @ire era oarbă, căci nervii optici îi erau atro aţi. Ducîndu"sela :ourdes, ea a fost vindecată de această boală în mod miraculos.9ut+ #ranston 1o tînără protestantă2, care făcea o anc+etă în legăturăcu vindecările de la :ourdes, a scris în revista Mc#allSs/ dinnoiembrie <N , cele ce urmează8

:a :ourdes, ea 1doamna @ire2 şi"a recăpătat vederea într"un moduluitor, căci nervii optici " în cazul acestei persoane " fuseseră de lanaştere atro aţi, lipsiţi de viaţă. Acest fapt a fost autenti cat de maimulţi medici, după consultaţii repetate. 0 lună mai tîrziu, un noue!amen medical a arătat că vederea revenise la normal./. *u însumi

38



am fost la :ourdes de mai multe ori şi mi s"a dovedit că acelevindecări miraculoase erau reale. După cum vom e!plica şi încapitolul următor, fără îndoială că au avut loc cu adevărat vindecări

în multe biserici din toată lumea, indiferent dacă erau creştine saunu.

Doamna @ire nu a fost vindecată doar de apele din :ourdes " deşinu se poate nega o calitate cu totul spiritualizantă a acestora şi uneleproprietăţi ieşite din comun " ci şi de propriul subconştient care arăspuns rugilor şi sugestiilor ei. Horţa curativă ascunsă însubconştient, atrăgînd după sine vindecarea. Astfel, se dovedeşte

încă o dată, gîndul acceptat ca ind adevărat va e!ecutat în modautomat. Hără îndoială că doamna @ire s"a dus la :ourdes cu

încredere şi speranţă, avînd în su et convingerea că va vindecată.&ubconştientul i"a răspuns, atrăgînd asupra ei energiile curativeprezente pretutindeni. *l, care a creat oc+iul, poate sigur să învie unnerv mort. 5otul vă este dat potrivit cu credinţa voastră.

Cum să sugerăm subconştientului ideea unei sănătăţi perfecte

Am cunoscut la Po+annesburg, în Africa de &ud, un pastorprotestant, care mi"a e!plicat metoda de care s"a folosit pentru afurniza subconştientului ideea că este perfect sănătos. n aceaperioadă avea cancer la plămîn. 5e+nica sa a fost următoarea8 Demai multe ori pe zi " îmi relata el " mă rela!am deplin, atît psi+ic cît şi

mental. Apoi, ind complet destins, făceam următoarea a rmaţie8<< -icioarele mele sunt rela!ate, gleznele sunt rela!ate, gambele suntrela!ate, muşc+ii abdominali sunt rela!aţi, inima şi plămînii îmi suntperfect destinse, capul îmi este rela!at; toată inţa mea este perfectrela!ată >> . n cinci minute intram într"o stare de somnolenţă, marcatăde o mare receptivitate şi în acel moment îmi spuneam următoarelecuvinte8 << -erfecţiunea lui Dumnezeu se e!primă şi prin inţa mea.6deea de sănătate perfectă îmi umple acum subconştientul. 6magineape care o are Dumnezeu în legătură cu mine este o imagine perfectă

şi subconştientul îmi va crea din nou corpul în deplin acord cuimaginea perfectă din #onştiinţa Divină >> /. Acest pastor s"a vindecatcomplet. Acesta este modul cel mai simplu în care puteţi oferisubconştientului o idee de sănătate perfectă.

7n alt procedeu minunat este diri(area şi controlul imaginaţieicretoare. Am propus unui om care suferea de paralizie funcţională să"şi înc+ipuie cu precizie că merge la birou, simte cum atinge biroul,răspunde la telefon şi face tot ceea ce făcea în mod obişnuit cînd era

39



sănătos. 6"am e!plicat că aceste imagini mentale vor acceptate decătre subconştient.

#a urmare, respectiva persoană a început să foloseascăimaginaţia, simţindu"se că ar revenit cu adevărat la munca sa.

nţelesese că, în felul acesta, oferea subconştientului sugestiipozitive, care vor punctul de plecare pentru activitatea salaborioasă. &ubconştientul reprezenta tocmai lmul pe care seimprimau acele imagini create de el. ntr"o zi, după mai multesăptămîni de sugestionare bene ce, telefonul sună şi, aşa cumconveniseră, nu era nevoie decît să"şi c+eme soţia şi in rmierapentru a răspunde. 5elefonul era la <4 metri distanţă de el, dar cutoate acestea el a reuşit să răspundă. Din acel moment, a fostvindecat. 6mensa putere vindecătoare a subconştientului a fost creatăde imaginile mentale bene ce şi stimulatoare create de persoanabolnavă. #ărui fapt se datorea"ză, însă, paralizia lui Acel om avea unbloca( mental care împiedica impulsurile nervoase de la creier săa(ungă la picioare; ca urmare, el susţinea că nu era în stare sămeargă. Dar, atunci cînd şi"a concentrat atenţia asupra forţei curativece sălăşluia în inţa lui, acea forţă a luat forma imaginilor mentale pecare le întreţinea permanent şi, astfel, a devenit capabil să"şifolosească din nou picioarele. 5oate cîte veţi cere, rugîndu"vă cucredinţă, le veţi primi./ 1Matei, =<8==2

Idei de re!i"ut

;0 Su)co$"t#e$tu& co$tro&ea1 toate procese&e -#ta&e (#$corp "# cu$oa"te r spu$su& &a or#ce !$tre)are00 :$a#$te (e a a(or'#+ o/er#.# a$u'#te su*est## po1#t#-e+

ar'o$#ose+ su)co$"t#e$tu&u#+ co$-#$*!$(u2- ast/e& (eputerea sa '#racu&oas 0

>0 Tot ceea ce #'pr#'a.# !$ su)co$"t#e$t se -a e%pr#'a peecra$u& spa.#u&u# rea& su) /or' (e co$(#.#o$ r#+ e-e$#'e$tesau e%per#e$.e0 De aceea+ tre)u#e s - supra-e*hea.# cu*r#@ or#ce #(ee "# or#ce *!$( pe care !& e'#te.#0

0 Le*ea ac.#u$## "# a reac.#u$## este u$#-ersa& 0 !$(u&este ac.#u$ea+ #ar reac.#u$ea este r spu$su& auto'at a&su)co$"t#e$tu&u# &a ace& *!$(0 Co$tro&a.#2- + (ec#+ *!$(ur#&e "#a-e.# o (ep&#$ respo$sa)#&#tate /a. (e e&e

90 Or#ce /rustrare are (rept cau1 o (or#$. $esat#s/ cut 0Dac -e.# per'#te *!$(ur#&or s se opreasc asuprao)staco&e&or "# asupra (#,cu&t .#&or+ atu$c# su)co$"t#e$tu& -a, )&ocat+ $eput!$( s ac.#o$e1e spre )#$e&e (u'$ea-oastr 0

40



0 E$er*##&e -#ta&e -or cur*e pr#$ -o# r#t'#c "# ar'o$#os(ac -e.# a,r'a cu t r#e 3Su$t s#*ur c putereasu)co$"t#e$tu&u#+ care '#2a (at aceast (or#$. + '#2o -a

!$(ep&#$# cur!$(040 Aceasta -a e&#'#$a or#ce co$H#ct00 Pute.# s a/ecta.# r#t'u& $or'a& a& #$#'##+ a& p& '!$#&or+

or# a& ce&or&a&te or*a$e pr#$ *!$(ur# a$%#oase "# tea'aco$sta$t !$tre.#$ut 0 5r $#.# su)co$"t#e$tu& (oar cu *!$(ur#ar'o$#oase+ (e s $ tate "# pace "# atu$c# act#-#tatea tuturoror*a$e&or -a re-e$# &a $or'a&0

=0 O)#"$u#.#2- s a"tepta.# 'ereu ce-a 'a# )u$+ c c#su)co$"t#e$tu& -a r spu$(e ,(e& acestu# *!$( !$tre.#$ut0

0 I'a*#$a.# 'ereu u$ (e1$o( '!$t /er#c#t+ so&u.#o$areapro)&e'e# cu care - co$/ru$ta.#+ tr #.# pe (ep&#$ "# cua$t#c#pa.#e )ucur#a reu"#te#+ c c# or#ce - #'a*#$a.# sau s#'.#.#-a , acceptat "# rea&#1at (e c tre su)co$"t#e$t0

CAPITOLUL I?

?INDECÃRI MIRACULOASE :N ANTIC5ITATE

De"a lungul timpului, oameni din toate popoarele au înţeles înmod instinctiv, că e%#st o '#ster#oas putere care estecapa)#& s resta)#&easc /u$c.#o$area $or'a& aor*a$#s'u&u# . *i credeau în această forţă stranie, care putea invocată în anumite condiţii şi care uşura imediat orice suferinţă. nistoria tuturor civilizaţiilor, apar numeroase dovezi ale acesteiconvingeri.

n epocile timpurii ale istoriei lumii, puterea de a in uenţa psi+iculuman în bine sau în rău, de a vindeca bolile, era apana(ul preoţilor şial s nţilor. &e credea că puterea de vindecare venea direct de laDumnezeu, iar te+nicile şi metodele folosite variau în funcţie depoziţia geogra că şi cultura poporului respectiv. *rau folosite diferite

41



forme de implorare către Divinitate, diverse ceremonii ce impuneauanumite poziţii ale mîinilor, incantaţii, amulete, talismane, relicve sauimagini simbolice.

De e!emplu, în religiile antice, preoţii din temple dădeaubolnavului anumite leacuri şi ierburi doar de ei ştiute şi apoiimpuneau anumite sugestii +ipnotice înainte să adoarmă, spunîndu"ică zeii îl vor vizita în timpul somnului şi îi vor vindeca boala. Desigur,metoda dădea rezultatele aşteptate, dar a(e- rata cau1 eraputer$#ca su*est#e / cut (#rect su)co$"t#e$tu&u# pac#e$tu&u#0

După îndeplinirea anumitor ritualuri misterioase, cei ce credeau înKecates 1divinitate lunară2 o vedeau pe zeiţă în somn, cu condiţia săse rugat înainte de a adormi. #onform instrucţiunilor ciudate pecare le primeau, ei amestecau şopîrle, răşină, tămîie şi smirnă, apoipisau acest amestec în timpul lunii pline. După îndeplinirea acestorpractici uluitoare, vindecarea nu întîrzia să apară.

*vident, ese$.#a&u& era ca su*est#a (e !$s $ to"#re s ,eacceptat (e )o&$a- "#+ pe$tru aceasta+ se / cea ape& &a#'a*#$a.#a sa0 A(e- rata /or. -#$(ec toare era+ (e /apt+su)co$"t#e$tu&0

n toate epocile, vindecătorii care nu erau recunoscuţi de cătreşcolile o ciale au obţinut rezultate remarcabile c+iar şi în cazurile încare medicina clasică se dovedise neputincioasă. Acest fapt ne dă degîndit. #um se face că aceşti vindecători din toate colţurile lumiiobţineau rezultate atît de bune *!plicaţia constă tocmai în cre(#$.aoarbă a bolnavilor, cre(#$. care (eter'#$a 'a$#/estarea /or.e#

curat#-e a su)co$"t#e$tu&u#0 Multe dintre remediile străvec+ifolosite de acei vraci, stîneau imaginaţia bolnavului şi îi creau oanumită stare psi+ică. Această stare favoriza acceptarea+p tru$(erea su*est##&or (e -#$(ecare !$ su)co$"t#e$tu&pac#e$tu&u#0 ?e vom referi la acest subiect în capitolul următor.

0eferiri în legătură cu utilizarea puterilor subconştientului, în 1iblie

IISUS a 1#s 3Toate c!te cere.#+ ru*!$(u2- + s cre(e.# c &e2a.# pr#'#t (e@a "# &e -e.# a-ea04 1Marcu <<8=32

9emarcaţi diferenţele de timp ale verbelor din verset. 6nspiratulapostol ne îndeamnă s cre(e' , să acceptăm ideea că obiectuldorinţelor noastre a fost (e@a obţinut şi că realizarea va apare cusiguranţă. Succesu& aceste# teh$#c# (ep#$(e (e co$-#$*erea pecare o a-e' tre)u#e s ,' s#*ur# (e /aptu& c *!$(u&+ #(eeasau #'a*#$ea co$st#tu#e (e@a o rea&#tate !$ 'e$ta&u& $ostru0-entru ca un anumit lucru să aibă consistenţă în planul mental estenecesar ca el să e acceptat de gîndurile noastre. 6ată, în cîtevacuvinte, o metodă speci că şi concisă de a vă folosi puterea

42



creatoare a gîndului, metodă care are la bază #'pres#o$areasu)co$"2t#e$tu&u# cu o)#ectu& (or#$.e#0 n plan mental, ideea,proiectul sau planul dumneavoastră sunt tot atît de reale precum suntmîinile sau inima în planul zic. Ur'!$( teh$#ca e%pus !$ B#)&#e+-a tre)u# s e&#'#$a.# co'p&et or#ce *!$( !$ &e* tur cuco$(#.##&e+ c#rcu'sta$.e&e sau ceea ce ar putea s !'p#e(#cerea&#1area (or#$.e#0 I$tro(uce.# !$ su)co$"t#e$t o s '!$. o#(eeK care+ (ac $u o (era$@a.#+ / r !$(o#a& c -a !$co&.# "# -aa-ea roa(e !$ &u'ea e%ter#oar 0 Pr#'a co$(#.#e asupra c re#aa #$s#stat I#sus este cre(#$.a0 De nenumărate ori aţi citit în @iblie83totu& - este (at (up cre(#$. 04 Dacă veţi semăna anumitegrăunţe, puteţi siguri că veţi obţine plante aparţinînd aceleiaşispecii. Cre(#$.a (espre care -or)e"te B#)&#a repre1#$t u$ 'o((e a *!$(#+ o at#tu(#$e 'e$ta& + o cert#tu(#$e #$ter#oar +/aptu& (e a "t# cu s#*ura$. c #(eea pe care a.# acceptat2o pe(ep&#$ -a , pre&uat "# (us &a !$(ep&#$#re (e c tresu)co$"t#e$t0 D#$ acest pu$ct (e -e(ere+ cre(#$.a !$sea'$ aaccepta ca ,#$( a(e- rat ceea ce este acu' t * (u#t (e c trera.#u$e "# (e c tre s#'.ur#0 Astfel, vă veţi opune limitărilor impusede către mentalul conştient, mereu raţional şi analitic, pentru a vădesc+ide către o atitudine de !$cre(ere $e' r*#$#t !$ putereasu)co$"t#e$tu&u#0

7n e!emplu clasic ce ilustrează această te+nică se a a în*vang+elia după Matei 1N8 =I " C428 După ce a intrat în casă au venitla *l orbii şi 6isus i"a întrebat8 #redeţi că pot să fac *u aceasta Jis"au

:ui8 Da, Doamne' Atunci s"au desc+is oc+ii lor. 6ar 6isus le"a poruncitcu asprime, zicînd8 )edeţi, nimeni să nu ştie'/Din cuvintele (upa cre(#$.a -oastr + ,e -ou / ne putem da

seama că 6isus colabora cu subconştientul acelor orbi. Cre(#$.a &orco$sta !$tr2o a"teptare /er' + o co$-#$*ere #$t#' c se -apetrece u$ /e$o'e$ '#racu&os+ ast/e& !$c!t ru* c#u$ea &e -a ,

!$(ep&#$#t 0 Aceasta este teh$#ca (e -#$(ecare co$sacrat "#/o&os#t (e to.# ce# care (oresc s u"ure1e su/er#$.a+ or#care ar, po1#.#a &or *eo*ra,c sau re&#*#a (e care apar.#$0 -rine!presia8 )edeţi, nimeni să nu ştie/, 6isus îi avertiza pe cei proaspătvindecaţi să nu discute despre aceasta cu alţi oameni neîncrezători şisceptici, înainte ca însănătoşirea să se desăvîrşit. Dacă însubconştientul lor ar pătruns gînduri de îndoială sau de teamă,acestea puteau anula tot binele pe care"l facuse 6isus. ... că *lporunceşte du+urilor necurate, cu stăpînire şi cu putere, şi ele ies./1:uca 38 CO2. #înd bolnavii veneau la 6isus pentru a vindecaţi, eicunoşteau de(a puterea &a uriaşă şi aveau o !$cre(ere nemărginită

în *l. 5ot ceea ce *l spunea era cre1ut şi simţit de către bolnavi. Iar43



I#sus+ !'preu$ cu ce# care2I so&#c#tau a@utoru&+ #$tra !$&e* tur cu Me$ta&u& Su)#ect#- u$#-ersa&+ #ar !$cre(erea Sa$estr 'utat !$ puterea curat#- u$#-ersa& e&#'#$a #'e(#atsu*est##&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& )o&$a-u&u#0 ?#$(ec r#&ecare ur'au+ $u repre1e$tau (ec!t r spu$su& auto'at a&corpu&u# &a sch#') r#&e petrecute !$ '#$te0 Secretu& co$sta !$

!$cre(erea a)so&ut !$ I#sus+ !$ /aptu& c su)co$"t#e$tu& -ar spu$(e pro'pt &a or(#$e&e pe care # &e ( (ea cu autor#tate0&e ştie faptul că au avut loc vindecări în multe biserici din întreagalume, în Paponia, în 6ndia, în *uropa sau în America. Am vizitat eu

însumi mai multe temple faimoase din Paponia. n templul dinDiaboutsu, celebru în întreaga lume, se a ă o uriaşă statuie dinbronz, care"l reprezintă pe @udd+a aşezat, cu mîinile împreunate şi cucapul înclinat, într"o atitudine de e!taz profund. Această statuie are o

înălţime de 3= de picioare 1cca <C m2 şi este numită marele @udd+a. 5ineri şi bătrîni îşi depuneau la picioarele sale ofrandele8 bani, fructe,orez sau portocale, se aprindeau lumînări, se ardea tămîie, se recitauincantaţii şi rugăciuni. +idul care mă însoţea mi"a arătat o fată caremurmura o incantaţie şi se înclina adînc pentru a"şi depune ofrandace consta în două portocale. 5înăra tocmai aprindea o lumînare cîndg+idul mi"a spus că îşi pierduse vocea, dar şi"o recăpătase în aceltemplu. Avusese deplină !$cre(ere în faptul că @udd+a îi va permitesă cînte din nou, dacă va urma un anume ritual, va posti şi îi va oferiofrande. 5oate aceste condiţii pe care ea le îndeplinea cu s nţenie, nufăceau decît să"i sporească !$cre(erea , astfel încît ea devenise

sigură că va vindecată. :$tr2a(e- r+ su)co$"t#e$tu& a r spu$scre(#$.e# sa&e0-entru a ilustra încă o dată puterea imaginaţiei şi a credinţei

nemărginite, voi aminti cazul uneia dintre rudele mele, care se îmbolnăvise de tuberculoză. -lămînii săi erau foarte afectaţi deaceastă boală; acel om avea însă un u, care s"a +otărît să"l a(ute săse vindece. -entru aceasta, ul a venit în -ert+ 1oraş situat în parteade vest a Australiei2, unde locuia tatăl său şi i"a spus că a întîlnit în*uropa un călugăr, care i"a povestit despre vindecările miraculoasepetrecute în biserica de unde tocmai venea. #ălugărul i"a vîndut obucăţică de lemn din crucea pe care a fost răstignit 6isus, pentru carea primit ec+ivalentul a 44 de dolari. De fapt, acel tînăr, pur şi simpluculesese de pe trotuar o aşc+ie de lemn pe care o dăduse unuibi(utier pentru a o monta într"un inel. 5atălui său îi spuse că multepersoane se însănătoşiseră doar atingînd acel inel. Astfel, îi stîrni atîtde mult imaginaţia, încît efectiv acesta îi smulse inelul din mîini; apoi

îl puse pe piept, murmură o rugăciune şi adormi. A doua zi era de(avindecat, fapt dovedit de toate e!amenele clinice.

44



&per că aţi înţeles bine că nu a fost bucata de lemn cea care l"avindecat, ci imaginaţia cea în erbîntată, l"a care s"a adăugat o starede aşteptare plină de !$cre(ere0 Co$&ucrarea per/ect (#$trecre(#$. "# #'a*#$a.#e a /ost cea care #2a (eter'#$at-#$(ecarea at!t (e rap#( 0 @ineînţeles că tatăl nu a a at niciodatăde stratagema folosită de ul său. -oate că dacă ar a at, s"ar

îmbolnăvit din nou. Dar el a continuat să e sănătos şi a murit < animai tîrziu, la vîrsta de IN de ani. Desigur că e%#st 'u&te 'eto(ece pot co$(uce &a -#$(ec r# '#racu&oase0 Co$c&u1#a care se#'pu$e este c e%#st u$ 'e$ta& co'u$ tuturor ,#$.e&or "#ace&a este su)co$"t#e$tu&+ #ar cau1a u$#c a -#$(ec r#&or orepre1#$t cre(#$.a0 * timpul să amintim încă o dată douăadevăruri fundamentale8 primul, că 'e$ta&u& are (ouco'po$e$te (#st#$cte u$a co$"t#e$t "# cea&a&tsu)co$"t#e$t al doilea8 su)co$"t#e$tu& este 'ereu (oc#&+supus puter## su*est#e#0 Ma# 'u&t+ su)co$"t#e$tu& e%erc#t u$co$tro& a)so&ut asupra tuturor /u$c.##&or "# se$1a.##&orcorpu&u#0

?u mă îndoiesc că cititorii acestei cărţi sunt la curent cu faptul că,s#'pto'e&e corespu$1 toare aproape or#c re# )o&# pot ,pro-ocate pr#$ su*est#e+ u$or su)#ec.# h#p$ot#1a.#0 De e!emplu,o persoană a ată în această stare, poate avea o temperaturăcrescută, faţa foarte roşie şi frisoane puternice, dacă i s"a sugerat, dee!emplu, că are gripă. 5ot astfel, unui subiect i se poate sugera căeste paralizat şi nu poate merge şi, într"adevăr, el nu va putea nici

să îşi mişte picioarele. &au, dacă i se dă o ceaşcă plină cu apă rece,spunîndu"i"se8 Această ceaşcă este plină cu piper. &imţi cummiroase /, subiectul va începe imediat să strănute. 0are cauzastrănutului a fost apa sau sugestia Dacă un om este alergic la polen,poate testată puterea sugestiei astfel8 atît timp cît este în stare de+ipnoză i se pot plasa lîngă nas ori arti ciale sau c+iar un pa+ar gol,spunîndu"i"se că este polen. Desigur că va prezenta simptomeleobişnuite ale alergicilor. Acest e!periment indică faptul că a(e- ratacau1 a )o&## sale se aH !$ '#$te0 De aceea+ $u'a# ac.#o$!$(asupra '#$.## se -a putea -#$(eca0 $tiţi că multe -#$(ec r#'#racu&oase sunt atribuite medicinei +omeopate sau celei naturiste,precum şi multor grupări religioase din toată lumea, dar este evidentcă toate acestea su$t (e /apt opera su)co$"t#e$tu&u#09emarcaţi cît de rapid se vindecă tăietura pe care v"aţi făcut"o cîndvă bărbiereaţi. *l ştie e!act cum să acţioneze în acel loc. Mediculpansează o rană şi spune8 ?atura o va vindeca'/ ?atura înseamnăcapacitatea subconştientului de a ocroti întreaga inţă. 6nstinctul deconservare este cea dintîi lege a naturii. 6ată de ce, acest instinct,

45



care este şi cel mai puternic, reprezintă cea mai sigură dintre toateautosugestiile.

Diferite teorii

Ar fost plictisitor şi inutil să insistăm asupra numeroaselor teoriiaparţinînd diverselor secte religioase şi grupărilor ce folosescru* c#u$ea ca modalitate de vindecare. Desigur că toţi sunt depărere că teoria lor este cea mai bună, pentru că dă rezultate. Dupăcum am mai arătat şi în capitolul anterior, acest lucru nu este c+iare!act. &e ştie că e%#st 'a# 'u&te 'eto(e (e -#$(ecare HranAnton Mesmer, medic austriac 1<GC3 " <I< 2, care a profesat la -aris,a descoperit că, p&as!$( 'a*$e.# pe corpu& )o&$a-u&u#+ -#$(eca'a&a(#a !$ 'o( apare$t '#racu&os0 -entru a realiza vindecări semai folosesc şi bucăţi de sticlă sau de diferite alte metale. Mai apoi,abandonînd acest procedeu, a a rmat că, de fapt, vindecările sedatorau acţiunii magnetismului animal/ pe care îl proiecta asuprapacientului. ncepînd din acel moment, a folosit h#p$o1a 1care, deaceea, poartă numele de mesmerism2 pentru a"şi vindeca pacienţii,astfel că ceilalţi medici răspîndiseră ideea că toate re1u&tate&e'#racu&oase pe care &e o).#$use erau ro&u& u$e# su*est##puter$#ce0 n realitate, toţi medicii, e că sunt psi+iatri, psi+ologi sauc+irurgi, e că sunt +omeopaţi sau alopaţi, se servesc de aceeaşi/or. u$#-ersa& + care se aH !$ su)co$"t#e$t+ cu toate că

ecare îşi laudă metoda proprie ca ind infailibilă. De /apt+-#$(ecarea este ur'area ,reasc a u$e# at#tu(#$# 'e$ta&epo1#t#-e "# /er'e+ a u$u# a$u'#t 'o( (e a *!$(#+ care se$u'e"te cre(#$. 0 D#spar#.#a )o&## se (atorea1 st r## (ea"teptare p&#$ (e !$cre(ere care ac.#o$ea1 ca o su*est#eputer$#c asupra co$"t#e$tu&u#+ act#-!$( ur#a"a puterecurat#- ce s & "&u#e"te aco&o0 ?ici un medic nu vindecă folosind oforţă diferită de cea utilizată de alt medic. Des#*ur+ ,ecare poatea-ea propr#a sa teor#e+ propr#a sa 'eto( (ar a(e- ratacau1 a or#c re# -#$(ec r# re1#( !$ ch#ar cre(#$.a pac#e$tu&u#0N#c# o a&t putere+ !$ a/ar (e cea a su)co$"t#e$tu&u#+ $u -poate a@uta0 Pute.# a&e*e+ !$s + teor#a sau 'eto(a pe care opre/era.# (ac -e.# a-ea !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ pute.# ,s#*ur# c re1u&tate&e $u -or !$t!r1#a s apar 0

2pinia lui *aracelsus

46



-+ilip -aracelsus, celebrul alc+imist şi medic elveţian 1<3NC "< 3<2 a fost şi un cunoscut vindecător. *l a făcut o a rmaţie, careeste acum pe deplin con rmată8 I$(#/ere$t (ac o)#ectu&cre(#$.e# -oastre este rea& sau $u+ -e.# o).#$e ace&ea"#re1u&tate0 #înd eu însumi m"am rugat la statuia sf%ntului -etru, aşacum aş făcut"o în faţa sf%ntului însuşi, am obţinut aceleaşirezultate, ca şi cînd c+iar el m"ar a(utat. Dar aceasta este doar osuperstiţie. S#$*ur cre(#$.a este cea care pro(uce '#raco&e şi

e că această credinţă este îndreptăţită, e că nu, ea va avea mereuaceleaşi rezultate minunate./.

Hilozoful italian din secolul al T)66"lea, -ietro -amponozzi, contem"poran cu -aracelsus, îşi împărtăşea opiniile8 ?e putem înc+ipui cuuşurinţă ce rezultate uluitoare pot produce credinţa fermă şiimaginaţia controlată, mai ales cînd aceste două stări de conştiinţăsunt împărtăşite în egală măsură de către subiecţi şi de cătrepersoana care"l diri(ează. ?#$(ec r#&e atr#)u#te #$Hue$.e#a$u'#tor re&#c-e su$t (oar e/ectu& #'a*#$a.#e# "# a& cre(#$.e#)o&$a-#&or "ar&ata$## "# ,&o1o,# "t#u c + (ac !$ &ocu& oase&oru$u# s/!$t este pus u$ sche&et oarecare+ re1u&tate&e )e$e,ce-or , ace&ea"# ca "# !$a#$te0

Deci, dacă aveţi !$cre(ere în puterea rămăşiţelor s nţilor de avindeca sau în efectul binefăcător al anumitor ape, veţi observaameliorări ale bolii datorate de fapt sugestiei imprimate însubconştient.

$%perienţele lui 1ernheims KippolLte @ern+eim, profesor de medicină la Hacultatea din ?ancL

1<N<4 " <N<N2 era de părere că su*est#a / cut (e c tre 'e(#cpac#e$tu&u# s u p tru$(e !$ su)co$"t#e$t "# (e-#$e ast/e&rea&#tate0

@ern+aim, în lucrarea sa Terapeut#ca pr#$ su*est#e /, la pagina<NG, relatează cazul unui om suferind de paralizia limbii, maladie înfaţa căreia orice tratament se dovedise a neputincios. ntr"o zi,medicul i"a spus că tocmai ac+iziţionase un nou instrument cua(utorul căruia promitea să"l vindece. Jicînd acestea, i"a introdus îngură un mic termometru. @olnavul îşi imagină că acela erainstrumentul miraculos care"l va salva. #a urmare, după cîtevamomente, el strigă fericit că putea să"şi mişte limba din nou. 6ată cemai relata @ern+eim8 -rintre bolnavii noştri am mai întîlnit cazuriasemănătoare. 0 tînără care venise la o consultaţie îşi pierdusecapacitatea de a vorbi de mai bine de o lună. După ce i"am pusdiagnosticul, le"am spus studenţilor mei că o voi vindeca folosind

47



puterea sugestiei şi, pentru aceasta, voi simula că"i aplic untratament electric. Am adus apoi aparatul de inducţie, mi"am pusmîna pe limba pacientei, am mişcat"o puţin şi i"am spus8 Dinacest moment puteţi vorbi cu voce tare./ 6nstantaneu, ea a reuşit săspună << a >> , apoi << b>> , pe urmă << Maria >> şi din acel moment a

început să vorbească în mod distinct./.n aceste povestiri, @ern+eim demonstrează cît de mare este

puterea !$cre(er## pe care bolnavul o are faţă de medicul său.Aceast at#tu(#$e ac.#o$ea1 su) /or'a u$e# su*est## /er'easupra su)co$"t#e$tu&u#0 @ern+eim a mai declarat că a reuşit săprovoace apariţia unei băşici pe ceafa unui pacient aplicîndu"i untimbru poştal şi sugerîndu"i acestuia că este de fapt +îrtie pentrumuşte; şi alţi medici au con rmat acest fenomen prin e!perienţelelor, dovedind astfel că su*est##&e -er)a&e / cute pac#e$.#&or(eter'#$au tra$s/or' r# !$ structura &or ,1#c 0

Cauza stigmatelor însîngerate

n lucrarea sa :egea fenomenelor psi+ice/, la pagina < C,Kudson face următoarea a rmaţie8 Kemoragiile şi stigmatele

însîngerate pot provocate anumitor subiecţi prin intermediulsugestiei./.

Medicul M. @ourru a adus un subiect în stare de +ipnoză şi apoi i"asugerat următoarele8 n această după"amiază, la ora 3, după

+ipnoză, veţi intra în cabinetul meu, vă veţi aşeza într"un fotoliu, veţi încrucişa mîinile pe piept şi veţi avea o +emoragie nazală./.:a ora indicată, el a făcut într"adevăr tot ceea ce i se spusese. Mai

multe picături de sînge i s"au scurs din nara stîngă.#u altă ocazie, acelaşi medic a scris pe cele două antebraţe ale

unui bolnav numele acestuia, folosindu"se pentru aceasta de un vîrf tocit, care nu putea provoca nici o rană şi apoi i"a spus8 n aceastădupă"amiază, la ora patru, veţi adormi şi punctele pe care le"am

însemnat pe braţele dumneavoastră vor începe să sîngereze, iarnumele vă va apărea scris cu litere de sînge./ ntr"adevăr, la orapatru, subiectul a părut că doarme. Apoi literele numelui său auapărut în relief pe braţul stîng şi, în mai multe puncte, au putut observate picături de sînge. 5rei luni mai tîrziu, literele încă mai erauvizibile, ele dispărînd treptat.

Aceste e!perimente demonstrează încă o dată (usteţeaa rmaţiilor pe care le făcusem mai sus şi anume că, su)co$"t#e$tu&co$tro&ea1 !$ per'a$e$. toate /u$c.##&e "# se$1a.##&ecorpu&u#0

48



Henomenele şi e!perienţele pe care le"am descris s"au dorit a situaţii mai aparte, care să ilustreze situaţiile anormale provocate prinputerea sugestiei şi sunt dovezi concludente ale faptului că, ceea ceu$ o' *!$(e"te !$ suHetu& s u !$ su)co$"t#e$tK+ aceea e& -a(e-e$#0

Rezumatul #r cedeel r curati&e

;0 A'#$t#.#2- 'ereu c puterea curat#- s & "&u#e"te !$propr#u& -ostru su)co$"t#e$t0

0 De-e$#.# co$"t#e$t (e /aptu& c !$cre(erea estease'e$ea u$e# se'#$.e puse !$tr2u$ p '!$t /ert#& ea -a

!$co&.# "# -a (a $a"tere u$e# p&a$te (#$ ace&a"# so#0 Se' $a.##(eea s '!$.aK !$ su)co$"t#e$t+ u(a.#2o "# !$*r#@#.#2o pr#$tr2ostare (e a"teptare+ p&#$ (e !$cre(ere "# ea se -a 'a$#/esta &at#'pu& potr#-#t0

>0 I(eea u$e# c r.#+ a u$e# $o# #$-e$.## sau a u$e# p#ese (eteatru pe care ur'ea1 s o rea&#1a.# este c!t se poate (erea& !$ '#$tea (u'$ea-oastr 0 De ce s $u co$s#(era.# cacea #(ee a (e-e$#t (e@a rea&#tate !$ p&a$u& ,1#c Cre(e.# !$rea&#tatea #(e## sau #$-e$.## (u'$ea-oastr "#+ !$ ' sura !$care reu"#.# s (o)!$(#.# aceast !$cre(ere+ -e.# co$stata c#(eea se 'ater#a&#1ea1 0

0 Atu$c# c!$( - ru*a.# pe$tru )#$e&e cu#-a+ ,.# co$-#$"#(e /aptu& c /or.a cu care reu"#.# s 'e$ta&#1a.# o stare (e

s $ tate+ (e per/ec.#u$e "# (e )ucur#e poate tra$s/or'aprotot#pur#&e $e*at#-e (#$ su)co$"t#e$tu& ce&u# pe$tru care -ru*a.#0 Re1u&tate&e '#racu&oase $u -or !$t!r1#a s apar 0

90 ?#$(ec r#&e '#racu&oase (e care a.# au1#t -or)#$(u2se+su$t (atorate puter## #'a*#$a.#e# "# a cre(#$.e# careac.#o$ea1 asupra su)co$"t#e$tu&u# "# act#-ea1 /or.e&ecurat#-e &ate$te0

0 Or#ce )oa& por$e"te (#$ '#$te0 N#'#c $u se 'a$#/est !$ corp / r s a#) (e@a u$ protot#p 'e$ta& corespu$1 tor0

0 Aproape or#ce s#'pto' (e )oa& poate , pro-ocat pr#$su*est#e h#p$ot#c 0 Aceasta (e'o$strea1 'area putere a*!$(u&u#0

=0 Nu trata'e$tu& 'e(#ca& este cau1a -#$(ec r##+ c# (oarcre(#$.a /er' 0

0 F#e c o)#ectu& cre(#$.e# -oastre este rea&+ ,e c $u+ -e.#o).#$e ace&ea"# re1u&tate0 Su)co$"t#e$tu& r spu$(e cu,(e&#tate or#c ru# *!$( care este su,c#e$t (e puter$#c0 Pute.#

49



co$s#(era cre(#$.a ca ,#$( tot u$ *!$( "# tre)u#e s o cu&t#-a.#'ereu $u a-e.# $e-o#e (e 'a# 'u&t0

CAPITOLUL ?

?INDECÃRI CU AJUTORUL SU ESTIEI :N EPOCAMODERNÃ

#u toţii suntem interesaţi de misterele inţei noastre şi ne punem întrebări de genul8 ce fel de forţă este aceea care ne vindecă 7ndese găseşte ea 9ăspunsul ar putea următorul8 puterea curativăsălăşluieşte în subconşientul ecăruia dintre noi şi numai modi careaatitudinii mentale a bolnavului poate face ca această forţă să devinăactivă. ?ici un practicant al ştiinţelor mentale sau al religiei, nici unpsi+olog sau psi+iatru, nici un medic nu a vindecat vreodată unbolnav. 7n vec+i dicton spune8 Medicul pansează 1îngri(eşte2, darDumnezeu vindecă./ -si+ologii şi psi+iatri au datoria doar de a

50



înlătura bloca(ele mentale care împiedică manifestarea energiilorbene ce. De asemenea, c+irurgii înlătură bloca(ele zice care nu lasăcurenţii energetici subtili să curgă prin corp. Dar nici unul dintreaceşti specialişti nu poate spune că a vindecat boala. A(e- rata/or. curat#- este cea cu$oscut (e o)#ce# ca ,#$( Natura+?#a.a+ Du'$e1eu+ I$te&#*e$.a creatoare sau PutereaSu)co$"t#e$t 0 După cum am mai arătat, e!istă o mulţime demetode menite să înlăture bloca(ele mentale, psi+ice şi zice care

împiedică libera circulaţie a uidelor subtile ale vieţii, ce ne însu eţesc mereu. Dac #'e$sa putere curat#- + cares & "&u#e"te !$ su)co$"t#e$t+ este (#r#@at !$ 'o( co$-e$a)#&,e (e c tre $o# !$"#$e+ ,e (e c tre a&te persoa$e+ ea poate-#$(eca u"or or#ce 'a&a(#e a trupu&u# sau a sp#r#tu&u#0 Acestpr#$c#p#u )#$e/ c tor se aH !$ or#ce ,#$. u'a$ + or#care #2ar, re&#*#a+ cu&oarea p#e&## sau rasa0 Nu este o)&#*ator#u scre(e.# !$ !$- . tur#&e u$e# )#ser#c# a$u'e pe$tru a , capa)#&#s /o&os#.# !$ 'o( co$struct#- aceast putere )e$e,c 0Su)co$"t#e$tu& - -a -#$(eca arsura sau 1*!r#etura+ ch#ar (acsu$te.# ateu0 5erapeutica mentală modernă se bazează pe faptul pedeplin con rmat că !$.e&epc#u$ea "# /or.a / r &#'#te (#$su)co$"t#e$t r spu$( pe ' sura cre(#$.e# )o&$a-u&u# . #el caredoreşte să se vindece folosind această metodă va intra în camera sa,va înc+ide uşa, ceea ce are darul să"i liniştească mintea, se va rela!aşi va începe să se gîndească la imensa putere curativă caresălăşluieşte în inţa sa. *l va înc+ide poarta spiritului în faţa

fenomenelor e!terioare, care în mod obişnuit îl distrag, cît şi în faţaaparenţelor de orice fel; apoi calm, liniştit, îşi va formula cerereacătre subconştient, luînd în considerare faptul că #$te&#*e$.a&ate$t !$ ,#$.a sa -a r spu$(e e%act *!$(ur#&or pe care &e

!$tre.#$e0 Ce& 'a# e,c#e$t este s $e #'a*#$ ' re1u&tatu& pecare (or#' s 2& o).#$e' "# s $e s#'.#' ca "# c!$( (e@a &2a'o).#$ut0 Cu s#*ura$. c su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a pro'p &aaceste su*est## co$"t#e$t (#r#@ate0 Aceste este sensul cuvintelorapostolului Marcu8 3Toate c!te cere.#+ ru*!$(u2- + s cre(e.# c&e2a.# pr#'#t (e@a "# &e -e.# a-ea4 , pe care le"au veri cat şi savanţiimoderni ce studiază efectul bene c al rugăciunii.

3n singur proces curativ

Nu e%#st (ec!t u$ s#$*ur pr#$c#p#u -#ta&+ care se 'a$#/estpr#$ tot ceea ce e%#st !$ u$#-ers+ e că este vorba de cîine,pisică, arbore, iarbă, vînt sau pămînt, căci toate acestea sunt vii.*nergiile subtile ale vieţii acţionează într"o manieră diferită la nivelul

51



regnului animal, al celui vegetal sau al celui mineral, în funcţie deputerea instinctului ecărei inţe şi de credinţa ei. O'u&+ carecu$oa"te aceste e$er*##+ poate s &e (#r#@e1e &a -o#$. pe$trua2"# re(o)!$(# s $ tatea "# pe$tru a se aHa 'ereu !$tr2o stare'#$u$at 0 Des#*ur+ e%#st 'a# 'u&te 'eto(e "# teh$#c# pe$truco$tro&u& aceste# /or.e #$,$#te+ (ar toate au &a )a1 &e*eacre(#$.e#+ c c# 3totu& - este (at (up cre(#$. 40

Le'ea credi"!ei

5oate religiile sunt forme ale aceleiaşi credinţe, deşi au ritualuri şidogme diferite. :egea vieţii este însăşi credinţa. #e credeţi despre voi

înşivă, despre viaţa din 7nivers 9ăspunsul la aceste întrebări estefoarte important căci, după cum am mai spus8 totul vă este dat dupăcredinţă/. #redinţa este de fapt un gînd înrădăcinat adînc în minte,care face ca forţele latente din subconştient să se manifeste subdiferite aspecte, în ecare moment al vieţii. Modul în care acesteforţe acţionează depinde de gîndurile pe care obişnuim să le

întreţinem. * bine să înţelegeţi că @iblia nu vorbeşte despre credinţăca ind un ritual, un ceremonial, o formulă sau o instituţie. @iblia sereferă la credinţa adevărată, din su etul omului. I#sus a spus 3Depo.# cre(e+ toate su$t cu put#$. ce&u# care cre(e 4 1MarcuN,=C2. 6ată de ce este o adevărată nebunie să credeţi că ceva v"arputea face vreun rău. A'#$t#.#2- 'ereu c $u &ucru& (e care -te'e.# - a*resea1 + c# ch#ar *!$(ur#&e -oastre0 Toate

e%per#e$.e&e pe care &e a-e.#+ toate ac.#u$#&e "# toatee-e$#'e$te&e su$t !$ rea&#tate reHe%## "# reac.## a&e propr#u&u#-ostru 'o( (e a *!$(#0

Tera#ia #ri" ru'(ciu"e

)indecarea cu a(utorul rugăciunii este rezultatul conlucrăriiarmonioase, sincronizate şi inteligente dintre mentalul conştient şisubconştient. *ste foarte important ca scopul rugăciunii, precum şifenomenele care se petrec atunci, să e cunoscute cu precizie. -rinaceasta veţi dobîndi încredere în acest procedeu simplu, dar e!tremde e cient, care poate numit terapie prin rugăciune, tratamentmental sau rugăciune ştiinţi că. -entru început vă veţi alege oimagine mentală, o idee sau un plan care doriţi să devină realitate.)ă veţi conştientiza apoi capacitatea de a comunica subconştientuluiacea imagine sau idee, imaginîndu"vă că ea (e@a s"a împlinit. Dac-e.# p stra cu perse-ere$. aceast at#tu(#$e 'e$ta& +ru* c#u$ea - -a , ascu&tat 0 Deci, terap#a pr#$ ru* c#u$e

52



presupu$e o ac.#u$e 'e$ta& )#$e (e,$#t + cu u$ scopprec#1at !$ 'o( c&ar0 &ă presupunem că v"aţi decis să vă vindecaţide o anumită afecţiune, folosind terapia prin rugăciune. $tiţi acum căpro)&e'a sau )oa&a cu care - co$/ru$ta.# are (rept cau1*!$(ur#&e $e*at#-e+ pline de îndoială, care sunt bine !ate însubconştient şi ştiţi, de asemenea, că, (ac -e.# e&#)era '#$tea (eaceste *!$(ur# #$oportu$e+ a/ec.#u$ea -a (#spare #$sta$ta$eu0

n consecinţă, vă veţi orienta către puterea #$,$#t asu)co$"t#e$tu&u# şi veţi urmări să deveniţi pe deplin conştienţi defaptul că acesta - poate -#$(eca or#ce )oa& 0 Meditînd asupraacestui fapt, veţi observa cum îndoiala se risipeşte treptat şi modulde a gîndi se transformă radical. C!$( -e.# , -#$(eca.#+ $u u#ta.#s 'u&.u'#.# "# apo# $u - 'a# *!$(#.# &a )oa&a pe care a.#a-ut2o0 #înd vă rugaţi, căutaţi să nu daţi importanţă condiţiiloractuale, care se opun realizării scopului propus şi nici o clipă să nu văgîndiţi că vindecarea ar putea să nu se producă. Aceast at#tu(#$e#$ter#oar -a u$# !$ 'o( ar'o$#os co$"t#e$tu& cusu)co$"t#e$tu& "# -a act#-a puterea curat#- &e$t !$ ,ecare(#$ $o#0 #e înseamnă vindecarea prin credinţă şi ce efect are

încrederea nemărginită #redinţa care produce vindecarea nu estecea despre care se vorbeşte în @iblie, ci înseamnă cunoaştereainteracţiunii care are loc între conştient şi subconştient. #el maiadesea, terapeutul care foloseşte această metodă nu ştie cefenomene se petrec şi ce fel de forţe intră în acţiune. n acest caz,rezultatul apare datorită credinţei oarbe pe care o are bolnavul. 7nii

vindecători folosesc incantaţiile, alţii oferă pacienţilor relicve cuputeri magice. Acestea sunt în realitate metode de a cîştiga încrederea bolnavilor. 0rice procedeu care vă poate alunganeîncrederea şi îngri"(orarea este la fel de e cient. Mulţi sunt depărere că propria lor teorie este singura valabilă, pentru că dărezultate. Desigur, acest lucru nu este adevărat şi am e!plicat şi dece.

-entru a ilustra rolul important pe care îl deţine credinţa înprocesul de vindecare, ne vom referi din nou la medicul austriac HranzAnton Mesmer. n <GGO, el a declarat că descoperise un nou procedeucurativ care folosea magneţi arti ciali. Mai tîrziu, a renunţat lamagneţi, pentru a enunţa teoria magnetismului animal, înţeles ca

uid care se manifestă în întregul univers, deci şi în inţa umană.Mes'er a,r'a c 2"# -#$(eca )o&$a-## cu a@utoru& acestu# Hu#('a*$et#c0 Pac#e$.## a-eau !$cre(ere !$ aceast $ou teor#e "#ast/e&+ se !$s $ to"eau0 n momentul în care Mesmer s"a stabilit la-aris, guvernul francez a desemnat o comisie formată din medici şidin membrii ai Academiei de ştiinţe, din care făcea parte şi @en(amin

53



Hran>lin, comisie care urma să cerceteze rezultatele pe care Mesmerpretindea că le obţinuse. &"a constatat că bolnavii erau într"adevăr vindecaţi, dar că teoria uidului magnetic nu putea astfeldovedită. #omisia a concluzionat că efectele miraculoase se datorauimaginaţiei stimulate prin descrierea plastică a procedeului. :a puţintimp după aceea, Mesmer a fost e!ilat şi a murit în <I< . Dr. @raid deMenc+ester a demonstrat apoi că uidul magnetic nu avea nici olegătură cu vindecările obţinute de către Mesmer. *l a arătat că esteposibil ca bolnavul să e adus, prin sugestie, într"un somn +ipnotic, întimpul căruia să e provocate anumite fenomene pe care Mesmer leatribuia in uenţelor magnetismului.

Aţi înţeles, desigur, că aceste -#$(ec r# '#racu&oase erau !$ !$tre*#'e e/ectu& #'a*#$a.#e# act#-e a )o&$a-#&or+ #'a*#$a.#est#'u&at pr#$tr2o puter$#c su*est#e (e s $ tate a(resatsu)co$"t#e$tu&u#0 :a vremea aceea, fenomenul nu putea numitdecît credinţă oarbă/, căci nu era cunoscut încă mecanismul luisubtil.#e înseamnă credinţa subiectivă După cum am a rmat şi încapitolele anterioare, subconştientul ecărui om se supunecontrolului permanent al mentalului conştient, dar este in uenţat şide sugestiile venite din e!terior. 9ezultă deci, că su)co$"t#e$tu&este !$ per'a$e$. recept#- &a su*est## "# - !$(ep&#$e"teor#ce (or#$. + ,e c su$te.# co$"t#e$t (e acest /e$o'e$ sau$u0 #redinţa care produce vindecarea este o credinţă pur subiectivăşi se manifestă atunci cînd mentalul conştient încetează să se mai

opună. -entru aceasta este necesară armonizarea perfectă dintreconştient şi subconştient. 5otuşi, dacă reuşim să intrăm într"o stare desomnolenţă şi de destindere zică şi psi+ică, putem opera c+iar şi încazul în care cele două aspecte 1conştientul şi subconştientul2 aleminţii nu sunt încă pe deplin sincronizate. n această stare de rela!areprofundă, mintea devine pasivă şi receptivă la sugestiile pozitive.

9ecent am fost întrebat de către cineva8 #um se face că am fostvindecat de un profesor de lozo e #înd mi"a spus că boala mea nue!istă decît în planul zic, eu nu l"am crezut./. Mai întîi omul a avutimpresia că profesorul şi"a bătut (oc de el şi"a protestat ve+ement

împotriva acelei a rmaţii, ce părea absurdă. -e urmă, sub in uenţacuvintelor calme, el a intrat într"o stare de profundă rela!are, în caretăcea şi nu se mai gîndea la nimic. :a rîndul său, profesorul s"adestins şi el şi a început să repete bolnavului, într"o manieră calmă şimonotonă, că este perfect sănătos. După o (umătate de oră, acesta asimţit o uşurare imensă şi s"a vindecat. Acesta este un e!emplu almodului în care se manifestă cre(#$.a su)#ect#- + a(#c !$cre(ere

!$ ce-a ce !$c $u e%#st 0 După cum s"a putut observa, este54



/oarte #'porta$t ca pac#e$tu& s ,e pe (ep&#$ re&a%at pe$tru a(e-e$# recept#- &a su*est##&e po1#t#-e e'#se (e c tre terapeut0-rofesorul nu a fost in uenţat de autosugestiiile bolnavului provenitedin neîncredere, deoarece starea de somnolenţă, în care se a ăacesta din urmă, a determinat o minimă rezistenţă a mentaluluiconştient faţă de sugestiile provenite din e!terior.

+emni caţia tratamentului la distanţă

&ă presupunem ca tocmai aţi a at că mama dumneavoastră, caretrăieşte în ?eE For> este bolnavă, dar nu o puteţi a(uta în mod zic,căci locuiţi în :os Angeles . #u toate acestea, deşi nu sunteţi aproapede ea, o puteţi a(uta rugîndu"vă pentru sănătatea ei8 5atăl caresălăşluieşte în noi este #el care săvîrşeşte cu adevărat orice faptă./.

Su)co$"t#e$tu& creator $e s&u@e"te+ !$(ep&#$#$( pe$tru $o#or#ce ac.#u$e+ #ar r spu$su& s u sur-#$e !$ 'o( auto'at0

5ratamentul mental, deci prin sugestii pozitive, are drept scop, săprovoace o transformare profundă în mentalitatea dumneavoastră, săvă obişnuiască cu ideea că mama dumneavoastră este plină desănătate şi armonie. Această stare va pătrunde şi în subconştient,care este acelaşi cu subconştientul mamei dumneavoastră, căcispiritul creator este unic. Dacă nutriţi gînduri de sănătate, vitalitate şiperfecţiune, acestea se transmit mentalului subcon"ştient universal şila acest nivel acţionează asupra corpului mamei dumneavoastră, pecare"l vindecă.

n planul mental nu e!istă limitări impuse de timp şi spaţiu. 6ată

de ce energiile mentale emise de dumneavoastră pot acţiona asupramamei, oriunde s"ar a a ea. n realitate, tratamentul la distanţă nu sedeosebeşte cu nimic de cazul cînd bolnavul se a ă în apropiere, căcispiritul universal este omniprezent. -rocesul de vindecare prinrugăciune reprezintă o proiecţie conştientă a gîndurilor 1deci aenergiilor mentale2 pozitive asupra bolnavului. Astfel, cînd întreţineţi

în mod perseverent gînduri de sănătate şi de bunăstare în legătură cucineva bolnav, aceste calităţi vor mult dinamizate în inţa sa,determinînd o ameliorare a suferinţei sau c+iar o vindecare aparentmiraculoasă. 6ată, în continuare, un e!emplu perfect de tratament ladistanţă. 9ecent, o persoană din :os Angeles a a at că, mama sa,care locuia la ?eE For>, era bolnavă de tromboză coronară şi s"adecis să se roage pentru ea în felul următor8 Horţa vindecătoare semanifestă, c+iar acum, în locul unde se a ă mama mea. &tarea zicăcu care ea se confruntă nu este decît o re e!ie a gîndurilor sale, cesunt asemenea unor umbre proiectate pe un ecran. -entru caimaginile de pe ecran să se modi ce, trebuie să proiectez alt lm.Mentalul meu este acum ca un aparat de proiecţie, care generează

55





de important este să vă orientaţi mintea către adevărurilefundamentale ale vieţii şi către lumina dragostei Divine.

Idei ce &( # t a)uta $" &i"decare

;0 De-e$#.# co$"t#e$.# (e sursa or#c re# -#$(ec r#0 Ur' r#.#s rea&#1a.# /aptu& c (ac or#e$ta.# !$tr2o (#rec.#e )u$ /or.asu)co$"t#e$tu&u#+ pute.# s e&#'#$a.# or#ce )oa& a corpu&u#sau a '#$.##0

0 E&a)ora.# u$ p&a$ )#$e (e,$#t "# /or'u&e&e potr#-#tepe$tru a /ace ca (or#$.e&e (u'$ea-oastr s p tru$( !$su)co$"t#e$t0

>0 I'a*#$a.#2- cu c&ar#tate ceea ce (or#.# "# (e-e$#.#co$"t#e$t c ace& &ucru repre1#$t (e@a o rea&#tate !$tr2u$ p&a$su)t#&0 Perse-era.#+ -e.# o).#$e !$ 'o( s#*ur re1u&tate0

0 Ur' r#.# s !$.e&e*e.# ce !$sea'$ cre(#$.a0 Earepre1#$t u$ *!$( !$tre.#$ut cu perse-ere$. + pr#$ care(u'$ea-oastr (e-e$#.# creatoru& u$e# a$u'#te rea&#t .#0

90 S - co'p&ace.# !$ )oa& sau s cre(e.# c ce-a -2arputea /ace r u+ acesta este ce& 'a# r u &ucru pe care2& pute.#*!$(#0 Cre(e.# cu t r#e !$ s $ tatea per/ect + !$ prosper#tate+

!$ pace "# !$ ocrot#rea D#-#$ 00 !$(ur#&e $o)#&e "# puter$#ce+ pe care &e !$tre.#$e.# !$

'o( perse-ere$t !$ '#$te+ se -or tra$s/or'a !$ rea&#tate+ pe' sura $atur## &or )e$e,ce0

0 Fo&os#.# )e$e,c##&e terap#e# pr#$ ru* c#u$e+ !$ -#a.a (e 1#cu 1#0 A&e*e.# u$ pro#ect+ o #(ee+ o #'a*#$e 'e$ta& 0Foca&#1a.#2- 'e$ta& "# e'o.#o$a& asupra ace&e# #(e# "#r '!$e.# ,(e& p!$ ce ru* c#u$ea -# se -a !$(ep&#$#0

=0 A'#$t#.#2- 'ereu c + (ac (or#.# cu a(e- rat s a-e.#puterea (e a -#$(eca+ o pute.# o).#$e pr#$ cre(#$. + a(#c pr#$cu$oa"terea 'o(u&u# !$ care co$&ucrea1 co$"t#e$tu& "#su)co$"t#e$tu&0

0 Cre(#$.a oar) se 'a$#/est atu$c# c!$( se o).#$-#$(ec r# a&e u$or )o&$a-#+ / r a , cu$oscute e%act /or.e&ecare #$ter-#$0

;<0 Ru*a.#2- pe$tru ce# pe care !# #u)#.# "# care su$t)o&$a-#0 Re&a%a.#2- '#$tea "# e'#te.# *!$(ur# (e s $ tate+-#ta&#tate "# per/ec.#u$e+ *!$(ur# care se -or tra$s'#te !$'e$ta&u& su)#ect#- su)co$"t#e$tu&K 'acrocos'#c "#+ a@u$*!$(&a )o&$a-+ !& -or a@uta s se -#$(ece0

57



CAPITOLUL ?I

TE5NICI PRACTICE FOLOSITE PENTRU ?INDECAREADIFERITELOR AFEC6IUNI

-entru a construi un pod sau un motor, inginerul are nevoie de unplan de lucru şi de un procedeu practic. 5ot astfel, mentalul arenevoie, ca şi inginerul, de anumite te+nici pentru a deveni capabil săne a(ute în orice situaţie.

6nginerul care a construit podul de la -orte dS0r a folosit diferiteprincipii din matematică şi zica, luînd, de asemenea, în calculanumite tensiuni şi rezistenţe ale materialelor folosite. Apoi, el şi"acreat o imagine ideală despre cum va arăta podul cînd va terminat.

n sfîrşit, aplicînd te+nici practice care"şi dovediseră e cienţa şi înalte cazuri, el a materializat principiile teoretice într"o construcţie, cepoate admirată şi folosită, acum, de oricine. 5ot astfel, e!istăprocedee prin care putem face ca rugăciunile noastre să ni se

împlinească întocmai. ?imic nu este întîmplător. ntregul univers sesupune unor legi divine, ce determină perfecţiunea creaţiei. ncontinuare, veţi lua cunoştinţă de anumite te+nici practice, cua(utorul cărora, puteţi folosi aceste legi, pentru a vă îmbogăţi viaţaspirituală. 9ugăciunile voastre nu trebuie să rămînă suspendate,

58



precum un balon în aer, ci trebuie să sc+imbe efectiv ceva în viaţavoastră.

Dacă analizăm puţin te+nica rugăciunii, descoperim nenumărateinterpretări şi metode ce pot da rezultate minunate. ?u ne vom referiaici la rugăciunile formale, rituale, care se realizează în timpulslu(belor religioase. Acelea sunt importante doar pentru anumitegrupuri de credincioşi şi nu pot abordate de cei aparţinînd altorculte. )om e!pune, deci, mai (os, metode prin care să ne rugămsinguri, în orice moment al zilei, atît pentru noi, cît şi pentru ceilalţi.

9ugăciunea poate interpretată ca ind formularea unei idei, înlegătură cu lucrul pe care dorim să"l obţinem. Mai simplu, rugăciuneaeste dorinţa sinceră a inimii şi orice dorinţă este, în ea însăşi, orugăciune, pentru că porneşte din profunzimile su etului şi reveleazăscopul pe care"l aveţi în viaţă. Hericiţi cei ce ămînzesc şi înseteazăde dreptate, că aceia se vor sătura./ 1Matei, 8O2. Acesta este, defapt, adevăratul mesa( al rugăciunii8 foamea şi setea de pace, dearmonie, de bucurie şi de tot ceea ce este sublim, armonios, înălţătorşi plin de fericire.

4ehnica abandonului pentru sugestionarea cît mai puternică asubconştientului

-rin această te+nică se urmăreşte ca subconştientul să devină cîtmai receptiv la sugestiile emise în mod conştient şi controlat. Acestfenomen de impregnare cu diferite sugestii a subconştientului este

întotdeauna favorizat de o stare de reverie, de receptivitate şi derela!are a întregului corp. Deveniţi conştienţi de faptul căsubconştientul este sediul inteligen"ţei şi Horţei #osmice in nite. Apoimeditaţi calmi la dorinţa voastră şi simţiţi cum ea în oreşte din ce înce mai mult şi devine mai fermă în subconştientul vostru. -rocedaţica şi fetiţa care, suferind de un guturai rebel însoţit şi de ang+ină, a

început să repete cu fermitate8 0 să"mi treacă imediat. 0 să"mitreacă imediat./. *fectul a apărut după o oră. Holosiţi această te+nicăsimplă, cu su etul curat şi pur8 menţineţi întotdeauna, în voi înşivă,credinţa nestrămutată în reuşita deplină a ceea ce v"aţi propus.

+ubconştientul acceptă toate proiectele voastre

59





creator la gîndul sau la imaginea mentală întreţinută în modconştient.

#ereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi a a; bateţi şi vi se vadesc+ide/. 1Matei G8 G2.

Aceasta învăţătură se bazează pe aplicarea anumitor legi mentaleşi spirituale. 7na dintre legi a rmă că inteligenţa in nită asubconştientului va răspunde în mod sigur gîndurilor şi dorinţelorvoastre. Dacă veţi cere pîine, nu veţi primi nicidecum o piatră. Darpentru a primi ceea ce doriţi, trebuie să cereţi cu credinţă . Dacă înmintea dumneavoastră nu e!istă o imagine clară, care săimpulsioneze subconştientul, în viaţa voastră nu se va sc+imba nimic,căci el nu va şti cum să acţioneze. 9ugăciunea dumneavoastrătrebuie mai întîi acceptată de către mentalul conştient sub forma uneiimagini, pentru ca subconştientul să o poată urma şi să manifesterezultatul dorit. Aceasta este adevărata artă a rugăciunii8sincronizarea perfectă şi punerea de acord a tuturor nivelelor minţii înactivitatea voastră creatoare.n timp ce contemplăm imaginea ideală a ceea ce dorim săobţinem, trebuie să trăim un sentiment de bucurie şi încrederenecondiţionată. Deci, la baza ştiinţei şi a artei de a ne ruga stau

încrederea absolută şi cunoaşterea profundă a mecanismelor subtileprin care subconştientul oferă întotdeauna un răspuns precis la oricegînd conştient. Dacă veţi respecta aceste două condiţii, rugăciunile vise vor împlini mereu.

4ehnica #vizualizării( Modul cel mai uşor şi mai evident de a formula o idee constă în

vizualizarea ei, adică să o vedem cu oc+ii minţii ca şi cînd ea ar de(amanifestată. Desigur, cu oc+ii zici nu puteţi vedea decît ceea ce sepetrece în lumea e!terioară, însă oc+ii minţii pot percepe ceea cee!istă doar în planurile invizibile.

0rice lucru pe care îl imaginaţi devine, astfel, la fel de real ca şimîinile sau orice altă parte a corpului dumneavoastră. 6deile şigîndurile sunt realităţi, care se vor manifesta într"o zi, în aceasta lumematerială, dacă le veţi menţine su cient de mult timp în minte.

-rin intermediul procesului gîndirii, se formează mereu impresiisubtile ce pătrund în subconştient; la rîndul lor, aceste impresii se vormanifesta în viaţa de zi cu zi, sub formă de fapte sau e!perienţe.#ostructorul vizualizează/ mai întîi clădirea, aşa cum doreşte el săarate cînd va terminată. 6maginaţia sa formează un tipar, iarconstrucţia sa va asemănătoare proiectului8 frumoasă sau urîtă,

61



zveltă sau scundă. Apoi muncitorii vor asambla piese componente şio vor construi întocmai, urmînd cu delitate proiectul iniţial.

*u însumi folosesc această te+nică, înainte de a lua cuvîntul înpublic. Mai întîi mă rela!ez profund, pentru ca subconştientul sădevină receptiv la imaginile pe care i le voi propune. Apoi îmi văd/auditoriul, adică toate locurile ocupate de bărbaţi şi femei; toţi suntluminaţi şi inspiraţi de puterea in nită, care sălăşluieşte în ecaredintre noi. i percep ca ind radioşi, fericiţi şi liberi.

-ăstrînd această imagine clară în minte, îmi înc+ipui apoi cumoamenii îşi spun fericiţi8 &unt vindecat/, Mă simt minunat/, &untpe deplin transformat/. 9ealizez această vizualizare apro!imativ <4minute, timp în care simt cum toată inţa mea este inundată devaluri de dragoste, de luciditate, de fericire şi de perfecţiune. :asfîrşit aud/ vocea întregii mulţimi spunînd că sănătatea şi fericireasunt stări pe care ea le trăieşte acum în mod plenar. Apoi părăsesc şiaceastă ultimă imagine şi urc pe scenă. După aproape ecareconferinţă, mă opreşte cîte cineva la ieşire, pentru a"mi spune cărugăciunile i s"au împlinit.

Metoda imaginii mentale

#+inezii obişnuiesc să spună8 0 imagine clară şi bine susţinută înminte valorează cît mii de cuvinte/. Rilliam Pames, părintelepsi+ologiei americane, insistă asupra faptului că subconştientulmanifestă, mai devreme sau mai tîrziu, orice imagine menţinută în

mod conştient în minte şi susţinută de o credinţă fermă. Acţioneazăca şi cînd lucrul pe care ţi"l doreşti e!istă de(a şi el va apărea cusiguranţă, împlinind astfel dorinţa ta puternică/.

Acum mai mulţi ani, colindam &tatele Americii susţinîndconferinţe, însă intenţia mea era aceea de a găsi un loc stabil, deunde să pot a(uta pe cît mai mulţi. #ălătoream mult, dar nu uitamniciodată această dorinţă, care rămînea vie în su etul meu. ntr"oseară, pe cînd mă a am într"un +otel din &pana>e, Ras+ington, amluat +otărîrea de a acţiona în acest sens. M"am rela!at profund pe unpat, mi"am concentrat atenţia şi, într"un mod foarte calm, mi"amimaginat că vorbesc unui vast auditoriu şi că înc+ei cu următoarelecuvinte8 Mă bucur că mă a u în mi(locul dumneavoastră şi să ştiţi cam"am rugat foarte mult, pentru ca să se ivească această ocaziedeosebită/. Am mentalizat apoi mulţimea de spectatori, trăind cuputere senzaţia pe care o are vorbitorul în faţa unei săli pline. Amrealizat un fel de lm mental, în care eu însumi eram actor şi l"amderulat imagine cu imagine, pînă cînd am fost convins că a pătruns însubconştient. A doua zi dimineaţă, simţeam o stare de profundă pace

62



lăuntrică şi de satisfacţie; după cîteva zile, am primit o telegramă,prin care eram rugat să preiau conducerea unui centru de terapie prinsugestie, îndatorire pe care am îndeplinit"o apoi, cu multă plăcere,timp de mai mulţi ani.

Metoda pe care tocmai am descris"o a fost utilă multor persoaneşi este cunoscută sub denumirea de metoda lmului mental/. Amprimit scrisori de la numeroşi oameni, care mi"au ascultat emisiunilela radio şi au asistat la conferinţele pe care le ţineam săptămînal,scrisori prin care"mi relatau rezultatele rapide obţinute cu a(utorulacestei te+nici. #elor care doreau să"şi vîndă apartamentul, dee!emplu, le"am sugerat să a(ungă mai întîi la convingerea fermă căpreţul pe care"l cer este cel mai bun. Apoi le"am spus că

nţelepciunea 6n nită le va aduce cumpărătorul care va avea cuadevărat nevoie de acel apartament, îl va găsi pe gustul său şi vaavea banii necesari. :e"am sugerat să se rela!eze, să se lase în voiaunei stări de toropeală, de somnolenţă, prin care orice activitatementală să e redusă la minimum. n acest moment, ei trebuiau să"şiimagineze că ţin în mînă cecul cu bani primiţi pentru apartament, căsunt plini de bucurie şi că îi mulţumesc lui Dumnezeu, pentru felul încare li s"a îndeplinit dorinţa. 7rma apoi să adoarmă cu sentimentul căaceste imagini sunt reale. &ubconştientul primeşte aceste imagini şisenzaţii, încercînd să le manifeste. Mentalul vînzătorului se uneşte cucel al cumpărătorului potrivit, făcînd ca cei doi să se întîlnească.Astfel, dorinţa este îndeplinită.

4ehnica 1audouin#+arles @audouin, profesor la 6nstitutul 9ousseau din Hranţa, a

fost un strălucit psi+oterapeut. n <N<4, el a descoperit că cel mai bunmi(loc, de a impresiona subconştientul, este ca subiectul să intre într"o stare de somnolenţă, în care orice efort mental să e redus laminimum. Această stare este optimă, pentru ca subconştientul săprimească ideea " forţă. 6ată cuvintele savantului8 0 metodă foartesimplă de impregnare a subconştientului, constă în a condensa ideeace constituie obiectul sugestiei şi a o rezuma într"o scurtă frază cepoate memorată uşor. Această frază va repetată continuu, ca uncîntec de leagăn./

Acum cîţiva ani, o doamnă din :os Angeles avea probleme cu unproces legat de un testament. &oţul îi lăsase ei toată averea, darcopiii din prima lui căsătorie luptau feroce pentru ca testamentul să

e declarat ilegal şi, astfel, procesul se prelungea fără să se poatăface dreptate. După ce i"a fost e!plicată te+nica @audouin, femeia aaplicat următoarea metodă8 s"a aşezat într"un fotoliu şi, destinzîndu"

63



se, a intrat într"o stare de toropeală. #ondensînd ideea ce făceaobiectul dorinţei ei, a format o frază din O cuvinte8 &e va terminaprin )oinţă Divină/. -entru ea, aceasta însemna că nţelepciunea

n nită va acţiona prin intermediul subconştientului, aran(înd situaţiaconform principiului armoniei. 5imp de <4 zile, ea a continuat săpractice această te+nică în două reprize8 dimineaţa şi seara. 9epetîndacele cuvinte, ea se concentra să se simtă ca şi cînd dorinţa ar fostde(a îndeplinită, deci le însoţea cu o emoţie şi o trăire pozitivă. nsfîrşit, cădea într"un somn calm şi profund.

n cea de"a unsprezecea zi, s"a trezit cu o stare de bine şi cuconvingerea fermă că, într"adevăr, totul s"a sfîrşit/. n aceeaşi ziavocatul său i"a dat telefon pentru a"i spune ca s"a a(uns la o

înţelegere şi problema este rezolvată.

4ehnica ma%imei receptivităţi &sau a rela%ării profunde'

După cum am a rmat şi mai înainte, într"o stare de somnolenţă,orice efort mental se reduce la minimum. n această stare, mentalulconştient este oarecum eclipsat căci, în momentul în care dormim saune trezim, subconştientul este mult mai activ. îndurile negative, ceconstituie obstacole în faţa dorinţei, dispar ca prin farmec în astfel demomente.

&ă presupunem că doriţi să scăpaţi de un obicei prost. 6nstalaţi"văconfortabil, rela!aţi corpul şi calmaţi"vă cît puteţi de mult din punctde vedere zic şi mental. -ătrundeţi într"o stare de toropeală pasivă şi

foarte receptivă şi a rmaţi calm şi continuu, ca un cîntec de leagăn,următoarele cuvinte8 &unt complet eliberat de acest obicei prost. nmine domnesc armonia şi pacea spirituală/. 9epetaţi"le lent, cu

încredere deplină, timp de " <4 minute. #u cît le veţi spune de maimulte ori, cu atît cuvintele vor deveni mai e ciente, iar valoarea loremoţională va creşte. De ecare dată cînd veţi simţi că cedaţiobiceiului negativ, repetaţi fraza cu voce tare. *a va pătrunde cu forţă

în subconştient şi astfel veţi vindecaţi.

4ehnica recunoştinţei

n @iblie, &f%ntul -avel ne sfătuieşte să"l lăudăm şi să"l slăvimmereu pe Dumnezeu, mulţumindu"i pentru bunătatea :ui nesfîrşită.Această metodă simplă de rugăciune a fost urmată întotdeauna demiracole. 6nima recunoscătoare este apropiată de forţele creatoareale universului şi, conform legii acţiunii şi reacţiunii, îşi atragenenumărate dovezi de bunătate. De e!emplu, un tată i"a promis uluisău că, dacă îşi ia bacalaureatul, îi va dărui un automobil. 5înărul,

64



deşi nu primise încă maşina, era totuşi foarte recunoscător şibucuros, ca şi cînd de(a o avea, deoarece ştia că tatăl său îşi va ţinepromisiunea. 6ată, de pildă, cum a obţinut domnul @ro>e rezultatee!celente folosind această te+nică. *l şi"a spus8 #+itanţele se totadună, sunt şomer, am trei copii şi nici un ban. #e"i de făcut /. 5impde trei săptămîni, dimineaţa şi seara, el repeta următoarele cuvinte8

ţi mulţumesc, 5ată, pentru bogăţia mea/, după ce, în prealabil,obţinuse o stare de calm şi pace lăuntrică. De obicei, îşi înc+eiaşedinţa atunci cînd se simţea cu adevărat dominat de un sentimentde recunoştinţă. Domnul @ro>e ştia că se adresa 6n nitei nţelepciunicare sălăşluia în el, pe care nu putea să o vadă cu oc+ii obişnuiţi, darpe care o percepea cu oc+ii minţii. *ra, de asemenea, conştient căgîndurile sale constituiau, cu adevărat, cauza lipsurilor în care sezbătea. 9epetînd cuvintele8 ţi mulţumesc, 5ată/ de atîtea ori, inţasa se eleva treptat, pînă a(ungea să accepte situaţia în care se a a.De cîte ori îşi amintea de sărăcia şi de lipsurile sale, spunea ţimulţumesc, 5ată/, pînă cînd îl părăseau toate gîndurile negre.nţelesese că această atitudine nouă, de recunoştinţă, va determina oprofundă transformare a modului său de a gîndi, astfel încît ideea debunăstare şi noroc o va înlocui pe aceea de sărăcie. #eea ce s"a şi

întîmplat.9ezultatele rugăciunii sale au fost printre cele mai interesante.

ntr"o zi, s"a întîlnit pe stradă cu un patron pe care nu"l mai văzuse dedouăzeci de ani. Acesta i"a oferit un loc de muncă foarte avanta(os,dîndu"i c+iar şi un avans de 44 de dolari. Astăzi, domnul @ro>e este

vice"preşedintele societăţii respective şi, recent, mi"a spus8?iciodată nu voi uita ce miracole au înfăptuit aceste simple cuvinte8<< ţi mulţumesc, 5ată' >> /.

Metoda a rmaţiei

* cacitatea unei a rmaţii provine în mare măsură din încredereape care o aveţi în valoarea ei de adevăr, precum şi din semni caţiape care o daţi acelor cuvinte. Cînd vă veţi ruga, să nu a-ungeţiniciodată la repetiţii verbale în mod mecanic. Deci, puterea a rmaţieirezidă din înţelegerea profundă a conceptelor pe care le prezintă. &ăluăm e!emplul unui copil care adună C şi cu C, dar scrie pe tablă G.-rofesorul a rmă, însă, că C şi cu C fac O; elevul îşi corecteazăgreşeala, dar nu pentru că aşa a spus profesorul, ci pentru că acestaeste adevărul matematic. 5ot la fel, este anormal să i bolnav şi enormal să i în stare perfectă, căci sănătatea reprezintă adevărul

inţei voastre. Dacă a rmaţi idei bene ce, ca cele de pace, armonieşi sănătate, dacă deveniţi conştienţi că ele reprezintă principii

65



universale ale vieţii, eliminaţi, de fapt, prototipurile negative dinsubconştient. Această transformare a modului de a gîndi, se bazeazăpe credinţă şi pe înţelegerea ideilor pe care le a rmaţi.

9ezultatele acestei te+nici depind de măsura în care căconformaţi principiilor fundamentale ale vieţii. De aceea, vă rog săluaţi mereu în consideraţie principiul e!actităţii matematice şi nu pecel al erorilor, principiul cunoaşterii şi al inteligenţei şi nu pe cel alignoranţei, principiul armoniei şi nu pe cel al +aosului, principiulsănătăţii şi nu pe cel al bolii, principiul abundenţei şi nu pe cel alsărăciei.

Metoda a rmaţiei a fost aleasă de către autorul acestei lucrăripentru a"şi a(uta sora lui, ce trebuia să e operată de calculi biliali

într"un spital din Anglia. @oala îi fusese de(a diagnosticată prinanalizele şi radiogra ile obişnuite. &ora mea mi"a spus să mă rogpentru sănătatea ei. ntre noi se întindeau cam O 44 de mile, dar nue!istă nici timp, nici spaţiu atunci cînd doreşti să a(uţi pe cineva,deoarece inteligenţa nesfîrşită este prezentă în totalitate şi simultan în orice colţ al 7niversului. Am urmărit să nu mă mai gîndesc lasimptomele şi suferinţele bolii ei. Am început, apoi, să repeturmătoarea a rmaţie8 Această rugăciune este pentru sora mea#at+erine. *a este rela!ată, ecilibrată, calmă şi netulburată. Horţacurativă a subconştientului său, care i"a creat corpul, îi transformăacum ecare celulă, ecare nerv, ecare muşc+i şi ecare os conformmodelului lor perfect. n linişte şi tăcere, toate prototipurile deformatee!istente în subconştient sunt distruse şi înlăturate, astfel încît

sănătatea, frumuseţea şi integritatea să se manifeste în ecare atomal inţei sale. *a este acum desc+isă şi receptivă la u!urile curativecare curg prin corpul ei redîndu"i sănătatea, armonia şi pacea. ?ici ungînd deformat, nici o imagine urîtă nu vor mai avea vreo putereasupra ei, căci ea este inundată de in nitul ocean de dragoste şipace./.

Am repetat aceste cuvinte de mai multe ori pe zi. După douăsăptămîni, un nou e!amen medical a demonstrat că sora mea eraperfect vindecată.

/ a rma înseamnă a declara ceea ce de(a e!istă. Dacă veţimenţine mereu această atitudine, în ciuda tuturor aparenţelor, în modsigur veţi primi răspuns la rugăciuni. îndurile voastre nu pot decît săa rme, căci, dacă negaţi un anumit fapt, în realitate voi a rmaţicontrariul lui. 9epetaţi o a rmaţie urmărind să ţi conştienţi de sensulfrazelor şi de scopul pentru care le spuneţi8 mintea va sfîrşi prin aaccepta ideile impuse. A rmaţi întotdeauna doar adevărurilefundamentale ale vieţii, pînă cînd veţi obţine din parteasubconştientului răspunsul dorit.

66



Metoda argumentaţiei

?umele acestei te+nici este foarte semni cativ. Metoda a fostdescoperită de Dr. -+ineas -ar>c+urst UuimbL, din Maine. Dr,UuimbL, care a fost un pionier al vindecărilor prin sugestie, a trăit şi aactivat la @elfast în urmă cu <4 ani. 0 lucrare intitulată #Manuscriselelui 6uimb7( , publicată în <N=< de către 5+omas V #roEell #ompanL,?eE"For>, şi editată de către Korace Dresser, se găseşte acum şi înbiblioteca mea. Această carte conţine articole din ziare în care serelatează despre rezultatele remarcabile, obţinute prin rugăciune. Defapt, UuimbL a reeditat numeroase miracole e!puse în @iblie. -escurt, metoda argumentaţiei folosită de UuimbL constă într"unraţionament prin care convingeţi bolnavul sau pe dumneavoastră

înşivă, că boala se datorează unor idei greşite, unor temerinefundamentate, unor prototipuri negative instalate în subconştient.După ce medicul elaborează un raţionament clar în minte, urmăreştesă"şi convingă pacientul de faptul că boala este materializarea unuimod de a gîndi cu totul greşit.

Deci, pentru a se vindeca trebuie să"şi sc+imbe în primul rîndmentalitatea. Dacă doriţi să vindecaţi pe cineva, îi e!plicaţi mai întîică subconştientul, care i"a creat această formă materială, ştie cum săo repare şi să o vindece; bolnavul vă va asculta. 5rebuie însă, mai

întîi, să ţi dumneavoastră înşivă convins că boala nu reprezintă decîto umbră mentală, provocată de un mod greşit de a gîndi. Amintiţi"vă

apoi de toate dovezile ce pledează în favoarea e!istenţei in niteiforţe, care a creat ecare organ, celulă, nerv sau ţesut, conform unuitipar perfect. n felul acesta, veţi a(unge la un anumit verdict în ceeace priveşte bolnavul. Holosindu"vă de credinţă şi de înţelegereaspirituală pe care le aveţi, conştientizaţi faptul că boala estevindecată. Datorită faptului că e!istă o latură mentală comunătuturor inţelor, ceea ce aţi acceptat în mintea dumneavoastră vatrezi ecouri puternice, datorită fenomenului de rezonanţă, în bolnavulde care vă ocupaţi. Aceasta este, în esenţă, metoda folosită de dr.UuimbL, din oraşul Maine, din <I3N pînă în <ION.

Metoda absolută este asemănătoare terapiei cu ultrasunete

Multe persoane din diferite colţuri ale lumii au practicat aceastăformă de rugăciune, obţinînd rezultate remarcabile. #el ce aplicămetoda absolută spune numele bolnavului 1de e!emplu Pean Durand2,apoi începe să mediteze cuprins de o stare de calm şi pace launtrică,la Dumnezeu, la calităţile şi la atributele &ale8 Dumnezeu este

67



nesfîrşita beatitudine, iubirea fără limite, inteligenţa absolută,atotputerea, înţelep"ciunea in nită, armonia perfectă, frumuseţea denedescris. n timp ce meditează astfel, conştiinţa i se elevează treptatşi atinge o nouă frecvenţă de vibraţie, pînă cînd el simte că oceanulin nit de 6ubire Divină dizolvă tot ceea ce este rău în mintea şi corpullui Pean Durand. &imte, de asemenea, că toată puterea şi dragostealui Dumnezeu se concentrează asupra lui Pean Durant, neutralizîndsuferinţele sale.

Această metodă poate comparată cu terapia prin ultrasunete, înlegătură cu care un distins medic din :os Angeles mi"a făcut recent odemonstraţie. *l foloseşte un generator de ultrasunete, care oscileazăcu o frecvenţă foarte mare şi proiectează undele sonore pe o anumităporţiune a corpului. Hrecvenţa oscilaţiilor poate controlată astfel

încît să vindece diferite boli precum artrita, caz în care dizolvădepunerile calcaroase.

Dacă ne elevăm conştiinţa prin contemplare şi meditaţie asupracalităţilor şi atributelor divine, vom genera vibraţii spirituale dearmonie, sănătate şi pace. Multe vindecări remarcabile au demonstrate cienţa acestei te+nici.

2 in rmă a reuşit să meargă

Dr. -+ineas -ar>c+urst UuimbL, de care am mai vorbit, s"a folositde metoda absolută în ultimii ani de activitate. n realitate, el a fosttatăl medicinei psi+osomatice şi primul psi+analist al societăţii

cntemporane. Avea, de asemenea, puterea de a diagnostica bolileprin clarviziune.6ată, în continuare, o scurtă relatare a vindecării unei in rme,

relatare a ată în #Manuscrisele lui 6uimb7( . 0dată, medicul a fostc+emat la căpătîiul unei bătrîne in rme ţintuite la pat. După ce ae!aminat"o, el a declarat ca boala se datora faptului că ea eraprizoniera unei credinţe religioase atît de limitate şi de înguste, încîtnu"i permitea nici măcar să se ridice din pat. @ătrîna trăia, de fapt,

într"o groapă de ignoranţă şi neîncredere; în plus, ea înţelegea @iblia în sens literal, ind îngrozită de ceea ce citise acolo. După cumspunea UuimbL8 n acea groapă ea percepea prezenţa lui Dumnezeuca pe o putere imensă, care sfărîma lanţurile, îmblînzea leii şi înviamorţii./, dar cum femeia cerea e!plicaţii pentru ecare pasa( din@iblie, răspunsul pe care"l primea se asemăna cu o piatră, iar eamurea de foame, lipsită de pîinea vieţii. Dr. UuimbL a concluzionat căfemeia trăia într"o stare de confuzie şi de zăpăceală, care se datoraincapacitaţii ei de a percepe sensul real al pasa(elor din @iblie.Aceasta se manifesta printr"o senzaţie de greutate şi de amorţeală

68



care, treptat, a dus la paralizia ei. UuimbL a întrebat"o ce sens auversetele următoare8 -uţin timp mai sunt cu voi şi Mă duc la #el careM"a trimis. Mă veţi căuta şi nu Mă veţi găsi şi unde sunt *u, voi nuputeţi să veniţi/ 16oan G8 CC, C32. Hemeia a răspuns că aceasta

însemna că 6isus va urca la cer. UuimbL i"a e!plicat adevăratasemni caţie a pasa(ului8 a cu ea pentru puţin timp însemna că el,UuimbL, îi e!punea simptomele şi cauzele lor adevărate; decimomentan, se arăta plin de compasiune faţă de ea. Dar el nu putearămîne mult timp în această stare de conştiinţă, căci trebuia să se

îndrepte către Cel care l a trimis , adica spre in nita forţă creatoare cesălăşluieşte în ecare dintre noi. 6mediat, el a început să o contemple

într"o formă idealizată, conştientizînd vitalitatea, inteligenţa, armoniaşi puterea divină a ate în stare latentă în inţa ei. Apoi i"a e!plicat8

Acolo unde eu mă voi duce, dumneavoastră nu veţi putea veni dincauza credinţei şi mentalitaţii limitate, restrictive şi din cauza faptuluică eu sunt sănătos şi pot merge oriunde doresc./

9ugăciunea şi e!plicaţiile medicului au produs o transformareinstantanee în inţa femeii. 6mediat, ea s"a sculat din pat şi a începutsă meargă fără a folosi cîr(ele. UuimbL a spus apoi că aceasta a fostcea mai deosebită reuşită a sa. @ătrîna era de(a moartă prin modul eigreşit de a gîndi, dar el a reuşit să o trezească din morţi şi să o aducăla viaţă şi la adevărata credinţă. Medicul c+iar compara aceastăvindecare cu reînvierea lui Kristos, a lui Kristos din inţa ei. &puselelui pline de înţelepciune, cărora ea reuşise să le perceapă sensul,simbolizau tocmai îngerul care îndepărtase lespedea necredinţei, a

ignoranţei şi a superstiţiei de pe mormînt, eliberînd puterea curativăDivină.

Metoda decretului

-uterea cuvintelor pe care le pronunţăm depinde în mare măsurăde trăirea noastră şi de credinţa cu care le spunem. Dacă devenimconştienţi că puterea care face -ămîntul să se rotească se manifestăşi în inţa noastră, întărindu"ne şi susţinîndu"ne cuvintele, atunci

încrederea şi siguranţa vor creşte în noi. n cazul metodei decretuluinu poate vorba de luptă, de pedeapsă, de forţă sau de intensăactivitate mentală.

0 vom ilustra relatînd cazul unei tinere, care a folosit aceastămetodă pentru a scăpa de insistenţele unui tînăr ce"i telefona fără

încetare, stăruia ca ea să vină la întîlniri şi o aştepta mereu, cînd seterminau orele de serviciu.

6ată ce a decretat ea8 l eliberez pe T cu voia lui Dumnezeu. *l sea ă la locul potrivit în ecare moment. *u sunt liberă, iar el este liber.

69



Kotăresc acum ca aceste cuvinte să pătrundă în mentalul universal,care le va da viaţă/. După un timp, tînăra a remarcat că el dispăruseca şi cînd îl îng+iţise pămîntul/, fără să mai apară vreodată.

#înd te vei +otărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina vastrăluci pe toate drumurile tale/. 16ov ==8 =I2

F l %i!i*&( de ade&(rul +tii"!i,c

;0 F#.# ase'e$ea u$u# #$*#$er+ !$ &ucru& cu 'e$ta&u& "#/o&os#.#2- (e teh$#c#&e care "#2au (o-e(#t / r ur' (e

!$(o#a& e,cac#tatea (e2a &u$*u& t#'pu&u# + pe$tru a -co$stru# o -#a. 'a# /ru'oas "# 'a# $o)#& 0

0 Dor#$.e&e -oastre repre1#$t ru* c#u$#&e -oastre0I'a*#$a.#2- c (or#$.e&e - su$t (e@a !$(ep&#$#te "# c uta.# str #.# p&e$ar e'o.##&e &e*ate (e e&e0 Ast/e&+ -e.# e%per#'e$tacu a(e- rat )ucur#a ru* c#u$## sat#s/ cute0

>0 :$cerca.# s re1o&-a.# 'a# !$t!# pro)&e'e&e u"oare cua@utoru& acestor teh$#c#00 Pute.# (o)!$(#.# o s $ tate ra(#oas + succesu& "#

/er#c#rea cu a@utoru& *!$(ur#&or )e$e,ce "# co$struct#-e pecare &e !$tre.#$e.# !$ &a)oratoru& secret (#$ '#$tea(u'$ea-oastr 0

90 Face.# 'a# 'u&te e%per#e$.e p!$ c!$( -e.# (e-e$# s#*ur#c #$te&#*e$.a $e&#'#tat a su)co$"t#e$tu&u# r spu$(e

!$tot(eau$a or#c ru# *!$( co$"t#e$t0

0 Ca s ,.# s#*ur# c (or#$.a - -a , !$(ep&#$#t + )ucura.#2- (#$a#$te "# ,.# 'ereu re&a%a.#00 O #'a*#$e 'e$ta& c&ar -a&orea1 c!t '## (e cu-#$te0

Su)co$"2t#e$tu& -a 'a$#/esta or#ce #'a*#$e pe care o !$tre.#$e.# cu perse-ere$. "# !$cre(ere0

=0 E-#ta.# or#ce e/ort sau te$s#u$e 'e$ta& !$ ru* c#u$e0I$tra.# !$tr2o stare (e so'$o&e$. "# a(or'#.# cu se$t#'e$tu&+ch#ar cu cert#tu(#$ea+ c ru* c#u$ea -oastr -a , ascu&tat 0

0 A'#$t#.#2- c #$#'a p&#$ (e recu$o"t#$. este !$tot(eau$a aproape (e toate co'or#&e u$#-ersu&u#0

;<0 A a,r'a !$sea'$ a (ec&ara u$ &ucru a(e- rat0 Dac-e.# a(opta aceast at#tu(#$e !$ ciuda ric(r r a#are"!e + !'o( s#*ur -e.# pr#'# r spu$s &a ru* c#u$#&e -oastre0

;;0 Capta.# u$(e&e 'e$ta&e a&e ar'o$#e#+ s $ t .## "#ca&'u&u# & u$tr#c pr#$ co$te'p&area (ra*oste# "# a sp&e$(or##&u# Du'$e1eu0

70



; 0 Or#ce -e.# (ecreta cu hot r!re+ se -a !$(ep&#$#0Decreta.# (ec#+ ca ar'o$#a+ s $ tatea+ pacea "# a)u$(e$.a sse 'a$#/este (#$ p&#$ !$ -#a.a -oastr 0

CAPITOLUL ?II

SUBCONŞTIENTUL TINDE CÃTRE ?IA6Ã

Mai mult de N4Q din activitatea mentală este subconştientă.După părerea mea, bărbaţii şi femeile care nu se folosesc de aceastăminunată forţă trăiesc într"un univers foarte limitat.

5oate procesele subconştiente tind mereu către viaţă şi suntconstructive. &ubconştientul este c+iar constructorul corpului şi elmenţine toate funcţiile vitale. :ucrează =3 de ore pe zi şi niciodată nudoarme. n plus, se străduieşte întotdeauna să vă a(ute şi să văprote(eze.

&ubconştientul se a ă în legătură cu sursele in nite ale vieţii, iar înţelepciunea sa nelimitată, impulsurile şi ideile sale sunt mereu

71



orientate spre viaţă. Marile aspiraţii, inspiraţia genială, viziunileintuitive, toate acestea emană din subconştient. #ele mai profundeconvingeri nu le puteţi e!pune în mod raţional, pentru că nu ţin desfera conştientă, ci vin din subconştient. *l vă vorbeşte prinintermediul intuiţilor, al impulsurilor, al presentimentelor şi al ideilor;vă îndeamnă fără încetare să vă elevaţi, să vă depăşiţi condiţiaactuală, să credeţi, să progresaţi, să îndrăzniţi, să atingeţi cele mai

înalte vîrfuri. Dorinţa de a iubi, de a salva viaţa altora provine dinprofunzimile subconştientului. De e!emplu, în timpul mareluicutremur din &an Hrancisco şi a incendiului care a urmat pe <I aprilie<N4O, bolnavii şi in rmii care zăceau la pat de mai mult timp, s"auridicat şi au realizat adevărate acte de cura(. Dorinţa intensă de a"isalva mai întîi pe ceilalţi a fost atunci foarte puternică, iarsubconştientul a răspuns imediat.

Marii artişti, muzicienii, poeţii, oratorii şi scriitorii obişnuiau să sebranşeze la uriaşele puteri din subconştient pentru a inspiraţi. Dee!emplu, 9obert :ouis &tevenson, înainte de a adormi, îi încredinţasubconştientului sarcina de a compune povestirile în timpul somnului.#înd contul său din bancă scădea, el cerea subconştientului sărealizeze un roman de senzaţie, pe care să i"l comunice capitol cucapitol, ca pe un foileton. Acest e!emplu demonstrează căsubconştientul poate spune, prin intermediul dumneavoastră, cuvintefoarte înţelepte şi elevate, fără ca mentalul conştient să le gîndit.

Mar> 5Eain se confensa deseori, oricui dorea să ştie, a rmînd căniciodată în viaţa lui nu muncise. Marile lui opere, precum şi umorul

savuros fuseseră e!trase din rezervele inepuizabile alesubconştientului.

Cum se re8ectă activitatea mentală la nivelul structurii zice

6nteracţiunea dintre mentalul conştient şi cel subconştientnecesită prezenţa unor legături similare între cele două părţi alesistemului nervos. &istemul nervos cerebrospinal este sediulmentalului conştient, iar sistemul simpatic " cel al subconştientului.&istemul cerebrospinal reprezintă canalul prin intermediul căruiareceptaţi senzaţiile conştiente ce vin de la cele organe de simţ; oaltă funcţie a sa este aceea de a controla orice mişcare conştientă acorpului. ?ervii din componenţa acestui sistem pornesc de la creier şicoordonează activitatea mentală voluntară şi conştientă.

&istemul simpatic este desemnat uneori şi sub denumirea desistem nervos involuntar, avînd centrul într"o masă ganglionară a ată

în zona stomacului, numită ple! solar sau creier abdominal/. Acesta

72



reprezintă canalul prin care sunt coordonate toate funcţiile vitale,inconştiente ale corpului.

#ele două sisteme pot lucra separat sau se pot sincroniza. Pudecătorul 5+omas 5roEard, în cartea sa " #!ntroducere în ştiinţamentală( 1*dinburg+ " :ectures of Mental &ciences/2, remarcă8

?ervul care porneşte din regiunea cerebrală, ca parte a sistemuluivoluntar, şi care asigură controlul organelor vorbirii, trece apoi printorace, rami cîndu"se către inimă şi plămîni; traversînd diafragma, el

îşi pierde teaca e!terioară 1speci că nervilor sistemul voluntar2 şi setransformă într"un nerv al sistemului simpatic, formînd astfel olegătură între cele două sisteme şi făcînd din om o entitate psi+icăunică.

De asemenea, diferitele porţiuni ale creierului au funcţii legate dementalul obiectiv sau cel subiectiv; în general, partea frontală poate considerată sediul mentalului obiectiv 1conştient2, iar parteaposterioară este atribuită celui subiectiv 1subconştient2, în timp ceporţiunea intermediară întruneşte amîndouă caracteristicile/.-utem deveni conştienţi de interacţiunea dintre mental şi psi+ic,observînd faptul că, atunci cînd o idee pătrunde în mentalulconştient, ea provoacă o anumită vibraţie în sistemul nervos voluntar.:a rîndul său, aceasta dă naştere unui u! similar în sistemul nervosinvoluntar, ceea ce face ca ideea să pătrundă în subconştient care,după cum ştim, este agentul creator. n acest fel, gîndurile devinrealitate.

Hiecare gînd acceptat şi întreţinut în mod conştient este trimis de

către creier spre ple!ul solar, creierul activităţii subconştiente, pentruca aici să ia formă şi să e manifestat în universul zic.

2 inteligenţă aparte care are gri-ă de corp

Dacă veţi studia structura unor organe precum8 oc+ii, urec+ile,inima, plămînii sau vezica, veţi observa că ele sunt construite dingrupuri de celule ce formează o inteligenţă 1conştiinţă2 de grup;această inteligenţă este aceea care face ca părţile componente săfuncţioneze împreună, care primeşte şi e!ecută ordinele elaborate pebaza sugestiilor mentalului conştient.

7n studiu atent al unui organism unicelular vă poate lămuri înlegătură cu fenomenele care se petrec în inţa voastră. Deşi o celulănu are organe, ea reuşeşte să îndeplinească funcţiile fundamentalece stau la baza vieţii8 mişcarea, +rănirea, asimilarea şi eliminarea.

+ubconştientul se orientează mereu către acţiune

73



Mulţi oameni sunt conştienţi de faptul că e!istă o inteligenţă carecontrolează toate funcţiile vitale şi că nu e necesar ca ei să intervină

în mod conştient. Di cultatea constă în aceea că, mentalul conştientintervine mereu prin senzaţiile provenite de la cele cinci simţuri,senzaţii nu întotdeaunea conforme cu realitatea şi care genereazăconfuzii, neîncredere şi gînduri negative. #înd aceste ideiperturbatoare se imprimă în subconştient prin intermediul uneicondiţionări psi+ice, emoţionale, subconştientul nu poate decît să lise supună.

+ubconştientul are întotdeauna drept scop săvîrşirea binelui

Mentalul subiectiv lucrează fără încetare pentru determinabinele, re ectînd o tendinţă înnăscută de a armoniza totul. *l arepropria sa voinţă, este activ zi şi noapte, indiferent dacă acţionaţi saunu asupra lui. Deşi este constructorul corpului vostru, nu"l puteţivedea, nici auzi, nici să"l percepeţi în vre"un fel activitatea tăcută şidiscretă. &ubconştientul are propria sa viaţă orientată către armonie,sănătate şi pace. Aceasta este legea divină ce caută să se manifestemereu în ecare dintre noi.

Cum reuşeşte omul să perturbe această tendinţă înnăscută sprearmonie

-entru a gîndi corect, trebuie să cunoaştem Adevărul. A cunoaşte

Adevărul înseamnă a în armonie cu inteligenţa nelimitată şi cuputerea ce sălăşluieşte în subconştient.Hiecare gînd sau acţiune dizarmonioasă, indiferent că provin din

ignoranţă sau din rea"voinţă, va avea ca rezultat discordia şi limitărilede tot felul. &pecialiştii a rmă că la ecare << luni, corpul sereînnoieşte în totalitate; deci, din punct de vedere zic, vîrsta noastrăeste doar de << luni. $i dacă în structura zică observaţi vre"undefect, acesta se datorează în mod sigur gîndurilor de mînie, degelozie, de rea"voinţă sau de neîncredere pe care le"aţi întreţinut totacest timp.

&unteţi, deci, suma gîndurilor voastre. )ă stă în putere săeliminaţi din minte gîndurile şi imaginile negative. -entru a dispersa

întunericul este nevoie de lumină; pentru a înlătura răceala estenevoie de căldură; iar gîndul negativ poate înlocuit de unul pozitivşi constructiv. &usţineţi mereu binele şi răul va dispărea cudesăvîrşire.

74



$ste normal să i sănătos, plin de viaţă şi de forţă şi este anormal săi bolnav sau plin de suferinţă

Ma(oritatea copiilor se nasc sănătoşi; organismele lorfuncţionează perfect. Aceasta este starea normală, iar noi trebuie sărămînem sănătoşi, viguroşi şi puternici toată viaţa. 6nstinctul deconservare este cel mai puternic instinct; el constituie o realitatefoarte puternică, care se manifestă totdeauna. *ste evident că toateideile şi convingerile voastre vor acţiona cu mai multă forţă dacă vor

în armonie cu acest instinct al vieţii, care caută mereu să văprote(eze şi să vă apere.

@oala reprezintă o stare anormală şi indică faptul că acţionaţi împotriva legilor rii şi că gîndiţi negativ. :egea vieţii este o lege acredinţei şi se manifestă în mod discret şi constant în întreaga natură.Acolo unde e!istă credinţă, apare viaţă; acolo unde e!istă viaţă, semanifestă armonia; şi tot ce este armonios e plin de sănătate.

Dacă gîndurile vă sunt în deplină armonie cu principiul creatorsubconştient, sunteţi la unison cu principiul armoniei universale. Dacă întreţineţi gînduri care contravin acestui principiu, ele vă vor tracasa, îmbolnăvindu"vă, iar dacă veţi persista în greşeală, vă pot c+iarprovoca moartea.

-entru a vindeca o boală trebuie să ampli caţi curgerea energiilorvitale subconştiente prin întreaga voastră inţă. Aceasta se poaterealiza dacă veţi elimina îndoielile, gri(ile, an!ietatea, gelozia, ura şitoate celelalte gînduri male ce care tind să vă distrugă nervii şi

glandele " acele ţesuturi ce se ocupă cu eliminarea diferitelor deşeurişi impurităţi din organism.

9indecarea maladiei lui *ott

n revista ?autilus/ din martie <N<G a apărut un articol despre unbăiat suferind de maladia lui -ott " tuberculoza coloanei vertebrale "care a fost vindecat într"un mod remarcabil, am putea spune c+iarmiraculos. *l se numea Hrederic> *lias AndreEs, locuia în 6ndianapolisşi este acum pastor la 7nitL &c+ool of #+ristianitL, Wansas #itL,Missouri. Medicul i"a declarat că boala sa este incurabilă. Atunci, el a

început să se roage fervent şi, dintr"un in rm contorsionat şideformat, care se tîra în genunc+i, a a(uns un om viguros, drept şibine legat. *l şi"a formulat propria a rmaţie, asimilînd mentalcalităţile de care avea nevoie.

n mai multe şedinţe pe zi, AndreEs repeta de nenumărate ori8&unt sănătos, viguros, puternic, plin de dragoste, armonios şi

fericit/. Această propoziţie devenise ultimul gînd de seară şi primul75



gînd de dimineaţă. ?u uita să se roage şi pentru ceilalţi, trimiţîndu"leiubire şi sănătate. Aceasta atitudine mentală, precum şi rugăciunearepetată cu credinţă şi perseverenţă i"au adus bene cii imense. #îndse confrunta din nou cu gînduri de mînie , de gelozie sau deneîncredere, începea imediat să lupte din toate puterile pentru a lealunga. &ubconştientul a reacţionat pe măsura efortului depus debăiat. Aceasta este semni caţia cuvintelor biblice8 Mergi, credinţa tate"a m%ntuit/. 1Marcu <48 =2.

Cum poate încrederea desăvîrşită în forţele subconştiente să văvindece orice boală

7n tînăr, care"mi audiase conferinţele în legătură cu putereacurativă a subconştientului, suferea din cauza unor tulburări devedere. Medicul îi spusese că are nevoie de o operaţie, dar el şi"aspus8 &ubconştientul care mi"a creat oc+ii va putea, de asemenea,să"i vindece/.n ecare seară, înainte de a adormi, intra într"o profundă stare derela!are şi de interiorizare, !îndu"şi atenţia asupra mediculuioftalmolog. $i"l imagina stînd în faţa lui şi e!clamînd cu uimire8 6ată,s"a produs un miracol'/ -entru ca sugestia de însănătoşire săpătrundă cu mai multă forţă în subconştient, tînărul se folosise deimaginea medicului. -rin repetare perseverentă, printr"o aşteptareplină de încredere, el şi"a convins subconştientul ca poate să vindeceboala. După un timp scurt, el a devenit complet sănătos. Aceasta

constituie un e!emplu viu ce ilustrează modul cum încrederea înputerea subconştientului ne poate vindeca în mod aparent miraculos.

Idei de re!i"ut

;0 Su)co$"t#e$tu& este a(e-aratu& co$structor a& corpu&u#e& &ucrea1 (e ore pe 1#0 !$(ur#&e -oastre $e*at#-e !#pertur) !$s procese&e -#ta&e+ !'p#e(#c!$( ar'o$#1area "#)u$ starea !$tre*## ,#$.e0

0 Su*est#o$a.# su)co$"t#e$tu& s - r spu$( &a o !$tre)are pe care o /or'u&a.# !$a#$te (e a a(or'#0 E& o -a /ace$e*re"#t0

>0 Supra-e*hea.#2- *!$(ur#&e0 Or#ce #(ee acceptat estetr#'#s (e &a cre#er spre p&e%u& so&ar 2 $u'#t "# 3cre#eru&a)(o'#$a&4 2 "# se -a 'a$#/esta ca atare0

0 De-e$#.# co$"t#e$.# (e /aptu& c pute.# s -tra$s/or'a.#+ o/er#$2(u2# su)co$"t#e$tu&u# u$ $ou protot#p

t#parK a& ,#$.e# -oastre ,1#ce "# ps#h#ce076



90 Act#-#tatea su)co$"t#e$tu&u# este or#e$tat 'ereu c tre-#a. 0 Dator#a -oastr este aceea (e a - co$tro&a 'e$ta&u&co$"t#e$t0 5r $#.#2& $u'a# cu *!$(ur# ar'o$#oase+ pure "#)e$e,ce0 Su)co$"t#e$tu& -a reac.#o$a tot(eau$a &a ceea ceo)#"$u#.# s *!$(#.#0

0 Corpu& se re!$$o#e"te co'p&et &a ,ecare ;; &u$#0 ? st +(ec#+ !$ putere+ or#c!$(+ s - tra$s/or'a.# corpu&+ (ac -tra$s/or'a.# *!$(ur#&e+ -e*h#$( ca e&e s ,e 'ereuar'o$#oase0

0 Starea (e s $ tate este $or'a& 0 Este a$or'a& s ,#)o&$a-0 Pr#$c#p#u& ar'o$#e# este !$$ scut !$ $o#0

=0 e&o1#a+ $e!$cre(erea+ a$%#etatea+ toate acesteaa/ectea1 $er-## "# *&a$(e&e+ pro-oc!$( tot /e&u& (e su/er#$.e'e$ta&e "# ,1#ce0

0 Ceea ce a,r'a.# "# s#'.#.# !$ 'o( co$"t#e$t se -a'a$#/esta !$ '#$tea+ corpu& "# ac.#u$#&e -oastre0 Or#e$ta.#2-)e$e,c at#tu(#$ea "# co'porta'e$tu& -e.# , #$u$(a.# atu$c#(e #'e$sa )ucur#e a -#e.##0

77



CAPITOLUL ?III

UNELE MICI SECRETE PENTRU A OB6INE REGULTATESI URE

n lucrul cu subconştientul, apar şi eşecuri datorate în principallipsei de încredere sau faptului că se depune un efort e!agerat. Mulţi

îşi pun singuri piedici, pentru că nu cunosc fenomenele subtile, carese produc în subconştient. Dacă ei ar cunoaşte felul în care semanifestă cu adevărat subconştientul, ar găsi şi metode adecvatepentru a"l dinamiza corespunzător, iar încrederea în forţele sale ar mult mai mare. *ste important de reţinut că, în momentul în caresubconştientul acceptă o sugestie puternică, începe imediat să o

e!ecute, mobilizînd în acest sens toate resursele şi cunoştinţele decare dispune. Aceasta este legea principală care îl de neşte, valabilăoricînd, e că sugestia este pozitivă, e că este negativă. Depinde,deci, de voi înşivă, dacă veţi avea parte de necazuri şi neîmpliniri saude bucurii şi reuşite, utilizînd forţa colosală a subconştientului.

:a gînduri bune, constructive şi pline de iubire veţi primi dinpartea subconştientului răspunsuri orientate bene c, dar multampli cate. Astfel, pentru a obţine un rezultat cert, este de a(uns să

împregnaţi plini de forţă în subconştient ideea voastră bene că,mentalizarea scopului propus. *fectul va mai sigur, dacă veţi corelaaceasta cu sentimente anticipative sau, altfel spus, să vă imaginaţibucuria şi fericirea pe care o veţi trăi atunci cînd dorinţa voastră vadeveni realitate. ?u vă pierdeţi niciodată încrederea în posibilităţilede care dispune subconştientul. Hiţi mereu rela!aţi şi nu vă forţaţisuccesul, deoarece subconştientul nu acceptă să e constrîns. 0acţiune detaşată în acest sens, este mult mai e cientă. -e de altăparte, gînduri de genul8 ?u mi se va împlini dorinţa/, ?u găsesc nicio soluţie/, &unt disperat/, ?u ştiu ce să fac/, &ituaţia e fără

78



scăpare/, constituie şi ele posibile cauze ale nereuşitei voastre, căci,supunîndu"se acestor sugestii, subconştientul vi se va opune mereu.Astfel, nu mergeţi nici înainte, nici înapoi; cu alte cuvinte stagnaţi.Dacă, urcîndu"vă într"un ta!i, spuneţi şoferului o mulţime de adrese,nu veţi reuşi decît să"l zăpăciţi şi probabil vă va refuza să vă ducăundeva. :a fel se întîmplă şi atunci cînd doriţi să angrenaţi forţelesubconştientului. 5rebuie să aveţi clar în minte scopul nal şi să ţifoarte +otărîţi. &igur e!istă o soluţie pentru problema voastră, iar

înţelepciunea subconş"tientului o va descoperi, mai devreme sau maitîrziu.

/ngrenarea sugestiilor date subconştientului trebuie făcută în moddetaşat şi calm

#ineva era nemulţumit că +ornarul îi ceruse =44 de dolari pentrua"i repara soba, la care el a spus8 )"am cerut cenţi pentru o piesăpe care am înlocuit"o şi <NN dolari şi N de cenţi pentru că amdescoperit defecţiunea/.

&ubconştientul este asemenea unui maestru, c+iar cel maipriceput dintre toţi. *ste su cient să impregnaţi ideea de sănătate,căci el ştie cum să vindece orice boală. ?u vă preocupaţi de detalii,nu aveţi nevoie să ştiţi prin ce mi(loace vă va îndeplini dorinţele8 ţi

doar rela!aţi şi lăsaţi totul în seama subconştientului. nc+ipuiţi"vătriumful şi bucuria pe care le veţi simţi cînd vă veţi atinge scopulpropus, e ca este vorba despre sănătate, bani sau despre un loc demuncă. &entimentul care însoţeşte mentalizarea este foarteimportant. De aceea, trebuie să simţiţi orice sugestie pe care otrimiteţi către subconştient, ca şi cînd aceasta reprezinta de(a orealitate.

)u luptaţi cu obstacolele apărute în cale: folosiţi imaginaţia şi nuvoinţa

?u daţi atenţie diferitelor obstacole şi nu încercaţi să vă impuneţivoinţa. 5ot ceea ce aveţi de făcut este să aveţi imaginea clară şiprecis conturată a ceea ce doriţi să obţineţi. )eţi constata adeseafaptul că intelectul va interveni cu tot felul de gînduri contrare. #utoate acestea, păstraţi o încredere nestrămutată, o încredere de copil,singura care poate duce la adevărate miracole. &impli caţi cît maimult procedeul; cea mai simplă modalitate este şi cea mai e cientă,

79



iar imaginaţia disciplinată produce adevărate miracole. @iblia spune85ot ceea ce cereţi prin rugăciune, să credeţi că aţi primit de(a şi veţi

primi/. A crede înseamnă a accepta un lucru ca ind adevărat, înseamna a trăi cu senzaţia că el e!istă. -ăstraţi mereu această stare în voi înşivă; veţi trăi în realitate, după un timp, cu bucuria împlinirii.

4rei paşi către obţinerea succesului sigur

<. Hormulaţi corect şi concis cererea sau problema pe care doriţisă o rezolvaţi.

=. Acceptaţi faptul că subconştientul cunoaşte de(a răspunsul.C. Acceptaţi ca subconştientul să vă reveleze acest răspuns; ţi

calmi şi încrezători în puterea e!traordinară a subconştientului vostru.?u micşoraţi forţa sugestiei, spunînd8 Aş vrea atît de mult să mă

vindec/ sau sper să reuşesc/, ci ţi mereu +otărîţi şi fermi. )oisunteţi cel care comandă şi voi puteţi intra în legătură cu acesteenergii bene ce ale universului. 5rebuie să deveniţi un adevărat releuprin care să se manifeste gigantica putere a subconştientului.6mpuneţi"i ideea de sănătate, apoi rela!aţi"vă, aşteptînd liniştiţi casubconştientul să o manifeste în lumea zică. Dacă apare vre"un gîndstrăin şi fără legătură cu această problemă, spuneţi simplu8 )atrece/ şi întorceţi"vă la ideea voastră.

;egea efectului invers

#ane, celebrul psi+olog francez, a de nit astfel legea efectuluiinvers8 #înd e!istă un con ict între imaginaţie şi voinţă, întotdeauna învinge imaginaţia/.

Dacă, de e!emplu, vi se cere să mergeţi pe un r pus pe pămînt,o faceţi fără nici o emoţie. Dar să presupunem că rul ar suspendat

între doi stîlpi, la o înălţime de 3 metri, aţi mai face"o la fel de uşorDorinţei de a"l traversa se va opune imaginaţia, care vă va face

să vă temeţi. îndul dominant, adică teama de cădere, va învingedorinţa de reuşită, adică forţa voinţei de a merge şi de a te susţine pe

rul suspendat. ntotdeauna intelectul inventează piedici şi obstacolefoarte puternice, care in uenţează activitatea constructivă asubconştientului.

&ubconştientul acceptă sugestia cea mai puternică. :ucrul făcutfără nici un efort este cel mai e cient. ?u veţi spune niciodată8 Aşvrea să mă vindec, dar nu reuşesc/, Hac atîtea eforturi/, Măstrăduiesc să fac.../, sau Mă folosesc de toate puterile mele/.

?u încercaţi să vă impuneţi voinţa, căci orice efort în acest sensva zadarnic, veţi obţine e!act opusul a ceea ce aşteptaţi.

80



6ată un e!emplu clasic. Atunci cînd recapitulează cursurile,studenţii au impresia ca au uitat tot ceea ce învăţaseră înainte,devenind incapabili să"şi amintească cele mai simple noţiuni. 6ntrîndoarecum în panică, ei încearcă să"şi impună voinţa, c+inuindu"se atîtde mult, încît uită c+iar totul. ?umai atunci cînd ies din sala dee!amen îşi amintesc răspunsurile la toate întrebările puse. 6mediattensiunea din minte încetează, memoria revelîndu"ne tot ceea ce eicredeau că au pierdut. #+iar eforturile de a"şi aminti noţiunile de(a

învăţate erau de fapt cauza amneziilor, conform legii efectului invers.#înd ne folosim de voinţă, creăm o anumită opoziţie, care se

traduce prin apariţia unei tensiuni interne. 6isus spune8 Dacă doidintre voi se vor învoi pe pămînt în privinţa unui lucru, pe care îl vorcere, se va da lor de către 5atăl Meu, care este în #eruri/. 1Matei <I8<N2

#ine sunt cei doi *ste vorba de legătura armonioasă dintresubconştient şi intelect. Atît timp cît între cele două părţi nu e!istăcontradicţii în privinţa dorinţei pe care o au, cu siguranţă că o vor împlini. Din alt punct de vedere, cei doi/ sunt imaginaţia şi voinţa.

5rebuie să evitaţi orice con ict între aspiraţie şi mintea care încearcă să găsească orice piedici şi obstacole în calea supunerii ei.#ea mai simplă modalitate constă în a vă rela!a profund, pentru aintra într"o stare de receptivitate mărită, în care activitatea mentalăconştientă se reduce la minimum. 7n moment foarte puternic este celdinaintea somnului sau atunci cînd vă treziţi imediat, dar nu sunteţipe deplin conştienţi. n astfel de momente, aproape că numai e!istă

gînduri negative şi fantasme care să neutralizeze sugestia pozitivă.Haceţi ca imaginea a ceea ce doriţi să obţineţi să devină foarte clarăşi simţiţi cu anticipaţie bucuria reuşitei. &e cunosc numeroasepersoane care şi"au rezolvat în mod salutar probleme diferite deviaţă, aparent fără ieşire, cu a(utorul imaginaţiei controlate.

6ată un e!emplu care ilustrează foarte clar modul în care poate aplanat con ictul dintre voinţă şi imaginaţie. 0 tînără era implicată

într"un proces care se complica din ce în ce mai mult şi părea să seprelungească la in nit. Dorea foarte mult să iasă din situaţia aceea

încurcată, dar îşi pierduse răbdarea şi nu reuşea să e optimistă, segîndea doar că ar putea să piardă procesul şi să plătească daunemari. 7rmîndu"mi sfatul, a început să"şi folosească forţele latente alesubconştientului în modul următor8 în ecare seară, înainte de aadormi, îşi imagina că procesul se termină şi i se face în sfîrşitdreptate. nţelesese că secretul consta în a realiza un acord întreimaginea din minte şi dorinţa din inimă. După ce se rela!a profund,tînăra îşi imagina că discută cu avocatul ei, că îi spune tot felul de

întrebări, la care acesta îi răspunde într"un mod calm şi sigur. :a81



sfîrşit, îşi înc+ipuia că"i spune8 Am o idee. 7ite cum putem rezolvaproblema foarte uşor./

n timpul zilei, dacă apăreau gînduri sceptice, îşi derula iar lmulimaginar, amintindu"şi vocea avocatului, surîsul, gesturile sale. Areluat de atîtea ori imaginea, încît acest lucru a devenit o obişnuinţă.După cîteva săptămîni, avocatul a anunţat"o că a reuşit să a(ungă la o

înţelegere cu partea adversă.Acesta este adevăratul sens al cuvintelor biblice8 $i vor bine

plăcea cuvintele gurii mele 1gîndurile, imaginile mentale, n.n.2 şicugetul inimii mele 1sentimentele, n.n.2 înaintea 5a pururea; Doamne,A(utorul meu şi 6zbăvitorul meu/. 1-salmi, <I8 < 2

Secretele %uccce%ului

;0 E/ortu& e%a*erat+ co$str!$*erea 'e$ta& + (e'o$strea1a$%#etate "# $e!$cre(ere !$ /or.e&e su)co$"t#e$tu&u#0

0 Dac accepta.# o a$u'#t su*est#e !$ t#'p ce su$te.# !$tr2o stare (e re&a%are pro/u$( + aceasta p tru$(e !$su)co$"t#e$t "# -a (e-e$# rea&#tate0

>0 Nu .#$e.# sea'a (e t#pare "# (e 'eto(e tra(#.#o$a&e+c c# -e.# a@u$*e s - co$(#.#o$a.# s#$*ur#0 Or#ce !$tre)are areu$ r spu$s+ #ar su)co$"t#e$tu& !& -a re-e&a 'a# (e-re'e sau'a# t!r1#u0

0 Nu ascu&ta.# ) t #&e #$#'##+ $#c# resp#ra.#a $u - !$(o#.#$#c# o c&#p (e s $ tatea -oastr 0

90 F#.# co$-#$"# c su$te.# s $ to"# "# - -e.# !$s $ to"#0 Nu- p&!$*e.# (e &#psa )a$#&or "# e# $u - -or &#ps# $#c#o(at 0Co$"t#e$t#1a.#2- pe c!t pos#)#& !$ ,ecare c&#p + *!$(ur#&e "#se$t#'e$te&e ce - str )at ,#$.a0

0I'a*#$a.#a este o u$ea&t /oarte puter$#c "# ea - st'ereu &a (#spo1#.#e0 I'a*#$a.#2- c su$te.# per/ec.# "# -e.#(e-e$# per/ec.#0

0 E-#ta.# co$H#cte&e (#$tre co$"t#e$t "# su)co$"t#e$t0Atu$c# c!$( (or#.# s - #'pre*$a.# su)co$"t#e$tu&+ !$t!#re&a%a.#2- pro/u$( "# #$tra.# !$tr2o stare (e recept#-#tate "##$ter#or#1are0 Apo# #'a*#$a.#2- cu' ar , (ac (or#$.a -# s2ar

!$(ep&#$# "# s#'.#.# p&e$ar )ucur#a reu"#te#0 U$ 'o'e$t /oarte)u$ este ce& (e (#$a#$tea so'$u&u#0 Dor'#.# !$ pace "# tre1#.#2- !$ )ucur#e0

82



CAPITOLUL IX

CUM SE POATE OB6INE PROSPERITATEA :N ?IA6Ã+ CUAJUTORUL PUTERII SUBCONŞTIENTULUI ?OSTRU

Dacă încă vă mai confruntaţi cu di cultăţi nanciare şi acest faptvă creează multe probleme, înseamnă că nu aţi reuşit să văconvingeţi subconştientul că banii pe care îi aveţi vă a(ung pentru atrăi în belşug. Desigur, cu toţii am auzit despre unele persoane care,deşi muncesc cîteva ore pe săptămînă, cîştigă sume fabuloase. Acestlucru înseamnă că banii nu se cîştigă numai cu sudoarea frunţii şi amîinilor. &ecretul constă în a munci cu plăcere şi cu entuziasm, fărăsă vă preocupaţi de avanta(ele pe care le veţi avea ca urmare amuncii depuse.

83



Am cunoscut odată un administrator din :os Angeles, care aveaun venit de G 444 de dolari pe an, ceea ce înseamnă destul de mult.#um a procedat el -ersoana respectivă şi"a convins pur şi simplusubconştientul că merită suma respectivă. n comparaţie cu el, alţisalariaţi primeau mult mai puţini bani ca retribuţie, deşi aveau maimultă e!perienţă. #eea ce le lipsea erau ideile creatoare, puţinăambiţie şi cunoştinţe despre modul de utilizare a subconştientului.

-rosperitatea reprezintă de fapt, o sugestie subconştientă. ?u veţideveni niciodată milionari doar repetînd8 &unt milionar, suntmilionar/. 5rebuie să impregnaţi în subconştient starea de mulţumirepe care aţi avea"o, dacă aţi bogat. +inionul celor mai mulţi este cănu ştiu să folosească sau nu au încredere în această metodăneconvenţională. Dacă are loc o recesiune economică, dacă salariilescad sau creşte in aţia, toate acestea ar tot atîtea dezastreinevitabile, căci ei nu ştiu ca în adîncul subconştientului se ascundcomori inepuizabile.

0amenii care se cred săraci vor rămîne mereu săraci. #ei careprin gîndurile lor se menţin în rezonanţă cu energiile subtile alecondiţiei prospere, vor avea de toate şi vor duce o viaţă plină defericire.

*ste o superstiţie ideea că soarta nu poate sc+imbată şi că uniisunt facuţi să rămînă săraci toată viaţa. Holosindu"vă liberul arbitru,vă puteţi îmbunătăţii şi c+iar sc+imba complet condiţiile de viaţămizere, căci gîndurile voastre conţin o nebănuită putere creatoare.

5rebuie doar să înlocuiţi concepţiile greşite cu altele binefăcătoare,

pozitive, constructive şi pline de aspiraţia deplinului succes.Cum să formăm o concepţie nouă la nivel mental

-oate că, citind aceste rînduri, veţi începe imediat să spuneţi curegret8 Aş dori atît de mult să am şi eu noroc în viaţă/. 6ată cetrebuie să faceţi pentru aceasta8 repetaţi timp de C ori pe zi, cîte minute8 -rosperitate, succes/. Aceste cuvinte dobîndesc o forţăgigantică atunci cînd se impregnează în subconştient.

#oncentraţi"vă asupra ideii de prosperitate şi lăsaţi restul înseama subconştientului. )eţi observa, cu surprindere, că se vormanifesta o serie de circumstanţe şi ocazii favorabile. ?u spuneţimecanic8 &unt bogat/, ci meditaţi asupra valorilor şi a posibilitaţilorce sălăşluiesc în inţa voastră. Dacă veţi a rma pur şi simplu8

-rosperitate/, nu creaţi nici un con ict între dorinţă şi realitate şi, cutimpul, vă veţi obişnui cu această idee. &ubconştientul este o sul"generis bancă, unde depuneţi diferite sugestii şi primiţi ca dobîndărealitatea corespunzătoare acelor sugestii. Acum sunteţi liberi să

84



alegeţi o viaţă marcată de lipsuri şi suferinţe sau una plină deprosperitate şi succes.

Cauza posibilelor eşecuri

n ultimii C de ani, am avut posibilitatea să cunosc multepersoane, care se plîngeau de acelaşi lucru8 De luni de zile mă totsugestionez8 << &unt bogat, sunt prosper >> , dar nu obţin nici unrezultat/. Discutînd cu ele, am observat că, de fapt, acestea seminţeau singure, pentru ca nu reuşeau să"şi transforme în mod real şiplin de convingere vec+ile concepţii. n loc de aceasta, ele semenţineau în vec+ea lor stare de nemulţumire.

#ineva îmi spunea8 Am declarat pînă la saturaţie că sunt prosper,dar situaţia mi s"a agravat şi mai mult, căci eu ştiam că lucrurile nustau aşa/. Analizînd realitatea, intelectul respingea toate sugestiile.

A rmaţiile cele mai e ciente sunt cele care nu produc nici un felde con ict mental. -ersoana respectivă nu a reuşit decît să"şi înrăutăţească situaţia materială, din cauză că sugestiile sale îiaccentuau senzaţia de sărăcie. &ubconştientul nu acceptă decît ceeace voi înşivă consideraţi a perfect adevărat.

-entru cei care se confruntă cu astfel de probleme, iată cumputeţi evita con ictul dintre dorinţă şi realitate8 de ecare dată,

înainte de a adormi, rostiţi în gînd8 -e zi ce trece devin din ce în cemai prosper/. Această sugestie nu va provoca nici o disensiune,pentru că ea nu contrazice situaţia actuală.

Am dat acest sfat unui om de afaceri care era foarte îngri(orat înprivinţa pro tului său. #a urmare, el a început să"şi spună8 -roduselemele se vînd din ce în ce mai bine./ Astfel a împăcat dorinţa saputernică cu realitatea şi rezultatele s"au făcut imediat vizibile. ?ufaceţi niciodată declaraţii de genul8 ?u mai avem nimic/, )om vindecasa pentru a ne plăti datoriile/, căci în acest mod riscaţi foarte mult.Menţinîndu"vă într"o îngri(orare continuă cu privire la viitor, nu faceţidecît să atrageţi di cultăţi şi lipsuri din ce în ce mai mari. -ăstraţi"văsperanţa şi ţi siguri că orice dorinţă fermă veţi avea, ea vi se va

îndeplini fără doar şi poate în viitor. &ubconştientul ampli că oriceidee care patrunde în el. n ecare dimineaţă, sugestionaţi"l cugînduri luminoase, de prosperitate, succes şi bucurie. 7mpleţi"vămintea cu astfel de sugestii bene ce, cît mai des posibil. 7nii mi"arputea reproşa8 Am făcut acest lucru de atîtea ori şi totuşi, nu s"asc+imabat nimic în viaţa mea/. ?u aţi făcut acest lucru, deoarece aţilăsat mintea să se întoarcă la gîndurile pesimiste, cu care ea era de(aobişnuită. #înd semănaţi un bob de grîu, nu"l mai dezgropaţi ca săvedeţi dacă a încolţit, ci aşteptaţi încrezători ca el să răsară şi să dea

85



rod. 5ot aşa procedaţi şi în lucrul cu subconştientul. :ăsaţi sugestiilesă prindă rădăcini adînci şi să dea roade în viaţa de zi cu zi.

Dacă aveţi tendinţa să spuneţi8 ?"aş putea să"mi cumpăr acestlucru/, opriţi"vă repede pentru a formula o sugestie pozitivă de genul8Averea mea creşte pe zi ce trece/.

+ursa reală a prosperităţii

&ubconştientul nu duce lipsă de idei. 5rebuie doar să"l dinamizaţi,să"l determinaţi să vi le comunice. 0dată amorsat acest proces, el văva oferi numeroase modalităţi de a duce o viaţă îmbelşugată,indiferent de uctuaţia pieţei sau de situaţia economică a ţării în caretrăiţi. -rospe"ritatea obţinută pe această cale, nu va depinde decondiţiile e!terioare. ?u veţi afectaţi de scăderea valorii banilor,căci banii nu reprezintă decît simboluri ale bogăţiei. *ste su cient săimpregnaţi în subconştient ideea de prosperitate şi, mai ales,sentimentul împlinirii şi al confortului. )eţi uimiţi cît de neobişnuiteşi neaşteptate vor formele în care toate acestea se vor manifesta.

7nii se plîng că nu reuşesc să se descurce cu c+eltuielile curente.*i îi condamnă mereu pe cei care au reuşit în viaţă, care au reuşit săse ridice mai sus decît ei înşişi, spunînd8 l cunosc bine, este un +oţ,un pro tor/. 6ată de ce au rămas săraci; ei condamnă tocmai ceea cedoresc cu mai mare intensitate, dar într"un mod egoist, distructiv. #elmai bun mi(loc de a vă îndepărta de prosperitate este să ţi invidioşişi să"l criticaţi pe cel care se bucură de ea.

Din aceasta cauză, invidia constituie principala cauză a sărăciei încazul multor persoane. &ă zicem că ştiţi faptul că, unul dintreconcurenţii voştri depune o sumă uriaşă de bani în bancă, în timp cevoi nu aveţi de depus decît cîteva bancnote. #e sentiment vă domină

în acel moment Desigur, sunteţi invidioşi, pentru că afacerile i"aumers mai bine decît vouă înşivă. #a să eliminaţi acest sentimentdistructiv care, după cum am mai arătat, constituie cauza multornecazuri, puteţi emite următoarea sugestie8 #e minunat' Mă bucurcă acest om este atît de prosper. i doresc să înc+eie afaceri din ce înce mai avanta(oase/. elozia şi invidia sunt sentimente cu adevăratdevastatoare. ?eutralizaţi"le cît mai repede posibil. Doriţi tuturor

inţelor să se bucure de abundenţă, să ducă o viaţă fără lipsuri şiplină de fericire. #+iar în momentul cînd simţiţi că vă irită succesulcuiva, începeţi să vă rugaţi pentru fericirea şi prosperitatea persoaneirespective. *liberaţi mintea de gîndurile de ură şi invidie; permiteţisubconştientului să se manifeste în sens bene c şi să aducă numaibucurie şi prosperitate în viaţa voastră.

86



#+iar dacă ştiţi că cineva şi"a cîştigat averea prin mi(loacenecinstite, nu aveţi nici un motiv să va îngri(oraţi sau să faceţi caz deacel lucru. -ur şi simplu înseamnă că persoana respectivă sefoloseşte de legile divine, pentru a"şi satisface interesele sale egoiste.Hiţi siguri că (ustiţia divină îl va recompensa aşa cum merită. ?ucriticaţi, deci, pe semenii voştri. ?u vă preocupaţi decît de ani+ilareapropriilor voastre bloca(e mentale, precum8 invidia, gelozia, tendinţade a critica, bloca(e care vă îndepărtează de scopurile voastre.

&eara, înainte de a adormi, rela!aţi"vă profund şi începeţi sărepetaţi un singur cuvînt8 -rosperitate/. Hiţi destinşi, calmi şi repetaţi

încet această formulă aproape magică, aşa cum aţi fredona un cîntecde leagăn. Adormiţi cu acest cuvînt în minte. )eţi uimiţi derezultatele pe care le veţi obţine. Hăcînd din nou dovada puterii salemagni ce, subconştientul vă va dărui din abundenţă tot ce veţi doridin viaţă.

F l %i!i*&( de #uterea %u-c "+tie"tului ;0 5ot r!.#2- s (e-e$#.# prosper#+ cu a@utoru& puter##

su)co$"t#e$tu2&u# -ostru00 Dac - -e.# ch#$u# s c!"t#*a.# )a$# 'u&.# (oar pr#$

'u$c *rea+ )rut "# &#ps#t (e or#ce !$.e&e*ere su)t#& a*ra$(#oase&or 'eca$#s'e (e ac.#u$e a&e su)co$"t#e$tu&u#+ $u-e.# reu"# (ec!t s a@u$*e.# ce& 'a# )o*at (#$ c#'#t#r0 Nu este$e-o#e s - epu#1a.# sau s &upta.# (#$ *reu+ ,1#c -or)#$(+

pe$tru a at#$*e starea (e prosper#tate0>0 Prosper#tatea este 'a# !$t!# (e toate u$ protot#p 'e$ta&0F#%a.# acest protot#p a(!$c &a $#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#0

0 Ma@or#tatea oa'e$#&or se 1)at !$ &#psur#+ pe$tru c $u"t#u s ap&#ce &e*#&e 'e$ta&u&u#+ !$ -#a.a (e 1# cu 1#0

90 Repeta.# cu-!$tu& 3Prosper#tate4+ ca&'# "# co$ce$tra.#+t#'p (e ce& pu.#$ 9 '#$ute !$ ,ecare 1#+ !$tr2o stare (ere&a%are pro/u$( sau (e 'e(#ta.#e0 A-e.# !$cre(ere+su)co$"t#e$tu& -a 'ater#a&#1a aceast su*est#e+ ast/e& !$c!t s- !$(ep&#$easc (or#$.a0

0 Se$t#'e$tu& (e prosper#tate atra*e+ pr#$ re1o$a$. +prosper#tatea0 Nu u#ta.# $#c#o(at acest &ucru0

0 Este ese$.#a& ar'o$#1area #$te&ectu&u# cusu)co$"t#e$tu&+ pe$tru c su)co$"t#e$tu& accept tot ceea ces#'.#' c este rea&+ #(e#&e -oastre (o'#$a$te0 Cu&t#-a.# cu*r#@ (oar #(eea (e a)u$(e$. "# ur' r#.# s $u (a.# ate$.#e&#psur#&or0

87



=0 Pe$tru a e-#ta u$ co$H#ct !$tre (or#$. "# rea&#tate+/o&os#.# su*est#a ur' toare 3Pe 1# ce trece (e-#$ (#$ ce !$ ce'a# prosper40

0 Repeta.# cu perse-ere$. cu-#$te&e 3?e$#tur#&e 'e&ecresc !$ ,ecare 1#+ a' (#$ ce !$ ce 'a# 'u&t succes40

;<0 Nu 'a# /o&os#.# e%pr#' r# (e *e$u& 3Nu a-e' $#'#c4+c c# !$ acest /e& $u /ace.# (ec!t s - a*ra-a.# &#psur#&e0

;;0 Depu$e.# !$ su)co$"t#e$t *!$(ur# (e succes+prosper#tate+ a)u$(e$. 0 Ma# (e-re'e sau 'a# t!r1#u+ acestee/ecte -or (e-e$# -#1#)#&e0

; 0 Ur'ar#.# s $u $e*a.# ceea ce a.# a,r'at cu pu.#$ t#'p !$a#$te+ pe$tru a $u $eutra&#1a re1u&tatu& ,$a& a"teptat0

;>0 Me$ta&#tatea -oastr *re"#t co$st#tu#e cau1a rea& ast r## 'ater#a&e (#/er#te !$ care - aHa.#0 F#.# !$cre1 tor#0Or#c!$( su)co$"t#e$tu& - poate re-e&a o #(ee care s -a&ore1e'#&#oa$e0

; 0 I$-#(#a+ *e&o1#a "# cr#t#ca su$t tot at!tea p#e(#c# caretre)u#e e&#'#$ate0 Ur' r#.# s - )ucura.# (e /er#c#rea "#prosper#tatea ce&or (#$ @uru& -ostru0

;90 Or#ce o)staco& !$ ca&ea a,r' r## -oastre !"# arer ( c#$#&e !$ '#$te0 :'p ca.#2- cu -o# !$"#- "# ch#ar cu ce#'a# $oroco"# (ec!t -o# ast/e& -e.# reu"# s e&#'#$a.# treptattoate o)staco&e&e0

88



CAPITOLUL X

A?E6I DREPTUL SÃ ?Ã BUCURA6I DE PROSPERITATE

?imeni nu vă condamnă să ţi săraci pentru totdeauna. &unteţiaici pentru a învăţa cum să vă bucuraţi de prosperitate, cum să ţifericiţi, radioşi şi liberi. De aceea, trebuie să deveniţi conştienţi căbanii sunt necesari pentru a duce o viaţă prosperă, dar, în acelaşitimp, detaşaţi de tentaţiile materiale ne(usti cate sau faimă şi putere.

Această e!istenţă vă este dată pentru a progresa, pentru a văe!pansiona nivelul de conştiinţă şi a vă eleva spiritul. Dar, pentruaceasta, trebuie să vă folosiţi de forţa mentală şi de orice avanta(material pe care"l puteţi dobîndi. Aveţi dreptul şi c+iar datoria de a văe!prima plenar în toate modurile, încon(urîndu"vă de frumuseţe şi dearmonie.

De ce vă c+inuiţi în ecare zi să vă descurcaţi cu c+eltuielile, cîndputeţi avea acces la toate bogăţiile ce sălaşluiesc în subconştient nacest capitol veţi învăţa cum să priviţi banii din alt punct de vederedecît cel obişnuit şi cum puteţi face astfel încît să dispuneţi mereu deun surplus. Dorinţa de a deveni prosperi semni că de fapt o aspiraţie

de a trăi mai liberi, mai fericiţi. Aceasta reprezintă o dorinţăuniversală de a descoperi @inele şi Hrumuseţea, în tot ceea ce ne încon(oară.

1anii reprezintă un simbol

@anii sunt un simbol destinat sc+imburilor de mărfuri şi semni cănu numai siguranţa zilei de mîine, ci şi frumuseţea, lu!ul, abundenţaşi ra namentul. -entru o naţiune, el reprezintă însuşi simboluleconomiei. n cazul inţei umane, atît timp cît sîngele circulă princorp în mod liber, ea se va a a într"o stare de sănătate deplină. -rinanalogie, dacă banii circulă fără obstacole în viaţa voastră cotidiană,sunteţi sănătoşi din punct de vedere economic. #înd omul începe însăsă"i acumuleze, să"i pună la ciorap sau în safe"uri, cînd începe să seteamă pentru ei, atunci el se îmbolnăveşte.

De"a lungul timpului, banii au circulat sub diverse forme, precumsarea, perlele sau alte obiecte. n timpurile vec+i, averea era evaluată

în funcţie de numărul vitelor pe care le deţinea om. Acum avem la89



dispoziţie moneda sau alte valori de bancă, pentru că este cu multmai uşor să completăm un cec, decît să transportăm o mulţime de oipentru a ne plăti facturile.

Cum puteţi scăpa de lipsuri pentru totdeauna?

&ă deveniţi conştienţi de puterile latente din subconştient, acestaeste cel mai sigur mi(loc de a vă apropia de orice fel de bogăţie8materială, mentală sau spirituală. #el care studiază cu atenţie legilementalului se convinge pentru totdeauna că, indiferent de problemeleeconomice ale societăţii8 uctuaţii ale valorii monedei, greve,războaie etc, el se va bucura mereu de abundenţa care va lua celemai neaşteptate forme. &ecretul constă în a impregna cu puteresubconştientul de idea prosperităţii. Dacă veţi înţelege modul cumbanii circulă liber în întreaga societate, veţi constata surprinşi cămereu veţi bene cia de un surplus material, ce vă va asigura oanumită autonomie. #+iar dacă mîine, să zicem, se va produce undezastru nanciar, în urma căruia toate averile vor deveni fărăvaloare, cum a fost cazul mărcii germane după primul război mondial,dacă nu veţi înceta să folosiţi legile mentalului, pentru a vă atragebogăţia, atunci veţi avea parte mereu de abundenţă, indiferent ceformă nouă va lua ea.

De ce vă lipsesc banii?

#itind acest capitol, vă veţi spune poate8 Merit un salariu maimare decît cel pe care"l primesc acum/. -ărerea mea este că cei maimulţi oameni nu sunt retribuiţi deloc în mod satisfăcător. Dar una dincauzele ascunse ale acestei situaţii este faptul ca ei desconsiderăbanii, e că"şi dau seama, e că nu. Aceşti oameni au senzaţia căbanii sunt murdari şi că a dori să i bogat constituie sursa tuturorrelelor/. 7n alt motiv îl reprezintă ipocrizia lor, atunci cînd susţin căsărăcia este o virtute. Aceste idei, implantate adînc în subconştient,pot rodul educaţiei, al ignoranţei sau c+iar a unei interpretărigreşite a &cripturilor.

1anii şi viaţa echilibrată

ntr"o zi, cineva mi"a spus8 &unt lefter. 7răsc banii pentru că suntcauza tuturor relelor/. Aceste a rmaţii dezvăluie un spirit nevrozat şi

90



dezorientat. Desigur, nu trebuie să puneţi banii pe primul plan înviaţă, căci altfel veţi cădea în cealaltă e!tremă. &unteţi aici pentru avă folosi cu înţelepciune de puterile latente şi de in uenţa de caredispuneţi. 7nii sunt avizi de putere şi faimă, alţii sunt avizi după bani.Dacă vă veţi focaliza dorinţele doar asupra banilor, spunînd8 7niculmeu scop în viaţă îl reprezintă banii, nimic altceva nu este maiimportant pentru mine/, fără îndoială că"i veţi obţine, veţi face avere,dar veţi uita cel mai important lucru8 sunteţi aici pentru a învăţa săduceţi o viaţă ec+ilibrată şi să vă a rmaţi în mod armonios pe toateplanurile. De aceea, trebuie să vă potoliţi şi foamea spirituală,aspiraţia către armonie, dragoste, bucurie, către o sănătate perfectă.

*ste total lipsit de înţelepciune să faceţi din bani scopul unic înviaţă. Munciţi şi acumulaţi mereu, înc+ipuindu"vă că puteţi obţine totce doriţi cu a(utorul banilor, pentru ca, la un moment dat, să vă daţiseama că nu aveţi nevoie numai de bunuri materiale. n aceeaşimasură, aspiraţi către frumuseţe şi fericire, doriţi să vă manifestaţitalentele ascunse, să vă găsiţi rostul în viaţă şi să"i a(utaţi pe ceilalţi,atît cît vă stă în puteri. Dacă veţi aplica în mod inteligent legilementalului, veţi putea deveni c+iar milionari, fără ca aceasta să văafecteze starea de sănătate, de armonie, de elevare, fără să văpierdeţi spontaneitate şi calmul lăuntric.

+ărăcia constituie o boală mentală

&ărăcia nu este un motiv de mîndrie, ci reprezintă o boală ca

toate celelalte. #înd sunteţi confruntaţi cu o boală psi+ică cereţia(utorul unui medic care vă spune cum să acţionaţi pentru a depăşiacea stare penibilă. 5ot la fel, dacă observaţi că în viaţadumneavoastră u!ul banilor nu este constant, înseamnă că cevaeste greşit în modul vostru de gîndire.

-rincipiul vieţii, cel care ne animă pe toţi, tinde natural cătree!pansiune, creştere şi abundenţă. ?u trăiţi pe acest pămînt pentru alocui într"o cocioabă mizeră, îmbrăcat în zdrenţe şi mereu umilit.Dimpotrivă, aveţi datoria de a fericiţi, vitali şi plini de succes în totceea ce faceţi.

De ce nu trebuie să criticaţi banii

7rmăriţi să vă conştientizaţi toate superstiţiile în legătură cu baniişi să vă eliberaţi mintea de ele. Dacă gîndiţi că banii sunt un lucru răuşi murdar, nu faceţi decît să vă îndepărtaţi de ei. Amintiţi"vă mereu căveţi pierde tot ceea ce condamnaţi şi niciodată nu veţi putea aveaceea ce criticaţi.

91



6ată în continuare, o te+nică simplă, pe care o puteţi folosi pentrua vă îmbunătăţi situaţia materială. 9epetaţi aceste sugestii de maimulte ori pe zi8 mi plac banii pentru ceea ce pot realiza cu ei şi îifolosesc cu înţelepciune, în mod constructiv. @anii circulă în modconstant în viaţa mea, eu îi c+eltui cu bucurie, iar ei se întorc la minemultiplicaţi. @anii sunt un lucru foarte bun. Am parte de ei dinabundenţă şi nu"i folosesc decît pentru a face bine. &unt recunoscătorpentru prosperitatea de care mă bucur şi pentru recunoaştereaspirituală pe care o deţin./

1anii în viziunea savanţilor

&ă presupunem că găsiţi în pămînt un minereu de aur, de argint,de plumb, de cupru sau de er. )eţi spune oare că acestea suntlucruri rele 5ot răul provine din ignoranţa oamenilor, dininterpretarea greşită a darurilor vieţii, din modul egoist în care aceştia

îşi folosesc subconştientul. 7raniul, plumbul sau alte metale ar putut foarte bine să servească drept monede de sc+imb. Dar noifolosim bucăţi de +îrtie, cecuri, bani de nic+el, de argint; evident, înaceste materiale nu este nimic dăunător sau murdar. Hizicienii şic+imiştii au descoperit că singura diferenţă între două metale estenumărul de particule elementare8 electroni şi nucleoni. -rin

bombardarea atomilor într"un accelerator de particule, ei pottransforma un metal în altul. Astfel, în anumite condiţii, aurul poatedeveni mercur. &unt convins că, în viitorul apropiat, savanţii vor capabili să creeze aurul din argint sau din alte metale, înlaboratoarele lor so sticate. -oate că, la început, nu va rentabil, darimportant este că e!perienţa poate realizată. ?u pot să cred căvreo persoană inteligentă vede ceva rău sau murdar în electroni,neutroni, protoni sau alte particule.

@ancnotele din buzunarele noastre sunt compuse din atomi aicăror protoni şi electroni sunt diferit aran(aţi decît cel dintr"o monedă.?umărul şi ordinea lor sunt singurele deosebiri dintre +îrtie şi metal.

Cum să obţineţi banii de care aveţi nevoie

#u mulţi ani în urmă, am întîlnit în Australia un tînăr, care doreasă devină c+irurg, dar nu avea destui bani. 6"am e!plicat că o sămînţăa ată în pămînt îşi atrage tot ceea ce are nevoie pentru a încolţi şi căel trebuie să se inspire din această lecţie a naturii, umplîndu"şi

92



subconştientul cu sugestii pozitive corespunzătoare. -entru a"şicontinua studiile, tînărul făcea curat în cabinetele medicale sau îşigăsea alte meserii pe timp scurt. Dar, în ecare seară, înainte de aadormi, îşi imagina atîrnată pe perete diploma de medic, cu numelelui scris cu litere mari. 5imp de patru luni a lucrat perseverent, iarrezultatul pe care l"a obţinut este unul dintre cele mai interesante.7nul dintre medicii la care muncea, l"a îndrăgit şi l"a învăţat săsterilizeze instrumentele, să facă in(ecţii şi să dea îngri(iri de primăurgenţă. Apoi, văzînd că este conştiincios, l"a luat ca asistent. Astfel,a fost trimis la Hacultatea de Medicină. Astăzi, tînărul este unul dintrecei mai buni medici din Montreal, în #anada.

Holosind în mod inteligent forţele latente ale subconştientului, el aacţionat conform principiului antic, conform căruia8 Avînd clar înminte scopul, veţi descoperi şi mi(loacele pentru realizarea acestuiţel/.

5înărul şi"a imaginat, a văzut/ şi a simţit realitatea de a medic.A trăit cu această idee, a întreţinut"o, a +rănit"o şi a iubit"o pînă cînd,cu a(utorul imaginaţiei, a pătruns adînc în subconştient, devenindconvingere şi atrăgînd tot ceea ce"i era necesar pentru a"şi îndeplinivisul.

De ce unii nu obţin ceea ce şi doresc

&ă presupunem că lucraţi la o mare rmă dar, fără să spuneţinimănui, gîndiţi mereu că sunteţi prost plătit, că nu sunteţi apreciat la

(usta valoare, că meritaţi mai mulţi bani şi mai multă consideraţie. &ănu vă miraţi dacă directorul sau şeful de personal vă va spune într"ozi8 &untem obligaţi să renunţăm la serviciile dumneavoastră/. Defapt, singur v"aţi concediat. Directorul nu reprezintă decîtinstrumentul prin care a acţionat propria dumneavoastră starementală negativă. *ste doar un e!emplu pentru modul cum semanifestă legea acţiunii şi reacţiunii. îndul reprezintă acţiunea, iarrăspunsul subconştientului " reacţiunea.

2bstacole şi di cultăţi pe drumul spre prosperitate

Deseori aţi auzit pe unii care spun8 0mul acela este un bandit,face avere în mod necinstit/, *ste un parvenit; l"am cunoscut cîndera sărac lipit/ sau *ste un +oţ, un răufăcător/. Dar, analizîndu"iatent pe cei care vorbesc astfel, observaţi că se zbat mereu în nevoişi au di cultăţi materiale foarte mari. -oate că cei faţă de care see!primă astfel, au urcat mai repede scara succesului, iar ei, roşi de

93



invidie, îi critică. 5ocmai aceasta constituie cauza ascunsă a eşeculuilor.

?utrind gînduri negative despre prieteni şi condamnînd modul încare aceştia s"au îmbogăţit, ei se îndepărtează de prosperitateapentru care se roagă, în fapt, atît de mult. n realitate, aceşti oamenicondamnă c+iar starea la care aspiră.

Descoperim, astfel, că el acţionează pe două căi e!act opuse. -ede o parte, spun8 Averea şi banii se apropie de mine mereu/, pentruca imediat să gîndească8 l invidiez pe T pentru abundenţa în caretrăieşte/. 7rmăriţi mereu să vă bucuraţi de norocul altora şi să nutriţinumai gînduri curate la adresa semenilor voştri.

Din nimic nu puteţi primi nimic

n marile magazine sunt folosiţi detectivi care să împiedicefurturile de orice fel. Mereu sunt prinşi +oţi, care încearcă să obţinăanumite bunuri fără muncă. 5oţi aceşti oameni întreţin o starementală de sărăcie şi de limitare, îndepărtîndu"se astfel de armonie,de pace, de credinţă, de puritate, de cinste şi de bunăvoinţă. n plus,

îşi atrag tot felul de necazuri, în sensul că, îşi pierd reputaţia şi încrederea în sursa universală a abundenţei. Dacă îşi vor sc+imbaoptica şi vor face apel la puterile latente ale subconştientului, cusiguranţă că vor găsi un mod cinstit de a"şi cîştiga e!istenţa. Astfel,prin cinstea, integritatea şi perseverenţa lor, ei vor deveni e!emplepozitive pentru societatea în care trăiesc.

Cum să păstraţi ce aţi dobîndit de-a

-entru a vă păstra banii fără riscul de a"i pierde, cea mai bunămodalitate este să ţi mereu recunoscător puterii creatoare a gînduluipentru ceea ce primiţi. 5rebuie ca mentalul conştient să accepte căeste normal să duceţi o viaţă abundentă. Această atitudine deacceptare, precum şi faptul că aşteptaţi în mod creator să dobîndiţiaverea, se vor manifesta apoi într"un mod speci c, în viaţa de zi cu zi.Holosiţi pentru a realiza această stare mentală, următoarele sugestii8

Mă a u în legătură cu bogăţiile in nite din subconştient. Am dreptulsă u bogat, fericit şi liber. @anii îmi sosesc din abundenţă, fără niciun obstacol. &unt pe deplin conştient de adevărata mea valoare. mifolosesc perfect liber talentul şi sunt răsplătit într"un mod minunat/.

De%c #eri!i drumul c(tre a-u"de"!(

94



;0 F#.# !$(r 1$e.# "# so&#c#ta.# (reptu& &a o -#a. prosper 0Su)co$2"t#e$tu& se -a supu$e acestor su*est##0

0 Nu - 'u&.u'#.# s tr #.# &a &#'#ta s r c#e#0 Cere.##$te&#*e$.e# #$,$#te '#@&oace&e $ecesare pe$tru a /ace ceea ce(or#.# !$ or#ce 'o'e$t0 Descoper#.# te1auru& #'e$s ascu$s &a$#-e&u& su)co$"t#e$tu&u#0

>0 At!t t#'p c!t )a$## c#rcu& &#)er !$ -#a.a $oastr + !$sea'$ c su$te.# s $ to"# (#$ pu$ct (e -e(ere eco$o'#c0Co$s#(era.# )a$## ca ,#$( ase' $ tor# cu Hu%u& "# reHu%u&' r##+ 'ereu r#t'#c "# co$sta$t0 C c# atu$c# c!$( 'area seretra*e+ su$te.# s#*ur# c ea -a urca (#$ $ou0

0 Ap&#c!$( &e*#&e su)co$"t#e$tu&u#+ -e.# putea s o).#$e.# !$tot(eau$a su'a (e )a$# (e care a-e.# $e-o#e+ #$(#/ere$t pece ca&e - -or par-e$# ace"t#a0

90 U$u& (#$tre 'ot#-e&e pe$tru care 'u&.# oa'e$# se 1)at !$ &#psur#+ este /aptu& c e# co$(a'$ )a$##0 Ceea ceco$(a'$a.# se !$(ep rtea1 (e -o#00 Nu /ace.# (#$ )a$# u$ (u'$e1eu0 E# $u repre1#$t (ec!tu$ s#')o&0 A'#$t#.#2- c a(e- rate&e co'or# se aH !$ sp#r#tu&-ostru0 Su$te.# a#c# pe$tru a tr # ech#&#)rat 2 (ec# tre)u#e sa-e.# &a (#spo1#.#e (oar )u$ur#&e 'ater#a&e (e care a-e.#$e-o#e cu a(e- rat0

0 Ba$## $u repre1#$t a(e- ratu& scop a& e%#ste$.e#0C uta.# s at#$*e.# prosper#tatea+ )ucur#a+ ca&'u& & u$tr#c "#(ra*ostea pe$tru toate ,#$.e&e0 Su)co$"t#e$tu& - -a o/er#

toate aceste ca&#t .# !$ (ep&#$ ar'o$#e cu &e*#&e (#-#$e0=0 S r c#a $u co$st#tu#e o -#rtute "# u$ 'ot#- (e &au( + c# o)oa& a sp#r#tu&u#0 Tre)u#e s - pur#,ca.# 'e$ta&u& (e*!$(ur#&e $e*at#-e care (au $a"tere aceste# st r# pe$#)#&e0

0 Aceast e%#ste$. $u -2a /ost (at ca s tr #.# !$tr2ococ#oa) + $#c# s - !')r ca.# !$ 1(re$.e sau s - ,e /oa'e'ereu0

;<0 Nu spu$e.# $#c#o(at 3)a$## su$t 'ur(ar#4 sau 3!#(#spre.u#esc40 Ceea ce cr#t#ca.# se !$(ep rtea1 (e &a -o#0 N#c#u$ &ucru $u este )u$ sau r u+ c# or#e$tarea pe care #2o (a.# !#/ace s ,e ast/e&0

;;0 Repeta.# /rec-e$t 3Ba$## su$t ut#&#0 M /o&osesc (e e#cu !$.e&epc#u$e+ !$ 'o( co$struct#- "# @u(#c#os0 :# ( ru#esc cu)ucur#e+ #ar e# !'# sosesc 'u&t#p&#ca.# (e '## (e or#04

; 0 Ba$## $u su$t cu $#'#c 'a# pre@os (ec!t cupru&+ p&u')u&sau ,eru& (#$ '#$ereur#&e p '!$tu&u#0 Cu a(e- rat rea este#*$ora$.a "# /o&os#rea cu per-ers#tate a puter#&orsu)co$"t#e$tu&u#0

95



;>0 Dac - co$stru#.# o #'a*#$e 'e$ta& c&ar a ceea ce(or#.# s o).#$e.#+ r spu$su& su)co$"t#e$tu&u# "#+ (ec#+

!$(ep&#$#rea (or#$.e#+ $u -a !$t!r1#a s apar 0; 0 :$ceta.# s tot cere.# / r a (a $#'#c !$ sch#')+ c c#

$#c# u$ &ucru $u este *ratu#t0 Pe$tru a pr#'# tre)u#e s o/er#.#0Ch#ar "# !$ ca1u& !$ care &ucra.# cu su)co$"t#e$tu&+ tre)u#e s,.# p&#$# (e ( ru#re "# s pu$e.# toat co$ce$trarea 'e$ta&(e care (#spu$e.#+ !$ s&u@)a #(ea&ur#&or -oastre0

CAPITOLUL XI

PENTRU DOB:NDIREA SUCCESULUI+ SUBCONŞTIENTUL ?ÃESTE CEL MAI BUN ALIAT

A dobîndi mereu succesul, atunci cînd vi"l propuneţi, înseamnă săreuşiţi în viaţă, să ţi cu adevărat fericiţi. *!perimentarea continuă aacestor binefaceri, constituie c+iar viaţa eternă la care se referea6isus, cînd a rma că lucrurile cele mai importante sunt pacea,armonia, siguranţa, libertatea individuală şi fericirea şi că acesteasunt intangibile, deoarece nimeni nu vi le poate răpi. *le provin din&inele esenţă al inţei voastre. #ine meditează asupra acestor

96



calităţi, va intra imediat în rezonanţă cu sursa divină, umplînduşisubconştientul cu ideile lor forţă. Acestea sunt adevăratele comori

pe care nici molia, nici rugina nu le strică/. 1Matei O8 =42

4rei paşi către succes

-rimul pas constă în a descoperi prin introspecţie atentă, careacţiuni le facem într"adevăr cu plăcere, urmărind mereu să lerealizăm numai pe acestea. #ăci, c+eia succesului o reprezintă muncaplină de dăruire şi de pasiune. De a!emplu, nu este su cient cacineva să obţinut o diplomă de medic psi+iatru. 7n astfel despecialist trebuie să e mereu la curent cu descoperirile din domeniulsău, să continue mereu studiul mecanis"melor subtile ale minţii.?umai cel cu adevărat pasionat de munca lui va reuşi să acumulezenoi cunoştinţe, pe măsură ce ele apar şi să trateze cu aceeaşi gri(ă peorice pacient.

#înd am spus aceste cuvinte la o conferinţă, cineva mi"a replicat8#um să trec de acest prim pas, dacă eu nu"mi dau seama caremuncă mi se potriveşte / n astfel de cazuri, rugaţi"vă să ţi g+idaţicorespunzător8 6n nita înţelepciune a subconştientului îmi va arătacare este adevăratul meu loc în această viaţă/. 9epetaţi aceastăfrază, într"o stare de rela!are profundă şi de interiorizare. Dacă veţipersevera, plini de încredere, răspunsul vi se va revela sub formaunui sentiment, a unei intuiţii de moment sau c+iar împre(urările văvor orienta către un anumit domeniu. 5rebuie doar să ţi convinşi că

veţi a(utaţi.Al doilea pas pe drumul către un succes sigur, cere specializarea într"un singur domeniu de activitate, pe care să"l aprofundaţi mereu,devenind un adevărat specialist. De pildă, dacă un tînăr doreşte sădevină c+imist, el va trebui să"şi concentreze atenţia doar asupraunei anumite ramuri a c+imiei, studiind cu perseverenţă doardomeniul pe care şi l"a ales. 9euşita nu va întîrzia să apară, dacă elva lucra cu entuziasm pentru a a a tot ceea ce se cunoaşte în acelmoment în specialitatea sa. De o mare importanţă este şi aspiraţia cucare abordăm orice acţiune, precum şi dorinţa continuă de a facebine oricărei inţe din (urul nostru.

#el care doreşte să e cel mai bun dintre toţi, va trebui să emereu spri(in şi a(utor pentru ceilalţi. Desigur, această atitudinecontrastează cu mentalitatea unora care nu doresc decît să trăiascădin ce în ce mai confortabil, muncind în mod super cial şi fără să seimplice prea mult. ?iciodată vreun om super cial şi nepăsător nu vaatinge succesul. )a izbîndi doar cel care este animat de un ideal

97



sublim, altruist şi nobil. Doar servindu"i pe ceilalţi cu abnegaţie, veţiarunca pîinea voastră pe apă X.

Al treilea pas este şi cel mai important. n esenţă, trebuie să văsupuneţi unui e!amen de conştiinţă, pentru a vă da seama dacă nucumva, ceea ce faceţi are ca scop doar propria reuşită. Dorinţele şiidealurile voastre nu trebuie să e egoiste, ci să foloseascăumanităţii. )eţi realiza astfel un sui"generis circuit. Altfel spus, ceeace dăruiţi lumii într"un mod altruist şi plin de abnegaţie, vă va returnat într"o măsură bună, îndesată, clătinată şi cu vîrf/ XX.

Dacă nu veţi dărui mereu roadele acţiunilor voastre, nu veţirealiza acest circuit şi cercul nu se va înc+ide. 5ot ce veţi obţine va un scurtcircuit în viaţa voastră, iar acesta se va materializa prinnumeroase limitări şi boli.

Măsura adevăratului succes

*ste posibil ca unii să replice în felul următor8 @ine, dar domnul Pames a făcut avere vînzînd în mod necinstit ulei şi înşelînd pe mulţialţii/. )ă voi răspunde că un astfel de om pare să obţină rezultateminunate pe moment, dar banii pe care i"a cîştigat prin fraudă se vorrisipi foarte uşor. Dacă încercaţi să furaţi, vă veţi păcăli singuri, căciveţi induce subconştientului sugestia că sunteţi săraci şi plini delimitări. Aceste sugestii se vor materializa mai tîrziu în inţa, încăminul sau acţiunile voastre. #eea ce simţim şi gîndim, aceea vomdeveni. #+iar dacă cineva a reuşit să se îmbogăţească înşelînd, nu

înseamnă că a obţinut succesul, căci nu poate vorba de succes fărăpace lăuntrică. :a ce"i vor folosi acelui om uriaşele lui bogăţii, dacănu poate dormi noaptea, suferind de sentimentul vinovăţiei sau indfoarte bolnav

Am cunoscut la :ondra pe cineva care mi"a povestit cum a făcutavere din meseria de +oţ de buzunare. şi construise o casă devacanţă în Hranţa şi trăia pe picior mare şi în Anglia. Dar, în tot acesttimp, era mereu terorizat de teama că va descoperit şi arestat de&cotland Fard. Acest sentiment de culpabilitate îi provocasenumeroase tulburări interne; mustrările de conştiinţă îl făceau săsufere profund. :a un moment dat, nu a mai putut suporta şi s"apredat singur poliţiei. După ce şi"a ispăşit pedeapsa meritată, a luat+otărîrea să se transforme radical, devenind un om cinstit. 6mediat şi"

* Aluzie la cuvintele din *cleziastul 1<<8<28 Aruncă pîinea ta pe apă, căci o vei a adupă mai multe zile./*X Aluzie la cuvintele biblice8 Daţi şi vi se va da. 5urna"vor în sînul vostru omăsură bună, îndesată, clătinată şi cu vîrf, căci cu ce măsură veţi măsura, cuaceeaşi vi se va măsura/. 1:uca O8CI2

98



a găsit un loc de muncă bun, continuînd să trăiască liniştit şi eliberatde angoasă.

0 condiţie esenţială în vederea reuşitei, o constituie interesul şidragostea faţă de munca pe care o depunem. De asemenea, trebuiesă m animaţi de idealuri mai elevate decît simpla dorinţă de aacumula bunuri materiale. )a atinge succesul doar cel care posedăprofunzime psi+ică şi mentală, precum şi putere de înţelegere. Mulţidintre marii industriaşi îşi datorează reuşita utilizării puterilorsubconştientului lor.

n urmă cu cîţiva ani, a apărut un interviu dat de un magnat aluleiului. Acesta a dezvăluit faptul ca secretul succesului constă înputerea de a concepe un proiect de la început pînă la sfîrşit, în toatedetaliile sale. De e!emplu, înc+izînd oc+ii, el îşi putea imagina unmare comple! pentru fabricarea uleiului, vedea/ trenurile încărcatecu marfă gonind pe linii, auzea/ sirenele fabricilor, simţea/ în nărifumul care ieşea pe coşurile lor. &ubconştientul primea acestesugestii puternice şi le manifesta în realitate.Dacă reuşiţi să vă imaginaţi cu claritate scopul, mi(loacele pentrua"l atinge vor apărea într"un mod neaşteptat, prin putereamiraculoasă a subconştientului.

)eţi înţelege importanţa acestor trei paşi în dinamizarea energiilorcreatoare ale subconştientului, doar aplicîndu"i în orice acţiune pecare o doriţi încununată de succes. îndul constituie o forţă colosală,iar dacă i se alătură şi sentimentul lăuntric, trăirea adecvată, atuncidevine cu adevărat credinţă şi, după cum spune 6isus8 După credinţa

voastră e vouă'/ 1Matei N8 =N2.#unoaşterea şi folosirea acestei puteri uriaşe de care dispuneţi,vă va a(uta să vă îndepliniţi orice dorinţă, vă va da încredere în forţeleproprii, precum şi un sentiment de plenitudine şi pace lăuntrică.

-uteţi aplica aceste legi în orice domeniu şi dacă veţi dăruiroadele voastre celor din (ur sau c+iar întregii umanităţi, atunci puteţi

siguri de reuşită.6ar dacă veţi face aceşti trei paşi pe calea elevării spirituale,

Dumnezeu va mereu alături de voi; cine va mai putea atunci să vă împiedice ?ici o forţă de pe pămînt sau din ceruri nu va puteaconstitui un obstacol pentru voi.

2ameni care şi au îndeplinit visul

7n actor de cinema îmi spunea odată că, atunci cînd era copil,deşi nu avusese posibilitatea de a se duce prea des la şcoală, visa sădevină vedetă. 5oată ziua, e că prăşea sau ducea vacile la păşune,

îşi imagina numele scris cu litere luminoase pe frontonul unui teatru99



renumit. 5imp de mai mulţi ani m"am gîndit numai la asta, pînă cîndam fugit de"acasă. Am reuşit să obţin diferite roluri de cinematogra eşi a venit şi ziua cînd am devenit celebru, iar numele mi"a fost scriscu litere luminoase, aşa cum visam cînd eram mic. &unt acumconştient de forţa uriaşă a imaginaţiei/.

Acum C4 de ani am cunoscut un tînăr farmacist, care cîştiga 34 dedolari pe săptămînă, la care se adăuga şi un procenta( din vînzări. n= de ani voi ieşi la pensie şi voi scăpa de munca aceasta/, spunea elresemnat.

Atunci i"am spus8 De ce să nu ai propria ta farmacie 6eşi dinstarea asta de pasivitate şi urmăreşte să"ţi elevezi dorinţele.#onstruieşte un viitor sigur copiilor tăi. -oate ul tău are destul talentpentru a deveni un mare medic, iar ica ta " pentru a studia cusuccces muzica/.

Mi"a replicat că nu"şi putea permite să"i trimită la studii. Dar l"amconvins că tot ceea ce putea să"şi imagineze cu forţă, se va îndeplini.

n" tr"o primă fază i"am arătat că subconştientul dispune de o forţăcolosală, apoi el a realizat că este stăpînul acestei forţe şi o poatefolosi în orice direcţie doreşte. Astfel, treptat, el şi"a construit oimagine mentală8 se vedea lucrînd în propria sa farmacie. şi îmaginacum aran(a acoanele, prepara diferite reţete, în timp ce vînzătoriianga(aţi serveau clienţii. ?u uita să"şi înc+ipuie că are şi o sumăimportantă de bani depusă în bancă. &e transpunea în acest rolasemenea unui bun actor. /cţionează ca şi cînd ar aşa cum îţiimaginezi şi vei deveni întocmai gîndurilor tale. A urmat o înşiruire

foarte interesantă de întîmplări. A fost concediat, dar a găsit imediatde lucru la o farmacie renumită, cu numeroase liale, unde " după untimp " a fost numit director. 5imp de 3 ani a economisit bani, reuşindsă"şi desc+idă propria sa farmacie, pe care a numit"o Harmaciavisurilor/, pentru că, aşa cum recunoştea el singur, era e!act ceeace"şi imaginase. Desigur, reuşita lui s"a datorat în mare măsură şifaptului că a făcut e!act ceea ce"i plăcea cel mai mult.

n urmă cu cîţiva ani am ţinut o conferinţă despre putereaimaginaţiei şi a subconştientului în faţa unor oameni de afaceri. Amarătat, printre altele, cum oet+e se folosea cu înţelepciune deimaginaţia controlată ori de cîte ori se lovea de di cultăţi. @iogra i săispun că discuta cu un prieten căruia îi e!punea problema şi care"idădea sfatul cel mai bun, cu vocea şi gesturile sale obişnuite. Astfel,scena mentală părea a reală şi vie.

-rintre ascultători se a a atunci şi un tînăr agent de sc+imburi,care a şi început să pună în practică te+nica lui oet+e. Astfel, el şi"afăcut un obicei din a discuta imaginar cu un prieten banc+ermultimilionar, care îl felicita pentru deciziile înţelepte pe care le

100



luase, cumpărînd anumite acţiuni la bursă. 5răia cu putere ecarereplică, pentru a o imprima în psi+ic şi pentru a cu adevărat convinscă aşa stau lucrurile. Această metodă se armoniza perfect cu scopulpropus8 acela de a da cele mai bune sfaturi clienţilor săi. #ăci, dacă eiobţineau un un cîştig substanţial de pe urma acţiunilor cumpărate, oparte din sumă îi revenea lui, cel care avusese ideea investiţieirespective.

Holosindu"se de înţelepciunea ce sălăşluieşte în subconştient,agentul a avut un succes răsunător, pe tot parcursul carierei sale.

7n alt tînăr, elev de liceu, mi"a spus într"o zi8 Am note foartemici, memoria îmi (oacă feste şi nu ştiu ce să fac/.

Discutînd cu el, am observat că motivul era atitudinea sa deindiferenţă sau c+iar resentimentul pe care"l nutrea faţă de uniiprofesori şi colegi de şcoală. 6"am arătat, atunci, cum să se foloseascăde subconş"tient pentru a deveni un elev strălucit. A început să emităanumite sugestii pozitive, de mai multe ori pe zi, dar mai cu seamăseara, înainte de a adormi şi dimineaţa, cînd se trezea. 6ată ce"şispunea el8 $tiu că subconştientul este rezervorul din care sealimentează memoria mea. *l reţine tot ceea ce citesc şi tot ce spunprofesorii mei. Am o memorie perfectă şi inteligenţa in nită dinsubconştient îmi pune mereu la dispoziţie cunoştinţele de care amnevoie la orice e!amen, scris sau oral. 9ăspîndesc iubirea şibunăvoinţa către toţi profesorii şi colegii mei. :e doresc în mod sincersuccesul şi toate cele bune./

Acum, în urma tratamentului/ pe care şi l"a făcut, tînărul are o

asemenea libertate mentală, cum nu avusese niciodată înainte.?otele sale au devenit foarte bune. #ontinuă să menţină permanentimaginea mamei şi a profesorilor care îl felicită pentru rezultatele salela învăţătură.

Cum să vindeţi şi să cumpăraţi într un mod cît mai convenabil

Amintiţi"vă mereu că subconştientul este ca un motor ce trebuiepus în funcţiune de către mentalul conştient. &tarea voastră de spiritşi gîndurile sunt asemenea unui dinam a at mereu în lucru.

-entru a transmite o anumită idee, imagine sau dorinţă pînă înprofunzimile subconştientului, trebuie întîi să ne calmăm şi să neconcentrăm atenţia. Această atitudine rela!ată are rolul de a

împiedica rezonanţa cu gîndurile străine sau potrivnice scopuluiurmărit. n plus, acum pot obţinute efecte remarcabile, cu unminimum de efort mental.

Apoi vom urmări să creăm o imagine cît mai clară şi mai plasticăa ceea ce dorim în fapt. De e!emplu, dacă doriţi să cumpăraţi o casă,

101



veţi face următoarele a rmaţii 1desigur, într"o stare de rela!aredeplină şi profundă28 &ubconştientul este sediul întregii înţelepciuni.Doar el poate găsi casa ideală pentru mine, astfel încît să e dotatăcu tot ceea ce trebuie, fără să aibă un preţ prea mare. 5rimit acestedorinţe către subconştient, ind sigur că nu mă va dezamăgi. Am o

încredere deplină că aceste gînduri vor da roadele aşteptate, aşa cumţăranul, cînd pune seminţe în pămînt, se supune legilor imuabile alenaturii/.

9ăspunsul poate veni prin intermediul unui anunţ în ziar, printr"unprieten sau paşii vă vor orientaţi spre casa care arată e!act aşacum v"aţi imaginat"o. 6mportant este să aveţi încredere că răspunsulva sosi la voi negreşit, pe o cale sau alta.

-oate doriţi să vindeţi o casă, un teren sau orice altceva. Agenţilorimobiliari care au venit să"mi ceară sfatul, le"am povestit cum amprocedat cînd mi"am vîndut propria casă. Am plasat în faţa casei otăbliţă pe care scria8 De vînzare/. &eara, în timp ce adormeam, mi"am pus întrebarea8 -resupunînd că voi vinde casa, ce voi face cutăbliţa /. Mi"am imaginat cum dau tăbliţa (os, o iau pe umăr, mă duc

în gara( şi o arunc pe pămînt, spunînd8 ata, nu mai am nevoie detine'/ Am urmărit să simt satisfacţia că totul a fost îndeplinit.

A doua zi, a apărut un cumpărător care mi"a oferit o sumăconvenabilă şi, după ce am înc+eiat tranzacţia, mi"a spus8 -uteţi sădaţi (os tăbliţa/. Am luat"o imediat şi am dus"o în gara(. :ucrurile s"aupetrecut e!act aşa cum îmi înc+ipuisem, nimic mai mult, pentru acon rma că ceea ce este sus, este şi (os/, adică imaginile imprimate

în subconştient vor apărea aidoma pe ecranul vieţii noastre. Acţiuneae!terioară o urmăreşte întocmai pe cea interioară.6ată altă metodă de a vinde o casă sau un teren. 9ela!aţi"vă şi

apoi emiteţi cu forţă aceste sugestii pozitive8 nţelepciunea in nităce sălăşluieşte în subconştient ştie de(a care este cumpărătorul idealal acestei case, cel care să aibă nevoie de ea şi să"mi aducă un pro tbun. *a îl trimite acum către mine şi, c+iar dacă va vedea şi alte case,numai a mea îl va mulţumi, căci este călăuzit de inteligenţauniversală a subconştientului. &unt sigur că totul va perfect8cumpărătorul, momentul tranzacţiei şi preţul. Horţele ascunse dinsubconştient acţionează mereu, punîndu"mă în rezonanţă cu armoniadivină./

Amintiţi"vă totdeauna că lucrul pe care"l cautaţi vă caută la rîndulsău şi, de cîte ori doriţi să vindeţi ceva, se va găsi cineva care să aibănevoie c+iar de ceea ce oferiţi. Holosind în mod inteligent puterilelatente din subconştient, va veţi elibera de an!ietatea generată desenzaţia de competiţie.

102



4ehnici folosite cu succes

0 tînără doamnă obişnuia să asiste cu consecvenţă la toatecursurile pe care le ţineam. *ra nevoită să sc+imbe de trei oriautobuzul şi, de aceea, pierdea o oră şi (umătate pe drum. n timpulunei conferinţe, i"am povestit cum a procedat cineva, ca să devinăproprietarul unui autoturism. 5înăra s"a decis să încerce acea te+nică.6ată ce mi"a scris mai tîrziu, referitor la această problemă8

Dragă Dr. Murp+L,

)ă scriu acum ca să vă povestesc cum am obţinut automobilul decare aveam atîta nevoie, pentru a a(unge la cursurile dumneavoastră.Mi"am construit imaginea mentală, în care eram la volanul uneimaşini şi făceam toate acţiunile necesare pentru a o conduce.9epetam adeseori acea imagine, pînă cînd eram convinsă că, într"adevăr, conduceam o maşină. Apoi m"am dus la magazin şi vînzătorulmi"a propus un #adillac, pe care l"am condus în realitate, repetîndu"mi că"mi aparţine.

$tiind acum cum arată maşina pe care o doresc, am continuat să"mi înc+ipui cum urc, mă instalez la volan, simt moliciunea banc+eteişi realizez toate manevrele necesare. După două săptămîni, am a(unsla curs într"un #adillac. 7nc+iul meu a murit, lăsîndu"mi printr"untestament, automobilul şi toate domeniile sale./

Mulţi oameni de afaceri se folosesc c+iar de termenul abstract desucces/, repetîndu"l de atîtea ori, pînă a(ung la convingerea că au

succes . *i ştiu că ideea de succes conţine în ea toate elementeleesenţiale ale reuşitei.

-uteţi şi voi să repetaţi cuvîntul succes/ cu forţă şi convingere.&ubconştientul va asimila această idee şi va acţiona pentru ca ea sădevină realitate. #e înseamnă, de fapt, succesul pentru voi Desigur,doriţi să aveţi o familie reuşită, să întreţineţi raporturi amicale cu toţicunoscuţii. De asemenea, vreţi să e!celaţi în meseria pe care v"aţiales"o; aveţi nevoie de un camin frumos şi confortabil, dotat cu totceea ce trebuie. -oate că aspiraţi şi la o viaţă spirituală mai bogată,să pătrundeţi misterul subconştientului şi să"i folosiţi puterileascunse.

&unteţi precum un om de afaceri, pentru că vă manifestaţi înaceastă grandioasă afacere a vieţii pe care o trăiţi. )ă propun sădeveniţi un om de afaceri care a atins succesul, folosind acestete+nici, ce presupun să vă imaginaţi că faceţi ceea ce doriţi să faceţi

103



şi că aveţi lucrurile care vă sunt necesare. &erviţi"vă de imaginaţie şiparticipaţi cu toată inţa, pentru a intra în legătură cu realitateasuccesului. Haceţi astfel încît să rezonaţi în permanenţă cu energiilereuşitei. Adormiţi în ecare seară cu ideea succesului, cu unsentiment de satisfacţie deplină; ideea va pătrunde în subconştient şiva da roadele aşteptate. Hiţi convinşi că v"aţi născut pentru a reuşi,iar miracolele nu vor întîrzia să se producă.

Idei de re!i"ut #e"tru a ati"'e %ucce%ul

;0 Succesu& !$sea'$ s reu"e"t# !$ tot ceea ce .#2a#propus0 Dac -e.# , ca&'#+ /er#c#.#+ 'u&.u'#.# "# -e.# /ace'ereu ceea ce - p&ace+ -e.# (o)!$(# cu s#*ura$. succesu&(ep&#$ !$ -#a. 0

0 A$a&#1!$(u2- cu ate$.#e+ (escoper#.# ce - p&ace cua(e- rat s /ace.# "# ac.#o$a.# (oar !$ ace& se$s0 Dac $ureu"#.# s - (a.# sea'a+ cere.# s ,.# *h#(a.#+ pe$tru a(escoper# (#rec.#a !$ care - pute.# 'a$#/esta p&e$ar0

>0 Spec#a&#1a.#2- !$ (o'e$#u& a&es "# c uta.# s aHa.# (#$ce !$ ce 'a# 'u&te (espre e&0

0 Reu"#ta $u apar.#$e ce&or e*o#"t#+ c# ce&or care "#2au/ ur#t u$ #(ea& (#$ ser-#rea "# a@utoru& !$tre*## u'a$#ta.#0

90 Nu poate , -or)a (e reu"#t / r pacea '#$.##00 Pe$tru a reu"#+ tre)u#e s ,.# ,$# ps#ho&o*# "# s a-e.# o

'are putere (e p tru$(ere 'e$ta& 0

0 Dac - #'a*#$a.# cu c&ar#tate scopu&+ su)co$"t#e$tu& --a pu$e &a (#spo1#.#e tot ceea ce este $ecesar+ pe$tru !$(ep&#$#rea sa0

=0 !$(u& !$so.#t (e se$t#'e$t "# asp#ra.#e po1#t#- (e-#$eo /or. ur#a" + c re#a $#'#c $u # se poate opu$e0

0 I'a*#$a.#a co$tro&at poate rea&#1a '#raco&e+ c c# ea $epu$e &a u$#so$ cu puter#&e &ate$te a&e su)co$"t#e$tu&u#0

;<0 Dac (or#.# s o).#$e.# succesu& pe p&a$ pro/es#o$a&+#'a*#$a.#2- c "e/u& sau c#$e-a &a care .#$e.# /oarte 'u&t -/e&#c#t "# - a('#r s#$cer0 Da.# -#a. "# /or. aceste# #'a*#$#pr#$ se$t#'e$te a(ec-ate0 3Au1#.#4 -ocea+ 3o)ser-a.#4*estur#&e spec#,ce0 ?#1ua&#1a.# 'e$ta& aceast #'a*#$e cuperse-ere$. + ocup!$(u2- to.# t#'p## 'or.# a# 1#&e# cu aceastac.#u$e0 Cu s#*ura$. c + !$ t#'p+ -a -e$# "# )ucur#a reu"#te#0

;;0 :$ su)co$"t#e$t su$t p strate toate a'#$t#r#&e "##'pres##&e tr #te0 Pe$tru a -a !')u$ t .# 'e'or#a+ e'#te.# (e'a# 'u&te or# aceast su*est#e 3Me'or#a #$,$#t a

104



su)co$"t#e$tu&u# !'# re-e&ea1 + !$ or#ce 'o'e$t+ ceea ce a'$e-o#e s "t#u40

; 0 Dac (or#.# s -#$(e.# ce-a+ a,r'a.# !$cet "# cu ate$.#eur' toare&e 3:$.e&epc#u$ea su)co$"t#e$tu&u# "t#e (e@a careeste cu'p r toru& #(ea& pe$tru acest &ucru "# !& atra*e c tre'#$e40 ?e.# , u#'#.# s co$stata.# c a"a stau &ucrur#&e0

;>0 I(eea (e succes co$.#$e !$ ea toate e&e'e$te&e "#'a$#/est r#&e succesu&u#0 Repeta.# (e 'a# 'u&te or#+ cu

!$cre(ere "# co$-#$*ere+ cu-!$tu& 3succes4+ (#$a'#1!$( ast/e&puter#&e ascu$se care - pot (uce &a o).#$erea u$u# succes(ep&#$0

CAPITOLUL XII

SUBCONŞTIENTUL :N SLUJBA ŞTIIN6EI

Ma(oritatea savanţilor se folosesc de subconştient, c+iar dacă,

uneori, nu sunt conştienţi de fenomenele care se petrec atunci.*!emple ilustre în acest sens sunt8 *dison, Marconi, Wettering,-oincare, *instein şi mulţi alţii. #înd un om de ştiinţă apelează lasubconştient, dobîndeşte o anumită intuiţie specială în legătură cu

îmbinarea mai multor domenii. #ercetări recente demonstrează căsuccesul inventatorilor depinde în mare măsură de capacitatea lor dea utiliza tezaurul de înţelepciune, care se a ă în subconştient.

)ă propunem în continuare, e!emplul c+imistului Hriedric+ von&tradonitz, care lucra de mult timp pentru a obţine formula c+imică abenzinei. 0ricum ar combinat cei O atomi de carbon cu O atomi de+idrogen, el nu reuşea totuşi să obţină formula benzinei. Dezamăgit,obosit, el a abandonat subconştientului problema. După cîtva timp,subconştientul i"a oferit o rezolvare uluitoare8 în timp ce urca înautobuz, a înţeles că atomii erau uniţi printr"o legătură circulară,numită cercul benzenului.

Alt savant, ?i>olas 5esla, a realizat invenţii importante, care staula baza electronicii de astăzi. *l proceda astfel8 cînd îi venea o ideenouă, lăsa imaginaţia să construiască liber pe acel subiect, ştiind că

105



subconş"tientul îi va revela tot ceea ce lipsea pentru ca nouldispozitiv să poată materializat. 9ealiza mental toate îmbunătăţirileposibile, corecta greşelile şi oferea te+nicienilor sc+ema dispozitivuluiperfect funcţionabil. 0bişnuia c+iar să spună8 ntotdeauna invenţiamea funcţionează aşa cum mi"am imaginat. n =4 de ani nu a fost nicimăcar o e!cepţie./.

?aturalistul american Agassia a descoperit cîteva dintrefenomenele misterioase, care se petrec în lumea subconştientului întimpul somnului. #ităm din biogra a sa8 De mai multe săptămîni măc+inuiam să reconstitui o fosilă găsită încrustată pe o piatră.?ereuşind să stabilesc specia din care făcea parte, obosit şi disperat,am abandonat şi am încercat să mă rela!ez. După cîtva timp, într"onoapte, m"am trezit cu senzaţia clară că am visat peştele fosilizat, cutoate fragmentele care"i lipseau. Dar nu reuşeam să"mi amintescnimic din vis. 6mediat m"am dus la muzeu, pentru studia din noupiatra, sperînd că"mi voi aminti ceva, dar fără nici un rezultat.?oaptea următoare am visat din nou peştele, dar la trezire am uitatcum arăta. &perînd că voi avea iar visul, a treia noapte mi"ampregătit +îrtie şi creion lîngă pat, ca să"l sc+iţez. &pre dimineaţă, mi"aapărut peştele în vis, mai întîi neclar, apoi din ce în ce mai distinct,astfel încît îi puteam studia toate detaliile. M"am trezit pe (umătate şi,a at încă sub in uenţa visului, într"un întuneric profund, am sc+iţatimaginea pe +îrtie. Dimineaţa, am constatat cu uimire că desenasemlinii pe care nu le văzusem la fosilă. Am alergat la muzeu şi amcurăţat bine suprafaţa pietrei, pînă a devenit vizibile şi părţile

ascunse ale fosilei. :a sfîrşit, semăna perfect cu imaginea din vis/.n urmă cu 34 de ani, Dr. Hrederic> @anting, strălucit canadian,studia ravagiile făcute de diabet, maladie incurabilă la acea vreme. Afost necesară o muncă titanică, în care s"au angrenat cercetători din

întreaga lume. ntr"o noapte, @ating a adormit epuizat. n timpulsomnului, a avut revelaţia de a e!trage o substanţă din pancreasulcîinelui. Această substanţă stă la baza insulinei, care salvează şiastăzi mii de vieţi omeneşti.

-entru a obţine acest rezultat e!cepţional, savantul a consumatmult timp şi energie. ?u înseamnă însă că nu puteţi obţine rezultateimediate. ?u vă descura(aţi. 0bişnuiţi"vă să cereţi în ecare searăsubconştientului să vă ofere soluţia cea mai bună. 7na dintre cauzele

întîrzierii ar putea îndoiala sau gîndul că problema este foarte greaşi ar putea dura mult timp pînă se rezolvă. ncetaţi să vă întrebaţicînd şi unde vi se va împlini dorinţa, căci subconştientul nu estelimitat în timp sau spaţiu. nc+ipui" ţi"vă că de(a aţi primit răspunsul,nu"l proiectaţi într"un viitor nedeterminat. -ăstraţi încrederea denezdruncinat în reuşită, căci orice problemă îşi are propria ei soluţie.

106



Dr. :ot+an von @len>"&c+midt, renumit inginer electronist,povesteşte cum, cu a(utorul subconştientului, s"a salvat dintr"un lagărde concentrare rusesc în timpul războiului8

*ram prizonier într"o mină de cărbuni din 9usia şi vedeam teri atcum oamenii mureau unul cîte unul în (urul meu. *ram păziţi degardieni e!trem de brutali, iar o ţerii erau inteligenţi şi atenţi, încîtpractic era imposibil să evadezi. După un e!amen medical sumar,

ecărui prizonier îi era impusă, pentru a scoasă la suprafaţă, oanumită cantitate de cărbune pe zi. Mie mi"au !at < 4 >g pe zi.Dacă prizonierul nu e!trăgea cantitatea impusă, raţia alimentară " şiaşa destul de mică " se reducea şi mai mult. n scurt timp, se odi+nea

în cimitirul lagărului. ngrozit, am început să mă concentrez asupraunui plan de evadare. #asa din :os Angeles era distrusă, toţi membriifamiliei " ucişi, iar prietenii dispăruseră sau se a au, ca şi mine, înlagăre de prizonieri. Am invocat subconştientul şi i"am cerut săgăsească o modalitate pentru a a(unge la :os Angeles. )edeam/ în

înc+ipuire imagini de acolo, bulevardele largi, şi cîteva dintre clădiri.n ecare dimineaţă şi seară mă imaginam plimbîndu"mă pe cel maimare bulevard, împreună cu o fată pe care o cunoscusem înainte derăzboi 1şi care este soţia mea acum2; vizitam magazinele, urcam înautobuze, luam prînzul la restaurant. De ecare dată aveam gri(ă,atunci cînd conduceam/ maşina mea imaginară, să nu fac vre"unaccident. 6maginile erau pline de viaţă şi culoare şi mă simţeam ca şicînd le trăiam cu adevărat.

n ecare dimineaţă, gardianul"şef aşeza prizonierii în rînd şi"i

număra. &triga8 <, =, C... şi cînd a(ungea la <G făceam un pas înainte.ntr"o dimineaţă, cînd se numărau prizonierii, gardianul a fost c+emat în altă parte, tocmai cînd a(unsese la <O; cînd a revenit, a început dela <G, deci nu mi"au observat lipsa. &eara, cînd detaşamentul s"a

întors de la muncă, numărul prizonierilor era evident, acelaşi, decilipsa mea a fost observată cu mult mai tîrziu.

Am reuşit să ies din lagăr, fără să u văzut şi am tot mers prinpustiu, timp de =3 de ore, pînă am a(uns la o casă părăsită, unde m"am odi+nit. Multe zile am trăit din ce pescuiam sau vînam. #înd ama(uns la linia ferată, am urcat într"un tren ce transporta cărbuni în-olonia. -rietenii m"au a(utat să a(ung la :ucerna, în *lveţia. ntr"oseară, cînd stăteam în -alace Kotel din :ucerna, am cunoscut uncuplu de americani, care m"au invitat acasă la ei, în &anta Monica1#alifornia2. Astfel, am a(uns în America, la :os Angeles. $oferul deta!i m"a dus e!act pe bulevardele pe care le visasem în zilele sumbredin lagăr. Mi se parea că nu trecuse decît puţin timp de cînd fusesempe acolo. Această reuşită va rămîne pentru mine ca o lecţie despre

107



minunile pe care le pot realiza puterile latente din subconştientulnostru, atunci cînd sunt pe deplin controlate./.

7n alt domeniu în care subconştientul poate folositor esteistoria. Ar+eologii şi paleontologii ar trebui să ştie că tot ceea ce ae!istat şi s"a manifestat vreodată, se păstrează în memoriauniversală. -rin studiul ruinelor şi fosilelor antice, ei reconstruiescpalate sau oraşe întregi. 6storicii îşi lasă imaginaţia să construiască totfelul de variante, dinamizînd astfel subconştientul; acesta desc+ideporţile de acces către memoria ascunsă a lumilor şi civilizaţiilorstrăvec+i; astfel, trecutul reînvie şi poate cunoscut.

&avanţii posedă o putere de concentrare mare şi o imaginaţiecontrolată, care trezesc geniul subconştient8 templele antice capătăacoperişuri, apar grădini, piscine şi fîntîni arteziene; oasele albite suntacoperite de muşc+i şi piele. #u a(utorul atenţiei bine focalizate, aimaginaţiei diri(ate, putem transcede timpul şi spaţiul şi ne punem înlegătură telepatică cu cele mai elevate gînduri ale marilor savanţi ailumii.

Cum să devenim receptivi la sugestiile subconştientului

Dacă trebuie să luaţi o decizie di cilă, începeţi imediat să căutaţisoluţia, plini de optimism. *vitaţi gri(ile, ţi încrezători.

6ată o te+nică simplă de a deveni receptivi la mesa(elesubconştien"tului. Aşezaţi"vă într"o poziţie confortabilă, rela!aţi"văcorpul şi mintea. Dacă acestea refuză să se supună, ţi autoritari şi

fermi, impunîndu"vă cu putere voinţa. #orpul este obligat să văasculte, pentru că nu are voinţă proprie, iniţiativă sau inteligenţă, cieste asemenea unui disc pe care sunt săpate diferite gînduri sauemoţii sub forma unor gesturi caracteristice, ticuri sau c+iar boli.După ce aţi obţinut o rela!are profundă, concentraţi"vă atenţiae!clusiv asupra problemei care vă frămîntă. #ăutaţi o soluţie,

încercaţi diferite variante, gîndiţi"vă cu anticipaţie ce bucuroşi veţi cînd o veţi găsi pe cea mai bună. :ăsaţi"vă cuprinşi de acestsentiment. -ermiteţi minţii să se (oace astfel, pînă adormiţi. Dacă nuaţi primit răspunsul în timpul somnului, nu vă mai preocupaţi deproblema respectivă. 0ricînd este posibil să apară, c+iar dacă faceţialtceva.

-entru a avea acces la informaţiile depozitate în subconştient, ceamai simplă metodă este şi cea mai bună. 6ată un e!emplu personal8

într"o zi am pierdut un ceas, care era o amintire de familie. :"amcăutat peste tot, dar nu l"am găsit. &eara am invocat subconştientulşi i"am vorbit ca unei persoane de încredere8 5u ştii tot, deci ştii şi

108



unde este ceasul meu; te rog, să"mi arăţi locul/. M"am trezit cu gîndulpregnant8 #ăută sub copacul din curte/, unde l"am şi găsit imediat.

CAPITOLUL XIII

SUBCONŞTIENTUL ŞI MIRACOLELE SOMNULUI

Hiecare dintre noi petrece I ore din =3 dormind 1cam o treime dinviaţă2. Aceasta este o lege ine!orabilă a vieţii, valabilă atît în regnulvegetal, cît şi în cel animal. Multe probleme îşi pot găsi răspunsatunci cînd dormim.

*ste încă încetăţenită teoria conform căreia, ziua obosim şinoaptea dormim, ca să ne recuperăm forţele pierdute. Dar corpulconsumă energia şi cînd doarme8 inima continuă să funcţioneze, la felplămînii, ca şi toate celelalte organe vitale. Dacă mîncăm înainte de a

109



ne culca, +rana este perfect digerată şi asimilată în somn. Aceasta,datorită faptului că subconştientul nu se odi+neşte şi nu doarmeniciodată, ci este mereu activ, controlînd toate funcţiile corpului.Atunci cînd dormim, vindecarea se produce mai uşor, deoarece numai e!istă multiple interferenţe şi bloca(e produse de mentalulconştient. De asemenea, răspunsurile la problemele care vă frămîntăvi se revelează mai ales în somn.

1inefacerile somnului

Dr. Po+n @ingeloE, o autoritate în studiul efectelor X somnului, ademonstrat că noaptea, cînd dormim, creierul primeşte impresiivizuale, auditive, olfactive, gustative, care demonstrează că nerviirespectivi sunt activi în timpul somnului, precum şi neuronii scoarţeicerebrale. &avantul a demonstrat că, atunci, su etul se uneşte cu&piritul Divin, umplîndu"se de înţelepciunea şi 6ubirea eternă. &tudiilepe care le"am întreprins mi"au întărit convingerea că, adevăratulscop al somnului nu este doar odi+na; de fapt, nici o altă parte a vieţiinu este mai importantă pentru elevarea spirituală ec+ilibrată aomului/.

0bosită de permanentele con icte, (igniri şi stresuri, mintea arenevoie de o retragere periodică din lumea simţurilor, pentru a intra înlegătură telepatică cu forţa şi înţelepciunea subconştientului. Dacăveţi urmări să păstraţi mereu această legătură, veţi g+idaţipermanent de către ea şi veţi reuşi să învingeţi orice di cultate.

-entru aceasta, este bine ca, în timpul zilei, să realizaţi periodicretragerea minţii în interior, departe de confuzia şi agitaţia lumiie!terioare. Aceasta poate privită tot ca o formă de somn, căcisunteţi adormiţi faţă de lumea simţurilor, dar astfel treziţi în voilumea e!traordinară a subconştientului.

$fectele surprinzătoare ale privării de somn

:ipsa de somn creează iritabilitate, depresiuni şi gînduri sumbre.Dr. eorges &tevenson, membru al Asociaţiei ?aţionale pentru&ănătate Mentală 1?ational Association for Mental Kealt+2, a rma8

După părerea mea, ecare inţă umană are nevoie de cel puţin O orede somn pe noapte, pentru a se simţi bine. Mulţi dintre noi au nevoiec+iar de mai multe. #ei care"şi înc+ipuie ca se pot acomoda şi cu maipuţine ore de somn, se înşeală/. &avanţii care au studiat efectele* Dr. Po+n @ingeloE " 5+e MLsterL of &leep/, ?eE For> and :ondon, Pasper@rot+ers

110



lipsei de somn, au remarcat că insomnia prelungită a precedatanumite tulburări psi+opatologice. -entru a e!plica acest fenomen,este su cient să amintim că, în timpul somnului ne încărcămbateriile/, dobîndind vitalitate şi poftă de viaţă.

ntr"un articol intitulat -oate că aveţi nevoie de mai mult somn/,apărut în 9eaderSs Digest/, se relatează următoarea e!perienţă8

n ultimii trei ani, am realizat e!perienţe medicale la Ralter 9eedArmL 6nstitute of 9esearc+ din Ras+ington. #a subiecţi, s"au oferit osută de militari şi civili. Aceştia au fost menţinuţi forţat în stare deveg+e circa 3 zile la rînd. ?umeroase teste au pus în evidenţăefectele şi simptomele lipsei de somn, rezultatele lor dezvăluindcîteva dintre misterele uluitoare ale somnului.

&e ştie acum că, mintea obosită de nesomn caută atît de avidăsomnul, încît ar sacri ca orice ca să"l obţină. După numai cîteva oreapar scurte perioade de moţăială, într"un ritm de C " 3 pe oră. #a într"un somn veritabil, pleoapele se înc+id, ritmul cardiac se încetineştepentru cîteva secunde. -ot surveni momente de inconştienţă sauimagini disparate, frînturi de vise. -e măsură ce se agravează lipsa desomn, perioadele de pierdere a cunoştinţei devin din ce în ce maidese şi mai lungi 1= " C secunde2. #+iar dacă subiectul are o mareresponsabilitate 1e!emplu8 pilotarea unui avion în plină furtună2, el nu

îi poate rezista. Hiţi atenţi, căci vi se poate întîmpla oricînd, mai alescînd sunteţi la volan.

:ipsa de somn atacă buna funcţionare a memoriei şi a simţurilor.Mulţi dintre subiecţi s"au dovedit incapabili să reţină o anumită

informaţie, pentru mai mult timp şi să o folosească în problema pecare o aveau de rezolvat. n faţa unor situaţii care cereau eforturi maimari de memorare, subiecţii se zăpăceau şi se blocau./.

)oaptea este un sfetnic bun

0 doamnă din ?eE For>, ascultătoare a emisiunilor pe care leţineam la postul naţional de radio, îmi relata că i se oferise un loc demuncă pentru care era plătită dublu. ?eputînd să se decidă, înaintede a se culca, s"a rugat astfel8 6nteligenţa creatoare asubconştientului ştie ce este mai bine pentru mine. *a mă orienteazămereu către fericire şi o viaţă spirituală înaltă, revelîndu"mi cea maibună decizie. i mulţumesc pentru răspunsul care, sunt sigură, vaveni./. A repetat această rugăciune simplă de mai multe ori. A douazi, s"a trezit dimineaţa cu senzaţia clară că nu trebuie să accepteoferta, ceea ce a şi făcut. *venimentele ulterioare au demonstrat căalegerea era bună; rma care"i făcuse propunerea a dat falimentdupă scurt timp.

111



6ată un alt e!emplu, despre modul cum puteţi a(utaţi şi ocrotiţide către subconştient, atunci cînd îl invocaţi.

#u mulţi ani în urmă, înaintea celui de"al doilea război mondial,mi"a fost oferit un post în 0rient. -entru a sigur că voi lua o deciziebună, m"am rugat astfel8 nţelepciunea ascunsă din inţa mea ştietot şi îmi va revela, cu voia lui Dumnezeu, pe ce drum trebuie sămerg. )oi reuşi să recunosc răspunsul, indiferent cum va sosi el/. Amrecurs la această modalitate deoarece, deşi mentalul conştient poatelua decizii cînd cunoaşte toate datele problemei, este nevoie deintuiţia proprie subconştientului pentru a răspunde la întrebări pecare doar viitorul le poate dezlega. Am repetat rugăciunea ca pe uncîntec de leagăn, înainte de a adormi şi apoi am visat ceea ce s"apetrecut în realitate peste trei ani. Mi"a apărut un vec+i prieten şi mi"a spus8 #iteşte ziarele, nu pleca'/. n ziare se relata, cu litere groase,cum se declanşase războiul, prin atacul de la -earl Karbour. De maimulte ori am avut vise foarte clare, ca cel e!pus mai înainte. Acesteasunt scenarii realizate de subconştient, care ne relevează astfelanumite adevăruri, prin intermediul unor persoane în care avem

încredere. Altul ar putea primi sfaturi din partea mamei, care"i apare în vis şi îl avertizează asupra unui anumit pericol. &ubconştientulcreează imaginile cele mai sugestive, care să ne impresioneze şi săne determine să credem în ceea ce visăm.

Dr. 9+ine, director la Departamentul de psi+ologie al 7niversitaţiiDu>e, a adunat un mare număr de relatări, care demonstrează cămulte persoane au vise premonitorii în legătură cu evenimentele care

se vor întîmpla în viitor, reuşind cu a(utorul lor să evite posibiletragedii.)iitorul este rezultatul modului vostru de a gîndi în prezent, el

este de(a în subconştient cu e!cepţia cazului cînd îl modi caţi dupădorinţă prin intermediul rugăciunii. -rin analogie, viitorul unui poporeste înscris în subconştientul colectiv al poporului respectiv. Aşa see!plică faptul că am visat că s"a declanşat războiul cu trei ani mai

înainte. ntîmplările de mîine se a ă de(a în subconştient, la fel şi celede săptămîna sau de luna viitoare şi pot văzute/ de o persoanăclarvăzătoare, cu un mental elevat.

Dacă veţi începe însă să vă rugaţi, nu vi se va mai întîmpla nimicrău, căci nimic nu este !at sau prestabilit în mod de nitiv dedinainte. Atitudinea mentală, adică modul în care gîndiţi sau simţiţirealitatea, determină viitorul. -rin rugăciune puteţi remodela şi creaun nou viitor. 4ot ceea ce un om seamănă acum, va a-unge sărecolteze mai tîrziu. &ămînţa, după cum este bună sau rea, va darodul pe măsură.

112



Miracole petrecute în timpul somnului 0dată, un cursant mi"a trimis un ziar în care era relatat cazul unui

laminor din oţelaria -itsburg. 0mul, numit 9oL Kammerstrom, acîştigat < 444 de dolari datorită unui vis pe care l"a avut.

#onform articolului din ziar, inginerii care lucrau în oţelăriemunceau de mult timp, ca să repare o bandă de transmisie a barelorde oţel. Deşi se c+inuiau de multă vreme, nu reuşiseră să găseascădefecţiunea şi să o remedieze. Kammerstrom căuta şi el un dispozitivnou, care să pună în mişcare angrena(ul, dar fără nici un rezultat. ntr"o după"amiază, înainte de a aţipi, i"a venit iar în minte problema de laoţelărie. Adormind, a visat o sc+iţă perfectă a unui anumit utila(.

5rezindu"se, a făcut o sc+emă după desenul din vis. Apoi, el a pusaceastă sc+emă în aplicare, iar anga(aţii au realizat un dispozitivfuncţional. Astfel, somnul de la prînz i"a adus lui Kammerstrom un cecde < 444 de dolari, adică cea mai mare recompensă pe care o oferisevreodată rma anga(aţilor săi, pentru o invenţie.Dr. Kelprec+t, profesor de cultură asiriană la 7niversitatea din-ennsLlvania, scria în (urnalul său8 ntr"o seară, m"am culcat epuizatde eforturile zadarnice de a localiza două fragmente de agată,presupuse a aparţinînd unui babilonian. Adormind sub in uenţaacestor gînduri, am avut un vis remarcabil8 mi"a apărut un preot din?ippur, înalt şi impunător, cam de patruzeci de ani, care m"a condusla tezaurul templului. Acolo, erau împrăştiate pe podea, o mulţime defragmente de agată şi lapis"lazuli. -reotul mi"a spus8 << #ele două

bucăţi, despre care ai scris separat la paginile == şi =O, fac parte dincerceii de la statuia zeului. :ipeşte"le şi te vei convinge. >> M"am trezitinstantaneu. Am e!aminat fragmentele şi, spre uimirea, se potriveau.

ăsisem, în sfîrşit, soluţia problemei./9obert :ouis &tevenson, în una din cărţile sale " Acrosst+e plains/

" consacră un întreg capitol viselor. *l însuşi avea vise pline deacţiune, pe care şi le programa seara. nainte de a adormi, cereasubconştientului să"i reveleze noi povestiri. Dacă a(ungea într"o criză

nanciară, era de a(uns să trimită o sugestie de genul8 0feră"miideea unui bun roman de aventuri, care să se vîndă bine/.&ubconştientul răspundea prompt, pe măsura aş"teptărilor. nlegătură cu acest fenomen, &tevenson scria8 Micuţele zîne 1puterilelatente ale subconştientului2, atunci cînd concep un roman, mi"ltransmit capitol cu capitol, astfel încît, eu, preupusul autor, nu ştiuniciodată cum se va derula acţiunea în continuare. ?ici măcaraceastă parte a muncii mele, care se desfăşoară ziua, cînd sunt treazşi conştient, nu o pot considera ca ind a mea, căci îmi dau seama căaceste zîne sunt c+iar şi atunci alături de mine, inspirîndu"mă./

113



Dormiţi în pace şi treziţi vă în bucurie.

#ei care suferă de insomnie, vor găsi în rugăciune un tratamente!trem de e cient. nainte de a adormi, repetaţi lent, cu atenţie,această sugestie binefăcătoare8 -icioarele se rela!ează, braţele serela!ează, spatele se destinde complet, creierul se umple de calm şibucurie, faţa mi se destinde; întregul corp este perfect rela!at şipsi+icul se linişteşte complet. 6ert din tot su etul pe toţi cei care augreşit faţă de mine şi trimit către toate inţele universului gînduri deiubire, armonie, pace şi sănătate. Mă învăluie un ocean de linişte şibucurie şi devin conştient de -rezenţa Divină din mine. -ercep intuitivfascinantul mister al )ieţii şi al 6ubirii. Hericirea mă cuprinde şi devinplin de bunăvoinţă faţă de cei din (ur. ntreaga noapte voi dormi înaceastă pace fermecată, iar dimineaţa mă voi trezi plin de vitalitate şide iubire. 0 sferă de beatitudine mă cuprinde mereu, făcîndu"mă dince în ce mai bun şi mai înţelept. ?u"mi este teamă de nimic, căci ştiucă 5u eşti cu mine. )oi dormi în pace şi mă voi trezi plin de bucurie,dedicîndu"Yi întreaga mea viaţă şi iubire./

Idei . r!( de%#re -i"e.acerile % m"ului

;0 Tre)u#e s - tre1#.# a (oua 1# &a o a$u'#t or N#'#c'a# s#'p&u !$a#$te (e a a(or'#+ su*era.# su)co$"t#e$tu&u# s- tre1easc e%act &a acea or 0 ?e.# co$stata cu u#'#re c e&

se -a supu$e0 Face.# ape& &a re1o&-area or#c re# pro)&e'e+ c c#$#'#c $u este prea *reu !$ /a.a /or.e# #$,$#te asu)co$"t#e$tu&u#0

0 Su)co$"t#e$tu& $u cu$oa"te o(#h$a $#c#o(at + &ucra1/ r !$cetare0 Co$tro&ea1 toate /u$c.##&e -#ta&e "# -#$(ecor#ce )oa& 0 :'p ca.#2- cu -o# !$"#- + #erta.# pe to.# ce# careau *re"#t -#$(ecarea se -a pro(uce cu 'u&t 'a# repe(e0

>0 Su)co$"t#e$tu& - *h#(ea1 'a# a&es atu$c# c!$( (or'#.#sau c!$( -#sa.#0 Cure$.## -#ta&# c#rcu& atu$c# &#)er# pr#$ ,#$. +pur#,c!$(2o+ ast/e& !$c!t (#'#$ea.a - tre1#.# re-#ta&#1a.# "#

!$t#$er#.#00 Dac su$te.#+ !$c + su) #$Hue$.a sup r r#&or "#

co$H#cte&or (#$ t#'pu& 1#&e#+ ca&'a.#2- 'a# !$t!# "# co$ce$tra.#2- asupra u$or su*est## po1#t#-e0 I$-oca.# /or.e&e "#

!$.e&epc#u$ea (#$ su)co$"t#e$t "# cere.# s re1o&-e pro)&e'acu care - co$/ru$ta.#0 ?e.# (o)!$(#+ ast/e&+ u$ p&us (e

!$cre(ere !$ -o#+ ca&' "# putere0

114



90 So'$u& este ese$.#a& pe$tru o '#$te &uc#( "# u$ corps $ tos0 L#psa (e so'$ pro-oac #r#ta)#&#tate+ (epres#u$#ps#h#ce+ 1 p cea& su$t $ecesare ce& pu.#$ opt ore (e so'$ !$,ecare $oapte0

0 Sa-a$.## au (e'o$strat c sur-#$ o ser#e !$trea* (etu&)ur r# ps#ho2pato&o*#ce+ !$ ur'a u$e# #$so'$## pre&u$*#te0

0 :$ t#'pu& so'$u&u#+ '#$tea se !$carc cu /or.e $o#0Mu&te persoa$e care $u (or' su,c#e$t+ pre1#$t tu&)ur r# (e'e'or#e "# (e coor(o$are a '#"c r#&or+ su$t (e1or#e$tate "#co$/u1e0

=0 Cre#eru& o)os#t -a sacr#,ca or#ce pe$tru c!te-a c&#pe (eso'$0 Ate$.#e+ ce# care a-e.# te$(#$.a s a(or'#.# &a -o&a$

0 Noaptea e u$ s/et$#c )u$0 :$a#$te (e a a(or'#+ #$-oca.#protec.#a su)co$"t#e$tu&u#0 Cere.# r spu$s &a !$tre)area care- /r '!$t + apo# ,.# recept#-# pe$tru a !$.e&e*e r spu$su&0

;<0 A-e.# (ep&#$ !$cre(ere !$ su)co$"t#e$t e& $u - poateor#e$ta (ec!t !$ (#rec.#a cea )u$ 0 C!teo(at + 'esa@u& s u -par-#$e pr#$ #$ter'e(#u& u$u# -#s /oarte c&ar "# su*est#-0

;;0 Mo(u& !$ care *!$(#.# - (eter'#$ (est#$u&0 L sa.#2-*h#(a.# (e c tre !$.e&epc#u$ea #$,$#t + ascu$s !$ ,#$.a-oastr + accepta.# or#ce s/at sau su*est#e care s#'.#.# c -#$e(e aco&o0 F#.# opt#'#"t#+ *!$(#.#2- c $u se poate !$t!'p&a$#'#c r u ast/e& re'o(e&a.# (est#$u& "# - !')u$ t .#.#-##toru&0

; 0 Dac (or#.# s scr#e.# u$ ro'a$+ o p#es (e teatru sau

s rea&#1a.# o #$-e$.#e e%traor(#$ar + cere.# su)co$"t#e$tu&u#s - #$sp#re co$"t#e$t#1a.# /aptu& c e& - *h#(ea1 'ereu0Se -or pro(uce ast/e& a(e- rate '#raco&e+ #ar patr#'o$#u&u$#-ersa& se -a !')o* .# cu $o# co'or# art#st#ce sau "t##$.#,ce0

115



CAPITOLUL XI?

MANIFESTAREA PUTERII SUBCONŞTIENTULUI :NREGOL?AREA PROBLEMELOR DE CUPLU

#auza tuturor con ictelor ce apar în interiorul unui cuplu, oconstituie nerecunoaşterea modului de acţiune a forţelor ascunse însubconştient. 0rice problemă dintre soţ şi soţie se poate rezolva dacăcei doi folosesc în mod constructiv problemele mentalului. 9ugîndu"se

împreună, cei doi iubiţi se vor armoniza la toate nivelele inţei lor şivor rămîne mereu împreună. 0rientarea către idealuri sublime, studiullegilor misterioase ale vieţii, faptul că cei doi au acelaşi drum în viaţăşi îşi respectă reciproc libertatea personală, toate acestea reprezintăc+eile unei căsătorii armonioase şi fericite, în care soţii formează osingură inţă.

7n divorţ sau o despărţire dureroasă poate evitată cel mai uşor,c+iar dinaintea căsătoriei. Desigur, cînd situaţia devine insuportabilă,cel mai bine este să ieşi din ea. Dar de ce să nu eviţi o situaţie

neplăcută ?u ar mai bine să te concentrezi asupra adevărateicauze a problemelor cu care te confrunţi, adică să tai răul de larădăcină

Asemenea celorlalte probleme cu care omul se poate confrunta,divorţul, împreună cu supărările inerente, sunt roadele unuicomporta"ment, în care legile subconştientului sunt ignorate complet.

/devărata semni caţie a căsătoriei

-entru a cu adevărat o uniune între două inţe, căsătoriatrebuie să aibă în primul rînd o bază spirituală, să e însu eţită deiubire reciprocă. Dragostea poate e!primată sub forma toleranţei, asincerităţii, a onestităţii şi a bunăvoinţei. De aceea, ecare dintre ceidoi iubiţi trebuie să e foarte sinceri unul faţă de celălalt. 0 căsătoriearmonioasă nu poate niciodată realizată, avînd la bază motive cavanitatea, lipsa de bani sau dorinţa de a parveni, deoarece acesteaindică lipsa sinceritaţii şi a iubirii. 0 asemenea căsătorie nu reprezintădecît o penibilă minciună şi o mascaradă grotească.

116



0 femeie care gîndeşte8 &unt epuizată de muncă. Mă voi măritaca să renunţ la serviciu şi să mă ocrotească soţul/, porneşte de lapremise false şi nu aplică într"un mod corect legile subconştientului.

?umai cunoaşterea şi folosirea bene că a acestor legi îi pot oferisiguranţă şi confort. Dacă ea ar aplica te+nicile descrise în capitoleleanterioare, nu s"ar putea plînge niciodată, în realitate, de soţ, de tatăsau de altcineva, ci este capabilă să obţină prin propriile forţefericirea, prosperitatea, pacea lăuntrică, iubirea nesfîrşită, bucuria dea trăi, confortul, siguranţa şi orice şi"ar putea dori vreodată. Hiecareom poate propriul său constructor, modelîndu"şi destinul aşa dupăcum doreşte.

Cum să atragem către noi soţul sau soţia ideală

Dacă aţi lecturat cu atenţie capitolele anterioare, desigur că de(asunteţi familiarizaţi cu modul în care acţionează subconştientul şi ştiţică tot ce se imprimă acolo se va e!prima într"o formă sau alta înuniversul vostru lăuntric, cît şi în cel e!terior. Dacă sunteţi femeie şidoriţi să vă apropiaţi de un bărbat, dar nu l"aţi găsit încă, sugeraţisubconştientului calităţile pe care doriţi să le aibă el. 6ată o te+nicădeosebit de utilă8 seara, aşezaţi"vă în fotoliul cel mai comod, înc+ideţioc+ii şi rela!aţi"vă, urmăriţi să creaţi o stare de pace profundă şi dereceptivitate. Adresaţi"vă apoi subconştientului, spunîndu"i8 -ringîndurile mele atrag către mine un om onest, sincer, loial, iubitor,

del, cu su etul fericit şi liniştit. Aceste calităţi penetrează acum în

subconştient; prin meditaţii asupra lor, vor prinde viaţă şi se vormanifesta atunci cînd voi pregătită. Mă bazez pe acea lege careface să am e!act ceea ce mantalizez cu forţă. Doresc să dăruiescfericire şi armonie unui om. i voi respecta şi iubi idealurile, iar el vaface la fel în ceea ce mă priveşte. ?u voi căuta să"l transform într"unmod absurd, pentru a"mi satisface vreo dorinţă egoistă, iar el varespecta, la rîndul lui, personalitatea şi dorinţele mele. Mereu ne vauni dragostea, înţelegerea şi toleranţa./

-erseverînd în această te+nică e!trem de simplă, veţi trăi bucuriade a descoperi că e!istă un astfel de bărbat pe care să"l cunoaşteţi şicu care să vă căsătoriţi. nţelepciunea tăcută şi nebănuită asubconştientului vă desc+ide un drum pe care veţi purtată decurenţii irezistibili creaţi prin mentalizarea voastră bene că. -entru caaceastă e!perienţă să devină o reuşită, aspiraţi permanent să dăruiţiiubire, devotament, înţelegere şi tot ce e mai bun în dumneavoastră,către cei din (ur.

Dacă sunteţi bărbat şi simţiţi lipsa unui su et apropiat, veţi folosiaceastă sugestie sau una asemănătoare8 -rin aceste gînduri atrag

117



femeia care se potriveşte cel mai bine personalităţii mele. i voi dăruiiubire, lumină, pace şi bucurie. Am deplină încredere că"i voi oferi oviaţă fericită şi o voi a(uta să se desăvîrşească pe toate planurile.Doresc ca soţia mea să e inteligentă, veselă, delă şi sinceră, plinăde armonie şi de calm. Din acest moment, începem să m atraşiirezistibil unul către celălalt şi ne vom întîlni la momentul potrivit.

ncepînd de atunci, în viaţa mea se vor manifesta doar iubirea,adevărul şi frumuseţea. Aştept plin de încredere să o cunosc peviitoarea mea soţie./

n timp ce meditaţi plini de aspiraţie asupra calităţilor pe care ledoriţi la viitorul soţ, în subconştient începe să se formeze imagineasa. ?u mai rămîne apoi decît să găsească bărbatul sau femeia care sepotriveşte cel mai bine cu imaginea de(a formată.

9ecent, am discutat cu o doamnă, de meserie profesoară, care îmi spunea8 Am avut trei soţi şi la toţi mă deran(a faptul că erau preapasivi şi nu aveau spirit de iniţiativă, lăsînd ca toate deciziileimportante să le iau eu. De ce atrag doar oameni de acest fel / Am întrebat"o dacă ştia dinainte de a se căsători, că cel de"al doilea soţera un bărbat efeminat şi ea mi"a răspuns8 &igur că nu ştiam. Dacăaş ştiut, nici nu m"aş măritat cu el/. De fapt, la baza acestorgreşeli stătea propria sa personalitate, care era foarte puternică,dominatoare, aproape masculină. n mod inconştient, femeia căuta unsoţ supus şi pasiv, pe care să"l domina. -entru a întîlni astfel debărbaţi, ea trebuia să"şi modi ce mai întîi imaginea mentalăsubconştientă. 6ată cum a procedat, pentru a înlătura vec+iul prototip

mental şi a crea unul nou, conform dorinţelor ei8 Mi"am creat înminte imaginea bărbatului ideal8 puternic, iubitor, e!trem de viril, cuo situaţie materială bună, cinstit şi plin de sinceritate. mi înc+ipuiamcum îi voi dărui iubire şi fericire şi cum îl urmez plină de supunere,spri(inindu"l în tot ceea ce doreşte să realizeze. &ugestia mea eraurmătoarea8 << $tiu că şi el mă aşteaptă, aşa cum îl aştept eu. &untsinceră în dorinţa mea, doresc să iubesc şi să mă dăruiesc plenar.&imt în mine multe comori pe care i le pot oferi şi pe care el le vaprimi cu bucurie. Amîndoi vom plini de bunăvoinţă şi de optimism,pentru a forma un cuplu reuşit. &unt sigură că subconştientul va găsiacest om minunat şi va face să ne întîlnim, astfel încît să nerecunoaştem imediat >> /.

&e ruga astfel în ecare dimineaţă şi seară, ştiind că dacă segîndeşte foarte intens şi destul de mult timp la imaginea soţului ideal,dorinţa i se va îndeplini.

Au trecut astfel mai multe luni. A întîlnit mulţi bărbaţi, dar niciunul nu a fost pe placul ei. #înd începea să"şi piardă răbdarea, îşiamintea că încredinţase subconştientului acea problemă şi recăpăta

118



încredere şi forţe noi. ntre timp, a divorţat de ultimul soţ, fapt care i"a dat un sentiment de uşurare şi o mai mare libertate de gîndire.-uţin după aceea, a părăsit învăţămîntul şi s"a anga(at ca medic.0mul acela era c+iar cel pe care îl mentalizase şi ea a intuit acestlucru c+iar de la prima întîlnire. 6ntuiţia s"a adeverit cînd, la osăptămînă după ce se anga(ase, el a cerut"o în căsătorie.#onvieţuirea cu el a fost pe deplin fericită, căci el se dovedea a nu supus şi efeminat, cum erau primii soţi, ci dimpotrivă, e!trem de viril,genul de om sportiv şi atletic, spiritual, avînd simţul umorului şi fărăidei preconcepute sau pre(udecăţi lamentabile.

Această situaţie fericită a fost creată, fără îndoială de gîndurile încrezătoare pe care ea le"a întreţinut şi le"a ampli cat pînă lasaturaţie în propriul subconştient. Horţa mentală, la unison cu ceapsi+ică 1emoţiile2 au făcut ca sugestia să pătrundă în subconştient şisă devină realitate.

Deriva către divorţ

Atunci cînd căsnicia a(unge într"un punct critic, ecare poate+otărî dacă este mai bine să divorţeze sau nu. Această alegere este oproblemă personală sau individuală; în astfel de cazuri nu se poateformula o regulă generală de conduită. -entru unii oameni maisinguratici, realitatea dovedeşte că ar mai bine să nu secăsătorească deloc, pe cînd alţii, dacă ar mai avea puţină răbdare, ar

putea trece de momentul di cil împreună, fără să e nevoie deseparare.0 femeie divorţată poate deveni cu mult mai sinceră şi mai nobilă

în sentimente, decît una care trăieşte un coşmar permanent. 6ată, dee!emplu, cazul unei femei al cărei soţ era un alcoolic înrăit, indpedepsit de mai multe ori de (ustiţie pentru comportamentul săubrutal şi animalic. @ărbatul acela, care nu"i dădea atenţie decît atuncicînd o maltrata, nu putea părăsit, căci soţia lui credea într"un modfoarte greşit că divorţul constituie un păcat. 6"am e!plicat că legăturadintre doi oameni se realizează în primul rînd în inimile lor şi că nupoate e!ista căsătorie, în adevăratul sens al cuvîntului, fără iubire şiarmonie. Hemeia a înţeles că, nu e!istă lege divină care să o oblige săstea cu un om ce o maltratează şi o umileşte permanent.

Dacă vă a aţi într"o astfel de situaţie di cilă şi nu ştiţi cum săacţionaţi, căutaţi în interiorul vostru răspunsul; cu siguranţă că acestava veni, dacă aveţi încrederea şi aspiraţia necesară. Din profunzimiletăcute ale su etului, se va revela răspunsul potrivit.

119



Am cunoscut un cuplu de tineri, căsătoriţi de cîteva luni, care de(aa(unsese în situaţia de a se destrăma. n cele ce urmează vom aducela lumină cîteva dintre cauzele ascunse ale impasului lor. &oţul trăiacu teama permanentă ca femeia să nu"l părăsească. *ra sigur că îl

înşeală şi că, într"o zi, îl va părăsi; de aceea, el se a a într"o continuăangoasă şi tulburare a minţii. -e de altă parte, soţia simţea călegătura dintre ei nu se mai bazează pe încredere, ind afectată deatmosfera creată de el. &ituaţia la care au a(uns este urmarea directăa prototipului mental format.

După cum am mai arătat, toate inţele se supun legii acţiunii şireacţiunii, conform căreia orice fenomen are drept cauză un tiparmental. Desigur, femeia şi"a părăsit soţul, comportîndu"se e!act aşacum se aşteptase el.

&epararea în cuplu se produce întîi în spiritele celor doi. #eea cese petrece la tribunal nu reprezintă decît urmarea rească a acestuilucru. #înd în cei doi soţi se adună resentimentele, neîncrederea,suspiciunea şi mînia, acestea slăbesc şi epuizează unitatea cuplului.7ra dezbină ceea ce uneşte iubirea. n cazul pe care l"am prezentat,nici unul dintre tinerii soţi nu cunoşteau legile mentalului, lăsînd caproblemele, angoasele şi dezordinile interioare să le aducă suferinţă.Mai tîrziu, urmîndu"mi sfaturile, au reînvăţat să trăiască împreună,e!peramentînd terapeutica sugestiei pozitive. 9ezultatele au fostevidente8 au început să manifeste iubire, calm şi bunăvoinţă unulcătre celălalt. n ecare seară discutau împreună şi analizau diferiteaspecte spirituale ale vieţii, căutînd direcţii noi în gîndire. Astfel şi"au

construit treptat o căsnicie durabilă.Cauza greşelilor în căsnicie

&e observă foarte des că soţiile devin răutăcioase şi certăreţe.6ritabilitatea e!primă de fapt refulările lor inconştiente, nevoiaprofundă de a iubite. ?emulţumirea provine cîteodată din faptul căfemeia doreşte să modi ce personalitatea soţului, conform unui tiparcreat de ea. Desigur, acest lucru nu reprezintă decît un mi(loc în plusde a"i pierde interesul şi iubirea.

#a să înlăture necazurile de acest gen, este bine ca ecare dintresoţi să evite a scoate în evidenţă toate micile greşeli ale celuilalt şi înloc de aceasta să e plini de atenţie şi de răbdare, folosindu"se detoate celelalte calităţi minunate, care se ascund în su etul lor.

&oţul care este mereu posac, care critică tot ceea ce face sau zicesoţia, comite un adulter din punct de vedere psi+ic, căci adulter senumeşte şi atunci cînd unul dintre parteneri gîndeşte într"un modnegativ şi distructiv, separîndu"se astfel mental de celălalt. 7n bărbat

120



care întreţine sentimente de ostilitate şi mînie faţă de soţie, o înşealăpractic pe aceasta, deoarece încalcă promisiunile făcute la căsătorie,acelea de a o iubi şi respecta toată viaţa.

7n astfel de om trebuie să înveţe să"şi stăpînească mînia, să luptecu propriile sale gînduri male ce şi distructive, să reînceapă a"şi privisoţia cu respect, bunăvoinţă şi consideraţie. Holosind autosugestiapozitivă, putem să ne formăm o atitudine în faţa vieţii şi un mod de agîndi care să ne facă mai fericiţi şi să ne armonizeze relaţiile cuceilalţi.

Haceţi o mare greşeală atunci cînd vorbiţi de problemele apărute în cuplu, cu vecinii sau cu rudele. &ă presupunem că o femeiepovesteşte prietenei sale8 &oţul meu nu"mi dă niciodată bani. &epoartă îngrozitor cu mama mea, este beţiv şi mă (igneşte în ecarezi/. Desigur că toţi cei care aud aceste vorbe îşi formează o imagineproastă despre el şi aceasta nu va a(uta cu nimic cuplul. 5oţi vormentaliza negativ şi va cu mult mai greu să reparaţi situaţia creată.?u discutaţi, căci, despre defectele celui cu care trăiţi, decît cu cinevacare vă poate da sfaturi folositoare; altfel riscaţi să văautosugestionaţi negativ fără să vă daţi seama. *ste cunoscut faptulcă familia nu dă întotdeauna sfatul cel mai bun, căci membrii ei suntsubiectivi şi părtinitori în aprecieri. #riteriul după care puteţi veri casfaturile ce vi se dau, este să respecte regula de aur 1 Haceţi altoraceea ce vreţi să vă facă ei vouă/2.

Amintiţi"vă mereu că, întotdeauna, între două inţe care trăiesc împreună au apărut probleme, ciocniri de temperament, perioade

tensionate. ?u arătaţi prietenilor aspectele di cile ale căsătoriei.Abţineţi"vă de la critici şi nu vă răzbunaţi pe soţ, făcîndu"i reproşuri înpublic.

-e de altă parte, un soţ trebuie să evite să o transforme pe soţie într"o copie delă a sa. Hiecare om are personalitatea sa proprie şiastfel de tentative sunt împotriva rii, ducînd în timp la destrămareacuplului. Hemeia se va simţi atinsă în demnitatea sa şi va începe sănutrească anumite resentimente faţă de barbatul de lîngă ea.

Desigur, ecare trebuie să se adapteze şi să lase mai mult saumai puţin de la el, pentru bunul mers şi continuitatea cuplului, dardacă veţi încerca să priviţi în interiorul vostru cu obiectivitate, veţigăsi atîtea defecte, încît s"ar putea să aveţi nevoie de tot restul vieţiipentru a le înlocui cu calităţi. ?u mai căutaţi să"i transformaţi pe ceidin (ur, ci căutaţi să vă transformaţi voi înşivă mai întîi.

0ugaţi vă împreună şi veţi rămîne împreună

121



7rmăriţi să armonizaţi viaţa în doi, parcurgînd următorii paşi împreună8

*rimul pas< ?u lăsaţi supărarea să se perpetueze de la o zi la alta.nainte de a adormi, iertaţi celuilalt orice greşeală înlăuntrul vostru,

pentru ca iritarea să nu se ampli ce. Dimineaţa, cînd vă treziţi, încredinţaţi voinţei şi înţelepciunii divine toate acţiunile pe care le veţiface în acea zi. 5rimiteţi gînduri de pace, armonie şi iubire soţului sausoţiei, celorlalţi membrii al familiei, tuturor inţelor din această lume.

*asul al doilea< &puneţi o scurtă rugăciune înainte de ecaremasă. Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru +rană şi pentru tot ceea ceeste minunat în viaţa voastră. n timpul mesei, încercaţi să uitaţi denecazuri şi nu anga(aţi discuţii în contradictoriu. #ăutaţi să aveţi doargînduri bune faţă de soţ sau soţie, spunîndu"i în gînd8 Apreciez totceea ce faci şi îţi transmit mereu iubire şi bucurie/.

*asul al treilea< *ste bine ca soţul şi soţia să se roage în ecareseară împreună. ?u"l consideraţi pe celălalt ca ind un obiect destinatsă servească, ci ca pe o inţă divină, cu individualitate şi cerinţeproprii. 9espectaţi"l şi iertaţii greşelile, evitaţi pe cît posibil criticile şicearta. :a baza unui cuplu solid şi fericit stau dragostea, armonia,respectul reciproc, credinţa în Dumnezeu. #itiţi în ecare seară-salmii =C, =G şi N<. -rima *pistolă către #orinteni şi alte scrieri plinede îmvăţăminte inspirate de Divin.

Ami"ti!i*&( mereu/

;0 Necu$oa"terea &e*#&or (#-#$e !$ 'a$#/estare co$st#tu#ea(e- rata cau1 a $e/er#c#r##0 Ru*!$(u2- !'preu$ pe$truar'o$#a cup&u&u#+ -e.# !$- .a cu' s co$stru#.# o re&a.#epro/u$( "# sp#r#tua& 0

0 Pe$tru a e-#ta (#-or.u&+ ac.#o$a.# !$c (#$a#$te (e a -c s tor#0 Ru*a.#2- s -#$ parte$eru& #(ea& pe$tru -o#+'e$ta&#1!$( cu prec#1#e ce ca&#t .# (or#.# s a#) acesta0 ?e.#co$stata+ cu !$c!$tare+ c a.# !$t!&$#t ) r)atu& sau /e'e#a (ecare a-ea.# $e-o#e0

>0 Nu'a# u$#u$ea p&#$ (e #u)#re (#$tre u$ ) r)at "# o/e'e#e poate , $u'#t c s tor#e aute$t#c 0

0 ? atra*e.# parte$eru& ce& 'a# potr#-#t (ac -co$stru#.# 'e$ta& o #'a*#$e c!t 'a# prec#s a sa0 Pute.# ,s#*ur (e re1u&tat+ c c# !$trea*a crea.#e se supu$e &e*##re1o$a$.e#0

90 Nu 'a# pro#ecta.# asupra so.u&u# sau so.#e# *!$(ur# (e$e!$cre(ere "# ur 0 :$co$@ura.#2& cu #u)#re+ ar'o$#e "#)u$ -o#$. 0 Toate pro)&e'e&e se -or re1o&-a treptat+ (e &a

122



s#$e+ c c# -#)ra.##&e )e$e,ce -or , a)sor)#te !$ su)co$"t#e$t+*e$er!$( 'a# 'u&t a/ec.#u$e+ putere (e tra$s,*urare "#u$#u$e ( t toare (e /er#c#re0

0 Fe'e#&e (e-#$ #r#ta)#&e "# r ut c#oase (#$ cau1a &#pse# (ea/ec.#u$e "# (e respect0 E&e asp#r s ,e #u)#te "# ocrot#te0Ar ta.#2&e c &e aprec#a.#+ c !$sea'$ /oarte 'u&t pe$tru -o#0C uta.# s o)ser-a.# "# s scoate.# !$ e-#(e$. ca&#t .#&e+ pecare cu s#*ura$. c &e au0

0 So.u& care2"# #u)e"te cu a(e- rat so.#a $u -a /ace "# $u-a ac.#o$a cu $#'#c !'potr#-a e#+ $#c# pr#$ -or)e+ $#c# pr#$ac.#u$#0 Iu)#rea -er#ta)#& $u !$"ea& $#c#o(at 0

=0 Nu (#scuta.# (ec!t cu oa'e$# co'pete$.# (esprepro)&e'e&e -oastre co$@u*a&e0 A"a cu' $u cere.# u$u# tap#.ers - e%tra* u$ (#$te+ $u cere.# /a'#&#e# sau pr#ete$#&or s -a(ea s/atur#+ c!$( a-e.# (#,cu&t .# !$ -#a.a (e cup&u0

0 Nu c uta.# s tra$s/or'a.# perso$a&#tatea ce&u# &!$*care tr #.#0 Acesta este u$ se'$ (e 'a$#/estare a or*o&#u&u#-ostru "# o supraest#'are a propr##&or capac#t .#+ care $u -or/ace (ec!t s pro-oace rese$t#'e$te0 So.u& sau so.#a arepropr#a sa #$(#-#(ua&#tate "# $u poate , cop#e ,(e& a -oastr 0

;<0 Dac - ru*a.# !'preu$ + -e.# r '!$e !'preu$ 0 Crea.#&e* tur# pro/u$(e "# sp#r#tua&e !$tre -o# -e.# co$stata cpro)&e'e&e se -or re1o&-a treptat0 De"#+ c!teo(at + $ucorespu$(e rea&#t .##+ 'e$ta&#1a.#2- so.#a /er#c#t + p&#$ (es $ tate+ /ru'oas 0 De ase'e$ea+ so.u& poate , - 1ut ca

,#$( puter$#c+ ta$(ru+ ar'o$#os "# )u$0 Me$.#$e.# $e!$treruptaceast #'a*#$e )e$e,c + p!$ ce tra$s/or'area se -apro(uce !$ rea&#tate0

CAPITOLUL X?

CUM SÃ DE?ENIM MAI FERICI6I

Rilliam Pames, tatăl psi+oloagei moderne americane, a rma că,cea mai mare descoperire a secolului în acest domeniu nu a fostfăcută încă. ndrăznim să spunem că se referea la descoperirea

123



puterii in nite a subconştientului, dinamizat printr"o credinţă fermă înposibilităţile lui. Hiecare om este posesorul acestei comori, cu a(utorulcăreia, poate învinge orice fel de piedică. Devenind conştienţi de ea,putem birui propriile noastre slăbiciuni şi îndoieli, dobîndind astfeladevărata fericire în viaţă.

0rice om este fericit în anumite momente ale e!istenţei sale8 cîndse naşte un copil, cînd se căsătoreşte sau reuşeşte la facultate, etc.-utem face o listă interminabilă de evenimente, care ne fac fericiţi.Dar acestea nu sunt decît bucurii trecătoare, care vin din e!terior şinu au nici o legătură cu adevărata bucurie interioară.

n @iblie este scris că cine are credinţă în #el *tern, acela estefericit. ncredinţaţi toate gîndurile şi acţiunile lui Dumnezeu şi rugaţi"lsă vă g+ideze, să vă inspire; veţi deveni astfel cu mult mai ec+ilibraţi,senini şi rela!aţi în viaţa de zi cu zi. 7rmăriţi să ţi un focar debunăvoinţă şi iubire, construindu"vă astfel adevărata fericireinterioară, eternă şi inalterabilă.

/legeţi întotdeauna fericirea

Hericirea este o stare de spirit foarte elevată. &unteţi liberi să ţifericiţi, oricînd doriţi. -are e!traordinar de simplu şi aşa şi este. Daroamenii eşuează, de obicei, în încercarea de a fericiţi, pentru că nu

înţeleg ceea ce este simplu şi uşor; ei au nevoie mereu de reţetecomplicate. #ele mai mari adevăruri ale vieţii sunt simple, creatoareşi dinamice. ?umai ele ne pun în rezonanţă cu starea de bine, cu

starea de armonie universală. &f. -avel relatează în cuvinte inspiratemodalitatea de a ne pune în legătură cu energiile elevate ce conferăforţă interioară şi bucurie8 cîte sunt adevărate, cîte sunt de cinste,cîte sunt drepte, cîte sunt curate, cîte sunt vrednice de iubit, cîte suntcu nume bun, orice virtute şi orice laudă, la acestea să vă e gîndul/.1Hilipeni, 38 I2

#+iar din acest moment, alegeţi să ţi fericiţi. 6ată cum trebuie săprocedaţi8 dimineaţa, imediat ce desc+ideţi oc+ii, spuneţi"vă8 Mă

încredinţez armoniei divine şi o c+em să vină în su etul meu. ncepeo zi nouă şi minunată pentru mine. ?ici o zi nu a fost atît de frumoasăca cea de astăzi. Divinul mă g+idează în tot ceea ce fac şi oriceacţiune îmi va încununată de succes. &unt un veritabil focar deiubire şi pace. Dacă în timpul zilei voi uita aceste gînduri luminoase,trebuie să mi le amintesc imediat, să u mereu orientat către ceea ceeste sublim şi bun. n virtutea legii imuabile a rezonanţei voi

întîmpinat doar cu gînduri curate şi binevoitoare. 0rice acţiune va încununată de succes. )oi fericită întreaga zi./.

124



ncepeţi în acest fel ecare zi, alegînd rezonanţa cu ceea ce esteprofund bene c. ?u numai că veţi deveni mai fericiţi, dar veţi radiaaceastă fericire către toate inţele din (ur.

2bişnuinţa de a fericit

#u mulţi ani în urmă, am petrecut o săptămînă la o fermă din6rlanda. Hermierul era un bărbat plin de umor, cînta sau uiera mereu.#înd l"am întrebat care este secretul fericirii sale, mi"a răspuns8 -urşi simplu m"am obişnuit să u fericit. n ecare dimineaţă, cînd mătrezesc şi în ecare seară, înainte de a adormi, îmi binecuvîntezfamilia, grînele, animalele din (urul casei şi îi mulţumesc luiDumnezeu pentru tot ceea ce"mi dăruieşte./ Hermierul avea acestobicei de 34 de ani. îndurile pe care le întreţinem cu perseverenţăpătrund în subconştient şi devin adevărate obiceiuri. 0mul aceladescoperise că şi fericirea poate o obişnuinţă şi o stare rească.

4rebuie să dorim fericirea

*ste foarte important să dorim un lucru pentru a"l obţine.Hericirea trebuie dorită, c+emată. *!istă oameni care au fost atît demult timp deprimaţi şi trişti, încît dacă ar primi o veste bună, arproceda precum femeia care mi"a spus odată8 ?u"i bine să m preafericiţi/. *i sunt atît de obişnuiţi cu ideea de nefericire, încît nu mai

înţeleg deloc şi nu mai concep fericirea. Doresc să se scufunde tot în

tristeţe, aceasta părîndu"li"se perfect normală.Am cunoscut în Anglia o doamnă, care era de mulţi ani bolnavăde reumatism. &e văita mereu8 Astăzi mă c+inuie reumatismul. ?upot nici să ies din casă. Mă doare foarte tare genunc+iul/. 5oţi aveaugri(ă de ea8 ica, ul, vecinii. n realitate, ea dorea să e bonavă. &ebucura de propria ei suferinţă, nu dorea, cu adevărat, să e fericită. 6"am sugerat un trata"ment mental, i"am scris versete din @iblie,sfătuind"o să"şi abată atenţia de la boală, să creadă în putereavindecătoare a ?aturii. ?imic nu o mai interesa. #red că multepersoane întreţin rezonanţa cu gîndurile morbide, trăind tristeţea şideprimarea cu un anumit gen de voluptate, care, în timp, se asociazăunui adevărat masoc+ism psi+ic.

6ată cîteva e!emple de gînduri negative, care menţin aceastăstare deplorabilă8 Astăzi este o zi proastă, totul îmi merge pe dos./,

5oată lumea este împotriva mea./, ?u voi reuşi./, &unt mereu în întîrziere/, ?u am timp nici să răsu u/, -oate altul, nu eu./. Dacă,de dimineaţă, veţi gîndi astfel, aveţi toate şansele ca previziunilevoastre sumbre să se îndeplinească în acea zi. #+iar dacă aparenţele

125



sunt altele, aveţi încredere în reuşită, căci nimic nu poate dura lanesfîrşit. #unosc o persoană căreia nu"i mergeau afacerile şi a datfaliment. 6ată însă ce spunea ea8 Am făcut atîtea greşeli, dar am

învăţat ceva din ele. 0 voi lua de la capăt şi voi avea un succesuriaş . Acesta este un e!emplu de gîndire constructivă. Dacă avemnecazuri, înseamnă că ceva nu este corect în modul nostru de a gîndi.

5rebuie să eliminăm fără întîrziere cauza 1mentalizarea negativă2, înlocuind"o cu gînduri optimiste.

0amenii cei mai fericiţi sunt cei care sunt învăţaţi să dea mereuce au mai bun. 0amenii cei mai buni nu sunt obligatoriu şi cei maifericiţi, dar oamenii fericiţi sunt sigur cei mai buni în arta de a trăi. 5otce avem mai înalt, mai elevat şi mai bun în noi este de sorginteDivină. Hiţi mereu e!presia 6ubirii, a :uminii, a Adevărului şi aHrumuseţii lui Dumnezeu; vă veţi a a atunci printre cei mai fericiţioameni din lume.

*pictet, lozoful grec, spunea8 ?u e!istă decît o modalitate de aatinge fericirea şi pacea lăuntrică8 de dimineaţă, cînd te trezeşti, tottimpul zilei şi pînă seara, cînd adormi, orientează"ţi toate gîndurile,puneţi toate speranţele în Dumnezeu şi nici un lucru e!terior să nu temai tulbure./.

Pa+i c(tre .ericire

;0 #&&#a' Ja'es a,r' c + cea 'a# 'are (escoper#re aseco&u&u# a /ost re-e&area puter## $es/!r"#te a su)co$"t#e$tu&u#+

(#$a'#1at (e cre(#$. 00 :$ ,ecare (#$tre $o# s & "&u#e"te o /or. #'e$s 0 Dac-e.# (o)!$(# o !$cre(ere (ep&#$ !$ ea+ toate -#sur#&e -or(e-e$# rea&#tate+ ch#ar "# ace&a (e a , /er#c#t0

>0 Cu a@utoru& aceste# /or.e &ate$te+ -e.# tra$s/or'a r u& !$)#$e+ - -e.# !'p&#$# asp#ra.##&e0 Aceasta este a,r'a.#acu-#$te&or )#)&#ce 3C#$e are !$cre(ere !$ Eter$ &e*#&esu)co$"t#e$tu&u#K+ ace&a este /er#c#t040

0 A&e*e.# !$tot(eau$a /er#c#rea0 Ea poate (e-e$# oo)#"$u#$. + (ac o !$tre.#$e.# cu perse-ere$. 0

90 D#'#$ea.a+ c!$( (esch#(e.# och##+ spu$e.# 3Ast 1# a&e*/er#c#rea !$cep!$( (e acu' -o# a-ea succes0 Doresc ca toateac.#u$#&e 'e&e s ,e )u$e0 D ru#esc (ra*oste "# )u$ -o#$.tuturor ,#$.e&or0 SuHetu& 'eu se u'p&e (e pace40 Co$ce$tra.#2- p&#$# (e #u)#re asupra acestor *!$(ur#0

0 F#.# recu$osc tor# pe$tru toate )#$ecu-!$t r#&e care -su$t ( ru#te0 Ru*a.#2- pe$tru /er#c#rea+ pacea "#prosper#tatea tuturor ,#$.e&or aceste# &u'#0

126



0 Tre)u#e s (or#.# cu s#$cer#tate s ,.# /er#c#.#+ c c# $#'#c$u este o).#$ut / r o asp#ra.#e #$te$s 0 I'a*#$a.#a co$tro&at"# !$cre(erea - su$t a@utoare $epre.u#te0 I'a*#$a.#2- cu'ar , (ac (or#$.a -2ar , !$(ep&#$#t "# tr #.# p&e$ar aceaststare0 Che'a.# pr#$ re1o$a$. starea pe care o #$-oca.#0

=0 !$(ur#&e su')re+ p&#$e (e $e!$cre(ere+ (e *r#@#+ '!$#a"# ura - -or a(uce !$ t#'p $u'a# su/er#$. + $e/er#c#re "#(epr#'are0 A'#$t#.#2- c !$trea*a 'a$#/estare are o a$u'#t)a1 'e$ta& ceea ce *!$(#.# se -a !'p&#$# 'a# (e-re'e sau'a# t!r1#u0

0 N#c# cu toate )o* .##&e (#$ &u'e $u se poate cu'p ra/er#c#rea0 U$## '#&#o$ar# su$t /er#c#.#+ a&.## su/er (e (epres#u$#cro$#ce0 U$## s rac# su$t /er#c#.#+ a&.## su$t 'ereu tr#"t#0 U$e&ecup&ur# su$t reu"#te+ a&te&e $u0 Fer#c#rea $u (ep#$(e (es#tua.#a soc#a& sau 'ater#a& + c# (e at#tu(#$ea #$ter#oar + (estarea & u$tr#c 0

;<0 Bucur#a #$ter#oar este ro(u& '#$.## per/ect ca&'e0U'p&e.#2- '#$tea cu *!$(ur# ech#&#)rate "# se$#$e $#'#c $u-a , atu$c# #'pos#)#&0

;;0 Ceea ce este !$ a/ar $u tre)u#e s - pertur)e1e/er#c#rea0 !$(#.#2- c !$t!'p& r#&e $u su$t cau1e+ c# e/ecte a&est r## 'e$ta&e !$ care - co'p&ace.#0 Raporta.#2- 'ereu &aPr#$c#p#u& Creator+ per/ect "# p&#$ (e o )eat#tu(#$e $es/!r"#t +care se aH !$ toate ,#$.e&e0

; 0 O'u& ce& 'a# /er#c#t este ce& care ( ru#e"te 'ereu tot

ce are 'a# )u$ "# 'a# e&e-at !$ e& !$su"#0 Du'$e1eu repre1#$taspectu& ce& 'a# )u$+ 'a# su)t#& "# 'a# e&e-at (#$ $o#+ c c#:'p r .#a Lu# este !$ ch#ar #$#'a $oastr 0

127



CAPITOLUL X?I

SUBCONŞTIENTUL ŞI RELA6IILE UMANE ARMONIOASE

&ubconştientul seamănă cu o bandă magnetică, pe care se înregis"trează tot ceea ce gîndiţi. Holosiţi această proprietate a sa,pentru a vă integra mai bine în societate. 6isus îi sfătuia pe oameni8Haceţi altora ceea ce aţi dori să vă facă ei vouă./ 1Matei G8 <=2.Această frază poate interpretată astfel8 dacă doriţi ca cei din (ur săaibă păreri bune în legătură cu voi, căutaţi ca, la rîndul vostru, să nugîndiţi niciodată rău despre ei. Dacă doriţi ca ei să se poarte frumos,atunci ţi mereu politicoşi şi amabili. -urtaţi"vă cu cei din (ur aşa cumaţi vrea să se poarte ei cu voi înşivă.

De e!emplu8 sunteţi amabil cu un coleg de birou, dar el vărăspunde e!act pe dos. )ă umpleţi de resentimente şi de supărare.

Aceste gînduri negative se dovedesc nefaste pentru voi, devenind ootravă mentală,. 6ntrînd în subconştient, ele alungă pofta de viaţă,entuziasmul, bunăvoinţa, forţa şi aduc prin rezonanţă numai boli şinecazuri.

?u (udecaţi, ca să nu ţi (udecaţi. #ăci cu (udecata cu care (udecaţi, veţi (udecaţi, cu măsura cu care măsuraţi, vi se vamăsura/. 1Matei, G8 <, =2.

Aceasta este c+eia relaţiilor armonioase cu cei din (ur. A (udeca înseamna a stabili un verdict mental, o concluzie în legătură cucineva. #a orice alt gînd şi acesta va crea o anumită realitate, care nuvă va afecta numai pe voi, ci şi pe cel căruia îi este adresat. De aceease spune8 ?u (udecaţi, ca să nu ţi (udecaţi./

Acum, cînd ştiţi ce efect pot avea gîndurile voastre, trebuie să ţimult mai atenţi cum gîndiţi despre cei din (ur. Dacă reuşiţi să vă

îmbunătăţiţi atitudinea faţă de e!terior, multe dintre problemelevoastre se vor rezolva, ca prin farmec.

n virtutea legii acţiunii şi reacţiunii, binele şi răul pe care"l faceţialtora vă va întors odată, într"un viitor mai apropiat sau mai

128



îndepărtat. #el care caută să înşele şi să fure mereu, se păcăleşte, înfapt, pe el însuşi. 5eama sa permanentă şi sentimentul deculpabilitate, îi vor provoca e!act necazurile de care se teme.

&ubconştientul nu are personalitate, nu ştie ce este bine sau rău,ci acţionează conform sugestiilor care i"au fost impregnate.

ncepeţi, c+iar din momentul acesta, să vă observaţi modul de agîndi şi comportamentul faţă de cei care vă încon(oară. #umreacţionaţi cînd primiţi o veste #um vă purtaţi cu prietenii, cucolegii, cu familia sau cu necunoscuţii Dacă noutăţile vă tulbură,dacă aveţi senzaţia că sunteţi nedreptăţit şi că toţi ceilalţi greşesc, întimp ce voi aveţi dreptate, atunci sunteţi sub in uenţa emoţiilornegative, care vă distrug pacea şi armonia interioară.

0 doamnă îmi scria că soţul ei era cuprins de furii violente cîndcitea în ziar articole cu care nu era de acord. Accesele zilnice demînie, au făcut ca el să se îmbolnăvească de ulcer +emoragic. -elîngă tratamentul obişnuit, medicul i"a recomandat să"şi controlezeemoţiile şi să evite orice stres. Am discutat şi eu cu omul acela şi i"ame!plicat că dă dovadă de imaturitate psi+ică dacă se enervează cîndcineva îndrăzneşte să aibă o părere diferită de a sa. A înţeles că toţioamenii, c+iar şi ziariştii, au dreptul la o părere proprie în domeniulpolitic, religios sau în oricare direcţie a vieţii. $i, de asemenea, nimeninu"l poate împiedica să scrie pe adresa ziarului respectiv, pentru a"şie!prima propria opinie. 0mul a realizat acest adevăr simplu şi anume,că nu ne afectează atît de mult ceea ce gîndesc sau fac cei din (urulnostru, ci mai ales ceea ce gîndim sau facem noi înşine. Această

revelaţie i"a adus şi vindecarea. $i"a dat seama că, printr"o voinţăputernică, va reuşi să se controleze atît de bine, încît să nu se mai înfurie niciodată. După un timp, dobîndise aşa o armonie interioară, încît nu se mai înfuria niciodată, ci se amuza copios cînd citea vreoprostie în ziare.

0 secretară între două vîrste, era renumită pentru felul cum îşitrata colegele mai tinere. 0rice ar făcut, nu reuşeau niciodată să"iintre in voie, pentru că era convinsă că ele răspîndesc tot felul deminciuni la adresa ei. 9ecunoaştea că nu"i plac femeile8 Detestfemeile, dar îmi plac bărbaţii/, obişnuia să spună. *ra mereuautoritară şi severă, făcîndu"şi o plăcere din a face viaţa di cilătinerelor care lucrau lîngă ea, făcîndu"le mereu reproşuri.

Dacă vă agasează toţi colegii de birou sau din fabrică, nu cumvaadevărata cauză o constituie gîndurile voastre negative, vibraţiilementale (oase cu care îi bombardaţi/, fără să vă daţi seama $tim cutoţii că un cîine îi atacă pe cei care nu iubesc deloc cîinii. Animalelesunt foarte sensibile şi percep vibraţiile mentale ale oamenilor,

129



reacţionînd în consecinţă. Mulţi oameni sunt la fel de senzitivi şisensibili la in uenţele subtile din (urul lor.

Am sugerat femeii care îşi detesta semenele să adopte o viziunetrans guratoare faţă de toate colegele ei, să încerce să pătrundămisterele vieţii pentru a înţelege ce înseamnă femininul în natură. #utimpul, cînd va înţelege, toată ura i se va risipi ca prin farmec, voceaşi comportamentul i se vor îmblînzi. $i"a dat seama, cu surprindere,că ura se resimte în limba( şi întoate acţiunile. A învăţat să"şistăpînească mînia şi resentimentele, folosind în mod sistematicurmătoarea sugestie bene că8 îndesc, vorbesc şi acţionez plină deiubire şi calm. 6radiez bunăvoinţă, linişte şi toleranţă către toate fetelecare m"au criticat pînă acum. Haţă de toţi cei din (ur am o atitudinearmonioasă şi compasivă. De cîte ori am tendinţa să"mi reiau vec+iulcomportament, îmi spun cu fermitate8 << 5rebuie să gîndesc şi săacţionez din punctul de vedere al adevărurilor fundamentale şi alarmoniei >> . nţelepciunea divină mă va călăuzi mereu./.

-rin practică asiduă, femeia a reuşit să"şi sc+imbecomportamentul şi viaţa. 5oate criticile au încetat, iar tinerele i"audevenit cele mai apropiate colaboratoare şi prietene. ?u trebuie săcăutăm să"i sc+imbăm pe ceilalţi din (ur, ci numai pe noi înşine.

ntr"o zi, mi"a cerut sfatul un vînzător, care nu se înţelegea deloccu şeful său. De zece ani nu fusese niciodată avansat şi nici nu"şiluase concediu. Mi"a arătat situaţiile contabile, care dovedeau căavea vînzări mai bune decît oricare coleg. &e plîngea că directorul nu"l agrează, că îl persecută, îl critică şi îl ridiculizează în şedinţe, de faţă

cu ceilalţi colegi.6"am e!plicat că adevărata cauză a di cultaţilor se găsea în el însuşi. -ărerea proastă despre şef determinase acelaşi tip decomportament din partea lui. ntotdeauna primim ceea ce dăruim. n

ecare dimineaţă, în drum spre serviciu, purta o conversaţieinterioară, în care îl critica, îl învinovăţea, aducea argumente caredenunţau afacerile necinstite ale şefului său. $i"a dat seama ca acestmod de a mentaliza era profund distructiv. îndurile sale erau atît deputernice, încît directorul le simţea în mod inconştient. -e de altăparte îşi făcea rău lui însuşi, caci îşi provoca o serie de tulburăriemoţionale şi c+iar ziologice.

-entru a se elibera de această angoasă permanentă, a început săse sugestioneze în felul următor8 &unt creatorul destinului meu. *usunt responsabil de ceea ce gîndesc în legătură cu directorul, şi nu el.?u sunt receptiv la nici o in uenţă e!terioară, nimeni nu mă poatetulbura. 5rimit gînduri de sănătate, fericire şi succes directorului meu.&per ca el să e călăuzit de Dumnezeu în tot ceea ce întreprinde/.

130



A repetat aceste cuvinte de nenumărate ori, cu voce tare, plin deatenţie, cu calm. n imaginaţie, îşi vedea mintea ca pe o grădină,unde seamănă numai gînduri bune, care vor da roade cîndva. -entruca efectul să e mai puternic, în ecare seară, înainte de a adormi, îşiimagina cum directorul îl felicită pentru modul în care munceşte,pentru entuziasmul şi respectul faţă de clienţi. -uţin cîte puţin,imaginile mentale se impregnau în subconştient şi dădeau roade.6ncredibil pentru ceilalţi care cunoşteau situaţia, directorul l"a felicitatşi l"a avansat, mărindu"i şi salariul.

Dacă veţi reuşi să vă controlaţi emoţiile, nimeni nu va mai puteasă vă tulbure sau să vă irite. &ingura cale prin care putem (igniţieste prin intermediul gîndurilor noastre. #înd vă mîniaţi, de e!emplu,treceţi prin patru stadii. ntîi începeţi să vă gîndiţi ce a vrut să spunăcelălalt. Apoi +otărîţi că v"a (ignit şi că trebuie să vă mîniaţi. Mînia seampli că şi treceţi la acţiune. n sfîrşit, veţi răspunde sub imperiulacestui sentiment. 6ată, deci, felul în care gîndul, emoţia, reacţia şiacţiunea sunt angrenate şi se derulează în mintea voastră.Dacă încetaţi să mai răspundeţi negativ atunci cînd vi se faccritici sau sunteţi (igniţi, înseamnă că aţi atins maturitatea psi+icănecesară evitării unor astfel de situaţii. #înd răspundeţi la ură cu ură,la (igniri cu (igniri, vă coborîţi vibraţiile mentale şi rezonaţi la unisoncu interlocutorul vostru. 6denti caţi"vă mereu cu idealurile cele mai

înalte şi nu permiteţi nimănui să vă distrugă pacea lăuntrică şiarmonia.

&igmund Hreud, fondatorul psi+analizei moderne, a rma că

inţele lipsite de iubire se o lesc şi mor. Dragostea se manifestă prin înţelegere, bunăvoinţă, respect faţă de celelalte persoane. Dăruindmai multă iubire, vom primi, la rîndul nostru, mai multă iubire şibunăvoinţă.

Dacă îi răniţi şi"i (igniţi pe ceilalţi, nu puteţi pretinde de la eiprietenie. 0rice om are nevoie să e apreciat şi iubit, să se simtăimpor"tant şi util pentru ceilalţi. 5oţi suntem unici în felul nostru, avempropria noastră valoare şi suntem e!primarea -rincipiului 7nic, careanimă toate inţele din această creaţie. nţelegînd aceasta, vomputea manifesta toleranţă şi bunăvoinţă faţă de toţi cei care ne

încon(oară.7n actor mi se plîngea că nu avea succes şi, atunci cînd apărea

pe scenă, toţi spectatorii îl fuierau. Dădea vina pe autorul piesei saupe rolul nepotrivit. 9ecunoştea că, de luni de zile, detesta spectatoriişi"i numea proşti, idioţi şi ignoranţi. ntr"un sfîrşit, a părăsit dezgustatteatrul şi s"a anga(at ca vînzător. 7n prieten l"a invitat să audieze oconferinţă, care avea titlul8 #um să ne împăcăm cu noi înşine/.#onferinţa i"a transformat întreaga viaţă. &"a întors la teatru şi a

131



început un tratament prin sugestie, destinat să"i îmbunătăţeascăimaginea despre oameni. nainte de ecare spectacol, trimiteagînduri de iubire către public. n timpul spectacolului continua săemită afecţiune către spectatori, imaginîndu"şi că pacea divinăcuprinde inimile tuturor. Astăzi a devenit de(a celebru. &tima şibunăvoinţa pe care o manifestă faţă de spectatori au efectul uneiforţe c+arismatice.

Mulţi oameni sunt învăţaţi să gîndească negativ datorităcondiţionărilor mentale. -ot consideraţi adevăraţi delicvenţimentali, căci se ceartă cu toţii, refuză să coopereze, sunt cinici şiblazaţi. Aceasta este o adevărată boală psi+ică. 7nii au mentaluldeformat c+iar din copilărie X. Aşa cum nu condamnaţi pe cinevabolnav de tuberculoză, tot astfel nu ar trebui să învinuiţi un astfel deom, a cărui minte suferă profund. 5rebuie să m plini de compasiuneşi să încercăm să"i înţelegem pe cei din (urul nostru, ca să"i putemierta.

0 tînără mi"a mărturisit odată, că o ura de mult timp pe colega sade birou. Mi"a spus de ce8 era mai frumoasă, mai fericită şi c+iar mainorocoasă, căci era logodită cu patronul rmei la care lucrau. ntr"o zi,după ce colega ei se căsătorise, a venit la birou o fetiţă in rmă, pecare colega ei o avea dintr"o căsătorie anterioară. Hetiţa s"a aruncat

în braţele mamei strigînd8 Mamă, mamă, ce mult îl iubesc pe noulmeu tătic' 7ite ce mi"a adus'/ şi i"a arătat o (ucărie frumoasă. 6atămărturisirea tinerei8 6mediat am simţit cît de fericită era fetiţa. Mi"amdat seama de bunătatea mamei sale şi, de atunci, am început să o

admir şi să o iubesc/.n psi+ologie, acest fenomen se numeşte empatie şi constă înproiecţia imaginativă a cuiva în situaţia altei persoane. 5înăra îndiscuţie a simţit, prin empatie, iubirea dintre mamă şi ică; astfel,iubirea a apărut şi în inima ei.

Dacă sunteţi tentaţi să faceţi rău sau să (udecaţi vreo inţă, încercaţi imediat să vă cuplaţi mental la învăţăturile lui Moise, săpriviţi situaţia din punctul de vedere al celor <4 -orunci. Dacă văcuprinde invidia sau mînia, amintiţi"vă de 6isus, identi caţi"vă cu *l,

încercaţi să pătrundeţi sensul profund al cuvintelor &ale8 6ubeşte"ţiaproapele ca pe tine însuţi./.

)u e%ageraţi în nici o privinţă

6ertaţi (ignirile, dar nu cădeţi în e!trema cealaltă, pentru că veţi luaţi drept proşti şi veţi suporta fel de fel de accese de mînie, ţipete,lacrimi sau pretinse atacuri de inimă. Mulţi ar putea încerca să"şi* &"a constatat că şi perioada prenatală este importantă pentru formarea minţii.

132



impună voinţa. Hiţi binevoitori, dar fermi, dacă aveţi dreptate. ?u încura(aţi răutatea şi egoismul. -uneţi"vă mereu în slu(ba binelui, nu aintereselor mesc+ine ale unora din (ur. 9ămîneţi deli idealurilorvoastre şi valorilor spirituale înalte, nu uitaţi că sunteţi aici pentru aprogresa şi a vă apropia de Dumnezeu. ?imeni nu trebuie să vădeturneze de la acest scop. Pudecaţi mereu prin prisma adevăruriloreterne, căci numai @inele adevărat este bun pentru toţi. Dacăurmăriţi să realizaţi armonia lăuntrică, armonia va cuprinde şi loculunde trăiţi, oamenii din (ur, căci totul este în parte şi partea în tot.

5rimiteţi către toate inţele din univers gînduri de iubire, sănătate,fericire, pace lăuntrică şi prosperitate.

Cum %( "e $m-u"(t(!im rela!iile cu ceilal!i %eme"i0

;0 Su)co$"t#e$tu& este ca o )a$( 'a*$et#c + care !$re*#strea1 + pe$tru a repro(uce 'a# t!r1#u toate *!$(ur#&e0Dor#$( )#$e&e a&tora+ - co$stru#.# propr#u& -ostru )#$e00 Ura "# rese$t#'e$te&e su$t o a(e- rat otra- 'e$ta& 0Nu (or#.# r u& $#' $u#+ c c# a&t/e& - -e.# /ace s#$*ur# r u0Su$te.# a(e- ratu& creator a& (est#$u&u# -ostru+ #ar *!$(ur#&e- su$t u$e&te&e cu care co$stru#.# acest (est#$0

>0 Su)co$"t#e$tu& -a 'a$#/esta pe$tru -o# ceea ce *!$(#.#(espre a&.##0 De a#c# re1u&t re*u&a (e aur *!$(#.# (esprece#&a&.# $u'a# ceea ce (or#.# s *!$(easc e# (espre -o#0

0 Dac !$"e&a.# sau /ura.#+ - p c &#.# s#$*ur#+ c c#

su)co$"t#e$tu& !$re*#strea1 aceste -#)ra.## @oase+ $e*at#-e "# !$ -##tor - -e.# co$/ru$ta cu ace&ea"# $eca1ur#090 Face.# )#$e+ ,.# )#$e-o#tor#+ #u)#.#+ c c# tot ceea ce

( ru#.# se -a !$toarce &a -o#+ (ar cu o #$te$s#tate 'u&t ' r#t 00 A'#$t#.#2- c $#'e$# $u este -#$o-at (e /e&u& cu'

*!$(#.# (espre e&0 P rer#&e -oastre pot , /a&se+ a"a !$c!t+ este$ecesar s - co$tro&a.# !$ per'a$e$. '#$tea0

0 Ur' r#.# s - ech#&#)ra.# (#$ pu$ct (e -e(eree'o.#o$a&+ ca s $u - 'a# a/ecte1e cu-#$te&e sau ac.#u$#&ece&or&a&.#0 F#ecare are (reptu& s a#) o p rere+ a"a cu' "# -o#a-e.# (reptu& s $u o &ua.# !$ sea' 0 Nu tre)u#e+ !$s + s r $#.#pe $#'e$#+ pr#$ (e1apro)area -oastr 0

=0 A$#'a&e&e percep #$te$.##&e re&e a&e oa'e$#&or "# (eaceea !# atac 0 Dac #u)#.# a$#'a&e&e+ acestea -or ,pr#ete$oase "# )&!$(e /a. (e -o#0 U$## oa'e$# su$t &a /e& (ese$1#t#-# ca a$#'a&e&e "# reac.#o$ea1 -#o&e$t c!$( percepa$u'#te *!$(ur# $e*at#-e0

133



0 Co$-ersa.#a #$ter#oar are prop#etatea (e a - a'p&#,ca&a 'a%#' se$t#'e$te&e+ care+ ,#$( s#'.#te (e ce& -#1at+ potpro-oca reac.## $ea"teptate0

;<0 Nu @u(eca.# pe $#'e$#+ c c# "# a&.## - -or @u(eca pe -o#0;;0 Dor#.# tuturor ceea ce - (or#.# -o# !$"#- 0 Aceasta este

che#a ar'o$#1 r## re&a.##&or #$teru'a$e0; 0 Dac $u su$te.# recept#-+ p rerea $#' $u#+ or#c!t (e

@#*$#toare ar ,+ $u poate s a/ecte1e0 C!$( c#$e-a - -or)e"tecu r utate+ spu$e.#2# 3Pacea &u# Du'$e1eu s u'p&e suHetu&t u40

;>0 Iu)#rea care cupr#$(e totu& st &a )a1a )u$e# !$.e&e*er# !$tre oa'e$# "# se 'a$#/est pr#$ respect+ co'pas#u$e+)u$ -o#$. + (#scre.#e0

; 0 N#'e$# $u co$(a'$ u$ #$,r'+ c# !& tratea1 cuco'pas#u$e "# )u$ -o#$. 0 Ce# care au '#$tea 3#$,r' 4+ p&#$(e pre@u(ec .#+ au !$tr2a(e- r (reptu& &a co'pas#u$ea-oastr 0 Ur' r#.# s 2# !$.e&e*e.# "#2# -e.# #erta / r (oar "#poate0

;90 Bucura.#2- (e succesu& ce&or&a&.# "# -e.# a-ea "# -o#parte (e succes0

; 0 Nu e%a*era.# cu sp#r#tu& (e reco$c#&#ere+ $u - & sa.##'pres#o$a.# (e cr#1e (e $er-# sau a&te sce$e0 Nu a)(#ca.# (e&a #(ea&ur#&e -oastre0 Ur' r#.# 'ereu )#$e&e+ $u accepta.#$#c#o(at s /ace.# r u cu#-a0

CAPITOLUL X?II

ARTA DE A FI IERTÃTORI ŞI BUN CU CEI DIN JUR

?imeni nu este favorizat de soartă. *nergiile vitale impregneazătoate inţele şi se manifestă sub forma frumuseţii, a armoniei, abucuriei şi a prosperităţii. #ei sensibili şi devotaţi percep în acesteenergii sublime însăşi Atotputernica )oinţă Divină.

-rin gîndurile necontrolate, pe care le întreţineţi, puteţi creaadevărate bloca(e psi+ice, care opresc scurgerea liberă a u!ului vitalprin inţa voastră. ?u Dumnezeu este vinovat de depresiunile voastre

134



sau +aosul care domneşte în întreaga lume, ci gîndurile distructive încare oamenii se complac. *ste stupid să daţi vina pe soartă pentrunenorocirile pe care vi le"aţi povocat singuri.

Mulţi dintre noi construiesc adevărate bariere între ei şi forţa)ieţii, prin faptul că"şi plîng mereu soarta, blamîndu": pe Dumnezeupentru bolile şi suferinţele ce le îndură. n ignoranţa lor, ei nurealizează că, de fapt, se pedepsesc singuri. Dacă nu vor renunţa laură şi resentimente, nu se vor putea angrena în acţiuni creatoare,bene ce. -e de altă parte, ar trebui să păstreze în su et imagineaunui Dumnezeu bun şi iubitor, a unui 5ată ceresc care veg+eazămereu, plin de compasiune şi bunăvoinţă asupra lor. Astfel,subconştientul se va impregna cu credinţă şi optimism.

9iaţa vă iartă întotdeauna greşelile

#înd vă tăiaţi la deget, ?atura vă iartă, deşi " într"un anumit fel "aţi greşit faţă de ea; imediat începe să vă vindece, să creeze noicelule care să acopere rana. Dacă vă into!icaţi sau vă răniţi, ?aturanu vă condamnă niciodată, ci vă vindecă, pe cît este posibil acestlucru. #+iar atunci cînd sunteţi sănătoşi, ea va poartă mereu de gri(ă,vă conferă vitalitate, armonie şi calm lăuntric. 5rebuie doar să oa(utaţi, să cooperaţi cu ea. 6ntenţiile rele, văicăreala, tristeţea, toateacestea sunt piedici în calea acţiunilor ei bene ce.

Am cunoscut un om care muncea în ecare noapte; de multe ori îlgăseau zorile la masa de lucru. ?u"i mai păsa de soţie sau de cei doi

băieţi, căci era prea preocupat. ?u"şi găsea timp nici măcar pentru el însuşi. ntr"o zi, a constatat că are +ipertensiune şi că organismul săuobosit nu mai face solicitărilor. 7n om normal nu procedează aşa.?iciodată nu"şi pedepseşte proprii săi copii, privîndu"i de iubire şi deatenţie.

6"am arătat cauza pentru care el se autopedepseşte astfel,provocînd în acelaşi timp un mare rău întregii familii8 *!istă ceva îndumneavoa"stră, care vă devorează, altfel nu aţi proceda aşa. Artrebui să ţi mult mai înţelegător cu propria voastră inţă şi să nu vămai solicitaţi peste posibilităţi/. &uferinţa apare întotdeauna atuncicînd încălcăm legile naturii. ?ici o energie nu este rea sau bună prinea însăşi, ci modul în care este folosită o orientează într"un sens saualtul. *lectricitatea, de e!emplu, poate să lumineze un oraş sau săprovoace un incendiiu. 9ea este ignoranţa din noi, iar ceea ce numimpedeapsă este, de fapt, urmarea naturală a acţiunilor noastreinconştiente.

#ineva care amestecă diferite substanţe c+imice într"un laborator,fără să aibă nici o cunoştinţă în domeniu, poate provoca un accident.

135



Dacă punem degetul pe tăişul unui cuţit, ne vom răni. Dar acelaşicuţit este folositor, atunci cînd vrem să tăiem pîine cu el.

0mul a înţeles că nu Dumnezeu îl pedepseşte. &uferinţa apare caurmare rească a propriilor noastre gînduri distructive şi an!ioase. ntrecut el greşise, dar pedeapsa o primise fratele său. De aceea, elcontinua să se simtă vinovat. :"am întrebat8 i faceţi vre"un răufratelui dumneavoastră în prezent /. ?u/ " mi"a răspuns. Decitrebuie să încetaţi să vă mai pedepsiţi, împăcaţi"vă cudumneavoastră înşivă. n plus, nu sunt vinovaţi copiii pentru greşelilepe care le"aţi făcut în trecut. ?u"i lipsiţi de spri(inul dumneavoastrăpreţios./ Autocondamnarea este un adevărat infern, plin de suferinţăşi limitări. 9emediul este împăcarea cu tine însuţi.

#u mulţi ani în urmă a venit la mine un alt om care"şi ucisesefratele. *ra torturat de ideea că Dumnezeu îl va pedepsi cîndva. Mi"apovestit că"l omorîse într"un acces de furie, cînd descoperise că aveao legătură amoroasă cu soţia lui. Aceasta se întîmplase cu < ani înurmă. După discuţia cu mine, el s"a căsătorit a doua oară şi acum aretrei copii frumoşi şi sănătoşi.

n plus, s"a folosit de meseria pe care o practica pentru a a(utamulte alte persoane. ntr"un cuvînt, s"a transformat complet. 6ată cumi"am e!plicat aceste lucruri8 mai întîi i"am arătat ca acum nu mai esteacelaşi om care făptuise crima, cu mult timp în urmă. Avînd în vederecă după << luni celulele corpului se sc+imbă complet, acum erareînnoit din punct de vedere psi+ic şi mental. Am pus în evidenţălatura bună a caracterului său, mai ales compasiunea şi dorinţa de a"i

a(uta pe oameni. )ec+iul om care acum < ani comisese o crimăoribilă, nu mai e!ista în prezent.*!plicaţia a avut efect profund asupra sa şi, după cum mi"a

mărturisit, i"a luat o piatră de pe inimă. A înţeles semni caţiaprofundă a cuvintelor biblice8 )eniţi să ne (udecăm, zice Domnul. Devor păcatele voastre cum e cîrmîzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor

ca purpura, ca lîna albă le voi face/. 16saia, <8 <I2

)u vă supăraţi cînd sunteţi criticaţi

0 profesoară era foarte supărată că un coleg criticase un discurspe care ea îl ţinuse cu cîtva timp în urmă, spunînd că vorbise prearepede, îng+iţind cuvintele, astfel încît, în sală nu s"a înţeles aproapenimic; că avea o dicţie proastă şi de aceea nu obţinuse efectul

136



scontat. -e scurt, femeia erbea de mînie. După un timp, cînd îi maitrecuse supărarea, a realizat că prima ei reacţie fusese de"a dreptulinfantilă şi că observaţiile pe care i le făcuse colegul său erau

întemeiate. Apoi i"a mulţumit colegului, pentru că o a(utase să secorecteze.

&ă presupunem că observaţiile nu ar fost întemeiate, ciconstituiau rodul unei minţi dezec+ilibrate, care îşi e!prima în acestmod propriile ei refulări. Dacă şi"ar dat seama de acest lucru,profesoara ar trebuit să e plină de compasiune, să înţeleagă şi să"lierte pe cel în cauză. &ingurul mod în care ar putut să"l a(ute era săse roage, pentru ca omul să"şi redobîndească armonia şi ec+ilibrulinterior.

n nici un caz nu trebuia să se simtă (ignită sau rănită în amorulpropriu. *ste bine să ne controlăm permanent gîndurile, sentimenteleşi reacţiile, pentru a nu ne lăsa niciodată tulburaţi de aspectelenegative din (ur.

Credinţa ne a-ută să iertăm mai uşor

#u cîţiva ani în urmă, mă a am într"o biserică, e!act în momentulcînd trebuia să se celebreze o căsătorie. Mirele întîrzia să apară. Dupădouă ore de aşteptare, cînd a văzut că nu mai sunt şanse să vină,tînăra mireasă mi"a mărturisit plîngînd8 M"am rugat pentru caDumnezeu să mă călăuzească. #red că ce s"a întîmplat esterăspunsul :ui, căci *l nu greşeşte niciodată/.

9eacţia sa a fost admirabilă. #+iar şi în acel moment de cumpănă,ea şi"a păstrat credinţa în bunătatea şi armonia divină. ?u era nici ourmă de amărăciune în vocea ei cînd mi"a spus8 &unt sigură că e maibine pentru amîndoi că s"a întîmplat aşa8 eu m"am rugat pentrubinele nostru/. -oate că o altă fată ar avut o criză de nervi sau, maigrav, ar înnebunit.

#onectaţi"vă mereu la sursa in nită de înţelepciune, care estesubconştientul. Aveţi încredere în răspunsurile pe care vi le dă acesta,aşa cum credeţi în mama voastră, care v"a ţinut în braţe.

4estaţi vă puterea de a ierta

Haceţi următorul test mental8 amintiţi"vă de cineva, care v"a înşelat odată şi v"a făcut mult rău. nc+ipuiţi"vă acum că eu vin şi văspun că acelei persoane i s"a întîmplat ceva minunat. Dacă vă simţiţicuprins de furie, înseamnă că nu l"aţi iertat şi că ura încă maimocneşte în voi.

137



#u toţii am avut cel puţin un abces dentar în trecut. Desigur căacum nu ne mai doare, pentru că l"am tratat atunci. ?e amintim deel, dar nu mai suferim. Acesta este secretul iertării8 să vă amintiţi denecazuri, dar să nu mai suferiţi din cauza lor şi să nu purtaţi veşniceresentimente celor care le"au provocat. Dacă nu reuşiţi să treceţiaceastă probă, înseamnă să vă păcăliţi singuri şi că nu aveţi încăputerea să iertaţi.

#înd cineva înţelege cît de mare este forţa creatoare a propriuluisău mental, încetează să"şi mai facă sînge rău, deoarece el devineconştient că numai gîndurile negre şi sentimentele sale îi potin uenţa destinul. ?imic din ceea ce se petrece în e!terior nu"l poatetulbura. ?umai ignoranţa ne face să credem că cei din (ur pot să nefacă nefericiţi, că avem un destin tragic, că trebuie să luptăm toatăviaţa. @iblia, cît şi înţelepciunea orientală, a rmă8 #eea ce gîndeşteun om, aceea el va deveni/.

Î"&(!a!i %( ierta!i ;0 Du'$e1eu+ care este !$s "# ?#a.a+ $u are /a-or#.#0 Dar

ce# care ac.#o$ea1 !$tot(eau$a !$ acor( cu &e*#&e ar'o$#e#u$#-ersa&e+ par /a-or#1a.# (e soart 0

0 Nu Du'$e1eu $e tr#'#te )o&#+ acc#(e$te sau su/er#$.e+ c#$# &e cree' $o# s#$*ur# pr#$ *!$(ur#&e $oastre (#struct#-e cua&te cu-#$te cule'em ceea ce am %em("at $" trecut1

>0 Fe&u& cu' -#2& !$ch#pu#.# pe Du'$e1eu este ce& 'a#

#'porta$t &ucru !$ -#a. 0 Tre)u#e s 2L -e(e.# ca pe u$Du'$e1eu a& #u)#r## u$#-ersa&e00 Natura $u - co$(a'$ $u tre)u#e s - te'e.# (e

pe(eapsa e#0 ? #art ch#ar "# atu$c# c!$( - pe(eps#.# s#$*ur#+caut!$( 'ereu s -#$(ece+ s a&#$e+ s re#$staure1e or(#$ea(#-#$ 0

90 Se$t#'e$tu& (e -#$o- .#e este $e!$te'e#at+ c c# $#'e$#$u (ore"te s - pe(epseasc 0 Pr#$ propr##&e *!$(ur#(#struct#-e pe care &e !$tre.#$e.# per'a$e$t+ - /ace.# u$ 'arer u -ou !$"#- 0

0 For.e&e $atur## $u su$t re&e+ c# 'o(u& !$ care &e ut#&#1 'este *re"#t0 Cu a@utoru& e&ectr#c#t .##+ (e e%e'p&u+ pute'pro-oca u$ #$ce$(#u sau s &u'#$ ' u$ cart#er !$tre*0I"te"!ia $oastr se aH + (e /apt+ &a or#*#$ea (e1astru&u#+ $ue$er*#a oar) pe care o /o&os#' pe$tru a $e !$(ep&#$# scopu&0

0 Dac c#$e-a - cr#t#c "# - (a.# sea'a c are (reptate+)ucura.#2- "# ,.# recu$osc tor#+ pe$tru c -2a (atpos#)#&#tatea s - repara.# *re"e&#&e0

138



=0 Nu 'a# pute.# , r $#.# (e c#$e-a pr#$ cu-#$te+ (ac(e-e$#.# st p!$ pe propr##&e -oastre *!$(ur# "# reac.##0 Ce&'u&t+ - pute.# ru*a pe$tru e&+ pe$tru pacea sa & u$tr#c 0

0 Ru*a.#2- s ,.# c & u1#.# !$ tot ceea ce !$trepr#$(e.#+apo# ,.# recept#-#+ ca s recu$oa"te.# r spu$su& #$tu#.#e#0 ?-e.# (a sea'a+ 'a# t!r1#u+ c aceasta repre1#$t cea 'a# )u$a&ter$at#- 0

;<0 I$te$.#a este cea care /ace ca o ac.#u$e s ,e )u$ saurea0 Dor#$.a se%ua& $u este @os$#c + $#c# (or#$.a (e a '!$casau (e a a-ea $oroc0 Dep#$(e ce tur$ur (a.# acestor#'pu&sur# $atura&e0 Ur' r#.# s - sat#s/ace.# (or#$.e&e+ / r a/ace r u $#' $u#0

;;0 Rese$t#'e$te&e+ ura+ ost#&#tatea+ toate acestea su$tcau1e pro/u$(e a&e )o&#&or cu care - co$/ru$ta.#0 :'p ca.#2-cu -o# !$"#- "# #erta.# pe ce# (#$ @ur+ #ra(##$( #u)#re "#)u$ -o#$. c tre to.# ce# care -2au / cut r u0 Co$t#$ua.# !$acest 'o(+ p!$ -e.# s#'.# c !$trea*a ,#$. -# se u'p&e (e u$pro/u$( ca&' sp#r#tua&0

; 0 A #erta !$sea'$ a ( ru#0 D ru#.# #u)#re "# )ucur#ece&or&a&.#+ p!$ $u -a 'a# r '!$e $#c# u$ strop (e (urere !$#$#'a -oastr 0

;>0 S presupu$e' ca a.# a-ut !$ trecut u$ a)ces (e$tar/oarte (ureros0 ? 'a# (oare "# acu' Nu La /e&+ (ac c#$e-a-2a / cut r u sau -2a @#*$#t !$tr2u$ a$u'#t /e&+ 'a# p stra.#

!$c rese$t#'e$te /a. (e e& ? 'a# !$/ur#a.# c!$( - a'#$t#.#

(e e& :$ acest ca1+ r ( c#$#&e ur## su$t !$c -#*uroase !$ -o# "#e&e - -or (#stru*e !$cetu& cu !$cetu&0 Nu'a# pr#$ #u)#re &e -e.#putea (#stru*e !$ 'o( (e,$#t#-0 Dor#.# )#$e&e ce&u# care -2a/ cut r u+ p!$ c!$( ura se -a tra$s/or'a !$ ca&' "#)u$ -o#$. 0

139



CAPITOLUL X?III

:NLÃTURAREA BLOCAJELOR MENTALE CU AJUTORULSUBCONŞTIENTULUI

0rice problemă are o soluţie. #înd sunteţi într"o situaţie ce parefără ieşire, cel mai bine este să invocaţi înţelepciunea divină,atotştiutoare, să vă reveleze calea ce trebuie urmată. Aceastăatitudine mentală constructivă vă va a(uta să ieşiţi din multe

încurcături.

Cum se formează un obicei

0mul este o inţă plină de cele mai felurite obiceiuri, avînd multetabieturi. 0bişnuinţele sunt opera subconştientului vostru. Aţi învăţat

să înnotaţi, să mergeţi pe bicicletă, să dansaţi, să conduceţi omaşină, făcînd aceste acţiuni de atîtea ori, pînă vi s"au imprimat însubconştient, formînd în voi ceea ce se numeşte cea de"a douanatură/ a inţei voastre.

Helul în care gîndiţi este tot o obişnuinţă. &unteţi liberi să creaţiun obicei bun sau unul rău. Dacă repetaţi mereu un gînd sau oacţiune negativă, vă veţi obişnui astfel, veţi constrînşi şi limitaţi deobiceiul format.

Domnul Pones mi"a spus într"o zi8 Deşi mă abţin de douăsăptămîni, am o mare poftă să beau ceva' ?u pot să renunţ laobiceiul acesta/. De multe ori el s"a lăsat de băut şi tot de atîtea ori s"a apucat din nou. #înd şi"a dat seama că beţia a devenit un obicei, a

înţeles că nu poate să"l distrugă creîndu"şi un alt obicei. De cîte orireuşea să se abţină pentru un timp, tentaţia devenea atît de mare,

încît nu mai putea rezista. Din cauza eşecurilor repetate, a(unsese săcreadă că nu are destulă voinţă ca să lupte cu un viciu şi că nu"l va

învinge niciodată. *ra aproape un om ratat, cînd a venit la mine. 6"ame!plicat că, prin acţiunea corelată a subconştientului şi a mentalului

140



conştient, va învinge acel viciu. Dacă admite în mod conştient căobiceiul său îl conduce în mod sigur către dezastru, ideea se vaimplanta încetul cu încetul şi în subconştient. n plus, cu a(utorulsugestiilor pozitive, el va reuşi să"şi formeze obiceiuri sănătoase.0rice condiţionare negativă, formată de"a lungul timpului însubconştient, poate dezrădăcinată tot cu a(utorul subconştientului.Domnul Ponas a încetat să se mai mentalizeze ca ind neputincios. #ua(utorul tratamentului mental a reuşit să"şi transforme completcaracterul şi destinul.

Din cauza comportamentului său care lăsa de dorit, fusese părăsitde soţia şi copii săi. ?u mai avea dreptul nici măcar să"i viziteze sausă discute cu ei. De ecare dată cînd avea puţin timp liber, obişnuiasă se rela!eze şi să intre într"o stare de somnolenţă. Apoi începea săse gîndească la familia pe care o pierduse. şi imagina că se întoarceacasă, iar ica sa îl primeşte cu bucurie, spunîndu"i8 5ată, ce bine căte"ai întors acasă'/. Hăcea aceasta în mod sistematic, ştiind că vamanifesta ceea ce îşi dorea cu atîta ardoare. #înd gîndurile îi zburau,revenea imediat la imaginea icei sale, cu un zîmbet fermecător pebze, îşi amintea vocea ei veselă, care se auzea în toată casa. Acesteimagini l"au a(utat să se transforme, să înveţe să"şi iubească familia.A fost tot un proces de formare a unui nou obicei, de data aceastabene c.

Mentalul conştient este ca un aparat de fotogra at,subconştientul ind lmul pe care se poate impregna orice imagine.Hilmul este developat, apoi, în camera obscură a subconştientului,

dînd naştere imaginilor, pe care le putem vedea cu oc+ii zici şi lenumim realitate/.

/tenţia concentrată

Dacă ne dăm seama că mentalul conştient funcţionează ca unaparat de fotogra at, ne va mult mai uşor să ne concentrăm, căciastfel va dispărea orice efort sau constrîngere. -ur şi simplu vomordona minţii să se !eze asupra unei idei sau imagini, iar ea se vaidenti ca treptat cu ideea sau imaginea respectivă. Domnul Pones, decare am vorbit mai sus, înţelesese aceasta şi de cîte ori băutura îltenta, se concentra asupra amintirilor vec+i, care"i trezeau dorinţa dea se întoarce acasă. Aştepta plin de încredere ca imaginile pe care şile crease să devină realitate. 5reptat a reuşit să renunţe la vec+iulviciu, contracarîndu"l cu un obicei pozitiv. n prezent, el estepreşedintele unei rme cu un capital de mai multe milioane de dolarişi este foarte fericit în sînul familiei sale.

141



Domnul @loc> mi se plîngea într"o bună zi că, deşi avea un venitanual de =4444 de dolari, cu toate acestea, de trei luni nu mai reuşeasă înc+eie nici un contract. 5oate uşile păreau că se înc+id atunci cîndvenea el. şi convingea clientul să înc+eie un acord şi, în ultimulmoment, cînd acest acord trebuia semnat, clientul se răzgîndea.Domnul @loc>X simţea că"l urmăreşte g+inionul permanent.

Analizînd situaţia împreună cu el, am a(uns la concluzia că, stareasa de spirit era cauza principală a acestor eşecuri repetate. #u treiluni în urmă, fusese pe punctul de a face o afacere cu un dentist.După ce stabiliseră toate clauzele şi totul era pregătit, clientul seretrăsese subit, fără nici o e!plicaţie. n mintea domnului @loc> s"astrecurat atunci teama că şi alţii vor proceda în acest mod.?eîncrederea lui s"a ampli cat, generînd o stare de frustrare şiostilitate, faţă de toţi presupuşii clenţi. &e ştie că de ce te temi maimult, de aceea nu scapi. Domnul @loc> a înţeles că g+inionul/ eraefectul propriului său mod de a mentaliza şi s"a decis să"i pună capăt,folosind autosugestia constructivă şi pozitivă. 6ată care au fost ideilesale forţă8 &unt conectat mereu la înţelepciunea eternă prinintermediul subconştientului. #u a(utorul ei voi birui orice di cultatesau întîrziere. $ansa mă urmăreşte în tot ceea ce fac. &ubconştientulrăspunde prompt gîndurilor mele optimiste şi tot ce încep eu, el ducela bun sfîrşit. #red în forţa creatoare, o las să mă cuprindă şi sămaterializeze toate proiectele mele. &copul meu în viaţă este de aface fericiţi pe toţi cei care intră în contact cu mine. DăruiescDivinului fructele acţiunilor mele şi îl rog să mă călăuzească în tot ce

gîndesc şi înfăptuiesc./A repetat aceste cuvinte în ecare dimineaţă, înainte de a porni lalucru şi în ecare seară, înainte de a adormi. 5reptat şi"a format unnou mod de a gîndi, iar sugestiile implantate în subconştient au datroadele scontate. Astăzi, afacerile sale prosperă.

Cît de mare vă este aspiraţia?

7n tînăr l"a întrebat odată pe &ocrate, cum poate să dobîndească înţelepciunea. &ocrate i"a răspuns8 )ino cu mine/. :"a dus la rîu şi l"aţinut cu capul sub apă, pînă tînărul era pe punctul să se sufoce. #îndşi"a recăpătat cunoştinţa, &ocrate l"a întrebat8 #e"ţi doreai cel maimult cînd erai cu capul sub apă / Aer/ " a răspuns băiatul.

&ocrate i"a răspuns8 #înd vei aspira la înţelepciune tot atît demult cît doreai atunci o gură de aer, vei dobîndi înţelepciuneadorită./.

* Autorul a folosit acest nume de împrumut, pentru a sugera un bloca( mental.142



:a fel, dacă vă confruntaţi cu o problemă şi doriţi foarte mult să orezolvaţi, ind +otărîţi să faceţi orice pentru aceasta, puteţi siguride succes. Dacă aspiraţi cu adevărat să dobîndiţi calmul lăuntric, îlveţi obţine. #+iar dacă aţi nedreptăţit la serviciu, c+iar dacă aţiavea necazuri în familie şi toate treburile v"ar merge pe dos, datorităpăcii interioare pe care aţi obţinut"o, nimic nu v"ar mai putea tulbura.Astfel, vă puteţi trezi multe alte puteri e!traordinare. 9efuzaţicategoric să vă lăsaţi în voia +oţilor/ de energie mentală care suntgîndurile de ură, mînie, ostilitate, pentru a vă concentra forţele şiaspiraţia spre fericire, armonie şi sănătate. ?u lăsaţi să vă in uenţezegîndurile celorlalţi, condiţionările, veştile proaste8 identi caţi"vămereu cu idealul cel mai înalt. #oncentraţi"vă să simţiţi uviul depace care vă pătrunde şi vă transformă întreaga inţă. îndulreprezintă o adevărată forţă invizibilă, cu a(utorul căreia puteţi obţineorice.

6ată e!emplul unui bărbat care era căsătorit şi avea 3 copii, dar întreţinea o legătură secretă cu altă femeie. *ra mereu nervos, agitat,iritabil, suferea de insomnie. ?ici un tratament nu l"a a(utat. Aveadureri în tot corpul şi nici un medic nu"i descoperea vreo boală.&ituaţia s"a agravat şi mai mult cînd omul a căpătat viciul beţiei.

Adevărata cauză a stării sale deplorabile era un sentiment deculpabilitate inconştientă. ncălcase legile căsătoriei, care se !aseră

în subconştientul său încă de cînd era mic. -entru a se elibera desenzaţia de vinovăţie, folosea alcoolul. 7nii suferinzi iau mor nă saucodeină pentru a"şi alina durerile. 6nterlocutorul meu bea alcool, ca să

uite de rănile psi+ice; dar nu reuşea decît să toarne gaz pe foc.6"am e!plicat ce i se întîmplă de fapt, că (oacă un rol dublu şiaceasta îl afectează mult. A înţeles că alcoolul îi provoca o stare seinconştienţă, dar nu"l a(uta, pentru că nu înlătura cauza profundă asuferinţei, care se a a în subconştient.

A început să se trateze folosind următoarea sugestie8 &unt calmşi perfect ec+ilibrat. )oi găsi în mine însumi răspunsul la orice

întrebare; nu"mi este teamă de nimic, nici de trecut, nici de viitor.6nteligenţa in nită a subconştientului mă călăuzeşte mereu. &untcapabil să fac faţă oricărei situaţii, cu calm şi răbdare. &unt completvindecat de alcoolism. &piritul meu se umple de fericire şi de pace.Mă împac cu mine însumi şi acţionez animat de cele mai înalteidealuri./

A repetat cuvintele acestea plin de aspiraţie, ind sigur că vaobţine rezultate. 6"am recomandat să le spună cu voce tare, rar şi plinde iubire, pentru ca ele să se impregneze în subconştient. #eea cesemăna, va culege mai tîrziu, căci vibraţiile bene ce ale sugestiilorvor înlătura toate prototipurile mentale negative. :umina răspîndeşte

143



întunericul; gîndul pozitiv distruge gîndul negativ. n decurs de o lună,omul respectiv s"a transformat complet.

iţi conştienţi de propriile vicii şi luptaţi împotriva lor

Dacă sunteţi alcoolic sau vă drogaţi în orice alt mod, ţi cura(oşifaţă de voi înşivă şi recunoaşteţi"vă viciul.

Altfel, riscaţi să nu vă puteţi vindeca niciodată, ca atîtea altepersoa"ne, care s"au dovedit laşe şi nu s"au privit obiectiv, aşa cumsunt în realitate.

)iciile apar pe fondul unei profunde neîncrederi, a instabilităţiiemoţionale. ?u întîmplător, ma(oritatea alcoolicilor refuză săprivească adevărul în faţă, încercînd mereu să se sustragăresponsabilităţilor. De aceea, ei nu au propriu"zis un liber arbitru,voinţa lor este aproape anulată. Deşi unii spun cu aroganţă8 *u nudepind de alcool; pot renunţa oricînd la el/, niciodată nu vor în staresă reziste tentaţiei, pentru că nu ştiu de unde să ia forţa necesară.Aceşti oameni trăiesc într"un fel de înc+isoare psi+ică, pe care şi"au construit"o singuri, din neîncredere, din păreri greşite, din erori deeducaţie. #a şi ma(oritatea inţelor, to!icomanii sunt condiţionaţi deobişnuinţă. Dar în cazul lor, obişnuinţa este un viciu, şi"i conducecătre dezastru sigur.

&ubconştientul formează obişnuinţele, deci tot cu a(utorul său leputem elimina. n acest scop, vom folosi sugestiile pozitive, careurmăresc să elibereze şi să calmeze spiritul. #înd sugestiile se vor

impregna în subconştient, va dispărea orice dorinţă de a maiconsuma alcool. #îştigul va dublu, căci nu numai că vă veţi vindecacomplet, dar veţi înţelege şi procesele care au loc în profunzimilemenatlului.

Dacă dorinţa de a vă elibera de viciu este foarte mare, sunteţi pe (umătate vindecaţi. ?u va greu să vă vindecaţi complet, dacăaspiraţia va întrece forţa tentaţiei. &ubconştientul ampli că orice gîndputernic cu care este sugestionat. Hi!aţi mintea asupra ideii delibertate şi de calm profund, urmărind să nu devieze de la aceastănouă direcţie. 5reptat vor apărea noi sentimente şi emoţii bene ce,din ce în ce mai apropiate de scopul propus.

ntotdeauna aşteptaţi"vă la ceva bun, ţi optimişti. Kotărîţi să numai suferiţi. nţelegeţi că, dacă veţi continua să beţi, vă veţi

îmbolnăvi ireme"diabil din punct de vedere psi+ic şi mental. -utereauriaşă a subconşti"entului vă susţine mereu. #+iar dacă acum sunteţideprimaţi, imaginaţi"vă că aţi şi început să ţi fericiţi şi liberi.

n aceasta constă legea substituţiei. 6maginaţia v"a împins cătreviciu; lăsaţi"o acum să vă conducă spre lumină şi pace. Acest lucru va

144



produce, poate, puţină suferinţă. &uportaţi această suferinţă, aşa cumo mamă suportă durerile naşterii, ştiind că va avea un copil minunat.

Alcoolismul provine din obişnuinţa de a gîndi negativ şi distructiv.Alcoolicul suferă de sentimente profunde de inferioritate, deneputinţă, de frustrare, însoţite de ostilitate. *l găseşte mereu

(usti cări şi scuze pentru viciul său, cînd de fapt, singurul motiv îlconstituie natura distruc tivă a gîndurilor sale .

6ată C etape principale, pe care trebuie să le parcurgeţi, pentru asc+imba această stare de lucruri8

<. 9ela!aţi"vă zic, psi+ic şi mental. 7rmăriţi să intraţi într"o staremeditativă, profundă, pentru a trece apoi la pasul al doilea.

=. #ompuneţi o frază scurtă, pe care să o puteţi memora cuuşurinţă şi repetaţi"o de mai multe ori, ca pe un cîntec de leagăn. 6atăun e!emplu8 &u etul meu se umple de pace şi beatitudine;mulţumesc lui Dumnezeu pentru acest lucru/. -entru ca mintea să nuse împrăştie, repetaţi fraza cu voce tare sau doar mişcînd buzele.&ugestia va pătrunde mult mai uşor în subconştient. 0 şedinţă vadura " <4 minute.

C. nainte de a adormi, procedaţi aşa cum făcea oet+e8imaginaţi"vă că în faţa voastră se găseşte unul dintre prietenii pecare"i iubiţi cel mai mult. Yineţi oc+ii înc+işi, corpul rela!at. 6maginaţi"vă apoi că prietenul vă felicită cu căldură pentru reuşita voastră.

)edeţi"i/ faţa, surîsul, auziţi"i/ vocea. &trîngeţi"i mîna şi căutaţi săsimţiţi/ cît este vie şi de caldă. 9eluaţi scena iar şi iar, pînă veţi

satisfăcut de rezultat.

#+iar dacă teama înc+ide porţile subconştientului, c+iar dacăgri(ile şi îndoiala vă c+inuie, nu pierdeţi din vedere scopul nal.îndiţi"vă la forţa in nită a subconştientului, pusă în mişcare cu

a(utorul gîndului focalizat şi imaginaţiei pozitive controlate. )eţidobîndi atunci o mare încredere şi un deosebit cura(. #ontinuaţi,perseveraţi pînă cînd soarele va răsări pentru voi, risipind tenebreleîn care vă a8aţi pînă atunci.

F l %i!i . r!a '$"dului

;0 Or#ce pro)&e' are o so&u.#e0 R spu$su& se * se"tech#ar !$ !$tre)are !$.e&epc#u$ea (#-#$ -#2& re-e&ea1 (ac o#$-oca.# cu !$cre(ere0

0 O)#"$u#$.a+ crearea u$u# o)#ce#+ este ro(u& ac.#u$##su)co$"t#e$tu&u#0 Su$te' creatur# a&e o)#"$u#$.e&or+ ceea ce(e'o$strea1 c!t (e u&u#toare este puterea su)co$"t#e$tu&u#0

>0 Repet!$( a$u'#te *!$(ur# sau ac.#u$#+ e&e se#'pre*$ea1 !$ su)co$"t#e$t+ (e-e$#$( auto'at#s'e0

145



0 Su$te.# &#)er# s a&e*e.# u$ o)#ce# )u$ sau u$u& r u0Co$tro&u& '#$.## sau ru* c#u$ea+ (e e%e'p&u+ su$t o)#ce#ur#)e$e,ce0

90 Dac !$tre.#$e.# cu !$cre(ere o #'a*#$e 'e$ta& +su)co$"t#e$tu& o -a 'a$#/esta cu s#*ura$. 0

0 C!$( ate$.#a se r#s#pe"te+ co$ce$tra.#2- (#$ $ou asuprascopu&u# propus0 Face.# (#$ aceasta u$ o)#ce#0 Ast/e& -e.#(#sc#p&#$a '#$tea0

0 N#c# u$ o)staco& e%ter#or $u poate sta !$ ca&ea reu"#te#-oastre0 S#$*ura p#e(#c o co$st#tu#e '#$tea "# &#psa (ecre(#$. 0

=0 Me$ta&u& co$"t#e$t repre1#$ta aparatu& /oto+ #arsu)co$"t#e$tu& 2 ,&'u& pe care #'pre*$a.# (#/er#te&e (or#$.e+#'a*#$#+ #(e#0

0 h#$#o$u& este re1u&tatu& $e!$cre(er##0 Pe$tru a o !$& tura+ #$-oca.# #$te&#*e$.a (#-#$ + ru*a.#2o s -c & u1easc !$ tot ceea ce /ace.#0 I'a*#$a.#2- 'ereu c(or#$.a -# s2a !'p&#$#t0

;<0 Pe$tru a crea u$ $ou o)#ce#+ tre)u#e 'a# !$t!# s ,.#co$-#$"# c acesta este )e$e,c0 Dac (or#.# cu ar(oare sre$u$.a.# &a u$ -#c#u+ su$te.# pe @u' tate -#$(eca.#0

;;0 Ceea ce spu$ ce#&a&.# $u - poate a/ecta (ec!t pr#$#$ter'e(#u& propr##&or -oastre *!$(ur#0 Su$te.# s#$*uru&creator a& u$#-ersu&u# -ostru & u$tr#c0 I(e$t#,ca.#2- 'ereu cu#(ea&ur#&e ce&e 'a# !$a&te+ cu starea (e ar'o$#e "# /er#c#re0

; 0 A&coo&#s'u& pro-#$e (#$ (or#$.a ascu$s (e a sc pa (e*r#@#0 Pe$tru a - e&#)era+ &upta.# cu te$ac#tate !'potr#-a*!$(ur#&or (#struct#-e s (#.# !$ '#$te #(e# (e /er#c#re+ ca&'& u$tr#c "# &#)ertate $est!$@e$#t 0

;>0 Mu&te persoa$e su$t "# -or r '!$e a&coo&#ce+ (#$ cau1c re/u1 s 2"# recu$oasc -#c#u&0

; 0 Su)co$"t#e$tu& care -2a / cut sc&a-## o)#ce#ur#&or re&e+este s#$*uru& care - poate e&#)era (e acestea0 Totu& (ep#$(e(e 'o(u& !$ care2# ut#&#1a.# capac#t .#&e e%traor(#$are0

;90 I'a*#$a.#a -2a !'p#$s c tre a&coo&#s'0 Acu' /o&os#.# tot#'a*#$a.#a pe$tru a - e&#)era (e acest -#c#u0

; 0 C!$( tea'a !$ch#(e poarta (e acces &a su)co$"t#e$t+$u'a# cre(#$.a $e1(ru$c#$at !$ Du'$e1eu o -a (esch#(e (#$$ou0

CAPITOLUL XIX

FOLOSI6I SUBCONŞTIENTUL PENTRU A :NLÃTURA TEAMA

146



7nul dintre cursanţi mi"a relatat cum, ind invitat să ţină undiscurs, s"a simţit cuprins de panică la ideea că va vorbi în faţa atîtoroameni. 6ată cum a reuşit să"şi elimine această teamă8 timp de maimulte seri a practicat o te+nică de autosugestionare. &e rela!a într"unfotoliu timp de minute, apoi îşi spunea rar şi cu calm8 mi stăpînescteama şi o depăşesc fără probleme. )orbesc plin de încredere şi deforţă. #eea ce spun, captivează auditoriul şi îl impresionează/.

&ubconştientul este foarte receptiv la orice sugestie. Mai ales cîndsunteţi destinşi, gîndurile pătrund foarte uşor în subconştient, printr"un fenomen asemănător cu osmoza, prin care două uide separatede membrană poroasă se întrepătrund. n această stare, mentalulconştient comunică foarte uşor cu subconştientul.

Cel mai mare duşman al omului

&e spune că frica este cel mai mare duşman al omului. *a esterăspunzătoare de multe eşecuri, boli şi neînţelegeri în viaţa acestuia.Milioane de oameni se tem de trecut, de viitor, de bătrîneţe, denebunie, de moarte. Hrica este o stare de spirit dominantă; unii dintrenoi se tem c+iar şi de propriile lor gînduri.

Dacă un părinte spune copilaşului său că sub pătuţ se a ă uncrocodil care"l va mînca, micuţul paralizează de teamă. Dar cînd îiarată că acolo nu este nimeni, de fapt, copilul se eliberează de oriceteamă. Hrica este tot atît de reală ca şi crocodilul de sub pat. n modasemănător, mulţi dintre noi se tem de fantasme, de o mulţime de

umbre sinistre, care nu au nici o legătură cu realitatea.Hilozoful şi poetul 9alp+ Raldo *merson spunea8 Haceţi e!actlucrul de care vă temeţi cel mai mult; atunci frica se va împrăştiaimediat./. Am veri cat eu însumi aceste cuvinte cînd, doar la gîndulcă voi vorbi în faţa publicului, mă cuprindea o frică teribilă. Amdepăşit"o în momentul cînd am susţinut prima conferinţă, adicăfăcînd e!act lucrul de care mă temeam.

#înd vă +otărîţi să controlaţi spaimele şi angoasele, eliberaţi înfapt puterea teribilă a subconştientului, care vă va a(uta să ledominaţi.

0 cîntăreaţă a fost invitată odată la o audiţie. Hiind emotivă,dăduse greş la alte trei probe, deşi avea o voce foarte frumoasă.#+iar în momentul cînd trebuia să cînte, o cuprindea panica.&ubconştientul, receptiv la orice sugestie, se manifesta imediat, astfel

încît, tînăra îşi pierdea subit vocea. De trei ori la rînd a cîntat fals,pînă cînd vocea i se îneca de nitiv în lacrimi.

-entru a"şi elimina tracul, a folosit o te+nică simplă8 de trei ori pezi se înc+idea în cameră, se aşeza comod într"un fotoliu, se rela!a şi

147



înc+idea oc+ii. Apoi îşi liniştea valurile minţii, căci, în starea de calmprofund, subconştientul este mult mai receptiv la sugestii. n sfîrşit, îşispunea plină de încredere8 #înt minunat. &unt senină, ec+ilibrată şicalmă/. 9epeta de " <4 ori această sugestie, lent, cu atenţie. Dupăo săptămînă, era mult mai calmă şi dobîndise încredere în vocea ei.Momentul audiţiei a venit, iar ea a cîntat minunat.

Aplicaţi această te+nică, pentru a elimina, pe rînd, toateangoasele şi spaimele, care v"au c+inuit pînă acum.

4eama de eşec

Mulţi studenţi mi s"au plîns de aceeaşi problemă8 cînd apar în faţaprofesorului, la e!amen, uită subit tot ce învăţaseră anterior.6nvariabil, cînd ies din sală, îşi amintesc în amănunţime răspunsurile,la toate întrebările. &ubconştientul reacţionează întotdeauna lasugestia cea mai puternică. :a studenţii respectivi, această sugestie oconstituie teama de eşec. #u alte cuvinte, frica este adevărata cauzăa amneziei lor.

6ată un e!emplu edi cator8 am cunoscut un student la medicină,care era cel mai inteligent din grupa lui, dar, la un e!amen oral, nuera capabil să răspundă nici măcar la cea mai simplă întrebare. Hrica

îl paraliza mereu.&paimele şi angoasele au o in uenţă atît de mare asupra

subconşti"entului pentru că sunt însoţite de emoţii foarte puternice.-rin teama noastră, aproape că cerem subconştientului să facă în aşa

fel încît să dăm greş.7nul dintre studenţi, care ştia că subconştientul este depozitul atot ceea ce el memorează, s"a decis să folosească la ma!imumaceastă capacitate, cu a(utorul sugestiei. n ecare dimineaţă şiseară, îşi imagina că scria mamei o scrisoare, prin care o anunţa căluase note mari la toate e!amenele. Apoi citea în gînd răspunsul, princare mama îl felicita cu dragoste.

Aşa cum se aşteptase, inteligenţa divină a subconştientului apreluat sugestiile şi a făcut astfel încît dorinţele lui să devinărealitate. 6maginîndu"şi deznodămîntul, el a creat premizele

îndeplinirii sale.

4eama de apă, de înălţime şi de locuri închise

Multe persoane suferă de aceste obsesii. *ste posibil caangoasele să"şi aibă cauza în anumite întîmplări petrecute încopilărie.

148



Dacă un copilaş a fost aruncat într"un lac fără să ştie să înnoate,el va păstra spaima subconştientă de apă, pentru toată viaţa. &audacă s"a defectat liftul în timp ce se a a în el, va c+inuit declaustrofobie.

#înd eram de <4 ani, am trăit o astfel de e!perienţă8 am căzut dingreşeală într"un lac cu apă murdară. mi amintesc şi acum apacenuşie de deasupra capului meu. n ultimul moment, am fost salvatde un coleg. &paima aceea teribilă mi"a pătruns în subconştient şimult timp m"a obsedat teama de apă. ntr"o zi am consultat unpsi+olog cu e!perienţă, care m"a sfătuit8 Du"te la piscină, priveşteapa şi spune cu voce tare8 << 5e domin, te stăpînesc. >> Apoi intră înapă, înscrie"te la cursuri de înnot, şi caută să"ţi îndepărtezi teama/.#eea ce am şi făcut. ?u i"am permis fricii de apă să mă domine şi sămă înspăimînte nici un moment. Amintiţi"vă mereu că sunteţi maiputernici decît frica sau angoasa ce tinde să vă domine. nsuşiţi"văaceastă nouă atitudine, plină de cura(. &ubconştientul va reacţionaprompt, dîndu"vă un plus de încredere şi de forţă.6ată o altă modalitate simplă, dar foarte e cientă, pentru a

înlătura teama. &ă presupunem că vă este frică de apă, de înălţime,de locuri înc+ise sau aveţi trac atunci cînd daţi un interviu sau oaudiţie. Dacă apa este cea care vă sperie, începeţi prin a vă rela!acomplet timp de " <4 minute, apoi imaginaţi"vă că înnotaţi.#oncentraţi"vă să percepeţi răcoarea apei şi să vă coordonaţi cît maibine mişcările corpului. &unteţi vesel, plin de viaţă. #eea ce faceţi nueste o simplă reverie, ci este o sugestie pozitivă care se impregnează

în subconştient şi va deveni realitate. Aceasta este legeasubconştientului.Aceeaşi te+nică este valabilă şi pentru cei care suferă de teama

de înălţime. nc+ipuiţi"vă că urcaţi pe un munte foarte înalt, sunteţi înformă, că admiraţi peisa(ul pitoresc. Aceeaşi bucurie o veţi simţi înrealitate, cînd veţi birui teama.

Am cunoscut pe directorul unei mari rme, care era terorizat cătrebuia să urce cu ascensorul în ecare dimineaţă. :a un moment dats"a +otărît să"şi biruie teama, cu a(utorul următoarei sugestii pozitive8

Ascensorul este o invenţie minunată şi este foarte util în clădireanoastră. mi dau seama că este o adevărată binecuvîntare pentrufuncţionari, căci astfel ei economisesc forţă şi timp. Huncţionează cuvoia lui Dumnezeu, care ne ocroteşte permanent. *nergiile vieţii,iubirii şi înţelepciunii circulă libere prin mine. Mă văd urcînd înascensor; se umple de anga(aţi cu care vorbesc, atmosfera esteveselă, amicală. #obor apoi din lift şi intru liniştit în birou. &unt

încrezător şi liber de orice pre(udecăţi. Mulţumesc lui Dumnezeu căm"a a(utat/. 5imp de <4 zile a lucrat intens cu această sugestie. n a

149



unsprezecea zi, cînd a urcat în lift, n"a mai simţit nici o urmă deteamă.

4eama rească şi teama patologică

&e spune că omul se naşte cu frica de două lucruri8 de zgomot şide cădere. Acestea ne sunt date de către natură ca un sistem dealarmă, care face parte din instinctul de conservare şi sunt normale.#elelalte angoase ne sunt întipărite de către părinţi, educatori şi ceidin antura(ul nostru.

#înd scăpăm imaginaţia de sub control, apare teama anormală,care poate merge pînă la manifestări patologice.

0 doamnă a fost invitată odată să facă o călătorie cu avionul în (urul lumii. &"a apucat să decupeze din ziare toate articolele desprecatastrofe aeriene. &e şi vedea prăbuşindu"se cu avionul în ocean.6ată un e!emplu de teamă e!agerată. Dacă femeia persista în stareaaceea de spirit, fără îndoială că i se va întîmpla e!act lucrul de carese teme atît de mult.

Alt e!emplu8 un om de afaceri din ?eE For>, foarte bogat şi cu oviaţă de familie fericită, a început deodată să"şi imagineze cum ar dacă ar da faliment, dacă ar primi de la bancă o +îrtie, prin care să ise comunice că în cont nu mai are nici un ban. Aceste imaginifantasmagorice i"au provocat o depresiune psi+ică, împotriva căreianu lupta deloc. Mereu repeta soţiei8 cred că se va produce o

recesiune/, sigur vom da faliment/ şi alte fraze de acest gen.6nevitabil, a sfîrşit prin a da faliment, adică s"a împlinit ceea ce elmentalizase cu atîta forţă. -oate că nu s"ar întîmplat astfel, dacă nuşi"ar +otărît singur soarta prin teama şi angoasa lui permanentă.

*!istă oameni, care trăiesc mereu cu teama să nu li se întîmple ocatastrofă lor sau celor dragi. Dacă citesc în ziare despre o epidemiesau o boală e!trem de rară, sunt siguri că şi ei se vor îmbolnăvi încurînd. &igur că, dacă se vor menţine în această angoasă, odată tot lise va întîmpla ceva rău.

#înd constatăm că imaginaţia ne scapă de sub control şi începesă plăsmuiască tot felul de scene +alucinante sau cînd un gîndnegativ ne apare în mod obsesiv în minte, trebuie să luăm imediatatitudine, adică să cultivăm e!act sugestia opusă. Angoasa dusă lae!trem denotă grave tulburări psi+ice şi mentale. 0dată cu frica,apare şi aspiraţia către starea opusă ei. #oncentraţi"vă atenţia asupraacestei stări, lăsaţi"vă cuprinşi de ea, căci atitudinea mentalămenţinută cu perseverenţă generează o obişnuinţă care, la rîndul ei,poate sc+imba un destin. )eţi căpăta mai multă siguranţă şi încredere

150



în voi înşivă, iar uriaşele forţe care sunt acum latente în subconştientse vor manifesta în sens bene c, susţinîndu"vă cu putere.

$%aminaţi vă cu luciditate fobiile

-reşedintele unei rme îmi povestea de curînd că, pe cînd era unsimplu comis voia(or, era atît de suspicios, încît dădea ocol de " Oori în (urul casei clientului, înainte de a intra. Directorul i"a spus într"ozi8 ?u te teme, nu te pîndeşte nici un crocodil din spatele uşii. Hii mai

îndrăzneţ/. Astfel, el a învăţat că, dacă priveşte direct şi lucid motivulfricii, va realiza imediat că nu are de ce să se teamă şi frica vadispare, fără a lăsa urme.

7n veteran în aviaţia militară mi"a relatat cîteva dintree!perienţele sale, din timpul celui de"al doilea război mondial. :a unmoment dat, a fost nevoit să sară cu paraşuta din avionul cuprins de

ăcări şi a aterizat în mi(locul (unglei. i era o frică teribilă şi a înţelescă tocmai teama e!agerată îi poate provoca necazuri şi mai mari. &"a+otărît să"şi învingă într"un fel frica, spunîndu"şi cu voce tare8 Po+n,nu trebuie să te laşi cuprins de frica asta, care nu reprezintă decîtdorinţa ta de a ieşi din (unglă cît mai repede şi de a a(unge într"un locsigur şi confortabil./. Apoi a început să se sugestioneze astfel8

nţelepciunea divină care +otărăşte ecărei planete o anumită orbităşi nu alta, mă călăuzeşte prin această (unglă/.

A continuat să"şi spună aceste cuvinte timp de <4 minute. Asimţit că începe să vibreze ceva înlăuntrul lui şi a pornit la drum plin

de încredere. După cîteva zile a a(uns în mod miraculos la marginea (unglei, de unde a fost salvat de un avion.Atitudinea mentală plină de cura( şi încredere în forţele sale au

fost cele care l"au salvat, de fapt. *l însuşi spunea8 Dacă începeamsă mă lamentez şi să mă îngri(orez, aş căzut pradă propriei melespaime; probabil ca aş murit de frică şi de inaniţie/.

Directorul unei alte rme îmi povestea că, demult, a fost cuprinsde teama că"şi va pierde locul de muncă. 5rei ani s"a c+inuit în stareaaceea. şi imagina mereu că ar putea concediat, deşi realitatea eracu totul alta. Hantasmele au luat o amploare atît de mare, încît s"a

îmbolnăvit de o gravă depresiune psi+ică. #a urmare, a fost rugat să"şi dea demisia.

n realitate, omul s"a concediat singur prin sugestiile negative pecare le"a întreţinut cu o perseverenţă demnă de un scop mai nobil.&ubconş"tientul a reacţionat în consecinţă, sugerîndu"i deciziieronate, care au provocat mari pre(udicii rmei. Dacă ar contracaratla timp teama şi neîncrederea, cultivînd sugestii opuse, dezastrul ar putut evitat.

151



n timpul unui turneu în străinătate, am discutat timp de două orecu un înalt membru al guvernului ţării respective. 0mul acela îţidădea o senzaţie inefabilă de pace şi seninătate lăuntrică. După cummi"a relatat el însuşi, nici o in(urie adusă de partidul de opoziţie nu"lafectase vreodată. -entru a se păstra calm, el practica în ecare ziurmătoarea te+nică8 se rela!a timp de un sfert de oră, apoi mentalizacă este scufundat într"un ocean adînc de pace.

-rin aceasta meditaţie se dobîndea o imensă putere zică, psi+icăşi mentală, cu a(utorul căreia biruia toate di cultăţile.

#u cîtva timp în urmă, îl sunase un coleg la miezul nopţii, ca să"ispună că se pregăteşte un complot împotriva sa. 6ată ce i"a răspuns8

:a" să"mă să dorm liniştit. )om vorbi despre asta mîine dimineaţă laora <4./.

$tiu că nici un gînd negativ nu poate să mă afecteze, dacă nu"laccept. De aceea, refuz să mă las cuprins de teamă. $tiu că nu mi sepoate întîmpla nimic rău./, îmi spunea el în timpul discuţiei.

#almul şi cura(ul său merită o vie admiraţie. 5oţi ar trebui săcăutăm în noi înşine sursa calmului şi a păcii interioare, în credinţa căsuntem ocrotiţi permanent şi nimic nu se petrece la întîmplare, fărăvoia lui Dumnezeu.

-entru a elimina de nitiv teama, folosiţi această formulă8 Amcăutat cu fervoare *ternul şi *l mi"a răspuns, eliberîndu"mă de toatăfrica mea/. 1-salmi, C38 32

Eli-era!i*&( de team(

;0 Face.# ch#ar &ucru& (e care - este tea' ce& 'a# 'u&t0Fr#ca -a (#spare #$sta$ta$eu0 Spu$e.#2- 'ereu 3:'#st p!$esc per/ect tea'a04

0 Fr#ca repre1#$t u$ *!$( $e*at#-+ care apare !$ '#$tec!$( #'a*#$a.#a scap (e su) co$tro&0 :$&ocu#.# acest *!$( pr#$#(e# rea&#ste "# co$struct#-e0 Tea'a a uc#s '#&#oa$e (e oa'e$#0Face.# ast/e& !$c!t cre(#$.a s (e-#$ 'a# puter$#c (ec!ttea'a0

>0 Fr#ca este ce& 'a# 'are #$a'#c ea st &a or#*#$eae"ecur#&or+ a )o&#&or "# a re&a.##&or $ear'o$#oase !$tre oa'e$#+(ar poate , !$-#$s pr#$ #u)#re+ c c# #u)#rea $e pu$e !$re1o$a$. cu e$er*##&e su)&#'e a&e u$#-ersu&u#0

0 Neutra&#1a.# su*est##&e (e tea' a(opt!$( #(e# opuse &or3Su$t cura@os+ ech#&#)rat+ se$#$ "# ca&'40 ?e.# o)ser-a apar#.#au$or e/ecte '#$u$ate0

90 Tracu& se aH &a or#*#$ea a'$e1#e# !$ ca1u& e%a'e$e&or0Ca s $u - 'a# co$/ru$ta.# cu e&+ su*est#o$a.#2- ast/e& 3A'

152



o 'e'or#e per/ect "#2'# a'#$tesc tot ce a' !$- .at4 sau+tot a"a (e )#$e+ pute.# s - #'a*#$a.# c u$ co&e* -#$e s -/e&#c#te pe$tru $ote&e (e ;< &uate &a e%a'e$e0 Perse-era.# "#-e.# reu"#

0 Dac a-e.# tea'a (e ap + !$- .a.# s !$ota.#0 I'a*#$a.#2- c apa - !$co$@oar cu prospe.#'ea "# r coarea e#0 ?a ,'u&t 'a# u"or s !$- .a.# s o st p!$#.# "# s - )ucura.# (eea0 Aceasta este &e*ea su)co$"t#e$tu&u#0

0 Dac a-e.# oroare (e &ocur# !$ch#se asce$sor+ s &# (eco$/er#$. + etc+ !$ch#pu#.#2- c su$te.# !$tr2u$ asce$sor+ care- (uce !$ 'o( rap#( "# s#&e$.#os aco&o u$(e (or#.# s a@u$*e.#0

!$(#.#2- !$ ce stare (e o)osea& a.# , (up ce a.# urca !$/u* 9 eta@e "# c!t (e &#$#"t#t "# ca&' co)or!.# (#$ &#/t0 ?e.# ,u#'#.# (e c!t (e repe(e - )#ru#.# tea'a0

=0 Nu $e $a"te' (ec!t cu (ou /e&ur# (e /r#c aceea (e !$ &.#'e /r#ca (e c (ereK "# /r#ca (e 1*o'ot0 Toate ce&e&a&tesu$t (o)!$(#te !$ t#'pu& -#e.##+ 'a# a&es !$ cop#& r#e0De)arasa.#2- repe(e "# co'p&et (e e&e0

0 Fr#ca $or'a& /ace parte (#$ #$st#$ctu& (e co$ser-are0Fr#ca pato&o*#c este+ !$ sch#')+ /oarte per#cu&oas "#repre1#$t re1u&tatu& *!$(ur#&or $e*re+ a o)ose&# "# a#'a*#$a.#e# $eco$tro&ate0

;<0 Acu'+ c!$( "t#.# c su)co$"t#e$tu& reac.#o$ea1 pro'pt&a or#ce su*est#e "# - poate !'p&#$# or#ce (or#$. + pute.#e&#'#$a or#ce /e& (e a$*oas "# o)ses#e+ cu&t#-!$( cu /er-oare

e%act opusu& e#0 Iu)#rea a&u$* !$tot(eau$a tea'a0;;0 Dac - te'e.# (e e"ec+ co$ce$tra.#2- asupra #(e## (ereu"#t 0 Dac - te'e.# (e )oa& + or#e$ta.#2-a '#$tea spre s$ tate0 :$ or#ce per#co& -2a.# aHa+ #$-oca.# protec.#a (#-#$ 0Dac su$te.# ter#,a.# (e #(eea 'or.##+ 'e(#ta.# asupra /aptu&u#c ?#a.a este eter$ 0 Du'$e1eu este ?#a. + #ar ?#a.a -apar.#$e ch#ar (#$ acest 'o'e$t0

; 0 Pe$tru or#ce /r#c este -a&a)#& &e*ea su)st#tu.#e#0 Iatce se petrece c!$( - te'e.# (e u$ a$u'#t &ucru+ atu$c# apare"# (or#$.a (e a o).#$e e%act opusu& s u0 Dac su$te.# )o&$a-+(or#.# s $ tate (ac su$te.# !$ch#s+ (or#.# &#)ertatea0 F#.#opt#'#"t#+ co$ce$tra.#2- asupra (or#$.e#+ c c# su)co$"t#e$tu&o -a !'p&#$#0

;>0 ?##toru& e%#st !$ stare pote$.#a& + !$ '#$tea -oastr 0!$(ur#&e su$t creatoare+ (ec# ceea ce (or#.# cu putere -# se -a

!$t!'p&a0 !$(#.# )#$e&e "# -e.# a-ea parte (e )#$e0

153



; 0 Pr#-#.#2- /r#ca !$ /a. + pu$e.#2o !$ &u'#$a ra.#u$##0:$- .a.# s r!(e.# (e spa#'e&e -oastre0 Acesta estetrata'e$tu& ce& 'a# )u$0

;90 N#'#c (#$ e%ter#or $u - poate pertur)a+ (ac $u2#per'#te.# acest &ucru0 Su*est##&e+ '#$c#u$#&e "# a&u1##&ece&or&a&.# $u pot a-ea putere asupra -oastr + (ac - or#e$ta.#per'a$e$t c tre ceea ce este )u$ "# (#-#$0 Nu e%#st (ec!t os#$*ur Putere Creatoare+ (e aceea or#ce co$tra(#c.#e sauco$H#ct $u pot , (ec!t /a&se0 A(e- ru& st !$ Ar'o$#e "# !$Iu)#re0 De aceea or#ce *!$( )u$ este #$sp#rat "# !$suHe.#t'ereu (e Puterea (#-#$ 0

CAPITOLUL XX

TINERE6E FÃRÃ BÃTR:NE6E&ubconştientul nu ştie ce înseamnă bătrîneţea, căci el este etern.

&ubconştientul face parte din mintea universală, care nu s"a născutniciodată şi nici nu va muri vreodată. De aceea, oboseala şibătrîneţea nu reprezintă decît rezultatele directe ale propriilor noastreacţiuni greşite. #alităţile cu adevărat spirituale, cum ar 8 armonia,bunăvoinţa, umilinţa, adevărul, pacea, toate acestea nu îmbătrînescşi nu se demodează niciodată. #ultivaţi cu perseverenţă acestecalităţi şi vă veţi menţine mereu tineri în spirit şi simţiri.

mi amintesc că am citit odată un articol despre un grup demedici eminenţi din #incennati 10+io2, care declaraseră că anii nusunt singurii responsabili de necazurile sclerozei şi a altor boli. ?u atîttimpul, cît mai ales teama de timp, ne afectează mintea şi apoi corpul

zic. mbătrînirea prematură apare, deci, ca urmare a fricii obsedantede efectele timpului.

Am studiat biogra ile unor oameni celebri, care şi"au continuatactivitatea de cercetare sau de creaţie pînă la vîrste foarte înaintate.

154



Alţii nu au devenit celebri decît la vîrsta senectuţii. Am avut, deasemenea, pivilegiul să cunosc oameni simpli care, în felul lormodest, dovedeau că bătrîneţea nu afectează totdeauna forţacreatoare a omului.

Modul nostru eronat de a gîndi este cel care determină îmbătrînirea prematură

Acum cîţiva ani, am vizitat un vec+i prieten la :ondra, care aveapeste I4 de ani, era foarte bolnav şi, în mod evident, se resemnase înfaţa suferinţei. n timpul discuţiei, mi"am dat seama că slăbiciunea sanu era numai zică, ci şi psi+ică, în sensul că bătrînul avea unsentiment acut de frustrare şi de disperare în faţa morţii. &untedi catoare cuvintele sale8 ?e naştem, creştem, îmbătrînim şi numai suntem buni de nimic/. &enzaţia că era inutil constituia cauzaprincipală a stării sale deplorabile. Aştepta letargic să se împlineascăsoarta. &e îmbătrînise/ singur, prin intermediul gîndurilor salepesimiste.

1ătrîneţea reprezintă simbolul înţelepciunii

Din nefericire, oamenii gîndesc precum prietenul meu. *i se temde ceea ce se numeşte în general, bătrîneţe/, moarte, stingere,sfîrşit, dar aceasta arată că se tem, în fapt, să"şi asume plini de cura(şi de iniţiativă responsabilităţile vieţii, cu alte cuvinte, le este frică să

trăiască. )iaţa nu are sfîrşit, iar bătrîneţea nu înseamnă obligatoriuneputinţă, ci şi înţelepciune.nţelepciunea se dobîndeşte prin e!perienţă, prin înţelegerea

profundă a fenomenelor care se petrec în subconştient şi modalitatea în care pot acestea folosite pentru a aduce fericirea şi împlinirea.

ncetaţi să mai priviţi vîrstele de O , G şi I de ani ca ind sinonimecu sfîrşitul. *le pot deveni, dimpotrivă, momente de început ale uneivieţi noi, mai active, mai libere. Mentalizaţi în mod constructiv şiaşteptaţi plini de încredere, căci subconştientul vă va dărui ceea cedoriţi atît de mult.

mbătrînirea ne este o tragedie ine!orabilă, ci mai mult osc+imbare. 5rebuie înţeleasă ca o etapă a vieţii, ca un drum fărăsfîrşit. 0mul a at la vîrsta a treia învaţă să"şi transceadă corpul zicşi să se folosească mai ales de forţele sale psi+ice şi mentale. Acumeste perioada în care ei realizează că e!istă senzaţii in nit mainuanţate, decît cele percepute prin intermediul simţurilor zice.

n ultimii ani, savanţii au demonstrat că o anumită parte aconştiinţei poate părăsi corpul şi să se deplaseze mii de >ilometri

155



pentru a vedea, auzi, atinge şi vorbi cu inţe asemănătoare, care şi"au lăsat corpul zic liniştit în pat.

-rivită din punct de vedere spiritual, )iaţa este eternă. 0mul nueste obligat să îmbătrînească, aşa cum nici Dumnezeu nu poate

îmbătrîni. n @iblie se spune că Dumnezeu este )iaţa, Adevărul şi#alea. )iaţa se naşte din ea însăşi, este eternă, indestructibilă şi estesingura reală.

#ercetările făcute în domeniu de către savanţi din Marea @ritanieşi America, dovedesc e!istenţa vieţii de după moarte. *!istă lainstitutele respective, nenumărate volume cu procese verbale caredescriu e!perienţele foarte interesante despre supravieţuireaconştiinţei, după o aşa"zisă moarte.

0 doamnă l"a întrebat odată pe 5+omas *dison ce esteelectricitatea, iar el i"a răspuns8 Doamnă, electricitatea e!istă.Holosiţi"o./. ?umim astfel o forţă invizibilă, a cărei origine nu o

înţelegem, dar ştim cum să o utilizăm în folosul nostru.?ici un savant nu a vazut cu oc+iul său electronul, dar toţi îlacceptă ca pe o realitate ştiinţi că, singura care poate e!plica

anumite observaţii e!perimentale. n mod asemănător, nu putemvedea viaţă, dar ştim că trăim. Hără îndoială, viaţa e!istă şi suntemaici pentru a ne bucura de frumuseţea ei. @iblia spune8 $i aceastaeste viaţa veşnică8 să 5e cunoască pe 5ine, singurul Dumnezeuadevărat/ 16oan <G8 C2

0mul care consideră că viaţa constă numai în procesul naşterii,tinereţii, maturităţii, bătrîneţii, urmată apoi de moarte, este, cu

adevărat, demn de o profundă compasiune. 7n astfel de om nucunoaşte speranţa, iar dimensiunea spirituală a vieţii nici nu e!istăpentru el. 5eoria lui dă naştere la frustrări, stagnare, cinism şi unuisentiment de disperare, care duce la nevroze şi tot felul de alteaberaţii mentale. Dacă nu puteţi (uca tenis la fel de bine ca alţii saunu puteţi înota repede ca un om tînăr, dacă mersul vă este acum maimoale şi nu mai puteţi alerga la fel ca în tinereţe, amintiţi"vă că viaţareprezintă, de fapt, un progres continuu. #eea ce oamenii numescmoarte nu este decît o trecere către o viaţă nouă, în altă dimensiunea )ieţii.

n cadrul conferinţelor, permanent mi"am sfătuit auditorii săaccepte cu seninătate vîrsta a treia, care are frumuseţea ei speci că.6ubirea, bucuria, pacea lăuntrică, acestea nu îmbătrînesc niciodată.

9alp+ Raldo *merson, poet şi lozof de frunte, a rmă8 0mul nu"şi numără anii, decît atunci cînt nu are altceva de numărat./.Acţionînd în mod inteligent şi în spiritul legilor imuabile ale naturii,personalitatea voastră, spiritualitatea, credinţa, nu vor atinseniciodată de decrepitudine.

156



+unteţi şi veţi rămîne tînăr, dacă vă simţiţi tînăr

7n c+irurg îmi spunea odată8 Am I3 de ani. Am făcut operaţii înecare dimineaţă, după"amiaza veneam din nou să consult pacienţii,

iar seara scriam articole pentru revistele medicale./. Atitudinea sademonstra că se simţea foarte util şi asta l"a a(utat să se menţinătînăr. După cum remarcase el însuşi, într"adevăr, omul este puternic

în măsura în care crede ferm în acest lucru, şi este util dacă se simteutil.

Acest om remarcabil n"a capitulat niciodată în faţa anilor; zicea căeste nemuritor şi adăuga8 dacă totuşi voi muri mîine, ştiu ca acolounde mă voi a a, voi opera nu cu bisturiul, ci cu a(utorul mediciniimentale şi spirituale./.

De multe ori, părul alb constituie un avanta-

?u renunţaţi la activitatea voastră spunînd8 )oi ieşi la pensie;sunt bătrîn; sunt un om terminat/, căci astfel, c+emaţi singuri cătrevoi bătrîneţea şi moartea. Abia atunci cînd vă +otărîţi să capitulaţi,deveniţi un om într"adevăr inutil. 7nii oameni sunt de(a bătrîni la C4de ani, în timp ce alţii se menţin tineri şi la I4 de ani. Minteaconstituie adevăratul ar+itect al corpului. eorge @ernard &+aEducea o viaţă activă şi la N4 de ani, talentul său menţinîndu"se învigoare.

7nii patroni nu mai anga(ează pe cineva, dacă a ă că a depăşit34 de ani. După părerrea mea, această atitudine este nedemnă şiarată lipsă de omenie şi înţelegere. Deşi toţi consideră ca tinereţeaeste un avanta(, abia după C4 " C de ani, omul atinge adevăratamaturitate din toate punctele de vedere. Dacă patronii s"ar gîndi maibine şi"ar da seama că nu părul alb contează, ci talentul, e!perienţaşi inteligenţa anga(aţilor. nţelepciunea şi e!perienţa dobîndite pînă laacea vîrstă ar constitui un mare avanta( pentru rmă, căci omulmatur dispune de mai mult discernămînt în luarea deciziilor, indcapabil să coordoneze activitatea celor mai tineri.

7n scenarist de la KollLEood mi"a mărturisit că era obligat săscrie ca şi cînd ar avut inteligenţa unui copil de <= ani. Aceastademonstrează un fapt tragic8 imaturitatea psi+ică şi mentală apublicului. Acest lucru duce la preferinţa cu orice preţ a persoanelortinere, c+iar s dînd competenţa şi bunul simţ.

4eama de bătrîneţe

157



Am cunoscut un bărbat de O de ani care se străduia cu disperaresă pară mai tînăr8 mergea în toate Eee>"end"urile, la înot împreunăcu un grup de tineri, făcea lungi plimbări pe (os, (uca tenis şi îşi etalamereu forţa zică, spunînd8 )edeţi, oricînd pot să mă măsor cu ceimai tineri dintre cei tineri/. Dar acest regim de viaţă în care se solicitae!cesiv, nu"l a(uta să se menţină tînăr. &ecretul stă în acest mareadevăr8 #eea ce un om gîndeşte în profunzimea inimii sale, aceea eldevine/. ?umai sc+imbarea atitudinii mentale ne poate a(uta sărămînem mereu tineri, căci subconştientul este tiparul del algîndurilor noastre. Dacă vă orientaţi permanent către ceea ce estefrumos, bun şi sublim, vă veţi menţine în formă, s dînd calendarul şitrecerea timpului. Mulţi oameni se tem de nea(unsurile vîrstei a treia,mai ales de scleroză, şi cu cît se tem mai mult, cu atît ei se apropie înmod penibil de starea respectivă. De fapt, puteţi spune că sunteţi cuadevărat bătrîn abia atunci cînd v"aţi pierdut bucuria de a trăi, cînd

încetaţi să mai visaţi, cînd nu mai aveţi nimic de descoperit. Atît timpcît vă păstraţi mintea desc+isă spre idei noi, atît timp cît permiteţi calumina şi inspiraţia să vă pătrundă întreaga inţă, veţi rămîne mereutineri şi plini de viaţă.

Hie că aveţi O de ani sau N de ani, trebuie să ştiţi că mai aveţimult de dăruit acestei lumi, de e!emplu, îi puteţi a(uta şi călăuzi pecei tineri şi fără e!perienţă. &au puteţi să împărtăşiti celorlalţi dincunoştinţele voastre, din e!perienţa pe care aţi acumulat"o în atîţiaani de viaţă, dar la fel de bine, puteţi privi înainte, căci viaţa estenesfîrşită şi mai aveţi multe de învăţat. 7rmăriţi ca în ecare zi să

a aţi sau să faceţi ceva nou. Acesta este secretul tinereţii veşnice.Acum cîţiva ani, cînd am ţinut o serie de conferinţe la @ombaL,am cunoscut un om care avea <<4 ani. Avea cel mai frumos c+ip pecare"l văzusem vreodată. -ărea trans gurat de o lumină, care iradiadin interiorul său. 0c+ii lui aveau o asemenea claritate şi seninătate,

încît oricine îşi putea da seama că spiritul îi rămăsese tînăr şi plin defericire.

*ensia, o nouă aventură

Dacă aţi ieşit la pensie, nu înseamnă că tot restul vieţii trebuie săvi"l petreceţi într"o stare de inactivitate şi somnolenţă.

-ăstraţi"vă mereu spiritul viu. Hiţi mereu receptivi la ideile noi. Amcunoscut persoane atît de afectate de pensionare, încît şi"au pierduttreptat puterea, murind în cîteva luni. Desigur, acest lucru se întîmplă

158



deoarece oamenii consideră, în general, că ieşirea la pensiemarc+ează sfîrşitul vieţii. Dar de ce să nu vă gîndiţi că începeţi o viaţănouă, că vi se împlineşte în sfîrşit un vec+i vis, acela de a în sfîrşitnecondiţionaţi şi liberi. *ste foarte deprimant să auzi8 #e am să maifac acum, cînd sunt pensionar /; adică, altfel spus8 &unt un om mortdin punct de vedere psi+ic şi mental. ?u mai am nici o idee nouă./.

Acest mod greşit de a gîndi nu re ectă realitatea. Adevărul estecă ceea ce înţelegeţi la vîrsta de N4 de ani, nu puteţi înţelege la O4 deani, întrucît aţi dobîndit între timp o anumită înţelepciune şie!perienţă de viaţă.

7n vecin de"al meu a fost obligat să iasă la pensie la vîrsta de Ode ani. 6ată cuvintele sale8 #red că retragerea din serviciu este unpas înainte, ca şi cînd aş fost la grădiniţă şi acum sunt licean./#oncluzia sa a fost că trebuia să înceapă o viaţă nouă, să reînveţe sătrăiască. Acum, după ce a urmat un curs de artă fotogra că, a pornit

într"o călătorie în (urul lumii pentru a fotogra a locuri celebre. Ducemereu o viaţă activă, ţine conferinţe, a format un grup de tineristudenţi şi este solicitat de diverse cluburi pentru a le împărtăşi dine!perienţa sa proprie.

)u trebuie să vă consideraţi un prizonier al societăţii

9ecent, s"a publicat în ziarele californiene o statistică, în care searată că a crescut numărul persoanelor în vîrstă din -arlament şi#ongres. Deci, glasul celor de vîrsta a treia va începe să e auzit şi

luat în considerare. -oate va votată o lege, care să determinepatronii să primească şi anga(aţi peste 34 de ani. )îrsta înaintată nusemni că întotdeauna bătrîneţea. 7n om de O de ani poate aveaspiritul mai tînăr decît unul de C4 de ani. *ste ridicol să spui unui omcapabil că nu"l poţi anga(a pentru că depăşeşte 34 de ani8 ce ar trebuisă facă aceşti oameni în asemenea condiţii &ă"şi îngroape pentrutotdeauna ideile şi talentul n mod evident, patronii care îi refuză nu"şi dau seama că se păcălesc singuri.

0mul ar trebui să e constructorul societăţii în care trăieşte şi nuprizonierul ei. *ste adevărat că, pe măsură ce înaintează în vîrstă,corpul i se îngreunează şi mişcările devin din ce în ce mai lente, darmintea devine la fel de ageră şi activă, căci este inspirată desubconştient, care se a ă şi acţionează dincolo de in uenţa timpului.

n acest sens, @iblia re ectă cuvintele lui 6ov8 0, dacă aş încă odată ca în lunile de mai înainte, ca în zilele în care Dumnezeu măocrotea, ca atunci cînd *l ţinea strălucitoare deasupra capului meucandela sa şi, luminat de ea, eu străbăteam prin întuneric' De ce nu

159



sunt încă o dată ca în zilele toamnei mele, cînd Dumnezeu ţinea partecorpului meu'/ 16ov, =N8 = " 32

+ecretul tinereţii

-entru a vă redobîndi tinereţea, învăţaţi să conştientizaţi putereacurativă şi miraculoasă care sălăşluieşte în subconştient şi care văpătrunde în mod permanent. &imţiţi cum această energie profundbene că vă inspiră, va elevează şi vă revitalizează. 6radiaţi entuziasmşi bucurie, ca în zilele tinereţii, intrînd în rezonanţă cu stareabinecuvîntată de atunci. Meditaţi asupra strălucitoarei lumini dedeasupra capului, care este tocmai imteligenţa divină. *a vă vainspira, vă va pune în rezonanţă cu binele, redîndu"vă misterele şisecretele )ieţii spirituale. :ăsaţi"vă călăuziţi de înţelepciuneasubconştientului vostru, care poate alunga orice umbră a răului şi asuferinţei. n loc să spuneţi8 &unt bătrîn/, a rmaţi plini de forţă8

&unt permanent cu înţelepciunea şi -uterea divină/. ?u permiteţistatisticilor şi nici ziarelor să vă îmbătrînească/. Decrepitudinea,senilitatea şi sentimentul de inutilitate nu au nici o legătură cu voi. ?uvă lăsaţi +ipnotizaţi de propaganda făcută prin intermediul mass"mediei. #+emaţi cu putere viaţa către voi. îndiţi tot timpul ca sunteţifericiţi, radioşi, plini de succes şi puternici.

Idei lumi" a%e cu #ri&ire la ti"ere!e

;0 Du'$e1eu este !$s "# ?#a.a0 De aceea+ -#a.a este eter$"# #$(estruct#)#& + re$ sc!$( (#$ propr#a2# ce$u" 0 Acest /apteste -a&a)#& pe$tru to.# oa'e$##0

0 Su$t $e$u' rate (o-e1#+ care cert#,c e%#ste$.a -#e.##(e (up 'oarte0 Nu a-e.#+ (ec#+ (e ce s - te'e.# (e 'oarte+care repre1#$t (oar u$ pas c tre o (#'e$s#u$e cu totu& $ou 0

>0 Nu - pute.# -e(ea sp#r#tu&+ (ar su$te.# co$-#$"# cacesta e%#st 0 Nu pute.# -e(ea Sp#r#tu& Supre'+ (ar !& pute.#recu$oa"te !$tr2u$ art#st+ !$tr2u$ orator+ !$tr2u$ 'u$c#tor0 Dease'e$ea+ su$te.# capa)#&# s s#'.#.# )u$ tatea+ a(e- ru& "#/ru'use.ea+ (e"# $#'e$# $u -# &e2a ar tat -reo(at 0 La /e& "#-#a.a+ $u "t#.# u$(e se aH s &a"u& e#+ $u a.# - 1ut2o cu och##+(ar cu toate acestea su$te.# a)so&ut s#*ur# c tr #.#0

0 Pute' co$s#(era ) tr!$e.ea ca ,#$( 'o'e$tu& !$ careco$te'p&area A(e- rur#&or D#-#$e se rea&#1ea1 (#$tr2u$ pu$ct(e -e(ere "# o perspect#- super#oar 0 De aceea+ sat#s/ac.##&e-!rste# a tre#a su$t 'a# co'p&ete (ec!t ce&e a&e t#$ere.##0 De"#

160



corpu& ,1#c (e-#$e 'a# &e$t+ a-e.# acu' pos#)#&#tatea s'e(#ta.# 'u&t 'a# pro/u$( asupra &ucrur#&or sp#r#tua&e0

90 U$ o' $u2"# $u' r a$## (ec!t atu$c# c!$( $u 'a# are$#'#c (e $u' rat0 :$su"#r#&e -er#ta)#&e+ precu' cre(#$.a "#e&e-area 'e$ta& $u !') tr!$esc $#c#o(at 0

0 Su$te.# t!$ r !$ ' sura !$ care - co$s#(era.# t!$ r0Su$te.# puter$#c !$ ' sura !$ care - co$s#(era.# puter$#c0 Cua@utoru& *!$(ur#&or - pute.# 'o(e&a caracteru& "# (est#$u&0

0 P ru& a&) co$st#tu#e u$ a-a$ta@+ c c# e%pr#' (e 'u&teor# !$.e&epc#u$ea "# e%per#e$.a acu'u&at !$ (ecursu& a$#&or0

=0 N#c# terap##&e #$te$s#-e "# $#c# e%erc#.##&e ,1#ce e%a*erate$u su$t ce&e care - 'e$.#$ t#$er#+ c# propr#a -oastrat#tu(#$e 'e$ta& 0 C c#+ ceea ce u$ o' *!$(e"te+ aceea e&poate (e-e$#0

0 A(e- rata cau1 a !') tr!$#r## re1#( !$ tea'a (e$ea@u$sur#&e ) tr!$e.##0 De ce - te'e.# 'a# 'u&t+ (e aceea $usc pa.#0;<0 C!$( !$ceta.# s 'a# spera.#+ c!$( -#a.a !$cetea1 s'a# ,e o surpr#1 pe$tru -o#+ atu$c# su$te.# (e@a ) tr!$#0 ?e.#recu$oa"te acest &ucru atu$c# c!$( - #r#ta.# pe$tru or#ce "# $u- 'a# p&ace $#'#c (#$ @ur0 Me(#ta.# 'ereu asupraA(e- rur#&or D#-#$e "# ( ru#.# tuturor &u'#$a "# #u)#rea Sa 2#at a(e- rata t#$ere.e / r (e ) tr!$e.e0

;;0 Ie"#rea &a pe$s#e poate , pr#-#t ca ,#$( !$ceputu& u$e#$o# a-e$tur#0 Or*a$#1a.#2-a t#'pu& &#)er ast/e& !$c!t s /ace.#

acu' ceea ce $u -2a.# per'#s $#c#o(at + !$(ep&#$#$(u2--ech#&e (u'$ea-oastr asp#ra.##0 :$- .a.# s tr #.# p&e$ar+ cutoat ,#$.a "# tot sp#r#tu& -ostru0

; 0 Ur' r#.# s ,.# co$structoru&+ $u pr#1o$#eru& soc#et .##0Nu - !$*ropa.# ta&e$te&e "# #(e#&e !$ precepte "# pre@u(ec .#&eero$ate a&e ce&or&a&.#0

;>0 Secretu& per'a$e$te# t#$ere.# !& -e.# * s# !$ #u)#re+/er#c#re "# !$ ca&'u& & u$tr#c0 :$su"#.#2- aceste ca&#t .# "# -e.#r '!$e 'ereu t#$er#0

; 0 Mu&.# ,&o1o,+ art#"t#+ sa-a$.# sau scr##tor# au a@u$sce&e)r# a)#a &a -!rsta se$ectu.##0

;90 Fructe&e pre.#oase a&e ) tr!$e.## su$t )u$ tatea+cre(#$.a+ u'#&#$.a+ ca&'u& "# r )(area0 Bucura.#2- (e toateaceste -#rtu.# sp#r#tua&e0

; 0 Su$te.# ,u& ?#e.## #$,$#te+ su$te.# cop#&u& Eter$u&u#0Su$te.# '#$u$a.#+ (es -!r"#.# !$(#.# cu putere toate aceste&ucrur# "# &e -e.# !$truch#pa $e*re"#t+ !$ propr#a -oastr ,#$.

161



SFÎR2IT

Documents

PUTEREA extraordinara a subconstientului tau.doc