Puişorul şi vulpeadupă Ion Pas

Era odată un puişor de

găină neascultător. El voia să se

ducă în crâng, măcar că mama îi

spusese că acolo e vulpea

nemiloasă.

Dar puiul n-a ascultat sfaturile

mamei şi a pornit-o haihui.

- Hei, cine-i vulpea? Să

poftească să-mi iasă înainte să îi scot ochii

cu ciocul.

Dintr-un tufiş ieşi o lighioană. Era vulpea.

                                                

- Te-ai speriat, micuţule? zise

ea cu glas domol. Eu nu mănânc pe

nimeni. Vecinul meu, vulpoiul,

vă duşmăneşte. Chiar la noapte

vine să vă mănânce.

Spune unde sunt frăţiorii tăi

să-i vestesc.

Puişorul nici nu a stat pe

gânduri. A dus-o pe vulpe în

bătătură.

Vrei să ştii ce-a mai

fost?A fost

prăpăd şi jale.

Exerciţii:• Găseşte explicaţiile cuvintelor: crâng = lighioană = bătătură = a porni haihui =

• Explică propoziţia: “A fost prăpăd şi jale.”

• Găseşte însuşiri potrivite pentru: puişor vulpe glas

• Alcătuieşte enunţuri folosind cuvintele: să-mi, dintr-un, te-ai, să-i, ce-a.

• Desprinde învăţătura textului.

• Găseşte alt final întâmplării.

• Ce părere ai? A procedat corect puişorul? Argumentează! De ce se spune că vulpea este tare şireată?

• Prezintă întâmplări în care vulpea a mai păcălit şi alte personaje.

• Cunoşti vreo poveste în care vulpea apare ca personaj pozitiv?

Proverbe şi cugetări despre ascultare

• La sfat, ascultă-l pe omul bătrân.• Cine are urechi de auzit, să audă.• Cine vorbeşte seamănă, cine ascultă culege.• Ascultă şi nu te mânia, ca să te poţi îndrepta.• Tinerii, înaintea bătrânilor, să aibă urechi, nu gură.• Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar

cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi.• Preţul ascultării s-ar putea să pară mare, dar el nu

este nimic în comparaţie cu preţul...neascultării!• Numai o limbă şi două urechi ţi-a dat natura, pentru

ca să asculţi de două ori mai mult decât vorbeşti.• Sunt vrednici de laudă, copiii care ascultă de părinţi.

Dramatizare: Puişorul şi vulpeaPersonaje: povestitorul, vulpea, puişorul

Povestitorul:Vă vom spune-ndată,O poveste-adevăratăCu un pui mic şi moţat,Alintat şi răsfăţat.

Vulpea:Eu sunt vulpea cea roşcată,În vizuină locuiesc,Cu raţe, puişori, găini,Zi de zi eu mă hrănesc.

Merg în sat să cumpărRaţe, pui, găini.Ştiţi cumva vreun vânzător?Nu?! Merg la naivul Puişor!

Povestitorul:Puişorul cel moţat,Alintat şi răsfăţat,De părinţi n-a ascultatŞi-n pădure a plecat.

Puişorul:De acasă am plecat,De părinţi n-am ascultat.Cu vulpea de mă-ntâlnesc,Eu cu ciocul o orbesc. Povestitorul:Puiul merge pe cărareDe vulpe-i e frică tare!Vai, în crângul înverzit,Chiar pe vulpe a-ntâlnit!

Vulpea:-Bună, scumpul meu odor,Prea iubite Puişor!Du-m-acum la fraţii tăiSă-i vestesc, dragii de ei,Că vulpoiul cel roşcatVrea să-i mănânce pe toţi!Du-mă repede, de poţi!

Puiul:-Doamnă vulpe, tu eşti bunăCa bunicuţa găină.De ce se spune-n poiatăCă eşti vicleană, şireată?

Vulpea:-Vulpoiul vă duşmăneşte!Eu mă hrănesc doar cu peşte.

Puiul:-Vino vulpe-n bătătură,Că te văd blândă şi bună!

Copiii:-Ne-nchipuim ce-a urmat:Vulpea pe toţi i-a mâncat!Priviţi-o! La botişor,Are fulgi şi pufuşor.

Povestitorul:Voi, iubiţi copilaşi mici,Să ascultaţi de părinţi!Că cel ce n-a ascultat,De vulpe a fost mâncat.