Psihocorectia Copiilor Cu Sindrom Epileptic

7/13/2019 Psihocorectia Copiilor Cu Sindrom Epileptic

1/28

1

Bazele Psihocorectiei

Evaluare

PSIHOCORECTIA COPIILOR CU

SINDROM EPILEPTIC

Elaborat: Cristea Cristina, gr. 101 ISE

Verificat: Dr. Rusnac Virginia

CHISINAU 2014


2/28

2

CUPRINS:

I. Date generale p. 316II. Particularitatile specifice de dezvoltare p. 17 - 21

III. Elementele psihocorectionale utilizate p.21 - 26IV. Bibliografie p. 26 - 27


3/28

3

I. Date generale

Epilepsiasuferinta cronica cerebrala manifestata prin crize epileptice recurente, spontane. Criza epilepticaepisod brusc, stereotip de manifestare motorie, senzitiva, senzoriala,comportamentala si/sau

modificare a starii de constienta ce se datoreaza activarii bruste,necontrolate, a unei populatiineuronale.

Crize epileptice repetate= apar la intervale scurte de timp (minute, ore) separate deintervale de normalitate clinica (interval

liber).

Stare de rau epileptic(status epileptic) = crize repetate nentrerupte de revenire lanormalitate (fara interval liber).

Crize epileptice morfeice(hipnice) = crizele care apar n timpul somnului.

Sindromul epileptic= manifestare epileptica definita deelemente clinice (tipul semiologicde criza

epileptica),electroencefalografice, status neurologic, etiologie, prognostic si uneoriraspuns terapeutic.

CE ESTE EPILEPSIA?

Epilepsia poate fi definita ca "apariia unor paroxisme tranzitorii de descarcarineuronaleexcesive sau necontrolate , care sepoate datora unui numr de cauze diferite care conduclaconvulsii epileptic.

- Prezentarea reala sau manifestarile difer ntre indivizi, n funcie de locul de origineadescarcarilor epileptice n creier i traseul acestora. O persoan ar trebui s fiediagnosticata ca avnd"epilepsie" dac exist manifestri recurente i anume ar trebui sexiste cel puin dou sau mai multeepisoade neprovocate similare la un interval mai marede 24 de ore n afar. Prin urmare, primulepisod al unui convulsii este numita o "convulsieunica" i nu epilepsie.

- Epilepsia poate fi, de asemenea, mprite n epilepsie activa i inactiva, cu epilepsiaactivfiind definit ca dou sau mai multe crize de epilepsie n ultimii cinci ani, care suntneprovocatede orice cauza identificat imediat.

- O criza de epilepsie este un eveniment n care un individ nu este contient de mprejurimi,fiecomplet sau parial. Diversele micri motorii, cum ar ficuturarea membrelor;fenomene senzoriale,cum ar fi senzaia de oc electric, ntr-o anumit zon; senzatiicomportamentale, cum ar fi frica sauconfuzie sau tulburrile vegetative, cum ar fi secreiaexcesiv de saliv sau incontinen veziciiurinare / intestinului ar putea s apar nasociere cu aceasta stare (Sensorium) modificata.


4/28

4

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente afeciuni cerebrale, i este prezent la aproximativ0.5% din populaia tnr. Aproximativ 3.1 - 3.4 milioane de persoane din Europa au epilepsie activ(persoane care au avut cel puin o criz epileptic n ultimii 5 ani, fiind cu sau fr medicaie).Conform unor calcule fcute de autor, care urmeaz a fi publicate, n Romnia sunt n jur de 128.000-130.000 de persoane cu epilepsie activ, din care 25.000 sunt copii i adolesceni (grupa de vrst 0-


5/28

5

- traumatismele craniene

- tumorile cerebrale

- infectiile cerebrale

- accidente vasculare cerebrale

Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna ocauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane,epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.

Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adicamai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala deepilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.

Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturbaechilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electriceanormale nu sunt intotdeauna clari.

Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:

- traumatismele craniene- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului

- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale

- tumorile cerebrale

- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita

- boala Alzheimer

- abuzul de bauturi alcoolice


6/28

6

- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumitazona din creier si pot determina convulsii partiale.

Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii. In 7 cazuri din 10, cauza epilepsiei la copii este necunoscuta. Aceste cazuri se numesc cazuri

de epilepsie idiopatica. Cand atacurile sunt rezultatul unei leziuni a creierului, de la un accident saude la o boala, de exemplu, epilepsia se numeste simptomatica.Cercetatorii urmaresc semnele carearata ca unele tipuri de epilepsie se datoreaza componentelor genetice.

CAUZE DE APARENTA REZISTENTA IN EPILEPSIILE COPILULUI (dupa Arzimanoglou,Guerrini, Aicardi, 2004)

SIMTOMELE EPILEPSIEI

Epilepsia este o tulburare cronic n care apar crize recurente, respectiv tulburri tranzitorii,paroxistice ale funciei cerebrale, produse de descrcrile electrice excesive la nivelul neuronilorcerebrali. Manifestrile clinice ale crizelor sunt functie de locul de origine, tiparul i ariaderspndire a descrcrilor electrice din creier. Manifestrile pot fi micri anormale sau oprireamicrilor, tulburri ale senzaiilor sau percepiilor, a comportamentului, sau pierderea de cunotin.


7/28

7

Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iarsimptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de lacateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpulconvulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpulconvulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.

Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlulsunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu derecunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde.Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptiaunor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.

Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi

mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitateaelectrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.

Convulsiile sunt de doua tipuri:

-partiale

- generalizate

CRIZELE EPILEPSIEI

Crize epileptice sunt cauzate de tulburari functionale ale creierului. Manifestarea lor clinic estedependent ntr-o mare msur pe care zona a creierului este defect. Crize epileptice sunt clasificaten dou grupe: "crizele focale", care provin dintr-un loc localizate n creier, i "convulsiigeneralizate", care implic ntregul creier de la nceput. Aceast clasificare se refer numai lanceputul sechestru. n principiu, orice convulsie focala poate deveni generalizata de-a lungulepisodului convulsiv.


8/28

8

Crizele sunt clasificate n crize pariale (produse de o leziune focal) sau crize generalizate(produse de o disfuncie cerebral difuz). Manifestrile psihiatrice sunt asociate crizei n sine sauapar ntre crize.

n epilepsie apar n general crize convulsive, urmate de o perioad postictal n care cogniiai contiena revin treptat la normal, perioad care variaz de la cteva minute la cteva ore. Pe dealt parte, n epilepsia petit mal apar episoade psihiatrice tranzitorii. Aceste crize pot s nu fierecunoscute. O alt situaie este cea de status epilepticus, n care descrcrile epileptice persist o

perioad de timp ndelungat, chiar mai multe ore, fr s produc micrile caracteristice dinepilepsie.

Epilepsia petit mal (sau absenele epileptice) apare mai ales la copiii de 5-7 ani i nceteaz lapubertate. Crizele se manifest prin pierderea cunotinei, pacientul pierznd contactul cu mediul fro adevrat pierdere de cunotin. Epilepsia petit-mal poate debuta i la adult, putndu-se

manifesta nu numai prin pierderi de cunotin, ci i prin episoade psihotice sau delirante care apar idispar brusc. De multe ori exist un istoric de leinuri.

La ali pacieni poate apare o violen episodic, ca manifestare a crizei epileptice, sau aparepisoade de violen ntre crize.

Crizele epileptice pot avea manifestri diverse. Ele pot debuta fr ipt sau pierdereacunotinei, fr ncordare muscular, mucatul limbii sau lein, fr cianoz sau fr convulsii. Ele

pot fi att de panice nct nici cel care le sufer, nici vreun nespecialist din jur nu le poate observa.Singurul semn al unui atac epileptic poate fi lipsa ateniei pentru 5-10 secunde sau o micare scurt a

miniiSINDROAMELE EPILEPTICE

Sindroamele epileptice si functiile cognitive

Sindroamele epileptice sunt separate in doua categorii fundamentale:

I. Generalizate: In epilepsia generalizata majoritatea acceselor debuteaza simultan in ambeleemisfere cerebrale. Multe forme ale epilepsiei generalizate au o componenta genetica importanta; inmajoritatea cazurilor, statutul neurologic este normal.


9/28

9

II. Epilepsia partiala (localizata, focala): In epilepsia partiala, din contra, accesele debuteaza in unasau mai multe regiuni localizate, chiar daca ulterior acestea se pot raspandi pentru a cuprinde intregcortexul. Cele mai multe sindroame epileptice partiale se considera a fi rezultatul uneia sau maimultor injurii cerebrale; insa in multe cazuri natura injuriei ramane neidentificata.

Sindromul lennox-gastaut

Definitie. Este o forma de epilepsie aparuta precoce in copilarie, caracterizata prin convulsiimioclonice si absente atipice, regres a functiilor intelectuale si descarcari EEG de varfuri-undageneralizate la un ritm de 2 cicli/secunda.

Manifestari clinice. Atacurile incep mai tarziu decat spasmele infantile, de obicei intre varsta de 2-4ani. Convulsiile sunt de scurta durata, incluzand mioclonii, atonii si absente atipice. Debutul poate fi

brusc la un copil anterior aparent sanatos, sau convulsiile pot aparea la un copil cu istoric de

convulsii de alte forme cu intarziere a dezvoltarii mentale, sau ambele. Atacurile pot fi foarte frecnte(sute pe zi!) in cursul carora copilul cade frecnt, avand risc mare de leziuni, in special la pieleacapului si fata. Rapid dupa debutul convulsiilor apare oprirea sau regresul dezvoltarii mentale.Examenul neurologic este de obicei normal, uneori evidentiaza semne de ataxie cerebeloasa. Evolutiaeste spre dementiere progresiva.

EEG este utila pentru diagnostic, aratand totdeauna anomalii sere (descarcari explozi de varfuri-unda lente, difuze) care pot deni continui la unii bolnavi.

CT cerebral arata anomalii in aproximativ 60% din cazuri, de obicei atrofie cerebrala. Alte boli

specifice in evolutia carora copilul poate prezenta acest tip de convulsii includ scleroza tuberoasa,lipidoze cerebrale, boala Sanfilipo (mucopolizaharidoza tip IV).


10/28

10

Tratament. Raspunsul la tratament este modest, in cel mai bun caz incomplet. Pot aa oarecareeficienta clonazepamul, acidul valproic, acetazol-amida si etosuximida, fie singure, fie in diferitecombinatii. La bolnavii refractari la tratament, ACTH-ul si hormonii corticoizi pot fi incercati in dozeidentice celor folosite in tratamentul spasmelor infantile. Dietele cetogene, in care majoritateacaloriilor sunt furnizate din grasimi sau trigliceride cu lant mediu, sunt uneori de ajutor la unii

bolnavi care nu raspund la tratament medicamentos.

Prognostic. Evolutia copiilor cu sindrom Lennox-Gastaut este rezervata, deoarece chiar in situatiadisparitiei convulsiilor si normalizarii EEG, exista o mare incidenta a defectelor mentale, care nu seremit. Prognosticul este infaust la copin care fac acest sindrom ca manifestare a unei boli degeneraticerebrale.

Sindromul Dravet

Sindromul Dravet, cunoscut i sub denumirea de Epilepsie Mioclonic Infantil Sever (EMIS),este o form rar i foarte grav de epilepsie, pentru care nu exist, n prezent, nicio modalitate devindecare. Convulsiile apar n primul an de via la copilul dezvoltat normal. Primele crizeconvulsive sunt de cele mai multe ori de lung durat (status epilepticus) i n cel de-al doilea an apari alte tipuri de crize. Toate tipurile de crize sunt deosebit de rezistente la medicaie, iar prognosticul

pentru Sindrom Dravet este descurajator.

Persoanele cu sindrom Dravet au un risc crescut de SUDEP (sudden unexplained death in epilepsymoarte subit n epilepsie), i se confrunt i cu alte condiii morbide care trebuie, de asemenea,tratate cu atenie. Copiii cu Sindrom Dravet nu vor depi aceast condiie, carele afecteaz toateaspectele vieii de zi cu zi.

n 1978, un neurolog francez pediatru, Charlotte Dravet, a descris pentru prima dat un grup decopii cu un model special de crize, care nu puteau fi controlate de medicaie. Cel mai importantaspect al acestui sindrom epileptic este c pn la declanarea crizelor copiii au o dezvoltare completnormal, dar, pe msur ce avanseaz n vrst, dezvoltarea lor poate ncetini i chiar i pot pierdeabilitile pe care le-au dobndit.

n anii 1980, denumirea uzual a bolii era Epilepsie mioclonic infantil sever (EMIS). Cu toateacestea, n ultimii ani, cunotinele despre sindrom au crescut, iar n grupul de bolnavi au nceput sfie inclui i copii care nu au toate caracteristicile clasice ale EMIS. Astfel,boala a fost redenumitSindrom Dravet.


11/28

11

Evoluia difer pentru fiecare copil, dar aproape toi manifest convulsii n primul an de via. Deobicei, acest lucru se ntmpl n cadrul unui episod febril. Convulsiile febrile scurte sunt comune ncopilrie, afectnd aproximativ 4% din copii. Primele crize din Sindromul Dravet sunt ns de multeori convulsii febrile prelungite i se manifest la nivelul tuturor celor patru membre (clonice

generalizate) sau pe o parte a corpului (hemiclonice).

Deoarece convulsiile febrile sunt relativ frecvente, diagnosticul de Sindrom Dravet este pus deobicei cu ntrziere, dup mai multe episoade, n unele cazuri la mai multe luni sau chiar ani de ladebut. n al doilea an de via, copiii pot dezvolta convulsii mioclonice. Crizele generalizate potncepe s apar i fr febr, iar tabloul poate fi completat de convulsii scurte (respectiv abseneatipice sau crize pariale complexe).

Un copil poate avea mai multe crize pe zi. Pe msur ce apar aceste tipuri diferite de crize, familiilei dau seama c dezvoltarea copilului lor nu progreseaz n mod normal. Gradul de dizabilitate de

nvare la copiii cu Sindromul Dravet este variabil, dar nu pare s fie legat de gradul de severitate alepilepsiei.

Pot aprea i alte efecte, cum ar fi instabilitate la mers (ataxie), probleme de comportament, dealimentaie. Electroencefalogramele copiilor cu Sindrom Dravet pot fi normale n primele luni de ladebutul bolii, dar cu timpul vor arta o varietate de

anomalii specifice. De asemenea, examenul RMN al creierului este normal la debut, la fel i testelestandard de snge.

Bolnavii cu Sindrom Dravet sunt dependeni de antiepileptice, de cele mai multe ori un cocktail demai multe medicamente. Cu toate acestea, muli dintre ei nu reuesc s ajung la un control total alcrizelor. Exist i tratamente care pot crete durata i frecvena anumitor tipuri de convulsii. Dup

primii patru ani de via, frecvena crizelor se poate reduce, dar bolnavii rmn cu risc de convulsiipentru tot restul vieii lor.

n ultimii ani, au fost nregistrate dou progrese majore cu privire la sindromul Dravet. Acestea serefer la tratament i la nelegerea cauzei. Exist tot mai multe dovezi c anumite medicamente icombinaii de medicamente sunt mai bune pentru controlul convulsiilor n acest sindrom. Unmedicament numit Stiripentol, rar utilizat pentru alte tipuri de epilepsie, are licen european pentru

Sindromul Dravet. Cnd crizele sunt inute sub control, copilul este mai n msur s nvee i s facprogrese n dezvoltare. Prin urmare, obiectivul ar trebui s fie diagnosticarea ct mai timpurie.


12/28

12

Al doilea avans important a fost descoperirea faptului c marea majoritate a persoanelor cu SindromDravet au o mutaie a genei SCN1A. Dei este o mutaie genetic, doar rareori este motenit de la un

printe. Cel mai frecvent, aceasta este o mutaie nou, care are loc la scurt timp dup concepie.Aceast descoperire permite diagnosticarea genetic nainte ca sindromul s evolueze.

Prin urmare, progresele n genetic pot oferi familiilor speran pentru controlul convulsiilor maidevreme i mai bine, cu posibilitatea de a reduce sau de a preveni problemele de nvare i deinvaliditate.

Unele familii cu copii cu Sindrom Dravet au nregistrat rezultate foarte bune n privina controluluicrizelor innd anumite diete alimentare. Cea mai cunoscut dintre acestea este dieta ketogenic,folosit n epilepsie nc din anii 1920-1930. Aceasta se bazeaz pe un consum extrem de redus decarbohidrai i un aport crescut de lipide. Mecanismul prin care acest raport modificat reuete saib efecte asupra convulsiilor nu este nc cunoscut.

Sindrom West

ce apare la copilul cu varsta cuprinsa intre 3 luni si 12 luni, cu o incidenta maxima la 6 luni.Debutul crizelor de sindrom West este sub 6 luni sau peste 1 an in cazuri exceptionale.

Baietii sunt de doua ori mai afectati decat fetele de sindrom West.

Crizele au aspect caracteristic cel mai frecvent cu caderea anterioara a capului, aplecarea inainte atrunchiului si extinderea membrelor inferioare. La unele cazuri de sindrom West, apare extinderea

bratelor si a trunchiului cu strangerea membrelor inferioare; este vorba tot de sindrom West si atuncicand in criza apare aplecarea trunchiului, caderea capului si strangerea membrelor superioare siinferioare.

Unii le numesc spasme salaam pentru ca seamana cu salutul poporului arab. Uneori, spasmele sepot insoti de oprirea respiratiei, modificarea batailor inimii, de ras sau plans la finalul atacului.


13/28

13

Spasmele ce se produc in cazul sindromului West sunt in mai multe salve pe zi, mai frecvent latrezire dar si la adormire, fiind grupate cate 20 pana la 150 pe fiecare salva.

Odata cu producerea crizelor, apare regresul motor si in special psihic al copilului. Aceastainseamna ca se pierd din achizitiile motorii pe care copilul le-a dobandit pana atunci (nu mai tine

capul, nu mai sta in sezut, nu mai paseste, in functie de nivelul de dezvoltare pe care-l atinsese) saunu mai zambeste, nu mai comunica prin privire sau gangurit.

Cauzele sindrom West sunt diverse:

malformatie cerebrala cauzata de o formare necorespunzatoare a creierului in viataintrauterina;

boala cromozomiala, cum este sindrom Down care poate fi insotita si de malformatiicerebrale;

un eveniment nedorit in momentul nasterii copilului care a afectat oxigenarea creierului(infectie, hemoragie, traumatism); unele boli ale metabolismului care pot afecta si creierul (din nefericire, nu prea sunt

diagnosticate in Romania datorita lipsei testelor corespunzatoare); fenilcetonuria, o cauza a sindromWest, este diagnosticata la noi in tara prin testari in unele maternitati efectuate la toti nou nascutii;

infectii, traumatisme, hemoragii care se produc dupa nastere. Cele mai importante teste pentru diagnosticarea sindrom West sunt EEG-ul si RMN-ul. Se

mai pot face si alte investigatii pentru aflarea exacta a cauzei afectiunii in cazul in care RMN-ul nu aindicat o malformatie cerebrala.

Tratamentul presupune o medicatie antiepileptica specifica acestei boli. Desi este o forma maiusoara de epilepsie, in principiu se folosesc medicamente cunoscute pentru combaterea crizelor deepilepsie.

Prognosticul sindrom West este rezervat. Crizele se remit sub tratament, copilul incepe sa facaachizitii motorii, sa zambeasca, sa gangureasca. Din pacate, cei mai multi vor prezenta imediat saudupa un an alte tipuri de crize rezistente la tratament. Multi dintre pacienti raman cu sechele motorii(nu merg sau nu reusesc sa tina nici capul) sau psihice (vor fi hiperkinetici sau autisti).

Cateva precizari despre sindrom West:

Vaccinarea si spasmele infantiles-a stabilit ca nu exista nici o legatura intre vaccinare sispasmele infantile. Deoarece varsta de aparitie a spasmelor coincide cu perioada cand copilul estevaccinat de multe ori asocierea celor doua este o intamplare. Exista o forma mai usoara de sindrom West, numita idiopatie, cu prognostic mai bun.

Conditiile care trebuie sa fie indeplinite sunt urmatoarele:

dezvoltarea copilului este normala inainte, in timpul si dupa aparitia crizelor, nu exista modificari ale creierului pe RMN si nici o modificare metabolica care sa explice

boala,

spasmele si modificarile EEG sunt simetrice.


14/28

14

Vigabatrin - este un antiepileptic eficient in special in sindrom West asociat cu sclerozatuberculoasa.

ACTH si Corticosteroizi - sunt tratamente de electie (de baza) folosite in aceasta epilepsie. Doza siintervalul de administrare nu este standardizat. Sunt medicamente eficiente dar, cu numeroase reactii

adverse. Din aceasta cauza, comunicati medicului cat mai multe particularitati pe care le stiti desprecopilul diagnosticat cu sindrom West.

SINDROAMELE EPILEPTICE CU PROGNOSTIC IN GENERAL BUN (modificat dupaDeonna T, 2005)

Factori de risc

Riscul de a face epilepsie este crescut atunci cand exista:

istorie familiala de epilepsie (mai multi bolnavi de epilepsie in familie traumatisme craniene (de exemplu fractura craniana sau o plaga penetranta) asociate cu

pierdere de constienta sau amnezie mai mult de 24 de ore; cu cat este mai sever traumatismul cranian,cu atat riscul pentru epilepsie este mai mare

accidente vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelulcreierului

tumorile cerebrale infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita


15/28

15

intoxicatia cu plumb intoxicatia alimentara expunerea la fumuri toxice tulburari ale dezvoltari cerebrale survenite in timpul vietii intrauterine abuzul de droguri convulsiile febrile (convulsii care apar la copii de pana la 5 ani atunci cand fac febra crescuta

din diverse cauze)

boala AlzheimerCum s-a precizat si anterior, nu este obligatoriu sa existe acesti factori. Epilepsia poate aparea si in

lipsa acestora din motive necunoscute, in special in diferitele tipuri de epilepsii ale copiilor.

Cum se pune diagnosticul?

Epilepsia este destul de dificil de diagnosticat, deoarece principalul ei simptom, convulsiile, nu esteintotdeauna asociat ei. De aceea, se poate recurge la necesitatea unor teste clinice speciale. Acesteasunt facute numai in urma examinarii atente a copilului de catre un medic neurolog si aparitiei unorsuspiciuni care trebuie confirmate.

Medicul il va diagnostica pe copilul tau in primul rand ascultand descrierea atacurilor (crizelor) pecare le face acesta. Pentru a afla mai multe despre cauza acestor crize medicul va ii va face copiluluiun examen fizic, apoi va face analizele de sange, o scanare CAT sau MRI (care ofera imaginidetailate ale creierului), sau o scanare EEG (care inregistreaza activitatea electrica a creierului, prinelectrozi care sunt plasati pe scalp).

Testele sunt in general realizate pentru:

a confirma o suspiciune; a determina tipul convulsiilor sau al epilepsiei; a determina cauza; a evalua probleme fiziologice sau psihologice conexe; a aprecia cel mai potrivit tip de tratament pentru fiecare copil in parte.Un copil care manifesta covulsii si pierderi de cunostinta si este dus la medic va trece prin mai

multe etape pana la diagnosticarea epilepsiei:- analiza de sange pentru a se stabili glicemia, calciul, magneziul si nivelul de sare din

organism;- EEG sau electroencefalograma (care urmareste activitatea undelor cerebrale ale copilului

pentru a depista anormalitati si eventual semne ale activitatii epileptice);- teste de scanare cerebrala (computer tomograf, imagistica prin rezonanta magnetica);- acolo unde este cazul se poate realiza chiar si o punctie lombara;- teste metabolice ale sangelui si urinei;- teste genetice (examinarea cromozomiala).


16/28

16

Datorita manifestarilor atat de impresionante, de regula, epilepticul se va prezenta la spital fie incriza, fie dupa terminarea acesteia. Manifestarile clinice specifice ridica suspiciune de epilepsie, pecare medicul o va completa cu o serie de explorari menite sa confirme diagnosticul:

- electroencefalograma,- tomografie computerizata,- rezonanta magnetica nucleara,- exporari care sa vizeze depistarea cauzei de epilepsie.

Tipuri de tratament pentru epilepsie la copii

Epilepsia este o boala cronica care nu poate fi tratata complet, insa poate fii tinuta in frau foartebine cu ajutorul unei medicatii specifice. Un control asupra acestei boli inseamna totodata o calitate

mai buna a vietii copilului.

Netratata, epilepsia poate pune viata copilului in pericol, supunandu-l la diverse accidente,deoarece crizele pot aparea oricand: cand este in apa (inecatul), cand merge ( caderi fatale) sau candmananca (determina aparitia sufocarii)

In cazul epilepsiei se recomanda in general medicatia specifica indicata de un medic neurologistspecializat. Acestea sunt asa numitele medicamente anticonvulsive:

fenobarbital; acid valproic; fenitoina; lamotrigina; topiramat.Mai exista si alte forme de tratament pentru epilepsie recomandate copiilor:

- dieta ketogenica (bazata pe monitorizarea carbohidratilor din organism in vederea preveniriicrizelor epileptice);

- interventia chirurgicala (atunci cand copii au o epilepsie intractabilacare nu raspunde lamedicamenteei devin candidati pentru operatie);

- terapia VNS (stimulare nervoasa vagala prin implantarea sub coaste a unui dispozitiv micutcare stimuleaza nervul vag prin impulsuri electrice si cu frecvente variabile).

Prevenire

Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fieprevenita.

Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda

purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de protectia intimpul ciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.


17/28

17

II. Particularitatile specifice de dezvoltareEpilepsia este una din cele mai raspandite maladii neurologice in intreaga lume, fiind estimat caaproximativ 3% din populatia generala pot suferi de aceasta maladie intr-o anumita perioada a vietii

lor. Este o patologie cronica care are implicatii complexe in sfera sociala, vocationala si psihologica.In ultimii ani s-au realizat progrese importante in diagnosticul si tratamentul acestei maladii.

Studiile epidemiologice au stabilit ca cea mai mare incidenta a epilepsiei se observa in primul an deviata, dupa care scade brusc pana la minimum, acest nivel mentinandu-se pe intreaga perioada a vietiide adult. Ulterior incidenta epilepsiei creste brusc la persoanele dupa varsta de 75 de ani. Paradoxal,dar mult mai multa informatie exista despre adultii cu epilepsie, decat despre persoanele aflate la celedoua extreme ale vietii, perioade in care debutul epilepsiei este mult mai frecvent.

Epilepsia si Cognitia: Are Loc o Deterioare a Functiilor Cognitive din Cauza Epilepsiei?"Cognitiv" - raportat la procesele mentale de perceptie, gandire si memorie; utilizat eronat cureferinta la functiile intelectuale in opozitie cu cele somatice.

Problemele cognitiv-comportamentale au fost mentionate la pacientii cu epilepsie din timpurilestravechi si documentate in literatura neurologica din secolul XIX. Gowers a observat ca chiar daca

pacientii prezinta un intelect si comportament normal, unii pot avea tulburari care persista in perioadainterictala.El a recunoscut ca etiologia acestor modificari este una multifactoriala, insa a presupus ca epilepsiareprezinta cea mai importanta cauza. Lennox a continuat lucrarile lui Gowers, identificand 5 factori

potentiali in declinul cognitiv si comportamental asociat epilepsiei:

Ereditatea Antecedente de leziune cerebrala de orice origine Insasi epilepsia Tratamentul antiepileptic Handicapul psihologic


18/28

18

Ideile lui Gowers si Lennox raman valide si azi. Studiile deteriorarii mentale in epilepsie sefocuseaza asupra observarilor si mecanismelor sugerate de acestea. Studiile care urmarescmodificarile cognitive in timp la pacientii cu epilepsie ofera cele mai importante date care arconfirma sau infirma alterarile cognitive in acest context. Cele mai multe studii longitudinale de acestgen au confirmat faptul unei progresii a declinului intelectual. Cu toate acestea, unele studii nu audocumentat careva tulburari sau chiar au observat o ameliorare posibil datorata terapiei antiepileptice.

In fata unor evidente contradictorii, ramane neclar daca epilepsia necontrolata cauzeaza sau nu undeclin cognitiv. Un studiu a comparat modificarile functiilor mnestice si non-mnestice la pacientii cuepilepsie temporala, 147 fiind tratati chirugical si 102 medicamentos. Toti pacientii au fost evaluati ladebut si dupa o perioada de la 2 la 10 ani (T3). Pacientii chirurgicali au fost supusi unei testariaditionale la un an postoperator (T2). Datele au fost analizate la un nivel individual si de grup.aizeci si trei procente din pacientii chirurgicali si 12% din cei tratati medicamentos nu au avutaccese la T3. Cincizeci procente din pacientii tratati medicamentos si 60% din cei chirurgicali au

prezentat un deficit semnificativ al memoriei la T3, cu putine schimbari ale functiilor non-mnestice.Pacientii chirurgicali fara accese epileptice au manifestat o recuperare a functiilor non-mnestice la T2si a memoriei la T3. In plus, statutul psihosocial a fost mai bun in cazurile in care accesele au fostcontrolate. Studiul a demonstrat ca epilepsia temporala cronica este asociata cu deteriorarea

progresiva a memoriei. Interventia chirurgicala, in special atunci cand este nereusita, accelereazaacest declin. Cu toate acestea, declinul memoriei poate fi stopat si chiar recuperat in caz daca seobtine un control deplin al acceselor epileptice.

Tulburarile cognitivesunt frecvent depistate la copiii cu sindroame epileptice. Un studiu (Tromp

et al.) s-a axat pe evaluarea disfunctiei cognitive la pacientii cu activitate epileptiforma paroxismala(cu sau fara manifestari clinice) sau cu elemente clinice caracteristice sindromului epileptic. Cu acestscop, 28 de copii au fost examinati cu ajutorul EEG si testati pentru abilitatile cognitive (IQ si timpulde reactie). Descarcarile epileptiforme frecvente au redus semnificativ timpul de reactie, la fel ca siaccesele epileptice survenite in timpul testarii cognitive. Factorii legati de sindromul epilepticdeasemenea au menifestat o tendinta de afectare a functiilor cognitive: copiii cu epilepsie generalizata si o frecventa medie a acceselor crescuta au obtinut scoruri

mai mici.

Analiza regresiei liniare a demonstrat ca elementele stabile ale functiei cognitive cum ar fi

nivelul inteligentei, au fost mai strans corelate cu severitatea sindromului epileptic (frecventamedie a acceselor); in timp ce aspectele tranzitorii ale functiei cognitive, asa ca timpul de reactie,sunt legate mai degraba cu survenirea descarcarilor epileptiforme la EEG. Aceasta sugereaza caaccesele epileptice au un efect direct asupra aspectelor tranzitorii ale functiei cognitive, care,cumulandu-se, manifesta un impact asupra nivelului inteligentei.

Intr-un alt studiu, patru copii cu "epilepsie si somn cu spike-uri continui" si regresie mintala sicomportamentala au fost urmariti in mod prospectiv cu ajutorul testelor neuropsihologice,chestionarelor comportamentale si somnografiilor realizate la intervale egale intre varsta de 1 si 4ani. Copiii au prezentat un patern al tulburarilor cognitive si comportamentale similare cu cele


19/28

19

observate nu doar in unele tulburari de dezvoltare de tipul celor autiste, dar si in sindroamele frontalela adulti. Procesul este potential reversibil si pare a fi similar cu cel postulat in afazia epilepticadobandita, dar cu o localizare diferita.

Functiile cognitive si epilepsia: Relatii multifactoriale Epilepsia este asociata cu disfunctia cognitiva, care uneori poate implica un domeniu specific. Declinul cognitiv este observat in asociere cu unele sindroame epileptice specifice, de ex.

somnul cu spike-uri continui. Varsta la debut, frecventa si durata acceselor reprezinta factori importanti determinanti ai

deficitului cognitiv. Epilepsia asociata cu malformatii structurale cerebrale (displazia corticala, polimicrogiria)

determina un declin cognitiv pe parcursul maladiei.

Tulburri de personalitate

Pot apare modificri ale comportamentului sexual manifestate prin:

hipersexualitate,

fetiism,

transvestitism,

hiposexualitate, etc.

Modificare de personalitatecare apare frecvent este vscozitatea, respectiv

- ncetineala n conversaie,pedanterie,

- preocupare excesiv pentru detalii,

- dificulti de sintetizare a ceea ce dorete s spun.


20/28

20

Tendina la circumstanialitate, verbalizare i detaliere este prezent i n scris. Uniipacieni reuesc, cu mult efort, s i modifice stilul de comunicare, dar n general nuaccept criticile i nu consider c propiul stil de comunicare ar fi o

problem.Tulburrile de personalitate rspund bine la psihoterapie n combinaie cuanticonvulsivante.

Cum afecteaza epilepsia viata copilului?

In general, daca epilepsia este tinuta sub control, copiii pot duce o viata obisnuita si potparticipa la diverse activitatii specifice varstei. Doar in cazul sporturilor ei trebuie sa fie maiprecauti si atent monitorizati.

Epilepsia nu afecteaza performantele scolare ale unui copil. Doar crizele epileptice care sepot declansa ar putea intrerupe ritmul de invatare. Insa coeficientul de inteligenta sauintelectul copilului nu este afectat in niciun fel de aceasta boala. Mai degraba problemele lascoala cu invatatul apar din cauza absentelor necesare pentru vizitele la medic, a tratamentuluisau a crizelor epileptice.

Desi nu are niciun efect asupra comportamentului copiilor, acestia pot deveni mai izolati simai apatici sau iritati atunci cand sufera de epilepsie.

Important este ca acesti copii sa nu fie vazuti ca niste persoane cu handicap, ci sa fie tratati inmod normal, asemenea altor copii de varsta lor.

Exista tratamente care pot contribui la reducerea sanselor ca si copilul tau epileptic sa aibacrize sau atacuri. Medicamentele anti-epileptice sau anti-convulsive sunt de multe ori foarteeficiente, dar acestea au mai multe efecte negative si va fi necesara gasirea combinatiei

perfecte de medicamente pentru copilul tau, ceea ce poate necesita mult timp.

Pentru unii copii, o dieta saraca in carbohidrati, in proteine si in grasimi, numita dietaketonica, de obicei in combinatie cu medicamentele, ajuta.

Pentru adulti si copii mai mari de 12 ani, un tratament cu stimulare electrica numit stimulareanervului vag (SNV) ajuta cateodata in prevenirea crizelor. Pentru putinii copii care nu raspundla medicamente si la dieta, li se face cateodata operatie.

Influenta asupra parintilor

Atitudinile familiale oscileaza intre supraprotectie si interzicerea oricarei distractii si activitatisportive sau solicitante pentru copilul sau adolescentul cu epilepsie si respingere, retragerea

afectiva si dezgust. Copilul este considerat incurabil, fara viitor, adesea retras de la scoala saudescurajat in privinta oricarei activitati de care se apuca. De multe ori, rusineaeste cea care


21/28

21

apare in prim planul afectivitatii familiei, ceea ce conduce la atitudini total neproductivepentru copil, pe care simt nevoia sa-l ascunda mai degraba decat sa-l ajute.

Starile psihotice si tulburari psihologice in epilepsieAspecte familiale ale copiilor i adolescenilor cu epilepsie

Prinii fac parte i contribuie la calitatea vieii copiilor, i de aceea calitatea vieiilegat de sntate (HRQOL - health-related quality of life) depinde ntr-o msursemnificativ de atitudinile, reaciile i nivelul de educaie al prinilor.

In comparaie cu grupurile de control familiile copiilor cu epilepsie au scoruri maireduse n toate aspectele legate de familie i acest fapt are la rndul lui o influennegativ asupra psihopatologiei copiilor cu epilepsie10.

Prinii au nevoie de informaii i suport pornind de la prima criz pe care copilul oare, precum i susinut n continuare.

Pentru prinii copiilor cu forme mai probabil "benigne" (chiar dac, desigur, exist iexcepii, i acest lucru trebuie menionat prinilor) este important s existe susinerereferitor la prognosticul favorabil pe care aceste forme l au de obicei. Se recomandun program normal de via, fr restricii nejustificate i evitarea supraprotejrii i aideii de "copil bolnav".

Pentru prinii copiilor cu forme de epilepsie non idiopatice este nevoie de informaiisuplimentare legate de faptul c trebuie s se pregteasc pentru o condiie durabil,

cu toate consecinele pe care acest lucru le implic. Frustrrile, lipsa speranei,dificultile financiare, izolarea social, relaiile familiale tensive, neglijarea celorlalifrai n favoarea copilului bolnav sau invers sunt situaii pe care le ntlnim n familiilecu copii cu epilepsie. Exist uneori sentimente de vinovie sau ruine, anxietate,disperare i n consecin o calitate a vieii redus i pentru prini.

III. Elementele psihocorectionale utilizate

Din punct de vedere psihoterapeutic, in functie de cererile familiei, de varsta copiluluisau de gravitatea bolii, de posibilitatile de timp si de energie alocate terapiei se potface diferite amenajari ale cadrului, incluzand: consilierea psihologica a parintilor, ajutor psihoterapeutic pentru copil sau adolescent care sa elaboreze psihic si saexprime ce simte, terapie de familie sau in diada parinte-copil.

O varietate de condiii comorbide psihiatrice au fost identificate frecvent la copiii iadolescenii cu epilepsie, incluznd:


22/28

22

- depresie,- anxietate,- psihoze,- tulburri de atenie cu hiperactivitate (ADHD).Rdcinile evalurii neuropsihologice leag neurologia de psihiatrie.

Dintre bateriile de testare neuropsihologic, bateria Cambridge Automated Testing Battery(CANTAB) permite o bun evaluare cognitiv a pacienilor cu afeciuni neurologice i

psihiatrice, analiznd:

percepia vizual, memoria de scurt i de lung durat, funciile executive i viteza de reacie cognitiv/psihomotorie.

La copiii cu epilepsie de lob frontal i de lob temporal am folosit sarcini dinbateria de testareCANTAB, validate pentru evaluarea funciilor cognitive. Au fost evaluate urmtoarele funciineuropsihologice:

abiliti motorii, de nelegere global (Motor Screening - MOT); abiliti de discriminare vizual - atenia vizual (Big/Little Circle - BLC); abilitatea de a forma asociaii ntre un stimul vizual i locaia n care se afl acesta,

viznd memoria vizual i nvarea (Paired-associated learning - PAL);

memoria de lucru spaial (Spatial span - SSP); recunoaterea spaial (SRM); recunoaterea unor Pattern-uri vizuale (PRM);

identificarea corespondenelor perceptuale imediate sau cu ntrziere (delayedmatching to sample - DMS).

Evaluarea cognitiv a inclus i IQ, msurat cu Raven Progressive Matrices Test.

Program de psihocorecie

Aceste activiti pot fi cu succes puncte de plecare pentru nvarea unor strategii noi,maieficiente de nvare. Contientiznd limitele simplei memorizri elevii vor fi maimotivaisadopte strategii eficiente de studiu.De asemenea, aceste activiti permit monitorizarea ievaluarea capacitilor mnezice,crend o mai bun cunoatere personal, cu rol reglatorasupra activitilor viitoare.

SEDINTA 1 - dezvoltarea memoriei

OBIECTIVE:

1.Dezvoltarea memoriei audutive logice;


23/28

23

2.Educatia capacitatii de memorare logica

Proba 1

Memorie vizuala Scopul : dezvoltarea memoriei vizuale.

Mersul: se prezinta o imagine cu 20 obiecte care trebuiesc memorate timp de 2 minute. Apoitimp de 1 minut se va reproduce in scris cele memorate.

Proba 2 : Cine va memoriza cel mai mult

Scopul: dezvoltarea memoriei. Mersul: participantii jocului se aseaza in cerc, primulparticipant spune un cuvint oarecare, urmatorul trebuie sa repete cuvintul deja spus si saadauge cuvintul propriu. al 3l a participant repeat cuvintele deja spuse si isi spune cuvintul

propriu. In asa fel la sfirsitul jocului invingatorul ramiine participantul care poseda o memoriemai buna. Jocul se poate petrece de citeva ori.

Proba 3: Cupluri asociative.

Scopul: dezvoltarea memoriei logice. Mersul: se prezinta 10 perechi de cuvinte, care trebuieinvatate, astfel incit cind se va citi cuvintul din stinga sa-l putem reproduce correct dindreapta. Material: copil- tipat trandafir

floare Metal

fier sus

jos Nord- sud a asculta

-- a inainta Scoala

magazine fruct

mar Accident

intuneric varza

stilou.

Proba 4

Retine cuvintele

Scopul : antrenarea memoriei.

Mersul: participantii se impart in perechi, fiecare din parteneri iau cite o foaie de hirtie si scriu20 de cuvinte diferite. In timp ce scriu cuvintele participantii trebuie sa le si memorizeze.Timpul de memorizare 1minut. Dupa care participantii schimba foile intre ei si verifica cit de

bine fiecare din ei au retinut cuvintele scrise de el. Numarul cuvintelor care au fost reproduce

correct se fixiaza. Conducatorul trebuie sa numeasca cistigatorii locurior I. II. III.


24/28

24

Proba 5

Cifre in figuri

Scopul: exersarea memoriei de lucru.

Mersul: pentru cateva secunde se prezinta o plansa cu cifre inscrise in figure geometrice si sepropune sa adune mental cifrele. Ne intereseaza daca a memorat corect figurile geometrice incare a fost inscrisa cifra.

EDINA 2 - dezvoltarea spiritului de observaie, ateniei voluntare;

Proba 1

Timp: 45 min Materiale: minge, pix, foi, un text,

Desfurarea:1.Joc: Cuvinte cu aceeasi litera.

Obiectiv: dezvoltarea concentrrii ateniei i creativitii.

Timp: 5-7 min Materiale: o minge Actiunea: Asaza-i pe copii intr-un cerc, da mingea unuiadintre ei si spune-le sa dea mingea de la unul la celalalt, in cerc. Explica-le regulile jocului: laun moment dat, vei bate din palme o data si vei spune o litera. Apoi, cand vei bate din palmede doua ori, persoana la care se afla mingea in acel moment trebuie sa spuna trei sau maimulte cuvinte care incep cu acea litera pana cand mingea face un ocol al cercului. Poti creste

numarul de cuvinte care trebuie spuse, in functie de preferintele copiilor. Participantul carenu reuseste sa spuna cuvintele in timp util trece in mijloc, in locul tau, si este randul lui sastabileasca o litera si un numar de cuvinte.

Proba 2

Bifeaz litera

Obiectiv: dezvoltarea ateniei vizuale;

Timp: 5 min

Materiale: un text(literatur artistic, ziar).

Aciunea: timp de 5 minute elevii trebuie s bifeze o anumit liter din textul pe care l au nfa.

Jocuri pentru stimularea functiilor cognitive

Asemanari

Aceasta este o frunza rosie. Cauta-mi una identica!


25/28

25

In fotoliu este o perna. Vezi si alte perne in imagine?Luarea deciziilor

In debara sunt rachete de badminton. Adevarat sau fals? In colivia mare nu se afla nicio pasare. E adevarat?

Perechi opuse

Puii de pisica sunt mici, mama lor este...(mai mare). Conducta din stanga este mai groasa, cea din dreapta...(mai subtire) Capsunile sunt dulci, merele sunt...(acre)

Cauza-efect

Muncitorul a dat cu tarnacopul in conducta, de aceea ... Cainele a sarit in gramada de frunze uscate, de aceea... Veverita a furat o ciuperca pentru ca...

Eliminari

Cauta un barbat care sa nu aiba are par! Cauta un vehicul care nu merge pe sosea!

Recunoasterea situatiilor

Ce s-a intamplat? Adina si Sandu au taiat dovleacul si l-au ridicat. De ce? A aparut o fantana arteziana in curte. Ce s-a intamplat oare?

Pacienii cu epilepsie (n cazul de fa, copiii i adolescenii) i familiile lor au nevoisemnificative din momentul susinerii diagnosticului de epilepsie. Ei au nevoie de mai multdect suport farmacologic pentru a avea o calitate a vieii acceptabil.

Un diagnostic precis care va avea repercusiuni asupra stabilirii prognosticului i alegeriitratamentului optim sunt necesitile primare ale pacienilor din partea medicului curant, nseste obligatoriu s se in cont i de nelinitile privind prognosticul psiho-social, n acest senseducarea i susinerea prinilor i copiilor cu epilepsie este foarte important. Pentru copiii acror problem este n primul rnd a crizelor, care au maipuine anomalii asociate, este


26/28

26

extrem de important ca activitile normale pentru vrst s fie ncurajate i de a se prevenisupraprotecia.

Cu mai mult ajutor din partea societii, persoanele cu epilepsie poate c vor avea mai multcuraj de a vorbi despre ei i despre epilepsie, moment n care vom putea observa c mai

frecvent este vorba despre oameni "obinuii" care ar trebui luai n considerare n acelai modca ali pacieni cu boli cronice, fr a mai fi stigmatizai. n ceea ce privete ns formelesevere de epilepsie, de obicei asociate cu alte anomalii - cel mai important fiind retardulmental moderat/severi profund-prognosticul este practic aproape ntotdeauna rezervat, acestlucru fiind important de cunoscut pentru a stabili conduita optim de ngrijire.

Intotdeauna este nevoie de constanta si continuitate in acest demers atat din partea parintilor catsi a terapeutului, de evitarea intreruperilor bruste si a schimbarilor de cadru care pot fi resimtitela fel de traumatic ca si crizele in sine.

Cezar Ionel, Compendium de neurologie, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982

C. Arseni, Tratat de neurology, partea I, Ed. Medicala, Bucuresti, 1980

Felicia Stefanache, Neurologie clinica, Ed. U.M.F Iasi, 1997

Baumann R, Wilson J, Wiese H. Kentuckians: attitudes toward children with epilepsy. Epilepsia1995;36:1003-8.

Camfield C, Camfield P. Long-term social outcomes for children with epilepsy. Epilepsia2007;48(Suppl 9):3-5.

Camfield C, Camfield P. Twenty years after childhood-onset generalized epilepsy the socialoutcome is usually dependency or death: a population based study. Dev Med Child Neurol2008;50:859-863.

Covanis A. Psychosocial aspects of epilepsies in childhood and adolescence. In PanayiotopoulosCP. A practical guide to childhood epilepsies, published by Medicinae, 2006, p 202-207.


27/28

27

Cramer JA, Perrine K, et al. Development and cross-cultural translations of a 31 -item quality of lifein epilepsy inventory. Epilepsia 1998;39;81-88.

Davies S, Heyman I, Goodman R. A population survey of mental health problems in children withepilepsy. Dev Med ChildNeurol 2003;45:292-295.

Deonna T. Management of epilepsy. Arch. Dis. Child. 2005;90;5-10.

McLin WM, de Boer HM. Public perceptions about epilepsy. Epilepsia 1995;36:957-9.

Rodenburg R, MeijerAM, etal. Family factors and psychopatology in children with epilepsy: aliterature review. Epilepsy Behav 2005;6:488-503.

Roen GM, Streiner DL, e al. Health-related quality of life in childhood epilepsy: Moving beyond"seizure control with minimal adverse effects". Health and Quality of Life Outcomes 2003, 1:36

Ronen GM, Streiner DL, et al. Health-related quality of life in children with epilepsy: developmentand validation of self- report and parent proxy measures. Epilepsia 2003;44:598-612.

Sherman EM, Slick DJ, Connolly MB et al. Validity of three measures of health-related quality oflife in children with intractable epilepsy. Epilepsia 2002;43:1230-1238.

Sillanpaa M, Jalava M, Kaleva O, Shinnar S. Long-term prognosis of seizures with onset inchildhood. N Engl J Med 1998;338:1715-1722.

Valeta T. Parental needs of children with epileptic seizures and management issues. InPanayiotopoulos CP. A practical guide to childhood epilepsies, published by Medicinae, 2006, p 196-201.

Wakamoto H, Nagao H, Masatoshi H, Takehiko M. Long-term medical, educational, and socialprognoses of childhood-onset epilepsy: a population-based study in a rural district of Japan. Brainand Dev 22:246-255.

Rzimanoglou A, Guerrini R, Aicardi J. General aspects of prognosis. In: Aicardi's Epilepsy inChildren, 3rd ed, Lippincott Williams & Wilkins, 2004.

http://www.utilecopii.ro/articole/sanatate/epilepsia-la-copii/6468/

http://www.copilul.ro/sanatate-copii/afectiuni-copii/Epilepsia-la-copii-a7158.html#Ce_este_epilepsia?

http://www.psihoterapia.eu/servicii-psihoterapie/psihoterapia-adultului/epilepsia/

http://mymed.ro/epilepsia
http://www.psihoterapia.eu/servicii-psihoterapie/psihoterapia-adultului/epilepsia/http://www.psihoterapia.eu/servicii-psihoterapie/psihoterapia-adultului/epilepsia/http://www.psihoterapia.eu/servicii-psihoterapie/psihoterapia-adultului/epilepsia/


28/28

Documents

Psihocorectia Copiilor Cu Sindrom Epileptic