NUMĂRUL 2 LeiAnul al LXXXIX-lea n-l 8 Braşov Vineri 22 W 2 6 .

Rt da cţla,şi Adm: nstra ţlaPIAŢA UBERTAŢ0 BRA$0¥

Telilon 226Abonament anwai 360 let Pentru streînltate 800 lei Anunţuri, retináié,' după tarif.

Prin fine îns. %^.dţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

aak

Protestul opoziţiei unite ♦ în contra cenzorai presei

Declaraţia cetită de d-t luiiu Maniu în şedinţa de eri (Miercuri) a Camerei.

„GrUTernul prezidat de d-1 Ion I. C. Brătianu, inau­gurat prin fraudă electorali, menţinut pentru nenoroci­rea ţării timp de 4 ani, prin teroare şi falşuri, Îşi ter­mină'zilele cu desăvârşire compromis.

„Pentru a-şi prelungi agonia, el nu se dă înapoi nici dela călcarea flagrantă a Ooostituţiunii ce siügur a votat. Sab pretextul stării de asediu, pe care nici uu eveniment nu o justifici, stare de asediu perimată în drept de oare-ce n’a fost proclamată şi sm poate fi menţinută In ciuda prescripţiunilor legale categorice — şi căzută de fapt in desuetudine, guvernul Brătianu a reîooit cenzura presei iu timpul vacanţei parlamentare.

„Deşi guvernul nu a putut să persiste în nele­giuita măsură luată, opoziţia unită nu poate lăsa prilejul deschiderii Camerilor, fără a protesta dela această tri­bună, în auzul ţării, eu cea m i profundă indignare faţă de asemenea acte nesocotite şi împotriva acestei nouă

► insulte aduse unui popor blând şi cuminte, dar care se află totuşi la extrema limită a răbdării sale".

Batjocură saudespăgubiri de război 7

Mai multe sute de locuitori si comun ti Râşnov de lângă Breşov, nu hotărât ne protes­teze fi nu făcut recurs contra hotărârilor Comisiei pentru sta­bilirea despăgubirilor de război,

Aceasta, din două motive ;In Bnti eelor ce li S‘au votat

d apiffoblri, au ne Indiei nu­mărul casei, astfel c i purtând mal multe persoane aceleaşi nume de botez şt familie, fie* care susţine şi se întrece s i primeasei suma eea mai mare votată pe ecefaş nume.

Se cere deci în recurs şl in­dicarea numărului ocnei per­soanelor rcepectfve,

A! doilea motiv de recurs H formează geniala idee a Ca- misiei pentru stabilirea despă­gubirilor, care in tabloul des* dăunaţlior • fixat latre altele şi sume de câte 100 şl de eite 10 Lei, eh!ar.

Zece — ţlneft bine seama 1 — zece /•/—dosp iga â/re'ds rézkod..

Nu şti ee t i erezi: glumi proftSfl ten batjocuri ?

Nu putem admite iaşi ca o comisie insireinati cu rezol­varea unor thesUî atât de grave şi de serioase, cum sunt des­păgubirile de război, să se pre­teze la glume de f&k! seestc.

Rá mâne- d-âcl cazai i l doilea: o batjocura. Cdd numri usTei poate ii prtvitâ şi ac „ou a »unso de 10 Lîf, hotărâtă tinetă ea despăgubire unei persoane «I cărei ovut a fost distrus de război.

Atî« văzut dându-se zece ici orbilor, ciungilor .şi oiogdor

cari cerşesc milă pala porţile blserieilor şi prin colţurile stră* zi lor. Am văzut bacşişuri de câte zece lei — dar nu por­tarilor dela ministere ţi chiar funcţionarilor (nalţi, cari nu vorbesc decât in suie şi mii, — ci chelnerilor şi altor persoane de serviri, Bs, am văzut şi ser­vitori, cari refuzi cu di spre f un bacşiş de zece Le), Dar n-am mal pomenit — st dacă n-am fi văzut nu am fi crezut — ea suma de zece Lei s i fie boţi­răţi ca despăgubire de război de eitre o comisie ompusă din oameni cu judecată ia cap.

Că statui are greutăţi finan­ciare, cari nu l permit să 1 des­păgubească pe fiecare după măsura pagubelor suferite în război — admitem. Dar cunoaş­tem şi demnitatea eeti|enilor acestei ţări, esri pentru o pa* gsbi de 10 lei nu s-au dim ii I s i cerşească mila de orbeţi a Vfnttli.

Şt s i nu se creadă e i această batjocuri s-a petreeut numai cu Riynovenli. Eea este generali. Aceleaşi sume au fost votate şi pentru păgubiţii de război ai altor comune. — O spunem însă aceasta mai încet, căci da :& ua-ar »uzi er râde de noi şl îî«2 *er arăta ca degetul ca pe vre-un oarecare trib ai unei in­sule losuik de seib.deşi.

Aşa am ajuns sub cârmuirea „şxperie;*«j>jr* şt »competinţe* tor* .

Putea i.ijâ di Vii. Mă bugeta­rul s i fie şî mai pr«.iic;

Tutunul e 6ilie,i mv&opctiizât I

tm ra l l in e i OFiodeie.

I. P. S- S. Patriarhul Miron a convocat m sesiune extraordi­nară de constituiie „Congresul Naţional Bisericesc" ai Biseri- cei Oitodoxe Române pe teme­iul articolelor 10 şi î2 din sta­tutul de organizarea ei.

Ccnvocaiea este pentru ziua de 3 Februarie, când la orele 10 dim. se va începe slujba re- 1 gioasâ la Catedrală şi imediat după aceasta, va începe con greşul ia Camera Deputaţilor.

Se va constitui în a eastă ştd n ţă , biroul, se vor verifica mandatele Se vor constitui a- poi organele de execuţie* seva alege consiliul centrai biseri* cesc din 5 clerici şi iO mireni şi se vor alege 2 membri în E foria Bisericei.

Pentru 4 Februarie este convo­cat .Colegiul electoral pentiu alegerea episcopilor Şi arhiepis­copilor“. in această zi la orele 10 va avea ioc o. s’ jbă religi­oasă în catedrala * Patriarhiei şi ©poi Colegiul va proceda în Camera Deputaţilor la alegerea Episcopului de Constanţa.

de stei. Ier preţul de vânzare al (titanului e cu mult mei mare decât costul lut de procurare şî fasificare. Nu era oare mai rentabil şi in interesul balanţei bugetar?, ca şi în loc de ono­rabila sumă de 10 Lei să fl deepăgub i pe dSun&tii de răz­boi cu câte-ua pacheţel de tu­tun calitatea a Ilt-a şi o* cutie de chibrituri?

Ofiţeri cthM laiacl— dweratl. M.S. R*grie a content „Crucea co­memorativă a războiului 1916— 1918. cu bareta Slberju" ofiţe­rilor din armata cehoslovacă, ge­nerali Rada la Gajda, Ce:ek şi Jeaa Syrovy, foşti comandanţi de divizie in timpul războiului mondial, precum şi altor ofiţeri.

RăsturnareaAtacurile oarbe ti neghioabe

pornite de oficiosul guvernului împotriva d. prof. Iorg», fac din vajnicii Juptâtcn <i •Vlitoru: < * cişte fgnri caraghioase, in ort! oltim ziarul vizat acre:

,D 1 N. lorga a început cur* sorite sale la Paria. Dacă soot ţinute la frinţuzeşte, no se po­triveşte ca auditorii român), o* bilgaţi să le asculte; iar dacă înot In ''românefte, ce Înţeleg ain ele uşieri ?"

înainte de a fi apărut aceste rânduri In oflciosal libera), d J Brâtiaea tribala — şi ar fi (ost aceasta o di tărie naţională — să-şi înveţe redactorii ca si ca- noască pe d-1 lorga cei paţlu Io pirte decnm il cnaoaşte strei* cătates pe acest savant care numai cinste a făcut şi face Ţârii româneşt'.

De sigur săgeţile §îamuiate iu otrava ristiţit iibera'e na-1 «ting de toc pe d*l lorga, care e prea mire decât t i se sinchisefs:ă de atacările neputincioase ale unor pitici carsghioşi ca năs- truj aleii d-iai Bratitna. E jigni­tor Insă peutra instituţiile de csitară ale Franţei a susţine, — cam fac cel dela „Viitorai* — că oratorii şi savanţii cari vor­besc de pe tribunele lor sânt nişte simpli cuvântători pentru uşieri. Dacă.Viitorul', acsafi, ştie şi în drâzoeşte să şi bată joc de tot ce are această ţară mai ban şi mai sfânt, să na uite că In corn- paraţia idioată pe care o face în rândurile de mal sus aşează fu rândurile •uşierilor" savanţi şi persoane mircante aic Franţei, obişnuite şi dornice să asculte conferinţele ddal iorg*. Îşi poa­te permite d-1 Brâtiaun şi presa d-sile să facă circ din psrla- mentul libera), : dar a face din înalta! institui al Sorbouei, — de nade a râsun&t ds atâtea ori glasul d lai Io« ga — uu ioc de întâlnire şi ds u;î« pentru portar), — iasemnmâ ort in- conştiesţi ori o răutate care no* mii din negreala călimărilor dl a redacţiile liberale poate isvori.

slăbănoguluiCă respectul în ţara noastră

faţă ds institut i e fl bă biţii mari ai târli a foit d strts de cott*i ?i ghiarrie ţobo-asircr — o ştie d ! lorga prea bine. De sigsr d sa va râde în fsţa aces­tor atacuri gcaraghioase şi va repeta cuvintele d-iul Brătianu; •jigodiile latră, caravana trece", de impune însă respectul, — pe care •Viitorul' na 1 cuooaşte — fală de Înaltele instliufli de cul­tură ale Franţei, cari na pot fi comparate cu întruniri de por­tari şî uşier).

De încheiere nsă o altă vorbă: Iuti'an număr trecut se lăuda acelaşi ziir, că guvernul liberal are meritul de a ii acordat d-lni larga sprij ntxi financiar oentra ţinerea cpuferinţelor în Franţa,

(întrebăm atunci:Cuprinde budgetal Ţâr!) ro­

mă ieşti vre*o rabnd), în care sunt destinata ioadarl pentra ţsntrea de conferinţe pe scama portarilor fi uşierilor dluFranţa?!,.,

Gâtre organizaţiile Partidilni Naţional

Se atrage deosebită a- tenţiune orgaoizaţiuailorpar- tîdului nostru, asupra fap­tului că la 1 fe b r u a r ie ex p iră term enul de în - scriere în listele p erm a­nente electorale, com unale şi judeţene, iar la 10 Fe­bruarie expiră termenul eonteatatiunilor.

Aceste liste sunt pentru anul întreg şi nu se mai pot schimba.

Cei mai de seamă cetă­ţeni, nu vor avea acces ia vot, dacă nu vor fi înscrişi în liste ia timp.

BugetulP lrfi d fi nard« dfsesis rşitlt mUfstia la dlseitlBsea gâseiall

dti 14 lec . 1925. «aDi act leceistititlâBal

In fiecare aa vernlm alai eu ocazia disenţiei bugetului, ş t i - iru cu sâ auzim eam guvaraul laudă o politică economiei de un an de afle, cam prin frize care mal de care mai umflate, mei pline de elan, toastată prosperitatea acestei ţări, pe când în realitate afară este eri- zî, afară este mizerie, afară îa ioc de proiperktate apasă să­răcia.

Eăie aî dacele» buget pe csra df. îl pîvz îitaţi Camerei. $*ă discutat co«ştitu{io©«hldtea acesml buget v* ^ vecii dar şl limpede că faceţi mu &ci saii- uO?.sLiu|îoaal, ziulici diad ptezerdaii cu bagelui ti em ez- le©. D-toastffi prin bugetul a- cssia, Îceerc-iţî s i legaţi mâua

pe 1926dc d l deş. 11011 P0P0Î I 6L fost a bnoetolal t i şedlafal« CaH««l I aetnlâ s te iiiriliiş .

acelor eare for veni după df.Nu e vorba aci, d lor, de gu-

vern, D. Vintili Brătianu spu­nea, că poate e i şi al şaselea buget ere să-l prcăinte tot d-sa.

Poate — nu |Mu şi poşte să-l prezinte şi pe el optulea, dor un lueru este ceri: e i nu aces­tei Camere, peatruci această Cameră fa trebui, cei puţin, — dacă mai este un pic de bun simţ, — să fie trimeasă acasă şi în locul ei, sâ rimă o Came­ră noua, eşitâ din < alegeri noi {Aplauze de p e băncile op oz i• fiei unite).

Aşa der, df. legaţi . Camera vidam; adu! nc-i-sra, inconte^* Iubii, «ste iiecort.rriuţsoa^i. D&* că aveaţi c' v. pAh.-. rScuâni: \i îo guh.»r. , şi f-a ai ci a ce ­lea budge), «rebaia m dfzoi */-ţi

această Cameră, fnafnte de trei luni de zile ( Aplauze do po băncile opoziţiei unite). Na a- fesţi decât să faceţi alegeri ge­nerale ş! după aceea, dacă ţara f ’ar fi aprobat politica de de­zastru, puteaţi, îati’o dezvoltare constituţională normală, să pre­zentaţi şi budgetul acesta şi să prezentaţi, daci majoritatea a- cestei ţâri v ar fi dat încrederea ei, şi budgetele pentru anii viitori.

Dar, fn sfârşit, aşa de impre­sionant totuşi nu este nici acest caz, pentru că istoria de multe- ori se repetă. Este cunoscut căzui ministrului Oladsione, ca­re, în 1880, a venit ia gazéra, inaink se votase un budget; buigriul acesta tocmai ea. şi ai d ?, rega mfiifti:e guvernului şi Park meniului viitor. C el dintâi act p e í,are Ca făcut, după c e s a constituit C am era nouă, a fo s t vă Jă'-a sâ s j im pudice de budgetul aşchia, şi-a votai un budget noa. Or, lucrul a* ce sta s e poate h ţâp ta i şi ta noi

Pntfna 2, GAZETA TRANSlU/«NiEí Mr ^—1926

AH flcul foaite râu, că în Ioc că Ifveff o cordinuiMIe normslâ i.o?ss-Ht«|îona}ă, 2n desfăşurarea^îi Ϋ;l iioesfre de stei, dv, în*

• Jîu^ îî orbece mâeui de tl* olrntare, pe c.*ri cei ceri vor urme, vor fi siliţi s i îe îs, fără m sâ fie ei de ?!nă, de aceste pertuibv fiuoi, în ordine« noastră norma)«. De vină sun te fi d?. căci dv. sunteţi urzitorii morali şl iDdterleii ei »reator peiturbşţi. urî {Aplauze! de pe bâncile o* poziţiei unite).

Beget bou, concepţie nocăDior. cum suuneam în (lena«

re en, aţi venit cu un budget cu apologii extraordinare. Dar,

cum vi a’a erăfat eşa de strălucii dela aceasta tribune, în re pe file rânduri, de efâtea ori de câte ori ejl venit cu un budget nou d«> atâtea or! al! venit st cu o con sepii« nouă cere răsturna concepjia vechiu­lui budgst.

Toată politica' dv. de petru sni de z'te, nu a fost eîte*?v5i dec&l o politici de lefoitere ca­re s mers din contrazice re în contrazicere, cliî’dlnd principii, rănfuniftndu îe, clădind altele $? imodifirându'le, fără nici un fel de continuitate fără nici un k-î de pot iii s i fixă, fără nici un pian de desfăşurare o politicii economice si financiare.

Unde este plenul de scriere cm cere se lot lăuda d* Vîntisă Bfltfanu în fiecare budget f>s& aerîa $1 intra în fiecare eu în* ti’© nouă epocă pe cere a p ?e văzut-o dinainie, dsriot acer.stă nouă epocă pe cere a prevă­zut© dînsfnte, fot dumrseotţii o amână prfn noi principii, pe. oare Încearcă să se născo* ciască.

A spus, aftlel, că în *nul 1924. ne. »propiero de valul de ir finire Unde este acel vai de eftenire ?

De atâtea ori s’a» vorbit îa anul 1923 de budgetul de în* jesir-r« şi punere în valoare a Românit noi. Ba insl mult, a- tunci s’a fă*«} si o eşalonare a nevoilor meri de înzestrare şi anume se spunea că întâi vine refoccrea căilor ferate, al doi* le« înzestrarea porturilor dună­rene şl maritime, al treilea pla­nul de electrificare, el patrulea cultura naţională; al cincilea apărarea ne fională şl al şaselea punerea îa valoare a boglfiilor firii,

S ’a început bine fnt*les cu punerea în valoare a bogăţiilor firi*, pentru interese psrtfculare şi tot plănui celălalt, în fruntea clrwîa stătea refacerea căilor fe­rele s'a năruit. Aşa că în anui 1924, nu se mat vorbeşte do înzestrare pentru ca fer să re­venim, în 1925, cu un nou plen de înzestrare.

Consclidaiea monetară.Domnilor, îs acest caleidos­

cop de fel d e lei de concepţii, în primul rând vedem, urmând sistemul bugetului fdupă expu­nerea de motive din amil acesta, consolidarea mouetsrS şi d, mi­nistru voia să-şi facă un titlu de gioiie clădind edificiul cci nou ai politicii noastre monetare. D*r, în realitate, ce s’a în­tâmplat ?

In loc ca acest edificiu mo* netsr să urmeze o cale nor­mală, după principiile pe care le stebiiise mai dinainte, am văzut că a urmat tocmai ceeace d. ministru teoreticeşte nu a voit.A preconizat deflaţiunea şl a urmat o In fie fie, pentru că de fapt orice s’ar zice, noi trăim Sn epoca de isfhfiune. De patru ani de zile nu se face altceva, decât se tipăresc bani. Maşina Băşicii Naţionale, tipăreşte bani noi.

Foarte bine IStatut nu a mai avut nevoe

să mai facă împrumuturi la Banco Naţionali. Dar aceasta nu însemnează că stocul de t- ndsiuae ai Băncii Naţionale, nu s ’a sporit. Or, stocul de erai- «tace ti Băncii Naţionale* s’a sporit iu aceşti patru ani cu şapte miliaide lei.

Ede evfdout că această in* fh p e a produs şi devalorizarea leului nostru si evident că, da- cS de 'şcî îisainte se vor mai tipări încă şapte miliarde «au zeco miliarde, or două zeci de miliarde, f*ră sâ se dea statului ci produciiunfl, prin aceasta să produce o inflaţie şi prin in­flaţia aceasta se produce o de- valoare a bsnuiui.

Aoe*H e lucru cerf. Btueîa* fetea că aceasta nu se va pe­trece dacă pe de altă parte a- vpri o urcare a “producţiunti corespunzătoare, daci pe de altă parte avem o viaţă econo­mică mei intensa, care să pa­ralizeze întrucâtva inflaţia teh sică, care se produce prîntr'o emisiune mal mare. Şi domni­lor, graţie acestei ir fi* fii» grefi- e acestei măriri a volumului de bani. am ş iv iz d e ă vleD noas­tră s*a scumpi; graţie acestei cantităţi mai mari de bani, scu n- piodu se viefa vom vedea că s'a mărit paralei şi bugetul, lucru CP”i voi arata mai târziu.

Dorana! mtaistro de fi&aote, Iq momfniui arein când s’i pus chfitiauc* poiittcit moacttre, n'a jcdectt faptele reale pe c«re trebuia tă clădească această politică monetară. Credea că instrumental eoor conveni’,ani este de «june.

Pe ce o*ză?Pe b«zft valorizării.Am arătat din brişcg ce ne­

fericire ar fi penira ţară idee* revalor zirii.

O. toate acestea, dacă cos- ve&t'aoea încheiată ca Bine« Năuceală zr fi fost o conven ţicne cere rezulţi d!u impreju» rării© noaitre ecosomice, d o aecei'tăjUe ţări{, din starea rea:ă a politicei no* sire monetare, care H foit consecinţ»? Coc- secinţa sr fi fost că, îs adevăr, irul nottro, de când s’a făcut coaveoţiauea ţi pâaă astăzi ca aprij nai cal a are pe care-1 .dă itatcl Băncii N<ţlonaie, s’ar fi nrcaf.

in realitate însă ce vedem ? Na numai că leul ns a’« urcat,. t a scăzut; ba mai mult, in ultimele trei-paira ioni din urmă s-au produs foarte multe fiuc- taaţme?, ideseori cat*atrofaie.

In Anglia govirma^ îo 1925, în AprtMe, a anaoţst că pe ia alâr->tol snalaii 1925 i*ra sterlină — care atuaci cota 88y fsţâ de paritatea tar, va ijcnge ia -100, la adevăr, o saoă aspâ această declaraiie, lira s’a arest U 99.8. De ce?

Pemra că guvernai eog’ez, câsd a fâ « îc e ;s 'ă declaraţ efesa îa eeno«ti.: i cin cavzâ, îease toi te mtisfiris ae-esv.<e ca ®ă urmeze o politică seri casă pe caic lazuti puie* să se bizfze.

Dar li soi ce s’a făcui? D a «asm te m; tive politice s'a f i ­cat «cea cotit «nţ*uue, fără ca la baz» fi să -te» i resi-tate.Ş pcntracă re llta câ m în coatr* 4ice«tei co -.Vis^aat, da ace«* avem paiaicxul acesta, că ca toată această strălucită conveniniae încheiată ca Bancis NafoiEiaii kul nu sunai câ nu progresează, ci merge îaipo!.

— Va arme. —

Populaţiaoraşului Braşov

lefi dup! datele Biroului de populafie, situaţia populaţiei o- raşuiu) Braşov cu ziua de 30 Nov. 1925;

R om âni: bărbat! Î0AS6, le- mei 8554, total 19040.

S a ş i : bărbafi 7430, femei 7551, total 14 981.

M aghiari; bărbaţi 7452, fe mei 99S8, total 17.440.

E o r e i : bârbsfi 882, femei 815, total 1697.

Alte nofionaiitâti; bSrbafi 180, femei 89, iota! 269.

Supuşi strein i; bSrbaţi 684, femei 280, total 964.

Populaţia totală a oraşului este d<i 53 427 suflete» cfarft de popuUţia streinâ şi flotantă şi afara de aproximativ 5000 * 6000 locuitori cem s:rişi până &cum la Biroul populaţiei.

Dala Academia;RomânăPrimim ta redacfie lista pubii-

catiunilor prezentate ia concur­sul oremiilor ce sunt a se »• corda în ae^wnee generală din M h iunie 1926.

Dintre autorii ardeleni, cari eu trimis la-rlrl, reţinem pe ur- mMorii:

La premiul didactic 4f. C. P& -uraru Bisau de 5000 Iei ; Prof. Victor Lazăr cu lucrarea: »Dtoria Românilor pentru Şcoa Iele Normale şi secundare da stst şi minoritare, cu specială privire la cete din tinutuiile dasrobiie, cu rnulie ilustrctiuni ' şi două hărţi in afară de text, Cluj 1924*

La premiul dr. Aurel Cosma de 100 000 lei; Simeon Simu : »folltidualismul şi pămâatui Li Rom^uii şt bdrbsrii Daciei în primele opt veacuri, Lugcj 1924“.

La premiul Stat-*iui Cheur* fibe Antici de 50000 1-1: Ş te­fan M eteş : R«gei^ Ferdinand ai Români?}, Ciul, 1925.

La premiul Âdamachi de 5000 Iei (dlv zibiD : dr Liuiu Câni pean : Problema guşei şi re* tisismulut ia Româ nîa şi cer­cetări biologice asupra glandei tiroide, Cîuj 1924. O. Carnea : Călăuz i agricolă, cuprinzând dste şi îndrumări din E rosomia Câmpultif. oomăiîb vivrît, i* g i* mărit şî flurânt, îa trei tomuri, cu numeroase ilust/aţîuui iu text, Sibiu, 1924.

0e!a Siadicaîai Presei R'tmâae din Ardeal şl Banat

ConvocareDomnii membrii el Sîadica*

tuiul Presei Române din Ardeal şl Banei sunt ruge ţi să ia parte ia

a V! Adunare Generalăcare vs iftea loc în ziua de 31 Ianuarie, la orele 11 în ’o* calul Siadiceiaiui din Cluj, Piftţa Uolrei 29 (Palelul Bacffy) cu urmlloerea ordine de zs ;

1. CavAniol de des:hidere at d Iuî D. Tome3:u, prcşedictâle Sindicatului.

2. Rtoorful secreturulai ge nfera'b d i D. I. Cu cu, despre ac ti ?i L ise SmdicUaiui îa cur­sul anului 1925.

3. Rîportut casierului, d*l Al. Hodoş, despre gestiunea finan­ciar» a anului trecut.

4. Raportul cenzorilor, d sil Septimfu Papa şi i. flieştu.

5. Proectul de bugst pe anulVÎltOr.

6. Diferite propuneri.7. Compiect.rea comitetului

prin alegerea a petru membrii «oui, în locul d b>r M Pro-o* piu, i. Clopot--11, V. ins f şi D. 1. Ctiuu, -ieşiţi ic» soiţi, pre :aai şt alegerea unui mtuobfu rou în locul d*iul D. Tam«s:u, jc * misionat din comitet.

S& atrage &îe> |‘a d lor raem- brii că, potrivit statutelor şi re gulâmentuiul, membrii cad au*şi vor piiti colfzctţtile până în pr«-- ztua adu&ărei, pv cel puţia «iul trecut (îs total 600) perd drep­tul de vot în adunare. Această dispoziţie se va. aplica cu sirii;* teţe, iar mejorilatea adun£r?!, pentra «onttttair^a ei vaiabită, se va sosoti din totalul mem­brilor ia curent cu plata coti* zatihor.

Pentru buna ordine a desba- terilor adunăref, domnii mem­brii, cari au a face propuneri, sunt înştiinlsti câ nu se vor lua in discuţie decât propunerile făcute înscris şl depuse la se­cretariat până îa preziua adu* năref.

Pentru uşurarea operaţiunilor electorale, domnii membrii ceri vor să candideze Ia ceie 5 to­curi vacante îa comitet (4 în Cluj şi 1 din provincie) treoue s㻺i anunţe candidatura înscris Ia Secretariat, contra unei do­vezi de primire, până in seara Zilei de 30 Iianuarie, ora 18.

Preşedinte Secretar GeneralD. lom esou . D. L Cucu.

Reducerea impozitelor în Cehoslovacia

In atenţiunea d in! Sărăcii ă Bră tianu.

Ziarele cehoslovace anunţă că reforma imooz telor după noul plan ai Ministrului de fi­nanţe cehosiova.:, dr. Engiiş, va aduce schimbări esenţiale în re­gimul impossteior

Această reformă constă în re­ducerea impoziteior pentru toate întreprinderile mici. adică pen tru întreprinderile unde capita­lul este egal cu munca propri­etarului, pentru micele magazi­ne şi pentru atelierele de me­serie.

Insă pentru întreprinderile cu capitaluri mari impozitele vor fi majorate, impozitele sunt sia bilire după feiul întreprinderii şi după venitul realizat. Taxa sîab.htă de către s'at pentru fie* care categorie aparte formează baza impozitului general

Această taxă se stsbleşte în modul următor: 1. Pentru în­treprinderile mici ca ate'iere etc.» taxa fundamentală este mini mala, 2* Pentru întreprinderi, unde capitalul este între buinţat în aceeaşi măsura cu munca proprietarului, taxa este m jlocie,3. Pentru întreprinderile mari ca fabrici, societăţi anonime etc. laxele fundamentale vor fi o a- joraie. Impozitul principal este socotit pe venit. Pentru a se stibi i im ozitu! f'iiciar, se va lua in consideraţie m edia vá­lláréi pământurilor din anii de dună râzbom.

Taxa pentru exportul cărbu­nilor va fi anulată uşurându-se în acest mod exportul şi în ca­re bmp se va asigura şi lucrul pentru lucrătorii minieri.

0e!a organizaţia P, N. în Tarnava-mare

Convocarea Comftetslal judeţeanComlkiaî judeţean al r>ariidu*

Iui nffioRftl di« Târn?V3-rn«re e convocat lo M tdbs îa sp<fin* {ă oo ziua de 2 8 lanaotie 1926 ora 11 a. m îo biroul fcdvoseţia! ei subseniUG“ fulul. Fiind multe şl foa; t > i rn* poriante chestiuni la or .line a zi iei de dezbătut, domnii mem­brii suai rugaţi şt îh> b ceartă ceie a participa aeep ira t la a- ceftstă şedietâ*

Mediaş?, 48 Ianuarie 1926,D\ D ioni sie Roman,

preş., oigaidzt.fif* juieţenc.*

Io comuna Dârîos, a r e a tre­cui ia judeţ'*! Târnava*n»ore, a avut ioc în 17 ianuarie in pre- zent* a 300 lârsni, m frânte cu preotul şi î«.v4-ţfeto?ui ia coaţtî» Ivirea -Oiftitetuiu*- local ai pnll* dulaî nsţiumd. L i & **-s« t ouasistst di medic dr. Petru Vkd, cere a finut o corfi*rfn]â sani­tară şi di dr. Dion!»ie Roma», nare a. făcut un oxDezâu ai 8i- tu3p«î politice í r t ‘fne.

i doi ciToilâ a Eitoaiaoi aioFsiiaro.

Conferinţa d ini prof. iniv.Stifla Dragorair

Sâmbătă 23 laonarie va vorbi îa aula liceului „Au- dreiu Şaguoa* d-oul prof. uqîv. Silviu D ragom ir de­spreN. Bălcessu si Avram tancu.

Va fi o conferinţă ex­trem de interesantă, date fiind studiile speciale fă mte da eruditul nostru profesor din Cluj asupra mişcărilor din anii 1 8 4 8 —49.

Iaceputul precis la ora 6 seara. Intrarea benevolă (dela 1 leu până maximum 20 lei).

Revizuirealistelor electorale

— 0 lămurire oficială. —Prefectura judefidui laşi a pri­

mit dls» p«rt*»a miaDferului de iuterne urmSioara^ circulară:

Listele electoraie j ideîepe şi comunale urbane nereşedittţe şi ruroie întocmit«» în curau! Sunet Octombrie 1925 sunt listele de­finitive ş! permanente prevăzuted« nit. 158 ni. 8.

Lu rărite d? ^vizűire prevă zute de srt, 158 al. 10 şi 11 süni «rmîloeraie :

1. Se vor şterg« dis iist« cei e?ri între timp an pcidit drep- tu* de a fi niegăfort.

2 S« vor ödéí*gv în listetoţi coi cari an fost omiţl şl cari posterior latocmirel listelor aa îndeplinit cundijinníle do a fi alegători

Atât ştergerile cât şi adăugi­rile Fse vor afiş * până cel IB8Ítârzia 1 Februarie c. Dupăjudecare j ermtuelelor con- tiFsmţii şi comunicarea hptârâ- rilor date de judecătoria reş- pedîvâ, şt?rg«*nle şi adăugiri: râmă? ând «lefiaid? se vor o*

î ? registrele listelor per»ri.i8Ree.ts.

Prin urmare toţi cetăţe­nii, cari n-au fo3t trecuţi in lista întoiouită în luna Oc­tombrie anul trecut precum şi toţi acei, cari după în­tocmirea acestei liste au îm plm it 2i an i, să se pre­zente de urgenţa la pri­măriile oraşelor şi satelor ş sâ ceară introducerea lor in listă, ca să aibă drept de vot la alegerile comu­nale şi judeţene, despre cari se spune, câ vor avea loc în luna Februarie.

0-na Emilia Or. Raţia a împlinit 80 ani.Dna Emil in Dr, Rafiu, vădu­

va neuitatului luotstor naţional di pr<-şedinţe al Partidului Naţio­nal Román, Dr. loan Raţiu, a învoi n t inasta vârstă do 80 am la Sibiu, unde trâeşte retrasă de zgomotul lumii.

Venerabila matroană, născută în anul 1846 ?i mârit ită la vâr­sta de 16 ani după fericitul ei soţ. pe atunci avocat in Turda, a fost nu numai o femeie şi soţie rnodd, ci alăturea de ma­tele ei soţ a fost şi o luptătoare neinîiâruă pentru drepturile §i höentátile poporului român, in durând pentru sentimentele ei româneşti în aîâîea rânduri ur- g 6 duşmanului secular.

Recunoscător pentru pilda înălţătoare ce ne a dai*o o viaţă întreagă, ne asociam din toată inima ia urările de bine şi ma- Fufcstaiîuniie de dregoste cu cere o înconjura astăzi Româ­nii din Ardeal dorindu-î» după ce i*a fost dat să vadă înfăp­tuit idealul naţional, să se bu­cure încă mulţi em de roadele jptfelor aduse pentru întregirea neamului.

La mulţi ani, venerabilă ma­troană !

Colecta pentru sinistraţii prin potop.

Transport din n*rul trecutiei 14.331’50

Eugen V. Saftu preot militar, Pioeţt! „ 100’—

Şroaia primari de sîat „Principele Mi- hai“ Moecfui de jos, Bran 184l lei, colectaţi deîa ele­vii;- acestei şcoli , 184’—

Silvestru Bârsan, Her­mán , 1Q0 —

Total iei 14 715 50

Nr. 8—»926 6A21 TAV TR 4. WţVANÎFI Pagina 3

Localeamm-"asmm « ■ ■ ■ ■ ■ B

V” ' V jj ţj^MărQSG. Vechiul coîaooi utót imern al ziarului »Brassói Lcpok* K o cs is Béla, Împlinind 30 an' de activitate gazetărească, a fo-t serbâteri erí de numéros5! s íi prietini íi cunoscuţi. Mânu tor bun a! cm * datului s*.? distins îndeosebi pe terenul ripor- Juin? forai. A fost încă de pe ti rfv ‘1 regimului apus post2 cel r ;ai sSmna.Ic şl mo- deşt gazetar maghiar, din So.a* •iltete, ba ruanda t-* de simpatii ş! 2 1 cerairJe soctetăţif româ- nejtf. Pnmeas'i ^ din oarte-ne tfelfchări In jvbteu! dc 30 ani da 4TUi«că £.: t* teioasă a gazetarului coriţUcnţios. *

Parastas. Corpul didactic prî- nur din Braşov a luat infţlabva de-a se oficia Sâmbătă în 23 Ianuarie te ora 9 dira., in Bise­rica dia Braşov-Ceiste un pa­rastas înîru oilhna de v-îcf *» regretatului iaspecior şcolar T Oh. loaescu.

Societatea Janflor braşiMacheat Invită ia proâucţiun,M t^aurtiâ» declamatori:!), împreunată cw dans, ce o va arar ia Dumineci, 3l {anuare 1926 fa sai* cea mare delà „Kidoute*. Insepurut ia orele 71/, seara precis. Preţui de intrare : Balcon 100 id, îoz rezervat 80 tei, stat i 60 tei, stai U 40 ie-, galerie 30 Iu*, ioc de stat 20 tei. Bilete se afli de vânzare ia d*i loan Braiù, ătrxda Avram ian;u şi î i seara petre* •cerii la cassâ. Suprasotelrt s : primesc çu mulţumiţi. *i se vor publica.' Prog ra :n : M uzlcâ. D cea n :i •

•ţiune. Teatru: „MnRir^te", co­medie Intr'un act de l. Rucîvu- Şlftanul. Muzi;â. Dzciarnjiiune. Teat u : -, Domnul .scriitoraş“, co* meoie ţă âneas.ă in 3 acte de

ff. Biruie:. Deci;i{naţiune. Muci:.*.eett’u : „Ţiganul în căruţă- , ciiu-

log conic mcr'un act de Mânuşi Suciu,

in pauză se va juca „Câiuţe* •iul* şi „Bătuta*.

*Birou de informajlanl. Di fa m

Berariu, notar comunal Şi şef de secţie financier, tsecut ia pun* .zie, a deschis i~s locuinţa sa în Braşov, Piaţa Rozelor Nn 5 în etaj, un birou de. informaţiuni, în care se mijlocesc închirieri de locuinţe» vânzări, cumpărări de imobiie clădite şi neciădite, şi tot soiui de mărimi. Se tra duc şi copiază acte cu maşina ia iimbeie : románéi germană şi ungară şi se iac intervenţii ia autoritáti pentru rezolvarea favorabilă a cererilor particula­re ele. *

Cine e ocupat ta decursă! zilei»se poate fotogralia in atelierul meu şi seara până la 8 ore, ia lumină electrică. Fotografii re* glementare se execută in cel mai scurt timp Fotograful de Curte Heinrich Lang, Str. Porţii 52, Telefon 746 53 1 - 0

*Societatea Vztaa Electrică „E

iirea“ 1 aduce la cunoştinţa domni­lor abonaţi» că începând delà î Ianuarie 1926, dl inginer N* Vrânceanu a abzis din această societate.

Ne mai având funcţiunea de director technic la această so cietate, se face cunoscut că D-sa nu mai poate face nici o încasare şi nici o lucrare in numele société tei. 48 1— 1

•

" Vizitaţi frizeria mo­dernă românească Matai Tontea, Strada Port iiMo. 36. 5 —6•

Dr. Springer medic dentist» speciahst in boale de gura (ope­rator de gură) ordinatiuni Str. Porţii 66. (In casa ziarului„Brassói Lapok). 13 6 —10

*Doctoral loan Leenhardt are

locuinţa particulară in Braşov în Strada Timişului Nr» 1 cu ie le fon 205. 21 3 —3

Sfada d& zahăr tei Polonia.— Di o datele publicata de fu­rând rezultă că in acest au sa* prtfaţa ocupată ca sfeclă de znhâr \n Poloni® » fost de173.000 ha., litingâni astfel nor­mala! dinainte de rizhaî «i care îfi medie era de 172.994 hs. Producţia estmată va fi prob*- b l ds 4.700.000 chnlate de sa» hâr arisîilizst şi vm depăşi cu300.000 chiotele, adică ca 7% pe cea diu campania 1924 — 25.

Recolta grâului in Argentina.— Ia acest »n reuolta grâurai te Argintiiva a fast evslsâtâ ia 270 milioane bes h .41, <Siu care alipombil păstra export 195 rai- II îî ne p u :h :i<, tdicâ circa 500 a., i vagoane.

Rezistenţa la g er a diferitelor plante agrioote, — Rez'aieoţt i« ger & drteritelof plame agri­cole stâ îa »trânaâ tegâtarâ ca cftctit&tea ds zihlr, ps c»re o roaţii» secate plante. loti’adevâr, mai a<e» ctadiiia recente aie Iei Akermaa dela s^ţlas-ea ds ame­liorare dD Svaidf «a descoperit co prr?:ieiisrn surprinzător între aua-ncie de rezis:en|â ta ger mc gfâalsi şi cantitatea de sa* h r, pe c&re o cospn soinrile de grâu.

Rtz.&leai« /a ger a fost sio- diaU cUt prin observaţiuai în c«;toni* comparat.ve, c«ît şi pn» experienţe de ho oratoria, a^ae di.eritele soiuri de grâa *u foat siioai»e (mu- frg <sc —10° până «a - 2 0 " C.

DâM suta lO g â iisi cei mii reztstem la g.ir (grâai local cez) ţ.i cuta 1 grâului cei; * aial sensibil ia ger (graai ce pt mz vară aia H*i»anj), Akîfmac u ubjaot în exper.’etî|ej sate «?- mitOiî’ea c^s^icare:

(drâai iociU sse.dez 10, No. 0842 9; Thale îi. 8; Soare 7;Ls d; Piacoţ« 6;Fxîr* Sq^*- reh;ad l . 5; Mh 4; Wimehnia® 2; Pari (Grâ*j de jpuu>.) 2; G de primăvară dm Hiiiaoa) 1. ;

Partâaa clamau-a de zanar % j gr Suim ioc#l suedez Kg.«l i00*) Aks rmaâ găm că toiGii::: da grâu mm1 sai indic«.te «rata su- .oîuoî r«e c*tita,.e d , zi.tn r (tx* primtii îi; ^răreai» faţa d# grâul .■cc»:/):

Orâai tocai saedez 100; Ne. 0842 88; Tbaia ii. 78; S o.»îs 65; Birgdt» 57, Piido i? 58; Exu® iq«reh M d ii. 51; M . 47; W 1 heumni 43; Peri (Grâa dc pnm.) 30; G;âa ue primăvară du Ha-; a j: 2 4.

Paliei practică a asestor cer* eetârl *.» ca «s >cat© toastat* şi n iferr»ils mai aspre ie- zisunţa ia g tr u gindcr kiar Râmai prin anai.za îaoorAtor.

De a sena ea s'a ob*erv*t iu c&mpfir.lt ca rt sh»Germani® şi Saedm că iepurii ccâaâacâ m-i «5a* g-aa®:# ie- z'sîeat* ia ger: Qaii'g^r că acea­stă piefcrliijâ a iot* *i& ,n ne­gata;* ca bugă^a ;n zadar * grâncior rez;stem« ia ge<; şt «s-fsl lepura serv^ic c& iu* dicaior al m isieu^i uiger a d feritelor »^ieri d* gras, lucstoâa ..»feres va g;Si *-plicarft fa căiH..îUoi« aoaSt-r® ae emilioriiv, i,ps t* d§ i&Dora^.oi.

nffa|a Agrlsair.

*) Numărml 100 pentfa frâul loeal auedez corespunde unei cantităţi d«aahăr de circa 19,57*-

DISTOL |VINDECA

Gălbeaza iOILOR şi VITELOR |

De vânzare la Farm aciiDEPOZIT PENTRU ARDEAL: !

SEC. Iii FRANCISC GER&ELYCLUJ Piaţa Unirei 21. 1

1087 8 - 9

D i v e r s eTrözkl — artist da film.

U« repisor de cioemelogrsfdin Ho’ywoo i (CahTornits) de­clară c i Lew Trotzkt o fost en- gs|at pe vremuri la montarea a dooă fdme americane. Acest fapt s'a petrecut câţi-va an! îna* inte de rizbolu ta următoare ie împrejurări. Societatea de filme »Vitagrafj, lucra pealrti creta* rvsa ucui Fim d»w wîaţa revolu­ţionarilor ruşî, Reglsorut nu s- pui«« decide uşor cui iţă m* credinţeze rolul prfncipa!. Ei a taiervenit déri la úa coióbota* tor al eáfu ca s l cauio persoa ne printre emigranţii ruşi, cu-ri «r putea primi aaumdc «oieri imposibile de. cre^t de cehe «fiiştii americöRi. Acest colabo- retor i-.-i răspuns că zm es>e necesar de a ne căuta crtişii adevăraţi dearece t»r putea a- duce în fiecare moment pe cei mai mari revoluţionari şi air.r* chlşîi rup.

i&tr'odevir el a adus imediat câteva persoane cari ^umít pnu f.zonomia lor au euujZij^rast pe regisor íjí cei mai hsait grs<2. Csi flud desyhcţcit dintre jpersoa^e era tocmai Bronstei», feüica actualul Troizk Pe e- tunci ei lucra Ut N.wYojk îa calitate de corespo«aent io -zi> arete ruseşti. Fiiud el în sirâm- to-re n o rAuiai oferta c « i &’a tâiCfet; di» coâirâ es a’a arăht gata sa presa orice rol.

„R*voiuţîoa*rtia au jucat atât de «aturai pentru acei Gnci do­lari i«a-,éi direcioiuá zociitáp^ U creiatea imut acu íiim „ohi* gâiid păcii* care o fost moni&t ui 1905, având nevoe de un to- ior.î rusesc, imediat b’a adresat>Ut BíUiísltítüí.

Peuiru debaturiie «.fele TrPtiki a c0p$iet îa ahro de onorar ici care «ra pe atunci de&tui de îcumii&, şi un «crUhcui-tn *.:a<e t ö« itówíitr.J© íüí cá*psedăţt átüíüM, ca utad uCá-iu:de *i»í;í .. í k& arta üiet:iou»£i,

Rc^tiOfui d^citiíö ess díicá deíiiiiá rua Ru*iet ^oviishce öt- í< sihl öii «n«l na aéltil ücturneu îa AiiK-rhtf» «ti ói ií fosrie biíse píimit g| i $>*nv íi ú&t a«s lacru tá Holjwood, Find jat m cc-n-iiiţiuaii-.-; ©«ic mai a- vc!íita|Oaie, {U epsj.

Aüiianalisü presei Mim,editat de »Sindicatul .Preiei rouiáne din Ardeal t i Bánat* ou un căiindar pentru anul 1925, ne*a sosit la administra­ţia ziaatiui nostru.

Preţul unui exemplar 50 iei, ediţie de lux luO lei.

Acest almanah, format o, - tav, cu un continui bogat de peste 200 pagini, hârtie velină, cu numeroase hustratiurJ, n’ar trebui 8d lipsească din nici o o casa rom ânească.

D-nii* cari au prenoiat exem ­plare, sunt iugaţi fji ti £ <h íwífc tiia aâmin;straţta ziarului nos" tru, spre a lua in primire e~ xem piarele.

Primăria oraşului Braşov.

Ad. No. .0863— 1926 Cons. oi a ş.

Supliment ia Ordonan­ţa XLV

ad No. 25885 cons. oraş. din 29 Decemvrie 1925. Având învedere noul aviz al reprezen­tanţilor vânzătorilor şi consu­matorilor ee carne — ordonăm următoarea modificare •1 Kg. carne de vâă L* 24—26 1 » carne de por:.: „ 42—441 » slănină crudă

de porc • . < . » 5 0Braşov, îa 15 hciua<i;- 1926.

50 1— 1 Consiliul orăşenesc.

No. 579/926

FiMieaţlsneDin venitele fundatiunii înfi-

'niată de văduva Mâhlida de Tfauschenfels născ. Wenzel de Kroridd intru amintirea tatălui .~e. a fostului judt primar Josef Wenzel de Kronfeld, sunt a se im păi la 19 Martie a. c. zece ajutoare de câte 500 de Lei între cetăţeni sau cetăiene de aici dm localitate.

Indreotâţiîi de a solicita a- \ ceste ajuîoare sunt cetofeni sau \ retăţene sărace şi incapabile | de muncă şi câşfg, fără deo*| sebi e de naiicnasitate şi reli* ţ giune, dar numai cei născuţi în

theşov şi cari apaiţln ia Braşov.Cererii se vor alătura atesta­

tul de botez, atestatul de apar-' ţ-nere la această localitate şi certificatul med cai câ e inca- pabd de muncă.

Mal departe pelentii sau ce- tentele au să probeze printr’un atestat a! Primăriei şl adeverit s»i de of «ciul parochial compe­tent că md p- lentul nici pe- ienla, nici r âhniiî sau copiii dânşlor. daca au, asemenea mei soţul (soţie) cu care Iraeşte -ub un acoperiş, n’au mei o avere

in firv' , fecare petent trebue Isa p:e;i z 1 ••.>( c- atestat delà ]Piimade * ă mentă a fi ejutomt. ]

Pelţiv- \ ■■ SBnî. a se prezenta j-a subs/r i.>a Pri mane până ia20 Feb?; aue e. c* o a 12 a. m.

Breşov . ia 19 1; iUarie 1926.51 l — l Primar

OiM ëiA APOLLOIaeepând de azi joi, până Sôin= bălă va rak «noaumeatalul film-

Dortan

Ce*e mm răspâraiilc jur Baie de modă de familie

RECORDDie Schöne Wienerin (La Femme Elâpnte)

se află spre vânzare la toţi chioşcarii de ziör<*. la de­pozitul de zmr^ EL ERES Str Poftă 32. cu $1 la II- brârla 16 BEHKÖ Siradu

Postii 52.Editam 16. HERTZ, Bscnreştf.47 2—2

Ia roiurile prfucîpsle: Pola l i - gri ş Charles la Rogne

Damlßecä : Scareţlenski fiira :

Mizerabi li viaţiiI« rolul prmihtil eu M. TátkanfL

In lie zi íí.íiío- OiSCîift.

S K I U R I4« prima calitate aa sosit la

CASA FOTO-SPORT HERMANN G U S T

IfolstefDl JustiţieiComlslnnea de natnraUzărl.

Conform erf. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţs acelora cari ar voi să facă co îtfâm- pinare, potrivit di poziţiunilor art. 23 din zisa le ,e :

Domnule Preşedinte,Subsemnatul Ladislau Leiko-*

viii, de cetăţenie ungară domi­ciliat sa Braşov, strada Agrişe* lor No.- 7, de profesiune co- meiciani, cu onoare vb reg să binevolb a mi admite dobândi­rea naţionalităţii române prin naturalizare* In sprijinul cererii mele alătur actele cerute de le­ge şi anum e: 1. Un certificatde botez, 2. Declaraţie notarială de renunţare ia cetăţenia un­gară» 3. Certificatul de morali­tate al Primăriei oraşului Bra­şov, 4, Certificatul de moralitate al Parchetului Tribunalului Bra* şov, 5. Certificatul dovedind că posed mijloacele de întreţinere şi posibilitatea de a-mi asigura existenta, 6. Reci pi sa No* 18816/ 1925 a Administraţiei Financi­are pentru plata taxei de tim­bru fix.

in speranţa unei rezolviri fa­vorabile, vă rog a primi Dom­nule Preşedinte asigurarea deo­sebitei mele stime şi conside- raiiuni.

(ss) Cadislau Lefkooits.

CINEMA MODERNAstăzi, Joi şl mâne, Viuerl malrukezâ partea a doua & gran­

diosului film

tit aeroplan în jurul pământului

La toate reprezeaistiilo radio-coace rle

începând de Sâmbătă va îsseepe cel m « pideralo film ai acestui

ac, ia 11 acte

HOŢUL DIN BAGDADia fotei orfocipal: Donglas Inii- banks. Ridio coaceri Iu fi ecere

seară.

De W^ÉÏITJIWP teren situat în f a U i iâ r U apropierea gă-

JLbonaiaanta la Gazait T f ^ s l l v a s i l e i m p ú t M m jD d şi c â B # U m p m m . “ f . e l v m m i sasi m n m m .

« í

Publicaţiunaîn comuna Feîdioara (jud.

Braşov) se va tine târgul săp tămânal şi de vite cornute în fiecare Sâmbătă.44 2 ~2 Primăria comunală.

rii Bajtolomeu—Braşov şi lângă canalul industrial Timiş, bun pentru consiructiuni industriale şi locuinţe- Oferte se primesc până la 15 Februarie 1926 la economatul b'sericei evangh* Braşov Cetate, Curtea Honterus No. 2, unde se dau şi informa- ţiuni. î8 4—0

M n h l i m dormitoare fru- IflU iSilt? moaşe, sufrage­rii, mobilier american pen­tru biuroari, scanne-Thonet, fotolii etc. ete., se pot sam- pâra effcin şi conveoabil la

P E T E R G RO SSMagazia de Mobile Codlea (jadeţa

Braşov)35 2—3

Câştig 100 lei zilniccu acviz Iii de asigurări. Oferte scrise la „Căsuţa poştală 7 Bra­şov“. Ocupaţiunea principală ră­mâne neinfluentată. 938 30—0

PublicaţiuneTârgul de iarnă în anul cu­

rent se va ţinea în comuna Râşnov, Judeţul Braşov, in ur­mat 'arele zile :

Târgul de vite în 25 Ianua­rie 1926.

Târgul de marfă în 26 ianua­rie 19^6.

Râşnov, la 16 ianuarie 1926. 49 1—2 Primăria com unală .

Un licenţe silitorcu piaţă, se mimeşte la PAPE- TARiA HERZ, Braşov. 3—0

Pegîna 4. G*ZFTA TRAjmr,VAN*F3 Nr. 8 1926

I N P O B M A Ţ I U N ICsBferlaţa Mini Infelegni. Din

Bclgiad, se anunţă. — Confe­rinţa miniştrilor de externe aî statelor Micei înţelegeri se va întruni la Bőid, pe la 20 Febru­arie.

Iitraairlîe Partidului Matton a! la M fireşti se ţin lanţ. După Impozanţii întrunire din Dumi­neca trecută în sala „To mis“ (culoarea de negru) se va ţine Dumineca viitoare o nouă întru­nire tn culoarea de galben, sala „Efntracht* str. Dionisle.

•

Asasinii profesoarelor Cu atos şi a bucătăresei lor din G daţi au fost Identificai!. El sunt f a - moşii criminal! unguri Verss Mi- klos, Dioszegy Aurel, Kovács Sándor şi Molnár Ianos, Poliţia e pe urma criminalilor.

•Boia şcoala sap- de războia

Conform regulamentului şcold superioare de războiu, admiterea în această şcoală în anul 1926, se va face prin concurs, care va începe în luna Martie 1926. Se pot prezenta la concurs locote­nenţii T căpitanii de toate ar­mele

*Mâacat ia api Din Bücoí se

anunţi: In noaptea de 14 spre 15 Ianuarie c. tu rnătorul mecanic Lorentz, deia rafinéria „Aurora*, Ieşind dela lucru fi plecând spre casă, a fost atacat de lupi, în dreptul cantonului Nr. 19 şi sfă* fiat în bucăţi. Resturi din corpul li feiibră:âmrnt£4 nenorocitului lucrător au fost găsite dimineaţa de către trecător?.

*P atra învăţătorii i i i Ardeal.

In urma cererei esprtmaie ia con greşul „Asociaţ'ei învăţător fior* din Ardea', Banat, Crişana şi Maramureş“ ministerul de In­strucţie a dat următoarea deci­zi une :

„Toţi învăţătorii din Ardeal, cari la 1 Septemvrie 1924 aveau trei ani d« funcţionare şl numire cu titlu, sunt scutiţi de examenul de definitivat“’

*Cea nai atare artistă maghiară

BJaba U iza a încetat din v.aţa la budapesta în vârstă de 76 ani.

•fmpfeaatele de ski [şl săalate

se ţin ia Sinaia în ziua de Du­minecă 24 Ianuarie ora 9 dimi­neaţa, cupă programul care a fost publicat înainte. Înscrierile se fac prin cluburile respective până Zâmbită 23 ianuarie la Sport C vb Sinaia.

P atra siilstreiil Ala ied. AraLt o con«fetu,re a frun­

taşilor dia Arad fără deosebire de naţionalitate, s’a ales ua co­mitet de acţiune pentru a strân­ge fondări cu scopul de a ajutora pe cei sinistraţi prin récéstül potop. Ia frustea comitetului slau Episcopul Crigorie, capii autorităţilor civile şl militare şt numeroşi fruntaşi ui vieţii pu­blic«?, Intre cari dnit V. Goldiş, dr. MArcuş, dep. Zimu ele.O

feastitiiraa fe lin ii gaoralo a tararatfltr agricole Penuu zma de 12 Februarie au fost convo- aţi ia Bucureşti, delegaţii tutu­ror Camerelor agricole din tarA precum şi membru dé drept res* peciivi pentru constituirea Uni­unii generale a Camerelor agri­cole.

La ordinea de z i ; Constitui­rea consiliului general.

Se prevéd discuţiuni aprinse, cu prilejui alegerii acestui con­siliu. o

ReaBl&nea vâiâtsrfîor dla Să*COtfi îfi?j?a ii* piuau- ui ce va etvnja Sâ.mbsta tai 23 fes.or® 8 sere.*;., m lochu l ,comeniii á n H ^A -x :-*??, s • = \gr iTi h .*.*.• 1 Si,-. •*: ceţuri Şi dfciVf jmttţiur.i; .!■ Oii ..SÍCilíillíác.zá Úú' % l

Serbarea Bobotezei dopă stilaivechia. Oii Chlşitieu se enunţă: Luni, iS Ianuarie, fiind ajunul Bobcteziî, după stil «ethiu, preoţii dela maî multe biserici dia locantele su oficiat servi- du! divin de ajunul Bobotezli. Autorităţile militare, fiiad şezi» zale, au făcut razii la biserici şi au Încheiat procese verbale de dare în judecată, celor ceri au coki tr ave nit ia iegsa noului calendar. •

Moartea anal mare fstorleianCehesiovae. ta oraşul Pisk (Ce­hia sudică) a muri! în ziua de 15 Ianuarie nestorul cehoslovac, istoricianui dr. August S ed lacek In etate de Z2 &ni. El a făcui ua studiu fundamente! al Ceho­slovaciei, a cercetat foste mo­numentele i&torice «le ţarii aşa cum n’a făcui nimeni Daintea lui.

A studiat toate arhivele d»îi Vîens, Berlin, Prag«, Bresiau, Drezda, ete. Capo d'opera lui August Sediacek este lucrarea întitulată „Cetăţile şi Burgurile“ care cuprmde 15 volum?, fiiad de o uriaşă valoare ştiinţifică. Această operă pe lângă scrie rtle istoricului Paietzky for meeză cea mai fundamentslă cre&ţiune a poporului c h i u i a vac. Acum doi uni e le fost săr­bătorit ca părintele:" deşh plarii naţionale cehoslovace.

Toc! de presă.

Conferinţele fl-lnî pf. I Iore la

Vo.b’nd desnre descrvderea serici ccmferioţdor diui prof. N. Iorga la Paris, Ziarul „V itonsl“, oficiosui actualuiui guvern libe­ral ai Ţării româneşti, scrie:

„D. N. Iorga a început cursu­rile sale ia Paris. Dacă sunt ţi­nute în fraţuz2$te, nu se potri­veşte cu audiseril români, obli­gaţi s i ie auaâ; iar dacă sîsct în româneşte, ce înţeleg din ele uşierii?"

înregistrând acelaşi eveniment organul acţionai bisericesc ai Mitropoliei de Sibiu „Telegraful Român“ publică:

„Di prof. N. Iorga ş'-a deschis seria confer nţelor Iu Sorbona în faţa unei asistenţe numeroase ven te să asculte prelegerile sa­vantului român. Lungi aplauze au răsplătit pe distinsul confe­renţiar“.

Tot omul cu ale sale: Dl lo^ga cu o numeroasă esistenţ», care-l aplaudează*, iar „Viitorul“ ca portari şi uşieri.

Flecare îşi alege ce-i place.,.,.,

Doctrln* fascistă la universita­tea din Roma Lu universitateadsn R jm *. — dupl cum anunţă «genţia Rador, — t-a deschis o facultate în care tfudenţil vor fi iniţteti tn doctrina fasdtiă.

Falşurile de bancnotein Parlamentul ungar

Budapesta, 20 Da, — Ş;din­ţa de eri a Adunări* Naţonalo •’a ocupat ca falţariie de banc­note, e re a ajuns ceatrai preocupări or tuUror «tetelor. Dapâ deschderea adu ier,i de cătră preşedisteie Szhfovsrky, mai malţi depataţi an cent «i li se dea cuvântai iaaiate de-a •e intra îa ordinea de zi. Iu mijîocal anei toma’t provocat de stânga extremă, major tete» a refuzat cererea.

In mijîocal itr gStelor farioase fi neîncetate cie stângei, primai ministru Bethien de Ab;a s'a paiet fice auzit.

Preşedintele cocsHioiai a «mo* liniat câ guvernul nu' ao fereşte de răspândire, dar nu poate da amănunte decât daoi terminarea anchetei. Deacopsrire« picior este o datorie a tr.bunahior şl an a j a vama! ui. Gavernai vo- eşte lâuiorircs foaâaiai pol tic, dacă an asemenea fond exista. Trebae de mişcate aşa zisele forţe secrete, dar deisemeaea şi caiomaiatorii. Msrea coafran tare va avea sespârst ioc.

Colaborarea ca orgaseie fran­cezo este pasibil,1, firâ ie a dace atingere suveranităţi na­ţionale, numai îa periei da cer­cetărilor poiiţieaeştj.

Primai mia!str* Betblsa şf g exprimat regreiai câ rezalfaîal cercetărilor oeia Haga este iacă «ecaoeîcaî, ca toatejntiateaţels rspetate oepaje de gavernai argar, îa tlms ce împmnva a za tai jartdic iBteraapoaal, presa francezi a p tat pablica nuci® amâacjiD, cam de pildă extrase dl« jarnkiai caloaeiaiei Jitk o - viei. Părtaşii tn afacerea âe faiş, tpsxUa diferiteiar clas« şi ia cea mal mire parte nn trmsreaa vre-tm profit material. Na s*a stabil;t DiCi ne mai* ia reiaitv ia proectarcă aael lovita* 1 de sut. lîtUeiga ai»..efe va H clarihc&tă eâ«â iH uit mai amăcact, sa ÎQaiatea pafiom^atmai, dar îa îaţa^inbaaaieîur. Cât priveau pretiosiae ş-iopun faişf^Ci^orl/O.£* ■- v - 4. î 4 ti s tr» i

m.l ■ Vp.ü-.-OCi iPătura U

P< Í-HÍ

iaîormariiv fanţi stice şl falşe pabiLa'« îa prese «treini, $1 «rată că acest« ftiri aa pntet la« f nţă dn ca^za luatelor po­litice avers ui «te; ei* p oria ia part« dn i t a n i de consolidare a Ungariei, teamă nutrită de a- mici îoternaţianai geioţ’, oe de sită psrte dela emigranţii, cari voeic sâ se reabiiitoze prlatr’o propagaadâ perversă, in afară de compiotei f şif 1 cirii de franci, există an oast complot împotriva onoarei napunei. Dacă psiitra săpuni streini este im' portint panztai de vedere ras- lena*, peotra noi e şi mei scam- pi onoarea ţâri;, ps Ctv.ro svetn datoria sâ o apărăm împotriva atacărilor iateratţionsle.

Sistema! de gaverniatâst el Ui gar lei an este coatre-revo* luţloasr, ci de conservare na­ţional*. Ceazele delictelor con­tra or dinei legaie, na provin dla lipsa iaieaţiamior oftorobile dia partea gavemaiei. Daca sforii* rlle guverna iui n'au avat fa tot deauna succes, aceasta se dato- reşte arei îmşoiriva sistemului stabilit ia Trieno», Suntem e6//> g a fi să resp tc iăm ordinea ia * ternaltonaiâ existentă, dar na asta intra nimic d e mirat, d acă t t r ’o fără care a trebuit să sem neze tratatul deia Trienon şi să suporte a serie d e ami* linte s e g ă s e s c persoane , ca re s o e s c să f a c i im eosibilă men ţinerea a ceste i ar dina. Complo* larii« sunt e.vte ««mai sâ ne compromiti ca m cuib de de* zor dine. O singarâ cale ne este deschisă; Respectâal oi dineu considerată nedreaptă, sa ae străduim prisir o mnaeâ onora­bilă, de a angara {«di respect şi coasldersţie.

Ia priaeipla, a lechdet primai miaistru Bdhieo, nu suni împo­triva formării anei cooaisiaal parlamentare, totuşi ca condiţia de & se respecta independenţa iribuaniuial. Oe iadotâ ce lăute amănuntele var fi fost i^rn^rite, vai l-ac® C»merei o «ouă eo

Ultime ştiriInterpelare în chestia cenzurai. — Situaţiane­norocită a orfanilor de război. — Chemarea

sub arme a contingentufui 1926.Bucureşti, 22 Isnnarle. — Dupâ deschiderea şedinţei de eri

d. a. i Csmersi d l luliu Mart iu a dat cetire c?ecfer*fie) oooziţiei îa contra cenzarei. (O pcbîiclra îq fe sui te a nrshn de azi). N. R.

D-î dep. dr. O. Lasou di». P. N. comuaicâ mioistiiior de jas* tiţis şi al ocrotirilor sositie sitasţia nenorocită a mh or de orrani de război ajunşi an ful de paria *! ţârei 0 mare lăspendere în această privinţă se răsfrâng© şi «aspra snora din o g inele publice care, tn ioc să-?l faci dsturia claioentara da a las apărarea orfa­nilor, ocrotesc, dimpotrivă, pe exploatitorit acestora, asigarânda-ie kiitaoiu s ds s i s h ngiai, cnna şt impaaitite*. CJa caz revoltător ssts acela al orftnei ds rizboi Profira Nesgu dia Slânic-Prshovi^ care eits secktstr&U şî schingiuită d- sui b-ae de cinci sui de către un particular Icoaonoraos diw Ploeşth D-l Lascu scuză chiar pirchetBl clin Prahova de complicitate în actaitâ chestiune, cerând să i as fxezs en termen piatra a fac« toate aovezic.

D-i mia. N. Săveanu ritpunde, că va Isstitai imediat o an­chetă asupra eseului adus ia caaoţtiuţa Camere! 1a g-I Lascu şi dacă cele denunţate vor fi adevărate, orfaaa vDtlmâ vafi iuteruttă,, iar vinovaţii vor f! pedspsiţţ.

Dep. Ed. Mirto (ţăr.) Interpelează pe prlm-m nlairu şi pe ministrul de interne asupra inco&atduţionâiitiţii instituirii csnzurei, arătând c i toate ziarele, isfară d« „Viitorul şl de „îndreptarea“' s’au soiidir z ’d, protesiâiid împoidva măsureî abuzi/e prin care s'a sugrumat libertatea presei şi citând şi textul preds ai Coastl- tuţiel, care & fost călcat în picioare de guvern.

Guvernul, prin conrinifiai si publicat ia „Viilorul", dovedeşte, daci nu o com phtd neeunoştintâ a situaţiei legate, tn o fb e e ca z o vădită tendinţă de a guverna prin dictatură, Pr.a măsura luata s’a aruncat asupra presei o ofensă »«meritate, bânuind-o de ii?s& de patriotism. Dacă a -est gurern mai are un p i; de conştliaţa, «r trebui s i tragă singur coase ciuţele de pe urma actelor lut ne­socotite şi vexatorii. (Aplauze).

Adunarea inirâna apoi in ordinea de z!, votează fără nici o discuţie proectul de lege pentru chemarea sub arme a tinerilor din contingentul 1926.

In şedinţa de eri • Senatului, care a durat de-ebea câteva* minute, a foit depus un protest în contra alegere! de senilor din Tuto va.

n i guvern gem iBerlin 21 Ianuarie, la fine d*ip& mal multe tratative, cari au tră-

ginai constituirea »oului gevera ai Refchiului, criz*» de gjvern aD aplanat, Frasţiunea damo:rati a aprobat lista noului 1 cabinei Luiher, cere este estfel asigurat.

Luiher a comu^icst preşedintelui R?!chuiui că a reuşii să for­meze guvernul. Preşediatels a aprobat lista de miniştri propusă de Luther.

Lista n’a fost anunţată încă îa mod oficial, dar informaţiuni din. sursă autorizată arată că: democratul Kuelz a fost numit munfstru de interne, democratul ReinhuH, ministru de finanţe, populiatul Curţi««, mialatrui eeoaomiei naţionale şi fostul caaceiar Marxf ministru de justiţie.

N’a fost numit tnei ministrul egrieultarei. Celelalte departamente işt păstrează vechii titulari din guvernul precedent.

Situaţia circulaţiei C. F. R.Din cauza viscolelor şi zipezîi din ultimele zile cfreulaţla pe

căile ferate a fost Întreruptă în mai multe ponde. In urma lucră­rilor de restaurare, csri sunt tacă în curr, situaţia circulaţiei pe C. F. R este astăzi HFinifosrea:fâTosie liniile ferate sânt pradilabtle, efsră de linia Megidfa- Babadsg, care e îatreru^tfi pentru toate trsficurlie. Linia Bucureşti — Constanţa e liberă numai pentru trenurile de călători.

Şezătoare culturalăDnmfnees tr. a avut los o nouă

şezătoare «ulturalâ pentru popo­rul nost» dia Ssheiu în saia Hctu lui „Asdrei Şaguna“, la care % luat psrte ua mare număr de ti­neret, Insă mei puţini părinţi şl Isteleciusif. Cu acest prilej a ţinut o instruativă conferit|â di Dr, 04fliman despre valoarea sănăiliii, arătând cauzele boli** lor multiple (misrobii) şi mijloa­cele priaeari putem contribui ia Intărlrss eorpnlnt, ai slrui cel mal marc daştnan este alcoolul en toate urmările sale funest«.

Au urmat apoi framoase ex;-* cuţianai t& viosrâ, ps«u, pîi?ca.iî şi dec>a«^ii9ni («ievil dela ir seul Andrei Ş g ^ a : Arsa, Pop,

Üil lù ^ntezs ê ç a iÛ ~i'£$ (iüK\U- ín £áz$\, câo:t Da nlaesa vl- ivüiîdaife .VS v : jfà v" . i si i a.. inîr a i -■ à-x ■' hí f > üi Lîfcc'h;?*. U« ii"'- ÿ;;.w : . ? , cgn- tiâre — fdû-j ëtfi lit . ZVţi! 50. Bliftie pot iU'ï la

b i ù- . .i iiù ■. '• C ;,c.. •. u M 'i: ïs- û-( 24 Ituaâfie („U r«:j'é Pi1;«* a- d%i sicb-.ÿhtir*“ şi saàrû.:j -î: l '' > - S > h & Ætîi'i i' î'^:. d.. , ?. • ma- hv-:-ï. >j . ra m *> î.'â:(iij ïh j3-'0«Zw.Cô à ' ■ - ... s * o Ll \.«r'UUi t'pOÏ i a &\ ^ C V üi - . i-i ’* C ;- h'* SyDfi .J >ïie*« . -.f iÀ,-: •Lu'iii'i .. iKïdgv.i \i A i, *■ r 3Va nv«â ^ ■•î :*■•' j...,: a.-, ce a m ï■ ~ r; s f’ te*-?;- * e | «ï • « vő A: d . oroL AL d‘0. ■

B a baie dssprs îusemcâtatea U. xalrli Prlncipatsior român«. Ele* vele Şoal s i Gormtis peotra grădini ds cop I vor execuţi co­ruri şi recitiri.

Dc riaţa geaerili este ca ia aceste «szfttori sâ participe, pe iftsgî tineret, câţi mai tauiţi pi* riaţi #s iDtcleciuilî, cnntrihaiud pri« prezinţi for la îndrumarea psporaial noştri psutru îabrâ ţi şir sa acestor stât de folositoare miBtfsstsţiani căiturile.

Balul masilt „Bâlţva“. Atra­gem deosebit» sienţmne asu­pra bâluiui mcisiai ai Clubului sportiv „Colfea*, ear« va avealo-i i«i 2 Fzb,*.-?’vi?'-. Va fi ua.b .Vi v'xtraordiv. r (1 : inteir^âaBt ş: ^■'xmzr.ni c<-< ar.-v.'.j inibnt, sur-

Tir^uKAFiA A. MUREÿlANU : l RAíMSwE & C í jH a ■ş.O. K fûfeaof ïit:v;.-üï"Z*bii ! lüAiM b ROTEA.