Protectia de Distanta a Retelelor Electrice, lucrare de absolvire a Colegiului Universitar Brasov

8/19/2019 Protectia de Distanta a Retelelor Electrice, lucrare de absolvire a Colegiului Universitar Brasov

1/97

Universitatea ˝TRANSILVANIA˝din Braşov LUCRARE DE ABSOLVIRE

Colegiul Universitar Tehni

S!eiali"area TRANS#ORTUL $I DISTRIBU%IA ENER&IEI ELECTRICE

PROTECTIA de DISTANTA

1


2/97




CUPRINS

1. Introducere …………………………………………………………………………… 3 1.1. Obiectivele sistemelor de protecţie ……………………………………….. 4 1.2. Performanţe impuse protecţiei sistemelor electrice ……………………… 5 1.2.2.1. Selectivitatea …………………………………………………………….. 5 1.2.2.2. Sensibilitatea …………………………………………………………….. 5 1.2.2.3. Rapiditatea ……………………………………………………………… 1.2.2.4. Si!uranţa ………………………………………………………………… " 1.2.3. Principiul de funcţionare a instalaţiei de protecţie ………………………. " 1.2.4. Protecţiile ec#ipamentelor electroener!etice ……………………………. $

2. %efecte &n instalaţii electroener!etice …………………………………………….. 1' 2.1. Scurtcircuitul ……………………………………………………………………... 1' 2.2. Punerea la p(m)nt ……………………………………………………………… 11 2.3. *rcul electric …………………………………………………………………….. 13 2.4. Scurtcircuite trifa+ate, bifa+ate -i monofa+at ………………………………… 14 3. Protecţia de distanţ( ………………………………………………………………... 22 3.1. Principiul de reali+are a protecţiei de distanţ(…………………………………

22

3.2. Relee de distanţ( ………………………………………………………………... 24 3.2.1. Releul de distanţ( de impedanţ( tip balanţ( electric( …………… 24 3.2.2. Releul de distanţ( de impedanţ( !enerali+at( …………………………. 2" 3.2.3. Releul de distanţ( de impedanţ( pur( …………………………………. 31 3.2.4. Releul de distanţ( de re+istenţ( ………………………………………… 32 3.2.5. Releul de distanţ( de impedanţ( mi/t( ………………………………. 32 3.2.. Releul de distanţ( de admitanţ( mi/t( …………………………………. 33 3.2.0. Releul de distanţ( de cu caracteristici de funcţionare combinate …… 33

3.2.". odelarea fi+ic( a caracteristicilor funcţionale ale sistemelor deprotecţie de distanţ( ……………………………………………………….

34

3.2.$. Influenţa arcului electric de la locul de scurtcircuit asupra funcţion(rii

protecţiei de distanţ( ………………………………………………………

34

3.2.1'. omportarea protecţiei de distanţ( &n ca+ul supratensiunilor ………… 3" 3.2.11. omportarea protecţiei de distanţ( &n ca+ul pendul(rilor &n sistem …... 3$ 3.2.12. aracteristici de tempori+are ale protecţiei de distanţ( -i reali+area lor 44 3.2.13. Stabilirea re!laelor protecţiei de distanţ( ……………………………….. 4 3.2.14. rori posibile &n determinarea distanţei ………………………………….. 4 3.2.15. alculul re!laului elementelor de pornire ……………………………….. 40 3.2.1. alculul re!laului elementului de m(sur( a distanţei ………………….. 4$

3.2.10. omportarea protecţiei de distanţ( la defecte &n circuite secundare -iblocaele prev(+ute pentru astfel de situaţii …………………………….. 51

3.3. Sc#emele clasice ale protecţiilor de distanţ( cu relee ………………………. 53

3.3.1. eneralit(ţi ………………………………………………………………… 53 3.3.2. Protecţii de distanţ( utili+ate pe liniile de &nalt( -i foarte &nalt( tensiune 54 3.4. Protecţii de distanţ( numerice ………………………………………………….. 55

2


3/97




3.4.1. Sistemul de supervi+are, comand( -i ac#i+iţii de date SCADA ………. 5 3.4.2. Protecţia di!ital( comple/( %IP* 6 1'' ……………………………….. 5$ 3.4.3. 7uncţii speciale -i inte!rare &n S*%* …………………………………… 1 3.4.3.1. Interfaţa de supervi+are m(rimi binare8 analo!ice -i comunicaţii

cu sistemul de teleconducere S*%*.mini* ……………………. 2 3.4.3.2. /tensie teleconducere S*%*. %R ……………………………… 2 3.4.3.3. /tensie de comand( &n instalaţii prin S*%* -i S*%*.% …… 3

3.4.3.4. odul de funcţionare al ec#ipamentului %IP* 6 1'' la protecţia de distanţ( ………………………………………………………………….. 3

3.4.3.5. aracteristica treptelor de impedanţ( ……………………………….. $ 3.4.3.. aracteristica de m(sur( de demara ……………………………….. 02 3.4.3.0. 9locaul la pendulaţii al protecţiilor numerice ……………………….. 02 3.4.3.". Sensibili+area protecţiei la conectarea pe defect …………………... 04 3.4.3.$. 9locaul la arderea si!uranţelor ………………………………………. 05 3.4.3.1'. 7uncţia de teleprotecţie ……………………………………………….. 0 3.5. Protecţia complet( a unei linii de &nalt( tensiune …………………………… 0" 4. Stand e/perimental …………………………………………………………………. 0$ 4.1. Protecţia de distanţ( P% 382 …………………………………………………... 0$ 4.1.1. %estinaţie ………………………………………………………………….. 0$ 4.1.2. odul de funcţionare al protecţiei ………………………………………. "' 4.1.3. /emplu de stabilire a re!laelor pentru protecţia de distanţ( P% 382 "5 4.1.4. aracteristici te#nice principale ale protecţiei de distanţ( P% 382 …... " 4.2. %ivi+orul re+istiv 22'824 :cc …………………………………………………... "0 4.3. %escrierea funcţion(rii standului e/perimental ………………………………. $4 4.4. Propunere de lucru al lucr(rii de laborator …………………………………… $5

5. 9iblio!rafie …………………………………………………………………………… $ $0

3


4/97




1. INTRODUCERE

1.1. Obiectivele sistemelor de protecţie

Sistemele de protecţie sunt ansamble de dispo+itive automate simple saucomple/e, reali+ate de re!ul( cu relee de comutaţie dinamic( sau static(, sau cusisteme de calcul, instalate pe ec#ipamentele sistemelor ener!etice, cum sunt;

!eneratoare transformatoare bare colectoare

linii, etc.cu rolul de a suprave!#ea funcţionarea acastora.


5/97




1.2. Perform!ţe imp"se protecţiei sistemelor electrice

%atorit( comple/it(ţii problemelor pe care trebuie s( le re+olve instalaţiile deprotecţie, acestora li se impun o serie de condiţii, dintre cele mai importante sunt;,rapiditate, selectivitate, sensibilitate -i si!uranţ( &n funcţionare.

1.2.1. SelectivittePrin selectivitatea unei instalaţii de protecţie se &nţele!e capacitatea acesteia de

a deconecta de restul sistemului ener!etic numai -i numai ec#ipamentul &n care aap(rut defectul, prin intermediul celor mai apropiate intrerup(toare. s( nu acţione+e la defecte pe elementele vecine, l(s)nd posibilitatea

lic#id(rii defectului de c(tre protecţiile acestora, dar fiind pre!(tit s( intervin(dac( defectul nu a fost lic#idat.

1.2.2. Se!sibilittePrin sensibilitatea unei instalaţii de protecţie se &nţele!e capacitatea acelei protecţii

de a acţiona la toate defectele pentru care a fost prev(+ut(, indiferent de valorile

5


6/97




m(rimilor electrice suprave!#ete cu autorulc(rora se determin( momentul apariţieidefectului.

Problema sensibilit(ţii unei instalaţii de protecţie se pune domeniul m(rimilor, situat &n vecin(tatea re!imului normal de funcţionare a elementului proteat.

Sensibilitatea unei instalaţii de protecţie se evaluea+( cu autorul coeficientului desensiilitate.

oeficientul de sensibilitate depinde de; valoarea minim( a curentului de scurtcircuit calculat ! sc.min.c " valoarea curentului de pornire a protecţiei ! pp .

!!

s

sens I

I ' ..min.= ?1.1.@

%atorit( ne!li(rii componentelor active ale impedanţelor buclelor de scurtcircuit,valoarea curentului de scurtcircuit real ! sc.min.r. din ec#ipamentul proteat este mai mic(dec)t cea determinat( prin calcul;

..min..min. sr s I I < ?1.2.@Protecţia de curent trebuie s( acţione+e -i la valoarea minim( a curentului de

scurtcircuit, adic(;..min. r s !! I I = ?1.3.@

%in relaţiile anterioare re+ult( relaţia coeficientului de sensiilitate.

1.min.

.min..min.>==

r s

s

!!

s

sens I

I

I

I ' ?1.4.@

Re+ult( c( valoarea coeficientului de sensibilitate este &ntotdeauna supraunitar(.%in acest motiv &n ca+ul protecţiei ma/imale de curent, cre-terea sensibilit(ţii se obţineprin;

bloca de minim( tensiune> filtre de componente simetrice.

folosirea releelor diferenţiale cu fr)nare.

1.2.#. Rpiditteste una din condiţiile cele mai importante pe care trebuie s( le &ndeplineasc(

instalaţia de protecţie, &n primul r)nd cele care ec#ipea+( ec#ipamente de tensiuni &nalte -i foarte &nalte.

*ceast( condiţie este determinat( de implicaţiile -i consecinţele pe care le aredeconectarea cu &nt)r+iere a ec#ipamentului &n care s=a produs defectul, at)t asupraacestuia c)t -i asupra funcţion(rii sistemului ener!etic.

%intre aceste consecinţe menţione+;a. Pericolul pierderii stabilit(ţii de funcţionare &n paralel a !eneratoarelor

sincrone &n timpul scurtcircuitelor, aceasta constituie cea mai periculoas(avarie din sistemul ener!etic. %ac( scurtcircuitul este lic#idat &ntr=un timpsuficient de mic, pericolul ie-irii din sincronism a !eneratoarelor sincrone sereduce cu at)t mai mult cu c)t timpul de deconectare este mai redus.

6


7/97




7i!. 1.2. Sc#ema de conectare a unui !enerator sincron la sistemul ener!etic,prin dou( linii paralele

caracteristica 2 6 re!im de scurtcircuit &n B>caracteristica 3 6 re!im normal dup( deconectarea liniei 1 L de

c(tre protecţie.b. Censiunea de alimentare a consumatorilor din +on( se reduce pe durata

scurtcircuitului. Da un scurtcircuit pe linia D, fi!. 1.4., tensiunea remanent( pebarele centralei nr $ $ < , fi!. 1.5., &n acest ca+ se reduc cuplurile motoarelorasincrone 2 AU ) * = , iar turaţia scade. %ac( scurtcircuitul este lic#idat &ntr=un timp scurt, durata menţinerii unei tensiuni sc(+ute pe bare este deasemenea mic(, iar mic-orarea turaţiei motoarelor asincrone nu estepronunţat(. Restabilirea tensiunii dup( lic#idarea defectului &ntr=un timp scurt &mbun(t(ţe-te posibilitatea revenirii la o funcţionare normal( a motoarelorasincrone.


8/97


9/97




&ntrerup(toarelor,iar &n ca+ul defectului e/tern, nu trebuie s( acţione+e dec)t &n ca+ul &ncare defectul nu a fost lic#idat de c(tre instalaţia de protecţie a acelui element vecin.

Pentru a putea &ndeplini aceste funcţii, instalaţia de protecţie prime-te &ncontinuu informaţii referitoare la re!imul de funcţionare a elementului proteat cu

autorul transformatoarelor de m(sur( ?CC -i C@. protecţii de re+erv(> protecţii au/iliare.

Coate ec#ipamentele proteate importante din sistemul ener!etic sunt prev(+utecu instalaţii de protecţie speciali+ate &mpotriva tuturor tipurilor de defecte -i re!imurianormale posibile. *ceste protecţii, care sesi+ea+( &n cele mai bune condiţii de ;sensiilitate" selectivitate"rapiditate şi siguranţă un anumit tip de defect se numesc ; protecţii de ază -i le revine principala responsabilitate &n deconectarea elementuluiproteat.

refu+ul &ntrerup(torului de a e/ecuta comanda de declan-are.


10/97




o protecţie de rezervă, care acţionea+( numai atunci c)nd protecţia de ba+( nu alic#idat defectul.

#rotecţia de rezervă poate fi; protecţia de rezervă locală, reali+at( prin instalarea unei protecţii suplimentare pe

acela-i element -i care trebuie s( &ndeplineasc( urm(toarele condiţii;= este reali+at( pe un alt principiu de funcţionare dec)t protecţia de ba+(>= este conectat( la alte &nf(-ur(ri ale CC -i C, prin alte circuite secundare>= este alimentat( din alte surse de tensiune operativ( dec)t protecţia de ba+(.Protecţia de re+erv( local( este ineficient( &n ca+ul bloc(rii &ntrerup(torului -i

acţionea+( cu o anumit( tempori+are faţ( de protecţia de ba+(. protecţia de rezervă de la distanţă este reali+at( prin protecţiile elementelor vecine

celui &n care a ap(rut defectul -i care intervine, cu o oarecare tempori+are, numai &nca+ul &n care protecţia de ba+( a acelui element nu a lic#idat defectul. *ceast(protecţie este eficient( -i &n ca+ul bloc(ri unui &ntrerup(tor.

2. Defecte '! i!stlţii electroe!er%etice

%efectele care apar &n instalaţiile electrice sunt foarte comple/e, at)t cadesf(-urare, c)t -i din punctul de vedere al efectelor pe care le pot produce. %e-i esteposibil( o &mp(rţire a defectelor dup( cau+a -i dup( natura lor, &n practic( este !reu de

distins c(rei cate!orii &i aparţine defectul care a avut loc, dat fiind c( cel mai adeseaapar defecte combinate -i nu se poate -ti care a fost cau+a -i care efectul. Crebuiead(u!at, de asemenea, c( &nt)mplarea oac(, adesea, un rol important &n evoluţiadefectului.


11/97




acesta la o sc(dere !eneral( a tensiunii &n reţea, cu efecte d(un(toare asupraconsumatorilor -i asupra funcţionarii &n paralel a centralelor ?!eneratoarelor@. Da loculscurtcircuitului tensiunea poate deveni nul( -i consumatorii aflaţi &n apropiere sau &naval r(m)n nealimentaţi.

Pe l)n!( aceste neaunsuri &n funcţionarea consumatorilor, curentul descurtcircuit provoac( -i deterior(ri &n instalaţii, care pot fi foarte !rave, datorit( acţiuniisale dinamice -i termice. forturile electrodinamice produse de curenţii de scurtcircuitpot provoca &ndoirea -i ruperea barelor, smul!erea bobinelor, desprinderea pieselor,desc#iderea intempestiv( a separatoarelor etc. (ldura foarte mare de+voltat( decurentul de scurtcircuit poate provoca topirea -i c#iar vapori+area materialelor, dilat(ri-i desprinderi de piese etc. = scurtcircuit prin arc.

*rcul electric este foarte mobil -i poate sari de la o fa+( la alta, e/tin+)nd astfeldefectul. %e asemenea, el poate sari la aparatele din ur, produc)nd deterior(riimportante.

Scurtcircuitele care apar &n ma-ini -i aparate au la ba+( tot deteriorarea i+olaţiei,dar au -i unele forme speciale.

*stfel;

scurtcircuitul &ntre fa+e poate avea loc &ntre &nf(-ur(ri sau la bornele aparatului>

scurtcircuitul monofa+at apare prin deteriorarea i+olaţiei unei fa+e fat( de corpulaparatului le!at la p(m)nt.


12/97


13/97




frecvenţe. %e asemenea, la liniile pe st)lpi de lemn punerile la p(m)nt simple sauduble sunt mai rare dec)t scurtcircuitele, &n timp ce la liniile pe st)lpi metalici raportuleste invers. a urmare a faptului c( &n reţelele cu punctul neutru le!at la p(m)nt fiecarepunere la p(m)nt constituie un defect, raportul dintre num(rul declan-(rilor care au loc

&n reţelele cu punctul neutru i+olat -i &n cele cu punctul neutru le!at la p(m)nt este de480.

Reparti+area procentual( a diferitelor !enuri de defecte ?e/clusiv ruperile purede conductoare, care, &n !eneral, sunt rare@, este apro/imativ urm(toarea;

scurtcircuite monofa+ate; ……………………………………………………..5E> scurtcircuite bifa+ate cu punere la p(m)nt -i dubl( punere la p(m)nt; ....2'E> scurtcircuite bifa+ate f(r( punere la p(m)nt; …………………………..….1'E> scurtcircuite trifa+ate;…………………………………………………………... 5E.7recvenţa defectelor depinde, de asemenea, &n mare m(sur(, de anotimp.

*stfel, maoritatea defectelor au loc &n lunile de var( b)ntuite de desc(rc(ri atmosferice

-i &n al doilea r)nd &n perioadele de iarn(, cu sc#imb(ri bru-te de temperatur(, c)nd seformea+( c#iciura.


14/97




Procesele care au loc &n arcul de curent alternativ, la trecerea curentului prin+ero, sunt de importanţ( primordial( pentru stin!erea arcului. Parametrul principal caredetermin( stin!erea arcului desc#is este lun!imea sa.

7actorii care contribuie sau &mpiedic( &ntinderea &n spaţiu a arcului sunt ; pre+enţa sau lipsa v)ntului, posibilitatea sau imposibilitatea de mi-care a picioarelor arcului &n lun!ul

conductoarelor ?la linii electrice aeriene@, po+iţia ori+ontal( sau vertical( a coloanei arcului, valoarea iniţial( a curentului &n arc.

Re+istenţa arcului &n aer liber se calculea+( cu formula;( arc ) *"+,-! arc /0.*.1

&n care; - este lun!imea arcului, &n m >

l arc este valoarea eficace a intensit(ţii curentului prin arc, &n G*.Dun!imea unui arc electric este foarte variabil( -i !reu de apreciat.


15/97




+

U Is

⋅

=

3?2.2.@

Impedanţa circuitului sc(+)nd brusc, p)n( la valoarea 2" curenţii de scurtcircuitpot atin!e valori foarte mari. i circul( numai &n porţiunea de reţea cuprins( &ntre

!eneratoarele &n funcţiune -i locul scurtcircuitului.


16/97




antrenea+( mecanisme cu cuplu re+istent constant, pot produce o c(dere de tensiunefoarte mare -i dac( defectul nu este i+olat, pot conduce la deconectarea motoarelor.

u toate c( scurtcircuitele trifa+ate sunt foarte rare, din cau+a pericolului pe careacestea &l pre+int(, se instalea+( totdeauna protecţii rapide -i sensibile la acest !en de

defecte.

b. Scurtcircuit bifazat


17/97




conductoarele S şi 3 apare o tensiune care se m(re-te, put)nd aun!e p)n( lavaloarea sa normal( $ S3 ?la surs(@.

Censiunile pe fa+ele S şi 3 la staţie ?la &nceputul liniei@ sunt date de relaţiile;

++=

++=

sc3 --3 3

scS--SS

! 4 ( $ $

! 4 ( $ $

@?

@?

K

K

j

j/0.,.1

unde; S $ , repre+int( tensiunea pe fa+a S pe barele staţiei ?la &nceputul liniei@> 3 $ , repre+int( tensiunea pe fa+a 3 pe barele staţiei ?la &nceputul liniei@>

KS $ , repre+int( tensiunea pe fa+a S la locul defectului>

K3 $ , repre+int( tensiunea pe fa+a 3 la locul defectului>

( ) scS -- ! 4 ( j+ , repre+int( c(derea de tensiune pe fa+a S p)n( la locul dedefect ?determinat de curentul de scurtcircuit scS ! @>

( ) sc3 -- ! 4 ( j+ , repre+int( c(derea de tensiune pe fa+a 3 p)n( la locul dedefect?determinat de curentul de scurtcircuit sc3 ! @>

urenţii de scurtcircuit &n cele dou( conductoare defecte sunt e!ali &n valoareabsolut(, &ns( de sensuri contrare -i defa+aţi fat( de tensiunea $ S3 care=i !enerea+(,cu un!#iul ϕ sc" definit ca la scurtcircuitul trifa+at.


18/97




Scurtcircuitele bifa+ate constituie defecte foarte !rave pentru instalaţiile electrice,mai ales pentru liniile de sistem. %in acest motiv, elementele din instalaţii se prev(dtotdeauna cu protecţii rapide care s( deconecte+e astfel de defecte.

c. Scurtcircuit monofazatScurtcircuitul monofa+at este un defect care poate apare doar &n reţelele care au

punctul neutru le!at ri!id la p(m)nt -i const( &n str(pun!erea sau &n conturnareai+olaţiei unei fa+e fat( de p(m)nt, reali+)ndu=se astfel o bucl( de scurtcircuit.

7enomenele sunt similare celor care se produc &n ca+ul scurtcircuitelor trifa+atesau bifa+ate> se produce o cre-tere foarte mare a curentului -i o sc(dere accentuat( atensiunii ?care aun!e foarte mic( la locul defectului@ pe fa+a defect(.

%up( cum se vede &n fi!.2.4., bucla de scurtcircuit este format( din impedanţeleinserate ale fa+ei respective 2 l şi a drumului prin p(m)nt 2 p care poate conţine eventual-i o re+istenţa de trecere la locul defectului.

7i!.2.4. Scurtcircuit monofa+at.

Censiunea care produce curentul de scurtcircuit este tensiunea pe fa+a defect(.urentul de defect este deci;

,@?

# l

f sc

2 2

$ !

+=1 /0.:.1

unde

@?1sc ! , repre+int( curentul de scurtcircuit monofa+at>

f $ , repre+int( tensiunea de fa+(> pl 2 2 , , repre+int( impedanţa &n comple/ a conductorului de pe fa+a

defect(, respectiv impedanţa &n comple/ a p(m)ntului.urentul de scurtcircuit este &n !eneral un curent reactiv, defa+at mult &n urma

tensiunii care il determin(> &n ca+ul defectului printr=un arc de re+istenţ( apreciabil(, elare -i o component( activ(.

Pentru anali+a modific(rilor tensiunilor &n ca+ul scurtcircuitului monofa+at, vomconsidera cele dou( ca+uri posibile;

scurtcircuitul net

scurtcircuitul prin arc ?prin re+istenţ(@.


19/97




7i!.2.5. Censiunile &n diferite puncte ale liniei, &n ca+ul unui scurtcircuit monofa+at net;a = la surs(> b = &ntr=un punct al liniei> c = &n punctul defectului.

%up( cum se observ( &n fi!. 2.5., tensiunea pe fa+a defect(, care &-i p(strea+( &ntrea!a valoare la surs(, scade continuu p)n( &n locul defectului p(str)ndu=-i &ns(mereu po+iţia relativ( faţ( de ceilalţi vectori, c(ci c(derile de tensiune pe &ntrea!a bucl(de defect sunt &n fa+(.

7i!.2.. Censiunile &n diferite puncte ale liniei &n ca+ul unui scurtcircuit monofa+at prinarc; a = la surs( > = &ntr=un punct al liniei> c = &n punctul defectului .


20/97




*stfel , condiţ ia pr incipal( care se pune protecţiei ma-ini lor electr iceeste aceea de a reduce la minimum efectele deterior(rilor ma-inii proteate, ceeace se traduce, de fapt, prin scoaterea din funcţiune, c)t mai rapid posibil, a ma-inii,indiferent de efectul acestei deconect(ri asupra aliment(rii consumatorilor. *ceea-i

condiţie impune deconectarea !eneratoarelor c#iar c&nd nu s=a produs un defectinterior, dar re!imul de funcţionare ?provenit din e/terior@ periclitea+( buna stare aacestora.

ondiţia principal( pe care trebuie s( o &ndeplineasc( protecţia reţelelorelectrice este aceea de a limita la minimum efectele unui defect pe o linieaerian( sau &n cablu, asupra funcţion(rii restului reţelei. *ceast( condiţiereclam(, &n primul r)nd, o mare selectivitate a protecţiei> totodat(, este necesar(rapiditatea acţion(rii protecţiei, aceast( calitate limit)nd deterior(rile.


21/97




puterea de scurtcircuit care circul( prin fiecare dintre ele s( fie mai mic(.


22/97




#. PROTECŢI !E !IST"Ţ#

Odat( cu evoluţia continu( -i important( a reţelelor electrice -i a condiţiilor noipe care evoluţia reţelelor electrice o impune instalaţiilor de protecţie prin relee, protecţia

de distanţ( continu( -i &n pre+ent s( fie protecţia de ba+( a liniilor electrice &n cablu darmai ales a liniilor electrice aeriene, e/tin+)ndu=se -i la instalaţii cum sunt;

!eneratoarele> -i transformatoarele.

%atorit( pro!reselor deosebite pe care protecţiile le=au &nre!istrat &n ultimi ani facnecesar( o cunoa-tere teoretic( aprofundat( a principiilor ce stau la ba+a reali+(rii lor,a diferitelor variante constructive -i a problemelor pe care le ridic( e/ploatarea lor.

%atorit( pro!reselor &nre!istrate &n domeniul protecţiei prin relee ne permite s(tra!em &n mod evident conclu+ia c(, dintre toate tipurile de relee de protecţie, cele lacare s=au produs cele mai multe modific(ri -i perfecţion(ri, duc)nd la o mare varietatede sc#eme -i tipuri constructive, sunt releele de distanţ(.

Principalele cerinţe impuse protecţiilor de distanţ(, care au determinat cele maiimportanteperfecţion(ri, au fost reali+area unei distincţii clare &ntre defectele -isuprasarcinile liniilor foarte lun!i, care transport( puteri mari -i obţinerea unor timpi deacţionare foarte scurţi, timpi impu-i de condiţiile p(str(rii stabilit(ţii &n funcţionare.

Releele de distanţ( se pot !rupa &n urm(toarele cate!orii mai importante; relee de distanţ( simplificate cu un num(r redus de trepte, cu

funcţionare si!ur( -i domeniu de utili+are &n reţelele de medie -i &nalt(tensiune>

relele de distanţ( tran+istori+ate, av)nd parametri superiori releelorclasice, &n special &n ce prive-te;o si!uranţa &n funcţionare>o preci+ia>o treptele de re!la.

relele de distanţ( a c(ror principal( calitate este asi!urarea unei maricapacit(ţi de transport, simultan cu o mare sensibilitate la defecte>

relele de distanţ( ultrarapide> relele de distanţ( ce folosesc efectul all ?folosesc dispo+itive

semiconductoare lo!ice@>

relele de distanţ( perfecţionate, au bloca la pendulaţii &n sistem sau laderanamente &n circuitele secundare> dispo+itive de protecţie inte!rate ?di!itale@, care &n!lobea+( practic

toate funcţiile de protecţie=automati+are necesare pentru o linieelectric( de 11- / 0 $-- /.

onform prescripţiilor &n vi!oare, liniile de intercone/iune de 11' G: -i 22' G:vor fi prev(+ute cu o protecţie de diste!ţ( ca protecţie de ba+( &mpotrivascurtcircuitelor &ntre fa+e, dar -i &mpotriva scurtcircuitelor monofa+ate la p(m)nt ?&ntrefa+( -i p(m)nt@ -i cu protecţie ma/imal( de curent #omopolar, cu ploca direcţional cuuna sau dou( trepte, ca protecţie de re+erv(.

onform normativului P 5'48$ protecţia de distanţ( se va monta pe; D* de 11' G: alimentat( bilateral>

22


23/97




D* 11' G: radiale dac( protecţia ma/imal( de curent tempori+at( nu poateasi!ura rapiditatea sau selectivitatea suficient(>

la D* de 22' G: -i 4'' G: radiale, care alimentea+( staţii de transformarecobor)toare.

#.1. Pri!cipi"l de reli*re protecţiei de dist!ţ(

Protecţia de distanţ( este o protecţie care m(soar( distanţa dintre locul demontare a protecţiei -i locul defect comand)nd deconectarea &ntreruptorului, deci &ntreruperea aliment(rii defectului cu un timp cu at)t mai mic cu c)t defectul se afl( maiaproape de locul de montare a protecţiei. %eci, timpul de acţionare a l protecţiei dedistanţ( este funcţie de distanţa dintre locul de montare a protecţiei -i locul de defect. *ceast( distanţ( este stabilit( m(sur)nd impedanţa dintre locul de montare a protecţiei-i locul defect.


24/97




7i!.3.1. Dinii de intercone/iune

prev(+ut( cu o protecţie de distanţ(, la un scurtcircuit &n punctul B pe linia D2 trebuie s(acţione+e protecţiile 3 -i 4 pentru ca acţionarea s( fie selectiv(. Cimpul de acţionare alprotecţiei fiind funcţie de distanţa dintre locul de montare al protecţiei -i locul de defect,protecţiile 1 -i nu vor acţiona, dar apar demarae ale protecţiilor respective. Protecţiile2 -i 5 &ns(, fiind apro/imativ la aceea-i distanţ( de defect ca -i protecţiile 3, respectiv 4,pot acţiona dac( nu sunt prev(+ute cu element direcţional.

Protecţia de distanţ( asi!ur( cu tempori+(ri relativ mici, deconectarea selectiv( aliniilor defecte &n reţele de orice fel de confi!uraţie, oric)t de comple/e, cu ori ce num(rde surse de alimentare.

Paralel cu de+voltarea reţelelor electrice s=au de+voltat -i perfecţionat sc#emelede protecţie de distanţ( care continu( s( fie -i &n pre+ent protecţia de ba+( a liniilor de &nalt( tensiune, folosirea ei s=a e/tins c#ia -i la !eneratoare -i transformatoareleelectrice.O bun( protecţie de distanţ( trebuie s( satisfac( urm(toarele condiţii;

s( sesi+e+e defectul &n orice loc de pe linia proteat(> s( r(m)n( insensibil( la supratensiuni> s( r(m)n( insensibil( la pendulaţii &n sistem> s( sesi+e+e defecttele prin arc electric> s( acţione+e corect la re!imuri diferite de funcţionare a reţelei> s( fie rapid(> +onele de acţionare s( fie astfel re!late &nc)t, pe de o parte s( asi!ure o

protecţie de ba+( pe porţiuni c)t mai mari, iar pe de alt( parte s( asi!ure oselectivitate complet( faţ( de protecţia din aval>

s( fie insensibil( la supratensiuni atmosferice sau de comutaţie> s( aib( consum -i !abarit c)t mai redus> s( permit( conectarea sistemului de protecţie la canalele de teletransmisie &n

sensul asi!ur(rii prelun!irii +onei I=a rapide, pentru &ntrea!a porţiune

proteat(> reducerea sau eliminarea contactelor mecanice> posibilitatea unei verific(ri rapide a sistemului de protecţie iar &n ca+ul

defect(riiunor elemente s( se permit( o &nlocuire rapid( -i simpl(> asi!urarea funcţion(rii corecte &n condiţii !rele de mediu> posibilitatea racord(rii sistemului de protecţie la sistemul de semnali+arede

avarie -i de prevenire acustic -i optic, e/istent &n staţii.lementele principale ale protecţiei de distanţ( sunt;

elementul de pornire 6 care asi!ur( pornirea protecţiei numai la apariţiadefectului>

elementul de tempori+are, prev(+ut din motive de selectivitate> elementul direcţional, prev(+ut tot din motive de selectivitate>

24


25/97




elementul de m(sur( al distanţei care asi!ur( acţionarea &n funcţie dedistanţa de la locul de montare al protecţiei -i locul defectului.

#.2. REEE DE DISTAN3

Pri!cipii co!str"ctive

Releele de distanţ( pot fi reali+ate pe urm(toarele principii constructive; principiul balanţei electroma!netice> principiul balanţei electrice> principiul de inducţie> principiul protecţiilor electronice ?relee cu comutaţie static(@> protecţii numerice.

#.2.1. Rele"l de dist!ţ( de imped!ţ( tip 4bl!ţ( electric(4

7i!.3.2., Releu de distanţ( de tipul balanţ( electric( de impedanţ( pur(

*ceast( soluţie folosit( aproape e/clusiv &n condiţiile moderne de relee, propuneeliminarea influenţei defa+aului dintre curent -i tensiune asupra m(sur(rii impedanţei.Cotodat(, prin redresarea tensiunii -i a curentului se pot folosi relee de curent continuucare au un consum de ener!ie foarte mic, ceea ce permite reali+area unei marisensibilit(ţi. %e asemenea, vibraţiile care sunt !reu de evitat&n curent alternativ, dispar,astfel m(surarea este mai e/act(.

%e la bornele re+istenţei R, le!at( &n paralel cu &nf(-urarea secundar( a C, secule!e o c(dere de tensiune proporţional( cu curentul de defect !ri* I . 7olosireac(derii de tensiune pre+int( avantaul de a se putea efectua comut(ri &n circuitele decurent. Releul de impedanţ( , de curent continuu, are un ma!net permanent -i dou( &nf(-ur(ri parcurse de curent &n sensuri diferite. Fna dintre aceste &nf(-ur(ri esteparcurs( de curentul redresat ii -i, sub acţiunea c)mpului ma!netic permanent, tinde

25


26/97




s( &nc#id( contactele releului, iar cealalt( &nf(-urare, parcurs( de curentul redresat ui ,tinde s( menţin( contactele releului desc#ise.

ondiţia de acţionare a releului este;

iu ii ≤ , respectiv r !ri* !ri*

+ I

U

= . ?3.4.@

%eci; !r r + + ≤ , ?3.5.@

unde;

'

'

U

I !r

'

' + = , ?3..@

repre+int( impedanţa de pornire a releului.Pentru acest releu, condiţia de acţionare m(surat( de releul r de la locul de

instalare al protecţiei p)n( la locul de defect, s( fie mai mic( dec)t valoarea dat( pr ,numit( impedanţ( de pornire a releului.Releul de distanţ( de impedanţ( pur( are caracteristica de funcţionare &n

planul comple/ un cerc cu centrul &n ori!inea a/elor de coordonate fi!.3.3, av)nd ra+ae!al( cu impedanţa de pornire.

7i!.3.3. aracteristica de acţionare a releului din fi!ura 3.2.

)nd vectorul comple/ r + se afl( cu v)rful &n interiorul cercului sau pe cerc,releul acţionea+(, iar c)nd r + are v)rful &n e/teriorul cercului, releul nu acţionea+(.

%eoarece tensiunile redresate u i -i uu sunt proporţionale cu !ri* I -i !ri*U ,condiţia de acţionare a protecţiei este aceea-i ;

!r r + + ≤ ?3.0.@ *stfel de relee se folosesc &n ţara noastr(, la protecţia de distanţ( %11' &nc( din

1$' av)nd releu polari+at cu o sin!ur( &nf(-urare.

26


27/97




7i!.3.4. Sc#ema releului de m(sur( a impedanţei din protecţia %11'

aracteristica de funcţionare a releelor de distanţ( se pre+int(&n planul comple/al impedanţelor -i servesc la delimitarea domeniului de acţionare faţ( de domeniul deblocare al acestora.

aracteristica de funcţionare ale elementelor de pornire de distanţ( -i ale celorde m(sur( din protecţiile de distanţ( sunt repre+entate din punctul de vedere alm(sur(rii distanţei prin curbe &n planul 56+ R, curbe care se situea+( &n cea mai mareparte &n primul cadran. aracteristicile acestora pot fi continue, discontinue -i mi/te.

aracteristicile continue repre+int( curbe &nc#ise, conice de tipul elipsei -i curbede tipul cercului sau curbe continue desc#ise ? dreapt( sau #iperbol(@. ele mai u+ualetipuri de caracteristici sunt cele circulare.aracteristicile discontinue se obţin din acela-i tip de caracteristic( elementar( care &-idiscret un parametru, obţin)ndu=se caracteristici poli!onale de forma unor patrulatereapropiate de patrlaterul de defect, m(rindu=se astfel sensibilitatea protecţiei.

7i!.3.5. aracteristici de funcţionare ale releelor de distanţ(a@ de impedanţ( pur(> b@ de re+istenţ(> c@ de reactanţ(>

27


28/97




aracteristicile combinate se obţin din combinarea a dou( sau mai multorcaracteristici continue sau discontinue,&n scopul de a e/tinde suprafaţa limitat( decurb( faţ( de propriile a/e, fie de a limita aceast( suprafaţ(. aracteristici combinate

pot fi obţinute cu autorul releelor electronice, &n componenţa lor intr)nd -i elementelo!ice de tipul QI, S*F.

%iversitatea caracteristicilor de funcţionare se impune din urm(toareleconsiderente;

adaptarea caracteristicii pentru lic#idarea corect( a defectelor prin arcelectric>

comportarea diferit( la defecte la cap(tul +onei -i la suprasarcini, c#iar dac( &n cele dou( re!imuri r 2 sunt apro/imativ e!ale>

obţinerea unei astfel de caracteristici &nc)t protecţia de distanţ( s( fie c)tmaipuţin sensibil( la pendul(ri, pentru a evita acţion(rile false &n ca+ul

apariţiei acestora./primarea analitic( a caracteristicilor elementelor &n planul este dat( derelaţia;

0222332313

2

2212

2

11 =+++++ a 4 a( a 4 a(4 a( a ?3.".@

care repre+int( ecuaţia !eneral( a conicelor e/primate &n coordonate carte+iene.ondiţia de e/istenţ( a conicelor este determinat( de determinantul;

0

333231

232221

131211

≠=∆

aaa

aaa

aaa

......

......

...

....

> ?3.$.@

&n care;

.

>

>

3223

3113

2112

aa

aa

aa

=

=

=

cuaţia ?3.".@ e/prim( urm(toarele conice; elips( dac(; 2122211 aaa −=δ '> parabol( dac(; 02122211 =−= aaaδ > ?3.1'.@ #iperbol( dac(; 2122211 aaa −=δ '.

#.2.2. Rele"l de dist!ţ( de imped!ţ( %e!erli*t(

aracteristica de funcţionare a releului de distanţ( de impedanţ( !enerali+at(este indicat( &n fi!ura 3..;

28


29/97




7i!.3..,aracteristica de funcţionare a unui releu de distanţ( de impedanţ(!enerali+at(

ona de acţiune este interiorul cercului. Pentru obţinerea caracteristicii din fi!uraanterioar( prin intermediul unui releu care compar( dou( m(rimi 1


30/97




3

11

α = eC C = 422

α = eC C = ?3.14.@

311 α α γ −= 422 α α γ −=

! $ r ϕ ϕ ϕ −=

Se obţine pentru e!alitatea anterioar( ?3.13.@, relaţia;1

22

1

114231 ϕ α ϕ α ϕ α ϕ α = =

r

= =

r

= =

r

= =

r ee! C ee$ Aee! C ee$ A $ $ +=+ ?3.15.@

Ridic)nd la p(trat modulele din relaţia anterioar( obţinem;

@sinsincos?cos

@sinsincos?cos

r r r r r r

r r r r r r

! $ C A! C $ A

! $ C A! C $ A

ϕ γ ϕ γ

ϕ γ ϕ γ

2222

22

2

22

2

1111

22

1

22

1

2

2

−++=

=−++?3.1.@

!rup)nd termenii re+ult(;

02

2

222111

222111

22

2

2

1

22

2

2

1

=+−+

+−+−+−

r r r

r r r r r

! $ C AC A

! $ C AC A! C C $ A A

ϕ γ γ

ϕ γ γ

sin@sinsin?

cos@coscos?@?@??3.10.@

Hot)nd;

=+−

=−

=−

−=−

>

#

!

$

? C AC A

? C AC A

? C C

? A A

@sinsin?

@coscos?

222111

222111

2

2

2

1

2

2

2

1

2

2

γ γ

γ γ ?3.1".@

se obţine condiţia de pornire a releelor de distanţ(;0

22=+++− r >r # r ! r $ >? # ? ! ? $ ? ?3.1$.@

unde;

=

=

r r r r

r r r r

! $ >

! $ #

ϕ

ϕ

sin

cos?3.2'.@

Pentru a ar(ta c( aceast( ecuaţie repre+int( o caracteristic( de funcţionare areleului de impedanţ(, conform fi!urii anterioare, scriem ecuaţia cercului &ntr=un sistemde a/e U -i R, coordonatele cercului fiind 00 ( 4 , , iar ra+a cercului r.

22

0

2

0 r 4 4 ( ( =−+− @?@? , ?3.21.@

022 22

0

2

000

22 =−++−−+ r 4 ( 4 4 ( ( 4 ( ?3.22.@%ac( &mp(rţim relaţia ?3.22.@ cu 2r ! , !rup(m termenii -i ţinem cont c( ;

r

r r

!

$ 2 = , r r r 2 ( ϕ cos= , r r r 2 4 ϕ sin= ?3.23.@

obţinem urm(toarea relaţie; 02 =+++− ! r >r # r $ ? 4 ? ( ? 2 ? ?3.24.@

30


31/97




%ar;⇒+= >222 r r r 4 ( 2

022

=−+−+−++ $ !

r

$

>

r

$

# r r

?

? 4 ?

?

( ?

? 4 ( , ?3.25.@

adic( ecuaţia unui cerc.ompar)nd relaţiile;

⇒

=−

+−

+−

++

=−++−−+

0

022

22

22

0

2

000

22

$

!

r

$

>

r

$

#

r r ?

? 4

?

? (

?

? 4 (

r 4 ( 4 4 ( ( 4 (

−

−++=++=

−

+−==

−

−==

2

2

2

1

2

2

2

12

0

2

0

2

0

2

0

2

2

2

1

222111

0

2

2

2

1

222111

0

2

2

A A

C C 4 (

?

? 4 ( r

A A

C AC A

?

? (

A A

C AC A

?

? (

$

!

$

>

$

#

γ γ

γ γ

sinsin

coscos

. ?3.2.@

entrul cercului este &n;,θ = e2 =4 ( 2

0000 =+= ?3.20.@

cu;

222111

222111

γ γ

γ γ θ

coscos

sinsin

C AC A

C AC Atg

+−−

= . ?3.2".@

Ori!inea planului comple/ al impedanţei este situat( &n interiorul sau e/teriorulcaracteristicii de funcţionare, dup( cum r este mai mic sau mai mare ca 7- .

%ac( relaţia ?3.1$.@ se &mparte cu 2r $ -i se ţine seama c(;,r r r =%@ −= ?3.2$.@

&n care r r @ , -i r % repre+int( admitanţa, conductanţa -i susceptanţa, se obţine;

,022 =−+++!

$ r

!

>

r

!

# r r

?

? %

?

? @

?

? %@ ?3.3'.@

-i repre+int( caracteristica releelor de impedanţ( &n planul comple/ al admitanţei, +onade acţionare fiind &n interiorul cercului.

31


32/97




7i!. 3."., aracteristica de funcţionare a releului de impedanţ( !enerali+at( &n planul admitanţelor

#.2.#. Rele"l de dist!ţ( de imped!ţ( p"r(

aracteristica releului de impedanţ( !enerali+at( se obţine din relaţiile;

−

−++=++=

−

+−==

−−==

2

2

2

1

2

2

2

12

0

2

0

2

0

2

0

2

2

2

1

222111

0

2

2

2

1

2221110

2

2

A A

C C 4 (

?

? 4 ( r

A A

C AC A

?

? (

A AC AC A

? ? (

$

!

$

>

$

#

γ γ

γ γ

sinsin

coscos

?3.31.@

pun)nd condiţiile;

00

0

0

==

4 ( ⇒ 0

0==

>

#

? ?

astfel, condiţia de pornire a releului de distanţ( ,

022 =+++− r >r # r ! r $ >? # ? ! ? $ ? ?3.1$.@devine;

022

1 =− $ ? ! ? $ , ?3.32.@adic(;

2

2

2

1

2

2

2

1

A A

C C 2 pr −

−= , ?3.33.@

iar condiţia de funcţionare este;

32


33/97




pr r 2 2 ≤ . ?3.34.@

#.2.$. Rele" de dist!ţ( de re*iste!ţ(

Releul de distanţ( de re+istenţ( m(soar( re+istenţa dintre locul de montare aprotecţiei -i locul defect, acţion)nd atunci c)nd;

pr r ( ( ≤ . ?3.35.@aracteristica lui de acţionare este o dreapt( paralel( cu a/a U, la distanţa pr ( deori!inea sistemului de coordonate U,R. *ceast( caracteristic( se obţine din cea areleului de impedanţ( !enerali+at( dac( se impun condiţiile;

∞→

=

r

4 00re+ult)nd 0

0

=

=

>

$

?

?

%eci, &n ca+ul releelor de re+istenţ( avem ecuaţia;021 =+ r pr # ? ! ? ?3.3.@

#.2.8. Rele"l de dist!ţ( de imped!ţ( mi9t(

aracteristica de funcţionare a releului, repre+int( un cerc cu centrul deplasat pea/a R, interiorul cercului repre+ent)nd +ona de acţionare.

%ac( impunem condiţia;0=>? ?3.30.@

ecuaţia de funcţionare devine;0

0 =−− r ( 2 pr . ?3.3".@

7i!. 3.$. aracteristica de funcţionare pentru releul de impedanţ( mi/t(

#.2.:. Rele"l de dist!ţ( de dmit!ţ( mi9t( ;rele" 4 m&o4 < 33


34/97




Releul de distanţ( de admitanţ( mi/t(, numit -i releu de impedanţ( direcţional,are caracteristica de foncţionare &n planul , cercce trece prin ori!inea a/elor decoordonate.

7i!.3.1'. ondiţia de funcţionare a releului de admitanţ( mi/t(

ondiţia de funcţionare a releului de admitanţ( mi/t( se obţine dac( se impuncondiţiile;

r 2

? r

=

=

0

0, respectiv 2

0

2

0

2 4 ( r += ?3.3$.@

cuaţia de funcţionare devine;0

2=++− r >r # r $ >? # ? $ ? ?3.4'.@

#.2.=. Relee de dist!ţ( c" crcteristici de f"!cţio!re combi!teele mai r(sp)ndite caracteristici de funcţionare combinate sunt formate din mai

multe caracteristici circulare -i liniare. %e e/emplu pentru caracteristica din fi!ura 3.11.are ecuaţia ;

02

00 =−−−− r 4 4 ( ( @?@? ?3.41.@

0 4 4 = .

Punctele de intersecţie fiind;

2

0

2

02

2

0

2

01

@?

,@?

4 4 r ( (

4 4 r ( (

a

a

−−−=

−−+= ?3.42.@

Pentru 21 ( ( ( ≥> -i a 4 4 = , conturul caracteristicii este o dreapt(, fi! 3.11.a,iar pentru celelalte valori , conturul este cerc, fi!. 3.11.b.

34


35/97




< b<7i!.3.11. aracteristici de funcţionare combinate ale unor relee de distanţ(

#.2.>. ?odelre fi*ic( crcteristicilor f"!cţio!le le sistemelor de protecţiede dist!ţ(

Prin modelare fi+ic( a caracteristicilor se &nţele!e reali+area practic( acaracteristicilor preconi+ate pe ba+a modelelor matematice, respectiv a ecuaţiilor lor defuncţionare &n planul , pre+entate anterior.

Reali+area elementelor de m(surat impedanţa se ba+ea+( pe transformareaecuaţiei caracteristicii de funcţionare, astfel &nc)t s( se obţin( sc#eme cu comparareaamplitudinilor, sc#eme cu compararea fa+elor ?defa+aelor@ sau prin compararea

amplitudine=fa+(, care utili+ea+( controlul simultan al unor amplitudini -i defa+ae.Fnele relee pot fi obţinute pe principiul balanţei electrice, sc#emele fiind relativsimple. S=au reali+at relee numai cu elemente de comutaţie static(, cu caracteristic( detip elips(, pe principiul adiţiunii. *lte reali+(ri constructive folosesc relee de inducţiepentru compararea fa+elor, de-i mai lente acestea sunt foarte sensibile.

#.2.@. I!fl"e!ţ rc"l"i electric de l loc"l de sc"rtcirc"it s"pr f"!cţio!(riiprotecţiei de dist!ţ(

%in descrierea diferitelor tipuri constructive de relee de impedanţ( -i dincaracteristica de acţionare din fi!ur( ,

35


36/97


37/97




7i!.3.13. Patrulaterul de defect

lementul de m(sur( al protecţiei de distanţ( trebuie s( asi!ure urm(toarelecerinţe;

&ntre! patrulaterul de defect s( fie &n +ona de acţionare din interiorulcaracteristicii releului pentru a asi!ura sensibilitate &n funcţionarea protecţiei>

diferenţele dintre aria +onei de acţionare -i cea a patrulaterului s( fie c)t maimici pentru a asi!ura selectivitate -i pentru a evita acţion(ri !re-ite lapendul(ri sau suprasarcini &n sistem.

liminarea erorilor introduse de arcul electric &n determinarea distanţei p)n( lalocul defectului, &n funcţionarea protecţiilor de distanţ( constituie o problem( foarte

important(, care -i=a !(sit diferite soluţii de re+olvare. Fna din primele soluţii a fostaceea a reali+(rii unor protecţii care folosesc pentru determinarea distanţei reactanţabuclei de scurtcircuit &n locul impedanţei.

7olosirea releelor de reactanţ( este mult redus( deoarece provoac( deconect(ri!re-ite la apariţia pendul(rilor &n reţea. Soluţia folosit( aproape e/clusiv pentrueliminarea erorii introduse de arcul electric &n determinarea distanţei const( &nreali+area releelor de impedanţ( mi/t( a c(ror caracteristic( de acţionare este un cerccu centrul deplasat pe a/a R ?fi!.3.14@. Ra+a -i deplasarea cercului sunt reali+ate &na-a fel &nc)t, at)t &n ca+ul unui defect net situat pe linie la o distanţ( c(reia &icorespunde impedanţa r 2 , c)t -i &n ca+ul unui defect &n acela-i punct, dar printr=un arcelectric ? r a 2 ( 60,= @ releul acţionea+(.

37


38/97




7i!.3.14. aracteristica de funcţionare a unui releu de impedanţ( mi/t(

Re+istenţa a( a fost aleas( de 'Edin impedanţa porţiunii de linie pentru carereleul trebuie s( acţione+e, pe ba+a e/perienţei de e/ploatare &n acest domeniu.Cotodat(, &n ca+ul unui defect net, produs dup( o impedanţ( mai mare dec)t r 2 , releulnu acţionea+(.&n felul acesta, re+istenţa arcului nu mai poate determina acţion(riincorecte. Re+istenţa arcului prin care poate avea loc un scurtcircuitf(r( ca acţionareaprotecţiei s( fie eronat( cre-te pe m(sura mic-or(rii impedanţei liniei p)n( la loculdefectului ?fi!ura anterioar(@.

O astfel de dia!ram( de acţionare se obţine prin modificarea sc#emei dealimentare a releului balanţ( electric( de impedanţ( pur( prin introducerea uneireacţii ne!ative din circuitul de curent &n circuitul de tensiune cu autorultransformatorului i 3 obţin)ndu=se sc!ema numit( impedanţ( mi/t(.

/presia dup( care funcţionea+( acest releu este; prim prim ! B $ B 21 − ?3.43.@

Fnde; 1B este raportul de transformare al transformatorului de tensiune CC, iar 2B

depinde de raportul de transformare al transformatorului ! 3 -i de valoareare+istenţei R.

urentul redresat i ! din circuitul de curent este proporţional cu modulul vectorului prim! .

38


39/97




7i!.3.15. Releu de distanţ( tip balanţ( electric( de impedanţ( mi/t(

#.2.1-. Comportre protecţiei de dist!ţ( '! c*"l s"prte!si"!ilor

sup , ?3.44.@

-i protecţia nu acţionea+(. Da linii lun!i -i puternic &nc(rcate se poate &nt)lni ca+ul &ncare;

rasarcină?e ! ! supmin ≤ , ?3.45.@


40/97




punct de vedere al comport(rii la suprasarcini,cele mai avantaoase sunt caracteristicileelipse, urmate &n ordine, de releele de admitanţ( mi/t(, de re+istenţ( !enerali+at( -i deimpedanţ(, &ntruc)t pentru o aceea-i valoare a suprasarcinii -i deci pentru un acela-ivector al impedanţei rasarcină2 sup , releele cu caracteristic( elips( -i de admitanţ( mi/t(

nu acţionea+(, &n timp ce cele de impedanţ( acţionea+(.

7i!.3.1. aracteristica de acţionare a releului de distanţ(

#.2.11. Comportre protecţiei de dist!ţ( '! c*"l pe!d"l(rilor '! sistem

7enomenul de pendul(ri const( &n principiu &n variaţia &n timp, dup( o le!esinusoidal(, a diferenţei de fa+( dintre tensiunile electromotoare, de modul e!al -i

constant, a dou( sisteme electroener!etice racordate printr=o linie de intercone/iune.7enomenul de pendulare a rotoarelor !eneratoarelor sincrone dintr=un sistemelectroener!etic interconectat, provocat de -ocuri de putere activ( conduce laacţionarea protecţiei de distanţ( la false defecte , deconect)nd linii f(r( defecte reale-i contribuind astfel la e/tinderea avariilor.

Pentru a se putea aprecia caracteristicile de funcţionare ale protecţiei de distanţ(din punct de vedere al comport(rii la pendul(ri, este necesar s( se determine influenţaacestora asupra impedanţei sesi+ate de relee.

omportarea la pendul(ri a protecţiilor de distanţ( poate fi determinat(consider)nd ca+ul a dou( centrale ! C -i !! C funcţion)nd &n paralel prin linia -,conform fi!urii 3.10..

7i!.3.10. Sc#ema electric( a sistemului considerat

40


41/97




-2 = impedanţa liniei>!! ! , = tensiunea electromotoare a surselor ?t.e.m.@>!! ! $ $ , = tensiunea pe barele < -i .

Punem urm(toarele condiţii;t cons !! ! tan== . ?3.4$.@urentul de pendulare ! , care circul( &ntre cele dou( noduri


42/97




funcţionare cu centrul &n ori!inea a/elor de coordonate ? $%& R @ -i o +on( proteat(cuprin+)nd o parte din linia ', se repre+int( impedanţa -2 cu punctul H &n ori!ine, serepre+int( de asemenea impedanţele ! 2 -i !! 2 determin)ndu=se punctele ! C -i !! C , iar apoi se trasea+( dreapta K00 perpendicular( pe milocul se!mentului !! ! C C repre+ent)nd &n ipote+a;

,1=!!

!

dreapta de potenţial nul. ?3.54.@

7i!.3.1$. Docul !eometric al impedanţei la pendul(ri

Pentru diverse valori ale un!#iului , impedanţa D 2 , proporţional( cuimpedanţa rD 2 sesi+at( de releul din H, va fi repre+entat( de vectorul care une-tepunctul H cu punctul de pe K00 corespun+(tor un!#iului considerat.

Se constat( c(, din punct de vedere al comport(rii la pendul(ri, cea mai bun(este caracteristica tip elips(.


43/97


44/97




u privire la releul direcţional de putere, trebuie preci+at c( puterea fictiv( labornele releului direcţional de putere;

@cos? α ϕ += r r r r ! $ S , ?3.55.@determinat( de tensiunile -i de curenţii pe fa+(, poate avea &n timpul pendul(rilor valori

po+itive -i poate determina acţionarea releului. %in acest motiv, protecţia de distanţ(,se prevede &n !eneral, cu dispo+itive speciale cu rol de a bloca acţionarea releului &ntimpul pendul(rilor.

9locaul funcţion(rii protecţiei de distanţ( la pendul(ri se poate reali+a prinfolosirea unuia din urm(toarele elemente;

elemente direcţionale de putere activ( -i reactiv( care controlea+( sensurileacestor puteri>

elemente de curent care sesi+ea+( variaţia &n timp a curentului> sisteme de bloca care se ba+ea+( pe diferenţa de vite+( cu care sunt

str(b(tute dou( locuri !eometrice ale impedanţei ?frecvent &nt)lnite &n SH @>

sisteme de bloca care se ba+ea+( pe sesi+area componentei de secvenţ(invers( &n tensiune ( )! $ sau &n curent ( )! ! ?folosit( la protecţiile de distanţ(moderne@>

filtre de secvenţ( invers( ?IHR 9ucure-ti@7iltrele de secvenţ( invers( e/aminea+( e/presia tensiunii de secvenţ( invers(.:aloarea ei, raportat( la tensiunile &ntre fa+e (S $ , S3 $ sau 3( $ are forma;

( )3( S3 (S i(S $ a$ a$ $ ++= 23

1 , ?3.5.@

unde;

1203

2

= =

eea ==π

. ?3.50.@

%ar, conform teoremei a II=a a lui Birc##off;

0=++ 3( S3 (S $ $ $ , ?3.5".@

deci;( )S3 (S3( $ $ $ +−= . ?3.5$.@

Relaţia ?3.5.@, devine;

( ) ( )[ ]S3 (S i(S $ aa$ a$ −+−= 213

1, ?3.'.@

dar;

( )

( ) 00

902

30

3

31

=

=

eaa

ea

−

−

=−

=−, ?3.1.@

%eci, din ?3.'.@ -i ?3.1.@ re+ult(;

( )00 90303

3 = S3

= (S i(S e$ e$ $

−−+= . ?3.2.@

Sc#ema principial( a filtrului de tensiune este dat( &n fi!ura 3.22, &n care a2 ,2 , c 2 -i d 2 repre+int( impedanţe de forma RNU.

44


45/97


46/97


47/97




#.2.1#. Stbilire re%l5elor protecţiei de dist!ţ(

Stabilirea re!laelor protecţiei de distanţ( implic( stabilirea valorilor de pornireprimare, respectiv secundare a elementelor de pornire, a elementelor de m(sur( pentru

diferite +one de distanţ(, c)t -i a tempori+(rii acestora, verificarea sensibilit(ţiiprotecţiei.

#.2.1$. Erori posibile '! determi!re dist!ţei

Pentru reali+area unei protecţii selective, o prim( problem( &n vederea stabiliriire!laelor este aceea a erorilor posibile &n determinarea distanţei. *ceste erori sedatorea+( at)t calit(ţii releelor -i determin(rii ine/acte a constantelor liniilor, c)t -i &nsu-i principiului de m(surare ? pentru treptele a II=a, a III=a -i a I:=a @. roriile &naprecierea distanţei, datorit( calit(ţii releelor, &n !eneral nu dep(-esc 2'E din lun!imealiniei proteate.

%eterminarea incorect( a distanţei &n treptele superioare, ca urmare a &nsu-iprincipiului de m(surare, re+ult( din e/emplul pre+entat &n fi!ura 3.25..

7i!. 3.25. Reţea proteat( cu o protecţie de distanţ(

Pentru orice defect ap(rut pe linia *9, protecţia de distanţ( a acestei linii,amplasat( &n staţia *, determin( corect distanţa, deoarece impedanţa m(surat( dereleu corespunde &mpedanţei specifice a liniilor @?012 , ?de secvenţ( direct(@. A%! este curentul de scurtcircuit care circul( prin linia *9>

%? A% -- , repre+int( lun!imea liniei *9, respectiv se!mentul 9B ?p)n( la locul

de [email protected]ţia de distanţ( din punctul * m(soar( raportul;

47


48/97


49/97




r sarc

r regim

regim!

$ 2

.ma/.

.min.min. = . ?3.02.@

Se -tie c( &ntre impedanţa de revenire -i cea de pornire e/ist( relaţia;

Sensibilitatea elementului se verific( cu autorul relaţiei;

impussens

-aram-

pp

sens ? 2 ? 2

2 ? .≥+

= . ?3.04.@

&n care prin -2 s=a notat impedanţa liniei pe care este montat( protecţia de distanţ(,iar prin -a2 impedanţa liniei din aval de linia proteat( prin protecţie.

lementele de pornire pe ba+( de impedanţ( se reali+ea+( cu autorul releelorde distanţ( f(r( tempori+are, av)nd caracteristica de funcţionare &n planul comple/ uncerc cu centrul &n ori!inea a/elor de coordonate, sau uneori cu centrul deplasat &nplanul impedanţei.Se deosebesc relee la care impedanţa de pornire r p2 . este funcţie de curentul caretrece prin releu ?caracteristica 2@, sau la care r p2 . este independent( de valoareacurentului prin releu ?caracteristica 1@, fi!ura 3.2..

7i!.3.2. aracteristica @? r pr ! f 2 = pentru relee de pornire de impedanţ(

#.2.1:. Clc"l"l re%l5"l"i eleme!t"l"i de m(s"r( dist!ţei

1>

=

rev

p p

prev rev

?

2

2 ?

.

.

⇒

rev sig

regim

ppB B

2 2

min.= ?3.03.@

49


50/97




odul concret &n care se stabilesc re!laele protecţiei de distanţ( a liniei *9?care face parte dintr=o reţea comple/(@, din staţia * ?fi!ura 3.20.@, se poate &nţele!e peba+a sc#emei din e/emplul urm(tor;

7i!.3.20. Stabilirea re!laelor protecţiei de distanţ( pe o porţiune de reţea

ona I ? ! 2 @ se ale!e ţin)nd seama de eroarea posibil( &n funcţionarea elementului dem(surare al protecţiei -i repre+int( "'E din impedanţa liniei proteate.

12 ? 2 sig ! reglat = , ?3.05.@

unde; 80,=sig ? este coeficientul de si!uranţ(>! reglat 2 . este impedanţa re!lat( ?impus(@ pentru ona I>

12 este impedanţa liniei. ona I a protecţiei 1 se calculea+( cu relaţia;

11 -sig

! 2 ? 2 =

, ?3.0.@unde @,...,? 85080=sig ? .


51/97




Pentru e/emplul din fi!ura 3.20., +ona a II=a a protecţiei de distanţ( din punctul1, trebuie s( fie selectiv( &n raport cu treapta a II=a a protecţiei de distanţ( 3 -i 0 de peliniile 2- -i 4- , adic(;

@?

@?

.

.

! ram-sig

!!

! ram-sig

!!

2 ? 2 ? 2

2 ? 2 ? 2

7211

3111

+=

+=

?3.00.@

unde;ram? este coeficientul de ramur( -i are aleas( valoarea minim( posibil( de

funcţionare,sig ? este ',".

,

.

.

?A-

? -

ram

?A-

?C -ram

!

! ?

!

! ?

1

42

1

21

=

=

?3.0".@

unde; 21 ramram şi? ? repre+int( coeficienţii ramurilor 1 -i 2> ,?A-?C - şi! ! 12 repre+int( intensit(ţile curenţilor care circul( prin linia 1 -i linia

2,de la bare spre locul de defect>

? -?A- şi! ! 41 repre+int( intensit(ţile curenţilor care circul( prin linia 1 -i linia 4de

la bare spre locul de defect.b@ s( fie selectiv( &n raport cu protecţia transformatorului din staţia de la

cap(tul liniei. %efectele de pe bara ! % trebuie deconectate de protecţia ma/imal( decurent tempori+at( a transformatorului din staţia 9.

Hot)nd impedanţa minim( a transformatoarelor din staţie cu 3 2 , re+ult(;@,? .. 3 3 ram-3 sig

!! 2 ? 2 ? 2 += 11 ?3.0$.@unde 3 ram? . difer( de ram? &n raport cu linia -i se calculea+( pentru defecte dup(transformator. %e asemenea 3 ram? . este diferit de sig ? pentru c( impedanţarransformatorului are un nu!#i diferit de cel al impedanţei liniei. %e obicei se ale!e

80,=sig ? -i .,. 70=3 sig ?

Pentru !! 2 1 trebuie aleas( valoarea minim( re+ultat(. Hot)nd aceast( valoare

cu

!!

prim2

.1 , se poate scrie e/presia ei raportat( la secundar;

33

3C !! prim

!! s

3C

33 !! s

3C s

33 s

p

p!! prim

n

n2 2

n

n2

n!

n$

!

$ 2

.

. ,

11

11

=

⇒===

?3."'.@

c@ ona a II=a trebuie s( asi!ure sensibilitate suficient( &n raport cu &ntrea!alinie proteat(. *ceast( condiţie se verific( cu relaţia;

.,.;

,

251

11

=

≥

sens

-sens!!

? unde

2 ? 2 ?3."1.@

:aloarea treptei a III=a a protecţiei se ale!e asem(n(tor cu treapta a II=a aprotecţiei liniei al(turate.

:aloarea treptei a I:=a a protecţiei de distanţ(, nu este o treapt( de m(surare,se ale!e de obicel astfel &nc)t s( permit( circulaţia pe linie a puterii ma/ime. *cţionarea

51


52/97




&n treapta a I:=a a protecţiei de distanţ( este delimitat( de elementul de pornire.Sensibilitatea elementului de pornire se verific( astfel &nc)t s( fie asi!urat( acţionareala defecte ap(rute la cap(tul opus al elementului urm(tor celui proteat. Pentru reţeauadin fi!ura anterioar( avem;

2511

31

1

1

421

1

1

211

1

1

,

.

,

,

.

.

..

.

..

.

..

≥

+=

+=

+=

esenspornir

3 ram-

ppesenspornir

-ram-

ppesenspornir

-ram-

ppesenspornir

?

2 ? 2

2 ?

2 ? 2

2 ?

2 ? 2 2 ?

?3."2.@

%ac( nu se &ndepline-te condiţia de sensibilitate se vor folosi ca elemente de

pornire, &n locul releelor de impedanţ( pur(, relee de admitanţ( mi/t( sau relee cucaracteristic( elips(.%up( ale!erea caracteristicilor protecţiilor, acestea se repre+int( pe sc#eme

comune pentru &ntrea!a reţea sau pentru porţiuni ale acesteia.

#.2.1=. Comportre protecţiei de dist!ţ( l defecte '! circ"ite sec"!dre ,ibloc5ele prev(*"te pe!tr" stfel de sit"ţii

Protecţiile de distanţ( sunt prev(+ute cu bloca &mpotriva acţion(rilor !re-ite ladefecte &n circuitele transformatoarelor de tensiune, c)nd unele dintre tensiunile

aplicate releelor, sau toate tensiunile, pot deveni nule -i r r

r !

$

2 = se anulea+(,conduc)nd la condiţia de acţionare pr r 2 2 < .


53/97




7i!.3.2". Sc#ema de blocare a funcţion(rii protecţiei &n ca+ul unei defecţiuni &n

circuitul secundar al CC?transformatoarelor de tensiune@Da noi &n ţar( se folosesc relee de blocare ba+ate pe asimetria tensiunilor -i

compararea tensiunilor din bobinaele secundare diferite ale unui transformator detensiune, sau dintre tensiunile secundare ale transformatoarelor de tensiune instalatepe bare -i ale transformatoarelor de tensiune instalate pe linie ?la dispariţia tensiuniloralternative pe toate cele trei fa+e@.

53


54/97




#.#. SCE?E CASICE AE PROTECIIOR DE DISTAN3 CU REEE

O protecţie de distanţ( pentru a acţiona corect la orice fel de scurtcircuit,indiferent de locul acestuia -i de fa+ele afectate, ar trebui s( aib( relee separate

conectate la curenţi -i tensiuni pe fa+e sau dintre fa+e corespun+(tor pentru feluldefectului la care trebuie s( acţione+e. cele ale elementului direcţional %>

cele ale dispo+itivelor de blocare contra pendul(rilor 9P> cele ale dispo+itivelor de blocare contra defecţiunilor din circuitul transformatoarelor

de tensiune 9CC.

54


55/97




7i!.3.2$. Sc#ema bloc a unei protecţii de distanţ(

#.#.2. Protecţii de dist!ţ( "tili*te pe li!iile de '!lt( ,i forte '!lt( te!si"!e

Protecţiile de distanţ( clasice, folosite &n e/clusivitate p)n( &n anii 1$05=1$"',reali+ate cu relee cu contacte, necesit( elemente de comutare, relee intermediare -ielemente de pornire pe fiecare fa+(, care s( comute corespun+(tor circuitele detensiune -i curent &n funcţie de tipul defectului, at)t la elementul de m(surat impedanţa,c)t -i la elementul direcţional.

Releele de distanţ( cu comutaţie static(, cu caracteristic( de acţionare eliptic(sau poli!onal(, pre+int( avantaul reali+(rii sub form( de complete separate, pentruscurtcircuite monofa+ate, respectiv polifa+ate, astfel se poate renunţa la comut(rile dincircuitele de tensiune -i de curent ale protecţiei de distanţ(.


56/97




#.$. PROTECII DE DISTAN3 NU?ERICE

ircumscrise eforturilor de m(rire a sensibilit(ţii, a rapidit(ţii -i a si!uranţei &n

funcţionare, cercet(rile referitoare la implementarea microcalculatoarelor &n reali+areaprotecţiilor de distanţ( sunt de dat( relativ recent( -i, mai ales, de mare actualitate.

Ftili+area sistemelor numerice de protecţie -i a microcalculatoarelor de proces adesc#is noi posibilit(ţi cre-terii performanţelor protecţiei de distanţ(, inclusiv a fiabilit(ţiidispo+itivelor de protecţie.

*u fost elaborate diverse modele de calcul al impedanţei, &ntre care metodelenumerice de derivare, &n ipote+a unor tensiuni -i curenţi de form( perfect sinusoidal(.Influenţa armonicilor superioare, pre+ente &n curba curentului, se poate reduce sauelimina prin aplicarea unor metode numerice de inte!rare.

7i!.3.3'. Sc#ema principial( a unei protecţii de distanţ( numeric(


57/97




#.$.1. Sistem"l de s"pervi*re+ com!d( ,i c&i*iţii de dte SC!

Sistemul de supervi+are, comand( -i ac#i+iţii de date SCADA" este te#nolo!iacare permite unui utili+ator s( colecte+e date, de la unul sau mai mulţi sen+ori ?surse de

date@ -i8sau s( trimit( instrucţiuni de control limitate la ace-ti sen+ori.S*%* operea+( cu semnale de cod, dincolo de canalele de comunicaţie,

astfel &nc)t s( !enere+e controlul ec#ipamentelor RCF ?convertoare analo!8di!ital deintrare8ie-ire@.

Fn sistem S*%* este alc(tuit din dou( componente #ardWare principale;Server ?unul sau mai multe@

*cesta este conectat la elementele de proces prin intermediul automatelor pro!rama=bile ?PD@. Serverul este responsabil pentru toate datele culese din proces ?reali+ea+(-i ba+a de date, asi!ur( comunicaţia cu PD=urile din proces@>

lient ?:ieWer@ .ste le!at &n reţea cu serverul, utili+ea+( datele din acesta -i asi!ur( comunicarea cuoperatorul uman. Poate lipsi la sistemele mici ?serverul indepline-te -i funcţia devieWer@.

Serverele sunt conectate la automatele pro!ramabile printr=o !am( foarte lar!(de drivere de comunicaţie ?sute de drivere care asi!ur( le!(tura practic cu toate PD=urile de la ec#ipamente@. Fn sin!ur server poate comunica simultan cu mai multeprotocoale ?ec#ipamente@.

Serverele -i vieWer=ele sunt le!ate &n reţea ?Intranet@. Ce#nolo!ia Xeb adoptat(permite acum vi+uali+area unui proces -i prin mediul Internet.

7i!.3.31. sc#ema unui proces industrial S*%*

57


58/97


59/97




one/iunile &ntre utili+atorii de proces ?protecţiile anumitor ec#ipamente@ sereali+ea+( at)t prin linii telefonice, fibr( optic(, c)t -i prin sistem radio. Fn astfel desistem comple/ de proces, care se desf(-oar( prin transmisie radio, este pre+entat &nfi!ura 3.33..

7i!.3.33. Sistem comple/ de sistem S*%*

7i!. 3.34.Sistem S*%* &n a-teptare?suprave!#ere@

59


60/97




#.$.2. Protecţi di%itl( comple9( 4 DIPA 1-- 4

Releul di!ital de protecţie comple/(, DIPA01-- este un ec#ipament care &n!lobea+( practic toate functiile de protectie=automati+are necesare pentru o linieelectric( de 11- / 0 $-- /.

c#ipamentul poate fi folosit de sine st(t(tor sau cu inte!rare &n teleconducere,!raţie e/tensiei D!#A5SCADA cu autorul c(reia terminalul devine simultan un sistem deac#i+iţie de date pentru aplicaţii sistem de verificare5locare la arderea sigurantelor circuitelor de tensiune cu

comutare opţional( pe ma/imala de curent de re+erv(?%IP*=*U@>

protecţie rapid( la închiderea întreruptorului pe defect ?sWitc#=on=to=fault@⇒ protecţie #omopolar( directionat( >⇒ protecţie ma/imal( de re+erv( ?ca re+erv( pentru %IP*=P%@>

Frm(toarele funcţii suplimentare completea+( necesit(ţile de protecţie 8automati+are 8inte!rare &n SCADA, pentru o linie electric( de 11' = 4'' G:;

⇒ R*R , R*R C, R*R NC, cu verificare de condiţii R*R >⇒ interfaţ( om=masin( >

⇒ funcţii speciale -i de inte!rare &n SCADA, care cuprind; intefaţa de supervi+are, m(rimi binare8analo!ice -i comunicaţie cu sistemul

de teleconducere SCADA.miniAC > osciloperturbo!raf de linie SCADA.CD( >

opţional, e/tensie de comand( &n instalaţie prin S*%*, SCADA.CD >⇒ inte!rare &n sistemul de protecţie clasic >⇒ funcţie de m(sur( local( ?$" !" #" >" f" 2" ϕ etc .@

c#ipamentul DIPA 1-- poate fi inte!rat at)t &n solutii clasice de protecţie5

conducere staţii electrice c)t -i &n sisteme noi cum ar fi sistemul distriuit deteleprotectie5teleconducere ('%) , conceput de TEECO?? S.R.. sau &n altesisteme.

DIPA 1-- este reali+at( &ntr=o structur( m"ltiprocesor , acumul)nd o putere decalcul de apro/imativ 4" e!a7DOPS ?4" me!a=operaţii &n vir!ul( mobil( pe secund(@prin utili+area te#nolo!iei !SP de ultim( !eneraţie. *cest lucru a permis implementareaunor al!oritmi numerici de calculare a impedanţelor -i a diverselor condiţii deblocare de o comple/itate -i de o stabilitate care s( &ntruneasc( condiţiile desi!uranţ( necesare unui astfel de ec#ipament.7uncţia de protecţie di!ital( de distanţ( are urmatoarele caracteristici principalele ;

⇒ num(r elemente masur( independente -i simultane; ?R', S', C', RS, SC, CR @>⇒ num(r +one de declan-are; 5 ? fiecare +on( fiind de tip poli!onal @>

faţ(=spate sau nedirecţionat ; 3>

60


61/97




demara direcţionat ; 1>

demara nedirecţionat ; 1>⇒ pentru +ona I=a e/ist( re!lae separate pentru caracteristica 19 ?sensibili+are &n

corelatie cu R*R@>⇒ protecţia permite re!lae de compensare a re+istenţei arcului &n orice treapt(, pe

a/a R a planului , la detectarea un

Documents

Protectia de Distanta a Retelelor Electrice, lucrare de absolvire a Colegiului Universitar Brasov