4
Protecția catodică cu anozi de sacrificiu 1. Mod de lucru a) Pentru realizarea experimentului am realizat trei montaje diferite în urma cărora am stabilit mărimea tensiunii electromotoare (E exp ) și am determinat prin calcul potențialele fierului și potențialele sistemelor Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al. Montaj I: am ales ca și electrod de referință Cu/CuSO 4 și mediul coroziv alcalin (NaCl) unde am introdus în ordinea ce urmează plăcuțele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinând astfel primele 4 rânduri din tabelul mai jos reprezentat. Montaj II: am ales ca și electrod de referință Cu/CuSO 4 și mediul coroziv acid (HCl) unde am introdus în ordinea ce urmează plăcuțele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinând rezultatele cu care am populat rândurile 5-8 din tabel. Montaj III: am ales ca și electrod de referință Cu/CuSO 4 și mediul coroziv neutru (NaOH) unde am introdus în ordinea ce urmează plăcuțele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinând rezultatele cu care am populat ultimele 4 rânduri din tabel. 1 Cioclu Alexandru Ionuț Lucrarea laborator 3.

Protectia Catodica Cu Anozi de Sacrificiu - Referat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

proiect

Citation preview

Protecia catodic cu anozi de sacrificiu1. Mod de lucru

a)Pentru realizarea experimentului am realizat trei montaje diferite n

urma crora am stabilit mrimea tensiunii electromotoare (Eexp) i am determinat prin calcul potenialele fierului i potenialele sistemelor Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al.Montaj I: am ales ca i electrod de referin Cu/CuSO4 i mediul coroziv alcalin (NaCl) unde am introdus n ordinea ce urmeaz plcuele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinnd astfel primele 4 rnduri din tabelul mai jos reprezentat.

Montaj II: am ales ca i electrod de referin Cu/CuSO4 i mediul coroziv acid (HCl) unde am introdus n ordinea ce urmeaz plcuele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinnd rezultatele cu care am populat rndurile 5-8 din tabel. Montaj III: am ales ca i electrod de referin Cu/CuSO4 i mediul coroziv neutru (NaOH) unde am introdus n ordinea ce urmeaz plcuele de Fe, Fe+Cu, Fe+Zn, Fe+Al, determinnd rezultatele cu care am populat ultimele 4 rnduri din tabel.Nr. det.Pila galvanic de coroziuneEexp.[V](sistem[V]Zn, Al, Cu poate (nu poate) fi anod de sacrificiu

1(-)Fe/NaCl//CuSO4/Cu (+)0.598-0.258

2(-)Fe+Cu/NaCl//CuSO4/Cu (+)0.608-0.268Poate fi

3(-)Fe+Zn/NaCl//CuSO4/Cu (+)0.867-0.527Poate fi

4(-)Fe+Al/NaCl//CuSO4/Cu (+)1.248-0.908Poate fi

5(-)Fe/HCl//CuSO4/Cu (+)0.541-0.201

6(-)Fe+Cu/ HCl //CuSO4/Cu (+)0.529-0.189Nu poate fi

7(-)Fe+Zn/ HCl //CuSO4/ Cu (+)0.882-0.542Poate fi

8(-)Fe+Al/ HCl //CuSO4/Cu (+)0.669-0.329Poate fi

9(-)Fe/NaOH//CuSO4/Cu (+)0.383-0.043

10(-)Fe+Cu/NaOH//CuSO4/Cu (+)0.415-0.075Poate fi

11(-)Fe+Zn/NaOH//CuSO4/Cu (+)0.652-0.312Poate fi

12(-)Fe+Al/NaOH//CuSO4/Cu (+)1.334-0.994Poate fi

Pentru determinarea tuturor mrimilor din tabel, am folosit urmtoarele ecuaii:

n care=0.34 [V], iar sistemul metalic este Fe, Fe+Zn, Fe+Al, Fe+Cu.

Deci = 0.34 Eexp.

b) * Reaciile chimice n coroziunea cu depolarizare de hidrogen sunt:1. (-)Fe+Cu/NaCl/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;2H2O+ + 2e-( 2OH- + H2

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + 2H2O ( Cu+2 + 2OH- + H2-reacie global.

2. (-)Fe+Cu/HCl/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;2H+ + 2e-( H2

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + 2H+ ( Cu+2 + H2

-reacie global.

3. (-)Fe+Cu/NaOH/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;2H2O+ + 2e-( 2OH- + H2

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + 2H2O ( Cu+2 + 2OH- + H2-reacie global.

* Reaciile chimice n coroziunea cu depolarizare de oxigen sunt:1. (-)Fe+Cu/NaCl/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;H2O + O2 + 2e- ( 2OH-

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + H2O + O2 ( Cu (OH)2-reacie global.

2. (-)Fe+Cu/HCl/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;2H+ + O2 + 2e- ( H2O

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + 2H+ + O2 ( Cu+2 + H2O-reacie global.

3. (-)Fe+Cu/NaOH/CuSo4/Cu(+)Cu ( Cu +2 + 2e-

-reacie de oxidare;H2O + O2 + 2e- ( 2OH-

-reacie de depolarizare(reducere);Cu + H2O + O2 ( Cu (OH)2-reacie global.

2. Observaii

Din datele experimentale i din calculele efectuate deducem care dintre metale poate fi anod de sacrificiu, prin compararea potenialului de electrod al fierului cu potenialul de electrod al sistemelor Fe+Zn, Fe+Cu, Fe+Al.

Aadar: * zincul poate fi anod de sacrificiu pentru fier n mediu coroziv acid, bazic i neutru;

* aluminiul poate fi anod de sacrificiu pentru fier n mediu coroziv acid, bazic i neutru;

* cuprul poate fi anod de sacrificiu pentru fier n mediu coroziv bazic i neutru, nu i n mediu acid deoarece potenialul su de coroziune este mai mare decat potenialul de coroziune al fierului.

Nu n ultimul rnd deducem din datele experimentale c cel mai bun protector al fierului este aluminiul, urmat de zinc i apoi de cupru.3. Erori de calcul.

Rezultatele pot fi imprecise datorit unor erori acumulate de-a lungul experimentului precum:

*erori de msurare- msurarea tensiunii curentului.Cioclu Alexandru Ionu

Grupa 411E

Lucrarea laborator 3.

PAGE 3

_1293542024.unknown

_1293542085.unknown

_1293541576.unknown