Proiect didactic

Clasa: a VI - a Disciplină: Limba şi literatura română Subiectul: PRONUMELE PERSONALTipul lecţiei: predare – învăţare

MOTIVAŢIA: cunoaşterea de către elevi a pronumelui personal, a funcţiei lui în vorbire, în vederea construirii corecte în exprimarea orală şi scrisă; cunoaşterea ortografiei specifice formelor neaccentuate.

Obiective de referinţă: 2.3 să utilizeze categoriile gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii;2.5 să manifeste o atitudine favorabilă progresiei comunicării;4.3 să înlănţuie corect frazele în textul redactat, utilizând corect semnele de ortografice

şi de punctuaţie.

Obiective operaţionale: la sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

a) Cognitive: b) O1: sa enumere partile de vorbire invatate;

O2: să identifice pronumele personale într-un text dat;O3: să identifice categoriile gramaticale ale pronumelor personale;O4: să alcătuiască propoziţii cu formele neaccentuate ale pronumelor învăţate;O5: să stabilească funcţiile sintactice ale pronumelor;

b) Afective:O5: să fie dispuşi să primească informaţii noi;O6: să manifeste interes în rezolvarea sarcinilor de lucru;

c) Formative: O7: să creeze comunicări orale sau scrise în care să folosească diferite funcţii

sintactice exprimate prin pronume personale;O8: să cunoască ortografia pronumelor personale cu formă neaccentuată;O9: sa se exprime clar,fluent si expresiv in propozitii;

CONŢINUTURI UTILIZATE: conform programei şcolare în vigoare.CAPACITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: corespunzătoare.EVALUAREA: orală ( întărirea răspunsurilor) şi scrisă (fişe de lucru), observaţia sistematică RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI

A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, ED. HUMANITAS.

B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 50 minuteMETODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, învăţarea prin descoperire;

1

SCENARIU DIDACTIC

Secventele lectiei Obiective

Operationale

Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode si

procedee

Obs

1. Moment organizatoric

- consemnez prezenta;- asigur cadrul şi atmosfera;

- se pregătesc pentru lecţie Conversaţia

2.Actualizarea şi verificarea cunoştinţelor dobândite anterior O1

- verific cantitativ (în totalitate) şi calitativ (parţial) temele elevilor-verific cunostintele anterioare despre partile de vorbire(verb si substantiv)prin diferite intrebari:-Ce parti de vorbire am studiat anul acesta?-Definiti verbul.-Care sunt modurile personale?-Care sunt modurile nepersonale?

-Definiti substantivul.-De cate feluri este substantivul?-Ce sunt substantivele defective de numar?-Dati exemple de substantive defective de singular.-Dati exemple de substantive colective.

- prezintă/citesc tema

-Partile de vorbire studiate sunt:verbul si substantivul.

-Modurile personale sunt:indicativ,conjunctivconditional-optativ si imperativ.

-Elevii raspund individual la intrebarile adresate .

Conversaţia

Problematiza

rea

-Cate cazuri are substantivul?-Ce functii sintactice are cazul N.?Dar cazul G

3. Captarea atenţiei -Astazi ne vom reaminti de o alta parte de vorbire studiata in anii anteriori.dar pentru a afla despre ce este vorba va trebui sa rezolvati rebusul de pe fisa nr.1.- primul care rezolvă sarcina de lucru va completa la tablă rebusul;

- rezolvă sarcina de lucru

P R O P R I IR Ă U

D O RM A N E A

C O M U N EC O M P A R A T I E

D E R I V A R E

Descoperirea

4. Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor

-Astazi vom invata o noua parte de vorbire:Pronumele

- notează Expunerea

3

5. Prezentarea continutului învăţării

PRONUMELEI.Definiţie: partea de vorbire flexibilă care ţine locul unui substantiv.II. Clasificare

A. Pronumele personal şi de politeţe

B. Pronumele posesivC. Pronumele demonstrativ

Obs. Pronumele posesiv şi Pronumele demonstrativ pot deveni adjective pronominale

- răspund- notează

ConverSaţia

Problematiza

rea

Expunerea

4

6. Conducerea învăţarii şi sistematizării

O3

O4

O5

A. PRONUMELE PERSONALI. Definiţie: Pronumele personal indica diferite persoane care participa la actul comunicarii.II. Categorii gramaticale 1. persoana: a) I: eu, noi b) a II-a: tu, voi c) a III-a: el, ea, ei, ele

2. numărul a) singular: eu, tu, el, ea b) plural: noi, voi, ei, ele 3. gen: doar la persoana a III-a 4. caz: III. Declinarea (anexa 2)- cer elevilor să alcătuiască propoziţii cu forme neaccentuate ale pronumelui personal

IV. Funcţii sintactice1. Subiect 2. nume predicativ3. Atribut pronominal4. Complement circumstanţial de loc 5. Complement circumstanţial de timp6. Complement circumstanţial de mod7.Complement indirect

- răspund şi urmăresc tabelul de pe fişe din anexa 2;- rândul I – persoana I, rândul II - persoana a II-a, rândul III – persoana a III-a ; elevii alcătuiesc câte cel puţin trei propozitii cu forme neaccentuate diferite ale pronumelui personal

- Alcatuiesc propozitii cu pronumele personale la diferite functii sintactice;

- Elevii răspund .- Elevii sunt atenţi.

ConversaţiaDescope

rirea

Lucru individual şi pe

5

7. Realizarea feed – back – ului

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului

O2-Ce parte de vorbire am invatat astazi?Pentru realizarea feed-back-ului,elevii au pe fisa nr .3,un text cu propozitii eliptice,unde vor trebui sa completeze cu forma corecta .Dupa ce elevii rezolva sarcina se verifica oral daca au completat corect si daca recunosc pronumele din text.

- Tema pentru acasă: Alcătuiţi o compunere de cel putin 15 randuri cu tema: Întâlnire cu un personaj literar indragit de voi. In cadrul compunerii incercati sa folositi cat mai multe pronume personale.

- Notez elevii care au participat activ la ora.

6

7

Anexa 1

1. substantive care denumesc anumite fiinţe, lucruri, fenomene2. antonimul cuvântului bun3. sentiment specific românesc4. personajul negativ din balada Toma Alimoş5. substantive care denumesc obiecte de acelaşi fel6. figură de stil bazată pe asemănare7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care se realizează cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor

Anexa 1

1. substantive care denumesc anumite fiinţe, lucruri, fenomene2. antonimul cuvântului bun3. sentiment specific românesc4. personajul negativ din balada Toma Alimoş5. substantive care denumesc obiecte de acelaşi fel6. figură de stil bazată pe asemănare7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care se realizează cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor

Anexa 1

1. substantive care denumesc anumite fiinţe, lucruri, fenomene2. antonimul cuvântului bun3. sentiment specific românesc4. personajul negativ din balada Toma Alimoş5. substantive care denumesc obiecte de acelaşi fel6. figură de stil bazată pe asemănare7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care se realizează cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor

Anexa 1

1. substantive care denumesc anumite fiinţe, lucruri, fenomene2. antonimul cuvântului bun3. sentiment specific românesc4. personajul negativ din balada Toma Alimoş5. substantive care denumesc obiecte de acelaşi fel6. figură de stil bazată pe asemănare7. mijloc de îmbogăţire a vocabularului care se realizează cu ajutorul sufixelor şi a prefixelor

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor.

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor.

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor.

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor.

Anexa 3

Completeaza spatiile cu una din formele:la,l-a,intr-o,intr-un,iau,i-au,nea,ne-a.

Unchiul meu,…….Toader,are o casa de vacanta…….munte……….zi………chemat…….el.Fiul sau………sfatuitsa adune toti nepotii.Era minunat! In spatele casei,………..desis,se afla un zmeuris.Unchiul ……….avertizat ca vin ursii sa se infrupte.Ceilalti nu……luat in seama vorbele dar eu stiam adevarul.Pe inserat,cand voiam sa………mingea din spatele casei,am vazut umbrele iesind din padure,infulecand de zor.

10

DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul NumărulSingular Plural

Formă accentua

tă

Formă neaccentua-

tă

Formă accentua-

tă

Formă neaccentuată

I N eu - noi -G - - - -D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne Ac (pe)

minemă, -mă,

mă-(pe) noi ne, ne-, -ne

V - - - -a II-a N tu - voi -

G - - - -D ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi vouă vă, vă-, -vă,

v-Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă,

v-V Tu! - Voi! -

a III-a N el, ea - ei, ele -G (a, al, ai,

ale) lui/ei

- (a, al, ai, ale) lor

-

D lui, ei îi, i, i-, -i, -i- lor le, le-, -le-, -li, li-

Ac (pe) el/ea

îl, l-, -l, -l-, o, o-, -o, -o-

(pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-, le, le-, -le, -

le- V - - - -

Observaţiia) doar persoana a III-a are cazul Genitivb) doar persoana a II-a are cazul Vocativc) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate

11

ANEXA 2DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul Numărul

Singular Plural Formă

accentuatăFormă

neaccentuatăFormă accentuată Formă

neaccentuată I N eu - noi -

G - - - -D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne Ac (pe) mine mă, -mă, mă- (pe) noi ne, ne-, -neV - - - -

a II-a N tu - voi -G - - - -D ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi vouă vă, vă-, -vă, v-Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă, v-V Tu! - Voi! -

a III-a N el, ea - ei, ele -G (a, al, ai, ale)

lui/ei- (a, al, ai, ale) lor -

D lui, ei îi, i, i-, -i, -i- lor le, le-, -le-, -li, li-Ac (pe) el/ea îl, l-, -l, -l-, o, o-,

-o, -o- (pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-, le, le-,

-le, -le- V - - - -

Observaţiia) doar persoana a III-a are cazul Genitivb) doar persoana a II-a are cazul Vocativc) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate

DECLINAREA PRONUMELUI PERSONAL

Persoana Cazul Numărul

Singular Plural Formă

accentuatăFormă

neaccentuatăFormă accentuată Formă

neaccentuată I N eu - noi -

G - - - -D mie îmi, mi nouă ne, ne-, -ne Ac (pe) mine mă, -mă, mă- (pe) noi ne, ne-, -neV - - - -

a II-a N tu - voi -G - - - -D ţie îţi, ţi, ţi-, -ţi vouă vă, vă-, -vă, v-Ac (pe) tine te-, -te, -te- (pe) voi vă, vă-, -vă, v-V Tu! - Voi! -

a III-a N el, ea - ei, ele -G (a, al, ai, ale)

lui/ei- (a, al, ai, ale) lor -

D lui, ei îi, i, i-, -i, -i- lor le, le-, -le-, -li, li-Ac (pe) el/ea îl, l-, -l, -l-, o, o-,

-o, -o- (pe) ei/ele îi, i-, -i, -i-, le, le-,

-le, -le- V - - - -

Observaţiia) doar persoana a III-a are cazul Genitivb) doar persoana a II-a are cazul Vocativc) la Dativ şi Acuzativ există forme accentuate şi neaccentuate

12

13