Project: “Promotional network of cross-border enterprise ...byala-slatina.com/project-cbc/doc/new/Rezultati_RO_tyalo.pdf · Project: “Promotional network of cross-border enterprise

Project: “Promotional network of cross-borderenterprise services”

Project nº 2(2i)-3.1-26 MIS ETC 655

PRIMĂRIA BYALA SLATINAAdresa: Mun. Byala Slatina - Bulgaria

Str. Kliment Ohrisdky Nr. 68Tel: +359 915 882 114

Fax: + 359 82 914Poştă electronică: [email protected]

www.cbcromaniabulgaria.eu

Investim în viitorul tău!

Programul de Cooperare TransfrontalierăRomania-Bulgaria 2007-2013 este cofinantatde Uniunea Europeană prin Fondul European

pentru Dezvoltare Regională

REZULTATE

ale studiului efectuat înEuroregiunea "Vratsa, Pleven, Dolj şi Olt"

Activităţile 1 și 2

Acest material este publicat prin proiectulCBC-enterpriseservices -

"Promotional network of cross-border enterprise services" (MIS ETC 655)

Se distribuie gratuit!Material oferit de Primăria Byala Slatina.

Data publicării Octombrie 2013.

Conţinutul acestui material nu reprezintă poziţia oficialăa Uniunii Еuropene.

Project: “Promotional network of cross-border enterprise services”

Project nº 2(2i)-3.1-26 MIS ETC 655 ROMANIA – BULGARIA

CROSS-BORDER COOPERATION PROGRAMME 2007-2013

În legătură cu acest proiect a fost realizat un sondaj în Euroregiunea Vratsa , Pleven , Olt și Dolj . Studiul se concentrează în două domenii principale - studiu de stare și tendințele generale în întreprinderile mici și mijlocii selectate ( observator de afaceri ) și atitudinile reprezentanților IMM-urilor CBC pe de o parte, precum și o schiță a profilului general al personalului din Euroregiune și emergente prin care este nevoie de cooperarea transfrontalieră, se poate pune un accenct pe sursele de ocuparea forței de muncă și potențialul de a crea noi locuri de muncă. 8.1. Caracteristicile eșantionului Eșantion statistic, reprezintă companiile anchetate, este destul de bine distribuit între sectoare economice din activitatea economică. Grafic № 82: Distribuția companiilor intervievate pe activități economice (în%)

Sursa: anchetă efectuată

Potrivit răspunsurilor înregistrate la nivelul de vânzări și active ale companiilor intervievate, peste 70% din eșantion se încadrează în coloană la micro. Grafic № 83: Distribuția companiilor intervievate,în funcţie de venituri (în%)

29.1%

25.0%

24.1%

13.2%

2.3% 6.4%

Sfera producției

Serviciile

Comerțul

Construcțiile

Turismul

Altele

pagină 1





Grafic № 84: Distribuția de companiile intervievate în funcţie de active (în%)


Contrapunctul cunoscut pentru observare creează numărul mediu de distribuție la nivel de personal în cazul în care proba arată că companiile cu mai mult de 9 persoane sunt sub 50%. Grafic № 85: Distribuția companiilor intervievate conform numărului de angajați (în%)

73.7%

15.7%

10.6%

pînă în 2,000,000Euro

între 2,000,000 -10,000,000 Euro

peste 10,000,000Euro

71.4%

14.3%

4.6%

9.7% pînă în 2,000,000Euro

între 2,000,000 -10,000,000 Euro

între 10,000,000 -43,000,000 Euro

peste 43,000,000Euro

pagină 2





Companiile intervate, companiile de pe partea română au fost semnificativ mai mari în conformitate cu criteriile specificate, peste 20% dintre respondenți au declarat veniturile din vânzări și activele totale care sunt între 2 și 10 milioane de euro. Pentru comparație, din partea bulgară, această afirmație este practicat de mai puțin de 10% dintre respondenți. 8.2. Analiza sondajului "Studiul de surse de locuri de muncă și oportunități de afaceri" La întrebarea "În ultimii cinci ani a dezvăluit existenţa de noi locuri de muncă în compania dvs.?", 75,8% din respondenți au răspuns pozitiv. Grafic № 86: S-au dezvoltat noi locuri de muncăîn compania dvs. în ultimii 5 ani? (În%)

49.0%

35.4%

12.6% 3.0%

pînă în 9 angajaţi

între 10 şi 49 angajaţi

între 50 şi 250angajaţi

peste 250 angajaţi

pagină 3





La întrebarea opusă, "În ultimii cinci ani aiţi închis unele locuri de muncă în compania dvs.?", 43,5% au răspuns pozitiv, iar 56,5% negativ. Grafic № 87: Aţi închis unele locuri de muncă în compania dvs. în ultimii 5 ani (în%)?


Rezultatele din companiile chestionate au indicat o diferență de pe ambele maluri ale Dunării, ca firmele de partea bulgară, eliberând indivizii sunt în mod semnificativ mai puțin. Valorile extreme, atât în recrutare și în eliberarea de personal în județele Dolj și Olt poate fi definit ca un posibil efect de schimbare de pe piața forței de muncă în general și, în special, oferta a crescut de forță de muncă în anii de criză. O altă posibilitate este că tendința este condus de o schimbare în activitatea economică a respondenților care necesită o schimbare în forța de muncă angajată.

66.4%

89.0%

75.8%

33.6%

11.0%

24.2%

Vratsa și Pleven Dolj și Olt Toți anghetații

da

nu

15.6%

76.5%

43.5%

84.4%

23.5%

56.5%


da

nu

pagină 4




Studiul a relevat un deficit de personal calificat, 78,4% din totalul firmelor intervievate declara dificultăți în recrutarea de personal calificat. Monitorizarea este foarte exprimată în municipiile Vrața și Pleven. Grafic № 88: Aveți dificultăți în recrutarea de personal calificat pentru afacerea dvs. în regiunea în care operează compania dumneavoastră? (În%)


Când s-a întrebat ce procent de angajați cu studii superioare aveţi, 45,3% din respondenți au răspuns că procentul de angajati cu studii superioare este de sub 10%. În raioanele de Vrața și Pleven raport sub 10% sa observat la mai mult de jumătate din respondenți. În județe din România numărul este mai mic, în valoare de 28,4%, la nord cea mai importantă probă a Dunării este grupul a răspuns într-un interval de 10-20%. Grafic № 89: Ce procent din angajații dvs. au studii superioare? (Eșantion total, în%)

85.6%

68.4%

78.4%

14.4%

31.6%

21.6%


da

nu

pagină 5





Grafic № 90: Ce procent din angajații dvs. au studii superioare? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 91: Ce procent din angajații dvs. au studii superioare? (Dolj și Olt, în%)

45.3%

39.6%

8.9%

6.3%

sub 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

57.7% 34.2%

4.5% 3.6%

sub 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

pagină 6





Grafic № 92: Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine? (Eșantion total, în%)


În judeţele de Vratsa și Plevna respondenți sub 10%, ajungând la 70,3% Grafic № 93: Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine? (Vratsa și Pleven în%)

57.7% 34.2%

4.5% 3.6%

sub 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

56.3% 32.8%

8.9% 2.1%

peste 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

pagină 7





Conform rezultatelor sondajului, situația în zonele Dolj și Olt este în mod semnificativ mai bună, cu aproape jumatate din cei chestionati au declarat că între 10 și 20% din angajați vorbesc fluent limbi străine. Grafic № 94: Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine? (Dolj și Olt, în%)


La întrebarea "Care este numărul mediu de cursuri de formare a personalului, care sunt oferite de către compania dumneavoastră?" La respondenții din ambele maluri ale Dunării s-a întâlnit răspunsuri similare, mai mult de jumătate au indicat faptul că în medie au organizat între 1 și 3 cursuri.

70.3%

22.5%

6.3% 0.9%

peste 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

37.0%

46.9%

12.3%

3.7%

peste 10%

între 10 şi 20%

între 20 şi 50%

peste 50%

pagină 8




Grafic № 95: Care este numărul mediu de cursuri de formare a personalului? (Eșantion total, în%)


Rezultatele sondajului indică faptul că recrutarea în Euroregiune s-a bucurat de metodele tradiționale. Grafic № 96: Ce surse de informare le folosiți de recrutare si selectie de personal adecvat? (Eșantion total, în%)


Obiectivul principal al acestui studiu este de a evalua posibilitățile de cooperare transfrontalieră în Euroregiunea Vrața, Pleven, Dolj și Olt. Când a fost întrebat care este atitudinea de numire a personalului cheie din țara vecină, identifică în mod clar diferențe semnificative în percepția managerilor de pe ambele maluri ale Dunării. Respondenții din zonele Vratsa și Pleven sunt extrem de sceptici cu privire la angajarea de specialiști români.

29.5%

56.8%

11.6% 2.1%

0 (nu are aceastăpractică)

între 1 şi 3 persoane

între 3 şi 5 persoane

peste 5 persoane

28.5%

21.0% 27.1%

18.2%

2.1% 3.1% pagini internet

informaţie din ziare şireviste de specialitaterecomandare de laangajatorirecomandare de laprieteniorganizaţii

organizaţii cu companiipartenere

pagină 9




Grafic № 97: Care este atitudinea puteți încadra un personal cheie sau personalul operațional din România? (Vratsa și Plevna în%)


Grafic № 98: Care este atitudinea puteți încadra un personal cheie sau personalul operațional din Bulgaria? (Dolj și Olt, în%)


Văzut din reprezentarea grafică mult mai pozitivă față de angajarea de manageri bulgari pe partea română, și, desigur, de calificare este factorul principal în decizia luată. Abordare conservatoare la companiile bulgare pot fi găsite în evaluarea diferențelor culturale dintre cele două țări de către manageri. Grafic № 99: Cum apreciați diferențelor culturale și sociale dintre specialiștii români și bulgari? (Vratsa și Pleven în%)

75.7%

22.6%

1.7% personalul local esteindicat

depinde de calificarea şiexperienţa candidatului

activ caut specialişti dinstatul vecin

deţin astfel de personal

30.4%

62.0%

5.1% 2.5% personalul local esteindicat

depinde de calificareaşi experienţacandidatului

activ caut specialiştidin statul vecin

deţin astfel depersonal

pagină 10





Grafic № 100: Cum apreciați diferențelor culturale și sociale dintre specialiștii români și bulgari? (Dolj și Olt, în%)


Răspunsurile la întrebarea "Cine credeți că sunt principalele măsuri, a căror punere în aplicare va contribui la stabilizarea financiară și crearea de oportunități pentru creșterea și succesul companiei dumneavoastră?" Demonstreze consolidare semnificativă, peste 50% dintre respondenți cred că prezența specialiștilor este esențială condiție esențială pentru dezvoltarea de micro-nivel. Grafic № 101: Ce surse de informații folosiți pentru recrutare și selecție de personal adecvat? (Eșantion total, în%)

31.8%

58.2%

10.0% foarte mare

există, dar sunt depășite

lipseşte diferenţa

4.6%

61.5%

33.8%

foarte mare

există, dar sunt depășite

lipseşte diferenţa

pagină 11





Grafic № 102: Utilizați servicii de consultanță externe în managementul resurselor umane? (Eșantion total, în%)


În ciuda constatărilor de mai sus, datele din sondaj arată că peste 70% din companiile din Euroregiune ca un întreg se bazează pe propriile capacități, în selecția personalului și serviciile prestate de consultanți externi. Motivul principal pentru alegerea lor, 48,2% din respondenți au indicat o lipsă de resurse disponibile, iar 35,4% nu sunt necesare. Grafic № 103: Care este dimensiunea investiției pe care o veţi face în formarea și dezvoltarea capitalului uman din companie, comparativ cu cheltuielile de exploatare totale? (Vratsa și Pleven în%)

5.0%

55.3%

4.6%

18.3%

16.9% concediere de personal

menţinere şi dezvoltare de personal cheie

împrumut de specialişti cheie

punerea în aplicare a investițiilor pentru modernizarea tehnologică

introducerea de modele de educație și formare a personalului existent

15.9%

27.8% 20.8%

84.1%

72.2% 79.2%


da

nu

pagină 12





Grafic № 104:Care este dimensiunea investiției pe care o veţi face în formarea și dezvoltarea capitalului uman din companie, comparativ cu cheltuielile de exploatare totale? (Dolj și Olt, în%)


Dezechilibru semnificativ observat în răspunsurile de pe ambele maluri ale Dunării, la întrebarea "Care este dimensiunea investiției veţi face în formarea și dezvoltarea a capitalului uman din companie, comparativ cu cheltuielile de exploatare totale?". Răspunsurile arată că județele Dolj și Olt sunt investiții relativ considerabil mai mari de personal. 8.3. Analiza studiului "Observator Economic Business"

22.3%

64.3%

11.6% 1.8%

sub 1% între 1 şi 3%

între 3 şi 5% între 5 şi 10%

15.1%

17.8%

56.2%

6.8% 2.7% 1.4%

sub 1% între 1 şi 3%

între 3 şi 5% între 5 şi 10%

între 10 şi 20% peste 20%

pagină 13




Efectul crizei financiare și economice mondiale a afectat în grade diferite intervievați reprezentanți ai Euroregiunii - Vratsa, Pleven, Olt și Dolj. Acest lucru este evident din distribuția răspunsurilor la întrebarea ce a fost tendința în câștiguri de companii în ultimii trei ani. Grafic № 105: Veniturile din vânzări ale companiei dumneavoastră în ultimii trei ani ca un întreg: (Vratsa și Plevna în%)


Peste 27% dintre respondenții din Vratsa și Pleven au declarat stabilitate a veniturilor companiilor lor, în timp ce județele Dolj și Olt, acest răspuns a indicat doar 9,5%. Grafic № 106: Veniturile din vânzări ale companiei dumneavoastră în ultimii trei ani ca un întreg: (Dolj și Olt, în%)

25.0%

11.2%

36.2%

27.6% se mărește

se reduce

se schimbă în diferiți ani

sunt permanenți

pagină 14





La o întrebare similară, dar în termeni de profit, sondajul arată o observație similară. Cele mai importante diferențe între cele două țări în ceea ce privește volatilitatea, în calitate de reprezentanți ai Vratsa și Pleven determina atât veniturile, cât și profitul, semnificativ mai stabile decât cele din Dolj și Olt. Grafic № 107: profitul de companie in ultimii trei ani, în general : (Vratsa și Plevna în%)


Grafic № 108: profitul de companie in ultimii trei ani, în general: (Dolj și Olt, în%)

36.9%

23.8%

29.8%

9.5% se mărește

se reduce


sunt permanenți

24.6%

13.2%

36.0%

26.3% se mărește

se reduce


sunt permanenți

pagină 15





Explicație parțială de observare poate fi solicitată în modelul de realizare de produse finite pentru companiile intervievate. Răspunsurile date la întrebarea "Cât de mult a produselor / serviciilor pe care le oferim este destinat pentru export?" Nu da o poziție lipsită de ambiguitate. Grafic № 109: Care parte din produsele / serviciile pe care le oferim este destinat pentru export? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 109: Care parte din produsele / serviciile pe care le oferim este destinat pentru export? (Vratsa și Pleven în%)

36.1%

24.1%

32.5%

7.2% se mărește

se reduce


sunt permanenți

73.0%

7.8%

8.7%

10.4%

sun 10%

între 10 și 20%

între 20 și 50%

peste 50%

pagină 16





Piețele de realizare a companiilor intervievate de export diferă în mod semnificativ în ceea ce privește accent pe regiunea de frontieră. Doar 8,7% dintre respondenții din Vratsa și Pleven a declarat că exportă produsele sale în regiunea de frontieră, în timp ce partea română această declarație sunt acoperite 42,9%. Desigur, trebuie să se țină cont de faptul că aceste cifre includ doar respondenților care au declarat activitatea de export. Grafic № 111: Unde realizaţi producţia / serviciile pentru export? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 112: unde realizaţi producţia / serviciile pentru export? (Dolj și Olt, în%)

58.3%

4.2%

35.4%

2.1%

sun 10%

între 10 și 20%

între 20 și 50%

peste 50%

71.7%

8.7%

19.6% UniuneaEuropeană

ZonaTransfrontalieră

Alta

pagină 17





În evaluarea sa de securitate a respondenților din punct de vedere al managerilor DMA din Vratsa și Pleven sunt mult mai extreme, declarând necesitatea de o revizuire a instalațiilor. Grafic № 113: Este nevoie de înlocuire și modernizare a activelor de bază (ALS) ale companiei dumneavoastră, în scopul de a dobândi cele mai recente tendințe și evoluții din domeniul dumneavoastră? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 114: Este nevoie de înlocuire și modernizare a activelor de bază (ALS) ale companiei dumneavoastră, în scopul de a dobândi cele mai recente tendințe și evoluții din domeniul dumneavoastră? (Dolj și Olt, în%)

44.9%

42.9%

12.2% UniuneaEuropeană

ZonaTransfrontalieră

Alta

58.5%

28.8%

12.7% da, prin schimbareasemificativă a maimultor active

da, parțial pentru unele acive

nu

pagină 18





Grafic № 115: Care din următoarele activități au fost realizate în compania dumneavoastră în ultimii cinci ani? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 116: Care din următoarele activități au fost realizate în compania dumneavoastră în ultimii cinci ani? (Dolj și Olt, în%)

13.5%

77.0%

9.5% da, prinschimbareasemificativă a maimultor active

da, parțial pentru unele acive

nu

0.0%

4.1%

4.1%

6.2%

6.7%

10.4%

10.4%

27.5%

30.6%

finanțare a activității ștințifice și de ercetare

contrucția de cladiri și birouri noi

ridicarea standardelor

modernizarea sistemelor de control

îngrădire de tehnologii noi

introducerea de inovații, inclusiv protecție a brevetelor, achiziționarea de licențe și …

educarea personalului

modernizarea activelor fixe existente(facilitati de productie, cladiri, birouri)

achiziționarea de active noi, inclusiv facilitati de productie, vehicule, birouri

pagină 19





S-a declarat o cerere mai mare pentru înlocuire și echipamente noi pentru companiile de pe partea bulgară a Euroregiunii Vratsa, Pleven, Dolj și Olt este confirmată de răspunsurile la întrebarea "Care din următoarele activități au fost realizate în compania dumneavoastră în ultimii cinci ani?". Peste 30% dintre respondenții din Vratsa și Pleven declară că au cumpărat active noi, iar peste 27% sunt modernizate curent. Pentru partea română aceste numere sunt limitate la nivelul de 22,1% și 21,5%. La întrebarea "În ce costurile de acțiuni pentru activități inovatoare (R & D, de inovare, de protecție de brevete, achiziție de know-how, etc.) La cifra de afaceri totală a companiei dumneavoastră?" Distribuția răspunsurilor în rândul respondenților ambele maluri ale Dunării este semnificativ mai eterogen. În județele Dolj și Olt 23,2% din respondenți au răspuns că nu retrase din circuitul agricol un buget pentru astfel de activități, dar, în același timp, cei care investesc în inovație emite buget semnificativ mai mare decât companiile în partea bulgară a regiunii. În Vratsa și Pleven, doar 14,2% au declarat că nu au buget, aproape jumătate dintre respondenți a spus că investițiile în inovare reprezintă mai puțin de 1% din cifra de afaceri totală a companiei. Grafic № 117: În ce domeniu au fost investiţii pentru activități inovative din cota de la cifra de afaceri totală a (cercetate ştinţifică, inovație, protecția de brevete, achiziție de know-how, etc) ? (Vratsa și Plevna în%)

2.5%

4.3%

8.0%

9.8%

14.1%

5.5%

12.3%

21.5%

22.1%

finanțare a activității ștințifice și de ercetare

contrucția de cladiri și birouri noi

ridicarea standardelor

modernizarea sistemelor de control

îngrădire de tehnologii noi

introducerea de inovații, inclusiv protecție a brevetelor, achiziționarea de licențe și alte

educarea personalului

modernizarea activelor fixe existente(facilitati de productie, cladiri, birouri)

achiziționarea de active noi, inclusiv facilitati de productie, vehicule, birouri

pagină 20





Grafic № 118: în ce domeniu au fost investiţii pentru activități inovative din cota de la cifra de afaceri totală a (cercetate ştinţifică, inovație, protecția de brevete, achiziție de know-how, etc) ? (Dolj și Olt, în%)


Atitudinile cu privire la factorii care ar stimula extinderea pe ambele maluri ale Dunării , bazate pe noi asocieri de afaceri sau investiții suplimentare în această activitate sunt

48.7%

29.2%

5.3%

2.7%

14.2% sub 1%

Între 1 și 3%

între 3 și 5%

peste 5%

nu oferim buget

22.0%

11.0%

34.1%

9.8%

23.2% sub 1%

Între 1 și 3%

între 3 și 5%

peste 5%

nu oferim buget

pagină 21




destul de diferite . În Vratsa și Pleven cel mai frecvent menționat stimulent este accesul la subvenția la costul forței de muncă și stimulente fiscale. Pentru respondenții din județele Dolj și Olt subvenții rămâne poziții din spate. Companiile chestionate ca cele mai importante stimulente fiscale factor și fiscale (31,9 % din respondenți), urmat de costurile forței de muncă. Accesul la subvenții este identificat ca un factor major de doar 11,2 %. Grafic № 119: Ce factori ar putea influența decizia pentru extinderea la o nouă afacere sau investiții suplimentare pentru activitatea dv. actuală? (Vratsa și Pleven în%)


0.0%

0.4%

0.9%

2.1%

3.0%

4.3%

4.3%

4.7%

7.7%

11.9%

15.3%

21.3%

24.3%

altceva (argumentați)

la disopnibilitatea și zonele reglementate

oportunități de a implica cluster în curs de dezvoltare

există sector de tradiții și parteneriate stabilite cu partenerii de afaceri

sunt infrastructurii tehnice avansate pentru întreprinderile de construcții

oportunități de sprijin și stimulare de la administratia locala

proximitatea față de piețele majore

proximitate de baza de materii prime

acces la infrastructura de transport și buna logistică

acces lapersonalcalificat

stimulente fiscale și politica fiscală

prețul muncii

accesul la subsidii naționaleșieuropene

pagină 22




Grafic № 120: Ce factori ar putea influența decizia pentru extinderea la o nouă afacere sau investiții suplimentare pentru activitatea dv. actuală? (Dolj și Olt, în%)


În ceea ce privește partenerii contractuali, în legătură cu furnizarea de bunuri și servicii, reprezentanții celor două țări au expunere geografică similară. Unități administrative se bazează foarte mult pe furnizorii locali. Principala diferență în răspunsurile se referă la furnizori externi și cele cu capital mixt. Grafic № 121: Principalii furnizori ai companiei dumneavoastră sunt: (Vratsa și Pleven în%)

0.0%

2.6%

1.7%

0.0%

0.9%

12.1%

4.3%

6.9%

6.9%

4.3%

31.9%

17.2%

11.2%


la disopnibilitatea și zonele reglementate

oportunități de a implica cluster în curs de dezvoltare

există sector de tradiții și parteneriate stabilite cu partenerii de afaceri

sunt infrastructurii tehnice avansate pentru întreprinderile de construcții

oportunități de sprijin și stimulare de la administratia locala

proximitatea față de piețele majore

proximitate de baza de materii prime

acces la infrastructura de transport și buna logistică

acces lapersonalcalificat

stimulente fiscale și politica fiscală

prețul muncii

accesul la subsidii naționaleșieuropene

pagină 23





Grafic № 122: Principalii furnizori ai companiei dumneavoastră sunt: (Dolj și Olt, în%)


Respondenții din ambele părți ale Euroregiunii Vrața, Plevna, Olt și Dolj răspund relativ similar la întrebarea "Cât de familiarizat sunteţi cu cele mai recente tendințe și inovații în afacerea dumneavoastră ?". Majoritatea companiilor folosesc accesul tradițional la informații prin Internet și publicații de specialitate. Principala diferență în frecvența de răspunsuri este prezentată în legătură cu vizita de traininguri și seminarii specializate,

55.1%

7.6%

37.3%

firmele locale

firmele străine

firmelemixte

69.7%

24.2%

6.1%

firmele locale

firmele străine

firmelemixte

pagină 24




conform chestionarelor prelucrate oamenii de afaceri din județele Dolj și Olt sunt mult mai deschişi la participarea la astfel de inițiative (26,4 % din respondenți). Grafic № 123: Cât de familiarizat sunteţi cu cele mai recente tendințe și inovații în afacerea dumneavoastră? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 124: Cât de familiarizat sunteţi cu cele mai recente tendințe și inovații în afacerea dumneavoastră? (Dolj și Olt, în%)

0.0%

0.7%

4.6%

5.3%

6.6%

8.6%

32.5%

41.7%

aderarea în asociațiile internaționale din sectorul de afaceri


formare profesională specială pentru personalul

participarea la sipozioane și seminarii

aderarea în asociațiile naționale de afaceri sectoriale

membru în sisteme informatie permanente

abonament permanenla publicații specializate

informare a publicului în pagini web și site-uri de nișă

pagină 25





Atitudinile de expansiune în țara vecină studiate este semnificativ negativ. La întrebarea "Credeți că există oportunități de începere / creștere a exporturilor de servicii de / produsele / materialele în țările vecine ?" Partea bulgară a Euroregiunii, doar 12,9 % din respondenți au apreciat potențialul pozitiv și în partea română 12,0%. Marea majoritate a respondenților au dificultăți în evaluarea situației. Din respondenții din județele Dolj și Olt 36,0 % vedea oportunități, dar nu suficient de bune și în partea bulgară acest grup au reprezentat doar 16,4 % din eșantion. Grafic № 125: Credeți că există oportunități de începere / creștere a exporturilor de servicii de / produsele / materialele în țara vecină? (Vratsa și Pleven în %)

0.8%

0.0%

5.0%

26.4%

7.4%

5.0%

25.6%

29.8%

aderarea în asociațiile internaționale din sectorul de afaceri


formare profesională specială pentru personalul

participarea la sipozioane și seminarii

aderarea în asociațiile naționale de afaceri sectoriale

membru în sisteme informatie permanente

abonament permanenla publicații specializate

informare a publicului în pagini web și site-uri de nișă

pagină 26





Grafic № 126: Credeți că există oportunități de începere / creștere a exporturilor de servicii de / produsele / materialele în țara vecină? (Dolj și Olt, în%)


A declarat un motiv major pentru atitudinea negativă este ignoranța din mediul de afaceri din țara vecină. În județele Dolj și Olt, 34,1% au menționat ca motiv principal și restricțiile legale. Grafic № 127: Ce credeți după dumneavoastră că sunt barierele / constrângerile la utilizarea acestor oportunități? (Vratsa și Pleven în%)

12.9%

16.4%

36.2%

34.5%

da, cu potențial mare

da, dar nu suficient de bun

nuare posibilități

nu pot răspunde

12.0%

36.0%

8.0%

44.0%

da, cu potențial mare

da, dar nu suficient de bun

nuare posibilități

nu pot răspunde

pagină 27





Grafic № 128: Ce credeți după dumneavoastră că sunt barierele / constrângerile la utilizarea acestor oportunități? (Dolj și Olt, în%)

1.6%

3.3%

4.9%

10.7%

21.3%

58.2%

există restricții normative

mă feresc de jocuri periculoase

Populația locală are o putere de cumpărare scăzută

alteva (argumentați)

cheltuielile de transport sunt mari

nu cunosc mediul de afaceri din țara vecină

pagină 28





Dezechilibru semnificativ are loc la răspunsurile la întrebările despre beneficiile mediului de afaceri din țara vecină. Întrebarea "Ce credeți că sunt avantaje de a face afaceri în Bulgaria decât în România?", 28,9% dintre respondenții din Vratsa și Pleven cred că piața din România este modest și 18,1% consideră că producția lor nu este reprezentat în țările vecine. În județele Dolj și Olt 42,4% din respondenți consideră că mediul de afaceri din Bulgaria ca fiind mai puțin competitive. Un procent semnificativ de respondenți, 28,8% cred că pot obține bunuri și servicii la un preț mai mare. În mod evident, atitudini de pe ambele maluri ale Dunării au fost semnificativ diferite, ceea ce duce la așteptări ineficiente. Într-o mare măsură, diferențele în evaluarea poate fi ajustată pentru a oferi informații suplimentare. Grafic № 129: Ce credeți că sunt avantajele de a face afaceri în Bulgaria decât în România? (Vratsa și Pleven în %)

34.1%

4.9%

6.1%

1.2%

8.5%

45.1%

există restricții normative

mă feresc de jocuri periculoase

Populația locală are o putere de cumpărare scăzută

alteva (argumentați)

cheltuielile de transport sunt mari

nu cunosc mediul de afaceri din țara vecină

pagină 29





1.2%

4.8%

7.2%

16.9%

18.1%

22.9%

28.9%

concurenţa firmelor locale este slabă

cheltuielile de transport imi sunt reduse

este prea mic contral pentru calitatea produselor

pot vinde la un preţ mai mic

pot vinde produse care lipsesc de pe piaţa locală

altceva (vă rog argumentaţi)

piaţa este ne pretenţioasă

pagină 30




Grafic № 130: Ce credeţi după dumneavoastră că sunt beneficiile pentru afaceri în România, comparativ cu Bulgaria? (Dolj și Olt, în%)


Întrebarea "ați stabilit relații de afaceri cu persoane din țările vecine?" Răspunsurile de pe ambele maluri ale Dunării sunt similare. Din Vratsa și Pleven 80,4%, respondenți negativi și județele Dolj și Olt "nu", pentru a satisface doar 80,0%. Puțini au răspuns pozitiv declară o perioadă similară de relație cu partea opusă. Cea mai mare proporție de respondenți, 52,9% din Vratsa și Pleven și 68,4% din Dolj și Olt au răspuns că întreține relații de afaceri cu omologii din țările vecine cu o vechime între 1 și 3 ani. Grafic № 131: Cât de mult au relatii de afaceri cu parteneri de afaceri din țara vecină? (Vratsa și Pleven în%)

42.4%

8.5%

3.4%

28.8%

8.5%

3.4%

5.1%

concurenţa firmelor locale este slabă

cheltuielile de transport imi sunt reduse

este prea mic contral pentru calitatea produselor

pot vinde la un preţ mai mic

pot vinde produse care lipsesc de pe piaţa locală

altceva (vă rog argumentaţi)

piaţa este ne pretenţioasă

pagină 31





Grafic № 132 de cât timp au relatii de afaceri cu parteneri de afaceri din țara vecină? (Dolj și Olt, în%)


În ciuda unui număr relativ mic de companii care au stabilit relatii de durata cu omologii din țările vecine, o evaluare negativă a relației este aproape absentă. Grafic № 133: Cum apreciați relația ta cu ei? (Vratsa și Pleven în%)

23.5%

52.9%

17.6%

5.9%

sub 1 an

între 1 şi 3 ani

între 3 şi 5 ani

peste 5 ani

10.5%

68.4%

10.5%

10.5%

sub 1 an

între 1 şi 3 ani

între 3 şi 5 ani

peste 5 ani

pagină 32





Grafic № 134: Cum apreciați relația ta cu ei? (Dolj și Olt, în%)


Majoritatea companiilor chestionate se bazează pe informații pentru a extinde rețeaua de afaceri de propria cercetare pe internet și recomandările de la contacte de afaceri existente. Grafic № 135: Știți unde puteți obține date actuale de de contact (baza de date de contacte de afaceri) la (noi) partenerii de afaceri din țara vecină? (Vratsa și Pleven în%)

11.1%

61.1%

16.7%

11.1%

excelenţi

foarte buni

buni

mulţumitori

19.6%

47.8%

13.0%

2.2%

17.4% foarte buni

buni

mulţumitori

nemulţumitori

nu pot răspunde

pagină 33





Grafic № 136: Știți unde puteți obține date actuale de de contact (baza de date de contacte de afaceri) la (noi) partenerii de afaceri din țara vecină? (Dolj și Olt, în%)


Puțini respondenți se simt informați cu privire la evenimentele de afaceri, expoziții, târguri și alte legate de domeniul lor de activitate, evenimente care au loc în țara vecină. Grafic № 137: Aveți informații despre evenimente de afaceri, expoziții, târguri și alte domenii legate de evenimente de afaceri care au loc în țara vecină? (Vratsa și Pleven în%)

16.5%

10.6%

21.2%

7.1%

30.6%

14.1% da le la partenerii mei

da de la organizaţiile de afaceri

da prin căutare pe internet

nu exact

nu am căutat

nu

9.8%

7.3%

42.7%

13.4%

18.3%

8.5% da le la partenerii mei

da de la organizaţiile de afaceri

da prin căutare pe internet

nu exact

nu am căutat

nu

pagină 34





Grafic № 138: Aveți informații despre evenimente de afaceri, expoziții, târguri și alte domenii legate de evenimente de afaceri care au loc în țara vecină? (Dolj și Olt, în%)


La întrebarea "Aveţi de unde obține informații actualizate cu privire la situația de afaceri din țara vecină?", Majoritatea respondenților oferă răspunsuri referitoare la sursele tradiționale de informare, cum ar fi internetul și mass-media. Grafic № 139: aveţi de unde obține informații actualizate cu privire la situația de afaceri din țara vecină? (Vratsa și Pleven în%)

4.0%

24.0%

32.0%

40.0%

da absolut

nu exact

nu am căutat

nu

15.8%

30.3%

26.3%

27.6% da absolut

nu exact

nu am căutat

nu

pagină 35





Grafic № 140: aveţi de unde obține informații actualizate cu privire la situația de afaceri din țara vecină? (Dolj și Olt, în%)


Un procent semnificativ de respondenți ai Euroregiunii sunt puşi în dificultatea de a da un răspuns precis la întrebarea "În opinia dumneavoastră, este suficiente informații disponibile pentru antreprenorii de pe ambele părți ale frontierei?" Cel mai important procent este de părere că informația nu este de ajuns.

28.1%

11.5%

11.5% 2.2%

38.8%

7.9% da, din internet

da, din ziare şi reviste

da, de la partenerii de afaceri

da, de la prieteni şi cunoscuţi

nu am căutat până în acestmoment

nu

34.0%

23.7%

9.3%

8.2%

19.6%

5.2% da, din internet

da, din ziare şi reviste

da, de la partenerii de afaceri

da, de la prieteni şi cunoscuţi

nu am căutat până în acestmoment

nu

pagină 36




Grafic № 141: În opinia dumneavoastră, există suficiente informații disponibile pentru antreprenorii de pe ambele părți ale frontierei? (Vratsa și Pleven în%)


Grafic № 142: În opinia dumneavoastră, există suficiente informații disponibile pentru antreprenorii de pe ambele părți ale frontierei? (Dolj și Olt, în%)


8.4. Concluzii

2.4%

39.3%

13.1%

45.2%

da absolut

nu exact

nu

nu pot răspunde

9.8%

37.8%

14.6%

37.8%

da absolut

nu exact

nu

nu pot răspunde

pagină 37




Rezultatele sondajului oferă o imagine de ansamblu a probei, care nu este suficient de mare pentru a fi definită ca un reprezentant, cuprinzător și inclusiv. Cu toate acestea, ar trebui să facă unele concluzii rezonabile.

La nivelul de evaluare a resurselor umane respunsurile cu privire la situația din unitățile administrative de pe teritoriul Bulgariei și României sunt similare. Tratamente faciale sunt dificultăți în găsirea de personal calificat, iar în același timp, un număr relativ mic de respondenți investesc semnificativ în îmbunătățirea capitalului uman. Există o diferență de bază în procesul de recrutare şi de atitudine din țara vecină. Respondenții din județele Dolj și Olt sunt mult mai toleranţi și deschişi la angajarea lucrătorilor bulgari la nivel principal în funcţii de lider, de calificare. În Vratsa și Plevna, majoritatea respondenților afirmă că rezidenții nu sunt de preferat.

Potrivit răspunsurilor declarate de respondenți, întreprinderile mici și mijlocii din Euroregiunea Vrața, Pleven, Dolj și Olt sunt într-o situație similară. Principala concluzie a studiului este de conștientizare relativ scăzută disponibilă la respondenți, ceea ce duce la unele inconsistențe în răspunsurile la întrebări. Există, evident, ignoranță a mediului de afaceri din țările vecine și aceasta este o tendință majoră în care ar trebui să fie dezvoltat potențialul din Euroregiunea Vrața, Pleven, Dolj și Olt. 9. încheiere Unități administrative ale Euroregiunii se găsesc într-o situație economică relativ similară, aproape la același nivel de performanță economică și de dezvoltare. Creșterea economică (ca o măsură a productivității) rămâne în urma nivelurilor naționale și europene medii. Declinul economic și stagnarea a ambelor economii limitează domeniul de aplicare și natura cooperării transfrontaliere. Structura economică este tradițional dominată de agricultură. Specializarea se bazează în principal pe producția de cereale, legume, struguri și fructe, completată de sectorul creșterii animalelor. Dominată de ferme familiale mici au o productivitate scăzută a muncii. Prin urmare, principalele produse sunt mai puțin competitive și există un procent ridicat de produse reduse prelucrate în piețele de alimente. Sectoarele industriale prezintă mici diferențe, dar industria de la frontieră bulgară este caracterizată de o mai mare diversificare și dezvoltare decât cea română. Industria s-a dezvoltat în principal în centrele urbane. Mai mult decât atât, în multe cazuri, industria este reprezentată de companiile asociate cu producție în scădere și au nevoie de restructurare. Antreprenoriatului în regiune ca un întreg are un nivel relativ ridicat, dar este mic în termeni absoluți. Sectorul IMM-urilor este relativ slab, ca principale dificultăți asociate cu acces-ul la formare profesională pentru dobândirea de competențe și de finanțare și are un nivel scăzut de dezvoltare tehnologică. Cu toate acestea, sectorul de afaceri mici este relativ bine reprezentat și este o sursă potențială de creștere economică. Dimensiunile mici ale afacerii, combinate cu dificultăți în obținerea accesului la piețele importante din regiune și dincolo, implică o capacitate limitată de a se extinde. 10. Lista de grafice și tabele din raport

pagină 38




10.1. Lista de grafice Număr Denumire

1 Echilibru în regiunea Vratsa 2 Echilibru în regiunea Pleven 3 Zona de echilibru Dolj 4 Echilibru în județul Olt 5 Dificultăţi pe sectoarele economice Vratsa 2011 6 Dificultăţi pe sectoarele economice Pleven 2011 7 Dificultăţi pe sectoarele economice Dolj 2012 8 Dificultăţi pe sectoarele economice Olt 2012 9 Forța de muncă Vratsa, 2012

10 Forța de muncă Pleven, 2012 11 Forța de muncă Dolj, 2012 12 Forța de muncă Olt, 2012 13 Pentru sectoare economice din Vratsa în 2011 14 Pentru sectoare economice în Vratsa , în 2011 15 Pentru sectoare economice județul Olt în 2012 16 Repartizarea întreprinderilor non- financiare în sectoarele inovatoare în

Vratsa 2011 17 Numărul de întreprinderi de activitate economică non- financiară pentru

regiunea Vratsa 2011 18 Repartizarea întreprinderilor non- financiare în sectoarele inovatoare

Pleven 2011 19 Numărul de întreprinderi de activitate economică non- financiară pentru

regiunea Pleven 2011 20 Numărul de IMM-uri în 2012 de activitatea economică în județul Olt 21 Populația Vratsa 2012 22 Populația Pleven 2012 23 Populația Dolj 2012 24 Populația județului Olt în 2012 25 Distribuția populației din orașul Vratsa de vârstă în anul 2012 26 Distribuția populației din orașul Vratsa de vârstă în anul 2012 27 Distribuția populației de vârstă județul Dolj 2011 28 Distribuția populației de vârstă județul Olt 2011 29 Sporul natural Vratsa 2012 30 Sporul natural Pleven 2012 31 Sporul natural județul Dolj 2011

pagină 39




32 Sporul natural județul Olt 2011 33 PIB-ul pe cap de locuitor în 2010 Bulgaria 34 PIB-ul pe cap de locuitor în 2010 România 35 Valoarea nominală a PIB Vratsa 36 Valoarea nominală a PIB pe cap de locuitor Vratsa 37 Valoarea nominală a PIB Pleven 38 Valoarea nominală a PIB pe cap de locuitor Pleven 39 Valoarea nominală a PIB județul Dolj 40 Valoarea nominală a PIB pe cap de locuitor la nivel national România și

regiunea de Sud-Vest Oltenia 41 Valoarea nominală a PIB judeţul Olt 42 Valoarea nominală a PIB pe cap de locuitor la nivel national România și

regiunea de Sud-Vest Oltenia 43 Pondere a PIB valoarea nominală în Euroregiunea Vratsa , Pleven , Olt și

Dolj 44 Creștere a populației în Vratsa 45 Sporul natural în Vratsa 46 Structura populației pe grupe majore de vârstă Vratsa 47 Creștere a populației în Pleven 48 Sporul natural în Pleven 49 Structura populației pe grupe majore de vârstă Pleven 50 Creștere în populația județului Dolj 51 Creșterea naturală a județului Dolj 52 Structura populației pe grupe de vârstă majore Dolj 53 Creștere în populația județului Dolj 54 Sporul natural în județul Olt 55 Structura populației pe grupe de vârstă majore județul Olt 56 Cota din populația totală a Euroregiunii 57 Forței de muncă Vratsa 15 + 58 Șomeri în Vratsa 59 Rata șomajului Vratsa 60 Forței de muncă Pleven 15 + 61 Șomajul în Pleven 62 Rata șomajului Pleven 63 Forței de muncă județul Dolj 64 Șomeri în județul Dolj 65 Rata șomajului județul Dolj 66 Forța de muncă din județul Olt 67 Șomajul în județul Olt

pagină 40




68 Rata șomajului din județul Olt 69 Venitul brut anual Vratsa 70 Ritmul anual de creștere în venitul brut în Vratsa 71 Venitul brut anual Pleven 72 Ritmul anual de creștere în venitul brut în Pleven 73 Venitul brut anual județul Dolj 74 Ritmul anual de creștere în venitul brut în județul Dolj 75 Venitul brut anual din județul Olt 76 Ritmul anual de creștere în venitul brut în județul Olt 77 PIB-ul pe cap de locuitor în partea de jos a scalei de UE la prețuri curente

pentru anul 2010 78 Creșterea PIB-ului real de țările selectate în valoarea medie pe o

perioadă de recuperare în 2010 - 2012 79 Salariul mediu în luna iunie 2011, 80 Impozitul pe profit corporativ 81 Impozitele pe venitul personal 82 Distribuție din companiile intervievate de activitatea economică 83 Distribuție din companiile intervievate de venituri 84 Distribuirea de companiile intervievate în termeni de active 85 Distribuirea de companiile intervievate dupa efectiv 86 Vă dezvălui noi locuri de muncă în ultimii 5 ani ? 87 Interior vă de noi locuri de muncă în ultimii 5 ani ? 88 Aveți dificultăți în recrutarea de personal calificat pentru afacerea dvs. în

regiunea în care operează compania dumneavoastră ? 89 Ce procent din angajații dvs. au studii superioare ? ( Eșantion total , în % )

90 Ce procent din angajații dvs. au studii superioare ? ( Vratsa și Pleven în %)

91 Ce procent din angajații dvs. au studii superioare ? ( Dolj și Olt , în % )

92 Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine ? ( Eșantion total , în % )

93 Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine ? ( Vratsa și Pleven în % )

94 Ce procent din angajații dumneavoastră vorbesc limbi străine ? ( Dolj și Olt , în % )

95 Care este numărul mediu de cursuri de formare a personalului ? ( Eșantion total , în % )

96 Ce surse de informații folosiți pentru recrutare și selecție de personal adecvat ? ( Eșantion total , în % )

pagină 41




97 Care este atitudinea puteți aloca o tastă sau personalul operațional din România ? ( Vratsa și Pleven în % )

98 Care este atitudinea puteți asocia o cheie sau a personalului de exploatare din Bulgaria ? ( Dolj și Olt , în % )

99 Cum apreciați diferențelor culturale și sociale dintre specialiștii români și bulgari ? ( Vratsa și Pleven în % )

100 Cum apreciați diferențelor culturale și sociale dintre specialiștii români și bulgari ? ( Dolj și Olt , în % )

101 Ce surse de informații folosiți pentru recrutare și selecție de personal adecvat ? ( Eșantion total , în % )

102 Nu utilizați servicii de consultanță externe în managementul resurselor umane ? ( Eșantion total , în % )

103 Care este dimensiunea investiției voi face în formare și dezvoltare a capitalului uman din companie , comparativ cu cheltuieli de exploatare totale ? ( Vratsa și Pleven în % )

104 Care este dimensiunea investiției voi face în formare și dezvoltare a capitalului uman din companie , comparativ cu cheltuieli de exploatare totale ? ( Dolj și Olt , în % )

105 Veniturile din vânzările companiei dumneavoastră în ultimii trei ani ca un întreg : ( Vratsa și Pleven în % )

106 Veniturile din vânzările companiei dumneavoastră în ultimii trei ani ca un întreg : ( Dolj și Olt , în % )

107 Profit de companie în ultimii trei ani, ca un întreg : ( Vratsa și Pleven în %)

108 Profit de companie în ultimii trei ani, ca un întreg : ( Dolj și Olt , în % )

109 Ce parte din produsele / serviciile pe care le oferim este destinat pentru export? ( Vratsa și Plevna în % )

110 Ce parte din produsele / serviciile pe care le oferim este destinat pentru export? ( Dolj și Olt , în % )

111 Facem produse / servicii pentru export ? ( Vratsa și Pleven în % )

112 Facem produse / servicii pentru export ? ( Dolj și Olt , în % )

113 Este nevoie de înlocuire și modernizare a activelor de bază ( ALS ) ale companiei dumneavoastră , în scopul de a cele mai recente tendințe și evoluții în domeniul tău ? ( Vratsa și Pleven în % )

114 Este nevoie de înlocuire și modernizare a activelor de bază ( ALS ) ale companiei dumneavoastră , în scopul de a cele mai recente tendințe și evoluții în domeniul tău ? ( Dolj și Olt , în % )

pagină 42




115 Care din următoarele activități au fost realizate în compania dumneavoastră în ultimii cinci ani? (Vratsa și Pleven în %)

116 Care din următoarele activități au fost realizate în compania dumneavoastră în ultimii cinci ani? ( Dolj și Olt , în % )

117 În ceea ce costurile pentru activități inovatoare (R & D , inovație , protecția de brevete , achiziție de know-how , etc. ), Cota de la cifra de afaceri totală a companiei dvs. ? (Vratsa și Plevna în % )

118 În ceea ce costurile pentru activitățile și inovatoare ( R & D , inovație , protecția de brevete , achiziție de know-how , etc. ), Cota de la cifra de afaceri totală a companiei Dvs.? (Dolj și Olt , în %)

119 Ce factori ar putea influența decizia pe o noua afacere sau investiții suplimentare pentru ocupația dv. actuală ? (Vratsa și Pleven în %)

120 Ce factori ar putea influența decizia pe o noua afacere sau investiții suplimentare pentru ocupația dv. actuală ? (Dolj și Olt , în %)

121 Principalii furnizori de companie sunt : (Vratsa și Pleven în %) 122 Principalii furnizori de companie sunt ( Dolj și Olt , în %) 123 Cât de familiarizat cu cele mai recente tendințe și inovații în afacerea

dumneavoastră ? ( Vratsa și Pleven în %) 124 Cât de familiarizat cu cele mai recente tendințe și inovații în afacerea

dumneavoastră ? ( Dolj și Olt , în %) 125 Crezi că există oportunități de începere / creștere a exporturilor de

servicii de / produsele / materialele în țările vecine ? ( Vratsa și Pleven în %)

126 Crezi că există oportunități de începere / creștere a exporturilor de servicii de / produsele / materialele în țările vecine ? (Dolj și Olt , în %)

127 Ce credeți că sunt barierele / constrângerile la utilizarea acestor oportunități ? (Vratsa și Plevna în %)

128 Ce credeți că sunt barierele / constrângerile la utilizarea acestor oportunități ? (Dolj și Olt , în % )

129 Ce credeți că sunt avantajele de a face afaceri în Bulgaria decât în România ? (Vratsa și Pleven în % )

130 Ce crezi ca sunt beneficiile pentru afaceri din România , comparativ cu Bulgaria ? (Dolj și Olt , în %)

131 Cât timp au relatii de afaceri cu parteneri de afaceri din țările vecine ? (Vratsa și Pleven în %)

132 Cât timp au relatii de afaceri cu parteneri de afaceri din țările vecine ? (Dolj și Olt , în %)

133 Cum ați evalua relația ta cu ei ? (Vratsa și Pleven în %) 134 Cum ați evalua relația ta cu ei ? (Dolj și Olt , în %)

pagină 43




135 Știi unde puteți obține până la data de informații de contact (baza de date de contacte de afaceri) la (noii) partenerii de afaceri din țara vecină ? (Vratsa și Pleven în %)

136 Știi unde puteți obține până la data de informații de contact (baza de date de contacte de afaceri) la (noii) partenerii de afaceri din țara vecină ? ( Dolj și Olt , în % )

137 Aveți informații despre evenimente de afaceri, expoziții, târguri și alte domenii legate de evenimente de afaceri care au loc în țara vecină ? (Vratsa și Pleven în %)

138 Aveți informații despre evenimente de afaceri, expoziții , târguri și alte domenii legate de evenimente de afaceri care au loc în țara vecină ? (Dolj și Olt , în %)

139 Există un loc pentru a obține informații actualizate cu privire la situația de afaceri din țara vecină ? (Vratsa și Pleven în %)

140 Există un loc pentru a obține informații actualizate cu privire la situația de afaceri din țara vecină ? (Dolj și Olt, în %)

141 Crezi suficient de informații sunt disponibile pentru întreprinderile de pe ambele părți ale frontierei ? (Vratsa și Pleven în %)

142 Crezi suficient de informații sunt disponibile pentru întreprinderile de pe ambele părți ale frontierei ? (Dolj și Olt , în %)

10.2. Lista de tabele Număr Denumire

1 Date generale Vratsa, 2012 2 Date generale Pleven, 2012 3 Date generale Dolj, 2012 4 Date generale Olt, 2012 5 Întreprinderile din sectoarele industriale în Vratsa 6 Investițiile în active fixe ale IMM-urilor din Vratsa 7 ISD Vratsa 8 Întreprinderile din sectoarele industriale în Pleven 9 Investițiile în active fixe ale IMM-urilor în Pleven

10 ISD în Pleven 11 Volumul investițiilor brute ale unităților locale pe activități economice și

categorii

pagină 44




12 Volumul investițiilor brute ale unităților locale pe activități economice și categorii

13 Site-uri culturale și istorice din Vratsa 14 Site-uri culturale și istorice din județul Olt 15 Ponderea întreprinderilor din Vratsa 16 Proporția întreprinderilor în Pleven 17 Numărul de firme înregistrate în județul Dolj 18 Proporția întreprinderilor din județul Dolj 19 Numărul societăților comerciale din județul Olt 20 Proporția întreprinderilor din județul Olt 21 Creșterea populației Bulgaria și România 22 Ponderea populației sub 14 de ani , în Euroregiunea Vrața, Pleven și Dolj

și Olt 23 Ponderea populației între 15 și 64 de ani Euroregiunii Vrața , Pleven și

Dolj și Olt 24 Ponderea populației de peste 65 de ani Euroregiunea Vrața , Pleven și

Dolj și Olt 25 Rata șomajului euro - regiune ( în % ), Vratsa , Pleven, Dolj și Olt

pagină 45

Proiectul “Rețea pentru promovarea serviciilor de afaceri transfrontaliere”, MIS ETC 655, este implementat în parteneriat cu Primăria Byala Slatina (Bul-garia), Camera de Comerţ şi Industrie Vratsa (Bulgaria), Primăria Bechet (România), Camera de Comerţ Industrie şi Agricultura Olt (România).

pagină 46

Documents

Project: “Promotional network of cross-border enterprise ...byala-slatina.com/project-cbc/doc/new/Rezultati_RO_tyalo.pdf · Project: “Promotional network of cross-border enterprise