Upload
ioana-trif
View
221
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Proiect
Citation preview
Universitatea Lucian Blaga Sibiu
Facultatea de Psihologie
Învățarea la școlarul mic
Trif Ioana
2012
Învățând să scrie și să citească, copiii se eliberează de constrângerile comunicării față
în față și capătă acces la ideile si imaginația oamenilor din tinuturile îndepărtate și din vremuri
de demult. Odată ce pot să transforme semnele de pe o pagina în tipare sonore cu sens, copii
își pot dezvolta strategii tot mai complexe pentru a înțelege ceea ce citesc și pot folosi
cuvintele scrise ca să exprime idei, gânduri și sentimente.
Copiii pot să identifice un cuvînt tipărit pe două căi. Una se numește decodificare:
copilul articulează cuvântul traducându-l din forma tipărită ân cea rostită înainte de a-l
recupera din memoria de lungă durată. Pentru a face aceasta el trebuie să fie stăpăn pe codul
fonetic care stăpânește corespondența între alfabetul tipărit și sunetele rostite. Cealaltă metodă
este reactualizarea pe bază vizuală: copilul se uită pur și simplu la cuvânt și apoi îl
reactualizează.
Semnificația cunoștințelor de prosodie ca factor de contribuție la cititul fluent și
capacitatea de comprehensiune a fost atestată de către studiile lui Schwanenflugel et al.
(2004) și de către Miller și Schwanenflugel (2006). Această abilitate este considerată critică în
procesul de achiziție al abilităților de citire (Pinnell et al. 1995). Kitzen (2001) a găsit
demonstrat o corelație semnificativă între abilitățile de prosodie și citirea la adulți cu
capacități avansate de citire.
Într-o manieră similară în care alerta fonologică (phonological awarness) se
relaționează cu achizițiile de citire și pronuncție, alerta față de stres (SA- stress awareness) -
abilitatea de a detecta și manipula accentul acordat cuvintelor- poate fi relaționat cu asemenea
achiziții.
S-a mai propus că sensibilitatea față de ritmul vorbirii (secvența de silabe accentuate și
neaccentuate) este relaționat cu achizițiile de citire (Wood et al. 2009). Mai este cunoscut
faptul că, în etapele de început ale învățării, vorbitorii folosesc ritmul lingvistic pentru a izola
cuvinte în discursul lor (Cutler and Mehler 1993). Astfel, abilități legate de ritmicitate ar
trebui să contribuie la dezvoltarea vocabularului, constientizarea fonologică și la achiziții de
citire. Goswami et al (2002) sugerează că asemenea abilități formează baza dezvoltării
conștientizării fonologice. Comform acestei ipoteze, cititorii cu o mai mare sensibilitate față
de aspectele prosodice ale vorbirii le folosesc pentru a identifica unități relevante fonologic
(ex: rima) ; aceasta, la rândul ei, este relaționată cu achiziția de citire.
Însă, există unii autori care argumentează faptul că contribuția abilităților prosodice la
limbajul scris este independentă de conștientizarea fonologică (Whalley and Hansen 2006;
Wood 2006).
Pe lângă multitudinea de studii asupra copiilor cu dezvoltare normală, in ceea ce
privește achizițiile de limbaj scris, există unele studii cu copii dizlexici care arată că abilitățile
lor prosodice sunt slab dezvoltate (Wood and Terrell 1998). Într-un studiu mai recent
Holliman et al. (2010) a utilizat o formă adaptată a task-ului creat de Wood (2006) pentru a
compara copii 10-11 ani cu dificultăți de citire cu un grup de control de aceeași vârstă și cu un
alt grup de control cu aceași performanță de citire, dar mai tânăr. Rezultatele au arătat că în
urma manipulării variabilelor (vocabular receptiv și conștientizarea fonologică), au existat
diferențe între grupul cu dificultăți de citire și grupul de control de aceeași vârstă, dar nu între
cel anterior și grupul de control cu aceleași performanțe la citire. Însă, în momentul în care
ambele variabile au fost controlate diferențele dintre grupuri au dispărut. Autorii au interpretat
aceste rezultate ca fiind dovadă a faptului că SA poate juca un rol în achizițile de citire în mod
indirect prin conștientizare fonologică.
Rezultatele studiului sugerează că, de îndată ce influența memoriei este eliminată,
PA(phonological awareness) prezice doar un procent scăzut din varianța în scriere corectă și a
erorilor legate de accentuare în și nu explică varianța în restul scorurilor de citire (cuvinte și
fluență). Însă, SA explică un procent ridicat din varianța în scriere corectă, citirea de cuvinte
și a testelor de fluență a citirii; ea mai predică și erorile de citire și scriere.
Într-un alt studiu, este vorba despre o fată în vârstă de 10 ani, la care ne vom referi folosind
numele Sandy, care urma cursurile unei școli rurarele din SUA. Sandy avea un IQ de 44,
diagnosticata un retard mental moderat. Ea a primit majoritatea serviciilor de educare specială
printr-o setare de tip "pull-out" care lucra pe baza academica și pe competențe funcționale.
Profesorul a cerut ajutor psihologului școlii pentru a crește precizia și fluența în lucrurile de
bază. Metotdele folosite pentru a crește precizia lui Sandy includ numărarea obiectelor și
completarea unei foi de lucru în care erau asociate variate poze ale unor obiecte cu probleme
de matematică. Profesorul lui Sandy a indicat faptul că aceasta avea probleme în completarea
faptelor de bază utilizând strategii numărare, pană când aceasta avea acces la obiecte concrete,
în acest caz cuburi din spumă. Aceasta era capabilă să adune prin manipularea și numărarea
unor grupuri de cuburi până la 5.
Studiul a avut loc în clasa lui Sandy cu profesorul de educație specială și psihologul școlii
care asigurau intervenții. Procedurile aveau loc cu administratorul intervenției stând lângă
elev. După terminarea unei sesiuni de intervenție, Sandy a primit permisiunea de a face ce
dorește ea timp de 5 minute.
După ce Sandy a demonstrat abilitatea de a descrie în general procedurile de intervenție, ea le-
a finalizat în întregime. Această sesiune de instruire a fost făcută mai întâi pentru CCC și
apoi pentru TP. În urma acestor sesiuni inițiale, intervențiile CCC și TP au fost
contrabalansate de o singură intervenție care se desfășura o dat dimineața și o dată după
amiaza. Performanța lui Sandy era măsurată după fiecare intervenție.
CCC(cover, copy and compare), conceput inițial pentru a spori precizia în ortografie, a fost
adaptat de Skinner et al.(1989) pentru matematică.
La Skinner procedura CCC implica: a) elevii primeau o foaie cu niște probleme
b) învățarea elevului să studieze problema și răspunsul aflate în partea stângă a paginii.
c) acoperirea părții stângi a foii
d) scrierea problemei și a răspunsului în partea dreapta a foii
e) dezvăluirea părții stângi și verificarea răspunsului.
Dacă răspunsul era corect, elevul putea trece la problema următoare, dacă nu, trebuia să
rescrie răspunsul corect.
S-a demonstrat că și intervenția TP sporește precizia și automatismul(McCallum, Skinner, şi
Hutchins, 2004; McCallum, Skinner, Turner, si Saecker, în presă).
Prin intervenția TP(taped problems), elevul ascultă o înregistrare audio a unei persoane care
citește probleme matematice și este instruit să scrie răspunsurile corecte înainte ca ele să fie
spuse. Dacă elevul răspunde greșit el este învățat să taie peste răspunsul greșit și să îl scrie pe
cel corect. Dacă elevul nu are timp să scrie răspunsul, el este învățat să scrie răspunsul corect
atunci când îl aude.
Studiul actual a extinse cercetarea cu privire la precizia și automatismul în matematică,
arătând că atât CCC cât și TP au modificat performanța matematică a elevilor cu un nivel
scăzut de funcționare cognitivă care adesea folosesc obiecte ce pot fi manipulate și strategii de
numărare pentru a ajunge la un rezultat corect. În plus acest studiu extinde cercetările despre
Tp, un tip de intervenție mai recent, comparându-l cu o bază de cercetare mai mare (CCC) și
demonstrând ca TP este la fel de util ca și CCC când este vorba de creșterea preciziei și
automatismului la elevi.
Bibliografie
B.C., Poncy, C.H., Skinner, K.E., Jaspers.(2007). Evaluating
and Comparing Interventions Designed to Enhance Math Fact
Accuracy and Fluency: Cover, Copy, and Compare Versus
Taped Problem.
M. J., Cano- Marin, N., Gutiérrez-Palma, S., Delfior.(2011).
Prosodic Awareness Skills and Literacy Acquisition in
Spanish.