Proiect nr. 50 2019 - primariadeva.ro

PROIECT NR. 50/2019 Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

Zanshin Impex S.R.L. octombrie 2019

330055 Deva, Aleea Anemonelor nr.7 Tel/fax: 0354 10 52 66, 0254 234 111 Mobil: 0746 16 96 60, 0746 16 96 61 E-mail: [email protected]

www.zanshinimpex.ro CUI: RO 5672908

Proiect nr. 50 – 2019

Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor

în Municipiul Deva

faza: Studiu de Fezabilitate

Beneficiar: Municipiul Deva

mailto:[email protected]


Zanshin Impex S.R.L. octombrie 2019 2

330055 Deva, Aleea Anemonelor nr.7 Tel/fax: 0354 10 52 66, 0254 234 111 Mobil: 0746 16 96 60, 0746 16 96 61 E-mail: [email protected]

www.zanshinimpex.ro CUI: RO 5672908

II. Lista de semnături

Director : dr.ing. Teodor Telembici

Sef Proiect: dr.ing. Teodor Telembici

Rezistenta: ing. Nicolae Telembici

Instalații sanitare: ing. Maria Telembici

Studii Topo: ing. Adrian Luncan

Studii Geo: ing. Maria Ghițoaica

Devize: ing. Florina Telembici

mailto:[email protected]



III. Borderou piese scrise

I. FOAIE DE CAPĂT pag.1

II. LISTA DE SEMNĂTURI pag.2

III. BORDEROU PIESE SCRISE pag.3

IV. BORDEROU PIESE DESENATE pag.5

V. STUDIU DE FEZABILITATE pag.6

A. PIESE SCRISE

1. Informații generale privind obiectivul de investiții pag.6

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

1.2. Ordonator principal de credite / investitor

1.3. Ordonator de credite

1.4. Beneficiarul investiţiei

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului / proiectului de investiții pag.6

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate privind situația actuală, necesitatea pag.6

și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile / opțiunile

tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, pag.7

structuri instituționale și financiare

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor pag.7

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung pag.7

privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice pag.7

3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii / opțiuni

tehnico-economice pentru realizarea obiectivului de investiții pag.7

3.1. Particularități ale amplasamentului pag.7

a) Descrierea amplasamentului

b) Relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile

c) Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite

d) Surse de poluare existente în zonă

e) date climatice și particularități de relief

f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare; - posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice; - existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție; - terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională.

g) caracteristici geofiziceale terenului din amplasament – extras din studiul geotehnic elaborat conform

normativelor în vigoare:

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic pag.10

3.3. Costurile estimative ale investiţiei pag.14



3.4. Studii de specialitate pag.20

3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei pag.28

4. Analiza fiecărui / fiecărei scenariu / opțiuni tehnico-economice propuse pag.30

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință

și prezentarea scenariului de referință pag.30

4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali,

inclusiv de schimbări climatice, ce pot afecta investiția pag.35

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum pag.39

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții: pag.40

a) Impactul social și cultural, egalitatea de șanse;

b) Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției;

c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității

și a siturilor protejate;

d) Impactul obiectivului de investiție raportat la contextual natural și antropic

în care acesta se încadrează

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiție pag.44

4.6. Analiza financiară, inclusive calcularea indicatorilor de performanță financiară pag.45

4.7. Analiza economică, inclusive calcularea indicatorilor de performanță economică pag.48

4.8. Analiza de senzitivitate pag.53

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire / diminuare a riscurilor pag.54

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic optim recomandat pag.57

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, pag.57

financiar, al sustenabilității și riscurilor

5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim recomandat pag.58

5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim recomandat privind: pag.58

a) Obținerea și amenajarea terenului;

b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

c) Soluția tehnică

d) Probe tehnologice și teste

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii pag.60

a) Indicatori maximali

b) Indicatori minimali

c) Indicatori financiari, socioeconomici, de impact

d) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice pag.61

funcționării preconizate sin punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale

aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a pag.61

analizei financiare și economice

6. Urbanism, acorduri și avize conforme pag.61

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire



6.2. Extras de carte funciară

6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de

diminuare a impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a

prevederilor acordului de mediu în documentația tehnico-economică

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului

de investiții și care pot condiționa soluțiile tehnice

7. Implementarea investiției pag.62

7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției pag.62

7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implemantare pag.62

a obiectivului de investiții, durata de execuție, graficul de implementare

a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

7.3. Strategia de exploatare / operare și întreținere: etape, metode și surse necesare pag.63

7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale pag.63

8. Concluzii și recomandări pag.63

IV. Borderou piese desenate

H1. Plan de încadrare în zonă Scara 1:5.000

H2. Plan de situaţie canalizare Scara 1:1.000

H3. Profile longitudinale colectoare menajere Scara 1:1.000, 1:200

H4. Plan de situaţie alimentare cu apă Scara 1:1.000

H5. Schema tehnologică apă potabilă

ÎNTOCMIT:

dr.ing. Teodor Telembici



V. Studiu de fezabilitate

1. Informații generale privind obiectivul de investiții

1.1. Denumirea obiectivului de investiţii

Amenajare canalizare pluvială pe starada Atelierelor în Municipiul Deva

1.2. Ordonator principal de credite / investitor

Municipiul Deva;

- CIF: 4374393

- cu sediul în Deva, Piața Unirii nr.4, cod poştal: 330152

- tel/fax: 0254 218579

- Web:http://www.primariadeva.ro/

prin primar Oancea Nicolae Florin;

- tel/fax: 0254 218579


1.3. Ordonator de credite

Municipiul Deva;

1.4. Beneficiarul investiţiei

Municipiul Deva;

1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate

Proiectant general: S.C. ZANSHIN IMPEX S.R.L. Deva, Aleea Anemonelor nr.7

- CUI: RO5672908

- tel/fax: 0354105266

- e-mail: [email protected]

2. SITUAȚIA EXISTENTĂ ȘI NECESITATEA REALIZĂRII OBIECTIVULUI / PROIECTULUI DE INVESTIȚII

2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate privind situația actuală, necesitatea și oportunitatea promovării obiectivului de investiții și scenariile / opțiunile tehnico-economice identificate și propuse spre analiză

Nu s-a întocmit un studiu de prefezabilitate.

Necesitatea si oportunitatea realizării investiției rezultă din analiza situației existente și se detaliază astfel:

❖ investiția este necesară și oportună deoarece în prezent, strada Atelierelor este calea de acces din strada

Depozitelor către o zonă economică foarte activă, care cuprinde ateliere diverse și depozite comerciale.

Strada Atelierelor, din municipiul Deva, nu dispune de canalizare pluvială, ceea ce reprezintă o mare

problemă în momentul ploilor de intensitate medie și mare. Neavând pante longitudinale și fiind încadrată

de garduri din beton, în cazul ploilor de intensitate medie și mare, strada Atelierelor devine un rezervor de

apă pluvială, care se golește extrem de greu, aducând mari prejudicii atât agenților economici pentru care

reprezintă singura cale de acces, cât și pentru riverani. Pe strada Depozitelor, la care se racordează stada

Atelierelor, există în prezent un colector pluvial funcțional, cu Dn 1000mm. În acest colector se vor deversa

apele pluviale colectate de pe întreaga lungime a străzii Atelierelor.

❖ investiția este necesară și oportună având în vedere faptul că proiectul acoperă o zonă în plină dezvoltare,

realizarea acestei investiții vine să sprijine din punct de vedere al infrastructurii dezvoltarea zonei și

asigurarea unei infrastructuri moderne pentru agenții economici din municipiul Deva;



❖ această investiția este cu atat mai necesară și oportună cu cât obiectivele acesteia corespund întrutotul

Planului Urbanistic General al Municipiului Deva cât și a Planului Urbanistic Zonal.

2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale

și financiare

Strada Depozitelor din Deva, prin tradiție, reprezintă o zonă cu o mare concentrare de agenți economici.

Stada Atelierelor este adiacentă străzii Depozitelor, fiind o ramificație a străzii Depozitelor, care reprezintă legătura

cu sistemul de străzi a Municipiului Deva. Există foarte mulți agenți economici pentru care Stada Atelierelor

reprezintă singura cale de acces. Realizarea canalizării pluviale pe Stada Atelierelor reprezintă îmbunătățirea

semnificativă a infrastructurii zonei.

2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor

Pe Stada Atelierelor nu există în prezent un sistem de colectare și scurgere a apelor pluviale. Singura

soluție pentru colectarea și scurgerea apelor pluviale este realizarea unui sistem centralizat, conectat la sistemul

municipal de canalizare pluvială Municipiului Deva.

2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind

evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții

Canalizarea pluvială pornește prin colectarea tuturor debitelor de ape pluviale de pe întrega lungime a

străzii Atelierelor prin cămine cu guri de colectare amplasate la limita de proprietate, pe domeniul public. Apele

pluviale sunt colectate și transportate prin colectoare menajere spre canalizarea pluvială existentă a municipiului

Deva.

2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice

Prin realizarea sistemului de colectoare pluviale propuse, strada Atelierelor (care este asfaltată) va deveni

o cale de acces practicabilă pe orice vreme, fără a apărea inconveniente în timpul ploilor de intensitate medie și

mare. Ținând cont de traficul mare realizat atât de agenții economici pentru care Stada Atelierelor reprezintă unica

cale de acces, cât și pentru clienții acestora, asigurarea accesului pe orice vreme este un mare câștig pentru

infrastructura din zonă.

3. IDENTIFICAREA, PROPUNEREA ȘI PREZENTAREA A MINIMUM DOUĂ SCENARII / OPȚIUNI TEHNICO-

ECONOMICE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII

3.1. Particularități ale amplasamentului:

a. Descrierea amplasamentului:

Amplasamentul investiției este în intravilanul Municipiului Deva, pe domeniul public al Municipiului Deva.

Strada Atelierelor este amplasată în sudul Municipiului Deva și este racordată la stada Depozitelor.

Sistemul de canalizare pluvială propune două ramuri care acoperă întreaga stradă.

Prima ramură, cuprinsă între căminele de vizitare și schimbare de direcție CV1 și CV4 colectează apele

pluviale de pe jumătatea dinspre strada Depozitelor a străzii Atelierelor și le deversează în colectorul pluvial existent

pe strada Depozitelor cu Dn 1000mm, în căminul CVE, conform planșei H2.

Cea de-a doua ramură, cuprinsă între căminele de vizitare și schimbare de direcție CV5 și CV6 colectează

apele pluviale de pe jumătatea opusă străzii Depozitelor și le deversează în stația de pompare a apelor pluviale

SPAP. Din SPAP, apa pluvială colectată este pompată printr-o conductă din tuburi din PEHD, PE 80, SDR 17,6,

De 110mm, Pn 6bar, L = 140m, cu strat protector exfoliabil din polipropilenă, montată îngropat, sub limita de îngheț

în căminul CVE, conform planșei H2.

b) Relații cu zone învecinate, accesuri existente și/sau căi de acces posibile:



Amplasamentul investiției este pe întreaga lungime a străzii Atelierelor.

Calea de acces principală este strada Depozitelor, la care se racordează strada Atelierelor.

c) Orientări propuse față de punctele cardinale și față de punctele de interes naturale sau construite:

• la nord: Proprietăți private;

• la sud: Domeniul Public al Municipiului Deva, strada Depozitelor;

• la vest: Domeniul Public al Municipiului Deva, Stația de Salvare a Municipiului Deva;

• la est: Proprietăți private.

d) Surse de poluare existente în zonă

Nu există surse de poluare în zonă.

e) date climatice și particularități de relief

Municipiul Deva este reședința de județ a județului Hunedoara. Geografic municipiul Deva este situat în

partea centrală a judeţului Hunedoara.

Municipiul Deva se învecinează în partea de est cu comuna Hărău şi cu oraşul Simeria, la sud cu Municipiul

Hunedoara și comuna Băcia, la vest cu comunele Vețel, Cîrjiți și Peștișu Mic iar la nord cu comuna Șoimuș.

Relieful municipiului Deva este divers, de la zona de luncă a Mureșului până la dealul Cetății, un con

vulcanic cu înălţimea de peste 370.00m, alcătuite în cea mai mare parte din roci tari şi şisturi cristaline, granite şi

pe alocuri din calcare.

În municipiul Deva, clima este specifică zonei colinare.

Temperatura medie anuală este cuprinsă în intervalul 12-150C. Suma anuală a temperaturilor zilnice mai

mari de 00C este cuprinsă între 3200-3400. Prima zi cu îngheţ este înainte de 20 octombrie. Ultima zi cu îngheţ

este după 1 aprilie.

Numărul total de zile cu ninsoare este cuprins în intervalul 30- 40zile.

Numărul total de zile cu strat de zăpadă este cuprinsă în intervalul 120-160zile.

Numărul mediu anual de zile senine este cuprins în intervalul 80-100.

Numărul mediu anual de zile acoperite este cuprins în intervalul 160-180.

Media precipitaţiilor anuale este cuprinsă în intervalul 800 – 1000mm.

Nebulozitatea medie anuală este 15%.

Vântul are o viteză medie anuală de cuprinsă în intervalul 2- 4m/s, cu direcţia preponderentă E-V.

f) existența unor:

- rețele edilitare în amplasament care ar necesita relocare/protejare:

Nu există rețele edilitare în amplasament, care să necesite relocare și/sau protejare.

- posibile interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice:

Amplasamentul noii investiții este pe un teren pe care în ultimii ani s-au realizat multe lucrări de construcții.

Prin urmare, s-au făcut multe lucrări de săpătură și alte lucrări de terasamente pe acest amplasament fără a se

constata interferențe cu monumente istorice/de arhitectură sau situri arheologice.

- existența condiționărilor specifice în cazul existenței unor zone protejate sau de protecție:

Amplasamentul este pe Domeniul Public al Municipiului Deva, înconjurat de Domeniul Public al Municipiului

Deva și de proprietăți private.

- terenuri care aparțin unor instituții care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță

națională:

Nu este cazul.

g) caracteristici geofizice ale terenului din amplasament – extras din studiul geotehnic:

Zona cercetată pentru Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, în Municipiul Deva, se încadreaza din punct de vedere geomorfologic în zona pantelor de racord ce fac legatura între zona de luncă ce se dezvolta pe malul stâng al râului Mureș și zona de versant.



Terenul nu ridica probleme de pierdere a stabilității. Din punct de vedere topografic terenul este plan. Pentru verificarea stratificatiei terenului și stabilirea soluției de fundare a fost executat un foraj geotehnic

(F1) care a pus în evidență urmatoarea stratificație:

Forajul F1

Cota Strat Grosime

Descriere litologică de la la

CTn 0,20 0,20m beton

0,20 1,90 1,70m Umplutură de pământ prafoasă argiloasă cu moloz, (resturi de cărămidă și beton) îndesată

1,90 3,40 1,50m

Argilă nisipoasă, galbenă, vârtoasă cu vinișoare și rari concrețiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș cu liant prăfos, galben. De la 3,20m cu lentile argiloase prăfoase, consistente -argila =32% -praf =41% -nisip =27% -indicele de consistenta Ic=0,82 -indicele de plasticitate Ip= 29,95 -indicele de porozitate e= 1,09 -volumul porilor n= 47,39% -modulul de compresibilitate in edometru M2-3= 70.6 kg/cm2; ep2= 3.8 cm/m

3,40 4,50 1,10m Argila prăfoasă galben a consistenta. De la cota 4,20-4,50m cu lentile de nisip cu pietriș și liant

4,50 7,30 2,80m Argilă galbenă consistent vârtoasă. de la 5,20m vartoasa

7,30 8,50 1.20m Nisip fin prăfos, galben. De la 8,20m nisip mic mare cu rar pietriș, galben cafeniu

Apa subterană apare la –3,80 m sub forma de infiltrații, N.H.S.=3,80m

Stratul și adâncimea de fundare

Fundarea se va realiza pe stratul de argilă nisipoasă, galbenă, vârtoasă cu vinișoare și rari concrețiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș și liant argilos, galben.

La stabilirea adâncimii pardoselii stației de pompare se va ține seama de nivelul de apariție a apei subterane, respectiv –3,80 m faţa de CTn, sub forma de infiltrații, de caracterul ușor ascensional a acesteia, luându-se în considerare o oscilatie pe verticala de minim 0,50m.

Presiunea convențională

Se va lua în calcul conform STAS 3300/2-85 (NP112/2014)este de: pconv. =250kPa

3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, funcțional-arhitectural și tehnologic

Amplasamentul investiției este pe întreaga lungime a străzii Atelierelor.

Calea de acces principală este strada Depozitelor, la care se racordează strada Atelierelor.

Vecinătăţi:

• la nord: Proprietăți private;

• la sud: Domeniul Public al Municipiului Deva, strada Depozitelor;

• la vest: Domeniul Public al Municipiului Deva, Stația de Salvare a Municipiului Deva;

• la est: Proprietăți private. Încadrarea în planurile de urbanism/amenajare a teritoriului aprobate/adoptate şi/sau alte scheme/programe:

P.U.G. MUNICIPIUL DEVA. Terenul pe care s-a propus realizarea investiția este momentan libere de construcții.

Caracteristicile construcţiei propuse:

- funcţiunea: canalizare pluvială

- colectoare pluviale: polietilenă de înaltă densitate corugată, SN4, Dn 3150mm, L = 170m;



- cămin de vizitare și schimbare de direcție: polietilenă de înaltă densitate cu Dn 800mm, 15 bucăți;

- cămin de racord cu gur[ de scurgere: PVC cu Dn 315mm, 14bucăți;

- conducte de racord : polietilenă de înaltă densitate corugată, SN4, Dn 200mm, L = 34m;

MEMORIU TEHNIC

Scopul investiţiei este amenajarea unei canalizări pluviale pe strada Atelierelor, în municipiul Deva.

S-a propus realizarea unor colectoare pluviale din tuburi de polietilenă de înaltă densitate corugate, SN4,

care să preia apele pluviale de pe toată lungimea străzii Atelierelor și transportarea lor în sistemul de canalizare

pluvială a municipiului Deva

Colectoarele pluviale propuse pe strada Atelierelor au o lungime totală de 170m, cu Dn 315mm. Sistemul

cuprinde un număr de 6 cămine de vizitare şi schimbare de direcţie din polietilenă de înaltă densitate cu Dn 800mm,

dotate cu ramă și capac carosabile pentru 40 tone şi un număr de 14 cămine de captare tip Geiger din PVC cu Dn

315mm, cu gură de vărsare, pozate la limita de proprietate, pe domeniul public, dotate cu ramă și capac carosabile

pentru 40 tone. Conductele de racord se vor realiza din din polietilenă de înaltă densitate corugată Dn 200mm, cu

lungimea totală de 34m.

Sistemul de colectoare pluviale va fi pozat îngropat, sub limita de îngheț.










Prevederi specifice:

1. Pe întreg traseul canalizării pluviale s-au prevăzut conducte din polietilenă de înaltă densitate corugată,

montate îngropat, conform prevederilor Indicatorului I - 9 - 1994.

2. De-a lungul colectoarelor s-au amplasat cămine de vizitare și schimbare de direcție din polietilenă de înaltă

densitate cu Dn 800mm pentru monitorizarea reţelelor, pentru asigurarea unor pante corespunzătoare şi

pentru schiambarea direcției de scurgere.

3. Traseele colectoarelor menajere urmăresc strada Atelierelor.

4. Întreţinerea sistemului de canalizare pluvială va fi preluată de Operatorul regional de servicii de canalizare

APAPROD Deva. Investiția va fi predată după recepția finală Operatorului regional de servicii de canalizare

pluvială.

5. Toate materialele folosite în această investiţie respectă prevederile Ordinului 536 / 1997.

6. Investiţia corespunde prevederilor NTPA 013 şi NTPA 014.

7. La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate conform reglementărilor naţionale în vigoare,

precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale armonizate cu legislaţia U.E.; aceste materiale sunt în

conformitate cu prevederile HG nr. 766/1997 şi a Legii 10/1995 privind obligativitatea utilizării de materiale

agrementate pentru execuţia lucrărilor.

Întocmit: dr.ing. Teodor Telembici



3.3. Costurile estimative ale investiţiei

a.1. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI

Privind cheltuielile necesare realizării investiţiei:

Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor din municipiul Deva

Nr. crt.

DENUMIREA CAPITOLELOR DE CHELTUIELI

VALOAREA (fără TVA)

TVA VALOAREA

(cu TVA)

LEI LEI LEI 1 2 3 5 6

Capitolul 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului 0 0 0

1.2. Amenajarea terenului 0 0 0

1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea terenului la starea iniţială

0 0 0

1.4. Cheltuieli pentru relocarea/protecţia utilităților 0 0 0

Total capitolul 1: 0 0 0

Capitolul 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții 56.650 10.764 67.414

Total capitolul 2: 56.650 10.764 67.414

Capitolul 3 - Cheltuieli de proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii 2.500 475 2.975

3.1.1. Studii de teren 2.500 475 2.975

3.1.1.1. Studii topografice 1.500 285 1.785

3.1.1.2. Studii geotehnice 1.000 190 1.190

3.1.2. Raport privind impactul asupra mediului 0 0 0

3.1.3. Alte studii specifice 0 0 0

3.2. Documentaţii-suport şi cheltuieli pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii

2.300 437 2.737

3.3. Expertizare tehnică 0 0 0

3.4. Certificarea performanţei energetice şi auditul energetic al clădirilor

0 0 0

3.5. Proiectare 13.600 2.584 16.184

3.5.1. Temă de proiectare 0 0 0

3.5.2. Studiu de prefezabilitate 0 0 0

3.5.3. Studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii şi deviz general

3.600 684 4.284

3.5.4. Documentaţiile tehnice necesare în vederea obţinerii avizelor/acordurilor/autorizaţiilor

600 114 714

3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului tehnic şi a detaliilor de execuție

900 171 1.071

3.5.6. Proiect tehnic şi detalii de execuție 8.500 1.615 10.115

3.6. Organizarea procedurilor de achiziţie 0 0 0

3.7. Consultanţă 0 0 0

3.7.1. Managementul de proiect pt. obiectivul de investiţii 0 0 0

3.7.2. Auditul financiar 0 0 0



3.8. Asistenţă tehnică 3.061 582 3.643

3.8.1. Asistenţă tehnică din partea proiectantului 1.224 233 1.457

3.8.1.1. pe perioada de execuţie a lucrărilor 824 157 981

3.8.1.2. pentru participarea proiectantului la fazele incluse în programul de control al lucrărilor de execuţie, avizat de către Inspectoratul de Stat în Construcţii

400 76 476

3.8.2. Dirigenţie de şantier 1.837 349 2.186

Total capitolul 3: 21.461 4.078 25.539

Capitolul 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. CONSTRUCŢII ȘI INSTALAŢII 138.110 26.241 164.351

4.1.1 Obiect 1 - CANALIZARE PLUVIALĂ 138.110 26.241 164.351

4.2. Montaj utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale 5.500 1.045 6.545


4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj

30.000 5.700 35.700


4.4. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport

0 0 0

4.5. Dotări 0 0 0

4.5.1 Obiect 1 - CANALIZARE PLUVIALĂ 0 0 0

4.6. Active necorporale 0 0 0

Total capitolul 4: 173.610 32.986 206.596

Capitolul 5 - Alte cheltuieli

5.1. Organizare de şantier 3.895 740 4.635

5.1.1 Lucrări de construcţii și instalaţii aferente organizării de şantier

3.895 740 4.635

5.1.2 Cheltuieli conexe organizării şantierului 0 0 0

5.2. Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finanţare 2.246 0 2.246

5.2.1. Comisioanele şi dobânzile aferente creditului băncii finanţatoare

0 0 0

5.2.2. Cota aferentă ISC pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii

1.021 0 1.021

5.2.3. Cota aferentă ISC pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii

1.225 0 1.225

5.2.4. Cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor-CSC 0 0 0

5.2.5. taxe pentru acorduri, avize conforme şi autorizaţia de construire/desfiinţare

0 0 0

5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 12.586 2.391 14.977

5.4. Cheltuieli pentru informare şi publicitate 0 0 0

Total capitolul 5: 18.727 3.131 21.858

Capitolul 6 - Cheltuieli pentru darea în exploatare

6.1. Pregătirea personalului de exploatare 0 0 0



6.2. Probe tehnologice şi teste 0 0 0

Total capitolul 6: 0 0 0

TOTAL GENERAL 270.448 50.958 321.406

din care C + M 204.155 38.789 242.945

Data: 15 octombrie 2019

BENEFICIAR: ÎNTOCMIT:

MUNICIPIUL DEVA ZANSHIN IMPEX S.R.L. DEVA

PRIMAR: DIRECTOR:

FLORIN NICOLAE OANCEA TEODOR TELEMBICI



DEVIZUL

OBIECTULUI 1 - CANALIZARE PLUVIALĂ

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

VALORE ( fără

T.V.A.) T.V.A.

VALORE (cu

T.V.A.)

lei lei lei 1 2 3 5 6

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 138.110 26.241 164.351

4.1.1 Terasamente, sistematizare pe verticală şi amenajări exterioare 24.892 4.729 29.621

4.1.2 Rezistenţă 0 0 0

4.1.3 Arhitectură 0 0 0

4.1.4 Instalaţii 136.931 26.017 162.948

TOTAL I - subcapitolul 4.1 138.110 26.241 164.351

4.2 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale 5.500 1.045 6.545

TOTAL II - subcapitolul 4.2 5.500 1.045 6.545

4.3 Utilaje şi echipamente tehnologice și funcţionale care necesită montaj

30.000 5.700 35.700

4.4 Utilaje şi echipamente tehnologice și funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport

0 0 0

4.5 Dotări 0 0 0

4.6 Active necorporale 0 0 0

TOTAL III - subcapitolele 4.3 + 4.4 + 4.5 + 4.6 30.000 5.700 35.700

TOTAL DEVIZ PE OBIECT (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III ) 173.610 32.986 206.596



OBIECTULUI 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Nr. Crt.

Denumirea capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli

VALORE ( fără

T.V.A.) T.V.A.

VALORE (cu

T.V.A.)

lei lei lei 1 2 3 5 6

Cap. 4 - Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1 Construcţii şi instalaţii 56.650 10.764 67.414

4.1.1 Terasamente, sistematizare pe verticală şi amenajări exterioare 880 167 1.047

4.1.2 Rezistenţă 0 0 0

4.1.3 Arhitectură 0 0 0

4.1.4 Instalaţii 55.770 10.596 66.366

TOTAL I - subcapitolul 4.1 56.650 10.764 67.414

4.2 Montaj utilaje şi echipamente tehnologice şi funcţionale 0 0 0

TOTAL II - subcapitolul 4.2 0 0 0

4.3 Utilaje şi echipamente tehnologice și funcţionale care necesită montaj

0 0 0

4.4 Utilaje şi echipamente tehnologice și funcţionale care nu necesită montaj şi echipamente de transport

0 0 0

4.5 Dotări 0 0 0

4.6 Active necorporale 0 0 0

TOTAL III - subcapitolele 4.3 + 4.4 + 4.5 + 4.6 0 0 0

TOTAL DEVIZ PE OBIECT (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III ) 56.650 10.764 67.414

TOTAL OBIECTE: 230.260 43.749 274.009



a.4. EVALUARE INVESTIŢIEI

Nr. Crt.

Denumirea obiectului

VALORE (fără

T.V.A.) T.V.A.

VALORE (cu T.V.A.)

LEI LEI LEI 1 2 3 4 5

OBIECT 1 - CANALIZARE PLUVIALĂ

1 Tub din polietilenă corugată (cu perete profilat), De 315mm, Di = 271mm, L = 170m, montat îngropat; 170m x 211 RON/m; 34.850 6.622 41.472

2 Cămine din polietilenă de înaltă densitate, Dn 800mm, 6 buc x 2.500 RON/buc;

15.000 2.850 17.850

3 Cămine de colectare ape pluviale Dn 315mm, cu gură de vărsare cu grilă de protecție, 14 buc x 1.450 RON/buc

20.300 3.857 24.157

4 Tub din polietilenă corugată (cu perete profilat), De 200mm, Di = 172mm, L = 416m, montat îngropat; 34m x 170 RON/m;

5.780 1.098 6.878

5 Stație de pompare ape menajere SPAP, 2 x Q = 20l/s, H = 4mH2O; 1buc x 74580 ron

74.580 14.170 88.750

6 Tub PEHD, PE 80, SDR 17,6, De 110mm, Pn 6bar, cu strat protector exfoliabil din polipropilenă, montat îngropat; 140m x 165 RON/m

23.100 4.389 27.489

TOTAL OBIECT 1: 173.610 32.986 206.596

OBIECT 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

1 Branșament electric 55.000 10.450 65.450

2 Racord la canalizarea menajeră 1.650 314 1.964

TOTAL OBIECT 2: 56.650 10.764 67.414

TOTAL OBIECTE: 230.260 43.749 274.009



3.4. Studii de specialitate

S.C.”BELEVION GEOTOPO”S.R.L. str. Horea, Nr.94

Deva, jud. Hunedoara Telefon 00 40 254 100 150 Fax: 00 40 254 215 011 e-mail: [email protected] www.beleviongeotopo.ro

STUDIU TOPOGRAFIC Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

1. Date tehnice:

1.1. Denumirea lucrării:

Ridicare topografică necesară la ,, Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva’’.

1.2. Beneficiarul lucrării:

MUNICIPIUL DEVA

1.3. Executantul lucrării:

S.C. BELEVION GEOTOPO SRL DEVA, autorizată ANCPI cu seria B nr. 934, cu sediul in Deva, Str. Horia, nr. 94,

județul Hunedoara, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J20/542/1998, cod unic de inregistrare

RO 10818431, telefon: +(40)354.100.150, telefon / fax: +(40)254.215.011.

1.4. Obiectul lucrării:

Măsurarea și determinarea cotelor terenului și a poziției în plan a detaliilor topografice necesare fazei de proiectare.

1.5. Scopul lucrării:

Lucrarea are ca scop recepția și avizarea planurilor de situație de către OCPI Hunedoara - Deva, FAZA SF.

1.6. Amplasamentul bunului imobil:

Zona studiată se află în Municipiul Deva, Jud. Hunedoara.

1.7. Operațiuni topo cadastrale:

Ridicarile s-au executat în sistemul de proiectie stereografica 1970.

Pentru realizarea preciziei impuse de Ordin nr. 534/01/10/2001 privind aprobarea normelor tehnice pentru

introducerea cadastrului general si a cerintelor impuse de normativul C-110-69, echipamentul utilizat a fost GPS

LEICA 900CS RTK si statii totale LEICA TS 15.

Punctele retelei de ridicare s-au determinat cu precizia de ± 1 cm.

S-au masurat urmatoarele puncte de detaliu:

• limita parcelelor (daca este vizibila) si a parcelelor vecine (prin semnul conventional); alte limite;

• platforme de beton;

• cladiri;



• stalpi LEA, transformatoare

• drumuri, poduri, cai ferate

• hidrografie

• detalii planimetrice (groapa, taluz, sant, etc)

• echipare tehnico-edilitara (apa, canal, gaz, telefon, etc)

2. Pregătirea lucrării

Pentru procesarea datelor, calcule specifice măsurătorii și prezentarea rezultatelor s-au utilizat urmatoarele soft-

uri:

• Leica Geo Office Combined

• AutoCAD

2.1. Descriere determinări GPS RTK (real time kinematic)

În prima fază s-a facut o programare a măsurătorilor pentru a determina intervalul orar cel mai favorabil pentru

măsurători GPS (Leica Geo Office Combined). S-a realizat prelucrarea datelor brute și obținerea informațiilor

rezultate din măsurătoare: coordonatele punctelor măsurate, precizia, denumirea și codul acestora.

Parametrii de transformare s-au determinat folosind programul TRANSDAT.

Cu ajutorul softului specializat au fost determinate și compensate punctele radiate bazându-se pe coordonatele de

intrare ale stațiilor de pe care s-a început măsurătoarea (base station).

Rezultatul este un set de coordonate obținute în sistemul de proiecție STEREO 70, (Marea Neagră 1975), în funcție

de coordonatele bornelor GPS din rețeaua de îndesire, determinate anterior ridicărilor topografice de detaliu.

Ridicarea topografică s-a realizat și cu stația totală de clasa geodezică TCR 705, iar punctele de stație au fost

materializate prin buloane metalice și țăruși, amplasate în locuri stabile în vederea conservării pe timp îndelungat.

După calcularea parametrilor de transformare, s-a trecut la încărcarea acestora în GPS-ul de tip LEICA 900CS. S-

a stabilit intervalul orar optim pentru determinarea punctelor noi și s-a trecut la efectuarea efectivă a măsurătorii.

Determinarea punctelor s-a facut prin metoda RTK (real time kinematic), metoda constând în determinarea

coordonatelor unui punct în timp real cu o precizie de 0.01 m. (metoda ROMPOS, ANCPI 4 septembrie 2008) și

software TRANSDAT 4.0 implementat.

Planul de situație a fopst realizat cu ajutorul softului specializat Autocad CIVIL 2008.

2.2. Caracteristicile stației totale LEICA TS 15:

• Precizia de masurare a distantei: ±2+2ppm

• Cea mai mica citire ptr. distante: 1 mm;

• Precizia de masurare unghiulara: 6 CC

• Cea mai mica diviziune: 1 CC

• Marirea lunetei: 30x

• Compensator pe doua axe;

• Memorie interna: 4000 pcte.

• Greutate: 6,9 kg

2.3. Caracteristicile receptoarelor LEICA 900 CS (GPS+ si RTK):

• Canale standard: 72; 14 L1, 14L2GPS; 2SBAS; 12 L1, 12L2 GLONASS;

• Tipuri de semnale recepționate: L1/L2 C/A și P/Code Carrier și GLONASS;

• Specificații de performanță:

• Static, rapid static: H 5 mm + 0.5 ppm; V 10 mm + 0.5 ppm;

• RTK: H 10mm + 1 ppm; V 20 mm + 1 ppm;



• Antene: GPS/GLONASS integrate, antenă de sol, antenă radio montate;

• Tip comunicație radio: Tx/Rx Intern UHF (în gama selectabilă de frecvență), ieșire 1.0 W/ 0.25 W

(selectabil);

• Protocoale de comunicație:3x Bluetooth versiunea 1.1;

• Porturi de comunicație:1x USB (RS232);

• Afișaj: 4x3 LED color, taste cu dublă funcție;

• Memorie internă: până la 1GB, 20 de linii pe secundă (20 Hz);

• Formatul datelor:

• Timp Real: RTCM SC104 versiunile 2.1, 2.2, 2.3, CMR, CMR+;

• ASCII: NMEA 0183 versiunea 3.0;

• Altele: format TPS.

3. Procesarea datelor. Rezultate finale

Etapele prelucrării datelor topografice constau în:

• Prelucrarea datelor provenite din determinarile GPS, obținându-se astfel parametrii de

transformare și compensare a rețelei de sprijin și de îndesire;

• Datele brute preluate din teren s-au importat în softul specializat TOPOSYS pentru compensarea

în bloc a poligonației (drumuirii);

• Întocmirea planului de situație în AutoCad Civil3D 2010.

Datele obținute sunt raportate la sistemul de coordonate STEREO 70.

4. BORDEROU

- Memoriu justificativ;

- Planuri de situație, scara 1 : 1000.

Prezentăm inventarul de coordonate:

Pct. Nord (Y) Est (X) Pct. Nord (Y) Est (X) Pct. Nord (X) Est (X)

1 338716.809 488377.913 18 338736.171 488227.103 35 338702.307 488270.712

2 338723.011 488380.904 19 338771.859 488315.529 36 338739.838 488225.031

3 338764.938 488386.031 20 338677.462 488310.278 37 338708.628 488287.007

4 338654.038 488396.671 21 338705.225 488185.912 38 338685.159 488185.159

5 338674.865 488265.116 22 338772.383 488206.792 39 338616.077 488124.654

6 338674.532 488258.692 23 338797.854 488310.214 40 338620.400 488212.954

7 338680.154 488319.542 24 338792.863 488238.854 41 338637.163 488197.259

8 338650.756 488317.343 25 338784.490 488285.830 42 338656.416 488145.669

9 338708.211 488231.016 26 338729.700 488177.685 43 338688.181 488280.126

10 338678.466 488269.420 27 338694.751 488291.983 44 338686.427 488215.774

11 338672.947 488266.757 28 338711.201 488192.210 45 338747.612 488258.514

12 338615.389 488333.533 29 338788.811 488329.164 46 338720.335 488190.888

13 338613.142 488205.619 30 338685.534 488253.876 47 338752.598 488228.815

14 338643.956 488222.969 31 338710.860 488236.174 48 338727.819 488204.695

15 338650.699 488285.666 32 338695.769 488230.954 49 338674.221 488194.575

16 338650.798 488257.931 33 338661.190 488281.693 50 338666.261 488183.018

17 338695.552 488230.020 34 338787.645 488197.244 51 338687.088 488234.217

Întocmit : ing.Adrian Luncan



S.C

GEOSILV MAIZ

S.R.L ADRESA : ILIA STR. HORIA NR.36 JUD.HUNEDOARA

J 20/413/2005;C.U.I. 17331068 [email protected]

Tel. 0745.62.23.59

STUDIU GEOTEHNIC

PRIVIND STRUCTURA TERENULUI DE FUNDARE PENTRU PROIECT :

Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

BENEFICIAR: Municipiul Deva

Cap.1. INTRODUCERE

Obiectivul lucrarii

1.1. Prezentul studiu geotehnic,s-a intocmit pentru proiectare : Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

1.2. Cercetarea geotehnica a terenului s-a efectuat in conformitate cu,,Normativ privind exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare ‘’Indicativ NP 074/2014; Calculul preliminar a terenului de fundare s-a efectuat conform STAS 3300/2-85 (NP112/2014) . 1.3.Programul de investigatii a cuprins lucrari specifice de teren si laborator geotehnic după cum urmează: -recunoaștere amplasament, documentare tehnică; -documentarea și analiza de specialitate privind conditiile geologo-stucturale si geotehnice specifice zonei unde este situat amplasamentul, precum și condițiile seismologice ale zonei investigate; -investigații geotehnice de teren. 1.4. Scopul investigațiilor a avut urmatoarele obiective: -indentificarea litologiei și stratificației; -determinarea nivelului de apariție și stabilizare a apei subterane; -determinarea caracteristicilor geotehnice a terenului de fundare; - calculul capacității portante a terenului de fundare.

Cap. 2. CLIMA

*Conform CR 114-2012 “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor zona se caracterizeaza prin : Uref=31m/s;qref=0,4kPa *Conf. indicativ CR113-2012 “ Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” zona este caracterizata prin -So.k=1,5 kN/m2

Cap. 3. SEISMICITATE

Conform P100-1/2013 ,,Cod de proiectare seismica -partea I-prevederi de proiectare pentri cladiri”pentru cutremure avind intervalul mediu de recurenta IMR=225ani, amplasamentul se situeaza in zona cu valori ale perioadei de colt (control ) a spectrului de raspuns de Tc=0,7s, coeficientului de seismicitate Ks( valori de virf a acceleratiei terenului ag) corespunzindu-i o valoare de ag = 0,10 g.



Conform SR 11100/1-93 -,,Zonarea seismica -macrozonarea teritoriului Romaniei” perimetrul se incadreaza in macrozona de intensitatea seismica 6 grade.

Cap.4. ADANCIMEA DE INGHET

Conform STAS 6054/77 - perimetrul cercetat se incadreaza la adancimea de îngheț este de 0,80-0,90m.

Cap.5. INCADRAREA GEOTEHNICA

CONFORM NORMATIV PRIVIND DOCUMENTATIILE GEOTEHNICE PENTRU CONSTRUCTII–NP074/2014- stabilirea categoriei geotehnice se determina conform indicatiilor din tabel A3; A4 CONSTRUCTIA PROIECTATA SE INCADREAZA LA CATEGORIA GEOTEHNICA

FACTORII AVUTI IN VEDERE INCADRARE PUNCTE

1.conditii de teren Terenuri bune 2 puncte

2,apa subterana Fara epuismente 1 punct

3.clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4.vecinatati Fara riscuri 1 punct

5.zonarea seismica ag=0,10g 0puncte

RISC GEOTEHNIC REDUS LIMITA PUNCTAJ 6-9 CATEGORIA GEOTEHNICA 1

Cap.6. GEOLOGIA REGIUNII

Zona orasului Deva , situata in partea NE a masivului Poiana Rusca, este caracterizata prin prezenta unor importante corpuri de andezite produse de magmatismul neozoic, cum sunt cele din dealurile Cetatii, Cozia,Motar, Magura Rosiilor.

Aceste iviri sunt alcatuite din andezite cu amfiboli (horblenda)si biotit ( Qam+bi) La marginea corpurilor andezitice apar frecvent brecii tectonice alcatuite din andezite, roci sedimentare cretacice si sisturi cristaline, precum si fenomene de deranjare intensa. a2) Sisturi cristaline Complexul sisturilor cristaline este construit din formatiuni epimetamorfice, mai slab metamorfizate-Seria de Pades ( seria terigena superioara) si este alcatuit preponderent din roci de natura terigena pelito-psanitica,sisturi sericito-cloritoase, sisturi sericito-grafitoase, filite sericitice si subordonat din metatufuri acide, sisturi verzi tufagene. a3) Roci sedimentare In cuprinsul teritoriului sedimentele apartin ca virsta cretacicului superior, miocenului mediu si cuaternarului. a3(1) Cretacicul superior (Turonian-Senonian –tu-sna) Este reprezentat prin ,,strate de Deva,, Succesiunea incepe printr-un nivel marnos cenusiu, pe alocuri roscat violaceu, care trece rapid la gresii calcaroase, cenusii, cafenii, dispuse in strate de 20 –50 cm grosime, in alternanta ritmica cu marne cenusii grezoase si conglomerate. Depozitele cretacice sunt transgresine ajungind direct pe fundamentul sisturilor cristaline. a3(2) Miocenul (miocenul inferior si superior m1-m2)

Miocenul inferior (m1) este reprezentat prin pietrisuri, conglomerate oligonictice cuartoase,gresii roscate si argile rosii Miocenul mediu (m2) este alcatuit dintr-un complex argilos-prafos cu caracter marnos,tufuri,gresii calcaroase cenusii, lentile de gipsuri, nisipuri si pietrisuri. a4 Cuaternarul Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin etajele Pleistocen si Holocenul Pleistocenul (qp) este constituit din depozitele teraselor superioare ale riului Mures Holocenul (qh) este format din depozitele deluviale care acopera formatiunile mai vechi, depozitele conurilor de dejectie si depozitele terasei joase ale riului Mures. Structural ,bazinul intramontan al riului Mures s-a format in timpul neogenului prin scufundarea formatiunilor mai vechi de-a lungul unor sisteme de fracturi.



Incepind din Miocen ( Tortonian) au loc eruptiile vulcanismului neogen. Produsele acestui magmatism sunt reprezentate prin roci sedimentare tufacee, tufuri piroclastite, curgeri de lave, corpuri si filoane andezitice. Vulcanismul neozoic este de natura litogenica si are caracter subsecvent. Bazinul sedimentar mezozoic și tetiar al râului Mureș s-a format prin scufundarea unor blocuri vechi ale fundamentului de-a lungul unor sisteme de fracturi oblice orientate NE-SV.

Cap.7. HIDROGRAFIA SI HIDROGEOLOGIA

Cursul principal de apă este râul Mureș care în zona localității Deva prezintă o luncă largă pe ambele maluri, dar mai bine dezvoltată pe malul stâng, pe care se dezvoltă și orașul Deva. Afluenții de pe malul stâng din orașul Deva ce aveau caracter torențial, cum sunt valea Măgheruța (Aurel Vlaicu) Călugăreni, Canalul Bejan, la executarea canalizarii orasului Deva au fost prinse în canalele pluviale ale orașului. La precipitatii abundente,datorita colmatarii canalelor pluviale, apele inunda partial carosabilul. Din punct de vedere hidrogeologic, apa subterana apare la 10,90-11,40 m, in zona de versant si in jur de 2,50-3,00 m in zona de lunca.

Cap.8. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TERENUL

CERCETAREA SI STRATIFICATIA TERENULUI

Zona cercetată pentru Alimentare cu apă și canalizare pe strada Zenitului, se încadreaza din punct de vedere geomorfologic în zona pantelor de racord ce fac legatura intre zona de lunca ce se dezvolta pe malul stang a raului Mures și zona de versant.

Terenul nu ridica probleme de pierdere a stabilitatii. Din punct de vedere topografic terenul este plan. Pentru verificarea stratificatiei terenului și stabilirea soluției de fundare a fost executat un foraj geotehnic

(F1) care a pus în evidență urmatoarea stratificație:

Forajul F1

Cota Strat Grosime

Descriere litologică de la la

CTn 0,20 0,20m beton

0,20 1,90 1,70m Umplutură de pământ prafoasă argiloasă cu moloz, (resturi de cărămidă și beton) îndesată

1,90 3,40 1,50m

Argilă nisipoasă, galbenă, vârtoasă cu vinișoare și rari concrețiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș cu liant prăfos, galben. De la 3,20m cu lentile argiloase prăfoase, consistente -argila =32% -praf =41% -nisip =27% -indicele de consistenta Ic=0,82 -indicele de plasticitate Ip= 29,95 -indicele de porozitate e= 1,09 -volumul porilor n= 47,39% -modulul de compresibilitate in edometru M2-3= 70.6 kg/cm2; ep2= 3.8 cm/m

3,40 4,50 1,10m Argila prăfoasă galben a consistenta. De la cota 4,20-4,50m cu lentile de nisip cu pietriș și liant

4,50 7,30 2,80m Argilă galbenă consistent vârtoasă. de la 5,20m vartoasa

7,30 8,50 1.20m Nisip fin prăfos, galben. De la 8,20m nisip mic mare cu rar pietriș, galben cafeniu

Apa subterană apare la –3,80 m sub forma de infiltrații, N.H.S.=3,80m

Cap.9. CONDITII DE FUNDARE

9.1. Stratul si adancimea de fundare

Fundarea se va realiza pe stratul de argilă nisipoasă, galbenă, vârtoasă cu vinișoare și rari concrețiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș și liant argilos, galben.



La stabilirea adâncimii pardoselii stației de pompare se va ține seama de nivelul de apariție a apei subterane, respectiv –3,80 m faţa de CTn, sub forma de infiltrații, de caracterul ușor ascensional a acesteia, luându-se în considerare o oscilatie pe verticala de minim 0,50m.

9.2. Presiunea conventionala

ce se va lua in calcul conform STAS 3300/2-85 (NP112/2014)este de: pconv. =250kPa

BREVIAR DE CALCUL

Privind determinarea presiunii conventionale pe terenul de fundare - Argilă nisipoasă, galbenă, vârtoasă cu vinișoare și rari concrețiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș și liant argilos, galben. (tab.17) - conform STAS 3300/2-85 (tabel D4.NP 112-2014) Presiunea conventionala se determina luand in considerare valorile de baza a presiunii conventionale din tabel 17, care se corecteaza conform pct, B2 din STAS 3300/2-85(tabelD4)care se corecteaza conf.pct.D2.1. D2.2-

NP 112-2014) Valorile de baza a presiunii conventionale corespund pentru fundatii avind latimea talpii b=1,00 m si adincimea de fundare fata de nivelul terenului sistematizat Df=2,00 m.

Pentru alte adincimi sau alte latimi de fundare presiunea conventionala se calculează cu relația:

_

pconv.= pconv.+CB+CD în care:

_ pconv.-valoarea de baza a presiunii conventionale determinata prin interpolare din tabel 17 in functie de

indicele de plasticitate Ip>20%, indicele de consistenta Ic=0,82, indicele porilor e= 1.00 Valoarea de baza a presiunii conventionale determinata prin interpolare este de:

_ pconv. = 280kPa CB+CD= -30kPa

Presiunea convențională rezultată și care se va lua în calcul la dimensionarea fundațiilor este de: pconv. =250kPa

În afară de cele de mai sus, la proiectare și execuție se va mai ține seama de următoarele:

-ultimii 30 cm din săpăturile pentru fundații se vor executa numai înainte de turnarea betonului în fundații -Se interzice în mod categoric deschiderea săpăturilor și abandonarea pe perioade lungi de timp, lucru ce ar afecta proprietățile geotehnice ale terenului de fundare. -conf.Ts în vigoare terenul se încadrează la categoria teren foarte tare. NOTA:

Cu ocazia lucrarilor de săpături pentru fundatii si anume imediat inainte de turnarea betonului in fundatii se va chema proiectantul geotehnician pe santier pentru verificarea cotei de fundare ,natura terenului și avizarea turnării betonului în fundații.

Se interzice in mod categoric turnarea betonului in fundatii fără avizul proiectantului geotehnician Prezenta notă se va trece pe planul de fundații și se va respecta în mod obligatoriu.

Atentie! Se va trece pe planul de fundații :

-cota 0,00 in cota topografica -adancimea de fundare: Df=-2,40m faţa de CTn -stratul de fundare: argila nisipoasa, galbena, vartoasa cu vinisoare și rari concretiuni calcaroase, lentile de nisip cu pietriș și liant galben. -presiunea conventionala : pconv. =250kPa -nota cu avizul de turnare

Orice nepotrivire ce eventual se va constata la execuție faţă de cele indicate în prezentul aviz, privind cota de fundare și natura terenului la cota de fundare, se va aduce la cunostinta proiectantului geotehnician pentru



examinarea și indicarea soluției Prezentul studiu geotehnic poate servi la proiectare si executie proiect: Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

BENEFICIAR: Municipiul Deva

Intocmit

ing. GHITOAICA MARIA



3.5. Grafice orientative de realizare a investiţiei

GRAFICUL DE EŞALONARE A COSTURILOR


Nr. crt.

NUMELE OBIECTULUI PERIOADA DE DERULARE A INVESTIŢIEI (luni)

1 2 3 4

1 Proiectare și asistență tehnică 8.400 10.000 1.531 1.531

2 Comisioane +taxe 2.246

3 Organizare de șantier

2.000 1.895

4 Asigurarea utilităților 30.650 26.000

5 Canalizare pluvială 80.610 93.000

TOTAL: 20.646 114.791 120.531

Întocmit, dr.ing.Teodor Telembici



GRAFICUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR


Nr. crt.

NUMELE OBIECTULUI

PERIOADA DE DERULARE A INVESTIŢIEI (LUNI)

Luna 1 Luna a 2-a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 ASIGURAREA UTILITĂȚILOR

2 CANALIZARE PLUVIALĂ

Întocmit, dr.ing.Teodor Telembici



4. Analiza fiecărui / fiecărei scenariu / opțiuni tehnico-economice propuse

4.1. Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință

și prezentarea scenariului de referință

Analiza financiară şi economică a fost realizată pentru 2 scenarii:

Scenariul „Fără Proiect”:

❑ Presupune că investiţia nu va fi realizată, iar proiectul va produce rezultate la nivelul actual;

Reţeaua hidrografică a judeţului Hunedoara aparţine, din punct de vedere al tipului de alimentare, tipului

moderat din zăpada scursă superficial şi alimentare subterană, cu valori oscilante specifice regiunii munţilor înalţi

din sud, culoarului Orăştiei şi depresiunii Haţegului, precum şi restului zonelor care reprezintă cea mai mare parte

a judeţului. Râul Mureş, principala arteră hidrografică a judeţului Hunedoara, străbate pe o lungime de 105 km, un

culoar larg între Munţii Şureanu şi Poiana Ruscă la sud şi Munţii Apuseni la nord. Bazinul râului (6591 km2) este

asimetric, afluenţii de dreapta fiind scurţi (sub 35 km), iar cei dinspre sud sunt lungi (până la 92 km). Afluenţii de

stânga importanţi sunt:

Orăştie sau Apa Oraşului (L=47 km), Strei (L=89 km), ce cuprinde câţiva afluenţi importanţi (Râul Bărbat,

Râul Mare, Luncani, Ruşor, Şerel, Galbena, Silvaşu), Cerna (L=67 km) şi Dobra (L=42 km). Printre afluenţii dinspre

nord, mai importanţi sunt Geoagiul (L=34 km) şi Călanul (L=20 km).

Fizionomia malurilor râurilor are un rol major în atragerea turiştilor, iar tipologia acestora impun forma de

turism practicată. Sunt preferate pentru recreere malurile împădurite (de unde rezultă efectul de margine), cu o

fragmentare redusă şi cu o albie majoră extinsă.

Râul Mureş, al doilea râu ca mărime din România, după Dunăre, are o lungime de 761 de km şi străbate

România şi Ungaria [H_Line]. În România a dat naştere la o vale lungă de 715 km, Valea Mureşului, un spaţiu

geografic dar şi cultural aparte.

Din cei 29.767 km2 cât măsoară bazinul hidrografic al Mureşului pe teritoriul României, 6.591 km2 se afla

pe teritoriui judeţului Hunedoara. Astfel, malul stâng al cursului mijlociu al Mureşului poate fi amenajat pentru

susţinerea activităţilor turistice care derivă din efectul de margine pe care îl oferă unele sectoare care pot fi

amenajate adecvat pentru practicarea unor sporturi nautice sau pescuit, precum şi din diversificarea valenţelor

peisagistice ale locurilor de recreere. De asemenea, umiditatea accentuată a acestei zone, de unde i se mai trage

şi denumirea de Lunca Mureşului, a creat o biodiversitate ce poate fi admirată în parcuri naturale şi rezervaţii

Zona orașului Deva , situată în partea NE a masivului Poiana Rusca, este caracterizata prin prezenta unor

importante corpuri de andezite produse de magmatismul neozoic, cum sunt cele din dealurile Cetății, Cozia, Motar,

Măgura Roșiilor.

Aceste iviri sunt alcatuite din andezite cu amfiboli (horblenda)si biotit ( Qam+bi)

La marginea corpurilor andezitice apar frecvent brecii tectonice alcatuite din andezite, roci sedimentare

cretacice si sisturi cristaline, precum si fenomene de deranjare intensa.

a2) Sisturi cristaline

Complexul sisturilor cristaline este construit din formatiuni epimetamorfice, mai slab metamorfizate-Seria

de Pades ( seria terigena superioara) si este alcatuit preponderent din roci de natura terigena pelito-psanitica,

șisturi sericito-cloritoase, sisturi sericito-grafitoase, filite sericitice si subordonat din metatufuri acide, sisturi verzi

tufagene.

a3) Roci sedimentare

În cuprinsul teritoriului sedimentele apartin ca virsta cretacicului superior, miocenului mediu si cuaternarului.

a3(1) Cretacicul superior (Turonian-Senonian –tu-sna)

Este reprezentat prin ,,strate de Deva,,

Succesiunea incepe printr-un nivel marnos cenusiu, pe alocuri roscat violaceu, care trece rapid la gresii

calcaroase, cenusii, cafenii, dispuse in strate de 20 – 50cm grosime, in alternanta ritmica cu marne cenusii



grezoase si conglomerate.

Depozitele cretacice sunt transgresine ajungind direct pe fundamentul sisturilor cristaline.

a3(2) Miocenul (miocenul inferior si superior m1-m2)

Miocenul inferior (m1) este reprezentat prin pietrisuri, conglomerate oligonictice cuartoase, gresii roscate

si argile rosii.

Miocenul mediu (m2) este alcatuit dintr-un complex argilos-prafos cu caracter marnos, tufuri, gresii

calcaroase cenusii, lentile de gipsuri, nisipuri si pietrisuri.

a4 Cuaternarul

Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin etajele Pleistocen si Holocenul

Pleistocenul (qp) este constituit din depozitele teraselor superioare ale riului Mures

Holocenul (qh) este format din depozitele deluviale care acopera formatiunile mai vechi, depozitele

conurilor de dejectie si depozitele terasei joase ale riului Mures.

Structural, bazinul intramontan al râului Mureș s-a format in timpul neogenului prin scufundarea

formatiunilor mai vechi de-a lungul unor sisteme de fracturi.

Incepind din Miocen (Tortonian) au loc eruptiile vulcanismului neogen. Produsele acestui magmatism sunt

reprezentate prin roci sedimentare tufacee, tufuri piroclastite, curgeri de lave, corpuri si filoane andezitice.

Vulcanismul neozoic este de natura litogenica si are caracter subsecvent.

Bazinul sedimentar mezozoic si tetiar al riului Mures s-a format prin scufundarea unor blocuri vechi ale

fundamentului de-a lungul unor sisteme de fracturi oblice orientate NE-SV.

Cursul principal de apa este râul Mureș care în zona comunei Mărtinești prezinta o lunca larga pe ambele

maluri, dar mai bine dezvoltata pe malul stang, pe care se dezvolta și comuna Mărtinești.

Afluentul de pe malul stang din comuna Mărtinești este pârâul Turdaș.

Din punct de vedere hidrogeologic,apa subterana apare la -10,90,-11,40 m,in zona de versant si in jur

de -2,50,-3,00m in zona de lunca.

Vegetatia

Vegetatia naturala din împrejurimile Devei este variată, deși a suferit transformari prin intervenția omului.

Pe culmile deluroase și muntoase se dezvoltă păduri de foioase, cu stejar (Quercus petraea), gorun (Q.

robur), carpen (Carpenus betulus), tei (Tillia), jugastru (Acer campestre), fag (Fagus silvatica), etc.

Principalele păduri ale orașului sunt Bejan, Luzan, Finicuri, Jepi, Decebal și Nucet.

Pădurile de nuci de pe Dealul Nucet și-au redus mult arealul.

Zonele care au fost defrișate au o vegetație ierboasă în rândul căreia apar specii importante din punct de

vedere știintific și estetic: clopoțeii (Campanula grossecki Heuff), șopârlita (Veronica crinita var. Thracica), lipicioasa

(Galium spurium vaillenti), iarba de soaldina (Sedum acre), floarea raiului (Allium montanum), omogul galben

(Aconitum anthora), care apar în locurile pietroase, crucea voinicului (Hepatica media), leurda (Allium ursinum),

brânca (Salicornia herbaceea), cinci degete (Potentila conescens), etc.

Dintre endemisme amintim Rosa obstrusifolia, o specie de maces care se gaseste numai în zona Devei.

Pe Dealul Paiului, se dezvoltă o vegetație stepică, iar în lungul Mureșului o vegetație de luncă.

Pentru valoarea elementelor de floră și peisaj în arealul municipiului Deva se gasesc 3 arii naturale

protejate: Dealul Cetății Deva, Padurea Bejan și Dealul Colț și Zănoaga. Dealul Cetății Deva – rezervație naturală

de tip mixt, categoria a IV-a, cu o suprafata de30 ha, situata pe teritoriul municipiului Deva. Pe lângă importanța

istorică (prezentarea cetății medievale), conul vulcanic format din andezite adaposteste o vegetație de un interes

exceptional fitogeografic. Padurea Bejan – rezervație de tip forestier, categoria a IV-a, amplasata în imediata

apropiere a municipului Deva, ocupând o suprafata de cca 70 ha. Padurea are o deosebita valoare stiintifica, pe

aceasta suprafata coabiteaza 8 din cei 9 reprezentanti indigeni ai genului Quebecus,

Clima

*Conform CR1-1-4-2012 “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului asupra constructiilor zona se

caracterizeaza prin :



presiunea de referinta a vantului de qref=0,4kPa.

*Conf.indicativCR1-1-3-2012“Codde proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor” zona

este caracterizata prin -So.K=1,5 kN/m2.

Orasul Deva beneficiaza de un climat temperat continental blând cu cantitati mici de precipitatii si o

circulatie predominanta a aerului dinspre vest. Aceasta situatie se explica prin situarea în Culoarul Muresului în

lungul caruia se resimt influente climatice submediteraneene si prin protectia oferita de Muntii Apuseni si Poiana

Rusca care sunt un obstacol în calea maselor de aer atlantice încarcate cu umezeala.

Temperatura medie are valoarea de 21° C vara si de -1° C iarna.

Precipitatiile atmosferice sunt temperate, cantitatea medie anuala fiind de 600,9 mm.

Vânturile predominante bat din sectorul vestic si nord-vestic.

Elementele climatice influenteaza favorabil dezvoltarea vegetatiei si a culturilor agricole.

Istoric

Desi prima atestare a Devei dateaza din 1269, numeroase vestigii, în mare parte conservate la Muzeul

Civilizatiei Dacice si Romane, demonstreaza ca localitatea dateaza din neolitic, din epoca pietrei slefuite (5500-

2500 î.e.n.). Toate celelalte epoci istorice care s-au succedat sunt bine reprezentate pe acest teritoriu, dovada fiind

numeroasele vestigii din epoca bronzului, a civilizatiei daco-romane si a epocii prefeudale ce a urmat retragerii

aureliene.

Resedinta voievodala din 1307 si centru al unui district militar valah înca din secolul al XIV-lea, Deva,

dominata de Cetate, cunoaste o importanta dezvoltare economica în timpul domniei lui Iancu de Hunedoara si pe

tot parcursul Evului Mediu.

În timpul atacurilor turcesti din anii 1550, 1552 si 1557, localitatea a fost devastata, iar Cetatea asediata.

În toamna anului 1600, în drumul sau spre Praga, trece prin Deva Mihai Viteazu.

Asezarea strategica determina ocuparea Cetatii în 1686 de catre austrieci. În cursul secolelor al XV-lea si

al XVII-lea, în orasul Deva iau fiinta, gratie dezvoltarii mestesugurilor, breslele cizmarilor, croitorilor, tâmplarilor, etc.

Locuitorii Devei si ai satelor din împrejurimi au participat la rascoala din 1784 condusa de Horea, Closca si

Crisan luând parte la atacul dat de rasculati la începutul lunii noiembrie 1784 asupra Cetatii în care se adapostea

nobilimea. În timpul revolutiei de la 1848-1849, Deva devine terenul unor lupte înversunate, iar la începutul lunii

august 1849, în timpul exploziei de la depozitul de munitii, zidurile Cetatii sunt aruncate în aer. Cetatea ramâne în

ruina pâna în zilele noastre.

În a doua jumatate a secolului al XIX-lea iau nastere si se dezvolta institutiile economiei capitaliste: banci,

pravalii, institutii de stat, ateliere mestesugaresti. Locuitorii Devei au participat, alaturi de toti românii din

Transilvania la Marea Adunare de la Alba-Iulia, la 1 Decembrie 1918. În toata perioada ce a urmat razboiului

mondial si pâna la instaurarea regimului comunist, Deva a fost un centru politico-administrativ ce si-a dezvoltat

institutiile specifice.

Pitoreasca asezare de la poalele conului vulcanic al Cetatii, Deva este azi, ca si în trecut, resedinta judetului

Hunedoara. În acelasi timp, orasul este un centru social, cultural, sportiv si economic în care s-au dezvoltat

industriile extractiva si de prelucrare a minereurilor, energetica, a materialelor de constructii, alimentara si de

prelucrare a lemnului.

Municipiul Deva este localitate de rangul II, stabilit potrivit prevederilor Legiinr. 351/2001, privind aprobarea Planului

de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a “Reteaua de localitati”.

Municipiul Deva cuprinde, în afara orasului Deva, localitatea componenta Sântuhalm si satele apartinatoare Cristur,

Bârcea-Mica si Archia.

- Localitatea componenta Sântuhalm face parte din trupul principal al orasului Deva si este situata în partea

estica a municipiului, pe D.N.7, la 2 km distanta de acesta.

- Satul apartinator Cristur are o suprafata totala de 199,98 ha si este situat în partea sud-estica a municipiului

Deva pe DN 68 N, la o distanta de 1,5 km fata de DN 7.

- Satul apartinator Bârcea Mica are o suprafata totala de 31, 57 ha, este situat în partea sud-estica a



municipiului Deva si la est de localitatea Cristur, pe Dc 123 care se ramifica din DN 68B. Satul este situat la 4,1 km

fata de Deva (pe traseul DN 68B, Dc 123), respectiv la 800 m fata de satul Cristur pe Dc 123.

- Satul apartinator Archia are o suprafata totala de 24,44 ha, este situat în partea sudica a municipiului Deva

pe Dc 124, la o distanta de 2,4 km fata de DN 7.

Suprafata municipiului Deva este de 5883,48 ha, iar intravilanul este de 1513,96 m.p.

Intravilanul satelor apartinatoare Cristur, Bârcea Mica si Archia însumeaza o suprafata de 256,99 ha.

Din punct de vedere administrativ, municipiul Deva este resedinta judetului Hunedoara

Sectoarele economice din municipiul Deva

Economia Capital social

Societati cu capital Integral de stat 10 25.051.788 RON

Mixt (stat + privat românesc) 33 23.213.492 RON

Mixt (strain + român 215 10.005.747 RON

Integral strain 254 96.539.506 RON

Privat românesc 5150 865.371.710 RON

Industria

Activitățile industriale s-au dezvoltat preponderent dupa 1969 când Deva a devenit reședința județului

Hunedoara.

În perioada anilor 1950-1960, în oraș existau: o exploatare minieră, o fabrică de conserve, o fabrica de

cahle de teracota, o fabrica de brichete furajere, un atelier de confectionat nasturi si câteva cuptoare de pâine.

Actuala activitate industriala se desfasoara în unitati care ocupa o suprafata de aproximativ 185 ha, care

sunt situate atât în cadrul platformei industriale din nord-estul orasului cât si în interiorul vetrei.

Dintre ramurile industriale în municipiul Deva cea mai mare pondere o au: industria materialelor de

constructii (25%), industria extractiva a minereurilor neferoase (21%), industria alimentara (18%), industria

constructiilor de masini (14%) si industria textila (13%). Alte ramuri (energetica, metalurgica, etc.) reprezinta 9% din

totalul activitatilor industriale.

Alaturi de industrie un rol deosebit îl detin activitatile comerciale, de transport, telecomunicatii si gospodarie

comunala.

În prezent, industria este al treilea sector ca importanta în economia municipiului Deva, concentrând

12,05% din numarul total de firme, realizând 39,66% din cifra de afaceri totala.

Constructiile

Fond locativ (recensamântul populatiei din 18 martie 2002)

Numarul de locuinte proprietate privata 27.395

Numarul de locuinte proprietate de stat 556

Imobile (pentru locuinte, productie si activitati comerciale)

• Un nou cartier rezidential si parcele pentru tineri casatoriti, beneficiari ai legii 15/2003 în zona Zavoi pâna

la limita intravilanului, în suprafata totala 58 ha

• Zona rezidentiala de locuinte NIDALAND – strada M.Sadoveanu – 19 locuinte

• Zona rezidentiala între strada I.Vulcan si Cariera – 125 loturi

• Ansamblul de locuinte strada Retezat – 12 loturi

• Zona cuprinsa între liniile CF și râul Mures – cu posibilitati de dezvoltare (productie, comert, turism,

constructii noi, utilitati si infrastructura dezvoltate si prin construirea unui pasaj denivelat peste calea ferata care va

facilita legatura cu zona în curs de dezvoltare).

În economia municipiului Deva, constructiile ocupa locul patru ca importanta,concentrând 10,15% din

numarul total de firme, realizând 8% din cifra de afaceri totala.

Sectorul serviciilor

Serviciile reprezinta un domeniu particular în activitatiile din cadrul economic.



Ele îmbraca o serie de caracteristici specifice ce decurg atât din specificul muncii prestate cât si din

trasaturile si modul de comercializare a acestora.

Economia serviciilor nu este în opozitie cu economia industriala si agrara si nu presupune o diminuare a

rolului acestora în contextul economiilor nationale.

În economia municipiului Deva, sectorul serviciilor este al doilea ca importanta, concentrând 33,82% din

numarul total de firme, realizând 9,4% din cifra de afaceri totala.

Infrastructura de învatamânt, sanitară și socială, infrastructura de învățământ

În cadrul învatamântului preuniversitar, alaturi de cele 10 licee, în municipiul Deva mai funcționează 5 școli

profesionale, 5 școli postliceale, 2 școli de maiștri, 6 școli generale, 6 gradinițe cu program normal, 6 gradinițe cu

program prelungit, o creșă și 2 centre de plasament.

Scenariul „Cu proiect”:

Presupune realizarea proiectului;

La nivelul Municipiului Deva a fost întocmit un plan plan urbanistic general, în care se regăsesc toate

obiectivele și rețelele din zona respectivă, ca urmare există un scenariu tehnico-economic care ar putea fi selectat,

motiv pentru care se va prezenta în continuare necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei.

Investiția este necesară și oportună având în vedere faptul că proiectul acoperă o zonă rezidențială în plină

dezvoltare.

Această investiția este cu atat mai necesară și oportună cu cât obiectivele acesteia corespund întrutotul


Scenariul nr . 1:

Realizarea de ;an’uri pentru colectarea apelor pluviale și descărcarea în bazine de retenție care se

vidanjează după fiecare ploaie de intensitate medie sau mare. Este un scenariu nefiabil și extrem de păgubos.

Scenariul nr . 2





















4.2. Analiza vulnerabilităților cauzate de factori de risc, antropici și naturali, inclusiv de schimbări



climatice, ce pot afecta investiția

Procesul de management a riscului comportă şase etape principale:

1. Conceperea unui plan de management a riscurilor;

2. Identificarea riscurilor;

3. Analiza calitativă a riscurilor;

4. Analiza cantitativă a riscurilor;

5. Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri;

6. Monitorizarea riscurilor cunoscute şi cercetarea posibilităţii de apariţie a unor noi riscuri.

Conceperea unui plan de management a riscurilor

Conform ultimelor concepte în domeniu, riscul este considerat un eveniment incert care poate avea un

impact negativ sau pozitiv asupra obiectivelor proiectului.

Riscul este caracterizat de următoarele caracteristici:

❑ Probabilitatea de apariţie;

❑ Impactul produs (consecinţa apariţiei riscului):

▪ Impact negativ;

▪ Impact pozitiv.

❑ Momentul de apariţie, frecvenţa şi iminenţa de apariţie.

❑ Elementele esenţiale avute în vedere în elaborarea unui plan de management al riscurilor;

❑ Dezvoltarea unui plan de management trebuie realizată împreună cu persoanele interesate de

proiect (stakeholder) sau care ar putea fi afectate de implementarea investiţiei;

❑ Dezvoltarea unor elemente de cost al riscului;

❑ Categorii de risc, nivele şi probabilităţi, impacturi estimate (avantajul acestei investigaţii

reprezintă folosirea modelelor de bună practică dezvoltate în domeniu).

Identificarea riscurilor

Principalele metode de identificare a riscurilor sunt:

❑ Brainstorming;

❑ Tehnica Delphi; ❑ Interviu; ❑ Identificarea cauzelor sursă; ❑ Analiza SWOT.

Riscurile proiectului au fost identificate folosind analiza cauzelor sursă (raute cause identification). Astfel, pornind de la o matrice cadru logic, care reprezintă oglinda proiectului, au fost identificate potenţialele riscuri ale proiectului pe diferite nivele:



Figura nr. 3 – Ipoteze şi riscuri identificate în Matricea Cadru Logic

Pre-condiţia necesară înainte de începerea proiectului este obţinerea finanţării. Aceasta presupune: ❑ obţinerea aprobării Studiului de Fezabilitate de către solicitant; ❑ semnarea contractului de finanţare.

În cazul în care contractul de finanţare nu va fi semnat din diverse motive, proiectul nu poate fi implementat.

Solicitantul va lua măsurile necesare pentru a îndeplini toate cerinţele în faza de contractare.

Având în vedere anvergura proiectului de investiţii, susţinerea financiară din partea Guvernului este

imperativ necesară, deoarece finanţarea din surse proprii ar face imposibilă realizarea obiectivelor propuse.

Nivelul 3

Riscurile care pot să apară la implementarea activităţilor planificate sunt:

❑ Condiţii meteorologice nefavorabile pentru realizarea Nerespectarea termenelor de plată

conform calendarului prevăzut în contract;

❑ Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat şi în

cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

❑ Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

❑ Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Riscuri ▪ Influenţe negative din partea celor care nu sunt

beneficiari direcţi ai proiectului

Riscuri ▪ Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în

punerea în practică a proiectului; ▪ Lipsa interesului membrilor comunităţii pentru

dezvoltarea capacităţii locale a acesteia.

Riscuri ▪ Condiţii meteorologice nefavorabile pentru constructor ▪ Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului

prevăzut în contract; ▪ Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în

graficul de timp aprobat şi în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

▪ Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări;

▪ Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Activităţi

Rezultate aşteptate

Obiective generale

Obiective specifice



Riscul de întârziere a lucrărilor de construcții ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile este un

risc comun tuturor proiectelor de investiţie. Schimbările climatice din ultimii ani a condus la o dificultate a

constructorilor în aprecierea unui grafic de lucru realist.

Sistemul birocratic prezent şi caracterul schimbător al legislaţiei privind achiziţiile publice au determinat, în

practică, grave decalaje între momentul planificat al plăţii şi cel al plăţii efective. Având în vedere că noile proceduri

de plăţi prevăd sistemul de decontare, se apreciază ca potenţiale deviaţii de la calendarul de plăţi poate afecta grav

solvabilitatea beneficiarului.

Practica implementării proiectelor de investiţii în infrastructura cu finanţare europeană a demonstrat că

motivul principal al întârzierii recepţiei lucrărilor de investiţie se datorează unei proaste corelaţii între condiţiile

financiare şi de timp stipulate în documentele de licitaţie şi posibilităţile reale ale antreprenorilor.

Riscul de nerespectare a graficului de organizare a procedurilor de achizitii poate apare ca urmare a

influenţei unor factori externi care să producă decalaje faţă de termenele stabilite iniţial. Aceste condiţii externe,

necontrolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a furnizorilor specializaţi pentru tipul

de acţiuni ce vor fi licitate, refuzul acestora de a accepta condiţiile financiare impuse de procedurile de licitaţie sau

neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot conduce la reluarea unor licitaţii şi depăşirea perioadei de

contractare estimate.

Nivelul 2

Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului poate fi afectată de următoarele riscuri:

❑ Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în punerea în practică a proiectului – acest risc are

o probabilitate de apariţie extrem de mică;

❑ Dezinteres din partea membrilor comunităţii pentru dezvoltarea capacităţii locale a acesteia –

acest risc are, de asmenea, o probabilitate de apariţie extrem de mică.

Nivelul 1

Riscurile abordate la acest nivel sunt:

❑ Influenţe negative din partea celor care nu sunt beneficiari direcţi ai proiectului

Analiza calitativă a riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităţilor în alocarea resurselor pentru controlul şi finanţarea

riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanţei riscurilor precum şi

aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esenţială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcţie de probabilitatea de

apariţie şi impactul produs. În acest caz, poziţionarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă şi se bazează

doar pe expertiza echipei de proiect.

Impact Probabilitate LOW MEDIUM HIGH

LOW

-Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în punerea în practică a

proiectului; -Dezinteres din partea membrilor

comunităţii pentru dezvoltarea capacităţii locale a acesteia.

-Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului prevăzut;

-Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

MEDIUM Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului prevăzut în

contract

Condiţii meteorologice nefavorabile pentru realizarea lucrărilor de lucrărilor de construcții

Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de

furnizare, servcii sau lucrări

HIGH Influenţe negative din partea celor care nu

sunt beneficiari direcţi ai proiectului

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către

constructor in graficul de timp aprobat si in cuantumul

financiar stipulat in contractul de lucrări

Figura nr. 4 - Diagrama riscurilor



Legenda:

Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri

Tehnicile de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în următoarele categorii:

❑ Evitarea riscului – implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina

apariţia riscului;

❑ Transferul riscului – împărţirea impactului negativ al riscului cu o terţă parte (contracte de

asigurare, garanţii);

❑ Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea şi/sau impactul negativ al riscului;

❑ Planuri de contingenţă – planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariţiei

riscului.

Planul de răspuns la riscuri se face pentru acele riscuri clasate în căsuţele colorate în roşu şi albastru:

– Matricea de management al riscurilor

Nr. crt.

Risc Tehnici de

control Măsuri de management al riscurilor

1 Condiţii meteorolo-gice nefavorabile

Reducerea riscului

In vederea reducerii impactului asupra implementării cu succes a investiţiei, se recomandă o planificare riguroasă a activităţilor proiectului şi luarea în calcul a unor marje de timp.

2

Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări

Evitarea riscului

Preşedintele Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) va avea ca responsabilitate monitorizarea şi controlul riscurilor, astfel încât activităţile din cadrul proiectului să fie adaptate imediat ce intervin schimbări în circumstanţe sau se produce un risc. Pentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziţii, graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat, vor fi identificaţi din timp posibilii furnizori şi se va încerca o comunicare cât mai transparentă cu aceştia.

3

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat şi în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

Evitarea riscului

Reducerea riscului

Pentru ca acest risc să poată fi prevenit este necesar ca din etapa de elaborare a documentaţiei de finanţare graficul Gantt al proiectului şi bugetul estimat de costuri să fie elaborate realist şi pe baza unor input-uri certe. În acest sens, introducerea rezervelor financiare şi de timp este o măsură preventivă. În condiţiile în care prevenirea acestui risc nu constituie o măsură oportună şi realistă, în contractul încheiat cu constructorul trebuie stipulate clauze de penalitate şi denunţare unilaterală.

4.3. Situaţia utilităţilor şi analiza de consum

Terenurile pe care se va amplasa investiția propusă sunt în domeniul public al Municipiului Deva, fiind publicate

în Monitorul Oficial nr. 634 din 28 august 2002. Terenul este întabulat având ca propietar în întregime Primăria

Municipiului Deva.

Amplasamentul colectoarelor pluviale propuse este de-a lungul străzii Atelierelor, prin urmare nu necesită

lucrări de amenajare.

S-a întocmit tema de proiectare de către proiectant împreună cu beneficiarul investiţiei şi s-a trecut la elaborarea

studiului de fezabilitate descris mai jos.

Scenariu recomandat de elaborator:

Se recomandă promovarea scenariului nr. 2, și anume contruirea unui sistem de distribuție a apei potabile și a

unui sistem de canalizare menajeră.

Ignoră riscul

Precauţie la astfel de riscuri

Se impune un plan de acţiune



Avantajele scenariului recomandat este că se pot realiza întocmai funcţiunile dorite de beneficiar şi impuse de

legislaţia în vigoare;

Analiza a fost realizată pe o perioadă de 20 de ani. Pe parcursul perioadei investiţionale (2 luni), proiectul nu

produce beneficii. Pentru determinarea valorilor incrementale au fost luate în considerare numai rezultatele obţinute

pe perioada operaţională (20 de ani).

Realizarea proiectului va avea un impact asupra serviciilor şi costurilor de operare, precum şi asupra dezvoltării

economice şi sociale a comunităţii locale.

EVOLUŢIA PREZUMATĂ A COSTURILOR DE OPERARE

Costurile de operare au fost previzionate pentru cele două scenarii pentru o perioadă de 20 de ani

(corepunzător perioadei de previziune – perioada operaţională).

În funcţie de numărul de personal de întreținere şi de salariul mediu brut lunar s-au calculat valoric

cheltuielilor directe (cheltuieli cu personalul de bază şi cu personalul auxiliar). De asemenea, în funcţie de bugetul

de venituri şi cheltuieli estimat pentru anul în curs, au fost estimate cheltuielile materiale, precum şi cheltuielile

alocate pentru investiţii de întindere redusă, în primul an de operare situaţia prezentându-se după cum urmează:

Nr.crt. SPECIFICAŢIE LEI

1 Cheltuieli cu personalul (salarii + impozite şi taxe aferente salariilor) 60.000

2 Alte cheltuieli (energie electrică, materiale de intreținere și consumabile) 3.400

4 TOTAL CHELTUIELI 63.400

e.1. Costuri de operare – scenariul „fără proiect”

Nu este cazul.

e.2. Costuri de operare – scenariul „cu proiect”

Costurile de operare care au fost luate în calculul analizei financiare sunt următoarele:

❑ cheltuieli de personal; ❑ alte cheltuieli materiale specifice (materiale, consumabile);

Cheltuieli cu personalul (şi asimilate) - totalul costurilor cu personalul (salarii, asigurări sociale şi alte

taxe aferente) a fost calculat pentru angajaţii permanenţi, respectiv personal de întreținere şi personal auxiliar. Prin

implementarea proiectului de investiţii este necesară angajarea de persoanl.

Alte cheltuieli materiale

- Energie electrică

- Materiale de întreținere

- Consumabile

4.4. Sustenabilitatea realizării obiectivului de investiții:

a) Impactul social și cultural, egalitatea de șanse

Având în vedere amplitudinea impactului economic şi social al proiectelor de infrastructură finanţate de

Uniunea Europeană, rezultatele analizei financiare sunt semnificative doar în măsura în care sunt susţinute şi

completate cu cele ale analizei socio-economice.

De regulă, proiectele de infrastructură prezintă o rată internă de rentabilitate financiară mai mică decât rata

de actualizare. Ca urmare a faptului că aceste proiecte nu prezintă o profitabilitate, finanţarea lor nu se poate realiza

prin metode clasice, cum ar fi cea a împrumuturilor bancare. Scopul declarat al proiectelor de infrastructură este

bunăstarea economică şi socială a regiunii, ceea ce poate fi măsurat doar cu ajutorul indicatorilor de performanţă

din analiza socio-economică.

Analiza economică măsoară impactul economic, social şi de mediu al proiectului şi evaluează proiectul din

punctul de vedere al societăţii.



Metodologie

Analiza socio-economică a fost realizată în conformitate cu indicaţiile din „Ghidul pentru Analiza Cost-

Beneficiu a Proiectelor de Investiţii”, ediţia 2002 şi „Guidance on the methodology for carrying out cost-benefit

analysis”, the new programming period 2007-2013.

Raţionamentul analizei socio-economice este evidenţiat în figura următoare:

Figura nr. 1 – Raţionament analiza socio-economică

Rezultă că VAN = 30.234 lei.

Valoarea actuală netă economică a investiţiei (VAN)

322.265 LEI

Rata de actualizare socială 5,5%

Raportul beneficiu / cost 1.7325

❑ Nivelul VAN economică relevă faptul că în urma implementării proiectului vor fi generate efecte pozitive în plan economico-social în zona unde este amplasată investiţia.

Ipoteze de lucru

Estimări financiare

Cursul de schimb este considerat o variabilă de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate atât în moneda ţării unde se realizează acestea cât şi într-o monedă de referinţă, în speţă EUR sau USD. Pentru a avea o imagine corectă a rezultatelor financiare ale proiectului pentru orizontul de timp luat în calcul trebuie să se ia în considerare şi raportul de schimb între moneda autohtonă şi moneda de referinţă.

Rata socială de discount

Nivelul ratei de actualizare, aşa cum practica proiectelor de finanţare europeană a impus-o, prezintă o perspectivă din punct de vedere al comunităţii vizate de proiect asupra modului în care beneficiile viitoare sunt apreciate în raport cu cele prezente.

Astfel, este important de reţinut că utilizarea acestei rate în contextul politicii de dezvoltare a Comisiei Europene trebuie să asigure comparabilitatea datelor pentru ţări similare şi având în vedere că experienţa ţărilor mai puţin dezvoltate (cum ar fi România), Comisia Europeană sugerează legarea nivelului ratei de ritmul aşteptat de creştere al PIB-ului, recomandând un nivel standard pentru aceste ţări de 5,5%.

Orizontul temporal

Orizontul de timp luat în considerare în estimarea cheltuielilor şi a veniturilor financiare ale proiectului se află în strânsă interdependenţă cu durata de viaţă economică a acestuia.

Astfel, în stabilirea orizontului de timp s-a plecat de la ideea că previziunile care se referă la tendinţa viitoare a proiectului ar trebui formulate pe o perioadă adecvată vieţii sale economice utile şi suficient de lungă pentru a lua în considerare impactul său pe termen lung.

Durata de viaţă estimata a proiectului este de 20 de ani conform „Ghidului pentru Analiza Cost–Beneficiu a Proiectelor de Investiţii”, editia 2002.

ANALIZA SOCIO-ECONOMICĂ

VAN > 0 Proiectul este dezirabil din punct de

vedere economic şi conduce la o alocare judicioasă a resurselor

VAN < 0 Proiectul este rejectat pentru ca

proiectul produce beneficii negative asupra regiunii



În acest fel, cu s-a notat anul de investiţie, anul 0 fiind considerat anul de începere efectivă a lucrărilor, iar anii 1 – 20 sunt reprezintă perioada operaţională.

Durata economică de viaţă a proiectului reprezintă perioada pe care proiectul produce efecte şi este considerată a fi de 40 de ani.

Metoda incrementală

Impactul economic al proiectelor de infrastructură finantaţe cu fonduri ale Uniunii Europene se poate evidenţia prin analiza efectelor incrementale produse de implementarea investiţiei. În acest sens, calcularea indicatorilor economici şi financiari de performanţă este necesar să fie efectuată pe baza diferenţelor dintre alternativele posibile: Varianta fără proiect vs. Varianta cu proiect.

Această abordare are şi rolul de a asigura comparabilitatea opţiunilor alternative, în vederea verificării fezabilităţii financiare şi economice a soluţiei propuse prin Studiul de Fezabilitate.

Figura nr. 2 – Etapele analizei socio-economice

Corecţii fiscale

Fluxurile de input-uri şi output-uri din analiza financiară sunt grevate de taxe şi impozite indirecte (de

exemplu TVA-ul), contribuţiile angajatorului la bugetul de stat în ceea ce priveşte salariile şi alte subvenţii.

În acest proiect nu au fost necesare corecţii pentru fiscalitate.

Corecţii pentru externalităţi

Externalităţile sunt beneficii şi costuri socio-economice care se manifestă dincolo de „domeniul” proiectului

şi influenţează bunăstarea comunităţii fără compensaţii monetare.

Externalităţile pot fi privite din punct de vedere economic, social sau impact asupra mediului şi pot fi

diferenţiate în funcţie de ciclul de viaţă al proiectului (lansare sau perioada investiţională şi creştere şi maturitate

sau perioada operaţională).

În acest proiect nu sunt necesare corecţii pentru externalităţi.

Perioada investiţională

În perioada de implementare a investiţiei se impune crearea 12 de noi locuri de muncă temporare. De

asemenea, în perioada operaţională vor fi create 1 loc de muncă permanent la beneficiar.

Pasul 1. Corecţii fiscale

Pasul 2. Corecţii pentru externalităţi

Pasul 3. Corecţii pentru transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile (preţuri umbră)

Pasul 4. Calculul indicatorilor de performanţă (RIR şi VAN)

Din analiza economică trebuie excluse taxele indirecte (de ex. TVA), obligatiile angajatorului in ceea ce priveste salariile sau orice subventii. Din punctul de vedere al societăţii aceste elemente constituie transferuri şi nu fluxuri de cash.

Cuantificarea şi monetarizarea externalităţilor proiectului (beneficii şi costuri economice).

Utilizarea preţurilor umbră pentru calculul costului de oportunitate al input-urilor şi output-urilor.

Calculul indicatorilor de performanţă utilizând rata de discount socială.



Perioada operaţională

Cele mai relevante beneficii generate de implementarea investiţiei în perioada operaţională sunt

următoarele:

➢ creşterea nivelului de educaţie şi de socializare a copiilor;

➢ creşterea accesului grupurilor de populaţie dezavantajate (copii din mediul rural, copii romi, etc.)

la educaţie;

➢ creşterea gradului de civilizaţie a copiilor;

➢ îmbunătăţirea standing-ului de viaţă este, de asemenea, o consecinţă a implementării acestui

proiect de investiţii;

În teorie se pot folosi o serie de metode standardizate de evaluare a beneficiilor, dar pentru cuantificarea

beneficiilor rezultate din activitatea de realizare a proiectului cea mai potrivită este metoda venitului net.

❑ Metoda venitului net – are în vedere cuantificarea monetară a impactului proiectului la nivelul

economiei locale, privit prin prisma valorii adăugate ca urmare a derulării proiectului. Se

bazează pe calcularea creşterii venitului local pornind de la elementele generatoare de venituri.

Beneficii nonmonetare

Pe lângă externalităţile monetare care pot lua forma unor fluxuri de input sau output în tabelele de calcul a

indicatorilor proiectului, se mai pot identifica şi beneficii nonmonetare. Acestea pot fi:

❑ Beneficii nonmonetare cuantificabile;

❑ Beneficii noncuantificabile.

Beneficii economice cuantificabile

Beneficii directe generate de proiect

Beneficii indirecte generate de proiect

Beneficii economice noncuantificabile

1. creşterea nivelului de calitate a condiţiilor de trai;

2. creşterea gradului de civilizaţie;

3. îmbunătăţirea condiţiilor de acces la infrastructură;

b) Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției

a) Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 12 b) Număr de locuri de muncă create în faza de operare 1

c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversității și a siturilor protejate

Organizările de șantier se vor realiza în afara ariilor naturale protejate și vor ocupa suprafețele strict necesare;

Nu se vor tăia arbori bătrâni. Tăierea de arbori, dacă este cazul, se va face doar cu acordul şi în condiţiile

impuse de autorităţile competente;

Înainte ca vegetația arboricolă să fie înlăturată se vor verifica toți arborii astfel încât dacă există cuiburi de

păsări aceastea să poată fi strămutate inainte ca arborii să fie tăiați;

Se va evita depozitarea oricarui tip de material sau utilaj in interiorul ariei naturale protejate pentru a evita orice

tip de poluare accidentală;

Nu se va interveni asupra vegetaţiei din vecinătatea zonelor destinate lucrărilor, mai ales pe suprafața ariilor

protejate;

Amplasamentele de construcţii sau rețele vor utiliza suprafaţa minimă necesară amplasarii și vor evita pe cât

posibil zonele împădurite.

Aducerea suprafețelor afectate în perioada de construcție la starea inițială sau la o stare cât mai apropiată de



aceasta;

Nu se va interveni asupra vegetaţiei din vecinătatea zonelor destinate lucrărilor necesare realizării investiției;

Deșeurile vor fi permanent îndepărtate pentru ca speciile de mamifere sa nu fie atrase de posibile surse de

hrană oferite de acestea (ex. deseuri menajere);

În eventualitatea că în timpul realizării lucrărilor se constată prezența unor exemplare de amfibieni sau reptile

în frontul de lucru, pentru diminuarea impactului asupra acestora se recomandă colectarea indivizilor de pe

amplasament și relocarea în habitate potrivite, departe de sursele de impact produs în perioada de execuție a

lucrărilor;

Limitarea accesului personalului de lucru în împrejurimile zonelor destinate lucrărilor, limitarea lucrului la orele

stricte de program, limitarea la maxim a utilizării utilajelor doar în orele de program stabilite pentru a nu deranja

fauna locală (mamifere, amfibieni, nevertebrate) și pentru a-i permite acesteia să se retragă spre terenurile din

vecinătate unde regăsesc habitate mai liniștite;

Amplasarea echipamentelor de lucru în zone strict delimitate;

Marcarea fronturilor de lucru;

Accesul în amplasamente se va realiza cât mai direct pentru a reduce lungimea drumurilor interioare și a

suprafețelor ocupate de lucrări;

Utilizarea unor utilaje și echipamente pentru realizarii lucrărilor care să producă un nivel minim de zgomot și

vibrații, performanțe, puțin poluante și silențioase, astfel încât speciile de faună să nu fie afectate;

Evitarea introducerii speciilor alohtone; se vor prefera speciile native de arbori, arbuști și specii erbacee;

Se va evita introducerea și eliberarea accidentală a animalelor de casă în interiorul ariei natural protejate;

Se va interzice rănirea, braconarea, colectarea și utilizarea de orice fel a resurselor naturale din aria naturală:

plante, lemn, oua și pui de păsări etc.

Vor fi evitate activitățile generatoare de zgomot care ar putea deranja fauna în perioadele de migrație, pasaj,

odihnă, reproducere și hrănire;

d) Impactul obiectivului de investiție raportat la contextual natural și antropic în care acesta se

încadrează

Atât amplasamentul rețelei de distribuție a apei potabile cât și a colectoarelor menajere propuse este de-a

lungul străzii Zenitului și nu necesită lucrări de amenajare.

4.5. Analiza cererii de bunuri și servicii, care justifică dimensionarea obiectivului de investiție

La nivelul Municipiului Deva a fost intocmit un plan plan urbanistic general, în care se regăsesc toate

obiectivele și rețelele din zona respectivă, ca urmare există un scenariu tehnico-economic care ar putea fi selectat,

motiv pentru care se va prezenta în continuare necesitatea şi oportunitatea promovării investiţiei.

Investiția este necesară și oportună având în vedere faptul că proiectul acoperă o zonă rezidențială în plină

dezvoltare.

Această investiția este cu atat mai necesară și oportună cu cât obiectivele acesteia corespund întrutotul


Scenariul nr . 1:

Realizarea de ;an’uri pentru colectarea apelor pluviale și descărcarea în bazine de retenție care se

vidanjează după fiecare ploaie de intensitate medie sau mare. Este un scenariu nefiabil și extrem de păgubos.

Scenariul nr . 2























Scenariu recomandat de elaborator

Se recomandă promovarea scenariului nr. 2, și anume construirea unui sistem de canalizare pluvială.

Avantajele scenariului recomandat este că se pot realiza întocmai funcţiunile dorite de beneficiar şi impuse

de legislaţia în vigoare;

Analiza a fost realizată pe o perioadă de 20 de ani. Pe parcursul perioadei investiţionale (12 luni), proiectul

nu produce beneficii. Pentru determinarea valorilor incrementale au fost luate în considerare numai rezultatele

obţinute pe perioada operaţională (20 de ani).

Realizarea proiectului va avea un impact asupra serviciilor şi costurilor de operare, precum şi asupra

dezvoltării economice şi sociale a comunităţii locale.

4.6. Analiza financiară, inclusive calcularea indicatorilor de performanță financiară

a) INVESTIŢIA DE CAPITAL

Valoarea investiţiei de capital este compusă din:

→ investiţia de bază (inclusiv TVA), evaluată conform deviz general este în valoare de 321.406LEI.

Investiţie Cheltuieli eligibile

(LEI)

Cheltuieli neeligibile

(LEI)

Total valoare investiţie 270.448 -

TVA aferent costurilor proiectului 50.958 -

VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI

(inclusiv TVA) – vezi Devizul general 321.406

Din care: - construcţii-montaj (C+M) 242.945

Valoarea de investiţie luată în considerare în analiza financiară este de 270.448 LEI, corespunzător

valorii proiectului exclusiv TVA.

Valoarea investiţiei de bază cuprinde valoarea cheltuielilor neprevăzute la un nivel de 5%. Conform

recomandărilor formulate în „Guidance on the Methodology for carrying out Cost-Benefit Analysis” această

valoare poate fi inclusă în analiza economică în condiţiile realizării unei analize de risc riguroase.

Investiţia de bază se va realiza pe o perioadă de 12 luni

▪ Pentru ca proiectul să producă beneficii la nivelul prognozat este necesar ca investiţia să

îşi menţină caracteristicile de performanţă pe toată durata de previziune.

❑ valoarea reziduală - durata de utilizare a investiţiei este de 40 ani. Rezultă o amortizare pentru 20 de ani,



▪ 270.448/40*20 = 135.224lei amortizare pentru perioada de prognoză şi o valoare reziduală

de 135.224 lei.

b) STRATEGIA DE CONTRACTARE

Atribuirea contractelor de lucrări, bunuri şi servicii se va face cu respectarea legislaţiei române relevante

(Legea nr. 98/2016 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări

publice şi a contractelor de concesiune de servicii).

Prezenta lege se aplică pentru atribuirea de către o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă

a unui contract de servicii, în cazul în care se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) contractul este finanţat/subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de 50% din valoarea

acestuia, de către o autoritate contractantă;

b) valoarea estimată, fără TVA, a contractului este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 7 alin.

(1) lit. b);

c) contractul este în legătură cu un contract de lucrări care face obiectul alin. (1).

Autorităţile contractante care finanţează/subvenţionează contractele menţionate la alin. (1) şi (3) au

obligaţia de a urmări respectarea dispoziţiilor prezentei legi atunci când nu atribuie ele însele contractul

finanţat/subvenţionat sau atunci când îl atribuie în numele şi pentru alte entităţi.

Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie

publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât următoarele praguri

valorice:

a) 23.227.215 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări;

b) 600.129 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii;

c) 3.334.050 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii

sociale şi alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2.

Autoritatea contractantă atribuie contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru şi organizează

concursurile de soluţii care privesc achiziţii publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile

corespunzătoare prevăzute la alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor

prevăzute la art. 2 alin. (2).

Prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi se stabilesc condiţiile şi modalităţile de aplicare a

procedurii simplificate prevăzute la alin. (2).

Condiţiile şi modalităţile de aplicare a procedurii simplificate prevăzute la alin. (2) presupun cel puţin

termene mai scurte decât cele prevăzute în cuprinsul prezentei legi şi formalităţi procedurale reduse faţă de cele

prevăzute în cuprinsul acesteia pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, acordurilor-cadru şi concursurilor

de soluţii a căror valoare estimată este mai mare decât pragurile corespunzătoare prevăzute la alin. (1).

Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse sau servicii în cazul în care valoarea

estimată a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, respectiv lucrări, în cazul în care valoarea estimată

a achiziţiei, fără TVA, este mai mică decât 441.730 lei.

Revizuirea pragurilor

Pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (1), precum şi orice praguri modificate rezultate în urma aplicării

prezentului aliniat se modifică de către Comisia Europeană conform regulilor şi procedurilor corespunzătoare

prevăzute la art. 6 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind

achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE.

De la data intrării în vigoare a oricăror praguri valorice modificate de către Comisia Europeană conform

regulilor şi procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 6 din Directiva 2014/24/UE, pragurile valorice prevăzute

la art. 7 alin. (1) sau orice praguri modificate anterior se înlocuiesc cu pragurile modificate corespunzătoare, iar



orice referire sau trimitere din cuprinsul prezentei legi la pragurile prevăzute la art. 7 alin. (1) este înţeleasă ca

referire sau trimitere la pragurile corespunzătoare astfel modificate.

Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, denumită în continuare ANAP, publică pe pagina sa de internet

pragurile valorice stabilite de către Comisia Europeană conform regulilor şi procedurilor corespunzătoare prevăzute

la art. 6 din Directiva 2014/24/UE, la data intrării în vigoare a acestora.

Modul de calcul al valorii estimate a achiziţiei

Autoritatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziţii având în vedere valoarea totală de

plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, luând în considerare orice eventuale forme de opţiuni şi

prelungiri ale contractului menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei.

În cazul în care autoritatea contractantă prevede, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, acordarea

unor premii/prime pentru ofertanţi sau candidaţi, determinarea valorii estimate a achiziţiei trebuie să includă şi

valoarea premiilor/primelor respective.

În cazul în care autoritatea contractantă are în structura sa unităţi operaţionale separate, valoarea estimată

se calculează prin luarea în considerare a valorii estimate totale pentru toate unităţile operaţionale luate separat.

Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă o unitate operaţională este responsabilă în mod independent

pentru achiziţiile sale sau pentru anumite categorii ale acestora, valorile estimate se pot calcula la nivelul unităţii în

cauză.

În sensul dispoziţiilor alin. (2), o unitate operaţională este responsabilă în mod independent pentru achiziţiile

sale sau pentru anumite categorii ale acestora dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

a) unitatea operaţională desfăşoară în mod independent procedurile de atribuire;

b) unitatea operaţională ia în mod independent deciziile privind achiziţiile;

c) unitatea operaţională are la dispoziţie în buget surse de finanţare identificate în mod distinct pentru

achiziţii;

d) unitatea operaţională încheie în mod independent contractele de achiziţii publice;

e) unitatea operaţională asigură plata contractelor de achiziţii publice din bugetul pe care îl are la dispoziţie.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul

de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege.

Autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte

distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate

a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta

lege.

Valoarea estimată a achiziţiei se determină înainte de iniţierea procedurii de atribuire şi este valabilă la

momentul iniţierii procedurii de atribuire. Iniţierea procedurii de atribuire se realizează prin una dintre următoarele

modalităţi:

a) transmiterea spre publicare a anunţului de participare;

b) în cazul achiziţiei de servicii sociale ori alte servicii specifice, prevăzute în anexa nr. 2, transmiterea spre

publicare a anunţului de participare ori a anunţului de intenţie care este valabil în mod continuu;

c) transmiterea invitaţiei de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ

de participare

În cazul concursului de soluţii prevăzut la art. 105 lit. a), valoarea estimată se calculează pe baza valorii

estimate, fără TVA, a contractului de achiziţie publică de servicii, inclusiv a oricăror eventuale premii sau plăţi către

participanţi.

În cazul concursului de soluţii prevăzut la art. 105 lit. b), valoarea estimată se calculează prin raportare la

valoarea totală a premiilor sau plăţilor către participanţi şi include valoarea estimată, fără TVA, a contractului de

achiziţie publică de servicii care poate fi încheiat în temeiul dispoziţiilor art. 104 alin. (7), în cazul în care autoritatea

contractantă şi-a exprimat în anunţul de concurs intenţia de a atribui acest contract.



În cazul acordului-cadru sau al sistemului dinamic de achiziţii, valoarea estimată a achiziţiei se consideră

a fi valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziţie publică subsecvente care se anticipează

că vor fi atribuite în baza acordului-cadru sau prin utilizarea sistemului dinamic de achiziţii pe întreaga sa durată.

În cazul parteneriatului pentru inovare, valoarea estimată a achiziţiei se consideră a fi valoarea maximă

estimată, fără TVA, a activităţilor de cercetare şi dezvoltare care urmează să se realizeze pe durata tuturor etapelor

parteneriatului avut în vedere, precum şi a produselor, serviciilor sau lucrărilor care urmează să fie realizate şi

achiziţionate la sfârşitul parteneriatului respectiv.

În cazul contractelor de achiziţie publică de lucrări valoarea estimată a achiziţiei se calculează luând în

considerare atât costul lucrărilor, cât şi valoarea totală estimată a produselor şi serviciilor puse la dispoziţia

contractantului de către autoritatea contractantă, necesare pentru executarea lucrărilor.

În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze o construcţie sau servicii, iar

atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în

considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice

corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru

atribuirea fiecărui lot, indiferent de valoarea estimată a acestuia.

În cazul în care autoritatea contractantă intenţionează să achiziţioneze produse similare, iar atribuirea

contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziţiei se determină luând în considerare

valoarea globală estimată a tuturor loturilor.

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală sau mai mare decât pragurile valorice

corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1), procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege se aplică pentru

atribuirea fiecărui lot.

În sensul dispoziţiilor alin. (1), prin produse similare se înţelege acele produse care îndeplinesc în mod

cumulativ următoarele condiţii:

a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare;

b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici

cu activitate constantă în sectorul respectiv.

Prin excepţie de la prevederile art. 17 şi 18, procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege nu se

aplică la atribuirea contractelor pentru loturi individuale în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ

următoarele condiţii:

a) valoarea estimată, fără TVA, a lotului respectiv este mai mică de 355.632 lei, în cazul achiziţiei de

produse sau servicii, sau mai mică de 4.445.400 lei, în cazul achiziţiei de lucrări;

b) valoarea cumulată a loturilor pentru care este îndeplinită condiţia prevăzută la lit. a) şi care sunt sau au

fost atribuite în temeiul prezentului articol fără aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege nu

depăşeşte 20% din valoarea globală a tuturor loturilor în care a fost împărţită construcţia avută în vedere, achiziţia

de produse similare ori serviciile avute în vedere.

În cazul contractelor de achiziţie publică de produse sau de servicii cu caracter de regularitate ori care se

intenţionează să fie reînnoite în cursul unei anumite perioade, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza

următoarelor:

a) fie valoarea reală globală a tuturor contractelor similare succesive atribuite în ultimele 12 luni sau în anul

bugetar anterior, ajustată, acolo unde este posibil, pentru a lua în considerare modificările cantitative şi valorice

care pot surveni într-un interval de 12 luni de la data contractului iniţial;

b) fie valoarea estimată globală a tuturor contractelor succesive atribuite într-un interval de 12 luni de la

prima livrare.

În cazul contractelor de achiziţie publică de produse prin cumpărare în rate, prin închiriere sau prin leasing

cu sau fără opţiune de cumpărare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează în funcţie de durata contractului,

astfel:



a) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai mică sau egală cu 12 luni,

valoarea estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului respectiv;

b) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată determinată mai mare de 12 luni, valoarea

estimată este valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului respectiv la care se adaugă valoarea

reziduală estimată a produselor la sfârşitul perioadei pentru care s-a încheiat contractul;

c) în cazul contractelor de achiziţie publică încheiate pe durată nedeterminată sau în cazul în care durata

acestora nu poate fi stabilită la data estimării, valoarea estimată se calculează prin înmulţirea cu 48 a valorii lunare

a contractului.

În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii având ca obiect servicii de asigurare, valoarea estimată

a achiziţiei se calculează pe baza primelor de asigurare ce urmează a fi plătite şi a oricăror altor forme de

remunerare aferente serviciilor respective.

În cazul contractelor de achiziţie publică de servicii având ca obiect servicii bancare sau alte servicii

financiare, valoarea estimată a achiziţiei se calculează pe baza onorariilor, comisioanelor ce urmează a fi plătite,

dobânzilor şi a oricăror altor forme de remunerare aferente serviciilor respective.

ANALIZA COST-BENEFICIU

Plan financiar de sustenabilitate pe perioada operaţională

Sustenabilitatea proiectului a fost analizată pentru „scenariul cu proiect”, pentru perioada de analiză luând

în calcul următoarele elemente:

❑ valoarea investiţiei;

❑ sursele de finanţare; ❑ veniturile obţinute; ❑ cheltuielile de operare; ❑ cheltuielile de întreţinere capitală.

Din analiză rezultă că proiectul este sustenabil, veniturile obţinute acoperind atât costurile de operare, cât

şi costurile de întreţinere capitală.

Solicitantul dovedeşte capacitate de a asigura menţinerea, întreţinerea şi funcţionarea unităţii, după

încheierea proiectului şi încetarea finanţării nerambursabile. Această sustenabilitate a proiectului după încetarea

finanţării nerambursabile este dată de înregistrarea unui flux de numerar cumulat pozitiv în fiecare an al proiecţiei.

Surse de finanţare şi metoda „funding gap”

În conformitate cu art. 55 din Regulamentul 1083/2006, se va determina grantul din partea Ministerului

Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor pentru proiectele generatoare de venit, prin stabilirea bazei de calcul la

care se aplică procentele aprobate. Această bază de calcul include numai costurile eligibile. Art. 55(2) stipulează

că: cheltuielile eligibile nu pot depăşi, sub nici o formă, valoarea actualizată a costurilor de investiţie din care se

scade venitul net actualizat al activităţii curente pentru orizontul de analiză corespunzător investiţiei.

Art. 55 se aplică proiectelor care generează venituri directe nete din operare (venit net = venituri din operare

– cheltuieli de operare şi întretinere).

ANALIZA COST-BENEFICIU FINANCIARĂ

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiară) este de a calcula indicatorii

performanţei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Această analiză este dezvoltată din punctul de vedere al

proprietarului (sau administratorului legal) al infrastructurii.

Metoda utilizată în dezvoltarea analizei cost-beneficiu financiară este cea a „fluxului net de numerar

actualizat”. În această metodă fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea şi provizioanele, nu sunt luate în

consideraţie.

Analiza cost-beneficiu financiară a fost realizată pe rezultatele incrementale ale proiectului (scenariul cu

proiect minus scenariul fără proiect).



Principalii indicatori de performanţă:

• Calculul ratei interne a rentabilităţii financiare a investiţiei (LEI);

Valoarea actuală netă financiară a investiţiei (VANF/I) -27.475LEI

Rata de actualizare 5%

Raportul beneficiu / cost – este subunitar 0.9516

RIRF/I < 0

< Rata de actualizare

În urma calculării indicatorilor socio-economici rezultă următoarele aspecte referitoare la proiect:

❑ Nivelul VAN relevă faptul că comunitatea are nevoie de finanţarea nerambursabilă pentru a putea realiza

proiectul;

❑ Rata Beneficiu/Cost este subunitară, ceea ce denotă că proiectul necesită finanţare;

❑ RIR financiară este negativă şi mai mică decât rata de actualizare.

• Calculul ratei interne a rentabilităţii financiare a capitalului (LEI);

Valoarea actuală netă financiară a investiţiei (VANF/K) -33.719 LEI

Rata de actualizare 5%

Raportul beneficiu / cost – este subunitar 0.9751

RIRF/K < 0

< Rata de actualizare

Estimări financiare

Cursul de schimb este considerat o variabilă de lucru deoarece majoritatea proiectelor sunt evaluate atât

în moneda ţării unde se realizează acestea cât şi într-o monedă de referinţă, în speţă EUR sau USD. Pentru a avea

o imagine corectă a rezultatelor financiare ale proiectului pentru orizontul de timp luat în calcul trebuie să se ia în

considerare şi raportul de schimb între moneda autohtonă şi moneda de referinţă.

Rata socială de discount

Nivelul ratei de actualizare, aşa cum practica proiectelor de finanţare europeană a impus-o, prezintă o

perspectivă din punct de vedere al comunităţii vizate de proiect asupra modului în care beneficiile viitoare sunt

apreciate în raport cu cele prezente.

Astfel, este important de reţinut că utilizarea acestei rate în contextul politicii de dezvoltare a Comisiei

Europene trebuie să asigure comparabilitatea datelor pentru ţări similare şi având în vedere că experienţa ţărilor

mai puţin dezvoltate (cum ar fi România), Comisia Europeană sugerează legarea nivelului ratei de ritmul aşteptat

de creştere al PIB-ului, recomandând un nivel standard pentru aceste ţări de 5,5%.

Orizontul temporal

Orizontul de timp luat în considerare în estimarea cheltuielilor şi a veniturilor financiare ale proiectului se

află în strânsă interdependenţă cu durata de viaţă economică a acestuia.

Astfel, în stabilirea orizontului de timp s-a plecat de la ideea că previziunile care se referă la tendinţa viitoare

a proiectului ar trebui formulate pe o perioadă adecvată vieţii sale economice utile şi suficient de lungă pentru a lua

în considerare impactul său pe termen lung.

Durata de viaţă estimata a proiectului este de 20 de ani conform „Ghidului pentru Analiza Cost–Beneficiu

a Proiectelor de Investiţii”, editia 2002.

În acest fel, cu s-a notat anul de investiţie, anul 0 fiind considerat anul de începere efectivă a lucrărilor,

iar anii 1 – 20 sunt reprezintă perioada operaţională.

Durata economică de viaţă a proiectului reprezintă perioada pe care proiectul produce efecte şi este

considerată a fi de 40 de ani.



Metoda incrementală

Impactul economic al proiectelor de infrastructură finantaţe cu fonduri ale Uniunii Europene se poate

evidenţia prin analiza efectelor incrementale produse de implementarea investiţiei. În acest sens, calcularea

indicatorilor economici şi financiari de performanţă este necesar să fie efectuată pe baza diferenţelor dintre

alternativele posibile: Varianta fără proiect vs. Varianta cu proiect.

Această abordare are şi rolul de a asigura comparabilitatea opţiunilor alternative, în vederea verificării

fezabilităţii financiare şi economice a soluţiei propuse prin Studiul de Fezabilitate.

Figura nr. 2 – Etapele analizei socio-economice

Corecţii fiscale

Fluxurile de input-uri şi output-uri din analiza financiară sunt grevate de taxe şi impozite indirecte (de

exemplu TVA-ul), contribuţiile angajatorului la bugetul de stat în ceea ce priveşte salariile şi alte subvenţii.

În acest proiect nu au fost necesare corecţii pentru fiscalitate.

Corecţii pentru externalităţi

Externalităţile sunt beneficii şi costuri socio-economice care se manifestă dincolo de „domeniul” proiectului

şi influenţează bunăstarea comunităţii fără compensaţii monetare.

Externalităţile pot fi privite din punct de vedere economic, social sau impact asupra mediului şi pot fi

diferenţiate în funcţie de ciclul de viaţă al proiectului (lansare sau perioada investiţională şi creştere şi maturitate

sau perioada operaţională).

În acest proiect nu sunt necesare corecţii pentru externalităţi.

Perioada investiţională

În perioada de implementare a investiţiei se impune crearea 12 de noi locuri de muncă temporare. De

asemenea, în perioada operaţională vor fi create 1 loc de muncă permanente la beneficiar.

Pasul 1. Corecţii fiscale

Pasul 2. Corecţii pentru externalităţi

Pasul 3. Corecţii pentru transformarea preţurilor de piaţă în preţuri contabile (preţuri umbră)

Pasul 4. Calculul indicatorilor de performanţă (RIR şi VAN)

Din analiza economică trebuie excluse taxele indirecte (de ex. TVA), obligatiile angajatorului in ceea ce priveste salariile sau orice subventii. Din punctul de vedere al societăţii aceste elemente constituie transferuri şi nu fluxuri de cash.

Cuantificarea şi monetarizarea externalităţilor proiectului (beneficii şi costuri economice).

Utilizarea preţurilor umbră pentru calculul costului de oportunitate al input-urilor şi output-urilor.

Calculul indicatorilor de performanţă utilizând rata de discount socială.



Perioada operaţională

Cele mai relevante beneficii generate de implementarea investiţiei în perioada operaţională sunt

următoarele:

➢ creşterea nivelului de educaţie şi de socializare a copiilor;

➢ creşterea accesului grupurilor de populaţie dezavantajate (copii din mediul rural, copii romi, etc.) la educaţie;

➢ creşterea gradului de civilizaţie a copiilor;

➢ îmbunătăţirea standing-ului de viaţă este, de asemenea, o consecinţă a implementării acestui proiect de

investiţii;

În teorie se pot folosi o serie de metode standardizate de evaluare a beneficiilor, dar pentru cuantificarea

beneficiilor rezultate din activitatea de realizare a proiectului ccea mai potrivită este metoda venitului net.

❑ Metoda venitului net – are în vedere cuantificarea monetară a impactului proiectului la nivelul

economiei locale, privit prin prisma valorii adăugate ca urmare a derulării proiectului. Se

bazează pe calcularea creşterii venitului local pornind de la elementele generatoare de venituri.

Beneficii nonmonetare

Pe lângă externalităţile monetare care pot lua forma unor fluxuri de input sau output în tabelele de calcul a

indicatorilor proiectului, se mai pot identifica şi beneficii nonmonetare. Acestea pot fi:

❑ Beneficii nonmonetare cuantificabile;

❑ Beneficii noncuantificabile.

Beneficii economice cuantificabile

Beneficii directe generate de proiect

Beneficii indirecte generate de proiect

Beneficii economice noncuantificabile

1. creşterea gradului de confort al populației;

2. creşterea accesului populaţiei la servicii de turism cu nivel ridicat;

3. creşterea nivelului de calitate a condiţiilor de mediu;

4. creşterea gradului de civilizaţie;

5. îmbunătăţirea condiţiilor de acces la infrastructură;

Analiza beneficiu/cost (rata economică a rentabilităţii)

Evaluarea globală a costurilor şi beneficiilor socio-economice pe orizontul de timp previzionat de 20 de ani

este prezentată în următoarea anexă:

Rata internă a rentabilităţii economice a investiţiei (RIRE) 8,69%

Valoarea actuală netă economică a investiţiei (VAN) 322.265 LEI



În urma calculării indicatorilor socio-economici rezultă urmatoarele aspecte referitoare la proiect:

❑ Nivelul VAN economic (valoarea actualizată netă economică a investiţiei) este pozitiv;

❑ Rata internă de rentabilitate economică (RIRE) este mai mare decât rata de actualizare socială;

❑ Rata Beneficiu/Cost este supraunitară, ceea ce denotă că proiectul este eficient din punct de

vedere economic, veniturile acoperind costurile totale.

Nivelele obţinute din analiza economică pentru indicatorii de mai sus atestă faptul că proiectul propus va

avea un impact relevant în plan economico-social, fiind important pentru comunitate, putând fi finanţat din fonduri

structurale.



4.8. Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate este o tehnică de evaluare cantitativă a impactului modificării unor variabile de

intrare asupra rentabilităţii proiectului investiţional.

Instabilitatea mediului economic caracteristic României presupune existenţa unei palete variate de factori

de risc care mai mult sau mai puţin probabil pot influenţa performanţa previzionată a proiectului. Aceşti factori de

risc se pot încadra în două categorii:

❑ categorie care poate influenţa costurile de investiţie;

❑ categorie care poate influenţa elementele cash-flow-ului previzionat.

Metodologia abordată se bazează pe:

❑ analiza senzitivităţii, respectiv identificarea variabilelor critice ale parametrilor proiectului;

❑ calcularea valorii aşteptate a indicatorilor de performanţă ai proiectului.

Scopul analizei de senzitivitate este:

❑ identificarea variabilelor critice ale proiectului, adică acele variabile care au cel mai mare

impact asupra rentabilităţii sale. Variabilele critice sunt considerate acei parametri pentru care

o variaţie de 1% provoacă creşterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a valorii

actuale nete;

❑ evaluarea generală a robusteţii şi eficienţei proiectului;

❑ aprecierea gradului de risc: cu cât numărul de variabile critice este mai mare, cu atât proiectul

este mai riscant;

❑ sugerează măsurile care ar trebui luate în vederea reducerii riscurilor proiectului.

Indicatorii luati in calcul pentru analiza senzitivităţii sunt:

❑ rata internă de rentabilitate (RIR);

❑ valoarea netă actualizată (VAN).

Indicele de senzitivitate este un coeficient de elasticitate care ne arată cu câte procente se modifică

parametrul studiat în cazul modificării cu un procent a variabilei. Dacă acest indice este mai mare decat 1, respectiva

variabilă este purtătoare de risc.

Analiza senzitivităţii investiţiei, în condiţiile creşterii costurilor de investiție cu 1%, respectiv scăderii

veniturilor cu 10%, este prezentată în următoarele anexe:

• Test senzitivitate – creşterea costurilor de investiţie cu 1% (lei);

• Test senzitivitate – scăderea veniturilor cu 10% (lei).

Situaţia centralizată a rezultatelor obţinute referitor la senzitivitate este următoarea:

• Calcularea senzitivităţii costului de investiţie – creşterea costurilor de investiţie cu 1% (LEI).





• Calcularea senzitivităţii veniturilor realizate – scăderea veniturilor cu 10% (LEI).

Rata internă a rentabilităţii economice a investiţiei (RIR) 6,90%






INDICATORI CANTITATIVI

Aşa cum am precizat mai sus, indicatorii cantitativi sunt:

➢ beneficii generate de scădere a şomajului;

➢ Beneficii generate de posibilitatea agenților economici de a obține venituri suplimentare datorate condițiilor de

cazare și masă superioare oferite;

➢ Beneficii generate de angajarea pe perioada de construcție a 22 de persoane;

➢ Creşterea gradului de confort a populației;

➢ îmbunătăţirea gradului de ocupare şi a calităţii ocupării forţei de muncă (prin încadrarea în muncă a 1

persoană);

➢ creşterea gradului de civilizaţie a membrilor comunităţii.

4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire / diminuare a riscurilor

Procesul de management a riscului comportă şase etape principale: 1. Conceperea unui plan de management a riscurilor; 2. Identificarea riscurilor; 3. Analiza calitativă a riscurilor; 4. Analiza cantitativă a riscurilor; 5. Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri; 6. Monitorizarea riscurilor cunoscute şi cercetarea posibilităţii de apariţie a unor noi riscuri.

Conceperea unui plan de management a riscurilor

Conform ultimelor concepte în domeniu, riscul este considerat un eveniment incert care poate avea un

impact negativ sau pozitiv asupra obiectivelor proiectului.

Riscul este caracterizat de următoarele caracteristici:

❑ Probabilitatea de apariţie;

❑ Impactul produs (consecinţa apariţiei riscului):

▪ Impact negativ;

▪ Impact pozitiv.

❑ Momentul de apariţie, frecvenţa şi iminenţa de apariţie.

❑ Elementele esenţiale avute în vedere în elaborarea unui plan de management al riscurilor;

❑ Dezvoltarea unui plan de management trebuie realizată împreună cu persoanele interesate de

proiect (stakeholder) sau care ar putea fi afectate de implementarea investiţiei;

❑ Dezvoltarea unor elemente de cost al riscului;

❑ Categorii de risc, nivele şi probabilităţi, impacturi estimate (avantajul acestei investigaţii

reprezintă folosirea modelelor de bună practică dezvoltate în domeniu).

Identificarea riscurilor

Principalele metode de identificare a riscurilor sunt:

❑ Brainstorming;

❑ Tehnica Delphi;

❑ Interviu;

❑ Identificarea cauzelor sursă;

❑ Analiza SWOT.

Riscurile proiectului au fost identificate folosind analiza cauzelor sursă (raute cause identification). Astfel,

pornind de la o matrice cadru logic, care reprezintă oglinda proiectului, au fost identificate potenţialele riscuri ale

proiectului pe diferite nivele:



Figura nr. 3 – Ipoteze şi riscuri identificate în Matricea Cadru Logic

Pre-condiţia necesară înainte de începerea proiectului este obţinerea finanţării. Aceasta presupune:

❑ obţinerea aprobării Studiului de Fezabilitate de către solicitant;

❑ semnarea contractului de finanţare.

În cazul în care contractul de finanţare nu va fi semnat din diverse motive, proiectul nu poate fi implementat.

Solicitantul va lua măsurile necesare pentru a îndeplini toate cerinţele în faza de contractare.

Având în vedere anvergura proiectului de investiţii, susţinerea financiară din partea Guvernului este

imperativ necesară, deoarece finanţarea din surse proprii ar face imposibilă realizarea obiectivelor propuse.

Nivelul 3 Riscurile care pot să apară la implementarea activităţilor planificate sunt:

❑ Condiţii meteorologice nefavorabile pentru realizarea Nerespectarea termenelor de plată

conform calendarului prevăzut în contract;

❑ Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat şi în

cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

❑ Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare, servicii sau lucrări;

❑ Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Riscul de întârziere a lucrărilor de construcții ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile este un

risc comun tuturor proiectelor de investiţie. Schimbările climatice din ultimii ani a condus la o dificultate a

constructorilor în aprecierea unui grafic de lucru realist.

Riscuri ▪ Influenţe negative din partea celor care nu sunt

beneficiari direcţi ai proiectului

Riscuri ▪ Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în punerea în

practică a proiectului; ▪ Lipsa interesului membrilor comunităţii pentru

dezvoltarea capacităţii locale a acesteia.

Riscuri ▪ Condiţii meteorologice nefavorabile pentru constructor ▪ Nerespectarea termenelor de plată conform calendarului

prevăzut în contract; ▪ Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în

graficul de timp aprobat şi în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări.

▪ Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări;

▪ Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

Activităţi

Rezultate

aşteptate

Obiective

generale

Obiective

specifice



Sistemul birocratic prezent şi caracterul schimbător al legislaţiei privind achiziţiile publice au determinat, în

practică, grave decalaje între momentul planificat al plăţii şi cel al plăţii efective. Având în vedere că noile proceduri

de plăţi prevăd sistemul de decontare, se apreciază ca potenţiale deviaţii de la calendarul de plăţi poate afecta grav

solvabilitatea beneficiarului.

Practica implementării proiectelor de investiţii în infrastructura cu finanţare europeană a demonstrat că

motivul principal al întârzierii recepţiei lucrărilor de investiţie se datorează unei proaste corelaţii între condiţiile

financiare şi de timp stipulate în documentele de licitaţie şi posibilităţile reale ale antreprenorilor.

Riscul de nerespectare a graficului de organizare a procedurilor de achizitii poate apare ca urmare a

influenţei unor factori externi care să producă decalaje faţă de termenele stabilite iniţial. Aceste condiţii externe,

necontrolabile prin proiect, pot fi determinate, de exemplu, de lipsa de interes a furnizorilor specializaţi pentru tipul

de acţiuni ce vor fi licitate, refuzul acestora de a accepta condiţiile financiare impuse de procedurile de licitaţie sau

neconformitatea ofertelor depuse, aspecte care pot conduce la reluarea unor licitaţii şi depăşirea perioadei de

contractare estimate.

Nivelul 2

Atingerea obiectivelor specifice ale proiectului poate fi afectată de următoarele riscuri:

❑ Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în punerea în practică a proiectului – acest risc are

o probabilitate de apariţie extrem de mică;

❑ Dezinteres din partea membrilor comunităţii pentru dezvoltarea capacităţii locale a acesteia –

acest risc are, de asmenea, o probabilitate de apariţie extrem de mică.

Nivelul 1

Riscurile abordate la acest nivel sunt:

❑ Influenţe negative din partea celor care nu sunt beneficiari direcţi ai proiectului

Analiza calitativă a riscurilor

Această etapă este utilă în determinarea priorităţilor în alocarea resurselor pentru controlul şi finanţarea

riscurilor. Estimarea riscurilor presupune conceperea unor metode de măsurare a importanţei riscurilor precum şi

aplicarea lor pentru riscurile identificate.

Pentru această etapă, esenţială este matricea de evaluare a riscurilor, în funcţie de probabilitatea de

apariţie şi impactul produs. În acest caz, poziţionarea riscurilor în diagrama riscurilor este subiectivă şi se bazează

doar pe expertiza echipei de proiect.

Impact / Probabilitate

LOW MEDIUM HIGH

LOW

-Lipsa de implicare a membrilor comunităţii în punerea în

practică a proiectului; -Dezinteres din partea

membrilor comunităţii pentru dezvoltarea capacităţii locale a

acesteia.

-Nerespectarea termenelor de plata conform calendarului

prevăzut; -Interes scăzut pentru locurile de muncă create prin proiect.

MEDIUM Nerespectarea termenelor de

plată conform calendarului prevăzut în contract

Condiţii meteorologice nefavorabile pentru realizarea

lucrărilor de lucrărilor de construcții

Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare, servcii sau

lucrări

HIGH Influenţe negative din partea celor care nu sunt beneficiari

direcţi ai proiectului

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor in graficul de timp

aprobat si in cuantumul financiar stipulat in contractul de lucrări

Figura nr. 4 - Diagrama riscurilor



Legenda:

Elaborarea unui plan de răspuns la riscuri

Tehnicile de control a riscului recunoscute în literatura de specialitate se împart în următoarele categorii:

❑ Evitarea riscului – implică schimbări ale planului de management cu scopul de a elimina apariţia riscului;

❑ Transferul riscului – împărţirea impactului negativ al riscului cu o terţă parte (contracte de asigurare, garanţii);

❑ Reducerea riscului – tehnici care reduc probabilitatea şi/sau impactul negativ al riscului;

❑ Planuri de contingenţă – planuri de rezervă care vor fi puse în aplicare în momentul apariţiei riscului.

Planul de răspuns la riscuri se face pentru acele riscuri clasate în căsuţele colorate în roşu şi albastru:

– Matricea de management al riscurilor

Nr. crt.

Risc Tehnici de

control Măsuri de management al riscurilor

1 Condiţii meteorologice nefavorabile

Reducerea

riscului

In vederea reducerii impactului asupra implementării cu succes a investiţiei, se recomandă o planificare riguroasă a activităţilor proiectului şi luarea în calcul a unor marje de timp.

2

Întârzieri în procedurile de achiziţii a contractelor de furnizare servicii, bunuri sau lucrări

Evitarea riscului

Preşedintele Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) va avea ca responsabilitate monitorizarea şi controlul riscurilor, astfel încât activităţile din cadrul proiectului să fie adaptate imediat ce intervin schimbări în circumstanţe sau se produce un risc. Pentru a evita întârzierile în organizarea procedurilor de achiziţii, graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat, vor fi identificaţi din timp posibilii furnizori şi se va încerca o comunicare cât mai transparentă cu aceştia.

3

Neîncadrarea efectuării lucrărilor de către constructor în graficul de timp aprobat şi în cuantumul financiar stipulat în contractul de lucrări

Evitarea riscului

Reducerea riscului

Pentru ca acest risc să poată fi prevenit este necesar ca din etapa de elaborare a documentaţiei de finanţare graficul Gantt al proiectului şi bugetul estimat de costuri să fie elaborate realist şi pe baza unor input-uri certe. În acest sens, introducerea rezervelor financiare şi de timp este o măsură preventivă. În condiţiile în care prevenirea acestui risc nu constituie o măsură oportună şi realistă, în contractul încheiat cu constructorul trebuie stipulate clauze de penalitate şi denunţare unilaterală.

5. Scenariul/Opțiunea tehnico-economic optim recomandat

5.1. Comparația scenariilor/opțiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar,

al sustenabilității și riscurilor

În situația socio-economică prezentă, sistemul de colectoare menajere și stație de epurare nu se pot realiza

decât în modul prevăzut în prezentul studiu de fezabilitate.

Opțiuni au existat la nivelul materialelor folosite.

S-au ales materialele cele mai potrivite din punct de vedere calitate / preț, anume: tuburi din polietilenă de

înaltă densitate pentru distribuțiua apei și refularea apeloru uzate menajere din stațiile de pompare, tuburi din

polietilenă de înaltă densitate corugate, cămine de vizitare și schimbare de direcție din polietilenă de înaltă

densitate, cămine de record din PVC, în detrimentul țevilor din oțel, a tuburilor din beton sau PVC și a căminelor de

vizitare și schimbare de direcție și a căminelor de racord din beton.

Ignoră riscul

Precauţie la astfel de riscuri

Se impune un plan de acţiune



5.2. Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim recomandat

S-a ales opțiunea modernă și în același timp cu un raport calitate / preț optim, astfel încât să se asigure cei

mai buni parametrii tehnico-economici.

S-a ales opținerea unui grad de confort superior atât din punct de vedere tehnic, cât și estetic, fizic, chimic,

biologic și organoleptic. Prin urmare, toate materialele puse în operă, obiectele sanitare, armăturile cât și dotările

îndeplinesc aceste calități.

5.3. Descrierea scenariului/opțiunii optim recomandat privind:

a) Obținerea și amenajarea terenului;

Terenurile pe care se va amplasa investiția propusă este în domeniul public al Municipiului Deva, fiind

publicate în Monitorul Oficial al României. Terenul este întabulat având ca propietar în întregime Municipiului Deva.

Amplasamentul conductelor de distribuție a apei potabile cât și a colectoarelor menajere propuse este de-

a lungul căilor de acces nu necesită lucrări de amenajare. Amplasamentul stației de epurare necesită o

sistematizare pe verticală.

b) Asigurarea utilităților necesare funcționării obiectivului;

Zona în care este propusă investiția beneficiază în prezent de următoarele utilități disponibile: branșarea

la rețeaua electrică de joasă tensiune, alimentarea cu gaze naturale de joasă presiune și rețeaua de străzi ale

Municipiului Deva.

Toate rețelele de utilități sunt funcționale.

b) Soluția tehnică




















Scenariu recomandat de elaborator

Se recomandă promovarea scenariului nr. 2, și anume contruirea unui sistem de canalizare pluvială.

Avantajele scenariului recomandat este că se pot realiza întocmai funcţiunile dorite de beneficiar şi impuse

de legislaţia în vigoare;

Analiza a fost realizată pe o perioadă de 20 de ani. Pe parcursul perioadei investiţionale (12 luni), proiectul

nu produce beneficii. Pentru determinarea valorilor incrementale au fost luate în considerare numai rezultatele



obţinute pe perioada operaţională (20 de ani).

Realizarea proiectului va avea un impact asupra serviciilor şi costurilor de operare, precum şi asupra

dezvoltării economice şi sociale a comunităţii locale.

d) Probe tehnologice și teste

Pentru colectoarele pluviale, căminele de vizitare și schimbare de direcție cât și pentru conductele de

racord și căminele de colectare se vor face probe de etanșeitate.

Pentru conducta și armăturile de refulare a apei pluviale se vor face probe de presiune.

5.4. Principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectivului de investiţii

a) Indicatori maximali

Valoarea totală a obiectului de investiţii: 321.406 RON cu TVA, din care C+M 242.945 RON;

Valoarea totală a obiectului de investiţii: 270.448 RON fără TVA din care C+M 204.155 RON;

b) Indicatori minimali

Tub PEHD, PE 80, SDR 17, De 110mm, Pn 10bar m 140

Stație de pompare ape menajere, 2 x Q = 20l/s, H = 4mH2O buc 1

Tub din polietilenă corugată (cu perete profilat), De 315mm, Di = 271mm m 170

Cămine din polietilenă de înaltă densitate, Dn 800mm m 6


Cămine de colectare ape pluviale Dn 315mm, cu gură de vărsare cu grilă de protecție buc 14

c) Indicatori financiari, socio-economici, de impact





Rata internă a rentabilităţii economice a investiţiei (RIR) 6,90%




Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie 12

Număr de locuri de muncă create în faza de operare 1

d) Durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni

Durata realizării investiţiei este 2 luni.



5.5. Prezentarea modului în care se asigură conformarea cu reglementările specifice funcționării preconizate din punctul de vedere al asigurării tuturor cerințelor fundamentale aplicabile construcției, conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice

Ținând cont de condițiile prestabilite de amplasament, cât și de punctul de deversare al apelor pluviale în

canalizarea municipiului Deva, s-a ales soluția tehnică care să răspundă tuturor cerințelor.

Deoarece colectoarele pluviale deschise cât și căminele de retenție sunt amplasate în apropierea terenului

de sport și a pistei de atletism, s-au prevăzut grătare metalice zincate dimensionate în mod corespunzător pentru

a preîntâmpina orice accidentare.

5.6. Nominalizarea surselor de finanțare a investiției publice, ca urmare a analizei financiare și economice

Sursele de finanţare a investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei:

- buget de stat

- buget local

- credite externe nerambursabile

Modul de finanţare a investiţiei este prezentat în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Modalităţi de finanţare

Investiţie Cotă procentuală

din total investiţie

Observaţii -

fără TVA

cu TVA

1 Buget de stat -denumire: Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, în Municipiul Deva; -total investiţie, fără TVA: 270.448 RON; -total investiţie, cu TVA: 321.406 RON

0 RON

0

RON 0% -

2 Buget local 270.448

RON 321.406

RON 100% -

3 Credite externe nerambursabile

0 RON

0 RON

0% -

4 TOTAL X 270.448

RON 321.406

RON 100% X

6. Urbanism, acorduri și avize conforme

6.1. Certificatul de urbanism emis în vederea obținerii autorizației de construire

6.2. Extras de carte funciară

6.3. Actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, măsuri de diminuare a

impactului, măsuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu în

documentația tehnico-economică

6.4. Avize conforme privind asigurarea utilităților

6.5. Studiu topografic, vizat de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară

6.6. Avize, acorduri și studii specifice, după caz, în funcție de specificul obiectivului de investiții și care pot

condiționa soluțiile tehnice



7. Implementarea investiției

7.1. Informații despre entitatea responsabilă cu implementarea investiției

Municipiul Deva;

- CIF: 4374393

- cu sediul în Deva, Piața Unirii nr.4, cod poştal: 330152

- tel/fax: 0254 218579


prin primar Oancea Nicolae Florin;

- tel/fax: 0254 218579


7.2. Strategia de implementare, cuprinzând: durata de implemantare a obiectivului de investiții, durata

de execuție, graficul de implementare a investiției, eșalonarea investiției pe ani, resurse necesare

DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE

Durata realizării investiţiei luni 2

Tub PEHD, PE 80, SDR 17, De 110mm, Pn 10bar m 140

Stație de pompare ape menajere, 2 x Q = 20l/s, H = 4mH2O buc 1


Cămine din polietilenă de înaltă densitate, Dn 800mm m 6


Cămine de colectare ape pluviale Dn 315mm, cu gură de vărsare cu grilă de protecție buc 14

Număr de locuri de muncă create în faza de execuţie

Prin implementarea proiectului se preconizează crearea de noi locuri de muncă, după cum urmează:

Personal potenţial, în urma implementării proiectului La constructor La beneficiar

Total personal: 12 1

-din care, personal de execuţie 12 1

Locuri de muncă nou create 12 1

Număr de locuri de muncă create în faza de operare

În faza de operare se vor crea 1 locuri de muncă la beneficiar.

GRAFICUL DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, Municipiul Deva

Nr. crt.

NUMELE OBIECTULUI

PERIOADA DE DERULARE A INVESTIŢIEI (LUNI)

Luna 1 Luna a 2-a

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 UTILITĂȚI

2 CANALIZARE PLUVIALĂ



Sursele de finanţare a investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei:

- buget de stat - buget local - credite externe nerambursabile

Modul de finanţare a investiţiei este prezentat în tabelul de mai jos:

Nr. crt.

Modalităţi de finanţare

Investiţie Cotă procentuală

din total investiţie

Observaţii -

fără TVA

cu TVA

1 Buget de stat -denumire: Amenajare canalizare pluvială pe strada Atelierelor, în Municipiul Deva; -total investiţie, fără TVA: 270.448 RON; -total investiţie, cu TVA: 321.406 RON

0 RON

0

RON 0% -

2 Buget local 270.448

RON 321.406

RON 100% -

3 Credite externe nerambursabile

0 RON

0 RON

0% -

4 TOTAL X 270.448

RON 321.406

RON 100% X

7.3. Strategia de exploatare / operare și întreținere: etape, metode și surse necesare

Investiția care se va realiza de către Primăria Municipiului Deva, va fi preluată de Operatorul Regional de

servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare.

Întreținerea investiției constă în verificarea și înlocuirea tuturor utilajelor și armăturilor care prezintă semne

de uzură, verificarea și curățire periodică a căminelor de vizitare și schimbare de direcție și a căminelor de colectare

a apelor pluviale.

La un interval de maximum 3 luni se vor verifica și curăța căminele de vizitare și schimbare de direcție și a

căminelor de colectare a apelor pluviale, sau după fiecare ploaie de intensitate mare.

Aceste lucrări se vor executa de către personalul de întreținere al Operatorul Regional de servicii de

alimentare cu apă potabilă și canalizare menajeră.

7.4. Recomandări privind asigurarea capacității manageriale și instituționale

Atât rețeaua de distribuție a apei potabile cât și rețeaua de colectoare menajere și racorduri menajere vor

trebui monitorizate permanent iar managementul Operatorul Regional de servicii de alimentare cu apă potabilă și

canalizare menajeră va stabili periodicitatea reviziilor ordinare și a celor capitale.

8. Concluzii și recomandări

Noua investiție va asigura colectarea și transportul apelor pluviale de pe strada Atelierelor din Municipiul

Deva.

Alăturând sistemul de canalizare pluvială propus sistemului de căi de acces existent, de alimentarea cu

apă, de alimentarea cu gaze naturale și de alimentarea cu energie electrică de joasă tensiune existente, se oferă

o infrastructură modernă străzii Atelierelor din Municipiul Deva.

200

201

202

203 2

0420

5 206

207

208

209

210

211 21

2 213

214

215

216

217

218

219

220

221

222

223 22

422

522

6 227

22822

923

0 231

232 233

234

235

236

237 238

239

240

241

242

243

244

24524

6

247

248

249

250

251

252

253

254

255

25625

7

258 25

9260

261

262 26

3 264

265

266

267

268

269

270

271

27227

327

4

275

276

277

278

2792

80281

282

283

284

285

286

28728

8289

290

291

292

293

294

295

296

297

298

299

300

301

302

303

304

305

g gg gd

d

d g g gzp

p dd

d gzg

ggzdd

dg

g dd

d gz

gcn d

dd g

zg

gp

p cn apa

gzgz p p stb

stbg d

d

dddd

d

cn

d

dsc

p gg

g dd

d

dd

d gg

gg

ggg

d

d

dgccccccd

d d cc

cc

gdd

dccpp g

gstb gdd

d

gzve

zigz

vezi

3535

/4/3/1

/1/1.3

535/4

/3/1/2

/1.35

35/3/

1/3/1

NC 53

31 NC 53

32

NC 5336

NC 5337

NC 53

38

NC 53

39

NC 53

40

id 75

947

Str. D

epoz

itelor

id 75

445

NC 19

8

LOT

2 ID

6352

0

ID 60

499

ID 60

500

186.9

618

6.94

186.9

0

186.5

718

6.57

186.6

118

6.60

186.6

218

6.52

186.6

7

186.6

718

6.74

186.7

1 186.6

518

6.64

186.7

918

6.75

186.7

818

6.79

187.0

6

186.7

518

6.78

186.8

1 186.8

318

6.91

186.7

618

6.83

186.8

618

6.98

186.8

3

186.6

518

6.51

186.4

818

6.38

186.4

3

186.7

818

6.77

186.6

6

186.5

7

186.6

318

6.69

186.5

6

186.5

3

186.4

518

6.50

186.5

4

186.5

0

186.3

318

6.45

186.3

918

6.36

186.9

3 186.5

8186.4

618

6.44

186.4

3

186.4

918

6.53

186.5

9

186.5

5186.3

918

6.2518

6.3318

6.42

186.3

418

6.19

186.4

3

186.5

518

6.27

186.3

418

6.35

186.4

418

6.1518

6.15

186.1

218

6.07

186.0

918

6.11

185.8

118

5.77

185.8

918

5.85

185.9

418

5.96

186.0

218

6.00

186.2

018

6.18

CUI:

RO 5

6729

08, J

20/7

43/1

994,

tel/fa

x: 03

54 1

05 2

66, 0

254

234

111

mob

il: 07

46 1

6 96

60,

074

6 16

96

61; e

-mail

:zans

hin_d

eva@

yaho

o.co

m

S.C.

ZAN

SHIN

IMPE

X S.

R.L.

SP

EC

IF

IC

AŢ

IE

NU

ME

ŞEF PROIECT

PR

OIE

CT

AT

ED

IT

AT

P

.C

.

ing.

Teo

dor T

elem

bici

SE

MNĂTURA

Faza

:

S.F

.

Ben

eficia

r:

Muni

cipiu

l Dev

a T

itlu pr

oiect:

Titlu

planşă

:

Scar

a:

1:5.000

PLAN

DE ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

ing.

Mar

ia Te

lembic

iPlanşa

nr:

H 1

ing.

Flor

ina T

elem

bici

Data:

10.201

9

Proie

ct nr

:

50

/2

01

9

CV3

CV2

CV1

CV4

CV5

CVE

SPAP

4880

00

4875

0048

7500

33850048

8000

338500

STRA

DA D

EPOZ

ITELO

R

STRADA ZARANDULUI

SALV

ARE

Amen

ajare

cana

lizar

e pluvială

pe strada Atelierelor, în Municipiul Deva

3535

/4/3/1

/1/1.3

535/4

/3/1/2

/1.35

35/3/

1/3/1

NC 53

31 NC 53

32NC 5336

NC 5337

NC 53

38

NC 53

39

NC 53

40

id 75

947

Str. D

epoz

itelor

id 75

445

NC 19

8

LOT

2 ID

6352

0

ID 60

499

ID 60

500

4882

0048

8200

4883

0048

8300

338700 338700

186.9

618

6.94

186.9

0

186.5

718

6.57

186.6

118

6.60

186.6

218

6.52

186.6

7

186.6

718

6.74

186.7

118

6.65

186.6

4

186.7

918

6.75

186.7

818

6.79

187.0

6

186.7

518

6.78

186.8

118

6.83

186.9

1

186.7

618

6.83

186.8

618

6.98

186.8

3

186.6

518

6.51

186.4

8 186.3

818

6.43

186.7

818

6.77

186.6

6

186.5

7

186.6

318

6.69

186.5

6

186.5

3

186.4

518

6.50

186.5

4

186.5

0

186.3

318

6.45

186.3

918

6.36

186.9

3 186.5

8186.4

618

6.44

186.4

3

186.4

918

6.53

186.5

9

186.5

5186.3

9186.2

5186.3

3186.4

218

6.34

186.1

918

6.43

186.5

518

6.27

186.3

4 186

.35

186.4

418

6.1518

6.15

186.1

218

6.07

186.0

918

6.11

185.8

118

5.77

185.8

918

5.85

185.9

418

5.96

186.0

218

6.00

186.2

018

6.18

CUI:

RO 5

6729

08, J

20/7

43/1

994,

tel/fa

x: 03

54 1

05 2

66, 0

254

234

111

mob

il: 07

46 1

6 96

60,

074

6 16

96

61; e

-mail

:zans

hin_d

eva@

yaho

o.co

m

S.C.

ZAN

SHIN

IMPE

X S.

R.L.

SP

EC

IF

IC

AŢ

IE

NU

ME

ŞEF PROIECT

PR

OIE

CT

AT

ED

IT

AT

P

.C

.

ing.

Teo

dor T

elem

bici

SE

MNĂTURA

Faza

:

S.F

.

Ben

eficia

r:

Muni

cipiu

l Dev

a T

itlu pr

oiect:

Titlu

planşă

:

Scar

a:

1:1.000

PLAN DE SITUAȚ

IE in

g. M

aria

Telem

bici

Planşa

nr:

H 2

ing.

Flor

ina T

elem

bici

Data:

10.201

9

Proie

ct nr

:

50

/2

01

9

CV4

CV1

CV5

CV6

CVE

SPAP

Dn 10

00mm

CV3

CVE

SPAP

Amen

ajare

cana

lizar

e pluvială

pe strada Atelierelor, în Municipiul Deva

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

CV2

CV3

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

G.S.

PROFILE LONGITUDINALECOLECTOARE PLUVIALE

Scara:

1:1.000

1:200

Cota radier

conductă

Distanţe

cumulate

Distanţe

parţiale

Cota teren

Nr. crt.

156.00

1:200

Caracteristici

colector

Panta

colector

184.00

1

8

5

.

4

4

0

1

8

6

.

7

4

1:1.000

CV1

176.00

180.00

188.00

CUI: RO 5672908, J20/743/1994, tel/fax: 0354 105 266 , 0254 234 111mobil: 0746 16 96 60, 0746 16 96 61; e-mail:[email protected]

SPECIFICAŢ IE

NUME

ŞEF PROIECT

PROIECTAT

EDITAT P.C.

ing. Teodor TelembiciSEMNĂTURA

ing. Maria Telembici ing. Teodor Telembici

Faza:

S.F.

Beneficiar:

Titlu proiect:

Titlu planşă:

172.00

168.00

Municipiul Deva

Planşa nr:

H 3

31

1

8

6

.

7

8

CV2

31 34

100

1

8

6

.

5

0

14

28

1

8

6

.

2

0

CV6

i

=

0

,

0

0

9

164.00

160.00

Tub PEHD corugat, Dn 315mm, L = 114m

CME183.73

S.C. ZANSHIN IMPEX S.R.L.

Data:

10.2019

Proiect nr:

50/2019

CV4

Amenajare canalizare pluvialăpe strada Atelierelor, în Municipiul Deva

1

8

5

.

2

8

1

8

4

.

9

0

114

1

8

6

.

3

3

CVE

1

8

4

.

7

7

i

=

0

,

0

0

5

i =

0

,0

0

6

156.00

1:200

1

8

4

.

6

0

0

1

8

5

.

9

0

1:1.000

CV5

28

i =

0

,0

1

1

8

4

.

3

2

56

1

8

6

.

4

0

SPAS

28

1

8

4

.

0

4

Tub PEHD corugat, Dn 315mm, L = 56m

66

1

8

6

.

8

1

CV3

35

1

8

5

.

1

1

i =

0

,0

0

5

Documents

Proiect nr. 50 2019 - primariadeva.ro