8/16/2019 Proiect DSU

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-dsu 1/4

Titlu proiect: Civiliza ia mayaț

Civiliza ia maiaț  este o civiliza ieț  mesoamericană care i-a atins apogeul în perioadaș  300–900.

Culturile Maya târzii, scindate în regiuni, precum i poporulș  aztec iș  incaș construiesc în secolulal !-lea mari imperii, "ine administrate, în #merica Centrală iș  de $ud. Cultura Maya târzie

este împăr ită într-un număr de state separate. $unt slă"ite în sec. ! de con%licte politice iț ș

cucerite în secolul al !&-lea de spanioli.

&mperiul Maya, centrat în zonele 'oase tropicale din ceea ce este acum (uatemala, a atins

apogeul puterii i in%luen ei sale în 'urulș ț  secolului al !&-lea. Civiliza ia Maya a e)celatț

în agricultură, ceramică, scriere, sistemul calendaristic iș  matematică i a lăsat în urmă oș

uimitoare valoare ar*itecturală impresionantă i opere de artă sim"olică. Cele mai multe dintreș

acestea se situează în ora ele de piatră, a"andonate în anii 900. +amenii de tiin ă dinș ș ț  secolul

& au dez"ătut cauza acestui declin dramatic.

Localizare

Civiliza ia Maya a %ost una dintre societă ile indigene cele mai dominante ale Mezoamericii unț ț

termen %olosit pentru a descrie Me)ic i #merica Centrală înainte de cucerirea spaniolă dinș

secolul !&. $pre deose"ire de alte popula ii indigene împră tiate în Mezoamerica, Maya a %ostț ș

centrată într-un "loc geogra%ic care să acopere toată eninsula /ucatan i (uatemala &nsuleleș

1elize i păr i ale statelor me)icane 2a"asco i C*iapas , precum i partea de vest a ondurasuluiș ț ș ș

i 4l $alvador. #ceastă concentrare a arătat că Maya a rămas relativ prote'ată de invazia altor ș

 popoare mesoamericane.

5n cadrul acestei întinderi, civiliza ia Maya a trăit în trei su"-zone, cu di%eren e distincte deț ț

mediu i culturale6 în depresiunile nordice în eninsula /ucatan, în depresiunile din sud, înș

districtul eten din (uatemala i nordul por iunilor adiacente din Me)ic, 1elize i onduras deș ț ș

vest i de sud , în regiunea muntoasă din sudul (uatemalei. 7ona din sudul regiunii a atinsș

apogeul în timpul perioadei clasice a civiliza iei Maya 80 - 900 d.r., i a construit marileț ș

ora e de piatră i monumente, care au %ascinat e)ploratori i cercetători din regiune.ș ș ș:nul dintre multele lucruri interesante despre maia i a %ost capacitatea lor de a construi oș

civiliza ie mărea a într-un climat tropical umed. 5n mod tradi ional, popoarele antice au în%lorit înț ț ț

climate uscate, în cazul în care managementul centralizat al resurselor de apă prin iriga ii i aț ș

altor te*nici au stat la "aza societă ii. 5n zonele 'oase din sud Maya, cu toate acestea, au e)istatț

câteva râuri naviga"ile de comer i transport, ne%iind necesar un sistem de irigare. ;e iț ș ș

invadatorii străini au %ost dezamăgi i de lipsa relativă de argint i de aur, maia ii au pro%itat deț ș ș

8/16/2019 Proiect DSU

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-dsu 2/4

8/16/2019 Proiect DSU

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-dsu 3/4

imperiului. 2oltecii au %ost în%rân i i înlătura i de maia i. Câteva tri"uri maya, conduse de iuț ș ț ș

de :)mal, se răscoală împotriva domniei sale severe în >@@>.:ni%icarea politică a e)clus/ucatanul, în timp ce >? ora e-stat mici se luptau între ele. 4pidemiile i catastro%ele naturale auș ș

%ost o altă cauză a slă"irii statelor înaintea invaziei spaniolilor. 5n inuturile înalte ale (uatemaleiț

de azi se a%lau statele dominate de tolteci-Huic*e, Cac*i<uel i 2zutu*il, având capitalele laș

:tatlan, &zimc*e i #titlan. 2ri"urile toltecilor s-au a ezat i în teritoriile actuale Gicaragua, înș ș șnord-vestul ondurasului i în 4l $alvador. 5n ciuda pră"u irii sale politice, cultura Maya eraș ș

deose"it de dezvoltată. Maia ii utilizau scrierea *ierogli%ică, un sistem numeric i un calendar ș ș

mai e)act decât cel gregorian utilizat în 4uropa. opula ia locuia în ora e mari, cu case de piatrăț ș

i drumuri pavate. $urplusurile din cultivarea de porum" spri'ineau activită ile artistice iș ț ș

comer ul. $ocietatea era structurată ierar*ic, no"ilimea i preo ii %ormând casta conducătoare.ț ș ț

$clavii erau prizonieri de răz"oi sau persoanele datornice. Maia ii practicau comer pe distan eș ț ț

%oarte mari, însă nu cuno teau metalele sau roata. Maia ii erau me te ugari iscusi i, sculptând înș ș ș ș ț

 piatră i 'ad, realizând vase de ceramică decorată, picturi, unelte evoluate i o"iecte de aur iș ș ș

cupru. Construiau drumuri i culoare naviga"ile, pentru a încura'a comer ul. Iocul de elotaș ț

ocupă un loc e)trem de important în via a maya %iind strâns legat de religie i divina ie. reo iiț ș ț ț prevesteau viitorul după %elul în care se des%ă ura 'ocul. Iocul era pro"a"il oarecum asemănător ș

cu "asAetul deoarece mingea de cauciuc tre"uia să treacă prin ni te inele %i)ate în pere ii lateraliș ț

la o înăl ime de până la metri.ț

;eclinul

ro%itând de scindarea politică, spaniolii cuceresc inuturile înalte aleț  (uatemalei în >8  iș

/ucatanul în >@>, însă inuturile 'oase ale (uatemalei scapă de cucerirea spaniolă până înț

>J9F.Colapsul civiliza iei Maya este controversat, e)per ii spunând că ei ar %i %ost a"sor"i i deț ț ț

alte civiliza ii. 2otul s-a petrecut pe %ondul sosirii spaniolilor în zona, cultura maia ă intrând într-ț ș

un declin în acea perioadă. 2otu i, o com"ina ie de %actori ar %i condus la această pră"u ire,ș ț ș

 printre ace tia numărându-se i seceta. 4a ar %i putut %i cauzată de despăduriri masive pe careș ș

c*iar ei le %ăceau, din dorin a de a- i e)tinde ora ele. ;iverse scenarii, precum o invazie aț ș ș

 "ar"arilor nordici, %actori economici, asaltul 'unglei, o revolu ie lentă a masei ărăne ti contraț ț ș

elitei religioase i aristocratice au %ost înainte pentru a e)plica dispari ia civiliza iei maya e.ș ț ț ș

2oate sunt însă doar presupuneri, dispari ia acestei culturi continuând să rămână neelucidată.ț

8/16/2019 Proiect DSU

http://slidepdf.com/reader/full/proiect-dsu 4/4

tiin eleȘ ț

4)istă un al%a"et cu ?00 de *ierogli%e, iar maia ii studiau matematicile superioare,ș

astronomia i sistemele calendaristice.ș

Code)urile descoperite, scrisecu *ierogli%ele maya e, o%eră indicii par ialeș ț

despre cuno tin ele tiin i%ice în astronomie,ș ț ș ț

calendarul dezvoltat de această civiliza ie %iindț

%oarte precis. Maia ii aveau a"ilitatea de aș

 prezice cu e)actitate eclipsele, precum iș

deplasările planetelor , %ără a cunoa te aparateleș

optice sau unită ile de timp. $istemul matematicț

se "aza pe numărul K80K i %olosea treiș

sim"oluri6 o "ară pentru cinci, un punct pentruunu i un cerc pentru zero. Calea Eactee eraș

venerată de maia i, care o numeau Copaculș

Eumii, care era reprezentat de un ar"ore înaltnumit Cei"a. !enus era cea mai interesantă dintre toate planetele. Credeau c*iar că era maiimportantă decât $oarele. :rmăreau cu aten ie cum parcurgea toate %azele. 4rau o"servatoriț

 perspicace, sensi"ili la ciclul natural al soarelui, lunii i planete. Maia ii scriau pe *ârtia dinș ș

scoar ă de copac, numită code). ;oar patru dintre aceste code)uri au supravie uit.ț ț

#r*itectura

+ caracteristică a acestei civiliza ii, cea mai în%loritoare din #merica precolum"iană, o constituieț%aptul că principalele ora e i construc ii monumentale au %ost construite în locuri greuș ș ț

accesi"ile. Construc iile destinate cultului religios ocupau supra%e e mult mai mari decât cele dinț ț

zonele rezervate locuin elor. ;intre cele @00 de ora e maya e identi%icate, cel mai "ine conservatț ș ș

este C*ic*Ln &tz=. #ici s-au construit, pe lângă piramide în număr destul de mare i deș

dimensiuni impresionante, temple, stele %unerare, "ogat ornamentate cu motive animale,vegetale sau *ierogli%e. 2oate acestea dovedesc măiestria artei maya e, neatinsă de niciunul dinș

 popoarele precolum"iene.

1i"liogra%iie

.iAipedia.org