REABILITAREA ZONELOR VERZI SI A TERENURILOR DEGRADATE DE

POLUAREA ATMOSFERICA IN COPSA MICA

Masterand RADU ILIE

COPSA MICA-LOCALIZARE

COPSA MICA-LOCALIZARE

Orasul Copsa Mica este situat in partea de nord-vest a judetului Sibiu,

la confluenta raurilor Tarnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este situat

la 43 km de resedinta de judet, 12 km de municipiul Medias si la 33 km

fata de municipiul Blaj pe DN 14B. Localitatea se invecineaza la nord cu comuna si statiunea Bazna, la

nord-est cu comuna Tarnava si municipiul Medias, la est cu comuna Valea-Viilor, lasud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna Micasasa. Orasul esteamplasat in culoarul depresionar al raului

Tarnava Mare, inconjurat de dealuri.

INFORMATII GENERALE

- Orasul, amplasat in culoarul depresionar al raului Tarnava Mare, are o

suprafata de 2590 ha din care 278 ha in intravilanul localitatii.- In 1935 a fost infiintata SC SOMETRA SA avand ca obiectiv principalproducerea negrului de fum prin chimizarea gazului metan .- In 1939 a fost infiintata intreprinderea metalurgica, SC SOMETRA

SA, ce avea sa pateze pentru totdeauna sanatatea oamenilor si a naturii din zona.- Scopul initial a fost acela de producere a zincului industrial, dar in urma unor modernizari intreprinderea a primit si o instalatie de

obtinere a plumbului.

SURSE DE POLUARESC CARBOSIN SA a poluat cu pulberi de negru de fum o fasie de teren

lunga de peste 20 km si cu o latime de 5-6 km.SC SOMETRA SA a poluat zona Copsa Mica prin :

- emisia de dioxid de sulf;- melalele dinpulberi in suspensie: Pb, Cd, Zn.

Frecventa depasirilor(%) a valorilor maxime pentru emisia de dioxid de

sulf in punctul de monitorizare Spital in perioada 2000-2007: -2000-13,6%; 2001-5,48%; 2002-1,37%; 2003-1,37%; 2004-2,46% 2005-0%; 2006-4,52%; 2007-25,55%

Frecventa depasirilor(%) a valorilor maxime admise pentru Pb din Pulberi in suspensie in punctul de monitorizare Spital in perioada 2000-2007: -2000-67,22%; 2001-34,81%; 2002-24,01%; 2003-85,40%; 2004-

55,77% 2005-52,33%; 2006-63,64%; 2007-73,74%

SURSE DE POLUARE

Frecventa depasirilor(%) avalorilor maxime admise

pentru Cd din pulberi in suspensie in punctul de monitorizare

Spital in perioada 2000-2007: 2000-81,11%; 2001-

54,87%; 2002-61,09%; 2003-88,15%; 2004-72,32%; 2005-60,62%; 2006-75,00%; 2007-55,57%

DETERMINAREA NIVELULUI DE POLUARENivelul poluarii s-a determinat si cu ajutorul unei specii de licheni si

anume specia xanthoria. S-au transplantat un numar de lichenii dintr-o zona nepoluata in zona Copsa Mica – Medias pe o perioada de 120 de

zile.DETERMINARILE EFECTUATE EVIDENTIAZA URMATOARELE:

Lichenii pot fi considerati metalofite, care acumuleaza cantitati mari de metale grele , manifestand afinitate pentru; Pb, Cd, Cu, Zn, chiar

daca exista o competitie intre aceste metale in ceea ce priveste acumularea

lor in tesutulvegetal.

Comparativ cu proba martor continutul de metale di tesutul vegetalpentru lichenii expusi este semnificativ mai mare:Cu de 54 de ori, Cd

de 16, Pb de 150 ori, Zn de 50 ori.

IMAGINI DIN ZONA POLUATA

LUCRARI DE RECONSTRUCTIE ECOLOGICA REALIZATE

Suprafata totala parcursa culucrari de reconstructie ecologicaprin impadurire in teritoriul intenspoluat din zona Copsa Micainsumeaza 644 ha din care fondforestier 470 ha si in perimetre deameliorare din afara fonduluiforestier 174 ha.

Finantarea s-a realizat din:-Fondul de ameliorare a fondului funciar;-Fonduri bugetare pentru aceste scopuri;-Fonduri proprii.

Plantatii integrale

Genul de lucrari

ha UM

168 1988-1998

302 1999-2008

470 Total

68 1993-1996

106 1997-2008

174 Total

644 TOTAL

VERSANT RECONSTRUIT ECOLOGIC

SOLUTII PENTRU REABILITAREA ZONEI COPSA MICA

Prin realizarea unor noi proiecte cu finantare din fondul de mediu si

din bugetul local se poate continua reconstructia ecologica a unor zone

din fondul forestier si din afara fondului forestier.

Pentru reabilitarea solurior degradate din fondul forestier si din afara

acestuia se vor utiliza specii de arbori ca salcamul (Robinia pseudacacia

L.), salcioara (Eleagnus angustifolia L.) iar dintre speciile de arbusti

paducelul (Crataegus monogyna Jack.) si catina alba (Hippophae

rhamnoides L.).

Dupa diminuarea fenomenului de poluare, vor putea fi reintroduse si

speciile zonale valoroase , cum sunt gorunul (Quercus petraea Liebl.),

stejarul ( Quercus robur L.) precum si paltinul (Acer pseudoplatanus L.).

REABILITAREA TERENURILOR AGRICOLE DIN ZONA COPSA MICA

Deoarece la ora actuala depoluarea unui hectar de metale grele costa intre 100.000 si 2 mil. euro se incearca gasirea unor solutii alternative.

In urma unui studiu realizat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu din 2007 pana in 2010, care a fost realizat cu fonduri din bugetul local de peste 760.000 de lei, s-a demonstrat ca metalele grele, in special cadmiul si plumbul, sunt absorbite de plante(atat cele consumate de cultivatori cat si cele pentru furaje), creand mari probleme de sanatate.

In mai 2009 s-a luat decizia de a planta 2.5 ha cu Mischantus, o planta folosita in scop energetic si in productia de biomasa , care nu este o planta foarte pretentioasa si care se poate dezvolta foarte bine in conditiile din Copsa Mica.

DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE MISCANTHUS

Miscanthus (Miscanthus giganteus x) este o planta din

familia Poaceae care creste in Asia de Est

in special in China si Japonia.

Costurile realizarii culturii de Miscanthus sunt de:- aproximativ 2400 euro/ha

pentru infiintare;- 50 euro/ha/an cheltuieli de

recoltare.Durata de viata a unei culturi este

de 25 de ani.

AVANTAJELE PRODUCTIE DE MISCANTHUS- Din planta se pot produce peleţi si brichete pentru incalzire, cu grad

redus de umiditate si mai ieftine decât cele din lemn. De asemenea, se utilizeaza pentru producerea unor materiale de constructii biodegradabile pentru

case, in combinatie cu ciment si apa. Michantus se mai intrebuinteaza ca

inlocuitor de plastic in fabricarea cardurilor bancare, in industria auto, dar si ca tuba pamantoasa pentru flori sau pentru decoratiuni de gradina in loc de scoarta de copac, inlocuitor de paie in culturile de capsuni.-Cultivara acestei plante are beneficii si asupra curatarii solului infestat sau erodat. Terenurile pe care s-a cultivat Mischantus, pot fi folosite ulterior pentru infiintarea culturilor de porumb si soia avand avantajul ca nu sunt predispuse invaziei buruienilor. De asemenea, planta ajuta la captarea carbonului si regenerarea solului.

DEZAVANTAJELE PRODUCTIEI DE MISCANTHUS- In primii trei ani de cultivare, planta are un grad de toleranta

scazut la inghet;- Avand in vedere ca durata de viata a acestei culturi este lunga,

este necesara contractarea pe termen lung a productiei.- Un alt punct slab l-ar putea constitui, din punct de vedere

financiar, faptul ca in conditiile meteorologice din tara noastra, aceasta

planta se inmulteste prin rizomi. Cu toate, acest tip de reproducere este

benefic mediului inconjurator, deoarece nu face planta invaziva