Cuprins

Introducere………………………………………………………………...021. Clasificarea navelor după zona de navigație…………………………….032. Clasificarea navelor după destinație…………………………………….03

2.1 Transport mărfuri generale………………………………………….032.2 Transport marfă specializată………………………………………..042.3 Transport marfă în vrac……………………………………………..062.4 Transport produse lichide în vrac…………………………………...072.5 Transport gaze lichefiate…………………………………………....082.6 Transport pasageri…………………………………………………..082.7 Transportul animalelor vii…………………………………………..092.8 Nave de pescuit……………………………………………………..102.9 Nave de serviciu…………………………………………………….112.10 Nave tehnice………………………………………………………...11

2.11 Nave cu destinație specială……..……………………………………123. Clasificarea navelor după sistemul de propulsie………………………..13

4. Clasificarea navelor după tipul de propulsor………………………....…135. Clasificarea după natura materialelor de construcție…………………...156. Clasificarea navelor fluviale…………………………………………….16Bibliografie………………………………………………………………...17

1

INTRODUCERE

Încă de la apariţia sa, din cele mai vechi timpuri omul a fost legat de apă fiind nevoit să se deplaseze pe aceasta, mai întâi pentru a descoperi noi locuri de pescuit şi vânătoare, iar mai târziu pentru activităţi comerciale şi descoperirea de noi teritorii bogate în resurse. Această evoluţie a activităţilor desfăşurate pe apă, a condus la dezvoltarea mijloacelor folosite de om pentru a se putea deplasa pe apă.

Primul şi cel mai rudimentar mijloc folosit de om în acest scop a fost trunchiul de copac. Acesta era deplasat cu ajutorul mâinilor, folosite drept vâsle, sau cu ajutorul unei prăjini cu care se sprijinea în fundul apei. Mai târziu a apărut pluta, care era construită din mai multe trunchiuri de copac alăturate şi legate între ele cu nuiele sau trestie. Deplasarea plutelor era asigurată iniţial tot cu ajutorul prăjinilor, iar mai târziu cu ajutorul vâslelor.

Pentru unele activităţi omul avea nevoie să se deplaseze mai rapid, să pătrundă în locuri înguste, unde accesul plutelor nu era posibil. Apar astfel luntrile monoxile, construite dintr-un trunchi de copac scobit, propulsat cu ajutorul vâslelor. Odată cu dezvoltarea producţiei de bunuri şi cu apariţia negoţului, mijloacele rudimentare de plutire nu mai satisfăceau nevoile omului, fiind necesară construcţia de nave propulsate.

Primele propulsoare au fost ramele. Numărul de rame şi mărimea acestora variind în funcţie de mărimea şi destinaţia navei. Epoca navelor cu rame a durat foarte mult acoperind întreaga antichitate şi o bună parte a Evului mediu.

Navigatorii observând că vântul îi ajută, sau îi împiedică, la deplasarea pe apă au inventat vela ca mijloc de propulsie. Navele cu vele au evoluat treptat şi lent, evoluţia lor fiind stimulată de dezvoltarea negoţului şi de marile descoperiri geografice care deschid calea navigaţiei oceanice.

Când oamenii au învăţat să folosească forţa aburului au înlocuit vela cu un nou propulsor - elicea, trecând la o altă epocă - aceea a navelor cu propulsie mecanică care mai dăinuie şi astăzi.

De-a lungul ultimului secol au intrat pe piaţă o serie de nave specializate, astfel că în zilele noastre se găsesc pe piaţă o mare varietate de tipuri de nave. Cu toate că tipurile de nave sunt bine definite este extrem de dificil a împărți navele în categorii distincte. Cele mai multe nave sunt construite astfel încât să satisfacă anumite cerinţe specifice ale armatorilor. Această viziune are limitele ei deoarece nu se poate deosebi un tanc petrolier pentru produse negre (petrol nerafinat) de unul pentru produse albe (benzină, motorină etc.).

Lloyd’s Register of Shipping împarte navele în 16 categorii diferenţiate în principal de caracteristicile constructive. Primele 4 categorii de nave (tancuri petroliere, nave pentru transport mărfuri în vrac, nave cargou şi nave port container) reprezintă 78% din totalul tonajului existent. Următoarele 8 categorii cuprind nave specializate dintre care cele mai importante sunt navele OBO (ore bulk oil), tancurile chimice, navele pentru transport gaze lichefiate, navele RO-RO şi navele pentru transport produse refrigerate.

2

1. CLASIFICAREA NAVELOR DUPĂ ZONA DE NAVIGAȚIE

După zona de navigaţie navele se clasifică în două categorii mari: maritime şi fluviale (de ape interioare). Navele maritime sunt nave mari şi foarte mari, construite special pentru a fi capabile să navigheze pe mări şi oceane. Dimensiunile şi gabaritele navelor maritime nu sunt limitate de condiţiile de navigaţie. În prezent există tendinţa de a se construi nave cu mare capacitate de încărcare, ajungându-se până la 500000 Tdw. În comparaţie cu navele fluviale, navele maritime se caracterizează prin pescaj mare şi înălţimea bordului liber mare. Navele fluviale sunt nave mai mici, construite special pentru navigaţia pe fluvii, râuri, lacuri, canale. Pentru a putea fi exploatate şi în zonele cu ape mai mici, navele fluviale se construiesc cu un pescaj cât mai mic posibil, de regulă, cu fundul plat. Ca o consecinţă a faptului că pe fluvii şi lacuri valurile sunt foarte mici - fără influenţă prea mare asupra navigaţiei - navele fluviale se construiesc cu o înălţime a bordului liber foarte mică în comparaţie cu cele maritime. Condiţiile de navigaţie în apele interioare limitează dimensiunile navelor fluviale. Cele mai mari nave fluviale ajung la o capacitate maximă cuprinsă de 2000-3000 t şi la un pescaj maxim de 2-3 m.

2. CLASIFICAREA NAVELOR DUPĂ DESTINAȚIE

2.1 TRANSPORT MĂRFURI GENRALE Cargourile sunt nave specializate în transportul mărfurilor generale sau discontinue (break-bulk cargo),care prin natura lor fizică,bucată cu bucată sau ambalate în

pachete,lăzi,saci,colete,baloturi,legături etc. nu admit manipularea în flux continuu,necesită mijloace speciale navale sau portuare și operațiuni multiple de ambalare, de transport , de coțare , încărcare, stivuire, amarare. Toate aceste operațiuni fac ca aceste tipuri de nave să nu mai fie rentabile în condițiile economiei actuale. Încă din anii '70 ponderea acestui tip de navă era în scădere, deşi tonajul flotei mondiale de cargouri era în creştere. Acest fapt s-a datorat în principal dezvoltării în paralel a navelor

specializate dar şi a cheltuielilor de transport însemnate pe care acest tip de navă le dezvoltă. Navele ce transportă mărfuri generale vor continua totuși să existe din simplul motiv că nu toate tipurile de mărfuri pot fi paletizate sau containerizate. Ca argumente, pot fi menţionate: echipamentele industriale, materiale de construcţii precum şine sau profile de oţel, role de tablă, maşini agricole etc.

Cargourile specializate sunt nave specializate ce transportă mărfuri agabaritice, care în mod normal nu pot fi transportate de alte tipuri de nave. Sunt întâlnite două tipuri de astfel de

3

nave: semisubmersibile – cele care sunt capabile să ridice o altă navă din apă și să o transporte și cele echipate cu macarale sau instalații de ridicare de ordinul sutelor de tone(crane vessels) specializate în construcțiile structurilor aflate largul mărilor.

Nave frigorifice sunt nave de construcţie specială destinate pentru transportul produselor perisabile în stare proaspătă la temperaturi scăzute, prin refrigerare sau congelare. După natura mărfurilor transportate şi după regimul de răcire, există 4 categorii de nave

frigorifice:1. Nave ce transportă produse răcite prin ventilaţie (t ≥ +3°C) - (rute scurte –fructe proaspete). Ventilaţia este forţată cu aer răcit.2. Nave ce transportă produse refrigerate (- 4° C ÷ +7°C ) - citrice (2 ÷ 6°C) / banane (+7°C) / ouă (0 ÷ 1°C) / carne (-6 ÷ -3°C ) / peşte (- 3 ÷ 0°C). Navele sunt dotate cu instalaţii frigorifice proprii.3. Nave ce transportă produse congelate (t ≤ - 6°C) - navele asigură prin instalaţiile

frigorifice proprii temperaturi constante sub 6°C.4. Nave frigorifice universale - asigură transportul produselor perisabile de orice natură prin toate regimurile de răcire amintite.

2.2 TRANSPORT MARFĂ SPECIALIZATĂ Nave portcontainere sunt nave specializate destinate transportului de containere.Sunt întâlnite următoarele tipuri de nave portcontainere:

1. Portcontainer tip „celular”- cele mai întâlnite în practică; containerele nu necesită manevre de deplasare după ce au fost coborâte în cală. Astfel, magaziile sunt prevăzute cu ghidaje verticale din bare de oţel pentru poziţionarea containerelor, fără ca acestea să se înţepenească, şi suficient de sigure pentru a preveni fenomenul de alunecare în cazul schimbării asietei .

4

2. Semi portcontainere, ce pot transporta containere dar şi marfă vrac sau alte tipuri de mărfuri generale.

3. Portcontainere parţiale, care au o mare porţiune din spaţiul de depozitare dedicat mărfurilor generale.4. Nave cu capacitate limitată de transport containere – proiectate iniţial pentru transportul altor tipuri de marfă decât containerele, însă au fost echipate în timp şi cumijloace de amarare specifice containerelor.

Nave Roll on-Roll off (RO-RO) sunt nave specializate destinate transportului de vehicule rutiere, pe roţi sau şenile, cu încărcare-descărcare pe orizontală. Au de obicei mai multe

punţi, distanţa între acestea fiind dată de gabaritul vehiculelor transportate. Datorită spaţiilor neocupate din magazii şi volumului specific mare al vehiculelor, navele RO-RO au raporturi între dimensiuni diferite de cele uzuale în cazul celorlalte nave comerciale. Prezintă un sistem de ventilaţie eficient şi fiabil instalat în magaziile de marfă pentru înlăturarea noxelor produse de vehicule pe durata operaţiunilor de încărcare-descărcare. Pentru a reduce volumul

de spaţiu pentru marfă care se pierde, multe din navele RO-RO moderne folosesc cărucioare pe roţi care manevrează containerele încărcate. Pentru operaţiunile de încărcare-descărcare, navele RO-RO sunt dotate cu rampe articulate de navă care se sprijină cu capătul liber de cheu, dispuse la prova (etrava este rabatabilă), la pupa sau lateral pe bordaj.

Nave Ro-Pax sunt nave RO-RO specializate de mare viteză, destinate transportului pe distanţe scurte atât al vehiculelor rutiere cât şi al unui număr redus de pasageri. Sunt nave de mare viteză (de obicei peste 25 noduri) cu forma carenei fină, asemănătoare celor militare, pentru a dezvolta viteze mari în condiţiile unei rezistenţe de val scăzute. Posedă spaţiu atât pentru amplasarea cabinelor de pasageri, dar mai ales pentru serviciile adiţionale oferite acestora: restaurante, baruri, cinema, cazinouri, mall-uri etc.

Nave Car Carrier sunt nave RO/RO specializate, cu un aspect diferit de cele convenţionale, cu formă paralelipipedică întinsă pe toată lungimea navei şi de lăţime egală cu cea a navei. Ca trăsături caracteristice, navele de tip Car Carriers au o rampă la pupa şi una laterală pentru încărcarea simultană a autovehiculelor şi în plus un sistem automatizat performant de prevenire şi stingere a incendiilor. Capacitatea de transport a acestor nave este de ordinul miilor de autovehicule, putând ajunge la 8.000 buc. transportate.

5

Rutele de transport ale acestor tipuri de nave leagă SUA de Europa şi Asia, fiind de fapt un angrenaj esenţial în procesul de producţie şi comercializare al industriei de automobile. Evoluţia recentă a acestor nave a condus la un nou design – un anumit număr de punţi proiectat şi adaptat diferitelor înălţimi ale autovehiculelor transportate – navele PCTC (Pure Car and Truck Carriers).

Nave portbarje - sunt nave specializate destinate transportului de şlepuri sau barje purtate, şi eventual al containerelor. Barjele sunt descărcate de pe nava mamă în apă sau invers. Acest tip de nave au timp redus de staţionare în porturi, iar una din principalele caracteristici se referă la separarea fizică dintre navă şi magaziile de marfă, fiecare din acestea putând să plutească şi să fie manevrate de către remorchere sau împingătoare atât în zona portuară cât şi pe rutele fluviale navigabile. Sistemul de transport operează în mod similar ca în cazul portcontainerelor (aici, marfa este stocată în şlepuri specializate cu dimensiuni standardizate). Staţionarea de scurtă durată în porturi sau avanporturi se datorează atât manevrei unui număr relativ mic de barje sau şlepuri, dar şi faptului că acest tip de navă nu necesită docuri, dane sau instalaţii de încărcare-descărcare speciale din partea portului. De aici, barjele sau şlepurile sunt remorcate sau împinse până la destinaţie. Portbarjele se clasifică în 3 categorii, după tipul de încărcare/descărcare al mărfii:1.Nave LASH (engl. „Lighter Aboard Ship”) – încărcarea se face cu ajutorul unei macarale mobile.2.Nave SeaBee (engl. „Sea Barge”) – încărcarea se face cu ajutorul unui elevator.3.Nave BACO (engl. „Barge Container ship”) – încărcarea se face prin inundarea compartimentului rezervat depozitării şi împingerea barjelor pe suprafaţa apei în interior.

Navă LASH Navă SeeBee Navă BACO

2.3 TRANSPORT MARFĂ ÎN VRAC

Vrachierele sunt nave destinate transportului mărfurilor uscate cu diferite greutăţi specifice în vrac, precum: minereu, cereale, bauxită, cărbuni, fosfaţi, ciment etc. Vrachierele au lungimi cuprinse între 130 – 300 m, iar DW = 20.000....200.000 tdw, la viteze economice de 12....16 Nd. Operaţiunile de încărcare-descărcare se efectuează atât cu instalaţiile de la bord cât şi cu cele portuare (graifere). Navele vrachier pot fi clasificate în trei categorii distincte, funcţie de modalitatea de transport:1. Vrachiere specializate – transportul unui anumit tip

de marfă, ex.: minereu (mineraliere), cereale (cerealiere), cărbune (carboniere) etc.;

6

2. Vrachiere combinate – transportul a 2 tipuri de marfă, ex.: minereu–ţiţei (O/O), minereu-cereale, minereu-cărbune, bauxită-fosfaţi etc.3. Vrachiere universale ce transportă orice marfă solidă în vrac, ex.: OBO –ore bulk-oil- carrier, PROBO (OBO + produse petroliere) etc.

O altă clasificare a vrachierelor este realizată în funcţie de capacitatea de încărcare:• Handy bulk carrier (10.000 – 30.000 tdw)• Handymax BK (30.000 – 50.000 tdw)• Panamax BK (50.000 – 80.000 tdw)• Capesize BK ( > 80.000 tdw)

2.4 TRANSPORT PRODUSE LICHIDE ÎN VRAC

Nave tancuri petroliere sunt nave destinate transportului de produse lichide (ţiţei) şi a produselor petroliere în vrac. Tancurile petroliere de transport produse lichide în vrac, se clasifică la rândul lor în tancuri transport ţiţei brut (Crude Oil Tanker) respectiv tancuri transport produse petroliere rafinate (Product Carrier). Tancurile petroliere au viteze economice de 15....22 Nd. Au bord liber redus, guri de magazii mici (cu capace etanşe). Puntea e străbătută de reţele de tubulaturi pentru încărcare-descărcare

şi încălzire a mărfii (cu abur). După 1990, toate tancurile sunt prevăzute cu dublu fund şi dublu bordaj. Toate instalaţiile de bord sunt acţionate hidraulic sau cu abur pentru a preveni explozii şi incendii la tancurile de marfă. Sunt prevăzute de asemenea şi cu instalaţii de gaz inert ce injectează în partea superioară a tancurilor de marfă gaze sărace în oxigen pentrua preveni aprinderea şi explozia mărfii din tanc.

Nave tanc produse chimice sunt nave proiectate să transporte substanţe chimice lichide periculoase, volatile şi puternic corozive în vrac. Funcţie de numărul de produse chimice transportate, se împart în : 1.Tancuri multiparcelate – sunt nave destinate transportului simultan a mai multor tipuri de produse chimice, depozitate şi operate în mod individual şi deservite de instalaţii complet separate şi independente. Sunt tancuri desemnate să transporte simultan o largă gamă de produse chimice lichide în vrac, în cantităţi mici. Navele sunt proiectate cu o

multitudine de tancuri individuale, pentru a transporta cantităţi reduse de ordinul 2000 – 6000 tone. Produsele chimice transportate în mod uzual la bordul acestor nave sunt: uleiurile vegetale, soda caustică, melasa precum şi o largă gamă de produse chimice speciale.. 2. Tancuri chimice specializate– sunt nave destinate şi proiectate ca atare transportului unui singur sortiment de marfă (produs chimic). Tancurilor chimice ce transportă solvenţi sunt primele şi cele mai simplu constructiv tipuri de tancuri chimice construite (unele dintre ele sunt clasificate ca tancuri produse petroliere). Solvenţii transportaţi de aceste nave sunt în mare parte produse rafinate cum ar fi: nafta benzen, toluen, xilen, alcool şi derivatele lor.

7

2.5 TRANSPORT GAZE LICHEFIATE

Tancuri gaze lichefiate - sunt nave destinate transportului în vrac, în stare lichefiată, a gazelor naturale sau de rafinărie. După tipul/natura gazelor transportate se clasifică în:1. Nave LPG (Liquefied petroleum gas) - sunt nave care transportă gaze petroliere „grele”, de rafinărie (ex. propan, butan, propilenă) în stare lichefiată.2. Nave LNG (Liquefied natural gas) - sunt nave care transportă gaze naturale„uşoare” (metan) lichefiate, în condiţii de refrigerare. Datorită temperaturii criogenice necesare lichefierii acestui gaz (-162,2°C), construcţia acestui tip de navă este cea mai complexă dintre navele ce transportă gaze lichefiate.3. Nave LEG - sunt nave specializate ale industriei petrochimice care transportă gaze chimice (cu predilecţie etilenă) în stare lichidă, la temperatura de fierbere de aprox. -104°C, în condiţii de refrigerare totală.4. Nave LPG/LEG/Chemical - sunt nave hibride polivalente, capabile să transporte în stare lichidă simultan atât gaze chimice (ex. amoniac, etilenă), cât şi gaze LPG (propan, butan) în condiţii de semipresurizare

.

2.6 TRANSPORT PASAGERI

Navele de pasageri sunt nave de transport persoane care transporta mai mult de 12 pasageri.Diversitatea acestor nave este foarte mare în funcție de dimensiuni, zona de navigație, tipul si durata voiajului, nivelul de confort, etc. Astfel, sunt de la nave de pasageri de croazieră (de la câteva zile la câteva săptămâni), care asigură tot confortul necesar unei perioade îndelungate, pană la nave de pasageri ce fac voiaje de o zi, sau câteva ore. Cu cât voiajul este mai scurt cu atât dotările necesare și elementele de confort sunt mai reduse. În ultima perioadă au fost introduse și reguli de amenajare pentru persoane cu dezabilități, dotările pentru acestea (uși de acces mărite, culoare mărite, toalete specifice, etc.) fiind absolut obligatorii la navele nou construite.

Nava de croazieră este o navă de pasageri pentru călătorii de agrement în care călătoria însăși și facilitățile oferite de navă sunt o parte integrantă a acesteia. Navele de croazieră operează cea mai mare parte rute pe care pasagerii revin la portul de plecare, astfel încât porturile de escală sunt, de obicei, într-o regiune determinată de un continent. Sunt din ce în ce mai utilizate în detrimentul marilor pacheboturi.

8

Pachebotul este denumirea unui tip de navă mixtă, de pasageri, poștă și mărfuri, utilizată pe o linie regulată cu două sau mai multe porturi și cu itinerar fix. Sunt nave rapide, de mari dimensiuni, cu un bordaj înalt, proiectat pentru a face față condițiilor vitrege din largul oceanelor. Unele pacheboturi deservesc linii lungi, oceanice și au caracter predominant de nave de pasageri. În secundar transportă poștă și cantități reduse de mărfuri generale.

Feribotul este o navă cu sau fără propulsie proprie, de construcție specială utilizată pentru transportul persoanelor, automobilelor, cantități de marfă limitată sau vagoane de cale ferată. Liniile de feribot sunt o parte componentă a sistemelor publice de transport între insule sau malurile unui râu, care permit tranzitarea acestor căi navigabile la costuri mult mai mici în comparație cu podurile sau tunelurile. Forma, dimensiunile și modul de propulsie ale acestui tip de navă depind de ruta, numărul de pasageri sau vehicule transportate, condițiile hidrometeorologice în care navigă.

2.7 TRANSPORTUL ANIMALELOR VII

Transportul animalelor vii reprezintă un segment redus al mărfurilor transportate în prezent pe mare și acest lucru se datorează perfecționării sistemelor frigorifice care au înlocuit treptat transportul de animale vii cu acela al mărfurilor congelate sau refrigerate. Acest tip de comerț este realizat de către nave specializate proiectate să transporte un număr mare de animale în condiții sigure. Sunt întâlnite două tipuri de nave ce transportă animale vii:- deschise - unde cea mai mare parte a țarcurilor sunt instalate pe punți deschise, ceea ce permite o ventilație naturală și înlătură

necesitatea ventilației mecanice;- închise – la care țarcurile se găsesc în magaziile navei sau pe punțile interioare. Avantajul acestui tip este acela că asigură un mediu controlat (pentru hrănirea și adăparea animalelor) protejat împotriva condițiilor meteorologice adverse.

9

2.8 NAVE DE PESCUIT

Din cele mai vechi timpuri, navele au fost utilizate pentru pescuit. În acest scop, pescarii folosesc diverse tipuri de nave şi bărci, pentru a furniza cantitatea de pește necesară consumului. Tehnologia pescuitului industrial cuprinde procesul de capturare al animalelor acvatice, folosind orice fel de metode de pescuit, de multe ori operat de o navă. Utilizarea metodelor de pescuit este diversificată în funcţie de tipurile de pescuit, şi poate varia de la un cârlig simplu la o linie de traule mari și sofisticate sau plase-pungă operate de către navele de pescuit de mari dimensiuni. Traulere - nave care pescuiesc cu traul remorcat şi prelucrează peştele la bord. Traulerele au

plase suspendate care sunt deplasate prin apă. În cazul speciilor de pești pelagici plasa este suspendată între suprafața apei și fundul mării. Un lanț gros este fixat pe fundul plasei pentru ca aceasta să poată fi târâtă pe fundul mării pentru a prinde cât mai mult pește. Puterea motorului și facilitățile de răcire depind de numărul magaziilor. Unele din aceste nave dispun de echipamente de procesare astfel că peștele care ajunge în

port poate fi trimis direct în unitățile de comercializare.

Sainere(pescadoare ce folosesc plasă pungă)- sunt nave mici care pescuiesc cu plasă laterală sau plasă în derivă. Partea cea mai importantă a procesului este detectarea și localizarea bancurilor de pești, care se realizează cu ajutorul unei sonde ultrason speciale. Sainerele înconjoară bancul de pești cu o plasă de dimensiuni considerabile care se strânge cu ajutorul unui cablu metalic acționat de un vinci. Navele de acest tip sunt dotate cu bow-thrustere pentru

o mai bună manevrabilitate.

Toniere – sunt pescadoare dotate cu plase de dimensiuni mari folosite pentru prinderea tonului. Pentru manevrarea plaselor folosesc bigi de forță având în vedere dimensiunea și greutatea plaselor. Catargul principal este prevăzut cu o gabie în care sunt amplasate dispozitivele de control ale bigii precum și cele pentru manevrarea navei în timpul pescuitului propriu-zis. Multe nave de acest tip folosesc elicoptere pentru urmărirea și localizarea bancurilor de pești.

În categoria navelor de pescuit mai întâlnim: baleniere (nave dotate cu echipamente speciale pentru vânarea balenelor și procesarea acestora), nave specializate în pescuitul crabilor și al altor crustacee, nave colectoare de pește.

10

2.9 NAVE DE SERVICIU

Remorcherul este o navă  de construcție specială, de dimensiuni relativ mici, dotată cu instalație de propulsie puternică în scopul efectuării remorcajelor maritime sau fluviale, folosite la manevrele portuare a altor nave, tancurilor și altor ambarcațiuni și uneori pentru intervenții în caz de salvări și incendii. Caracteristica principală a remorcherelor o constituie instalația de remorcare, cu care se fixează și se manevrează cablurile de remorcă. La remorcherele mici, această instalație se reduce la cârligul de remorcă care este prevăzut cu un arc puternic pentru amortizarea șocurilor.

La remorcherele mari, la care forța de tracțiune ajunge la 80-100 tf, sunt prevăzute trolii de remorcă pentru modificarea după necesități a lungimii cablurilor de remorcă precum și o serie de dispozitive mecanice pentru frânarea acestora.

Pilotina este o navă folosită pentru transportul piloților către navele ce urmează să intre în port. Dimensiunile pilotinelor sunt de obicei reduse, dar în unele zone cu trafic mare de nave, unde pilotajul este obligatoriu pot fi întâlnite nave pilotine – mamă de dimensiuni mai mari pentru transportul unui număr mare de piloți. Aceste tipuri de pilotine sunt dotate cu platforme de ridicare care înlocuiesc scările de pilot clasice la navele cu bord liber mic.

Tancul de buncheraj este o navă tanc ce transportă apă, combustibil greu sau motorină pentru alimentarea navelor comerciale. Sunt dotate cu instalații de pompare și instalații de ridicare a furtunurilor ce alimentează navele cu combustibil.

În categoria navelor de serviciu intră și navele de stins incendiu, nave pentru limitarea poluării și salubrizare, nave colectoare de reziduuri, șalupe pentru diverse servicii portuare.

2.10 NAVE TEHNICE

Navele tehnice sunt destinate efectuării diferitelor lucrări de construcţii hidrotehnice în porturi şi pe căile navigabile.Draga este o navă de construcţie specială dotată cu instalaţii de săpat sub apă şi de scoatere a

materialului dragat. Drăgile sunt folosite la construirea porturilor, la amenajarea căilor navigabile precum şi la menţinerea adâncimilor în porturi şi pe căile de navigaţie. În funcţie de tipul instalaţiei din dotare se deosebesc drăgi cu cupe, drăgi cu benă şi drăgi aspiro-refulante.

11

Șalanda este o navă destinată depozitării materialului dragat şi transportului acestuia în locuri speciale. Docul plutitor este o instalaţie cu ajutorul cărora se pot ridica navele în vederea efectuării operaţiilor de întreţinere şi reparaţii la opera vie. Macaraua plutitoare este o platformă care susţine o macara de mare putere. Este destinată manevrării greutăţilor în bazinele porturilor sau pe ape interioare. Poate fi propulsată sau nepropulsată. Soneta este o platformă plutitoare utilată cu un dispozitiv alcătuit dintr-un berbec care alunecă pe un stâlp vertical, cu care se bat (manual sau mecanic) piloții (de lemn sau metalici) în sol (de obicei pe fundul unei ape). Deroşeza este o platformă plutitoare dotată cu o sonetă care ridică 1-2 piloni metalici care prin cădere sparg fundurile stâncoase din locurile ce trebuie amenajate pentru navigaţie. Platforma de foraj marin este o platformă plutitoare dotată cu instalaţii speciale pentru forarea la mare adâncime a fundului mării cu scopul de a descoperi şi explora zăcămintele submarine.

2.11 NAVE CU DESTINAȚIE SPECIALĂ

Nave scoală - sunt nave destinate instruirii personalului navigant. Au o construcţie specială putând ambarca pe lângă echipaj şi 30-200 elevi, studenţi şi cadre didactice. Sunt dotate cu posturi suplimentare de navigaţie şi maşini folosite numai pentru instruire. Majoritatea navelor școală ce aparțin academiilor și institutelor navale sunt nave cu vele, dar se întâlnesc și alte tipuri de nave cum ar fi cargourile.

Nave hidrografice de cercetare - sunt nave care dispun de aparatură electronică sofisticată destinate cercetării apelor şi reliefului submarin. Hărțile marine sunt un rezultat al activității acestui tip de navă. Navele de cercetare monitorizează de asemenea activitatea seismică în zonele în care navigă. Există de asemenea nave de cercetări destinate florei și faunei marine. În practică asemenea nave sunt echipate pentru cercetări diversificate în mai multe domenii.

Nave cablier – sunt nave de construcţie specială destinate instalării cablurilor pentru telecomunicații, cablurilor electrice sau pentru alte scopuri. Aceste nave se fac remarcate prin dispozitivele speciale de mari dimensiuni, amplasate la prova sau la pupa, cu ajutorul cărora se montează cablurile submarine.

Nave spărgătoare de gheață – sunt nave de construcţie robustă, cu dublu corp și compartimente etanșe destinate spargerii gheţurilor, pentru deschiderea căilor de navigaţie. Tabla este mult mai groasă decât la o navă obișnuită având corpul deosebit de rezistent şi etrava întărită. Elicea este de asemenea întărită, iar nava este dotată cu echipamente pentru inspectarea și înlocuirea componentelor avariate de gheață. Prova spărgătoarelor este rotunjită pentru a permite urcarea

navei pe stratul de gheață. Sunt nave cu propulsie mecanică sau nucleară.

12

Nave far– sunt nave de construcţie specială utilate cu mijloace de semnalizare optică, acustică şi radio. Aceste nave sunt ancorate în poziţii bine determinate şi se folosesc ca repere de navigaţie. Sunt amplasate în zone unde adâncimea apei este prea mare sau în zone unde construcția unui far nu este posibilă. Menținerea navei în aceeași poziție reprezintă un factor important și se realizează cu ajutorul nuor ancore de tip ciupercă cu greutăți de 3-4 tone.

Nave de salvare - sunt remorchere specializate folosite pentru salvarea navelor aflate în pericol de scufundare sau pentru salvarea navelor deja scufundate sau puse pe uscat. Remorcherele echipate pentru operațiuni de salvare sunt în număr destul de mic, cele mai multe fiind concentrate în zonele cu trafic mare de nave și condiții meteorologice nefavorabile. Sunt prevăzute cu dispozitive de remorcare amplasate la prova și la pupa, macarale de forță, echipamente de stingere a incendiilor, pompe pentru evacuarea apei din compartimentele inundate,

echipamente pentru sudură, aer comprimat, echipament de scufundare, mijloace pentru asigurarea vitalității navei avariate.

3. CLASIFICAREA NAVELOR DUPĂ SISTEMUL DE PROPULSIE

Nave cu maşini alternative de abur cu piston - în prezent se construiesc mai rar (dar mai există la drăgi, remorchere). Nave cu turbine cu abur sau gaze - acest mijloc de propulsie asigură o viteză mare şi a fost folosit de regulă la navele de luptă (distrugătoare, crucişătoare) dar şi la navele pasagere. Nave cu motoare cu ardere internă - sunt cele mai obişnuite în prezent (marea majoritate a cargourilor, mineralierelor, tancurilor, ce se construiesc în prezent). Nave cu motoare electrice – sunt motoare ce convertesc energia electrică în energie mecanică. Nave cu propulsie nucleară - nave dotate cu instalaţii capabile să transforme energia nucleară în forţă de propulsie. Este cel mai nou şi cel mai puternic mijloc de propulsie, aplicat în prezent la bordul submarinelor, spărgătoarelor de gheață și a unor nave militare. Nave cu vele - nave care folosesc forţa vântului ca mijloc de propulsie. Acest sistem de propulsie nu se mai întâlneşte astăzi decât la navele şcoală şi la navele de agrement şi sport.

4.CLASIFICAREA NAVELOR DUPĂ TIPUL DE PROPULSOR

Nave cu propulsoare reactive – se bazează pe principiul acţiunii şi reacţiunii. Acestea deplasează o masă de apă în sens opus înaintării navei. Aici se încadrează majoritatea propulsoare lor navale utilizate în prezent.

13

Roata cu zbaturi - navele dotate cu acest tip de propulsor au jucat un rol hotărâtor în trecut în segmentul navelor fluviale. În prezent sunt înlocuite de propulsoarele cu jet de apă. Se mai

regăsesc pe Mississippi sau Elba ca muzee sau cu întrebuinţare exclusiv turistică. Roata cu zbaturi este un propulsor rotativ cu ax orizontal-transversal și pot avea zbaturi rigide sau articulate. Amplasarea roţilor cu zbaturi poate fi făcută în zona centrală sau la pupa . Cele cu roata în zona centrală au manevrabilitate crescută, nava putând manevra numai cu o roată, cealaltă fiind blocată. Acest propulsor este avantajos datorită constanței în funcționare, indiferent de adâncimea apei și pot fi

folosite în ape puțin adânci. Dezavantajele constau în randamentul scăzut în comparație cu alte propulsoare, sensibilitatea la navigația pe mare agitată, la ruliu funcționând defectuos.. Propulsorul cu aripioare Voith Schneider - este un propulsor rotativ cu ax vertical ce funcţionează la turaţii reduse (la aprox. 25% din turaţia unei elice navale de mărime comparabilă). Acest tip de propulsor este folosit la navele cu manevrabilitate ridicată (remorchere de manevră etc.) şi la nave la care tracţiunea azimutală se poate modifica rapid (nave de foraj cu poziţionare dinamică, nave de cercetări oceanografice etc.). Este alcătuit dintr-un platou rotativ în care sunt articulate pale cu axul de rotaţie vertical. În

timpul rotaţiei unghiul de atac al palei este variabil fiind comandat de un excentric prin bielete. Pentru a genera împingere, fiecare pală verticală execută o mişcare oscilatorie în jurul axei verticale proprii.

Avantajul major al acestui tip de propulsor este că produce tracţiune azimutală (aprox. 360 grade), printr-o simplă deplasare a excentricului. Dacă excentricul are o poziţie axială cu butucul, tracţiunea este nulă. Deplasându-l spre prova, tracţiunea se orientează spre prova.

Propulsorul azimutal Schottel - este o elice montată pe o coloană verticală rotativă. Prin rotirea elicei în jurul axului vertical, în timpul funcţionării, tracţiunea devine azimutală (orice direcţie). Acest tip de propulsor este folosit la nave ce necesită manevrabilitate crescută (remorchere) sau nave ce necesită simplitate constructivă: bacuri, nave tehnice. In plus, apar şi la navele rapide sau cele ce navigă în ape cu adâncime limitată.

14

Propulsorul cu reacţie (cu jet) - este alcătuit dintr-o pompă axială ce aspiră apa de sub navă şi o refulează prin pupa cu viteză mare în aer, în sens opus mişcării. Astfel se dezvoltă o forţă de reacţie care reprezintă forţa de propulsie aplicată navei. Este folosit la navele rapide, pentru pescaje reduse sau la cele la care din motive constructive nu se poate monta alt tip de propulsor (de ex. aripi portante). Unul din principalele avantaje îl reprezintă zgomotul şi vibraţiile reduse în

comparaţie cu celelalte propulsoare. In plus, manevrabilitatea este deosebită, iar faptul că nu poate fi supraturat înseamnă o durată de viaţă mai lungă.

Propulsorul magneto-hidrodinamic - din punct de vedere constructiv, poate fi: cu electrozi sau cu inducţie. Propulsorul cu inducţie se bazează pe principiul motorului liniar, pentru a evita zgomotul bulelor degajate. Acest tip de propulsie este întâlnită la bordul submarinelor nucleare. Avantajul major este că este foarte silenţios, nivelul de zgomot fiind mult mai redus decât în cazul elicelor.

Elicea navală - este cel mai răspândit propulsor naval, datorită randamentului acceptabil pentru o gamă largă de viteze. Este un propulsor rotativ cu ax longitudinal orizontal, amplasat la pupa şi acţionând propulsiv prin împingere. Elementul ce realizează tracţiunea se numeşte pala elicei . În acest scop, elicele au între 2...8 pale. Numărul de pale pentru navele mari este cuprins între 4 și 7 pale, iar la ambarcaţiuni între 2 și 4 pale.. Elicele care se rotesc în sensul acelor de ceasornic, văzute din pupa se spune că au „pas dreapta”. La navele cu două propulsoare pupa elicea din Tribord e de obicei cu „pas

dreapta” iar cea din babord este „pe stânga”. Astfel, elicele au sens de rotaţie opus, spre afară. La navele moderne de tipul portcontainere, ferryboat elicele pot fi dispuse şi la prova pentru a spori manevrabilitatea. Ele se numesc bow-thrustere şi creează depresiune sub prova navei.

5.CLASIFICAREA DUPĂ NATURA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE

Nave de lemn - pe vremea marinelor cu vele toate navele erau construite din lemn. În prezent navele din lemn sunt foarte rare şi sunt de regulă nave mici, şalupe şi ambarcaţiuni de agrement. Nave din ferociment – sunt nave destul de rar întâlnite în timpurile noastre construite din oțel și beton armat. Avantajul acestor nave este costul scăzut și disponibilitatea materialelor de construcție. Dezavantajul constă în costul ridicat de construcție și de operare.

15

Nave din metal – sunt nave construite de regulă din oţel cu conținut redus de carbon sau aluminiu. Filele de bordaj sunt sudate sau nituite. Nave din fibră de sticlă – sunt nave de mici dimensiuni, de agrement sau ambarcațiuni de salvare la navele comerciale.

6.CLASIFICAREA NAVELOR FLUVIALE

6.1Nave nepropulsate: - șlepuri; - barje; - ceamuri; - tancuri.6.2 Nave autopropulsate:

6.2.1De transport mărfuri:- remorchere de linie - împingătoare de linie - barje autopropulsate - șlepuri autopropulsate - tancuri autopropulsate

6.2.2 De transport pasageri: - pasagere clasice - nave semiglisoare - nave cu aripi portante (pasagere rapide) - nave pe pernă de aer - feriboturi6.2.3 De serviciu: - remorchere de manevră - pilotine - tancuri de bunkeraj - nave stins incendiu - șalupe de diverse servicii

6.2.4 Tehnice: -drăgi - șalande - macarale plutitoare

6.2.5Destinație specială: - nave şcoală - nave hidrografice - spărgătoare de gheaţă - nave de salvare

16

Bibliografie

Chioțoroiu,L: Clasificarea navelor comerciale

Beziris,A/ Bamboi,G: Transportul maritim: Probleme tehnice și de exploatare

Wikipedia,The Free Encyclopedia

Van Dokkum,K : Ship Knowledge – A Modern Encyclopedia

17