Upload
others
View
23
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
1
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
2
VIZIUNEA ŞCOLII GIMNAZIALE NR 1 SLANIC MOLDOVA
In cadrul comunitatii si in parteneriat cu aceasta, cu servicii educationale de
calitate adecvate nevoilor observate la solicitatanti si prin asigurarea parcursului de
dezvoltare a fiecarui elev, ralizarea unui invatamant individualizat, menit sa
permita formarea in deplina siguranta a persoanei, a unui adolescent competent si
responsabil, intreprinzator si creativ, dornic sa-si desavarseasca formarea
profesionala , capabil sa comunice si sa se integreze social, abil si disponibil sa
invete pe tot parcursul vietii, constient de apartenenta sa la comunitate, in respect
fata de ceilalti, de valorile democratice ale acesteia si ale contextului integrativ
european.
Pentru noi, datoria şcolii este de a oferi copilului un loc în care va putea fi
copil, tânăr şi voios, fără a ţine seama de scpurile ce trebuie atinse, dar
dezvoltându-se în el un sens al responsabilităţii faţă de fiinţele umane.
„Educaţie, informaţie şi competenţă la
nivel european – obiective prioritare
ale şcolii din Slanic Moldova”
MISIUNEA SCOLII GIMNAZIALA NR.1 SLANIC MOLDOVA
Scoala Gimnaziala nr.1 Slanic Moldova este o scoala centrata pe
promovarea valorilor si principiilor democratice, pe implicarea mai larga
a comunitatii in viata scolii si eztinderea serviciilor scolii pentru
comunitate. Climatul educational al scolii este bazat pe perrformanta,
competitie, transparenta si onestitate, pe cooperare si incurajarea
initiativei individuale si a inovatiei didactice menite sa sustina
dezvoltarea individuala a fiecarui elev si egalitatea de sanse prin
educatie.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
3
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN ŞI INTERN
AL UNITǍŢII ŞCOLARE
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN
1 Prezentare generală –
DIAGNOZA MEDIULUI EXTERN: DATE DESPRE LOCALITATE
Denumirea şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR 1 SLĂNIC MOLDOVA
Denumirea localităţii: SLĂNIC MOLDOVA
TIPUL LOCALITĂŢII: Oraș
JUDEŢUL: BACĂU
MEDIUL DE REZIDENŢĂ: urban.
CADRUL NATURAL AL LOCALITĂŢII:
Orașul Slănic Moldova Slănic-Moldova (în trecut, Băile Slănic și Slănic, în
maghiară Szlanikfürdő) este un oraș în județul Bacău, Moldova,România. Pe lângă
localitatea principală, orașul mai cuprinde și localitățile componente Cerdac și
Cireșoaia.
Orașul se află în partea de sud-vest a județului, la limita cu județul Covasna,
în bazinul râului Slănic (un afluent al Trotușului), la poalele Munților Nemira din
Carpații Orientali, la o altitudine de circa 530 m, într-o vale înconjurată de păduri
de fagi și brazi. Orașul este deservit de șoseaua națională DN12B, care duce spre
nord-est la Târgu Ocna, unde se termină în DN12A. Pe teritoriul orașului se află
două zone protejate: calcarele cu Litothamnius din localitatea Cireșoaia, și tuful de
Falcău. Localitatea de reședință a orașului este stațiune cu sezon permanent cu o
climă intramontană-depresionară temperată.
Demografie
Componența etnică a orașului Slănic-Moldova
Români (96.02%)
Necunoscută (3.69%)
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
4
Altă etnie (0.28%)
Componența confesională a orașului Slănic-Moldova
Ortodocși (36.32%)
Romano-catolici (59.55%)
Necunoscută (3.69%)
Altă religie (0.42%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic-
Moldova se ridică la 4.198 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
din 2002, când se înregistraseră 4.996 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
români (96,02%). Pentru 3,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici
(59,55%), cu o minoritate de ortodocși (36,33%). Pentru 3,69% din populație, nu
este cunoscută apartenența confesionala.
Istorie
Reclamă la staţiunea Slănic Moldova într-un ziar din sec. al XIX-lea:
La sfârșitul secolului al XIX-lea, existau pe teritoriul actual al orașului satele
Cerdac și Băile Slănic, în cadrul comunei Târgu Trotuș din plasa Trotușul a
județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea în aceeași plasă
a comunei Slănic, cu satele Băile Slănic, Biserica, Satu Nou și Cerdac, având în
total 215 locuitori.
În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea
Bacău, și-a schimbat în timp numele în Băile Slănic, după satul de reședință, și a
căpătat statutul de oraș raional; la rândul său, satul Biserica (sau Biserica-Slănic) a
fost rebotezat în 1964 în Cireșoaia. În 1968, orașul a revenit la județul Bacău,
reînființat și și-a schimbat denumirea în Slănic-Moldova.
Monumente istorice
La Slănic-Moldova se află cazinoul construit în 1894, monument istoric de
arhitectură de interes național. În rest, alte două obiective din oraș sunt incluse în
lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local: fosta
primărie din strada Vasile Alecsandri nr. 2 (construită între 1870 și 1890) este
clasificată ca monument de arhitectură; iar plăcuța memorială de la Izvorul 1
(plasată în 1927) este clasificată ca monument memorial sau funerar.
Fiind o comunitate cu un volum demografic destul de restrâns , relativ
închisă şi având caracteristicile aşezărilor umane din zona de deal munte, populaţia
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
5
oraşului Slănic Moldova nu prezintă probleme sociale majore. Totuşi, aflat într-o
zonă puternic afectată de contracţia economică din ultimul deceniu (cauzată, în
special, de închiderea marilor unităţi industriale din judeţ), oraşul înregistrează o
creştere a numărului persoanelor fără locuri de muncă (inclusiv şomeri), cu
implicaţii evidente asupra puterii de cumpărare şi a nivelului de trai.
Pe fundalul lipsei locurilor de muncă, o parte dintre locuitorii oraşului au
ales să plece în statele vestice ale Uniunii Europene, de unde trimit periodic bani
familiilor pe care le întreţin. Ca în toate situaţiile asemănătoare, apar cazuri de copii
lipsiţi de supravegherea şi îndrumarea directă a părinţilor, crescând riscurile de
abandon şcolar, delincvenţă juvenilă etc. Situaţia actuală a îmbătrânirii populaţiei
şi, mai ales, a accentuării acesteia în următoarea perioadă, predispune la generarea
de probleme sociale, cu atât mai mult cu cât nivelul de trai al populaţiei tinere este
afectat Mişcarea naturală a populaţiei. Ca rezultat al anulării restricţiilor privind
metodele contraceptive dar şi ca un efect al variaţiei nivelului de trai, natalitatea a
scăzut considerabil în România post decembristă.
În oraşul Slănic Moldova, în perioada 1990-2009, rata natalităţii aproape sa
înjumătăţit, scăzând de la 18‰, în 1990, la 9,5‰, în anul 2009. După anul 2004,
rata natalităţii s-a situat în intervalul 10-11‰, anul 2009 fiind singurul în care a
scăzut sub pragul de 10‰, înregistrându-se cel mai mic număr de nou-născuţi vii
(47) de după 1990. O posibilă explicaţie a scăderii natalităţii este iminenţa (2008) şi
începutul (2009) crizei economice. Rata sporului natural a scăzut în consecinţă,
fenomenul fiind accentuat de creşterea ratei deceselor (de la 6,5‰, în 1990, la
13,1‰, în 2009). Astfel că în anul 2009, rata sporului natural al populaţiei din
Slănic Moldova a fost negativă, de - 3,6‰, aflându-se pe o pantă rapid descendentă
în ultimii 4 ani. Spre comparaţie, în anul 1990, rata sporului natural a fost pozitivă,
având o valoare de 7,9‰.
În ultimii ani, în oraşul Slănic Moldova nu au mai fost înregistrate cazuri de
mortalitate infantilă şi de născuţi-morţi. Cu toate că evoluţia a acestor indicatori
trebuie studiată o perioadă mai îndelungată, în corelaţie cu alţi indicatori
socioeconomici, faptul că în Slănic Moldova valorile acestor doi indicatori sunt
nule este un aspect favorabil al comunităţii.
Rata de nupţialitate şi rata de fertilitate, doi indicatori care descriu
capacitatea de regenerare a populaţiei, înregistrează valori superioare în Slănic
Moldova faţă de media spaţiului urban din judeţul Bacău. Calcule: Addvances
Social 69 70,3% 70,3% dintre locuitorii oraşului Slănic Moldova consideră că cea
mai mare problemă a oraşului este nivelul de trai scăzut. În opinia locuitorilor,
cauza principală care a dus la această situaţie este lipsa locurilor de muncă, iar cea
mai negativă consecinţă este considerată migraţia tinerilor spre alte oraşe din ţară
sau străinătate.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
6
Evoluţia ratei migraţiei înregistrate în judeţul Bacău şi în Slănic Moldova în
perioada 1990 - 2009* jud. Bacău Slănic Moldova * migraţia internă şi externă
Sursa: INS Migraţia înregistrată populaţiei Cauzele migraţiei populaţiei sunt
diverse, dar cele mai des întâlnite derivă din nemulţumirile legate de nivelul de trai,
de oportunităţile de dezvoltare personală şi/sau a familiei etc.
În Slănic Moldova ca, de fapt, în toată ţara, cele mai multe cazuri de migraţie
nu sunt înregistrate. O parte dintre locuitori sunt plecaţi în alte oraşe sau în alte ţări,
pentru o perioadă sau permanent, fără a fi făcut demersurile legale de înregistrare a
schimbării reşedinţei sau domiciliului. În acest fel, datele oficiale nu reflectă
situaţia exactă din teritoriu, o imagine reală urmând să fie oferită de rezultatele
recensământului populaţiei (2012). În anul 2009, soldul mişcării migratorii
înregistrate în Slănic Moldova a fost de -35 persoane (- 7,1‰), însemnând că
numărul persoanelor care au plecat cu domiciliul sau cu reşedinţa a fost mai mare
cu 35 de persoane faţă de al celor care s-au stabilit temporar sau permanent în oraş.
Scăderea demografică observată în ultima perioadă în oraşul Slănic Moldova este
cauzată de mişcările naturale şi migratorii ale populaţiei.
Mai precis, rata natalităţii a scăzut considerabil, iar migraţia a afectat
populaţia tânără aptă de muncă şi care ar fi contribuit la reînnoirea demografică.
Astfel s-a dezvoltat fenomenul de îmbătrânire demografică, ce se manifestă destul
de puternic actualmente şi care este în curs de accentuare. În perioada 1990-2010,
ponderea populaţiei tinere din totalul populaţiei stabile a oraşului Slănic Moldova
s-a redus considerabil. Grupele de vârstă între 0 şi 14 ani deţineau 26,9% din totalul
populaţiei din 1990, iar în 2010 reprezintă doar 17,1% (scădere de 10 puncte
procentuale). Ponderea populaţiei între 15 şi 29 de ani a scăzut de la 25,6% (1990)
la 22,9% (2009). Grupele de populaţie peste 30 de ani, care nu au fost afectate de
scăderea natalităţii ci, dimpotrivă, sau născut în perioade în care natalitatea era
susţinută prin lege, deţin în prezent ponderi mai ridicate din populaţia totală faţă de
situaţia anilor 1990 şi 2000. Cea mai mare creştere este cea a procentului populaţiei
de peste 60 de ani, da la 10,4%, în 1990, la 17,7%, în 2010. Modificările arătate,
mai precis scăderea populaţiei tinere şi creşterea populaţiei vârstnice, au condus la
creşterea gradului de îmbătrânire a populaţiei, descris de o evoluţie spectaculoasă a
indicelui de îmbătrânire demografică de la 38,7%, în 1990, la 103,7%, în 2010. Prin
comparaţie cu mediul urban din judeţ şi din ţară, valoarea indicelui de îmbătrânire
este mai redusă în Slănic Moldova. Pentru Slănic Moldova, îngrijorătoare este
creşterea acestui indicator şi faptul că tendinţa este în continuare de creştere, mai
puţin valoarea efectivă a sa.
Gradul de dependenţă demografică Ponderea populaţiei în vârstă activă de
muncă din totalul populaţiei stabile a oraşului Slănic Moldova este de 64,2%. Rata
de dependenţă demografică aferentă este de 71%, însemnând că 100 de persoane în
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
7
vârstă de muncă trebuie să producă efecte economice pentru a susţine încă 71 de
persoane aflate în afara vârstei active. Altfel spus, în medie, fiecare 3 persoane
active din Slănic Moldova trebuie să susţină încă 2 persoane inactive, un vârstnic şi
un tânăr.
Valoarea acestui indicator calculat pentru Slănic Moldova este foarte mare în
comparaţie cu mediile spaţiului urban naţional şi judeţean şi arată o presiune
demografică şi economică ridicată asupra populaţiei active din Slănic Moldova. O
situaţie pozitivă observată la nivelul oraşului, prin comparaţie cu urbanul judeţean
şi naţional, derivă din faptul că în Slănic Moldova, rata de dependenţă demografică
a tinerilor este mai ridicată cu 10 puncte procentuale faţă de cea a vârstnicilor.
Valoarea ratei de dependenţă demografică a tinerilor este dublă faţă de media
judeţeană, iar diferenţa dintre rata de dependenţă a tinerilor şi cea a vârstnicilor este
mult mai mare faţă de situaţiile aduse în comparaţie. Această situaţie arată faptul
că, în condiţiile în care nu va interveni un fenomen cu impact major asupra
demografiei oraşului în următoarea perioadă, situaţia îmbătrânirii populaţiei şi a
dependenţei demografice din Slănic Moldova va fi mai puţin gravă faţă de cea a
mediului urban din judeţul Bacău şi din România.
RETEA HIDROGRAFICA
Pârâul Slãnic, care îşi adunã apele din 12 izvoare de pe muntele Şandru
Mare şi este confluent cu Trotuşul, la poalele muntelui Mãgura, în partea de sud a
oraşului Târgu Ocna, are o lungime de 25 km. Relieful accidentat, sãpat în stânci, a
determinat caracterul torenţial al bazinului hidrografic.
Lãrgimea şi adâncimea pârâului variazã dupã cantitatea zãpezilor şi a ploilor
sau dupã timpul secetos. De la izvoare pânã la confluenta sa cu Trotuşul, cursul
Slãnicului este alimentat de numeroase pâraie şi pârâiaşe. Peste 70% din apa
acestor pâraie este provenitã din ploi şi zãpezi.
Afluenţii, în zona staţiunii, sunt, pe stânga: pârâul Cheşcheşul, pârâul
Pufului, pârâul Sasului, pârâul lui Ignat, pârâul Piatra, pârâul lui Tudorache, iar pe
dreapta, pârâul Pescaru, pârâul Sãrata, pârâul Dobru, Pârâul Piscului, pârâul
Cerbului, pârâul Şurei.
Primãvara, când se topesc zãpezile, sau în timpul ploilor repezi de varã,
numeroasele pâraie afluente ca şi torenţii care se formeazã de-a lungul pantelor
repezi ale Şandrului, Cheşcheşului, Pufului, Cerbului şi Dobrului îi umflã apele.
În fundul vãii Slãnicului, cuprinsã din toate pãrţile de munţi, ţâşnesc din ambele
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
8
maluri ale pârâului, peste 20 de izvoare minerale. Ele sunt rãspândite pe o distanţã
de circa doi kilometri, de la confluenţa Slãnicului cu Slãnicelul (550 m altitudine)
şi pânã la confluenţa Slãnicului cu pârâiaşul Scãrişoara, grupate câte 3 – 4 sau
isolate la câte 50-150 m unele de altele.
Majoritatea izvoarelor sunt situate pe malul drept al apei.
Compoziţia apelor Slãnicului a fãcut obiectul de studiu al multor medici şi oameni
de ştiinţã români, care au scos în evidenţã faptul cã acţiunea apelor minerale se
exercitã atât prin factorul chimic cât şi prin cel fizic (radioactivitate, temperaturã,
osmozã, stare coloidalã, disociere în ioni etc.), precum şi cã apa aproape a fiecãrui
izvor mineral întrebuinţat în cura internã are proprietatea sa specificã.
O serie de izvoare care conţin, între altele, într-o proporţie remarcabilã,
hidrogenul sulfurat sau siliciul (izvoarele de la Cascadã) au valoare terapeuticã
deosebitã în tratarea bolilor otorinolaringologice şi a unor afecţiuni bronho-
pulmonare.
Din cele peste 20 de izvoare din valea Slãnicului, sunt folosite în mod curent
urmãtoarele:
– Izvorul 300 de scãri: apã oligo-metalicã, cu mineralizare foarte redusã, a cãrui
apã este folositã în cura de diurezã.
- Izorul nr. 1 iese dintr-o stâncã de la Piciorul Boroişului, pe malul drept al pârâului
Slãnic, la circa 1 km de staţiune. Este o apã cloruratã carbogazoasã bicarbonatatã,
sodicã, slab sulfuroasã, hipotonã.
– Izvorul nr. 1 bis: apã cloruratã bicarbonatatã, sodicã, carbogazoasã, slab
sulfuroasã, hipertonã.
– Izvorul nr. 3: apã cloruratã, bicarbonatatã, sodicã, carbogazoasã, slab sulfuroasã,
hipertonã.
– Izvorul nr. 5: apã carbogazoasã, vitriolicã, hipotonã. Nu se utilizeazã în curã
internã. Se utilizeazã numai în inhalaţii şi local.
– Izvorul nr. 6 iese la suprafaţã din muntele Pufu Mare; apã cloruratã,
bicarbonatatã, sodicã, foarte slab sulfuroasã, hipertonã, foarte concentratã. Nu se
bea decât cu cu prescripþie medicalã.
– Izvorul 8: apã cloruratã, bicarbonatatã, sodicã, carbogazoasã, slab sulfuroasã,
hipertonã.
– Izvorul 8 bis: apã vitriolicã, feruginoasã, slab sulfuratã, carbogazoasã, hipotonã.
– Izvorul 10: apã cloruratã, bicarbonatatã, sodicã, carbogazoasã, slab sulfuroasã,
hipertonã.
– Izvorul nr. 15: apã cloruro-bicarbonatatã, sodicã, carbogazoasã, sulfuroasã,
hipertonã.
– Sonda nr. 2 este un izvor alcalin pur. Este mai puţin folosit în cura balnearã.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
9
– Izvorul nr. 2 – numit şi Clocotişul dupã zgomotul pe care-l face degajarea în
cantitãţi mari de dioxid de carbon, se aflã la 50 m de izvorul nr. 1.
CLIMA
Datoritã aşezãrii sale într-o depresiune adâncã, pe versantul estic al
Carpaţilor Rãsãriteni, care o deosebeşte de alte localitãţi din zona de coline, Slãnic
Moldova are un climat de tranziţie între climatul de dealuri şi cel subalpin, cu veri
nu prea cãlduroase şi ierni blânde.>br> Orientarea de la sud-vest la nord-est a vãii
Slãnicului şi deschiderea bazinului tocmai în locul unde s-a creat şi dezvoltat
staþiunea, fac ca fundul vãii sã fie luminat şi încãlzit de razele soarelui mai multe
ore pe zi, în special versantul estic al muntelui Pufu, care urcã pânã la o altitudine
de 650 m.
Media anualã a temperaturii este de 7,1 °C. (Verile nu sunt prea cãlduroase.
Cea mai caldã lunã este iulie, cu o medie de + 17,8 °C; nopţile sunt, în general,
rãcoroase).
Trecerea de la varã la toamnã se face încet, aproape pe nesimţite. În octombrie
cerul este senin, cu soare blând; spre sfârşitul lui octombrie şi începutul lui
noiembrie, temperatura este variabilã şi în general scãzutã, ploile sunt reci şi de
lungã duratã, înregistrându-se multe zile ceţoase.
Iernile sunt blânde; temperatura cea mai scãzutã se înregistreazã în luna ianuarie.
Presiunea atmosfericã este în general redusã, media anualã fiind de 720 mm. În
lunile aprilie-august presiunea atmosfericã scade sub media anualã (718,1 mm), iar
în lunile septembrie-martie este mai ridicatã, depãşind media anualã (721,9 mm).
Nebulozitatea este redusã în lunile calde şi creşte uşor în lunile reci şi de iarnã. În
nici una din lunile anului frecvenţa lunilor senine nu scade sub 10 zile lunar.
Precipitaţiile atmosferice. În lunile mai-august cad ploi abundente (75 – 100
litri/ metru pãtrat), iar în lunile septembrie-aprilie cantitatea lunarã de apã provenitã
din precipitaþii este de 25-50 l/ metru pãtrat, luna septembrie fiind cea mai uscatã.
Ploile de varã sunt de scurtã duratã.
Vântul. Aşezatã într-o vale adâncã, cu versanţi împãduriţi, orientatã de la sud-vest
la nor-est, staţiunea este adãpostitã de vânturi. Crivãţul nu este resimţit niciodatã.
El este oprit încã de departe de culmile înalte dinspre nord-est, respectiv Suru şi
Secãtura.
Atmosfera este aproape în permanenţã liniştitã, numai araeori bat vânturi
slabe. Vântul dominant suflã dinspre sud-vest; este briza montanã de searã, care
aduce rãcoare în staţiune în timpul verii.
Aerul este pur, bogat în aerosoli rãşinoşi, în ioni negativi de oxigen datoritã
circulaţiei maselor de aer ozonat. Vegetaţia este abundentã şi pãdurea coboarã pânã
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
10
la marginea staþiunii.
Acest lucru conferã Slãnicului-Moldova şi caracterul de staţiune climatericã,
oferind vizitatorilor posibilitatea de curã de aer de o deosebitã puritate.
FLORA şi FAUNA
În regiunea vãii Slãnicului, deşi înãlţimea munţilor nu este aşa de mare,
datoritã însã orientãrii crestelor, formei vãilor şi condiţiilor climaterice, sunt
reprezentate mai multe etaje de vegetaţie: pãduri de fag, pãduri de brad şi pajişti
subalpine.
O limitã între pãdurile de fag şi pãdurile de brad nu se poate stabili. Pe
coastele însorite ori pe plaiuri, pãdurile de fag se urcã pânã la 1000 m. La limita
superioarã a acestora, se ivesc arinii şi mesteacãnul alb.
Primãvara, pãdurile de fag sunt pline de plante erbacee cu flori: brânduşa de
primãvarã (Crocus heuffelianus), ciubãţica cucului (Primula veris), clopoţei
(Campanula patula), garofiţe (Dianthus), viorele (Scilla bifolia).
O plantã rarã, cu flori alburii, care creşte în regiune este Saxifraga
cymbelaria, numitã în popor „ochii şoricelului”.
La marginea pãdurilor creşte lumânãrica (Gentiana asclepiadea), pe coasta
defrişatã, zmeurişurile (Rubus idaeus), iar pe malurile pârâiaşelor, alãturi de
sãgeata-apei (Sagittaria sagittifolia), sunt tufe de izmã (Mentha piperita).
În pãdurile de conifere este atâta umbrã, încât solul rãmâne gol de vegetaţie
ierboasã. Esenţele principale sunt bradul şi molidul care îmbracã înãlţimile, mai
ales de la 1100 m pânã la 1400 m.
Şandru Mare (1639 m) şi Nemira-Ţiganca (1626) sunt punctele de maximã
altitudine a vãii Slãnicului.
În pãdurile din valea Slãnicului, trãiesc vieţuitoare specifice pãdurilor de
munte: urşi (Ursus carpathicus), lupi (Canis lupus), vulpi (Vulpes vulpes), mistreţi
(Sus scrofa), veveriţe (Sciurus vulgaris) ş.a.
În locurile umede, pe vãile pârâiaşelor afluente Slãnicului, vieþuiesc vipere
(Vipera berus), guşteri (Lacerta viridis) şi şopârle de munte (Lacerta viviparia).
În apele repezi ale Slãnicului trãiesc pãstrãvul (Salmo trutta fario), lipanul
(Thymallus thymallus) şi alte specii ale apelor repezi de munte.
CULTE
Orasul Slanic Moldova are un numar de 4 biserici si o manastire astfel :
Biserica Romano-Catolica Adormirea Maicii Domnului - in Slanic Moldova
Biserica Ortodoxa Sfantul Ilie – I Slanic Moldova
Biserica Romao-Catolica Sfanta Ana , cartier Ciresoaia
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
11
Biserica Romano-Catolica Nasterea Sf Fecioare Maria – in cartier Cerdac
Biserica Ortodoxa Sfantul Gheorghe - I cartier Cerdac
Manastirea ortodoxa Stefan cel Mare
Manastirea romano-catolica Surorile Providentei – in cartier Ciresoaia
Biserica Romano- Catolica Adormirea Maicii Domnului din Slanic Moldova
Statisticile anuale ale parohiei Târgu Trotuş - începând cu anul 1920 -
menţionează separat aşezarea sub denumirea de "Satu-Nou-Băi" sau "Slănic-Băi",
unde se afla un număr mic de credincioşi catolici. Ei au ajuns aici pe cale
comercială, fiind atraşi de rentabilitatea oferirii de locuri turiştilor şi celor care
veneau aici la cură balneară. Şi-au construit vile, mai mult din bârne şi vara le
închiriau solicitanţilor.
Biserica din Slănic Moldova a fost construită spre sfârşitul perioadei interbelice,
din piatră, fiind sfinţită în ziua de 8 septembrie 1943. A fost filială a parohiei
Cireşoaia până în anul 1990 când a fost înfiinţată parohia. La 31 decembrie 1993
înregistrează 306 familii, cu 984 de suflete. Având o poziţie geografică minunată,
cu izvoarele de ape minerale tămăduitoare, aici s-a construit o casă cu cinci nivele
(subsol, parter, şi trei etaje) care cuprinde casa parohială şi casa de odihnă şi
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
12
tratament pentru personalul cultului. Provizoriu, locuiesc în casa de odihnă 40 de
surori benedictine ale Divinei Providenţe, care se vor muta la Oituz. Casa are şapte
camere disponibile pentru preoţii care fac concediu sau tratament.
Hramul Bisericii este Adormirea Maicii Domnului - 15 august. Credincioşii buni şi
harnici ai acestei parohii, anul trecut au construit în cinstea patroanei lor o grotă
frumoasă, săpată în munte, între casă şi biserică. Sperăm ca anul acesta să începem
construcţia unei biserici noi.
Sfântul Ilie la Slănic-Moldova
“Mare eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile Tale.” Ţara noastră a fost
înzestrată de Dumnezeu cu locuri minunate, dar dintre toate, plaiurile Moldovei au
fost cele mai binecuvântate. Pe lângă frumuseţea naturii din acest colţ, bogăţia
spirituală dată de numeroasele mănăstiri, comoara Moldovei o constituie şi
staţiunea balneoclimaterică Slănic Moldova, situată în partea de vest a judeţului
Bacău. Aflată la o înălţime de 530 m deasupra nivelului mării şi având privelişti
pitoreşti, staţiunea Slănic Moldova este o adevărată „perlă a Moldovei”.
Ca orice aşezare şi Slănicul îşi are istoricul ei. Date importante despre
începuturile acestei staţiuni se găsesc în actele şi documentele vechi ale familiei
domnitorilor Mihai şi Constantin Cehan Racoviţă. Localitatea şi-a primit numele de
la râul ce-o udă în tot lungul ei, Slănicul, la care s-a adăugat şi Moldovei, pentru a
fi deosebit de Slănicul din Muntenia, Slănic-Prahova. Cea mai veche informaţie
asupra acestui „ colţ de Rai” datează de pe la începutul secolului al XVIII-lea, când
aflăm că făcea parte din proprietatea domnitorului Constantin Cehan Racoviţă. Mai
târziu, un boier de seamă, slujitor al
domnitorului, serdarul Mihalache
Spiridon, a luat în arendă aceste
proprietăţi, unde la acea vreme nu
era altceva decât o întinsă pădure
prin mijocul căreia curgea râul
Slănic. Aflându-se la vânătoare de
cerbi, în ziua de 20 iulie 1801, ziua
Sfântului Ilie, Serdarul Mihalache
descoperă un izvor a cărui apă i se
pare mai deosebită atât prin culoarea
uşor gălbuie, cât şi prin gustul sărat
şi înţepător. Mai târziu a mai
descoperit şi alte două izvoare cu apă
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
13
minerală. Gustul deosebit al acestor ape şi sufletul nobil al descoperitorului l-au
făcut să se intereseze îndeaproape de ele şi să le pună în folosinţa oamenilor, aici
aflându-se începuturile staţiunii.
Odată cu închegarea staţiunii a fost clădită şi o bisericuţă ce purta hramul Sf.
Ilie, iar în jurul ei aproximativ 50 de camere în care erau găzduiţi bolnavi şi
vizitatori ai staţiunii. Locaşul de închinare era bine îngrijit şi a rezistat până în
1916, an în care ororile războiului au ajuns şi la Slănic şi întreaga staţiune a fost în
ruină şi implicit şi micuţa biserică. Astfel, Slănicul a stat fără locaş de cult până în
anul 1927, când, din mila lui Dumnezeu, a venit în staţiune un suflet milostiv care a
început construirea unei noi biserici. Axente Pandrea şi soţia sa, Maria, proprietari
a două vile în Slănic, au hotărât să clădească din propria lor avere o biserică, în
staţiune simţindu-se lipsa acesteia. În vara anului 1927 soţii Pandrea încep
construirea unei noi biserici întru pomenirea şi iertarea păcatelor unicului lor fiu
fulgerat de o moarte năprasnică cu un an în urmă. Cu cheltuiala lor a fost ridicată
din temelii noua biserică, tencuită şi pictată, Epitropiei Sf. Spiridon revenindu-i
sarcina de a o înzestra cu strane, catapeteasmă şi obiectele de cult necesare. În vara
anului 1929 biserica a fost terminată, fiind sfinţita de P. S. Arhiereu Ilarion
Băcăuanul şi un numeros sobor de clerici. Toţi cei prezenţi la acest eveniment au
ţinut frumoase cuvântări în care au adus mulţumire lui Dumnezeu şi au lăudat fapta
deosebită a soţilor Pandrea. Drept mulţumire pentru fapta lor nobilă, noua biserică
a primit pe lângă vechiul hram, Sf. Ilie, şi pe acela al Cuv. Axente. Mulţumită lui
Axente şi Mariei Pandrea, Slănicul îşi are acum nu numai izvorul de tămăduire al
trupurilor, ci şi pe acela de tămăduire al sufletelor.
Biserica este construită în parcul staţiunii, pe un loc mai ridicat, fiind
înconjurată de brazi semeţi care par a o proteja de orice pericol. Din orice parte ai
veni în parc vezi trupul alb şi zvelt al bisericii, cu turlele înalte şi ascuţite ce întrec
semeţe vârfurile brazilor, impunătoare prin simplitatea ei.
În 1990 biserica a început să fie restaurată, consolidându-i-se temelia şi
pereţii exteriori şi refăcându-se pictura interioară şi exterioară. În 1996 biserica a
fost resfinţită de P.S. Eftimie Luca al Romanului împreună cu un sobor de preoţi.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
14
Biserica Romano-Catolica Sf Ana cartier Ciresoaia
Cireşoaia este o localitate situată pe şoseaua care duce la Slănic Moldova, la
o depărtare de şapte km de oraşul Târgu Ocna. Începutul localităţii Cireşoaia
coboară în urmă cu circa 190 ani. La începutul veacului al XIX-lea, valea
Slănicului era nelocuită, acoperită de păduri seculare. Satele de pe această vale au
apărut în urma descoperirii apelor minerale, în 1801.
Cireşoaia este o localitate situată pe şoseaua care duce la Slănic Moldova, la
o depărtare de şapte km de oraşul Târgu Ocna. Începutul localităţii Cireşoaia
coboară în urmă cu circa 190 ani. La începutul veacului al XIX-lea, valea
Slănicului era nelocuită, acoperită de păduri seculare. Satele de pe această vale au
apărut în urma descoperirii apelor minerale, în 1801.
Iniţial, localitatea nu a purtat numele de Cireşoaia, ci de Slănic; mai târziu,
când acest nume a fost rezervat staţiunii balneare, s-a numit "Sfânta Ana", căreia i-
a fost destinată biserica. Ulterior s-a mai numit "Satu-Nou-Băi", apoi şi "Satu-
Biserica". După ultima organizare administrativă a judeţului Bacău, localitatea a
primit numele de Cireşoaia, după numele masivului muntos de alături, fost teatru
de război între anii 1916-1918.
Locuitorii provin din localităţi învecinate, în special din Târgu Trotuş şi din
Grozeşti; mulţi sunt proveniţi şi din Transilvania. Cei mai mulţi sunt de origine
secuiască. Ocupaţia iniţială a fost de cioplitori în piatră; ulterior, în bună parte s-au
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
15
angajat în domeniul petrolier şi în mina de sare din Târgu Ocna, în timp ce femeile
lucrau în staţiune.
Prima biserică a fost clădită din piatră în 1841: lucrările au durat 75 de ani,
până în 1916, când biserica a fost distrusă de vitregiile războiului împreună cu casa
de lângă biserică. Timp de 30 de ani serviciile religioase s-au ţinut într-o sală
amenajată în casa ce se construise pentru dascăl. În 1922 s-a început construirea
bisericii noi, lucrare care s-a finalizat în 1946 sub conducerea preotului Anton
Tălmăcel, paroh de Târgu Trotuş.
Multă vreme comunitatea catolică din Cireşoaia a fost filială a parohiei
Grozeşti, mai apoi a celei din Târgu Trotuş, până în 1968 când a fost declarată
parohie independentă. Primul paroh a fost pr. Ştefan Erdeş, care a reînnoit biserica
în interior. Între timp, biserica devenind neîncăpătoare, a suferit noi transformări, în
sensul că a fost mărită încă o dată, lucrări conduse de părintele paroh de atunci Iosif
Păuleţ.
Biserica Ortodoxa Cartier Cerdac
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
16
Înainte de anul 1904 în Cerdac nu exista biserică. Credincioșii, în jur de 50-
60 de familii, după cum ne spun evidențele parohiale, mergeau la Biserica „Sf. Ilie”
din Slănic sau la biserica „Sf. Treime” din Gura Slănicului. „Mergeau rar – spune
părintele Gheorghe Albu în istoricul parohiei, păstrat în manuscris la biserică – mai
ales la sărbători mari. Duminica și-o petreceau mai mult petrecând pe la cârciume
și făcând rele. Erau 6 cârciume în sat, cam una la 10 familii”. Aici își spune
cuvântul și ocupația lor ca oameni ai muntelui, diferită de cea a locuitorilor din Tg
Ocna: făceau draniță și cărau lemne, dar creșteau și vite, oi, ocupații păstrate, în
mare, până în zilele noastre.
Anul 1904 este un an important pentru cerdăceni – este anul construirii
bisericii de lemn din actualul cimitir. Vasile Enășoiu din Slănic (născut în 1864; un
om sensibil care își numește vila din stațiune după numele soției sale, Florica)
dorește să fie ales primar și promite la o adunare populară în Cerdac ridicarea unei
biserici în cazul în care va fi ales. Bineînțeles că acest om credincios vine și în
întâmpinarea dorințelor oamenilor, care deși săraci și munciți de nevoi, doreau să
aibă o biserică a lor în sat. Vasile Enășoiu ajuns primar își ține cuvântul: în ziua de
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
17
Sfânta Maria Mare 1904 biserica era ridicată! Apariția bisericii, a adus un spor în
cumințenia oamenilor – spune același istoric al parohiei. Preot în 1904 era David
Antimiu, un preot vrednic, care a ridicat și casa parohială începută în 1904 cu
ajutorul credincioșilor și terminată în 1910, dar distrusă în timpul primului război
mondial. Cu hramul „Sf. Gheorghe”, biserica era mică, de lemn, acoperită cu
șindrilă, văruită interior și exterior având pictată numai catapeteasma. Odată cu
biserica s-a ridicat și o clopotniță, separat, cu două clopote. În anul 1916 din pricina
războiului locuitorii Cerdacului se văd nevoiți să se refugieze prin localitățile
apropiate, în special Bârsănești, Albele, Gura Văii și Caraclău. Când oamenii se
întorc, după război, își găsesc casele arse, dar și micuța bisericuță, lovită de un
obuz în ajunul Crăciunului 1916. Au scăpat doar două icoane, „Sf. Gheorghe” și
„Sf. Ilie”, refăcute în anul 1953 sub pastorația părintelui Gheorghe Albu.
Credincioșii au văzut un semn în salvarea celor două icoane a sfinților ocrotitori ai
celor două biserici, cea din Cerdac și cea din Slănic, Sf. Ilie fiind ocrotitorul întregii
văi, deci și al cerdăcenilor. Semnul este spre întărirea credinței în continuitatea
prezenței lui Dumnezeu în mijlocul lor, având ca rugători înaintea tronului ceresc
pe Sfinții Gheorghe și Ilie. În același timp a ars și clopotnița, refăcută în 1918 de
Mihai V. Forcoș cu ajutorul credincioșilor. Timp de doi ani, între 1916 și 1918
clopotele de la Cerdac au fost evacuate la Mănăstirea Cașin. În preajma noii
clopotnițe, în aer liber, se mai slujea din când în când Sfânta Liturghie cu preoți
veniți de la Schitul Măgura. Credincioșii au început iar a merge la biserica din
Slănic sau la Gura Slănicului.
Un fapt inedit îl constituie venirea în anul 2011 la Slănic a unei doamne din
Constanța, Nenu Teodora, cu două tablouri ale ctitorilor Vasile și Florica Enășoiu.
Până la această dată parohia nu avea nici o fotografie cu acești oameni socotiți
primii ctitori ai unei biserici în Cerdac. Această doamnă, stră-strănepoată a
ctitorului, căutând pe internet numele Vasile Enășoiu, a găsit istoricul parohiei „Sf.
Gheorghe” din Cerdac și a ținut să doneze aceste amintiri de familie bisericii.
Bucuria acestei femei a fost de nedescris când a călcat, împreună cu băiatul și soțul
pentru prima dată, pe locul unde odată a fost o biserică ridicată de un strămoș de-al
lor. Tot această doamnă ne-a adus la cunoștință că Vasile Enășoiu a murit la 29
decembrie 1934, iar Florica Enășoiu (n. 1874) a murit la 12 februarie 1953, după ce
a trecut prin drama naționalizării vilei din Slănic în 1949. „Cele două fotografii, cu
Vasile și Florica Enășoiu, au fost ținute ca două icoane în sufrageria apartamentului
unde locuia tatăl meu Traian până în ziua morții lui. Deseori le privea cu lacrimi în
ochi vreme de minute bune fără să spună nimic, dar înțelegeam că este un dor și o
durere amară pe care nu i le putea alina nimeni” a spus atunci doamna Nenu. Din 1916 cerdăcenii n-au mai putut să ridice o altă biserică până în 1932,
deși preoții care deserveau parohia Slănic au căutat permanent un ajutor pentru
aceștia. Un exemplu este părintele Neculai Munteanu Muntmarg, publicist
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
18
recunoscut, care publică în revista „Cultura poporului” de la nr. 289/1 septembrie
1929 până la nr. 333/6 iulie 1930 următorul anunț: „«Cultura Poporului» s'a
manifestat nu numai prin scrisul ei neprihănit, dar şi prin fapte caritabile. Citirea
gazetelor au sprijinit, cu jertfa lor bănească, multe cauze sfinte. De aceia noi avem
încredere în dărnicia cititorilor noştri. Creştinii din Cerdac-Slănicul Moldovei se
roagă umiliţi către cei cu dare de mână şi cu inima creştinească să-i ajute aşi reface
Biserica distrusă de furia războiului trecut. «Cultura Poporului» şi prin ea cititorii
nu pot rămâne stană de peatră la strigătul înduioşător al credincioşilor săraci din
Cerdac-Slănicul-Moldovei, şi de aceia deschidem o colectă în coloanele gazetei.
Ceeace nu poate face statul pentru Slăniceni, să facem noi. Ofrandele se vor trimite
pe adresa gazetei la Bucureşti, cu menţiunea : «Pentru Biserica «Sf. Gheorghe» din
Slănic». Numele şi suma donatorului se vor publica în gazetă. Avem nădejdi mari
în inimile dornice şi creştineşti ale cititorilor noştri. Să ne ajute Dumnezeu să
sfîrşim cu spor începutul încercării noastre creştineşti. Fie Dumnezeu cu noi.” Ceea
ce este inedit în această situație, este faptul că părintele Neculai Munteanu nu mai
era paroh la Slănic, de care ținea și Cerdacul, de la 1 octombrie 1928. Cu toate
acestea în anunțul prezentat părintele Neculai Munteanu apare ca prim donator și…
„Președinte de onoare al comitetului de construcția Bisericii «Sf. Gheorghe» din
Slănic”. Sămânța acestui cuvânt și al noului preot Clement Filimon, aruncat la
biserica din stațiune a încolțit în sufletul unei femei din București, Eufrosina
Ștefănescu, care se oferă să ridice biserica. La 25 septembrie 1931, de Cuvioasa
Eufrosina, s-a sfințit locul și încep lucrările pe un teren donat de Gheorghe Harapu
și Constantin Ionel. Cu munca oamenilor și banii ctitorei, biserica este terminată în
toamna anului 19321. Temelia este din piatră de Slănic, corpul din lemn șipcuit și
tencuit, iar acoperișul din tablă. Turla de deasupra pridvorului a servit până în 2005
și de clopotniță. Catapeteasma este o lucrare deosebită, realizată de sculptorul
Anghel Dima din București.
P.S. Ilarion Mircea Băcăoanul, Vicarul Sfintei Episcopii a Romanului o
sfințește pe 8 noiembrie 1932 în prezența unui mare număr de preoți2, a ctitorei și
familiei acesteia: Maiorul Dr. Popescu Comet ginere și fata Constanța. „Cronica
Romanului” a scris despre acest eveniment în mod deosebit: „După citirea Sfintei
Evanghelii, a rostit o înălțătoare predică P.S. Arhiereu Ilarion, scoțând în evidență
fapta creștinească săvârșită de Doamna Eufrosina Ștefănescu, prin care se reînvie
1 Meșterii care au lucrat sunt: Petre Meșterca din Gura Slănicului cu feciorul său Ștefan, Gheorghe Tarca din Tg.
Ocna, Ion P. Ionel și Ion Eftime din Cerdac, dar și Gheorghe Nandica din Ardeal (Istoria Parohiei Cerdac în
manuscris a părintelui, cu grad de căpitan de armată, Gheorghe Albu) 2 P.C. Consilier referent Pr. Ioan Bucevschi, P.C. Protoiereu de Trotuș, Iconom Stavrofor, Neculai Tudorache, Pr.
Eug. Machedon Caraclău, diaconii D. Teofanescu de la Sf. Episcopie și C. Lupu de la Catedrala din Tg. Ocna. Cu
acest prilej monahul Ioanichie Tăbănescu de la Schitul Măgura Ocnei a fost hirotonit ierodiacon („Cronica
Romanului”, p.415)
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
19
tradiția din trecut când domnitorii și alți evlavioși creștini, ridicau locașuri sfinte
întru slava lui Dumnezeu”. Cu acest prilej, P.S. Ilarion hotărăște ca al doilea patron
al bisericii, pe lângă „Sf. Gheorghe” moștenit de la vechea biserică, să fie „Sf. Cuv.
Eufrosina” spre veșnica pomenire a ctitorei Eufrosina. În anul 1952, pictorul
Constantin Teodoru din Tg. Ocna, angajat de preotul Gheorghe Albu, cu cheltuiala
enoriașilor a pictat interiorul, așa cum arată astăzi. Biserica din Cerdac și cea din
Slănic vor forma o singură parohie fiind păstorită de unul sau doi preoți. La 1 iunie
1999 se înființează Parohia „Sf. Gheorghe și Sf. Cuv. Eufrosina Cerdac” cu
gestiune separată și preot paroh. Anul 1999 este și anul reluării tradiției de a ține al
doilea hram „Cuv. Eufrosina” (25 septembrie) tradiție pierdută în perioada
comunistă. Dar pentru că nimic din ceea ce este pământesc nu este veșnic, nici
biserica ctitorită de Eufrosina Ștefănescu nu este eternă, chiar dacă de-a lungul
anilor toți slujitorii ei s-au îngrijit să o întrețină și să o împodobească frumos. Deși
aflată într-un cadru deosebit, fiind situată pe o colină astfel încât pare că ocrotește
întreaga regiune, accesul la biserică este destul de dificil. În anul 1987, sub
păstorirea preotului Mircea Ilie, biserica este revovată, pictura fiind restaurată. În
urma inundațiilor din 2005 începe să crape zidul exterior, dar și pictura interioară
din cauza izvoarelor apărute sub biserică. Dat fiind această situație dificilă a
bisericii în anul 2006, prin demersurile pe care le-am întreprins, Î.P.S. Episcop
Eftimie Luca a dat binecuvântarea pentru construirea unei noi biserici pe un teren
donat de familia Valeru și Culina Harapu. La întrebarea P.S. Arhiereu Ioachim ce
hram va avea noua biserică, nimeni nu avea un răspuns crezând că hramul unei
biserici noi se instituie la sfințirea acesteia. Atunci gândindu-se la faptul că biserica
veche avea deja doi sfinți ocrotitori, dar având în vedere și faptul că Cerdacul se
află în apropierea stațiunii unde se găsesc numeroase izvoare ce aduc tămăduire
trupească, P.S. Arhiereu Ioachim a hotărât ca noul locaș să fie izvor de tămăduire
sufletească sub ocrotirea Maicii Domnului purtând hramul „Izvorul Tămăduirii”. În
ziua de 9 octombrie 2007 s-a sfințit piatra unghiulară a noului locaș de către P.S.
Arhiereu Ioachim Băcăuanul. În prezent biserica cu hramul cel nou, a fost acoperită
cu tablă urmând a se tencui interior și exterior. În perioada 2001-2013 s-au
construit în Cerdac și trei troițe de către trei familii, după cum urmează: Petrică C.
Ionel, Valeru Harapu și Iuliana Călinescu – văduvă.
PARTIA DE SkI NEMIRA SLANIC MOLDOVA,
- finalizata inca din Februarie 2014 a fost inaugurata pe 6 Martie 2014,
Date generale partie ski Slanic Moldova: - amplasata pe versantul nordic al Muntilor Nemira
- situata in spatele Complexului Cerdac, Slanic Moldova
- partia de schi are o lungime de aprox 1,5 km (1.400 m)
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
20
- latimea medie a partiei - 38 m
- dificultate medie-usoara cu o panta medie de 17%
- altitudine punct plecare partie ski - 720 m
- altitudine punct sosire partie ski - 470 m
- dotata cu instalatie de teleschi si nocturna
• Partia de schi „Slanic Moldova” are punctul de plecare la altitudinea de 714,20 m,
situat intr-o poiana larga ce ofera o priveliste frumoasa asupra Muntilor Nemira.
Punctul de sosire al partiei este situat la altitudinea de 484,92 m, situat in zona
statiei inferioare a telescaunului proiectat.
• Traseul partiei se desfasoara in dreapta axului instalatiei de transport pe cablu (in
sensul de coborare) urmarind culmea ce face legatura cu statiunea Slanic Moldova.
• La altitudinea de circa 490 m, traseul partiei se intersecteaza cu cel al
telescaunului, trecand pe sub acesta, sosirea partiei de schi efectuandu-se din partea
stanga – in sensul de coborare – a telescaunului.
• Diferenta de nivel totala a partiei este de 239,62 m pe o lungime de 1414 m - date
ce caracterizeaza partia ca fiind medie-usoara - rezultand o panta medie de 17,1%,
inclinatie ce o incadreaza in categoria partiilor usoare si implicit ii confera partiei
un grad de atractivitate, pentru marea majoritate a schiorilor, deosebit de ridicat.
• Partia se proiecteaza la o latime medie de 38 m.
• Orientarea preponderenta a partiei este nordica, traseul partiei desfasurandu-se in
totalitate prin padure.
• Telescaun Slanic – TSF4 este o instalatie de transport pe cablu din familia
telefericelor monocablu cu mers unidirectional, la care vehiculele sunt sub forma
de scaune. Statia inferioara este amplasata in zona de sosire a partiei de schi, la
altitudinea de 484,92 m, in zona din spatele Complexului turistic Cerdac. Statia
superioara este amplasata in poiana de la cota 715,26 m, in zona de plecare a partiei
de schi.
• Instalatia propusa este un telescaun fix cu vehicule de cate 4 locuri, cuplate
permanent la cablul purtator-tractor.
• Capacitatea de transport este de 1000 persoane/ora.
• Pentru cresterea gradului de confort oferit turistilor transportati, in zona de
imbarcare din statia inferioara, peronul va fi prevazut cu porti cadentatoare de
acces. Functionarea portilor, respectiv inchiderea si deschiderea lor, este comandata
de pozitia vehiculelor fata de zona de imbarcare. Astfel, la apropierea unui scaun,
portile se deschid si permit accesul simultan a patru persoane direct in zona de
imbarcare.
• Tinand cont de fluxul mare de turisti in statiune, mai ales in perioadele de sfarsit
de saptamana, precum si de amplasamentul foarte accesibil al partiei de schi,
instalatia de transport pe cablu se va achizitiona astfel incat sa poata functiona si in
nocturna.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
21
• Instalatie de iluminat pentru nocturna
• Tinand cont de faptul ca in sezonul de iarna se intuneca incepand cu ora 17, iar
programul de functionare al partiei de schi, mai ales in perioadele de sfarsit de
saptamana si de sarbatori, poate fi extins pana pe la orele 22, se propune iluminarea
partiei de schi in nocturn. Aceasta se va realiza cu corpuri de iluminat tip reflector
echipate cu lampi cu vapori cu mercur de 1.000 W.
• Instalatia de inzapezit artificial
• Statistica temperaturilor si a precipitatiilor in statiune releva faptul ca, desi in
perioada 01 dec. – 31 martie media temperaturilor si a precipitatiilor sunt favorabile
practicarii schiului, sunt posibile abateri nefavorabile, care pot determina pierderi
semnificative.
• Pentru asigurarea unor conditii optime de practicare a schiului, precum si pentru
asigurarea existentei zapezii pe partia de schi din statiune de-a lungul intregului
sezon de iarna, respectiv 15 decembrie – 31 martie, este necesara inzapezirea
artificiala a acesteia.
• Aceasta instalatie va utiliza apa din reteaua de apa potabila a statiunii.
• Ea s-a proiectat in asa fel incat la o temperatura exterioara de -4° C si o umiditate
relativa a aerului de 70% sa asigure acoperirea partiei de schi cu un strat de 30 cm
grosime de zapada intr-un interval de aproximativ 130 de ore, adica in decurs de
aproximativ 16 zile, in regim de functionare de 8 ore pe noapte. Aceasta inseamna
ca, daca se doreste deschiderea sezonului de schi la 15 decembrie, este necesar ca
la sfarsitul lunii noiembrie sa se inceapa acoperirea partiei de schi cu zapada
produsa artificial – in absenta totala a ninsorilor naturale. Daca temperatura
exterioara scade la -7° C, timpul de inzapazire scade si el la aproximativ 70 ore,
adica aproximativ 9 zile de inzapezire in regim de 8 ore pe noapte.
CONTEXTUL ECONOMIC
În perioada 2005-2010, numărul societăţilor comerciale care figurau active
juridic în Slănic Moldova a înregistrat o involuţie semnificativă. Faţă de anul
2005, la începutul lui 2010 figurau cu 32,5% mai puţine persoane juridice.
Scăderile înregistrate în Slănic Moldova se încadrează în trendul general al
evoluţiei numerice a societăţilor din mediul urban al judeţului Bacău, dar
procentele de scădere sunt mai mari la nivel local. Numărul persoanelor juridice
active juridic în judeţ a scăzut în perioada studiată, dar procentual, diferenţele
anuale nu sunt la fel de mari cum sunt în cazul mediului urban şi al oraşului Slănic
Moldova. Spre deosebire de numărul societăţilor comerciale, cel al
întreprinzătorilor privaţi (agenţi economici cu statut juridic de persoane fizice) a
crescut în perioada studiată, atât în oraşul Slănic Moldova cât şi în judeţul Bacău.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
22
Astfel, în Slănic Moldova erau active din punct de vedere juridic 78 de
persoane fizice autorizate, cu 7 unităţi (9,9%) mai multe faţă de anul 2005 şi cu 14
(21,9%) mai multe faţă de anul 2008. Deşi evoluţia numărului de agenţi
economici activi juridic în perioada 2005-2010 a fost una negativă, criza
economică şi financiară recentă nu poate fi indicată drept o cauză areducerii
numărului unităţilor economice din oraş. Astfel, cea mai puternică scădere
numerică a agenţilor economici (-31,9% faţă de 2005) a fost înregistrată în anul
2006.
În anul 2007 se observă o scădere cu doar o unitate faţă de anul precedent. În
anul 2008, la sfârşitul căruia se consideră că a început criza, s-a atins minimul de
unităţi active juridic (105), dar acest fapt nu poate fi considerat o dovadă a
manifestării crizei. Mai mult, în anul 2009, considerat a fi primul an de criză, se
înregistrează cel mai mare număr de agenţi economici de după 2005, mai mare cu 8
unităţi (7,6%) faţă de anul anterior. La începutul anului 2010, numărul agenţilor
economici activi juridic era de 110 unităţi, egal cu cel înregistrat în anul 2007,
încadrânduse într-un interval mediu pentru perioada 2006-2010. O situaţie care
poate fi cu adevărat atribuită efectelor crizei economice este cea a scăderii
numărului de operaţiuni de înmatriculare a agenţilor economici, atât în oraşul
Slănic Moldova cât şi la nivelul întregului judeţ. După maximul anului 2005, când
s-au înregistrat 23 de înmatriculări de persoane juridice şi 12 înmatriculări de
persoane fizice, în anii 2006-2008 au fost înmatriculate în medie 13 societăţi
comerciale pe an. De asemenea, cu excepţia anului 2008, în anii 2006 şi 2007 au
fost înmatriculate 6, respectiv 7 persoane fizice autorizate. În anul 2009 se observă
o scădere importantă a înmatriculărilor de societăţi comerciale, cu 8 unităţi (57,1%)
mai puţin faţă de anul precedent, urmând ca, în primele trei luni ale anului 2010 să
se înmatriculeze o singură societate cu sediul în oraş. Scăderile de efectiv
înregistrate de agenţii economici locali se înscriu în situaţia generală de scădere
observată la nivel judeţean. În acest fel, numărul locurilor de muncă pentru
locuitorii oraşului Slănic Moldova, care activau profesional şi în oraşele învecinate,
sunt din ce în ce mai insuficiente. De altfel, locuitorii oraşului consideră că una
dintre cele mai mari probleme ale comunităţii este lipsa locurilor de muncă. La
începutul anului 2010, unui eşantion de 1.000 de locuitori, în oraşul Slănic
Moldova reveneau, în medie, 22,3 societăţi comerciale active juridic. Raportul
aferent mediului urban din judeţ este de 33,8 societăţi la 1.000 de locuitori.
Diferenţa este cu atât mai semnificativă cu cât în Slănic Moldova nu activează
unităţi mari angajatoare de forţă de muncă (conform datelor de bilanţ pe anul 2009,
cel mai mare număr de angajaţi al unei unităţi economice locale este de 19
persoane).
Raportat la situaţia demografică locală, cei 179 de angajaţi declaraţi de
întreprinderile locale reprezintă un procent de 8,75% din populaţia activă (2.045
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
23
persoane, cf. INS) şi 12,4% din populaţia ocupată a oraşului (1439 persoane, cf.
INS), valori care demonstrează insuficienţa locurilor de muncă locale faţă de
necesarul existent. Toate societăţile comerciale din oraş sunt IMM-uri, 8 dintre
acestea (10%) încadrându-se în categoria întreprinderilor mici, restul (90%) fiind
microîntreprinderi. Microîntreprinderile angajează 116 persoane, reprezentând un
procent de 64,8% dintre salariaţii raportaţi la nivel local. Cea mai mare parte
(57,1%) a cifrei de afaceri de la nivelul oraşului este generată de societăţile care se
încadrează în categoria întreprinderilor mici.
O astfel de societate a raportat o cifră de afaceri medie de 888,5 mii lei
(210,1 mii euro), în timp ce o microîntreprindere a obţinut o cifră de afaceri medie
de 74,9 mii lei (17,7 mii lei). Cifra de afaceri care revine în medie unul salariat este
de 69,4 mii lei (16,4 mii euro). O microîntreprindere a raportat o cifră de afaceri
medie de 45,9 mii lei / salariat (10,8 mii euro), iar o întreprindere mică a obţinut
112,8 mii lei/salariat (26,7 mii euro). Dintre cele 79 de firme active, doar 32
(40,5%) au obţinut profit în anul fiscal 2009. Dintre acestea, 5 intră în categoria
întreprinderilor mici. Comparativ cu anul 2008, numărul societăţilor comerciale
active economic din anul 2009 a scăzut cu 10 unităţi (-11,2%). Numărul salariaţilor
a scăzut cu 94 persoane, în 2009 faţă de anul precedent, reprezentând o scădere de
34,4%. Cifra de afaceri raportată de unităţile economice active din oraşul Slănic
Moldova a scăzut cu 43,7% în 2009 faţă de 2008 (preţuri curente).
Scăderile raportate, care pot fi considerate cu un grad ridicat de certitudine ca
fiind efecte ale crizei economice globale, au afectat în special microîntreprinderile,
a căror cifră de afaceri cumulată s-a redus cu 58,3% în anul 2009, faţă de 2008. În
aceeaşi perioadă, contracţia cifrei de afaceri a întreprinderilor mici este de 23,4%.
Structura economiei locale Sectorul economic preponderent în oraşul Slănic
Moldova este comerţul, care deţine o pondere de 58,1% din cifra de afaceri totală şi
40,5% din efectivul unităţilor locale active economic. Sectorul turistic, reprezentat
de hoteluri şi restaurante, deţine 18,5% din cifra de afaceri locală şi 17,7% din
unităţile active. Faţă de aceste procente, este posibil ca o parte dintre agenţii
economici care declară ca activitate principală comerţul să activeze tot în turism. Pe
lângă cele 12 hoteluri şi restaurante, în Slănic Moldova sunt înregistrate şi 3 unităţi
care desfăşoară activităţi specifice agenţiilor turistice şi care sunt incluse în sectorul
serviciilor administrative şi al serviciilor suport. Sectorul industrial este reprezentat
în oraş în special de unităţile de prelucrare a lemnului, predominând atelierele de
mici dimensiuni de dulgherie şi fabricarea mobilei.
Cele 15 unităţi industriale reprezintă 18,9% din numărul total al societăţilor
locale şi deţin 13,4% din cifra de afaceri totală. Activităţile de construcţii sunt
reprezentate la nivel local de 7 societăţi comerciale care contribuie cu 5,3% la
formarea cifrei de afaceri totală a oraşului. Ierarhia sectoarelor economice în
funcţie de numărul de angajaţi este dominată tot de comerţ, sector în care sunt
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
24
angajaţi 38% dintre salariaţii unităţilor economice locale. În hoteluri şi restaurante
activează 30,1% dintre salariaţii locali, iar activităţile de construcţii cuprind 12,8%
din totalul salariaţilor.
În unităţile cu profil industrial sunt cuprinşi 10,6% din salariaţii raportaţi de
societăţilor comerciale din oraş. Faţă de anul 2008, în 2009 s-au produs o serie de
modificări notabile ale indicatorilor referitori la structura economiei locale. O parte
dintre sectoarele de activitate aferente serviciilor şi-au sistat complet activitatea.
Această categorie care, în 2008, deţinea 9,6% din economia locală, cuprinde
tranzacţiile imobiliare, activităţile ştiinţifice, activităţile de spectacole şi alte
activităţi de servicii. Hotelurile şi restaurantele au înregistrat cele mai mari pierderi
în anul 2009, acest sector raportând o cifră de afaceri mai mică faţă de anul
precedent cu 52,6% şi cu 38 de salariaţi mai puţin (-41,3%). Numărul agenţilor
economici din acest sector a scăzut cu 2 unităţi.
Un impact major asupra economiei locale l-a avut şi involuţia activităţilor de
comerţ. Afectate semnificativ de scăderea puterii de cumpărare şi de modificarea
comportamentului de consum al populaţiei, societăţile de comerţ au înregistrat
pierderi de 43,6% din cifra de afaceri şi au disponibilizat 22 de salariaţi (24,4%).
Faţă de anul precedent, în 2009 activau în comerţ cu 3 societăţi mai puţin. Deşi
tendinţa generală a economiei locale a fost de scădere, există şi sectoare de
activitate care raportează creşteri ale cifrei de afaceri.
Cea mai importantă creştere este cea aferentă industriei prelucrătoare, sector care,
deşi înregistrează o scădere de 4 societăţi şi 15 salariaţi, raportează o creştere a
cifrei de afaceri cu 66,3% faţă de anul precedent. În contextul scăderilor generale
dar şi datorită valorilor mari de creştere, procentul deţinut de industrie din cifra de
afaceri locală a crescut de la 4,5%, în 2008, la 13,4%, în 2009. Creştere procentuale
mari, dar mai puţin semnificative pentru economia oraşului, au înregistrat şi firmele
din agricultură şi silvicultură (157,5%) şi din transporturi şi depozitare (731,8%).
Notă: valorile indicatorilor prezentaţi anterior se referă strict la unităţile
economice locale. Deşi studiile naţionale şi internaţionale demonstrează şi
caracterizează zona nefiscalizată a economiei româneşti, dimensiunea acesteia din
economia locală şi, mai ales, dinamica anuală a acesteia este imposibil de
demonstrat. Există posibilitatea ca o parte importantă din scăderile raportate să fie
absorbită de zona „neagră”, cu atât mai mult cu cât domeniile specifice sunt
predispuse la acest lucru. Totuşi, se poate afirma, analizând procentele importante
de scădere raportate de sectoarele de activitate la nivel local, că economia oraşului
Slănic Moldova resimte puternic efectele crizei economice.
Activităţile turistice au fost rapid şi puternic afectate de criză, situaţie
resimţită la nivel local prin scăderi severe ale rezultatelor financiare din turism şi
disponibilizarea unei părţi importante din personal, din după ce, până în 2008,
hotelurile şi restaurantele deţineau cea mai mare pondere din totalul salariaţilor
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
25
oraşului. Pentru Slănic Moldova, impactul contracţiilor din activitatea turistică este
cu atât mai mare cu cât turismul este sectorul prioritar şi esenţial pentru economia
oraşului. Forţa de muncă Populaţia activă a oraşului Slănic Moldova totaliza, în
anul 2009, 2.045 persoane, echivalentul unei rate de activitate de aproximativ
59,5%.
Populaţia ocupată este reprezentată de 1.439 persoane, cu o rată de ocupare
a forţei de muncă echivalentă de 44,7%. Numărul total de salariaţi înregistraţi la
nivelul oraşului în anul 2009 era de 618 persoane (salariaţi ai agenţilor economici
locali, ai instituţiilor publice, ai companiilor naţionale care activează la nivel local
etc.), însemnând 42,9% din populaţia ocupată şi 30,2% din populaţia activă.
Comparativ, la nivelul judeţului, numărul de salariaţi reprezintă 47,1% din
populaţia activă. Faţă de anul 2008, numărul de salariaţi din Slănic Moldova a
scăzut în 2009 cu 202 persoane, reprezentând o scădere de 24,6%. În mediul urban
al judeţului, scăderea echivalentă a fost de 10,7%, iar la nivelul judeţului de 9,2%.
Din scăderea observată la nivelul oraşului, 46,5% revine mediului de afaceri local
(94 persoane).
Metodologiile de calcul ale indicatorilor statistici cu privire la situaţia
şomajului înregistrat se bazează pe numărul de şomeri înregistraţi în evidenţele
agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, mai precis nu iau în calcul şi persoanele
fără ocupaţie şi aflate în căutarea unui loc de muncă care fie nu şi-au declarat
statutul de şomeri fie le-a expirat perioada de şomaj. De aceea, numărul
persoanelor care nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă este foarte probabil să
fie mai mare decât cel indicat de datele oficiale.
ANALIZA SWOT ( MEDIUL EXTERN )
PUNCTE TARI
1. Realizarea în procent de 100% a planului de şcolarizare;
2. Acordarea de şanse egale copiilor din cartierele sarace Ciresoaia prin
implementarea proiectului „Scoala dupa Scoala” la clasele I-IV in Centrul de
zi acreditat, pe baza de voluntariat unde se implica tineri si cativa adulti din
comunitate, elevii de clasa a VIII-a, Biserica, Congregatia Surorilor
Providentei si cadre didactice din scoala;
3. Implementarea proiectului „In Tara lui Andrei”, câştigat în anul şcolar 2013-
2014, finantat de OMV Petrom, din hartie reciclabila se va face hartie
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
26
igienica la Scoala Gimnaziala nr 3, cartier Cerdac;
4. Continuarea eforturilor în vederea integrării tuturor absolvenţilor clasei a
VIII-a în licee ;
5. Lărgirea sferei de informare prin valorificarea mijloacelor moderne
(calculatoare);
6. Dezvoltarea fizică-armonioasă şi intelectuală printr-o educaţie sanitară de
conţinut, prin posibilitatea efectuării exerciţiilor fizice şi sportului în condiţii
adecvate existente la nivelul şcolii ( ore educative, activitati sportive,
competitii, ore opţionale pe domenii de sănătate şi protejarea mediului
înconjurător şi activităţi extracurriculare;
7. Reabilitarea sălilor de clasă: mobilier, uşi;
8. Cu sprijinul Consiliului Local, şcolile structuri sunt dotate cu centrale
termice;
9. Diversificarea ofertei de Curriculum la dispoziţia şcolii;
10. Calitatea procesului de predare-învăţare;
11. Proiectarea activităţilor de predare-învăţare în condiţii foarte bune la
majoritatea catedrelor;
12. Folosirea metodelor participativ-active;
13. Organizarea unor activităţi de pregătire suplimentară cu elevii pentru
pregătirea examenului de Evaluare Naţională (ore de meditaţii şi consultaţii);
14. Rezultate bune la olimpiadele şi concursurile şcolare;
15. Gestionarea corespunzătoare a conflictelor din cadrul şcolii – elev-elev, elev-
profesor, profesor-părinte;
16. Strategii adecvate pentru dezvoltarea şcolii în urma utilizării rapoartelor de
analiză şi autoevaluare;
17. Implicarea elevilor şi chiar a părinţilor în activităţi extracurriculare, serbări,
momente poetice, evenimente istorice şi literare, vizite la muzee, excursii
tematice, concursuri şcolare tematice, întâlniri cu personalităţi şi
reprezentanţii instituţiilor din localitate şi judeţ;
18. Nivelul de competenţă a cadrelor didactice a făcut ca o parte din acestea să
fie responsabili de cerc şi comisii metodice;
19. Dotarea cu mobilier şi calculatoare a grădiniţelor şi cancelariilor;
20. Înnoirea permanentă a fondului de carte cu un număr de volume;
21. Introducerea mijloacelor moderne în lecţii prin utilizarea programului AEL şi
perfecţionare în acest sens;
22. Dotarea cu materiale didactice moderne din diferite surse;
23. Monitorizarea elevilor care fac parte din familii cu probleme;
24. Profesori care susţin şi răspund pentru calitatea activităţilor desfăşurate;
aceştia creează în instituţie un mediu de muncă şi viaţă adecvat performanţei;
25. Formarea de absolvenţi înzestraţi cu competenţe şi care fac faţă exigenţelor
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
27
treptelor de învăţământ superioare;
26. Interesul crescut al cadrelor didactice pentru autoperfecţionare (înscrierea şi
susţinerea gradelor didactice);
27. Cunoaşterea şi buna orientare vocaţională a elevilor:
28. Implicarea efectivă a cadrelor didactice în confecţionarea de materiale
didactice;
29. Buna organizare a Comitetului reprezentativ al părinţilor de la nivelul scolii;
30. Popularizarea şi respectarea noului Regulament şcolar şi a celui de ordine
interioară aprobate de Consiliul profesoral;
31. Folosirea într-o proporţie mai crescută a metodelor activ-participative în
procesul actual de predare – învăţare - evaluare, care să duca la o
îmbunătăţire a calităţii actului educaţional din unitatea noastră;
32. Realizarea unor activităţi destinate respectării măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă, circulaţie rutieră, PSI;
33. Înregistrarea, monitorizarea şi rezolvarea cazurilor de absenteism şcolar din
rândul elevilor;
34. Formularea permanentă de observaţii şi propuneri în vederea elaborării unor
planuri concrete de măsuri privind combaterea violenţei în şcoală;
35. Stimularea elevilor cu performanţe deosebite la învăţătură (prin premii,
excursii, diplome de merit şi participare);
36. Atragerea de fonduri suplimentare prin autofinanţare (sponsorizări, donaţii);
PUNCTE SLABE
1. Din investigaţii rezultă ca aproximativ o treime din efectivele unei clase au
părinţii plecaţi la muncă în străinătate, aceştia fiind lăsaţi în grija rudelor sau
prietenilor, care manifestă în general lipsă de supraveghere;
2. S-au înregistrat cazuri de elevi puţin supravegheaţi care au rezultate mai
slabe la învăţătură însă nu au încălcat grav disciplina şcolară;
3. Amenajarea spaţiului verde din jurul şcolii, la scolile structuri;
4. Lipsa salilor de sport la Scolile structuri din Ciresoaia si Cerdac;
5. Lipsa terenurilor de sport la toate scolile;
6. Lipsa laboratoarelor de fizica, chimie, biologie;
7. Gradul ridicat de sărăcie, nivel social scăzut, cu preponderenţă în familiile
dezorganizate;
8. Conservatorismul populaţiei încă mai există ( lipsa spre deschidere şi
modernizare);
9. Lipsa motivaţiei a interesului unui număr mic de elevi privind însuşirea
conţinuturilor programelor şcolare;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
28
10. Instabilitatea si fluctuatia profesorilor de matematica si limba romana;
11. Lipsa resurselor de evidenţiere, premierea şi recompensarea elevilor cu
posibilităţi creative sau evidenţiaţi în concursuri şi activităţi curriculare;
12. Lipsa unor spaţii de joacă amenajate pentru preşcolari;
13. Lipsa unor săli în care să se desfăşoare spectacole şi piese de teatru;
14. Penuria unor standarde (modele) prin care să se realizeze evaluarea;
15. Dezinteresul unor familii faţă de şcoală;
16. Lipsa unor consultaţii şi activităţi de remediere pentru elevii cu ritm lent de
asimilare a cunoştinţelor.
OPORTUNITǍŢI
1. Relaţii bune cu instituţiile locale : Biserica, Poliţia, Dispensarul, Primăria,
agenţii economici, ONG-uri;
2. Realizarea unor relaţii foarte bune de parteneriat cu comunitatea;
3. Descentralizarea instituţiilor de învăţământ şi întărirea autonomiei acestora;
4. Activitatea unor O.N.G. – uri privind stabilirea de contacte culturale
educaţionale: schimburi de experienţă, înfrăţiri cu unităţi şcolare de acelaşi
nivel din alte ţări, transferul de metode şi tehnologii;
5. Posibilitatea cunoaşterii de către comunitatea locală a activităţilor efectuate
de elevi şi cadre didactice prin: conectare la internet, revistă;
6. Organizarea şi desfăşurarea concursurilor şcolare pe obiecte ( limba şi
literatura română, matematică, biologie, istorie, religie, geografie, limbi
străine;
7. Competiţii sportive la nivel judeţean şi naţional;
8. Obţinerea unui număr mare de premii şi menţiuni la olimpiadele şi
concursurile şcolare într-un singur an;
9. Existenţa relaţiilor constructive între echipa managerială şi personal, între
membrii colectivului didactic, între cadrele didactice şi celelalte categorii de
personal, între profesori şi elevi, profesori şi părinţi; majoritatea cadrelor
didactice au cunoştinţe minime de utilizare tehnicii de calcul şi mulţi dintre
ei nu au acces la internet;
10. Preocuparea echipei manageriale pentru identificarea valorilor educaţionale
în rândul cadrelor didactice, perfecţionarea tehnicilor de lucru în echipă,
monitorizarea şi evaluarea performanţelor în elaborarea programelor şi
publicaţiilor;
11. Analiza strategiilor de ameliorare a comportamentului elevilor în şcoli şi în
afara lor;
12. Asigurarea celor mai bune condiţii pentru buna desfăşurare a procesului
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
29
instructiv-educativ;
13. Stimularea unui învăţământ creativ prin dotarea şcolilor cu echipamente de
sprijin al activităţilor didactice;
14. Organizarea unor schimburi de experienţă între elevii toate unităţile şcolare
din oras pentru promovarea prestigiului instituţional al orasului la nivel
judeţean şi chiar naţional;
15. Realizarea unui serviciu pe şcoli mai performant atât la profesori cât şi la
elevi, care să asigure securitatea elevilor, cadrelor didactice, dar şi a spaţiilor
şcolare.
AMENINŢǍRI
1. Recesiune economică, influenţa acesteia asupra nivelului de trai şi al
condiţiilor de viaţă al copiilor;
2. Interes scăzut din partea unor părinţi privind activitatea şcolară a propriilor
copii, lipsa de colaborare a părinţilor cu şcoala;
3. Curriculum naţional prezintă programe şcolare încărcate, cu multe date
nesemnificative, fapt ce conduce la un învăţământ teoretizat şi abstractizat;
4. Scăderea resurselor materiale şi umane;
5. Scaderea dramatica a populatiei scolare, desfiintarea unor clase de elevi;
6. Scăderea motivaţiei învăţării;
7. Materiale didactice şi documentaristice scumpe, imposibil de procurat direct
de către şcoală sau de către profesor, astfel încât este blocat accesul la
informaţie;
8. Creşterea numărului de copii ramaşi nesupravegheaţi în urma migrării forţei
de muncă către străinătate;
9. Mutarea elevilor la alta scoala din cauza instabilitatii profesorilor de
matematica si romana;
10. Desfiintarea unor clase datorita numarului scazut de copii.
DIAGNOZA MEDIULUI INTERN
INDICATORI DE STRUCTURǍ ŞI DE CONTEXT
1 Unitatea de învăţământ :
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
2 Codul SIRUES : 343232
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
30
3 Codul SIIIR : ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1- 461104971
SCOALA GIMNAZIALA NR 2- 462101475
SCOALA GIMNAZIALA NR 3- 462101457
GRADINITA MARUNTICA- 462101439
GRADINITA NR 2- 462101421
GRADINITA NR 3- 462101466
GRADINITA NR 3 bis- 462101448
4 Cod poştal : 605500
5 Judeţul : BACǍU
6 Telefon : 0234 348144 Fax : 0234 348144
7 Anul înfiinţării unităţii de învăţământ:
- Scoala Gimnaziala, Nr. 1 – 1964;
- Scoala Gimnaziala, Nr. 2 – 1972;
- Scoala Gimnaziala, Nr. 3 – 1949;
8 Nr. actului de înfiinţare : Act Adiţional la Protocolul nr. 69 din 17.07.2009
încheiat între Inspectoratul şcolar al judeţului Bacău şi consiliul local al
Orasului Slanic Moldova
INFORMAŢII GENERALE PRIVIND UNITATEA
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slănic-Moldova este situată în localitatea Slănic
Moldova, judeţul Bacău.
Unitatea a fost infiintata in anul 1902 ca scoala primara cu clasele I-IV,
avand doua sali de clasa pe locul unde este amplasata si astazi scoala.
In anul 1948 un incendiu a distrus atat cladirea cat si intreaga arhiva a scolii.
I anul 1949 a fost construita si data i folosinta o scoala oua cu 4 Sali de clasa
avand denumirea „SCOALA ELEMENTARA DE 7 ANI SLANIC- BAI”. Au
fost reconstitute o parte din actele de studii, iar scoala era dotata cu internat care
gazduia clasele V-VIII din localitatile limitrofe Cerdac si Biserica, scolarizati in
unitatea de invatamant.
Structura scolii in anul scolar 1961-1962 se prezenta astfel:
- Clasele I-IV : 3 clase cu 50 de elevi;
- Clasele V-VIII : 6 clase cu 99 elevi;
Total : 9 clase cu 149 elevi.
Anul scolar 1962-1963 aduce modificari atat in denumire cat si in structura
scolii. Denumirea: „SCOALA GENERALA DE 8 ANI SLANIC MOLDOVA”
Structura scolii in anul 1962-1963:
- Clasele I-IV: 3 clase cu 50 de elevi
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
31
- Clasele V-VIII: 3 clase cu 43 deelevi
Toatal : 6 clase cu 93 de elevi
In acelasi an se desfiinteaza internatul deoarece elevii erau scolarizati in
localitatile din care proveneau, ceea ce explica scaderea evidenta a efectivului de
elevi ai scolii. In anul 1964 este construita si data in folosinta, in aceeasi incinta,
acuala cladire cu doua nivele (parter + etajulI), cu 8 Sali de clasa. In anul 1974 s-a
construit atelierul scoala cu 2 Sali + 2 magazii.
Şcolii Gimnaziale Nr. 1 Slănic- Moldova îi sunt arondate următoarele unităţi
de învăţământ : STRUCTURI:
1. Grădiniţa cu program normal Mărunţica
2. Grădiniţa cu program normal nr. 2
3. Grădiniţa cu program normal nr. 3
4. Grădiniţa cu program normal nr.3 bis
5. Şcoala Gimnazială Nr. 2
6. Şcoala Gimnazială Nr. 3.
Şcoala Gimnazială Nr. 1 Slănic-Moldova PJ cuprinde următoarele spaţii
pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ:
1. 8 săli de clasă;
2. 1 laborator informatică;
3. cancelarie;
4. serviciul secretariat;
5. contabilitate administrativ;
6. biblioteca;
7. cabinet Arhiva;
8. camera materiale
9. sala de sport mică si mare;
Şcoala Gimnazială Nr. 2 – structura cuprinde:
1. 8 sali de clasă;
2. cancelarie
3. 1 laborator;
4. biblioteca
5. teren de sport;
6. cabinet asistent medical
Şcoala Gimnazială Nr. 3 - structura cuprinde:
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
32
1. 8 săli de clasă în două corpuri de clădire;
2. cancelarie
3. teren de sport;
4. sala de sport mică;
5. cabinet psiholog
Grădiniţa cu program normal Mărunţica
1. 1 sală grupă
Grădiniţa cu program normal Nr. 2
1. 2 sali de grupă si 1 sala de clasa - pregătitoare
Grădiniţa cu program normal Nr. 3
1. 1 sală de grupă
Gradinita cu program normal Nr. 3 bis
1.1 sala de grupa
DATE PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI DE ÎNVǍŢǍMÂNT
Mod de predare: normală.
Limbi străine studiate în şcoală pentru învăţarea în masă: 1. limba engleză; 2. limba
franceză.
CONSTRUCŢIA ŞCOLARǍ
VECHIMEA ŞI CALITATEA CONSTRUCŢIEI
Unitatea şcolară cuprinde în constructia sa o clădire construită în anul 1964.
Construcţia: cărămidă;
Construcţia găzduieşte unitatea şcolară şi funcţionează în spaţiu proprietate de stat.
Unităţi: - curent electric;
- apă;
- grup sanitar;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
33
- canalizare;
- centrala termică;
Structuri:
Denumire Anul
infiintarii
Materialul din
care este
construita
Anul ultimei
reparatii
capitale
Utilitati
Grădiniţa cu program
normal Mărunţica;
1959 Caramida 1976 Centrala temica
Apa, Canalizare
Instalatie electrica
Grupuri sanitare
Gard
Grădiniţa cu program
normal Nr. 2;
1953 Caramida 2006 Acoperiş
Termopane
Gard
Grădiniţa cu program
normal Nr. 3;
1949 Caramida 2006 Centrală;
Acoperiş;
Geamuri, usi, termopane
Grădiniţa cu program
normal Nr. 3 bis
1972 Caramida 2006 Centrală;
Termopane;
Gard.
Şcoala Gimnaziala
Nr. 2;
1972 Caramida 2007 Acoperiş;
Termopane;
Gard
Şcoala Gimnaziala
Nr. 3;
1949 Caramida 2006 Centrală;
Acoperiş;
Geamuri, usi, termopane
NUMǍR DE ELEVI PE NIVELE DE ÎNVǍŢǍMÂNT:
Învăţământ preşcolar Învătământ primar Învătământ gimnazial
97 214 194
NUMǍR DE CLASE PE NIVELE DE ÎNVǍŢǍMÂNT – CURS DE ZI:
Tip de învăţământ Nivel Nr. clase/grupe Nr. total elevi/copii
Prescolar Grupa mica 0 0
Grupa mijlocie 0 0
Grupa mare 0 0
Grupa combinata 5 97
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
34
Primar Clasele I-IV 13 214
Gimnazial Clasele V-VIII 11 194
CARACTERSITICILE RESURSELOR UMANE
Structura efectivelor din unitate în funcţie de domiciliul acestora:
1. ponderea elevilor din localitate: 100%;
Informaţii privind personalul angajat:
Personal didactic: 38
Posturi/ norme didactice în şcoală: 38.21.
Total Preşcolar Primar Gimnazial Liceal Profesional Alte
forme
Nr. posturi
didactice
38 5 13 20 0 0 0
Nr. posturi
ocupate cu
cadre didactice
titulare
28
5
11
12
0
0
0
Nr. posturi
ocupate cu
cadre didactice
suplinitoare
10
0
3
7
0
0
0
PERSONAL DIDACTIC ANGAJAT:
Total Preşcolar Primar Gimnazial
Cadre didactice titulare 28 5 11 12
Cadre didactice suplinitoare
calificate
8 0 3 5
Cadre didactice necalificate 2 0 0 2
DISTRIBUŢIA PE GRADE DIDACTICE A PERSONALULUI DIDACTIC
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
35
ANGAJAT:
Nr. personal didactic calificat Personal didactic necalificat
Gradul
didactic I
Gradul
didactic II
Gr. def. Deb.
17 4 11 4 2
DISTRIBUŢIA PE GRUPE DE VECHIME:
Vechime Debutant 2-6
ani
6-10
ani
10-14
ani
14-18
ani
18-22
ani
22-25
ani
Peste
30
4 3 3 2 6 1 3 16
STRUCTURA PERSONALULUI DIDACTIC ÎN FUNCŢIE DE
LOCALITATEA DE DOMICILIU:
1. personal didactic cu domiciliul în localitate : 20
2. personal didactic cu domiciliul în altă localitate : 18
3. PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR
4. secretar : 1
5. contabil : 1
6. bibliotecar:1
4. PERSONAL NEDIDACTIC (ŞCOALǍ / GRǍDINIŢE)
7. îngrijitor = 9
Gradul de acoperire a posturilor existente conform normativelor în vigoare cu
personal nedidactic : 100%
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
36
5. PERSONAL DE CONDUCERE
Personal de conducere conform normativelor : 1
Existent în unitate : 1 profesor, specialitatea profesor religie romano-catolica,
gradul didactic I.
GESTIUNEA (UTILIZAREA) SPAŢIULUI DE ÎNVǍŢǍMÂNT
Aspecte calitative privind spaţiul de învăţământ
Număr săli
Total Neutilizabile
(necesită reparaţii)
Săli de clasă 24 0
Cabinete 2 0
Laboratoare 1 0
Sală de sport 1 0
În funcţie de disponibilitatea spaţiului de învăţământ, unitatea funcţionează:
1. integral în unitate, având ca anexă sala de sport
Indicele de ocupare (raportul dintre numărul claselor de elevi din
învăţământul de zi şi numărul sălilor de clasă din şcoală în stare de
funcţionare) = 100%
Durata medie a orelor de curs pentru învăţământul şcolar de zi este de 5 ore.
Utilizarea sălilor de clasă se face doar pentru orele de curs, iar laboratoarele
funcţionează conform destinaţiei, la fel şi sala de sport.
INFORMAŢII PRIVIND ANUL ŞCOLAR ANTERIOR: 2013-2014
REZULTATE ALE ELEVILOR SUMATIVE:
a) EVALUAREA ELEVILOR
Situaţia efectivelor de elevi pe şcoală în anul şcolar anterior
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
37
(nr. de elevi):
Elevi înscrişi Transferaţi pe
parcursul anului
şcolar
Promovaţi În situaţia de
repetenţie care:
La
început
de an
şcolar
La
sfârşit
de an
şcolar
La alte
unităţi
De la
alte
unităţi
409
Repetă
clasa
Au
abandonat
şcoala
422 409 13 3 0 0
Pe nivele şi ani de studiu:
Număr elevi
Înscrişi la
început de
an şcolar
Rămaşi
la sfârşit
de an
şcolar
Promovaţi Repetă
clasa
Au
abandonat
0 43 42 41 1 0
I 44 42 42 0 0
II 20 20 20 0 0
III 50 50 50 0 0
IV 54 54 54 0 0
V 46 46 46 0 0
VI 50 50 50 0 0
VII 51 51 51 0 0
VIII 47 47 47 0 0
REZULTATE ŞCOLARE:
Distribuţia elevilor în funcţie de medii / calificative la sfârşitul anului şcolar:
1 Învăţământul primar
Nr. Elevi S B FB
228 48 74 100
2 Învăţământ gimnazial
Medii Medii Medii Medii Medii
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
38
între: între: între: între: între:
5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9-10
46 V 10 11 17 8 23
60 VI 2 9 18 14 30
51 VII 4 6 13 13 19
47 VIII 4 6 14 18 28
231 3 25 51 53 99
REZULTATE LA OLIMPIADE SI CONCURSURI
Rezultate obţinute de elevi la olimpiade şi concursuri şcolare:
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 1.
cls. a IV-a
- Concursul national de creatie “Natura inspira si daruieste”, “Micul artist”- 1
premiu III si 1 mentiune;
- Concursul de creatie literara si plástica “Nasterea Domnului – Renasterea
bucuriei” – 1 premiu special al juriului, 1 premiu I, 1 premiu II, 1 premiu III
si 1 mentiune ;
- Concursul national “Smart” – Lb romana – 5 premii I, calificare la proba de
baraj – 1 premiu II si 3 premii III, la baraj – 2 premii II si 1 premiu III;
Matematica – 4 premii I, calificare la proba de baraj 2 premii II, 2 premii III;
Cultura generala – 2 premii II;
- Olimpiada judeteana “Micii olimpici” – Lb romana – 1 premiu I = 98 pct.
Flenchea-Oprea Sonia-Florina, 2 premii III = 94 pct Ungureanu Alexandra-
Georgiana, 93 pct Biea Daria;
- Concursul National “Comunicare si ortografie – Ro” – 2 premii I, 2 premii
II,3 premii III si 1 mentiune;
- Concursul de competenta si performanta “Comper” – Comunicare – 8 premii
I, 3 premii II si 1 premiu III, Matematica – 7 premii I;
cls. a II-a - Concursul national de comunicare si orientare .ro – 2 premii III si 1
mentiune;
- Concursul naţional de competenta si performanta “Comper” – Comunicare –
3 premii I, 2 premii II, 2 premii II si 1 mentiune, Matematica – 4 premii I si 3
premii II;
Lb. Romana
- Olimpiada de Lb. Romana – faza locala si faza judeteana – rezultate bune;;
- Concurs “Smart” – 30 elevi cu rez satisfacatoare;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
39
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 2:
cls. a II-a
- Concursul de cultura generala “Micul crestin” – 5 premii I, ;
- Concursul “Comper” – Lb. Romana si Matematica – 13 premii I, 11 premii
II, 9 premii III si 2 mentiuni;
- “Jocuri logice” Barlad – 2 premii I, 2 premii II, 2 premii III si 1 mentiune;
- Concurs National “Fii inteligent!” – 1 premi I – 100 pct. Comunicare si
ortografie;
cls. a III-a
- Concurs naţional “Comper” – Lb. Romana – 8 premii I si Matematica – 7
premii I;
- Concurs naţional “ Micul crestin” – 5 premii I;
- “Jocuri logice” – 1 premiu I;
cls. I;
- Concurs naţional “Comper” lb. Romana - 11premii I, 3 elevi calificati la
etapa nationala;
Religie Romano-Catolica
- Olimpiada de religie – Faza judeteana – 3 premii III, 2 mentiuni;
Educatie fizica si sport
- Cupa “Magura” Cros – locul III – Moraru Mihaita cls. a VI-a;
- Cupa “Micul fotbalist” – locul III – cls. III-IV;
- Fotbal baieti ONSS – locul III – cls. V-VIII;
EVALUAREA PERSONALULUI
Distribuţia personalului didactic în funcţie de calificative:
N S B FB
Educatoare 0 0 0 5
Învăţători 0 0 0 13
Profesori 0 0 1 18
Distribuţia personalului nedidactic şi auxiliar, în funcţie de
calificativele obţinute:
N S B FB
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
40
Personal did. aux. 0 0 0 4
Personal nedid. 0 1 0 7
Contextul legislativ de funcţionare:
Unitatea este înfiinţată conform prevederilor legii.
Unitatea de învăţământ este organizată pe principii nediscriminatorii
(fără deosebire de naţionalitate, sex, religie, etc.).
Recrutarea elevilor se realizează în conformitate cu reglementările
legale pentru anul şcolar respectiv, corespunzător nivelului de învăţământ.
Unitatea de învăţământ dispune de planuri şi programe de învăţământ
aprobate de Ministerul Educaţiei şi cercetării, conform reglementărilor legale.
Întreg personalul didactic şi de conducere îndeplineşte cerinţele
Statutului Personalului Didactic, privind ocuparea funcţiilor didactice şi de
conducere.
Posturile didactice au fost ocupate în condiţiile prevăzute de Statutul
Personalului Didactic.
ŢINTE ( SCOPURI STRATEGICE)
OPŢIUNI STRATEGICE
ŢINTA I. Creşterea gradului de atractivitate a şcolii
a) Opţiunea curriculară
1. diversificarea curriculum-ului la decizia şcolii în funcţie de nevoile şi
cerinţele actuale prin următoarele strategii:
Realizarea de programe personalizate, atractive, pe disciplinele
opţionale oferite;
Corelarea funcţională dintre discipline şi ariile curriculare,
promovarea valorilor moral-civice, culturale, specifice societăţii
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
41
democratice;
Lecţii demonstrative la clasă cu echipe formate din profesori de
specializări apropiate pentru optimizarea activităţii şi asigurarea
interdisciplinarităţii;
Proiect educational ce promoveaza competitia intre scoli, joc si
miscare – competitii sportive;
Parteneriate si infratiri intre scoli din judet si din tara;
Formarea deprinderii de a lucra în echipă, integrarea în grupuri
sociale, comunicare, argumentativă;
Stimularea vieţii de relaţie al elevului ca formă a comunicării sale cu
lumea şi ca nucleu al formării personalităţii sale;
Tratarea adecvată a elevului în actul educaţional prin învăţarea în
cooperare şi prin metode de antrenare a grupului în activităţi de
învăţare;
Perfecţionarea practicilor de autoevaluare;
Promovarea unui parteneriat de decizie şi acţiune cu elevii, colegii,
specialiştii, familiile si comunitatea locală;
Dezvoltarea în continuare la toţi elevii a dorinţei pentru învăţarea şi
îmbunătăţirea abilităţilor individuale;
Formarea unei viziuni globale asupra dezvoltării şi construcţiei
personalităţii elevului;
Organizarea mediului de învăţare joc şi asigurarea spaţiului educativ
în cele mai adecvate şi eficiente modalităţi, stimulând principiul
învăţării active şi participative, ca bază de motivaţii ulterioare.
b) Opţiunea: resurse materiale: modernizarea bazei didactice-materiale prin
următoarele strategii:
1 Asigurarea sălilor de clasă cu mobilier funcţional şi ergonomic;
2 Construirea unei cladiri pentru cabinete şi laboratoare cu aparatură şi
echipamente moderne la Şcoala Nr. 2, Cireşoaia
3 Atragerea de noi sponsori şi derularea unor proiecte de finanţare;
4 Colaborarea cu agenţi economici prin contracte în avantajul şcolii;
5 Dotarea cu echipament electronic: imprimante, softuri informatice
specializate, copiatoare xerox, scaner, aparat foto digital, camera video,
staţie de amplificare;
6 Înscrierea în programe naţionale de refacere a şcolii şi grădiniţelor.
7 Renovarea CDI, îmbunătăţirea fondului de carte la bibliotecă şi CDI,
şi achizitionarea unor materiale informative.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
42
c) Opţiunea: resurse umane: motivarea personalului angajat şi elevilor prin
următoarele strategii:
1 Asigurarea unui climat propice pentru muncă;
2 Valorificarea la maximum a cadrului legislativ în domeniul formării şi
perfecţionării cadrelor;
3 Formarea continuă a personalului angajat la nivelul unităţii şcolare cât
şi prin centre specializate ( Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa
Corpului Didactic );
4 Acordarea de premii şi distincţii cadrelor didactice pentru
performanţele obţinute şi popularizarea acestora prin diferite mijloace
pentru a fi cunoscute de comunitate şi schimburi de experienţă cu alte
ţări;
5 Implicarea elevilor în diverse activităţi extracurriculare coordonate de
cadrele didactice;
6 Înfiinţarea unei staţii de amplificare pentru anunţuri în timpul
pauzelor.
7 Infiintarea unui post de radio la Scoala Gimnaziala nr 2 Slanic
Moldova
d) Opţiunea: relaţii cu comunitatea: dezvoltarea imaginii şcolii prin următoarele
strategii:
1 Mediatizarea rezultatelor şi reuşitelor şcolii;
2 Sensibilizarea comunităţii locale la necesităţile şcolii;
3 Implicarea şcolii în activităţile comunităţii.
TINTA II GENERALIZAREA ACCESULUI LA INFORMAŢIE A
ELEVILOR ŞI CADRELOR DIDACTICE
a) Opţiunea curriculară: asigurarea cu surse de informare prin următoarele
strategii:
Introducerea unor cursuri opţionale centrate pe informaţii de ultimă
oră în diverse domenii;
Utilizarea softului educaţional la toate disciplinele;
Elaborarea unui plan strategic de instruire colectivă referitor la:
cunoştinţele necesare competenţelor , aptitudinilor şi atitudinilor
necesare muncii în echipă ca metodă de perspectivă în unitate;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
43
Înfiintarea unui site al scolii.
b) Opţiunea: resurse materiale: dezvoltarea mediului informaţional prin
următoarele strategii:
1 Extinderea accesului la internet;
2 Dezvoltarea unor centre de informare proprii
3 Construirea unor Sali de sport in incinta scolilor gimnaziale nr.2 si 3
4 Construirea unei cladiri unde vor functiona: sala de activitati, laborator
fizica-chimie, laborator informatica, biblioteca si sala de lectura la Scoala
Gimaziala nr 2
5 Renovarea corpului A de la Scoala Gimaziala nr 3 Slanic Moldova
c) Opţiunea: resurse umane: sensibilizarea personalului şi elevilor privind rolul
şi importanţa accesului la informaţie prin următoarele strategii:
1 Organizarea colectivului de cadre didactice pentru perfecţionarea,
formarea şi auto-formarea continuă în managementul educaţional;
2 Atragerea elevilor în vederea participării la concursuri, competiţii, sesiuni
de referate şi comunicări;
3 Cointeresarea cadrelor didactice şi elevilor pentru a deveni furnizori de
informaţie;
4 Organizarea unor activitati educative in timpul vacantei „Şcoala de Vară”
la fiecare şcoala ;
5 Implementarea proiectului în anul şcolar 2014-2015 „Şcoala părinţilor” la
fiecare şcoală.
d) Opţiunea: relaţii cu comunitatea: asigurarea transparenţei prin următoarele
strategii
1 Mediatizarea activităţilor comunităţii în cadrul şcolii;
2 Reprezentarea eficientă a unităţii şcolare raportată la factorii externi,
implicarea familiei (părinţii ca parteneri în educaţie ) a comunităţii ( ca
sursă şi sprijin permanent ) în dezvoltarea şi educarea copiilor.
ŢINTA III CREŞTEREA ŞANSELOR DE O.S.P. ŞI REUŞITǍ SOCIALǍ ŞI
PROFESIONALǍ A ABSOLVENŢILOR
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
44
OPŢIUNEA CURRICULARĂ
- Formarea şi informarea elevilor va fi asigurată prin următoarele strategii:
Organizarea unui proces de învăţământ dinamic raportat la schimbările
economice şi social-culturale;
Stimularea competiţiei, orientarea spre cercetarea ştiinţifică;
Promovarea metodelor şi tehnicilor de orientare a carierei prin activităţi
educative adecvate şi prin exemple concrete din diferite domenii;
Stimularea potenţialului creativ-instructiv imaginativ al elevilor prin
intermediul disciplinelor de învăţământ;
Dobândirea competenţelor lingvistice pentru comunicare orală şi scrisă în
cel puţin două limbi de circulaţie internaţională;
Formarea şi dezvoltarea capacităţii de evaluare a elevilor prin procesul
instructiv-educativ în vederea dobândirii încrederii în sine şi în reuşita
personală.
OPŢIUNEA: RESURSE MATERIALE
- Se vor asigura condiţii pentru formarea şi informarea elevilor prin următoarele
strategii:
1 Folosirea internet-ului din şcoală de catre elevi;
2 Asigurarea unei baze de date cu informaţii O.S.P;
3 Asigurarea unei baze de date privind informaţii în vederea Evaluărilor
Naţionale;
4 Îmbogăţirea fondului de carte al bibliotecii şi soft-urilor şcolare precum
şi altor mijloace de popularizare a rezultatelor şcolare.
OPŢIUNEA: RESURSE UMANE
- Valorificarea potenţialului elevilor şi a cadrelor didactice prin următoarele
strategii:
1 Dezvoltarea capacităţilor profesionale de a descoperi la elevi potenţe
creative precum şi aptitudini şi abilităţi privind traseul profesoral ulterior;
2 Consilierea , orientarea profesională şi monitorizarea absolvenţilor;
3 Antrenarea elevilor şi cadrelor didactice în activităţi extracurriculare;
4 Utilizarea în mai mare măsură a învăţării centrate pe elev;
5 Implementarea unui program de sprijin de învăţare pentru elevii cu nevoi
speciale;
6 Continuarea participării profesorilor la cursuri de formare;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
45
7 Dezvoltarea spiritului de echipă, prin implicarea mai mare a cadrelor
didactice în elaborarea proiectului de dezvoltare instituţională;
8 Informarea părinţilor despre noile orientări în domeniul educaţiei şi
sporirea responsabilităţii în formarea şcolară şi profesională a elevilor;
9 Comportarea decentă a cadrelor didactice;
10 Analiza şi concilierea eventualelor conflicte;
11 Distribuirea sarcinilor concrete pe fiecare cadru didactic;
12 Stabilirea unor relaţii principiale de colaborare;
13 Combaterea fenomenelor de chiulit şi abandon şcolar a elevilor prin
vizite la domiciliul acestora şi prin discuţii permanente cu părinţii;
14 Participarea cadrelor didactice la activităţi metodice, schimburi de
experienţă desfăşurate la nivelul ISJ Bacău, CCD Bacău, Direcţia pentru
Cultură şi Patrimoniu Bacău;
15 Îndrumarea şi controlul cadrelor didactice aflate la început de carieră.
ŢINTA IV PERPETUAREA CREDINŢEI, TRADIŢIILOR ŞI
OBICEIURILOR LOCALE
Strategii:
OPŢIUNE CURRICULARĂ
1. Dezvoltarea în cadrul curriculum-ului la decizia şcolii a unor opţionale adecvate
pe teme integrate.
OPŢIUNEA: RESURSE MATERIALE
1. Achiziţionarea unor materiale informative care se referă la tradiţiile şi obiceiurile
locale, realizarea unei baze de date şi a unui punct de documentare.
OPŢIUNEA: RESURSE UMANE
1. Informarea şi formarea corpului profesoral şi al elevilor în domeniul tradiţiilor şi
obiceiurilor locale.
OPŢIUNEA:RELATIA CU COMUNITATEA
1. Identificarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale în cadrul comunităţii şi utilizarea
lor ca resurse educaţionale;
2. Realizarea unui locaş de cult etnografic şi muzeal;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
46
3. Valorificarea siturilor arheologice din orasul Slanic Moldova, dealul
Ciresoaia,si alte zone istorice prin studii, publicaţii şi articole;
4. Elaborarea unei monografii a Şcolilor Gimnaziale din Slanic Moldova;
ŢINTA V. POPULARIZAREA ACTIVITǍŢILOR DIN ŞCOALǍ ÎN
VEDEREA CUNOAŞTERIILOR DE CǍTRE COMUNITATE
Strategii:
OPŢIUNEA CURRICULARǍ
1. Promovarea în cadrul curriculum-ului şcolar la decizia şcolii a unor opţionale pe
teme publicitare şi de creativitate.
OPŢIUNEA: RESURSE UMANE
1. Descoperirea şi stimularea posibilităţilor creatoare ale elevilor;
2. Antrenarea părinţilor în sprijinirea acţiunilor de popularizare a aspectelor din
şcoală.
OPŢIUNEA: RESURSE MATERIALE
1. Procurarea unor materiale şi a unor mijloace de popularizare şi de ofertă
publicitară.
OPŢIUNEA COMUNITARǍ
Valorificarea activităţilor extracurriculare în cadrul comunităţii şi atragerii
acesteia în sprijinirea activităţilor.
TINTA VI Dezvoltarea relaţiilor complexe de parteneriat (social, economic,
cultural, financiar) cu toţi factorii care pot contribui la creşterea şi eficienţa
activităţii instructiv-educative din şcoală
OPŢIUNI STRATEGICE
1. Se vor întocmi referate de necesitate privind cheltuielile aferente grădiniţei /
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
47
şcolii prin bugetul local, agenţi economici, prin sponsorizări şi donaţii;
2. Stabilirea legăturilor cu autorităţile locale, judeţene, agenţi economici,
instituţii naţionale şi regionale de cultură, biserica, alte instituţii ale grădiniţei
/ şcolii la cererea concretă pentru realizarea proiectelor şi programelor
proprii în vederea creşterii importanţei şcolii ca factor educativ;
3. În vederea creşterii motivaţiei şi ofertei educaţionale la specificul comunitar,
a interesului familiei pentru activitatea desfăşurată în şcoală, vom înfiinţa un
colectiv de redacţie pentru revista „Vlastarele Slanicului” pe bază de
parteneriat educaţional format din reprezentanţi ai părinţilor, primăriei,
bisericii şi agenţi economici interesaţi de sprijinirea activităţii şcolii;
4. Includerea de contracte parteneriale cu agenţi economici din localitate şi
valorificarea acestora în elaborarea şi derularea de proiecte pentru obţinerea
de fonduri de la Banca Mondială şi P.H.A.R.E.
RELAŢII DE PARTENERIAT
-INCHEIATE cu urmatoarele institutii:
Biserica
Politia
Dispensarul uman
Directia de sanatate publica
Scoli din alte localitati si judete
Inspectorate şcolare judeţene;
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ –
ŞCOALA GIMNAZIALA NR 1 SLANIC MOLDOVA
48