Cuprins:

Introducere……………………………………………..................pag. 2-5

1.Continutul economic,clasificarea si evaluarea

materialelor……………………………………………………….. pag 6-12

2.Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul

întreprinderii…………….................................................................pag 13-19

3.Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul

întreprinderii…………………………………………………….....pag 20-21

4.Inventarierea materialelor si reflectarea rezultatelor inventariere in

contabilitate………………………………………………………..pag 22-25

Încheiere……………………………………………….pag.26-27

Bibliografie

2

Introducere

În prezent Republica Moldova se află la etapa unor schimbări de profunzime în sistemul ei

social-economic care se caracterizează prin crearea noilor relaţiilor de piaţă şi orietntarea

economică spre Uniunea Europeană , adaptinduse astfel standartelor economice şi contabile

Europene. Ceea ce a condiţionat aceste reforme în sistemul contabil în Republica Moldova vizând

în special introducerea noilor metode de constatare si evaluare a activelor, pasivelor, veniturilor si

cheltuielilor,etc. Din punct de vedere că desfăşurarea activităţii oricărui agent economic presupune

acţionarea unor mari diversităţi de materiale, fără care este imposibilă desfăşurarea activităţii

oricărei întreprinderi, un domeniu de interes major în acest context pentru mulţi agenţi economici îl

constituie contabilitatea valorilor materiale.

Astfel în condiţiile trecerii la economia de piaţă, apare necesitatea de a găsi mijloacele si

modalităţile cele mai adecvate pentru a efectua evaluarea si evidenţa corectă a valorilor materiale.

Conform dicţionarului economic materialele pot fi divizate în materii prime si materiale

consumabile.

1. Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri ,care participă direct la fabricarea produselor si

se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată.

2. Materialele consumabile cuprind două structuri:

-       materiale consumabile (furniturile) reprezintă bunurile care participă sau ajuta indirect procesul de

exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul rezultat sub forma de materiale auxiliare,

combustibili, piese de schimb, seminţe, furaje, etc.

-        materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mică valoare sau de scurtă durată

destinate utilizării repetate în mai multe cicluri de fabricaţie

Materialele si materiile prime au o însemnată pondere în totalul mijloacelor circulante,

îndeosebi la întreprinderile cu activitate de producţie de bunuri. În cadrul întreprinderii, activele

curente ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în operaţii de

aprovizionare si conservare, operaţii de eliberare din depozite, inventariere. Aceste operaţii sunt

consemnate în diferite documente si evidenţe operative specifice.

Punctul de plecare a lucrări date îl constitue contabilitatea materialeor cît şi prezentarea

aspectelor teoretice şi practice privind contabilitatea şi analiza materialelor la întreprinderea

analizată, clasificarea şi modul de gestionare a acestora cît şi baza normativă- legislativă privind

acordarea şi contabilizarea materialelor constituie subiecte importante abordate în lucrarea dată .

3

Scopul lucrări date reprezintă examinarea metodica de contabilizare a materialelor conform

legislaţiei în vigoare:

Noul sistem contabil al agenţilor economici al Republicii Moldova;

Planul de conturi contabile – act normativ cu privire la reforma contabilităţii.

Standardele Naţionale de Contabilitate – aplicate prin ordinul Ministerului Finanţelor al

Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999.

Lucrarea este elaborată în baza documentelor financiare ce aparţin S.R.L. “Sindbad”,

or.Nisporeni , str. Alexandru cel Bun 16, Republica Moldova, MD-6401, cod fiscal

nr.1003609010837, eliberat la 13.01.2005, cod T.V.A. nr. 7100141 (anexa 1 , anexa 2 ).

Scopul societăţii constă în comercializarea a carburanţilor cu amănuntul , cât şi acordarea

serviciilor de transport atît naţionale cît şi internaţionale (anexa 3 , anexa 4, anexa 5, anexa 5 ).

La moment compania deţine unul din primele locuri pe piaţa regională în comercializarea a

carburanţilor cu amănuntul aceasta datorîndu-se amplasări avantajoase staţlor de alimentare

PECO , cît şi dispunerea unui amplu autoparc cei oferă posibilitatea de a dispune de un stoc

considerabil de carburanţi cît şi utilizarea cît mai eficientă a acestuia .Pe lînga aceasta datorită

contactelor încheiate cu cele mai mari companii de comercializare a carburanţilor pecum : “Pretrom

Moldova” S.A. , “Lukoil-Moldova” S.R.L., “Rompetrol Moldova” S.A. , şi dotării tehnice

corespunătoare , S.R.L. “Sindbad” jocă un rol substanţial în tansportarea internaţională a

carburanţilor .

În următorul tabel (1) autorul va analiza dinamica indicatorilor economico-financiari la S.R.L.

“Sindbad”(anexa 7.1 – aneza 7.4).

Tabel 1.Analiza indicatorilor economico-financiari la S.R.L. “Sindbad”.

NR IndicatoriAnul 2013

Anul 2014

Abaterea (+,-)

Ritmul cresteri

A B 1 2 3 41 Venituri din vinzari, lei 37509072 48485338 10976266 129.262 Costul vinzarilir, lei 31007337 41410243 10402906 133.553 Profitul Brut , lei 6501735 7075095 573360 108.824 Alte venituri operationale, lei 241421 118816 -122605 49.225 Cheltuieli generale si administrative, lei 5072396 4070363 -1002033 80.256 Alte chetuieli operaţionale, lei 1279519 1190900 -88619 93.07

7Rezultatul din activitatea operaţionala - profit (pierdere), lei 391241 2002648 1611407 511.87

8 Rezultatul din activitarea de investiţii, lei 11023 5407 -5616 49.054

9 Rezultatul din activitatea financiară, lei -1014689 -418290 596399 41.22

10Rezultatul din activitatea economico financiara : profit (pierdere), lei -612425 1589765 2202190 -259.59

11 Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei 15308 190772 175464 1246.22

12 Profit net(pierdere), lei -627733 1398993 2026726 -222.86

13Rentabilitatea vinzărilor- %, (rd. 3/ rd. 1)x100 17.33 14.59 -2.74 84.18

14Ponderea (%) materialelor în total active 0.01 0.69 0.68

Conform datelor reflectate în tabel autorul observă că la compania analizată în anul 2014 faţă

de anul 2013 a avut loc o tendinţa de creştere a indicatorilor financiari analizaţi, începând cu

venitul din vânzări care a înregistrat o creştere de aproximativ 10976266 lei şi terminând cu profitul

net care a crescut cu aproximativ 2026726 lei , această majorare datorindu-se aportului fiecărui

angajat al întreprinderii prin munca calitativă efectuată, mărirea autoparcului ,cit si de majorarea

rezultatului din activitatea operaţională cu 1611407 lei, dar totodata din cauza micşorări Altor

venituri operaţionale indicatorul rezultativ s-a micşorat cu 122605 lei .

În acelaşi timp se observă o reducere neînsemnată a rentabilităţii vânzărilor de circa 2,74

puncte procentuele aceasta datorîndu-se creşterii majore a venitului din vânzări cu 10976266 lei dar

a profitului brut doar cu 573360 lei.

În ansamblu putem menţiona ca activitatea S.R.L. “Sindbad”,a înregistrat schimbări esenţiale

în anul 2014 faţă de anul precedent, şi anume creşterea semnificativă a indicatorilor financiari,

chiar si a ponderii materialelor în total active, aceste lucruri fiind demonstrate si prin ritmul de

creştere. De aici putem concluziona ca S.R.L. “Sindbad”, dispune de rezerve interne de majorare a

indicatorilor economico-financiari pe viitor cu condiţia mobilizării acestora in perspectivă.

5

1.Continutul economic, clasificarea şi constatarea materialelor

Prin materiale şi materii prime înţelegem bunuri care participă direct la procesul de

fabricare a produselor cît şi prestarea unui serviciu şi se regăsesc în produsul finit, fie în starea

lor iniţială fie transformaţională. Sarcinile de bază ale evidenţei materialelor reprezintă :

asigurarea integrităţii si controlului asupra circulaţiei şi folosirii eficiente a tuturor valorilor

materiale, respectarea normelor stabilite de stocuri şi cheltuieli, depistarea oportună a

materialelor nefolosite, care urmează a fi realizate în modul stabilit, primirea unor informaţii

exacte despre soldurile care se află în depozitele entităţi.

Valorile materiale trebuie păstrate în încăperi special amenajate (depozite) astfel încît

modul de păstrare a valorilor materiale în încăperile depozitelor trebuie să asigure operativitatea

operaţiilor de recepţionare,eliberare si inventariere a materialelor . Responsabilitatea pentru

primirea,păstrarea şi eliberarea valorilor materiale se pune în sarcina responsabililor de valori

materiale,desemnaţi prin ordinul conducătorului instituţiilor. În cazul substituirea acestor

personale trebuie sa fie însoţită de inventarierea depozitelor şi întocmirea actelor de predare-

primire,aprobate de conductorul întreprinderii.

În scopul garantării integrităţii si organizării corecte a evidenţei valorilor materiale este

necesar să se asigure organizarea, în modul cuvenit a evidenţei operaţiilor de depozit.

Contabilitatea sintetică a materiilor prime şi materialelor aflate în proprietatea întreprinderii se

realizează cu ajutorul contului de gradul I :

211- „MATERIALE” în dezvoltarea căruia pot fi deschise conturi de gradul II şi anume:

2111 – Materii prime şi materiale de baza

2112 – Materiale auxiliare

2113 - Piese de schimb

2114 – Combustibil

2115 – Ambalaje

2116 – Anvelope si acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport

2117 – Materialele cu destinaţia agricolă

2118 – Materiale transmise temporarterţilor

2119 – Alte materiale

6

Materiile prime şi materiale de baza -constituie substanţa de bază în obţinerea produselor

finite, semifabricatelor şi serviciilor din obiectul de activitate al întreprinderii şi în care se regăsesc,

total sau parţial în forma iniţială sau transformată.

Materiale auxiliare-asigură condiţii normale de lucru pentru obţinerea produselor finite.

Piesele de schimb-sunt acele bunuri materiale destinate înlocuirii unor componente uzate

ale imobilelor de natura mijloacelor fixe.

Combustibilii-pot participa direct sau indirect la procesul tehnologic,asigurând

transformarea materiilor prime şi auxiliare în producţie finită sau în curs de execuţie, de regulă sub

influenţa energiei calorice.

Ambalajele-sunt bunuri materiale destinate a proteja materiile prime, produsele finite sau

mărfurile pe timpul transportului, manipulării, păstrării sau vânzării acestora.

În categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau o dată cu

materialele şi mărfurile aprovizionate, cele confecţionate în unitate şi cele restituite de clienţi, în

concordanţă cu contractele încheiate cu aceştia, precum şi materialele de ambalat, aprovizionate în

vederea folosirii lor la ambalarea produselor proprii.

Ambalajele de natura obiectelor de inventar care nu circulă pe bază de decontare, ci se folosesc

numai în interiorul unităţii patrimoniale se înregistrează în categoria obiectelor de inventar.

Ambalajele, paletele-lăzi şi containerele de natura mijloacelor fixe care aparţin unităţii

patrimoniale, folosite pentru transportul materialelor şi mărfurilor în interiorul şi în afara unităţii, se

înregistrează în contabilitate în categoria mijloacelor fixe. Ambalajele şi materialele de ambalat,

produse în unitatea patrimonială pentru a fi vândute ca atare, sunt considerate produse finite.

Materialele de ambalat care nu se pot gestiona ca ambalaje se înregistrează în contabilitate la

alte materiale consumabile.

Materialele cu destinaţia agricolă constiuie :

Seminţele şi materialele de plantat-sunt mijloace circulante materiale utilizate în unităţile

patrimoniale din agricultură şi silvicultură, fiind destinate la asigura procesul de reproducţie din

aceste ramuri ale economiei naţionale.

Furajele-reprezintă bunuri materiale utilizate în unităţile cu profil agricol, fiind considerate

produse finite la fermele vegetale şi materiale pentru fermele zootehnice.

7

Alte materiale consumabile-reprezintă o categorie mai cuprinzătoare de bunuri materiale

care include acele active circulante materiale din dotarea unităţilor patrimoniale ce deţin o pondere

redusă în totalul activelor circulante, cum sunt: imprimatele şi rechizitele de birou, materialele

pentru întreţinere şi materialele pentru curăţenie etc.

Astfel rezultă deci că materiile prime şi materialele consumabile gestionate de unităţile

patrimoniale se caracterizează printr-o mare diversitate determinată de obiectul de activitate al

întreprinderii, şi sunt evidenţiate distinct în contabilitate.

Evaluarea este procedeul metodei contabilităţii care capătă valenţe deosebite de

importante intr-o economie de piaţa şi constat în trecerea obiectelor de evidenta din etalonul natural

în cel valoric.

Pentru ca materialele să fie reflectate în contabilitate şi rapoarte financiare este necesar ca ele să fie

constatate şi evaluate.

Evaluarea materialelor se face respectând cele doua momente ale evaluării: evaluarea

materialelor în contabilitatea curenta şi evaluarea materialelor în rapoartele financiare.

Recunoaşterea materialelor ca active are loc în cazul când se respectă următoarele cerinţe:

a) întreprinderea are o certitudine întemeiată că materialele vor aduce avantaj economic în

viitor din utilizarea (realizarea) lor;

b) valoarea materialelor poate fi determinată cu un grad înalt de exactitate.

Valoarea iniţială (de intrare sau valoarea istorică se determină la intrarea materialelor în

patrimoniul întreprinderii şi reprezintă suma mijloacelor băneşti achitate sau a echivalentelor

acestora, fie valoarea venală sub altă formă de compensare acordată la achiziţionarea lor.

Conform prevederilor S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" la intrare materialele se

evaluează în dependenţă de sursele de intrare şi metodele de achiziţionare:

a) pentru materialele procurate de la terţi - cu valoarea de cumpărare şi cheltuielile de

transport-aprovizionare (cheltuielile de transport legate nemijlocit de achiziţionare, cheltuielile de

încărcare-descărcare şi păstrare, taxele vamale şi alte impozite, prevăzute de legislaţia în vigoare,

referitoare la procurarea lor

c) pentru materialele primite pe calea schimbului – la valoarea venala a activelor

procurate/primite (valoarea venală este sumă cu care un activ poate fi schimbat în procesul operaţiei

comerciale între părţile independente);

d) pentru materialele primite cu titlu gratuit - la valoarea de utilitate a activului stabilită prin

acordul părţilor; 8

Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea

materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.

Evaluarea ulterioară  prevede determinarea valorii stocurilor la momentul întocmirii

rapoartelor financiare (bilanţului). Conform paragrafului 7 al S.N.C 2 "Stocurile de mărfuri şi

materiale" SMM se reflectă în rapoartele financiare la valoarea cea mai mică dintre valoarea iniţială

şi valoarea realizabilă netă, care la rîndul său se determină luînd ca bază preţurile de realizare a

stocurilor, diminuate cu cheltuielile probabile de vînzare.

În decursul perioadei de gestiune nu este posibilă totdeauna determinarea valorii iniţiale a

stocurilor procurate în momentul achiziţionării (în cazul cînd nomenclatorul de materiale care se

procură este larg, cheltuielile de achiziţionare se referă la cîteva tipuri de material şi pot fi

identificate numai la sfîrşitul perioadei de gestiune.

Dacă nu-i posibilă determinarea costului efectiv la momentul achiziţionării livrarea

materialelor în producţie în contabilitatea curentă se aplică un preţ convenţional.

S.N.C. 2 "Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă următoarele

metode de evaluare a stocurilor:

• metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi circulaţiei,

produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se determină, luînd ca bază de calcul

cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe privind retribuirea muncii şi cheltuielile

indirecte de producţie. Pentru ca costul normativ să fie real, normele de cheltuieli trebuie să fie

analizate sistematic şi revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;

• metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de mărfuri care au un

profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. Această metodă

se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea

acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea

adaosului comercial, sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor se

admite în cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît costul (în cazul cînd SMM

parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori au sporit cheltuielile pentru

completarea şi organizarea vînzării acestora);

• metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte speciale, precum

şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile;

iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile:

• metoda costului mediu ponderat

9

• metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire) - conform metodei FIFO, stocurile de mărfuri

şi materiale intrate primele sînt şi primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi

materiale se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul soldului la sfîrşitul perioadei de

gestiune se determină conform valorii de achiziţie a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri şi

materiale intrate.

• metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire) - conform metodei LIFO, stocurile de mărfuri

şi materiale intrate ultimele sînt primele ieşite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri şi

materiale ieşite se efectuează în aceeaşi consecutivitate. Costul stocurilor de mărfuri şi materiale

ieşite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziţie a ultimelor loturi de

stocuri de mărfuri şi materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri şi materiale la sfîrşitul

perioadei de gestiune se evaluează la valoarea de achiziţie a primelor loturi de stocuri intrate .

Înregistrarea în contabilitate a mijloacelor materiale se face la valoarea de achiziţie, de

producţie sau la valoarea de piaţa, după caz. Aceasta înseamnă ca în condiţiile liberalizării şi

negocierii preturilor, un rol important revine şi modului de reflectare în contabilitate a valorii

elementelor natural - cantitative de mijloace circulante.

Cantităţile de materiale intrate în urma proceselor de aprovizionare sunt evaluate la preţul de

cumpărare sau de facturare. Daca ele se procura din import atunci preţul de facturare se

suplimentează cu o serie de taxe. Dar pentru acest proces se mai efectuează o serie de cheltuieli

specifice de transport - aprovizionare (taxe vamale, comisioane, perisabilităţi pe timpul

transportului) care trebuie şi ele calculate şi urmărite separat pentru ca împreuna preţul de

cumpărare sa permită ajungerea la preţul de aprovizionare (preţul total efectiv).

În cazul materialelor obţinute evaluarea se va face la nivelul costului efectiv în doua etape, şi

anume: în timpul lunii costul prestabilit prin norme care se corectează şi la sfârşitul lunii ca

diferenţa dintre totalul costurilor efective şi cele antecalculate. O problema este evaluarea ieşirilor

care pot proveni dintr-o multitudine de intrări cu preturi diferite. Astfel evaluarea consumurilor

trebuie sa se facă la un anume preţ, sau într-o forma care sa permită stabilirea contravalorii stocului

final cât mai corect, şi diversele influente conjuncturale de consumuri şi de preţuri să fie transferate

integral asupra perioadei de gestiune care se încheie. Este deci posibil să folosim un preţ mediu de

aprovizionare sau un preţ mediu de consum care trebuie recorectate cu o cotă din cheltuielile de

transport aprovizionare pe baza principiului direcţiei proporţionalităţii sau aceste cheltuieli pot fi

imputate direct costurilor de exploatare. Dar mergând din medie în medie, în condiţiile unei variaţii

sensibile a preţurilor de facturare de la o perioadă la alta în cazul cheltuielilor de transport -

aprovizionare se poate sa ne îndepărtam de valoarea reală a stocurilor. De aceea, cel puţin la finele

10

perioadei de bilanţ, este necesară inventarierea şi evaluarea mijloacelor circulante materiale aflate în

stoc. Evaluarea în condiţiile liberalizării şi a fluctuaţiilor preţurilor, are scopul de a aduce valoarea

activelor cât mai aproape de valoarea lor reală, iar a pasivelor în stare să conţină şi coeficienţii

asiguratori necesari preîntâmpinării riscului.

Pentru contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de materii prime şi materiale se evidenţiază

existenţa şi mişcarea stocurilor de materii prime care participă în procesul de fabricaţie sau

exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială,

fie transformată, precum şi cele necesare procesului de circulaţie aflate în patrimoniul întreprinderii.

În sfera acestor active circulante materiale se înscrie o gama largă de elemente care se

diferenţiază în anumite limite prin caracteristicile comportamentale cum sunt: materiale auxiliare,

combustibil, piese de schimb, seminţe, materiale de plantat, furaje, materiale de ambalat şi altele.

În desfăşurarea procesului de aprovizionare a întreprinderii pot interveni situaţii în care materiile

prime si materialele recepţionate de către comparator la sediul furnizorului sa rămână, datorita lipsei

de spatii de depozitare sau a mijloacelor de transport, temporar în depozitele furnizorului până când

se creează condiţii pentru expediere.

Bunurile achiziţionate fiind recepţionate devin proprietate a comparatorului şi trebuie achitate

furnizorului astfel ca se creează obligaţia de plata fără ca bunurile sa fie în depozitele întreprinderii.

Anumite materiale, prin structura şi compoziţia lor, cer, prin normele de recepţie calitativa, sa se

facă analize de laborator care durează MAI multe zile astfel ca loturile sosite în ultimele zile ale

exerciţiului (lunii) nu se pot recepţiona şi preda depozitelor la sfârşitul perioadei.

In unele situaţii anumite materiale sunt eliberate din depozite în afara întreprinderii, fără a fi

vândute ele continuând sa rămână în patrimoniul întreprinderii care le retine, astfel:

        materialele trimise la alte unităţi cu scopul de a fi prelucrate după cerinţele producţiei când

întreprinderea care le deţine nu dispune de utilajele necesare sau organizarea prelucrării nu este

economica, dat fiind volumul mai redus şi întâmplător al acestora (carton, etichete, documente, otel,

fonta, bronz expediate pentru confecţionarea unor piese de schimb la întreprinderi specializate sau

care dispun de utilaje necesare acestor prelucrări).

     materialele aflate în custodie pentru prezentarea în standuri, la expoziţii sau vânzare la o anumita

data.

Materiile prime şi materialele sunt achiziţionate în vederea prelucrării şi încorporării în produse

finite sau pentru consumul lor în alte activităţi. Exista situaţii în care unele cantităţi de materii prime

şi materiale devin disponibile şi ele se valorifica prin vânzare către terţi, fără a fi prelucrate. Prin

decizia de vânzare se schimba destinaţia dată iniţială acelor bunuri. Este necesar sa se delimiteze,

11

prin redistribuire, trecerea lor în categoria mărfurilor, categorie definită prin bunuri achiziţionate în

scopul revânzării în aceiaşi stare. Ca urmare contabilitatea v-a înregistra ieşirea acestor valori din

gestiunea şi contabilitatea materiilor prime şi materialelor şi trecerea în gestiunea mărfurilor.

Evaluarea în contabilitate constă în cuantificarea şi exprimarea în unităţimonetare a mărimii

elementelor patrimoniale şi a operaţiilor economice şi financiare cu modificările intervenite în masa

patrimoniului.La baza evaluării contabile se află o serie de principii, care constituie premisele

teoretice ale unei evaluări corecte. In acest sens pot fi reţinute următoarele principii:

1. Principiul determinării obiectului evaluării -presupune identificarea punctuală a bunurilor supuse

evaluării inclusiv delimitarea concretă a acestora în timpşi spaţiu. De exemplu pentru bunurile

vândute clienţilor se utilizează preţurile, iar pentru cele consumate intern se utilizează costurile de

producţie.

2. Principiul alegerii formei de evaluare— presupune opţiunea asupra uneimodalităţi de evaluare

în funcţie de natura acesteia. Astfel, pentru evaluareastocurilor în contabilitatea curentă se

utilizează: metoda costului mediu ponderat,metoda FIFO, metoda LIFO, în timp ce pentru evaluarea

de bilanţ se foloseşte costulefectiv sau V.R.N.

3. Principiul prudenţei – presupune că la evaluarea patrimoniului se ţine contde eventualele riscuri

şi pierderi. O asemenea abordare exclude supraevaluareaactivelor şi veniturilor, respectiv

subevaluarea pasivelor şi cheltuielilor.

4. Principiul permanenţei metodelor -presupune continuitate în aplicareanormelor şi regulilor

utilizate la evaluare, pentru asigurarea comparabilităţiiinformaţiilor contabile. O eventuală

schimbare a metodei de evaluare trebuiemenţionată în politica de contabilitate, inclusiv influenţele

acestei modificări asuprasituaţiei patrimoniale, financiare şi asupra rezultatelor întreprinderii.

5. Principiul continuităţii activităţii -urmăreşte în esenţă menţinerea activităţiiîntreprinderii la

timpul viitor, fără întreruperi şi discontinuităţi.O evaluare corectă trebuie să se fundamenteze pe

valoarea de utilitate (valoareareală), singura în măsură să asigure conservarea valorii iniţiale

(istorice) şimenţinerea capitalului

12

2.Contabilitatea intrării materialelor în patrimoniul întreprinderii

Contul 211 ‘’Materiale’’ ţine evidenţa existentei şi mişcării stocurilor de materii prime şi

materiale care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit,integral sau

parţial-fie în starea lor iniţiala,fie transformata ce constituie proprietatea întreprinderii. Se debitează

la valoarea de intrare a materialelor procurate şi fabricate la întreprindere prin creditul conturilor ce

indica sursa de provenienţa şi se creditează cu valoarea materialelor ieşite din stoc (utilizate în

procesul de producţie sau vândute).Intrarea materialelor in cadrul instituţiei are loc în baza

următoarelor acte :

Factura fiscala (anexa 8.1 )

Formular cu regim special, serveşte ca: document pe baza căruia se întocmeşte instrumentul

de decontare a produselor şi mărfurilor livrate, a lucrărilor executate sau a serviciilor

prestate; document de însoţire a mărfii pe timpul transportului; document justificativ de

înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a comparatorului. Se întocmeşte manual sau cu

ajutorul tehnicii de calcul, în trei exemplare, în momentul livrării bunurilor, constituind, pe

lângă funcţia de intrare-ieşire din gestiune, pe cea de act justificativ pentru decontarea

(încasarea-plata) contravalorii bunurilor sau serviciilor consemnate.

Bon de predare - folosit pentru predarea la magazie a stocurilor (produse, semifabricate, etc)

obţinute prin producţie proprie sau pentru transmiterea bunurilor de la un loc de depozitare

la altul în cadrul aceleaşi unităţi. Nu serveşte ca document pe timpul transportului.

Serveşte ca document de predare la magazie a produselor finite, a materialelor refolosibile, a

semifabricatelor rezultate din producţie; document justificativ pentru încărcarea în gestiune;

document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei şi în contabilitate; sursa de date

pentru urmărirea realizării producţiei; sursa de date pentru calculul şi plata salariilor;

dispoziţie de transfer a valorilor materiale; dispoziţie de restituire la magazie a valorilor

materiale ne folosite; document justificativ pentru scăderea din gestiunea predătorului şi de 13

încărcare în gestiunea primitorului. Se întocmeşte în doua exemplare pe măsura predării la

magazie a produselor, a materialelor refolosibile, a semifabricatelor de către secţii, ateliere;

pe măsura ce se efectuează transferuri, de către organul care dispune transferul; pe măsura

restituiri la magazie a valorilor materiale

Fişa de magazie -serveşte ca document de evidenţă la locul de depozitare a intrărilor,

ieşirilor şi stocurilor de valori materiale; document de contabilitate analitică în cadrul

metodei operative-contabile; sursa de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil

al stocurilor de valori materiale. Se întocmeşte într-un exemplar, separat pentru fiecare fel

de material şi se completează de către compartimentul financiar contabil pentru deschiderea

fişei şi la verificarea înregistrărilor; gestionar sau persoana desemnata. Pentru valori

materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fise distincte care se

ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.

Declaraţia vamală utilizata pentru declararea în detaliu a bunurilor clasificate în tariful

vamal, cu ocazia efectuării unor operaţiuni de import sau de export şi care dovedeşte

efectuarea propriu-zisa a operaţiunii de import sau de export, după caz, în condiţii egale şi

care este însoţită de către factura invoce (anexa 9.1 – 9.6 )

Bonul de consum- serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consumul

materialelor; document justificativ de scădere din gestiune;document justificativ de

înregistrare în evidenţa magaziei şi în contabilitate.

 Se întocmeşte în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberării materialelor

din magazie pentru consum, de compartimentul care efectuează lansarea, pe baza

programului de producţie şi a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale

unităţii, care solicită materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate întocmi într-un exemplar în condiţiile utilizării tehnicii de

calcul.

Bonul de consum (colectiv), în principiu, se întocmeşte pe formulare separate pentru

materialele din cadrul aceluiaşi cont de materiale, loc de depozitare şi loc de consum.

După cum am spus mai sus materialele intră la întreprindere din diferite surse pe care autorul le

arată in schema următoare:

14

Schema nr 1: Aprovizionarea cu materiale:

Furnizori Producţia

proprie

Transfer

intern

Din alte

surse

1.titularii de avans

2.persoanele fizice

15

Sursa de intrare

1.Returnarea la

depozit din

subdiviziuni

2.transferul intre

subdiviziuni

1.transferul gratuit

2.depuneri in capital

statutar.

3.schimb

STOCURI DE MARFURI ŞI

MATERIALE

La intrarea în patrimoniul S.R.L. “Sindbad”, materialele se evaluează în mod diferit, în

dependenţă de următoarele surse de intrare a acestora:

1) Procurarea de la furnizorii din ţară (anexa 8.1, anexa 8.2, anexa 8.3):

Reflectarea valorii materialelor procurate la S.R.L. “Sindbad”, inclusiv TVA(anexa 8.1 ) :

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2119 „Anvelope si acumulatoare procurate separat

de mijloacele de transport " -24350.00 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",subcontul 5211

"Facturi de achitat în ţară" - 24350.00 lei

Reflectarea TVA aferentă materialelor procurate la S.R.L. “Sindbad” (anexa 8.1 ):

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind

taxa pe valoare adăugată" -4870.00 lei

Credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",subcontul 5211

"Facturi de achitat în ţară" -4870.00 lei

Reflectarea achitări prin transfer aferente materialelor procurate de către S.R.L. “Sindbad”

(anexa 8.2 ):

16

Debit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale",subcontul 5211

"Facturi de achitat în ţară" -29220.00 lei

Credit contul 242 „Cont curent în valută naţională" -29220.00 lei

2) Procurarea de la furnizorii din străinătate (importate) (anexa 9.1- anexa 9.14):

Reflectarea în evidenţă contabilă a taxelor vamale şi taxei pe valoare adăugată aferente

materialelor procurate (anexa 9).

Procurarea valutei straine de către S.R.L. “Sindbad”(anexa 9.1, anexa 9.2):

Debit contul 243 “Cont current în valută străină” -6267.71 USD

Credit contul 242”Cont curent în valută naţională” -6267.71 USD

Reflectarea diferenţelor negative de curs valutar (anexa 9.3 )

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare ”, suncontul 7221 “Cheltuieli din diferenţe de curs

valutar” -3218.36 lei

Credit contul 243 “Cont current în valută străină” -3218.36 lei

Transferarea în avans firmei AILIPU TEHNOLOGY pentru materialele (anexa 9.4, anexa

9.5) :

Debit contul 224”Avansuri pe tremens scurt acordate ”, subcontul 2242”Avansuri pe trmen

scurt acordate în străinătate ” -6267,71 USD

Credit contul 243 “Cont current în valută străină” -6267,71 USD

Transferarea în avans Ministerului Finanţelor – Trezorăria de Stat(Vama Chisinau) pentru

taxele şi procedurele vamale (anexa 9.6, anexa 9.7 ):

Debit contul 224”Avansuri pe tremens scurt acordate ”, subcontul 2241”Avansuri pe trmen

scurt acordate în ţară ” - 37000.00 lei

Credit contul 242”Cont curent în valută naţională” - 37000.00 lei

Calcularea taxelor şi procedurile vamale pentru materialele importate de S.R.L. “Sindbad”

(anexa 9.8-anexa 9.14):

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2119 „Alte materiale - 11051.71 lei

Credit contul 544, „Alte datorii curente ",subcontul 5442 „Alte datorii curente calculate "

- 11051.71 lei

Înregistrarea TVA aferent materialelor importate (anexa 9.8-anexa 9.14):17

Debit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 „Datorii privind

taxa pe valoare adăugată" - 25010.69 lei

Credit contul 544, „Alte datorii curente ", subcontul 5442 „Alte datorii curente calculate "

- 25010.69 lei

Înregistrarea materialelor intrate la S.R.L. “Sindbad” (anexa 9.8-anexa 9.14): :

Debit contul 211 „Materiale", subcontul 2119 „Alte materiale" - 161215.22 lei

Credit contul 521 „Datorii pe tremen scurt privind facturile comerciale", subcontul 5212

„Facturi de achitat în străinătate" - 161215.22 lei

Stingerea datoriilor faţă de Ministerului Finanţelor – Trezorăria de Stat(Vama Chisinau)

pentru taxele şi procedurele vamale prin intermediul avansului acordat (anexa 9.6, anexa 9.7):

Debit contul 544, „Alte datorii curente ", subcontul 5442 „Alte datorii curente calculate "

-36062.40 lei

Credit contul 224”Avansuri pe tremens scurt acordate ”, subcontul 2241”Avansuri pe

trmen scurt acordate în ţară ” -36062.40 lei

Stingerea datoriei faţă de AILIPU TEHNOLOGY pentru materialele procurate şi serviciile

de transport acordate prin intermediul avansului acordat (anexa 9.4, anexa 9.5) :

Debit contul 521 „Datorii pe tremen scurt privind facturile comerciale", subcontul 5212

„Facturi de achitat în străinătate" - 161215.22 lei (6309.82 EURO)

Credit contul 224”Avansuri pe tremens scurt acordate ”, subcontul 2242”Avansuri pe

trmen scurt acordate în străinătate ” - 161215.22 lei (6309.82 EURO)

3) Aprovizionarea materialelor prin intermediul titularilor de avans :

Cu acordarea avansului (anexa 10.1, anexa 10.2, anexa 10.3 ):

Acordarea avansului pentru procurarea materialelor (anexa 10.1):

Debit contul 226 „Creanţe ale personalului" , subcontul 2261 „Creanţe ale titularului de

avans” - 2080.00 lei

Credit contul 241 „Casa” - 2080.00 lei

Procurarea materialelor prin intermediul avansului acordat (anexa 10.2, anexa 10.3) :

Debit contul 211 „Materiale" subcontul 2119 „Alte materiale” - 2080.00 lei

Credit contul 226 „Creanţe ale personalului" , subcontul 2261 „Creanţe ale titularului de

18

avans” - 2080.00 lei

Fără acordarea avansului: (anexa 11.1, anexa 11.2, anexa 11.3 ):

Procurarea materialelor (anexa 11.1, anexa 11.2):

Debit contul 211 „Materiale" subcontul 2119 „Alte materiale” - 1213.00 lei

Credit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii",subcontul 5321 „Datorii

faţă de titularii de avans" - 1213.00 lei

Stingerea datoriei faţă de titularul de avans (anexa 11.3 ):

Debit contul 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii",subcontul 5321 „Datorii

faţă de titularii de avans" - 1213.00 lei

Credit contul 241 „Casa” - 1213.00 lei

4) Trecerea din categoria marfurilor in categoria materialelo pentru utilizatrea în

activitatea de producţie a întreprinderi (anexa 12) :

Debit contul 211 „Materiale" subcontul 2114 “Combustibil” - 510561.4 lei

Credit contul 217 „Marfuri” - 510561.4 lei

În întreprinderile de producţie materialele mai sunt intrate şi prin alte modalităţi pe care autorul le

prezintă în următoarele înregistrări contabile. Vom folosi date convenţionale pentru a înregistra

asemenea tipuri de operaţiuni economice.

5) Materiale primite cu titlul gratuit (sau donaţie):

Debit contul 211 „Materiale"

Credit contul 622 „Venituri din activitatea financiară"

6) Intrate din trecerea la deşeuri a producţiei rebutate, la valoarea realizabilă netă:

Debit contul 211 “Materiale”

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”

7)Constatate ca plusuri în urma inventarierii, la valoarea lor de piaţă:

Debit contul 211 “Materiale”

Credit contul 612 “Alte venituri operaţionale”

8) Materiale obţinute din scoaterea din uz a mijloacelor fixe (deşeuri utile, piese de schimb

ş.a.):

Debit contul 211 “Materiale”

19

Credit contul 123 “Mijloace fixe” – în limitele valorii probabile rămase a mijloacelor fixe

stabilită la punerea lor în funcţiune,

Credit contul 621 “Venituri din activitatea de investiţii” – în cazul cînd valoarea

materialelor obţinute depăşeşte valoarea probabilă rămasă;

Cheltuielile, aferente procurării materialelor se înregistrează în debitul contului 211 “Materiale”, în

corespondenţă cu creditul conturilor:

521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la cheltuielile de transport efectuate de terţi,

812 “Activităţi auxiliare” – la serviciile secţiei de transport a întreprinderii,

242 “Conturi curente în valută naţională”, 229 “Alte datorii pe termen scurt” – la suma taxelor vamale referitoare la materialele importate,

533 “Datorii privind asigurările” – la suma cheltuielilor de asigurare a materialelor,

531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, 533 “Datorii privind asigurările”, 812 “Activităţi auxiliare” – la salariile muncitorilor antrenaţi la încărcarea-descărcarea materialelor,

227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”, 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – la suma cheltuielilor de transport-aprovizionare, efectuate prin intermediul titularilor de avans

3. Contabilitatea ieşirii materialelor din patrimoniul întreprinderii

Materialele se eliberarează de la depozit în baza documentelor aprobate de către conducătorul

întreprinderii.

Materialele se eliberează de la depozit pentru:

a) necesităţile de producţie a întreprinderii;

20

b) transmiterea altor întreprinderi prin realizarea contra mijloace băneşti, prin schimb cu alte

active, sau predare cu titlu gratuit.

Eliberarea materialelor de la depozit pentru necesităţile interne se efectuează în baza

dispoziţiei de livrare a materialelor, fişei-limită de consum, iar în afara întreprinderii – în baza

facturii (daca întreprinderea nu este înregistrată ca plătitor de TVA) sau în baza facturii fiscale

(dacă întreprinderea este înregistrată ca plătitor de TVA).(anexa 13)

Materialele în procesul desfăşurării activităţii economice pot ieşi din gestiune din diferite

considerente, printre care:

1 vânzarea materialelor;

2 utilizarea materialelor în procesul de producţie;

3 transmiterea cu titlu gratuit;

4 schimbului cu alte active;

5 lichidarea materialelor;

6 delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale;

7 ieşirea materialelor transmise ca defalcări ale fondatorilor (acţionarilor) în capitalul

statutar;

8 constatarea lipsă la inventariere.

Unele materiale pot fi transferate după caz, dintr-o secţie în alta .În cazul efectuării

operaţiunilor privind transferul intern nu se înregistrează formule contabile, deoarece ele rămîn în

cadrul întreprinderii.

La transferarea internă a materialelor se întocmeşte un bon de transfer a acestora.

La deteriorarea materialelor în cazul calamităţilor naturale se întocmeşte Procesul-verbal de

lichidare. La transmiterea cu titlu gratuit, în schimb, comercializare a materialelor se întocmeşte

procesul-verbal de primire a materialelor şi factura fiscală.

Ieşirea materialelor din activitatea economico-financiară a întreprinderii se contabilizează

în dependenţă de direcţiile de utilizare ce ocazionează ieşirea acestora.

1) Vînzarea materialelor cumpărătorilor (anexa 13.1 , anexa 13.2 ):

Înregistrarea venitului din vânzarea materialelor la S.R.L. “Sindbad” (anexa 13.1):

21

Debit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 80369.64 lei

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 „Datorii privind

taxa pe valoare adăugată" -13394.94 lei

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale" - 66974.70 lei

Reflectarea costului efectiv al materialelor vindute :

Debit contul 714”Alte cheltuieli din activitatea operaţională ” subcontul 7141” Valoarea

contabilă şi cheltuielile aferente altor active circulante eşite ” - 60886,67 lei

Credit contul 211 „Materiale" subcontul 2119 „Alte materiale” - 60886,67 lei

Stingerea creanţei aferente realizării materialelor (anexa 13.2) :

Debit contul 241 „Casa" - 80369.64 lei

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 80369.64 lei

2) Consumul materialelor la efectuarea reparaţiilor curente autocisternelor şi

autotractoarelor la S.R.L. “Sindbad” (anexa 14)

Debit contul 813 „Consumuri indirecte de producţie" - 20311,66 lei

Credit contul 211 „Materiale" subcontul 2113 “Piese de schimb” -20311,66 lei

3)Consumul materialelor la efectuarea reparaţiei curente unui mijloc fix la S.R.L.

“Sindbad” (anexa 15)

Debit contul 123 „Mijloace fixe" subcontul 1231”Clădiri” - 5785,89 lei

Credit contul 211 „Materiale" subcontul 2119 „Alte materiale” - 5785,89 lei

3 ) Consumul materialelor în secţiile auxiliare:

Debit contul 812 „Activităţi auxiliare"

Credit contul 211 „Materiale"

4) Consumul materialelor pentru necesităţile generale şi administrative ale

întreprinderii :

Debit contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative"

Credit contul 211 „Materiale"

5) Consumul materialelor pentru fabricarea producţiei

Debit contul 811/711 „Producţia de bază"

Credit contul 211 „Materiale"

6) Predarea cu titlul gratuit (casarea costului):

Debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 211 “Materiale”22

4. Inventarierea materialelor şi reflectarea rezultatelor inventariere în contabilitate

Conform prevederilor Regulamentului privind inventarierea, aprobat prin ordinul

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, inventarierea reprezintă - un

ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor de activ şi de pasiv, în

expresie cantitativ-valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau gestiunea întreprinderii

la data efectuării acestora.(art. 11 din Regulamentul privind inventarierea).

Iar sarcina de bază a controalelor şi inventarierilor o constituie efectuarea controlului asupra

integrităţii bunurilor.

Pentru efectuarea nemijlocită a inventarierii patrimoniului se formează o comisie de

inventariere prin ordinul de inventariere(anexa 16 ) constituită din:

- şeful comisiei ;

- membrii comisiei, (art.30 din Regulamentul privind inventarierea).

Astfel,conform Regulamentului privind inventarierea (art.64) materialele, care se află în

exploatare, se inventariază la locul aflării lor şi se trec în liste separate, pe fiecare denumire

separate.

Mărfurile şi materialele, intrate în gestiune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de

gestionari în prezenţa membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri de mărfuri şi materiale se

trec într-o listă de inventariere separată. în listă se indică data primirii acestora, de la cine au fost

primite, data şi numărul documentului de intrare, denumirea, cantitatea, preţul şi valoarea. Totodată,

pe documentul de intrare, după semnătura preşedintelui comisiei de inventariere, se face menţiunea

"Primite în timpul inventarierii".(art.56 din Regulamentul privind inventarierea).

Inventarierea se efectuează prin metoda examinării fiecărui obiect.

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv şi înscrise în

listele de inventariere (anexa 17 ) cu cele din evidenţa analitică (fişele de magazie) şi contabilitate,

(art. 105 din Regulamentul privind inventarierea).

Astfel,diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor. Întreprinderea cercetată în urma efectuării inventarierii

materialelor nu a depistat divergenţe, iată de ce vom utiliza date convenţionale la întocmirea

formulelor contabile

Reflectarea valorii de piaţă :

a) plusurilor de materiale constatate la inventariere (întreprinderea data nu a întâlnit aşa

23

situaţii):

Debit contul 211 „Materiale"

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale"

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei(anexa 18 )

Reflectarea valorii de piaţă a lipsurilor de materiale constatate la inventariere :

Debit contul 714 „ Alte cheltuieli operaţionale" -252024 lei

Credit contul 211 „Materiale" -252024 lei

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi

prejudiciile legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită

de legislaţia în vigoare;

d)în cazul cînd nu sunt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea bunurilor sau

lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile perioadei, (art. 107 din

Regulamentul privind inventarierea).

Conform art. 114, Rezultatele inventarierii se înscriu de comisia de inventariere într-un

proces-verbal, după confirmarea de către contabilitate a soldurilor scriptice.(anexa 16)

Conform art. 115, Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii conţine următoarele

elemente:

data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere, numărul şi data

deciziei (ordinului) de instituire a comisiei de inventariere, gestiunea inventariată, data începerii şi

terminării operaţiunii de inventariere;

rezultatele inventarierii;

concluziile şi propunerile comisiei privind cauzele plusurilor şi minusurilor constatate şi

persoanele vinovate, precum şi măsurile luate (propuse) în legătură cu acestea;

propunerile privind scoaterea din uz a obiectelor de inventar şi declasarea (trecerea dintr-o

categorie în alta) sau casarea unor bunuri;

constatările privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din

gestiune;

alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

Propunerile cuprinse în procesul-verbal (procesele-verbale) al comisiei de inventariere se

prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, după caz, pe gestiuni 24

aparte, conducătorului întreprinderii. Acesta, cu avizul serviciului contabil şi şefului serviciului

juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile, asupra soluţionării propunerilor înaintate, (art.l16 din

Regulamentul privind inventarierea).

Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în

contabilitate, în termen de cel mult 5 zile de la data luării deciziei privind rezultatele inventarierii.

Diferenţele depistate la inventariere se reglementează în felul următor:

a) plusurile de bunuri şi diferenţele valorice în urma compensării lipsurilor cu plusuri se

înregistrează la majorarea veniturilor;

b) lipsurile de bunuri se trec la cheltuielile perioadei (500 de lei);

c) lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi prejudiciile

legate de deteriorarea lor, se încasează de la persoanele vinovate, în mărimea stabilită de

legislaţia în vigoare;

d) în cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, pierderile legate de deteriorarea

bunurilor sau lipsurile care depăşesc normele perisabilităţii naturale se trec la cheltuielile

perioadei.

În cazurile în care lipsurile din gestiune nu sînt recunoscute infracţiuni, la stabilirea valorii

debitului se ia în consideraţie posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri

constatate, dacă sînt îndeplinite următoarele condiţii:

- existenţa riscului de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza

asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoarea, desenul, modelul, dimensiunile,

ambalajul sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte bunuri care

întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual la propunerea

comisiei de către administratori şi se înregistrează în politica de contabilitate a întreprinderii;

- diferenţele constatate în plus sau lipsă trebuie să se refere la aceeaşi perioadă de gestiune,

aceeaşi gestiune şi acelaşi gestionar;

- lipsurile constatate cu ocazia inventarierii nu trebuie să provină ca sustragere sau

degradare a bunurilor respective din vina persoanelor responsabile de gestionarea lor.

Pentru efectuarea compensărilor persoanele responsabile prezintă explicaţii detaliate.

Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării compensării.

Hotărîrea definitivă o decide conducătorul întreprinderii care, după studierea minuţioasă a

tuturor materialelor prezentate, ia decizia respectivă.

25

Compensarea resortului se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate la

sorturile supuse compensării.

În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sînt

mai mari decît cantităţile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri, se

va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a diferenţei în plus.

Această excludere se face începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în ordine

crescîndă;

În cazul cînd cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sînt

mai mari decît cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va

proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin excluderea din calcul a cantităţii care depăşeşte

totalul cantitativ al plusurilor, începînd cu sorturile care au cele mai scăzute preţuri unitare, în

ordine crescîndă.

În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii cu privire

la:

a) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare prin intermediul inventarierii; b) efectuarea totală sau parţială a inventarierii patrimoniului şi indicarea gestiunilor care nu au fost inventariate; c) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, valoarea bunurilor supuse perisabilităţii naturale etc.); d) reflectarea rezultatelor inventarierii în evidenţa contabilă: e) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate; f) minusurile şi plusurile constatate din vina persoanelor, modul de recuperare de la aceştia (achitarea pe loc, reţineri din salariu, prin judecată etc.); g) recuperarea de la persoanele vinovate în anul curent a sumelor aferente pierderilor rezultate din anii precedenţi.

26

Încheiere

Stocurile de valori materiale constituie o componentă importantă a activelor curente ale

întreprinderii. Ele se caracterizează prin prezenţa în toate fazele circuitului economic la

întreprindere şi se mai caracterizează prin aceea că se află într-o continuă fluenţă valorică, îşi

schimbă forma sa naturală şi funcţionează în cadrul stadiilor circuitelor economice, au durata

ciclului de exploatare mai mică de un an.

În Republica Moldova un număr mare de agenţi economici în scopul de a prezenta o

informaţie fidelă cît mai veridică şi comparabilă utilizatorilor interni cît şi celor externi

indiferent de profil economic al entităţi , dimensiune şi spaţiu socio-economic în care activează,

trebuie să cunoască standardelor naţionale de contabilitate şi alte acte normative pentru

rezolvarea tuturor problemelor apărute în practică ce ţin de aplicarea regulilor contabilităţii.

Ca rezultat a cercetărilor efectuate la întocmirea tezei de licenţă, s-a stabilit o parte

componentă indispensabilă a contabilităţii financiare cum ar fi „Contabilitatea stocurilor de

materiale”.

Conform analizei efectuate pe parcursul lucrării s-au evidenţiat următoarele momente

importante:

1. Componenţa şi structura stocurilor de materiale la S.R.L. “Sindbad”;

2. Evaluarea acestora în cadrul întreprinderii;

3. Documentarea operaţiilor privind intrările şi ieşirile de stocuri;

4. Explicarea modului de contabilizare a operaţiunilor privind stocurile de materiale

şi a modului de reflectare a acestora în registrele contabile;

5. Prezentarea componentelor de bază ale costului e achiziţie.

În urma studiului de contabilizare a stocurilor de mărfuri şi materiale la S.R.L.

“Sindbad” precum şi mişcarea lor s-a constatat:

1. Întreprinderea respectă cerinţele generale privind modul de contabilizare a stocurilor de

materiale şi anume: se ţine evidenţa în documentele justificative; datele din documentele

justificative se centralizează la nivel de întreprindere în registre; documentele centralizatoare

servesc drept sursă pentru înregistrarea în Cartea mare, iar aceste înregistrări, la rîndul lor

27

servesc la întocmirea Raportului financiar;

2. Calcularea costului stocurilor de materiale are loc în conformitate cu actele normative

în vigoare şi instrucţiuni din domeniu sau ramura vinificaţiei;

3. La depozit evidenţa stocurilor de mărfuri şi materiale se ţine pe nomenclatoare ceea ce

permite uşurarea controlului.

Deşi, în general, sunt respectate regulamentele şi prevederile Standardelor Naţionale de

Contabilitate ale actelor normative în vigoare, la întreprindere au fost depistate şi unele

neajunsuri:

• fiindcă nu stispunde de stocuri considerabile de materiale acesta efectuează

inventarierea stocurilor anual şi nu parţial, ceea ce nu permite o prezentare veridică asupra

integrităţii stocurilor la depozit;

La soluţionarea momentelor negative constatate autorul prezintă următoarele momente în

vederea remedierii situaţiei create şi anume:

• inventarierea întregului lot de stocuri de mărfuri şi materiale efectuată trimestrial cu

formarea a 2-3 comisii de inventariere, iar controlul să fie efectuat atît cantitativ, cît şi valoric;

Introducerea în practică a acestor recomandări şi sugestii va face ca datele contabile să fie

prezentate cu o mai mare exactitate şi astfel vor fi respectate în totalitate prevederile,

regulamentele şi recomandările actelor normative în vigoare, se va facilita accesibilitatea

informaţiei contabile pentru utilizatorii interni, precum şi se va efectua un control riguros

cantitativ şi calitativ a stocurilor de materiale.

28

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1.1 Codul fiscal şi legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia / Monitorul Oficial

al Republicii Moldova ediţie specială din 08.02.2007.

1.2 Legea contabilităţii nr. 113–XVI din 27.04.2007 / Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 90–93 din 29.06.2007.

1.3 Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea unor regulamente cu

privire la modalităţile efectuării amnistiei fiscale nr. 638 din 08.06.2007 / Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 82–85 din 15.06.2006.

1.4 Instrucţiunea privind evidenţa, eliberarea, păstrarea şi utilizarea formularelor

tipizate de documente primare cu regim special, aprobată prin Hotărîrea Guvernului

1.5 Republicii Moldova nr. 294 din 17.03.1998 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova,

nr. 30–33 din 09.04.1998.

1.6 Hotărîrea Guvernului nr. 1507 din 31.12.2008 „Cu privire la aprobarea Planului de

dezvoltare a contabilităţii şi auditului în sectorul corporativ pe anii 2009-2014”, cu

completările şi modificările efectuate prin Hotărîrea Guvernului nr.717 din 10.08.2010

1.7 Standardul Naţional de Contabilitate 2 «Stocurile de mărfuri şi materiale», aprobat prin

ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997 /

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

1.8 Standardul Naţional de Contabilitate3 «Componenţa consumurilor şi

cheltuielilor întreprinderii», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii

Moldova nr. 174 din 25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91

din 30.12.1997.

1.9 Standardul Naţional de Contabilitate 5 «Prezentarea rapoartelor financiare»,

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 174 din

25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88–91 din 30.12.1997.

1.10 Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a întreprinderilor,

29

aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din

25.12.1997 / Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 93–96 din 30.12.1997.

II Manuale, monografii, cărţi, broşuri.

2.1 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Standardele Naţionale de

Contabilitate, Vol. I – Chişinău, Moldpres, 1998, p. 210.

2.2 Acte normative cu privire la reforma contabilităţii. Planul de conturi contabile. Vol. II

– Chişinău, Moldpres, 1998, p. 207.

2.3 Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova, colectiv de autori

ACAP, Vol. I – Chişinău 1998, p. 429.

2.4 Contabilitatea întreptinderilor, Octavian Bojian, Editura Economică, Bucureşti 1999,

p. 332.

2.5 Contabilitatea financiară, Colectiv de autori ACAP, Chişinău 2003, p. 362

2.6 Ţiriulinicova N. (coord.) „Analiza Rapoartelor Financiare „ Chişinău,

F.E – P Tipografia Centrală, 2004, p.243

2.7 Contabilitatea financiară: manual/A.Nederiţă-Chişinău ACAP 1999-440 p.

2.8. Ruslan Harea. Contabilitatea mărfurilor în unităţile de comerţ. Chişinău. ASEM 201

p.33-86

III Articole din reviste şi ziare.

3.1 Comentarii cu privire la aplicarea S.N.C 2 „Cheltuieli privind împrumuturile” //

Contabilitate şi audit, 5/1998, p.110 – 123.

3.2 Ţurcanu V. „Cum să implementăm noul sistem contabil. // Contabilitate şi audit,

1998, nr.4, p.9 – 13.

3.3 Caciuc L. Calculul costului de achiziţie şi importanţa lui în contabilitate/Finanţe, Credit,

Contabilitate.nr.6 1995 p.45-49

3.4 Criveanu N. Aprecieri privind contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie/ Finanţe,

Credit , Contabilitate nr.5 1997 p.51-56

3.5 Contabilitate şi audit Dumitreanu E. Contabilitatea operativă privind achiziţiile şi vînzările mărfurilor.

Finanţe, Credit, Contabilitate. Nr7-8 1998 p.65-69.

30

3.6 Fratea N. Problemele contabilităţii stocurilor de mărfuri şi materiale conform SNC-2/Culegere

“Reformele economice în R.Moldova şi România. Vol .II Chişinău-ASEM 1999

3.7 Leşco G. Evaluarea calorilor materiale /Culegere”Reforma economică în R. Moldova Vol. 2 Chişinău-

ASEM 1998 p. 147-151

3.8 Nicolai M” Opinii privind evidenţierea mărfurilor plătite de cumpărători în rate/Fînanţe,

Credit ,Contabilitate nr.1/1997 p.35-38

Anexe

31