Capitolul 2. Calculul termic al motorului 2.1 Metoda de calcul Se utlizeaza metoda ciclului teoretic corectat, care este mai expeditiva, dar a carei precizie depinde de alegerea copespunzatoare, din datele statistice, a unui numar relativ mare de parametri.In figura de mai jos se prezinta diagrama ciclului teoretic MAS. Fig. 2.1 Diagrama indicata pentru MAS Diagrama teoretica se ridica folosind cateva ipoteze simplificatoare: -Evacuarea fortata (b - g) si admisia (s - a) sunt procese izobare ce se desfaosara la pg>p0(ps), respectiv pa+=LNfc(2.17) coef var molara1,098 Coeficientul total de variatie molara se determina cu relatia: ++=++=10cgg fN NN N(2.18) De asemenea, trebuie respectata conditia: c < < 1 (2.19) coef total var molara1,094 2)Parametrii de stare de la sfarsitul arderii Temperatura la sfarsitul arderii se determina cu formula: 1 211 2 1) (z zz zz z z zU UU UT T T T + = (2.20) Tz2892,16 Presiunea la sfarsitul arderii se determina cu formula: czc zTTp p = (2.21) pz7,44 Presiunea medie efectiva se calculeaza cu relatia : i m ep p =q (2.22) Valoarea randamentului mecanic (m) pentru MAS se situeaza intre limitele 0.8...0.85.Pentru motorul impus prin tema s-a adoptat valoarea: randament mecanic0,85 Presiunea medie efectiva va fi: Presiunea medie efectiva0,853MPa 2.3.4Destinderea In cazul destinderii se calculeaza presiunea de la sfarsitul destinderii (pd) si temperatura de la sfarsitul destinderii (Td). Realizarea acestor calcule se face dupa alegerea exponentului politropic de destindere (md), parametru cu valori cuprinse intre 1,25...1,35 pentru MAS cu admisie normala. Pentru motorul dat s-a ales valoarea: Exponentul politropic de destindere1,3 Presiunea, respectiv temperatura de la sfarsitul destinderii se calculeaza cu relatiile: dmz dp p |.|

\| =c (2.23) 1 |.|

\| =dmz dT Tc(2.24) Se recomanda ca valorile presiunii de la sfarsitul destinderii sa se gaseasca in intervalul 0,3...0,6 [MPa] iar valorile temperaturii de la sfarsitul destinderii sa fie in intervalul 1200...1700 [K]. Valorile obtinute prin calcul sunt: Pd0,47 Td1824,83 2.4Trasarea diagramei ciclului 2.5Indicii tehnico-economici ai motorului Parametri indicati a)Randamentul indicat pentru MAS aspirat se afla in intervalul 0,28...0,34. Acest parametru se determina cu formula: t viM tHT NppR0 001 =qq(2.25) RM=8315 [J / kmol K] Randamenteindicat0,36 b)Consumul specific indicat se determina cu relatia: ((

=kWhgHci iiq610 6 , 3 (2.26) Consumuriindicat0,23kg/kwh Parametri efectivi a)Randamentul efectiv ia valori intre 0,25...0,34 pentru MAS aspirat. Acest parametru se calculeaza cu formula: m i eq q q = (2.27) 01234567890 100 200 300 400 500 600 700 800p [MPa] Volumul [cm3] Presiunea MPA Randamentulefectiv0,29 b)Consumul specific efectiv de combustibil pentru MAS aspirat trebuie sa se afle in intervalul 270...330 [g/kWh]. El se determina cu relatia: ((

=kWhgccmieq (2.28) Consumulefectiv0,29kg/kwh c)Consumul orar de combustibil se determina cu formula: ((

=hkgP c Ce e h310(2.29) Consumulorar28,92kg/h d)Puterea litrica Puterea litrica se determina cu formula: ((

=3dmkWVPPteL (2.30) Putere litrica 26,33KW/l e)Puterea specifica Puterea specifica se determina folosind relatia: ((

= = =228 , 466 , 0 446 , 38 4dmkWD iPPest t(2.31) f)Puterea pe cilindru Puterea pe cilindru se calculeaza cu formula: ((

= = =cilkWiPPecil615 , 9446 , 38(2.32) 2.6Bilantul energetic al motorului Bilantul energetic al motorului se face pentru arderea unui kilogram de combustibil.Caldura disponibila se compune din caldura transformata in lucru mecanic efectiv, caldura pierduta prin sistemul de racire, caldura pierduta prin gazele de ardere, caldura pierduta prin ardere incompleta, si caldura reziduala. ((

+ + + + =combrez in g r ekgkJQ Q Q Q Q Q(2.33) Qtotal 43529,00100,00% Caldura transformata in lucru mecanic efectiv: ((

=combe ekgkJQ Q q(2.34) Q efectiv 12448,2928,60% Caldura pierduta prin sistemul de racire: ((

=kgkJCQQhrr' (2.35) ((

+ + =hkJn S D i Qr286 , 071 , 0 575 , 0 73 , 1) 1 (5 , 1 13927 , 0 'c (2.36) Q racire 4859,8511,16% Caldura pierduta prin gazele de ardere: ( ) ( )aerTaerTa gTa gT f gI I N I I N Qev 0'000. . . . =(2.37) Unde: | | KppT Tddmmbb ev10||.|

\| = (2.38) =jjT ja gTev evI n I. .(2.39) =jjT ja gTI n I0 0. . (2.40) Iar 2 2 2, , , N O H CO CO j = pentru MAS. ( )aerKaerKaerTaerTI ITI I300 4001000'0A= (2.41) Q evacuare 17762,6640,81% Tev 1362 Itev 45919,19 It0 9759,83 It0'aer 9747,585 It0aer 9930,81 Caldura pierduta prin ardere incompleta: ( )((

= A =combt inkgkJL H O 1 119538(2.42) Q incomplet 5346,1212,28% Caldura reziduala: ( )((

+ + + =combin g r e rezkqkJQ Q Q Q Q Q(2.43) Q rest 3112,077,15% In general trebuie respectate urmatoarele procentaje: qqeqrqgqinqrez MAS %18-2812-2030-550-453-8 CAPITOLUL II Calculul dinamic 3.1Alegerea tipului de mecanism biela-manivela Mecanismul biela-manivela cu piston portant,de tip normal este solutia prezenta la dispunerea cilindrilor in linie sau in V normal cu biele alaturate. Se alege mecanismul de tip axat care este cel mai simplu si la care seria Fourier a fortelor de inertie a maselor cu miscare de translatie aferente echipajului mobil al unui cilindru (

) nu contine armonicile de ordin impar, p > 1 (p=3,5,7..). 3.2Calculul dimensiunilor principale ale mecanismului motor Mecanismul cu biele lungi (

) conduce la o reducere a valorii maxime a fortei normale N,care aplica pistonul portant pe cilindru,motiv pentru care se utilizeaza in general la MAC. Astfel se recomanda

pentru MAS. In cazul motorului ce seva proiecta,s-a ales

. Raportul r/lb0,25

(52)

(53) unde R-raza manivelei [mm] , L-lungimea bielei [mm], S-cursa pistonului. Din relatiile (52) si (53) rezulta raza manivelei

si lungimea bielei. 3.3Stabilirea maselor pieselor in miscare ale mecanismului motor Se realizeaza prin dimensionarea acestora calculul aproximativ al volumelor si alegerea materialelor pentru cunoasterea densitatii.Valorile obtinute se compara cu datele statistice. Pornind de la expresia densitatii aparente a pistonului:

(54) unde D alezajul cilindrului [mm] ,

- masa pistonului [kg] si prin alegerea valorii acesteia conform intervalului 0,5...0,8 pentru MAS cu injectie directa. Pentru calculul masei pistonului s-a ales ca densitatea aparenta a pistonului sa aiba valoarea

].Masa pistonului se poate exprima astfel:

(55) unde

si D=101 [mm].Din relatia (55) rezulta valoarea masei pistonului

unde

a fost ales anterior. Pentru valoarea alezajului de D=101[mm],masa pistonului are valoarea

. Se poate exprima si masa grupului piston conform relatiei:

( )

(56) Masa grupului piston s-a obtinut inmultind masa pistonului cu un coeficient avand valoarea de 1,4 ,rezultatul obtinut inmultinandu-se la randul lui cu masa grupului piston. Din relatia (56) valoarea masa grupului piston este

. masa grup piston1,0094Kg Din date statistice se poate calcula masa bielei,

,cunoscand masa raportata a acesteia pentru MAS,conform expresiei:

(57) unde D-alezajul cilindrului [mm]. Masa raportata a bielei s-a considerat egala cu

. Din calcul a rezultat valoarea masei bielei

masa biela1,201Kg Masa in miscare de translatie,

, are expresia:

(58) Masa in miscare de translatie va avea valoarea

Pentru verificare se poate determina masa in translatie raportata,conform relatiei:

(59) Din aceasta relatie rezulta masa in translatie raportata:

. 3.4Calculul fortelor si a momentului care actioneaza asupra echipamentului mobil al unuicilindru Pe baza diagramei indicate a ciclului teoretic corectat in coordonatele p-V se determina cu ajutorul unei constructii grafice, bazata pe expresia aproximativa a deplasarii pistonului, variatia presiunii p a gazelor din cilindru in functie de unghiulde rotatie al arborelui cotit dininpe toata durata ciclului. Calculul fortelor si momentului motor indicat al unui cilindru se face tabelar. Fortele din mecanismul biela-manivela ce se cer a fi determinate sunt prezentate mai jos: D = alezajul cilindrului [mm]

forta de inertie a pieselor aflate in miscare de translatie

(60) unde

masa aflata in miscare de translatie [kg] , acceleratia pistonului [

] .

( )(61) pentru mecanismul biela-manivela axat.

raza manivelei (62)

viteza unghiulara a manivelei(63) , ales anterior ( transformat in radiani)(64)

forta in lungul bielei(65) Undeeste deplasarea bielei,oblicitatea ei masurata ca valoarea unghiulara intre axa cilindrului si axa bielei. Pentru mecanismul biela-manivela axat aceasta are expresia: ( ) -[rad](66) forta normala(67) () - forta in lungul manivelei(68) () - forta tangentiala(69) - momentul motor ,

.(70) Aceste valori se vor centraliza intr-un tabel. Se mai determina:

forta de inertie a partii din biela in miscare de rotatie (necesara la constructia diagramei polare a fusului maneton).

(71) unde

masa capului de biela.(72) Dupa realizarea tabelului se verifica puterea motorului:

(73)

(74) Se va calcula eroarea dupa relatia:

(75) unde

puterea primita prin tema de proiect [kW]. TABEL FORTE Cu ajutorul datelor din tabel se pot construi urmatoarele grafice: -30000-20000-100000100002000030000400005000060000700000 90 180 270 360 450 540 630 720Forta [N] Alfa [oRAC] Forte Forta de presiune (N) Forta de inertie (N)-3000-2000-1000010002000300040005000-30000-20000-10000010000200003000040000500000 90 180 270 360 450 540 630 720N {N] K [N] Alfa [oRAC] Forte K (N) 3.5Calculul momentului motor rezultant Aprinderile fiind uniform repartizate in perioada functionala a motorului,momentele

aferente celor i cilindri sunt decalate unghiular cu valoarea:

care este si perioada(76) Momentul motor rezultant :

(77) Cilindri123456Rez AlfaMomentm1m2m3m4m5m6Mrez 10,000,00310,0431708 -319,6111937 -3,66182E-13431,4145-314,823110,02 10-158,88-158,88292,2196156 -313,1499607259,3115719388,6053-307,993160,11 20-305,91-305,91251,17957216 -274,9462508371,5045469323,8558-264,059101,62 30-396,28-396,28196,4498663 -198,5862703325,3073037248,6606-179,274-3,73 40-415,75-415,75134,9619665 -89,71618179241,4632902169,0301-58,5741-18,59 50-365,01-365,0170,9879423536,82070686195,315547388,4227383,96943110,50 60-258,47-258,476,457575185158,1839215205,53546598,028722226,2196345,96 70-119,71-119,71-58,11521416247,7682045259,2584286-58,8421341,8028612,16 8024,6924,69-122,458121282,2894542331,8615203-123,847405,9909798,53 90151,33151,33-185,1638591251,308382398,9385439-186,91402,0825831,59 100244,34244,34-242,6997901168,2426528442,8104084-244,27356,3809694,80 110296,95295,95-288,897446974,19874261454,8981597-289,498190,1751437,82 -600-400-20002004006008001000-30000-20000-10000010000200003000040000500000 90 180 270 360 450 540 630 720M [Nm] Z, T[N] alfa [oRAC] Forte si momente Z(N) T(N)120310,59310,59-315,39904945,770534467434,9852414-313,89817,97797140,02 TOTAL42259,71 Momentul motor rezultant mediu se determina analitic:

(78) Momentul motor rezultant mediu va avea valoarea : Moment mediu 58,699,782341 Se poate verifica inca o data puterea motorului:

[kW][Nm] [

]Eroarea maxim admisibila este de 5%. 3.6Diagrama polara a fusului maneton TAI LA 120 Diagrama polara a fusului maneton serveste la verificarea sumara la presiune maxima si incalzire a fusului si la incovoiere. Diagrama reprezinta variatia ca marime si directie a fortei

aplicata de biela pe suprafata fusului maneton: -10001002003004005006007008009000 20 40 60 80 100 120 140 160 180Mrez [Nm] Alfa [oRAC] Mrez M

(79) Valorile fortei

vor fi tabelate,calculate dininunghi rotatie arbore cotit, conform relatiei :

(

)

(80) Astfel se poate stabili valoarea maxima, notata , respectiv valoarea medie,

, determinata analitic prin expresia:

(81) Dupa calcularea tabelului ce va urma se vor obtine valoarea maxima si media a fortei

.

AlfaZ(N)T(N)M(Nm)R(N) 0-21029,010,000,0026745,32 10-20055,11-4441,47-175,4525885,35 20 -17331,15-8046,71-317,8524157,03 30 -13401,65-10165,31-401,5321414,46 40 -9025,26-10473,35-413,7017863,86 50 -4994,87-9026,21-356,5413801,84 60 -1960,00-6217,81-245,609670,30 70 -299,05-2660,69-105,106331,55 80 -72,44974,1838,485604,08 90 -1061,114109,66162,337696,48 100 -2868,006365,86251,4510471,48 110 -5043,307594,48299,9812950,22 120 -7193,457849,19310,0414878,62 130 -9047,597315,89288,9816235,63 140 -10474,996232,62246,1917097,76 150 -11462,994823,13190,5117583,72 160 -12073,073256,42128,6317819,46 170 -12391,791634,0364,5417912,79 180 -12489,210,000,0017935,53 190 -12396,68-1634,67-64,5717917,71 200 -12092,50-3261,66-128,8417839,51 210 -11506,18-4841,30-191,2317630,23 220 -10550,09-6277,31-247,9517183,99 230 -9160,53-7407,21-292,5816377,63 240 -7345,84-8015,47-316,6115095,92 250 -5229,10-7874,27-311,0313265,31 260 -3068,19-6810,21-269,0010903,01 270 -1235,37-4784,56-188,998218,08 280 -145,97-1962,89-77,535926,76 290 -141,191256,1649,625726,96 300 -1348,764278,74169,018029,98 310 -3558,496430,54254,0111065,19 320 -6155,217142,80282,1413624,06 330 -8172,686199,08244,8614963,47 340 -8641,964012,39158,4914648,51 350 -7545,411671,1366,0113098,76 360 37833,930,000,0032387,61 370 32020,087091,71280,1227503,78 380 20286,509418,86372,0417576,86 390 10575,038021,29316,849520,76 400 5115,435936,19234,485945,40 410 2715,684907,49193,855616,03 420 1670,405299,09209,316506,76 430 757,196736,77266,108208,04 440 -638,548586,74339,1810524,14 450 -2644,6410242,65404,5813052,79 460 -5081,4011278,79445,5115428,67 470 -7637,5211501,02454,2917420,11 480 -10009,4410921,89431,4118925,32 490 -11985,629691,58382,8219944,90 500 -13474,678017,43316,6920549,51 510 -14489,866096,70240,8220847,56 520 -15109,404075,40160,9820955,81 530 -15430,132034,6780,3720975,36 540 -15527,640,000,0020973,96 550 -12550,81-1654,99-65,3718073,05 560 -12228,35-3298,30-130,2817979,78 570 -11611,86-4885,77-192,9917744,06 580 -10614,51-6315,63-249,4717257,96 590 -9174,54-7418,54-293,0316395,25 600 -7304,34-7970,20-314,8215036,73 610 -5134,49-7731,81-305,4113104,75 620 -2935,91-6516,60-257,4110617,33 630 -1102,48-4269,90-168,667817,85 640 -84,70-1139,05-44,995647,08 650 -280,642496,8798,636247,59 660 -1910,666061,28239,429532,27 670 -4915,838883,36350,8913648,74 680 -8919,2810350,37408,8417705,94 690 -13272,9710067,71397,6721254,89 700 -17185,287978,99315,1723996,94 710 -19898,514407,06174,0825725,13 720 -20868,770,000,0026315,08 Cu ajutorul datelor din tabel se realizeaza urmatoarele grafice: -50000-40000-30000-20000-1000001000020000-50000 -40000 -30000 -20000 -10000 0 10000 20000 30000 40000 50000Z[N] T [N] Diagrama polara 3.7Diagrama de uzura a fusului maneton Diagrama de uzura a fusului maneton reprezinta exagerat forma fusului in sectiune transversala la un anumit grad de uzura si serveste la stabilirea pozitiei optime a orificiului de ulei (in zona de uzura minima). Se considera uzura direct proportionala cu valoarea

considerata uniform distribuita pe un arc din periferia fusului de

(

fata de punctul de aplicatie al

). 050001000015000200002500030000350001 11 21 31 41 51 61 71Linear (RM)RM0.00E+002.00E+054.00E+056.00E+058.00E+051.00E+061.20E+061.40E+061.60E+061.80E+062.00E+060 50 100 150 200 250 300 350 400Suma fortelor unghi Diagrama de uzura t CAPITOLUL IV Dimensionarea mecanismului motor -2000000-1500000-1000000-5000000500000100000015000002000000-2000000 -1500000 -1000000 -500000 0 500000 1000000 1500000 2000000Diagrama de uzura coordonate polare 4.1Calculul si constructia segementilor de compresie In ceea ce priveste numarul de segmenti la motorul de tip MAS ce se va proiecta,se vor utiliza 2 segmenti de compresie si 1 segment de ungere. 4.1.1Alegerea materialului pentru segmenti Marca standardRezistenta la rupere

Modul de elasticitate E [MPa] Coeficient dilatare

IKA500(10..13)

(11,6..13,2)

S-a ales ca material de constructie a segmentilor IKA, cu modulul de elasticitate 11

. 4.1.2Calculul segmentului de compresie 4.1.2.1 Stabilirea dimensiunilor sectiunii a. Grosimea radiala a Pentru valoarea alezajului cuprinsa in intervalul (90...108) [mm] se va alege grosimea radiala in intervalul (3,8,..

) [mm]. Deoarece alezajul cilindrului are 101 mm, s-a ales valoarea grosimii radiale a = 4. a4mm b. Inaltimea h Pentru aceeasi valoare a alezajului, se impune ca inaltimea segmentului cu sectiune dreptunghiulara sa aibe valoarea

. h2,5Mm Fig 4.1 Segmentul cu sectiune triunghiulara c. Inaltimea muchiilor tesite Pentru a evita raclarea excesiva a uleiului de pe peretele cilindrului,muchiile segmentului cu sectiune dreptunghiulara vor fi tesite la . Pentru aceeasi valoare a alezajului,inaltimea tesiturilor se impune a fi

. h10,3mm Procedeul de tesire se efectueaza si in partea segmentului care se introduce in canalul portsegment al pistonului, de data aceasta cu inaltimea tesiturii

avand aceeasi valoare cu

, de 0,3 mm. h20,3mm Dupa alegerea acestor parametri, se vor verifica solicitarile la care sunt supusi segmentii. Pentru aceasta verificare, se va incepe prin alegerea fortei

Pentru diametrul alezajului intre 90...108 mm forta

se alege in intervalul (20,4...23,3) N. Se va alege valoare

. Pentru verificarea solicitarilor la care este supus segmentul, s-a optat pentru varianta a de distributie a presiunii elasticepe suprafata laterala a segmentului. In continuare, se calculeaza efortul unitar la montaj,

. Acesta nu trebuie sa depaseasca rezistenta admisibila. Valoarea rezistentei admisibile se alege din intervalul (200...300) MPa. S-a optat pentru valoarea de 250 MPa. sigma admisibil 250Mpa Efortul unitar la montaj se va calcula cu relatia:

(

)

[

(

)

]

(82) La procedeul de montaj Ghintburg m=0,5. Pentru a calcula

se utilizeaza relatia :

[MPa](83) Rezulta valoarea pentru presiunea medie elastica: pe0,16Mpa Se utilizeaza relatia (82) pentru calculul efortului unitar la montaj: Sigma M115.26Mpa In final se va calcula efortul unitar

cu relatia:

[ (

)

](84) Se va folosi valoarea lui K de 1,742 corespunzatoare tipului de segment cu sectiune dreptunghiulara. Din calcul rezulta valoarea pentru efortul unitar in timpul functionarii: Sigma F240.08Mpa 4.1.2.2 Rostul de dilatare a. in stare libera Valoarea rostului in stare libera se calculeaza cu relatia:

()

(

)

(85) s013.52mm b. in functionare Pentru MAS, rostul de dilatare in functionare ia valori in intervalul (0,0023...0,0040)D. Pentru calculul acestei valori se va inmulti valoarea alezajului cu o valoare intermediara din intervalul (0,0023...0,0040), in cazul segmentilor proiectati S=0,0025. sf0,25mm c. la montaj Calculul rostului de dilatare la montaj se va efectua cu ajutorul relatiei:

()

()

()(86) unde - Ts se alege din intervalul (500..545)K. S-a ales Ts = 500K. -

este situat in intervalul (11..12)

. S-a ales

[

] -

se alege din intevalul (350..380)K. Se alege

. sm0,71mm 4.2 Calculul si constructia boltului 4.2.1 Alegerea materialului pentru constructia boltului In functie de solicitarile la care este supus boltul si in functie de tensiunea de rupere, se recomanda sa se aleaga un otel aliat. Caracteristicile mecanice al materialul se vor adopta din STAS 791-80.Pentru modelul proiectat, boltul se va fabrica din 40Cr10 calit CIF. Material Nume 40 Cr 10 sigma rupere750 4.2.2. Predimensionarea boltului La predimensionarea boltului, se vor extrage urmatoarele rapoarte: -Raportul diametru exterior / alezaj (d/D); -Raportul diametru interior/ diametrul exterior ( = di/d); -Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D); -Raportul lungime bolt / alezaj (L/D). De asemenea, se va mai alege jocul boltului in umerii pistonului (j) si presiunile admisibile in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa). Pentru motoarele de tip MAS, boltul este fix, fiind montat cu joc fata de biela.La motorul ce se va proiecta, solicitarile sunt relativ mari si, pentru siguranta, se vor alege valori din zona superioara a intervalelor recomandate pentru parametri alesi, sau chiar vor depasi aceste intervale. a)Raportul diametru exterior / alezaj (d/D) Pentru MAS, valorile recomandatese situeaza in intervalul 0,24...0,28. S-a ales valoarea de 0,31 pentru acest parametru. Chiar daca depaseste intervalul, este valoarea minima pentru care se verifica rezistenta la solicitarile boltului. Cunoastem ca alezajul are valoarea de 101 [mm], deci diametrul exterior are valoarea de: b)Raportul diametru interior/ diametrul exterior ( = di/d) La MAS, acest parametru are valori cuprinse in intervalvul 0,64...0,72. S-a optat pentru valoarea de 0,6 , din aceleasi considerente de rezistenta._0,62 Va rezulta diametru interior al boltului: c)Raportul lungimii de sprijin in piciorul bielei / alezaj (b/D) In cazul acestu raport, se va tine cont de tipul montajului boltului pe biela si pe umerii pistonului. Pentru MAS, boltul este fix, iar valoarea acestui raport se recomanda a fi in intervalul 0,26...0.30. S-a ales valoarea de 0,4. Astfel, se obtine valoare lungimii de sprijin in piciorul bielei: b41mm d)Raportul lungime bolt / alezaj (L/D) In cazul boltului fix, pentru MAS, se recomanda valori intre 0,88...0.93. Pentru a obtine o lungime potrivita se alege valoarea maxima a intervalului drept valoarea raportului.Raport0,93 Se obtine o lungimea totala a boltului: l94mm e)Jocul boltului (j) Valoarea acestu joc se alege in intervalul 1...2 [mm], influentand limita maxima a deplasarii in urma solicitarii la incovoiere a blotului. Solicitarile, fiind destul de mari, exista posibilitatea unei incovoieri apreciabile, si de aceea s-a considerat valoarea acestui joc de 1 mm. d 27mm di17mm raport0,4 j 1mm f)Presiunea admisibila in piciorul bieleiPentru cazul unuiMAS, pistonele fiind din aliaj usor, valoarea presiunii admisibile se stiueaza in intervalul 25...50 MPa. g)Presiunea admisibila in umerii pistonului In cazul pistoanelor din aliaj usor, se recomanda ca presiunea admisibila sa se incadreze in intervalul 20...50 MPa.pamax50MPa 4.2.3 Verificarea presiunii in piciorul bielei (pb) si in umerii pistonului (pa) Forta de calcul are formula: ( ) A + = 142max2etR m pDFps (4.6)Unde: mps masa totala a pistonului si a segmentilor b gp psm m m ~ (4.7) piston gp bm m m ~(4.8) Pentru D = 101 [mm], pmax= 7,44 [MPa], mps= 0,721[kg], si R=39,5 [mm], rezulta valoarea fortei: Se definesc: -a lungimea de sprijin in umerii pistonului 2b la=(4.9) a 26,5mm -b lungimea de sprijin in piciorul bielei j B b 2 =(4.10) Din tabel se va alege b si se va calcula B. B43mm Din calcul rezulta ca B = 43 [mm]. Forta se considera distribuita uniform in lungul si in jurul suprafetelor de sprijin pe jumatate din circumferinta: admisibil a apadFp,2s = (4.11) admisibil b bpbdFp,s =(4.12) pbmax50MPa F=53946,76N pa=39,18MPa pb=48,73MPa Pentru aceste valori ale presiunilor pa si pb, se calculeaza coeficientii presiunilor de contact in umerii pistonului respectiv in piciorul bielei: 4.2.4 Verficarea de rezistenta a boltului La boltul fix se considera ca ciclul de incarcare este alterant simetric. Coeficentul de siguranta la oboseala trebuie sa apartina intervalului (1...2,2) si este dat de relatia: admisibilc c,max1ooooo c|o>=(4.13) = 1coeficient efectiv de concentrare = 1,5...2,5coeficient de calitate a suprafetei, pentru bolt cementat si lustruit Pentru s-a ales valoarea de 2. factor dimensional. Din figura de mai jos, pentru bolt din otel aliat fara concentratori (curba 2), va rezulta = 0,84. Fig. 4.4 Diagrama de alegere a factorului dimensional max efort unitar maxim Pentru 500