Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica

7/29/2019 Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica

1/84

1


2/84

2


3/84

3


4/84

4

CAPITOLUL 1

Analiza cheltuielilor

1.1 Analiza structurii cheltuielilor

Cheltuielile reprezinta totalitatea consumurilor inregistrate intr-o intreprindere, intr-un an

financiar. In vederea analizarii cheltuielilor se face distinctia dintre cheltuilile de productie sau

simplu cheltuileli si termenul de costuri de productie sau costuri.

Cheltuielile reprezinta totalitatea achizitiilor facute de catre o intreprindere cu scopul de a

obtine bunuri economice. Achizitiile se numesc factori de productie , iar din momentul intrarii

lor in productie acestea devin stocuri. Astfel partea de stoc intrata intr-un ciclu de productie,

respectiv cea utilizata pentru obtinerea bunurilor poarta denumirea de costuri.

Costurile de productie pot fi de mai multe feluri, clasificate dupa anumite criterii,

precum:

dupa natura lor, aceste se impart in:a) cheltuieli de exploatareb) cheltuieli financiarec) cheltuieli exceptionale

a) Cheltuielile de exploatare reprezinta acele cheltuieli care formeaza baza obiectului de

activitate al firmei, iar scopul lor este de a produce bunuri economice.

Aceasta grupa cuprinde:

cheltuieli cu materii prime si materiale; alte cheltuieli materiale; cheltuieli cu forta de munca (salarii+ toate impozitele); provizioanele.

La nivelul societatii S.C. COSELI S.A., la sfarsitul anului financiar 2010, valoareacheltuielilor de exploatare a fost de 11.478.609 lei, din care:

cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile - 4.030.270 lei; alte cheltuieli materiale - 43.627 lei; alte cheltuieli externe (energie si apa) - 144.972 lei; cheltuieli privind marfurile - 2.731.823 lei;


5/84

5

cheltuieli cu personalul - 1.357.932 lei; ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale - 927.408 lei; ajustari de valoare privind activele circulante - 14.952 lei; alte cheltuieli de exploatare - 2.204.764 lei; ajustari privind provizioanele - 22.861 lei.

b) Cheltuielile financiare cuprind toate cheltuielile efectuate de intreprindere cu partenerii

de afaceri in scopul de a se finanta sau a economisi.

Aceasta grupa cuprinde :

dobanzi la credite; cheltuieli cu ajustari de valoare; diferente de curs valutar; pierderi de creante; pierderi la plasamente; pierderi din tranzactii financiare; provizioane de risc.

Conform bilantului contabil, la sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii

analizate, cheltuielile financiare erau in valoare de 1.908.977 lei, din care:

cheltuieli privind dobnzile - 501.810 lei alte cheltuieli financiare - 1.407.167 lei

Cheltuielile exceptionale sunt acele cheltuieli care nu au regularitate si nu fac parte direct

din activitatea firmei. Acestea cuprind:

penalitati; amenzi; anumite subventii neasteptate; sponsorizari; ajutoare pentru terte persoane

La nivelul societatii S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat in anul 2010 cheltuieli

exceptionale.

O alta clasificare a cheltuielilor este urmatoarea:

dupa modul cum oscileaza in raport cu productia, cheltuielile pot fi:


6/84

6

a) cheltuieli fixeb) cheltuieli variabileCheltuielile fixe au caracter aproximativ constant pe parcursul unui ciclu de productie, si

sunt in general calculate (nu sunt o expresie a unui consum direct, rezultat din dorinta de a obtine

un bun economic).

Aceasta grupa cuprinde urmatoarele cheltuieli:

amortizarile ; provizioanele calculate la nivel de intreprindere; cu personalul administrativ (TESA); de publicitate; de cercetare, dezvoltare.

La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii COSELI s-au inregistrat cheltuieli

fixe in valoare de xxxx din care:

amortizarile - 3.408.256 lei; cheltuieli cu personalul TESA432.000 lei

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care oscileaza direct cu nivelul productiei, au

sens de consum specific si cuprind:

consum de materii prime si materiale; consum de munca directa (muncitori operationali) consumuri de energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs, etc.

In cadrul societatii analizate, in anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile a fost de

4.480.884 leidin care :

consum de materii prime si materiale - 4.030.270 lei consum de munca directa - 435.600 lei (1100 lei/salariat) consumuri cu energie si utilitati exprimate in mod direct pe produs15.014 lei

dupa modul de includere in costuri, acestea pot fi:a) cheltuieli directe;b) cheltuieli indirecte.


7/84

7

Cheltuielile directe sunt acele tipuri de cheltuieli care se pot identifica pe obiecte de

calculatie iar cheltuielile indirecte nu se pot identifica pe obiecte de calculatie.

In cadrul cheltuielilor indirecte intra publicitatea, cercetarea-dezvoltarea, amortizarea.

dupa continut, cheltuielile se impart in:a) cheltuieli materiale;b) cheltuieli cu forta de munca.

La sfarsitul anului financiar 2010, in cadrul societatii analizate, valoarea cheltuielilor

materiale a fost de 7.872.578 lei, iar valoarea cheltuielilor cu personalul a fost de 1.357.932 lei.

Orice analiza a cheltuielilor incepe cu structura acestora pe puncte de interes.

La nivel de intreprindere exista urmatoarele puncte de interes:

aprovizionare materii prime; stocuri; cheltuieli de personal; cheltuieli de productie; cheltuieli de desfacere (vanzare); cheltuieli post vanzare.

Fiecare grupa de cheltuieli are o importanta relativa in structura totala a cheltuielilor si

oglindeste sectorul de activitate al firmei.

Astfel daca grupa cheltuielilor de aprovizionare si stocuri detine peste 40% din total

cheltuieli, atunci firma desfasoara o activitate de productie. Atunci cand ponderea cheltuielilor cu

aprovizionare marfuri si stocuri este de peste 40%, atunci societatea realizeaza o activitate de

comert. Ponderea de peste 50% a cheltuielilor cu forta de munca, indica faptul ca o firma

desfasoara o activitate din zona serviciilor.

Pentru a stabili structura cheltuielilor, se imparte fiecare grupa de cheltuieli la totalul

cheltuielilor, conform urmatoarei formule:

100.CT

xI

XS , unde

XSI - indicele de structura a cheltuielilor

x- valoarea grupei de cheltuieli;

CTcheltuielile totale.


8/84

8

In cadrul societatii S.C. COSELI S.A., structura cheltuielilor este prezentata in tabelul

urmator, luand in calcul perioada anilor 2008-2010.

19.324.945

Tabel 1.1

Structura cheltuielilor in 2008-2010 la nivelul societatii analizate

Nr

.

crt

.

Tipuri de

cheltuieli 2008

lei

Structura 2009

lei

Structura 2010

lei

Structura

Subs

t.

%

Total

%

Subst

.

%

Total

%

Subst

.

%

Total

%

1. Cheltuieli de

exploatare

din care: 16.300.496 10084.35

16.483.968 10086.2

2

11.478.60

9 100

85,57

1.1 Cheltuieli cu

materiile

prime si

materiale

consumabile 4.989.986 30,6125.82

5.719.173 34,6929.9

14.030.270 35,11

30.101.2 Alte

cheltuieli

materiale 54.409 0,33 0.28 57.405 0,34 0.30 43.627 0,38 0.331.3 Alte

cheltuieli

externe

194.604 1,19

1.01

141.845 0,86

0.74

144.972

1,26

1.081.4 Cheltuieli

privind

marfurile

4.905.558 30,09

25.38

5.191.023 31,49

27.15

2.731.823

23,79

20.411.5 Cheltuieli cu

salarii si

indemnizatii

1.663.845 10,20

8.61

1.011.833 6,13

5.29

1.070.468

9,36

8.001.6 Cheltuieli cu

asigurarile i

protectia

sociala

469.515 2,88

2.43

290.999 1,76

1.52

287.464

2,51

2.151.7 Cheltuieli cu 714.976 4,38

3.70955.646 5,79

5.008,20

0.70


9/84

9

amortizarea 942.360

1.8 Alte

cheltuieli de

exploatare 3.422.368 20,9917.71

2.267.477 13,7511.8

62.204.764 19,20

16.47

1.9 Ajustariprivind

provizioanele -25.123 -0,15-0.13

- --

22.861 0,190.17

2. Cheltuieli

financiare

totale din

care: 3.024.447 10015.65

2.635.532 10013.7

81.908.977 100

14.262.1 Cheltuieli

privind

dobanzile 681.159 22,52 3.52 845.883 32,09 4.42 501.810 26,28 0.372.2 Alte

cheltuieli

financiare 2.343.288 77,4712.13

1.789.649 67,909.36

1.407.167 73,7210.51

3. Cheltuieli

extraordinar

e 0 100-

0 100-

-

100

-

3.1 Amenzi 0 --

0 --

0 -

TOTAL

CHELTUIELI

19.324.945

-

100 19.119.500

-

100

13.387.58

6

-

100

Se poate observa din tabelul 1.1, faptul ca ponderea tipurilor de cheltuieli s-a mentinut

relativ constanta pe parcusul celor 3 ani luati in calcul, astfel:

- cheltuielile de exploatare detin cea mai mare pondere din total cheltuieli(84,35% in anul 2008, 86,21% in anul 2009 iar in anul 2010, de 85,67%);

- cheltuielile financiare au reprezentat 15,65% din totalul de 19.324.945 lei (in2008), 13,78% in anul 2009 din totalul de 19.119.500 lei, iar in 2010, din totalul de 13.387.586

lei, acestea au detinut ponderea de 14,43%.

In ceea ce priveste cheltuielile extraordinare, acestea nu au fost inregistrate in bilantul

contabil din cei 3 ani luati in calcul.


10/84

10

Din categoria cheltuielilor de exploatare, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu

materiile prime si materiale consumabile, ( 25,38% din totalul cheltuielilor realizate in anul

2008, (19.324.945 lei), in anul 2009 de 29,91% iar in anul 2010, de 30,10 %). Aceasta pondere

ridicata a cheltuielilor cu materiile prime si materiale se datoreaza faptului ca principalul

domeniu de activitate al firmei este de productie (esente, arome, zahar vanilat si alti aditivi

alimentari), iar achizitionarea materiilor prime precum ( arome superconcentrate, solventii

alimentari (propilenglicol, triacetin, apa), colorantii alimentari, lichizi), necesita depunerea unui

efort financiar destul de ridicat pentru a putea produce cantitatea de produse COSELI propusa.

De asemenea, avand in vedere ca firma desfasoara si o activitate de comert cu produsele

alimentare pe care le face , a fost necesara depunerea unui efort banesc destul de ridicat si cu

activitatea de comert , astfel:

- in anul 2008, cheltuielile cu marfuri au fost de 4.905.558 lei reprezentand 25.38%din totalul cheltuielilor ale intreprinderii, 27,15% anul 2009 si anume 5.191.023 lei, iar in anul

2010 (2.731.823 lei), procentual detinand 20,41%

O pondere relativ mare o detin si alte cheltuieli de exploatare precum (cheltuieli privind

prestatiile externe, cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate, alte cheltuieli),astfel

incat in anul 2008 au fost de 17.71% in 2009 de 11.86% iar in anul 2010 de 16.47%.

Cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au fost de 1.663.845 lei in anul 2008,

reprezentand 8,61% din cheltuielile totale, salarii acordate unui numar de personal de 82

angajati; in anul 2009 ponderea acestor cheltuieli a fost de 5,29% , cheltuieli efectuate la nivelul

a 53 salariati, din care 33 personal TESA iar 20 salariati direct productivi. In ultimul an luat in

calcul (anul 2010), cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au avut o pondere de 8,00%.

Din totalul cheltuielilor realizate la nivelul S.C. COSELI S.A, ponderea cea mai mica o

detin ajustarile pentru provizioane, fiind de 0,13% in anul 2008, si 0,17% in anul 2010. Dupa

cum se poate observa in tabelul 1, in anul 2009 nu s-au inregistrat, la nivelul societatii analizate,

cheltuieli cu ajustari pentru provizioane.

Referitor la cheltuielile privind dobanzile, ce fac din categoria de cheltuieli financiare, in

anul 2008, au avut o pondere de 3,52%, (681.159 lei), de 4,42% in anul 2009 (845.883lei) , iar in

anul 2010 de 0,37% (501.810lei).


11/84

11

1.2. Analiza dinamicii cheltuilelor

Analiza dinamicii cheltuielilor presupune analiza evolutiei cheltuielilor pe parcursul

anilor luati in calcul. Aceasta analiza presupune fie raportarea cheltuielilor intreprinderii dintr-un

an financiar fata de un an de referinta (analiza cu baza fixa) sau fata de anul precedent acestuia (

analiza cu baza in lant).

analiza cu baza fixa 100.

xCh

ChI

Nref

NDCH

unde,

CHDI - indicele de dinamica;

NhC - cheltuielile din anul n;

refNh

C - cheltuielile din anul de referinta.

analiza cu baza in lant100

1

xCh

ChI

N

NDCH

unde,

CHDI - indicele de dinamica;

Nh

C - cheltuielile din anul n;

1NhC - cheltuielile din anul precedent.

In cadrul S.C. COSELI S.A., analiza dinamicii se realizeaza cu baza fixa, in care anul de

referinta este 2008, conform tabelului 1.2


12/84

12

Tabel 1.2

Analiza dinamicii cheltuielilor

Nr.

crt. Tipuri de cheltuieli 2008

lei

2009

lei

2010

lei

2009CHDI

2010CHDI

1. Cheltuieli de

exploatare din care:

16.300.496 16.483.96811.478.609

101.13 70.42

1.1 Cheltuieli cu materiile

prime si materiale

consumabile

4.989.986 5.719.173 4.030.270114.61 80.77

1.2 Alte cheltuieli

materiale 54.409 57.405 43.627105.51 80.18

1.3 Alte cheltuieli externe

194.604 141.845 144.97272.89 74.50

1.4 Cheltuieli privind

marfurile 4.905.558 5.191.023 2.731.823 105.82 55.691.5 Cheltuieli cu salarii si

indemnizatii 1.663.845 1.011.833 1.070.46860.81 64.34

1.6 Cheltuieli cu

asigurarile i protectia

sociala 469.515 290.999 287.46461.98 61.23

1.7 Cheltuieli cu

amortizarea

714.976 955.646

942.360133.66 131.80

1.8 Alte cheltuieli de

exploatare 3.422.368 2.267.477 2.204.764 66.25 64.42

1.9 Ajustari privind

provizioanele -25.123 - 22.861- -91.00

2. Cheltuieli financiare

totale din care:

3.024.447 2.635.532 1.908.97787.14 63.12


13/84

13

Din tabelul 1.2 se poate observa evolutia cheltuielilor din anii 2009, fata de anul de baza

2008 astfel:

in anul 2009, valoarea cheltuielilor de exploatare a crescut cu 1,13% fata de anul2008, datorita cheltuielilor cu amortizarea, acestea fiind in anul 2009 cu 33,66% mai mari decat

in anul de baza (2008).

de asemenea si cheltuielile cu materii prime si materiale au crescut cu 14,61% dela 4.989.986 lei in anul 2008 la 5.719.173lei in anul 2009, datorita crizei mondiale, valoarea

acestora a ajuns sa fie mai ridicata, determinand cresterea cheltuielilor la nivel de productiei al

intreprinderii.

cheltuielile cu salariile si indemnizatiile au scazut considerabil in anul 2009, fatade anul 2008, de la 1.663.845 lei la 1.011.833 lei, (cu 39,19%), principalul motiv fiind cel al

reducerii numarului de salariati de la 82 de salariati in anul 2008 la 53 salariati in anul 2009.

cheltuielile financiare au scazut in anul 2009 fata de anul precedent cu 12,86%,cand acestea au fost in valoare de 3.024.447 lei, datorita faptului ca in anul 2009 valoarea

pierderilor de creante, pierderilor la plasamente si tranzactiilor financiare, a fost mai mica cu

23,63%, comparativ cu anul 2008.

in anul 2009 cheltuielile cu dobanzile la credit au crescut cu 24,12% fata de anul2008, cand au fost de 681.159 lei, datorita apelarii la credite mai mari necesare investitiilor pe

care le-a facut in acest an firma, (investitii intr-o hala de productie, in utilaje si echipamente mai

performante de productie).

la nivelul societatii analizate, nu s-au inregistrat cheltuieli exceptionale de naturaamenzilor, penalitatilor sau alte plati neasteptate, pe perioada celor trei ani luati in calcul.

2.1 Cheltuieli privind

dobanzile 681.159 845.883 501.810124.18 73.67

2.2 Alte cheltuieli

financiare 2.343.288 1.789.649 1.407.16776.37 60.05

3. Cheltuieli

extraordinare 0 0

-

0 0

3.1 Amenzi 0 0 0

0 0

TOTAL CHELTUIELI

19.324.945 19.119.500 13.387.58698.94 69.29


14/84

14

In ceea ce priveste tendinta evolutiei cheltuielilor din anul 2010 fata de anul de baza,

aceasta se prezinta astfel:

cheltuielile de exploatare au scazut cu 20,58% in anul 2010 fata de anul 2008cand au fost de 16.300.496 lei, prin reducerea considerabila a costurilor cu marfurile (44,31%),

motivul fiind cel al scaderii cererii de produse in acest an, implicit al volumului de marfuri

vandute in anul 2010; al cheltuielilor cu salariile, indemnizatiile, cu 35,66%, datorita reducerii

numarului de salariati de la 84 angajati (in 2008) la 53 angajati in 2010.

cheltuielile cu materiile prime si materiale au scazut cu 19,23% cand au fost de4.989.986 lei in 2008, ajungand la valoarea de 4.030.270 lei in anul 2010, aceasta datorita

scaderii consumului de produse COSELI de catre populatie, fapt ce a determinat ca firma sa

decida scaderea productie pentru a o putea vinde.

datorita crizei economice si financiare modiale, in anul 2010, valoarea dobanzilorla credite a scazut. Tendinta de ieftinire a creditelor este o consecinta a stabilizarii situatiei

economice, att la nivelul productiei, ct i pe pietele financiare, astfel incat in situatia firmei

analizate, cheltuielile privind dobanzile s-au redus cu 26,33% fata de anul 2008 cand au fost de

681.159 lei iar in anul 2010 de 501.810 lei. Cheltuielile financiare totale au scazut si ele cu

36,88% in anul 2010 comparativ cu anul de baza.

1.3. Analiza costurilor de productie

Costul unitar pe produs reprezinta unul din indicatorii importanti ai activitatii firmei.

Managerii firmei sunt interesati in adoptarea unor msuri tehnico-organizatorice care sa determine

reducerea costurilor pe produs si sporirea rentabilitatii.

Reducerea costurilor unitare reprezinta un obiectiv esential in ceea ce privete creterea

competitivitatii produselor, gasirea de noi piete de desfacere, creterea gradului de utilizare a

capacitatii de productie.

Costul de productie cuprinde toate cheltuielile provenite de la stocuri, cheltuieli salariale,cheltuieli fixe directe, amortizarea masinilor si utilajelor, cheltuieli financiare, cheltuieli ascunse.

La nivelul productiei, intereseaza clasificarea costurilor in costuri fixe directe si variabile.

Cheltuielile fixe directe functioneaza ca un reductor al costului de productie iar cheltuielile

variabile ca un consum specific constant.


15/84

15

Costul unitar pe produs se determina prin raportarea cheltuielilor la volumul de produse

obtinute de intreprindere intr-un an financiar.

Formula de calcul este urmatoarea:

i

i

i Q

Cht

Cp unde,

iCp - costul de productie al produsului i;

iCht - cheltuielile totale;

iQ - volumul de produse i realizate.

Analiza costurilor de productie, se poate realiza prin intermediul unor metode precum:

metoda indicelui costului unitar; metoda costului direct; metoda costului obiectiv; metoda ABC.

Metodele de calculatie a costurilor au cunoscut o permanenta evolutie generata de

problemele noi la care trebuit sa raspunda calculul costurilor. Decizia privind modul de

organizare a calculatiei costurilor si adoptarea unei metode de calculatie a costurilor sau a alteia

presupune o analiza a principalilor factori care determina organizarea calculatiei costurilor.

Literatura de specialitate si practica economica recunoaste doua mari grupe de metode

clasice pentru stabilirea, controlul si analiza costurilor. Metode de calculatie bazate pe conceptul

de cost complet traditional si metode bazate pe costuri partiale.

Metodele clasice de calculatie a costurilor dau atentie in mod deosebit cheltuielilor

directe. Acestea sunt analizate cu consecventa pe baza documentatiei tehnice, in timp ce

cheltuielile indirecte sunt uitate, iar in conditiile actuale, in care raportul cheltuielilor

directe\cheltuielile indirecte s-a schimbat in favoarea cheltuielilor indirecte se impun metode noi

care sa permita urmarirea si controlul cheltuielilor indirecte. In prezent costurile indirecte pot

ajunge la 70% din totalul costurilor. In aceste conditii analiza costurilor trebuie indreptata catre

aceasta parte a costurilor.

La nivelul societatii COSELI, evaluarea costului unitar de productie prin metoda clasica,

se bazeaza pe detalierea tipurilor de cheltuieli atat variabile cat si fixe la nivelul celor trei


16/84

16

produse; stabilirea costului unitar al fiecarui produs si determinarea marjei unitare pentru a vedea

daca produsele luate in analiza sunt rentabile sau nu.

Aceasta analiza clasica a costurilor de productie se realizeaza pe baza tabelului 1.3

Tabel 1.3

Analiza costurilor de productie prin metoda clasica

Nr. crt Tip cheltuiala Esente

(lei)

Arome

(lei)

Zahar

vanilat

(lei)

Total

( lei)

1. Costuri variabile, din care:

687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale

consumabile352.120 353.001 404.100 1.109.221

1.3 Cheltuieli salariale directe90.000 108.000 144.000 342.000

1.4 Cheltuieli privind marfurile230.299 164.007 241.110 635.416

1.5 Cheltuieli cu ambalajele133 100 122 355

1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul de

productie15.121 1.106 10.743 26.970

1.7 Costul mediu variabil 0,54 20,78 0,72 22,04

2. Costuri fixe, din care:556.526 335.361 567.974 1.459.861

2.1 Cheltuieli cu salariile administrative210.602 114.800 290.400 615.802

2.2 Cheltuieli cu energia si apa42.281 20.281 47.281 109.843

2.3 Cheltuieli de cercetare9.034 7.319 8.990 25.343

2.4 Cheltuieli cu intretinerea47.740 31.201 46.210 12.5151

2.5 Cheltuieli de distributie161.001 121.001 171.001 453.003

2.6 Cheltuieli cu publicitatea83.311 40.301 - 123.612

2.7 Cheltuieli cu aprovizionarea2.557 458 4.092 7.107

2.8 Costul mediu fix0,44 11,13 0,51 12,09

TOTAL CHELTUIELI1.254.199 1.110.575 1.368.049

3. Productia1.258.742 30.121 1.107.405 -


17/84

17

Potrivit acestei metodei clasice, toate cele trei produse sunt rentabile, marja unitara avand

valori pozitive in cazul produselor (esente, arome si zahar vanilat), iar rezultatul exercitiului este

pozitiv in cazul celor trei produse inregistrand profituri cuprinse intre 4.084.238 lei- 1.062.062

lei.

Prin urmare intreprinderea utilizeaza un intreg sistem de procedee de repartizare a

cheltuielilor indirecte asupra produselor, ceea ce conduce la costuri denaturate si implicit la

decizii gresite. Prin aceste procedee suma afectata purtatorului de cost este denominalizata de

natura cheltuielii si de originea acesteia.

Cheltuielile indirecte sunt omogenizate impiedicnd analistul sa determine natura

cheltuielii si originea acesteia. De aceea pentru a deschide drumul analizei spre adevar se impune

aplicarea altor metode de calculatie a costurilor centrate pe analiza cheltuielilor indirecte. O

astfel de metoda este metoda ABC (Activity Based Costing ) care va fi prezentata in subcapitolul

1.5

1.4 Analiza costurilor variabile. Metoda direct costing.

Aparitia unei metode de calculatie care sa asigure determinarea rapida a costului de

productie, precum si stabilirea unor indicatori cu spectru larg al informatiei, necesare

fundamentarii deciziilor eficientei unei intreprinderi a condus catre metoda Direct-Costing.

Metoda Direct-Costinga aparut in SUA pentru prima data, in anul 1934 (aplicata de

Jonathan Harris si G. Charter Harrison). Ulterior, aceasta metoda a fost aplicata si de tarile

europene (Anglia, Franta, Germania etc.).

Metoda Direct-Costingpresupune imputarea asupra produselor numai a costurilor

variabile (directe sau indirecte).Aceasta inseamna separarea cheltuielilor de productie, de

Unitatea de masura

bucati litri bucati -

4. Pret de vanzare1,30 33,12 1,40

-5. Costul unitar (lei/produs)

0,98 31,91 1,23

6. Marja unitara

+0,32 +1,21 +0,37 -7. Venitul total (lei)

5.342.980 3.267.800 2.430.111 -

8. Profit (lei)4.084.238 2.157.225 1.062.062 -


18/84

18

desfacere, in cheltuieli variabile si fixe, cheltuielile fixe fiind trecute asupra rezultatului

financiar brut al intreprinderii.

Prin urmare, metoda foloseste, in calculatia costului pe unitate de produs, costurile

variabile directe si indirecte. Astfel se va realiza identificarea costurilor pe sectoare de cheltuieli,

pe centre de responsabilitate. Costurile variabile directe (legate de activitatea de productie) vor fi

colectate pe sectoare de activitate, iar costurile variabile indirecte vor fi imputate.

Cheltuielile fixe se vor programa la nivel global si nu vor fi incluse in costul fiecarui

produs.

Determinarea costului unitar se realizeaza prin raportarea cheltuielilor variabile la

cantitatea de productie rezultata, dupa relatia:

,

unde:

Cucostul unitar

Chv - cheltuieli variabile;

Q - valoarea productiei.

Etapele analizei prin metoda direct costing sunt:

Identificarea cheltuielilor din cadrul intreprinderii

Identificarea productiei totale in unitati fizice Calcularea costului mediu varabil Calcularea marjei costurilor variabile Calcularea rezultatului analitic global Calcularea ratelor aferente costurilor variabile Interpretarea rezultatelor

Cheltuielile variabile din cadrul intreprinderii

In anul 2010 valoarea cheltuielilor variabile din cadrul S.C. COSELI S.A. la nivelul

produselor principale obtinute in firma, a fost de :

esente687.673 lei/an


19/84

19

arome626.214 lei/an zahar vanilat800.075lei/an

Productiile totale in unitati fizice

In cadrul societatii analizate, in anul 2010, conform documentelor puse la dispozitie,

productiile totale in unitati fizice ale principalelor produse realizate, au fost:

esente 1.258.742 bucati/an arome30.121 litri/an zahar vanilat - 1.107.405 bucati/an

Costul mediu variabil

In vederea identificarii costului mediu variabil al principalelor tipuri de produse ale

societatii analizate, se detaliaza fiecare tip de cheltuiala directa variabila care a dus la obtinerea

acestor produse, conform tabelului 1.4

Tabel 1.4

Costurile variabile ale principalelor produse ale societatii

Nr. crt Tip cheltuiala Esente

(lei)

Arome

(lei)

Zahar

vanilat

(lei)

Total

( lei)

1. Costuri variabile, din care:

687.673 626.214 800.075 2.113.962

1.2 Cheltuieli cu materii prime si materiale

consumabile352.120 353.001 404.100 1.109.221

1.3 Cheltuieli salariale directe90.000 108.000 144.000 342.000

1.4 Cheltuieli privind marfurile

230.299 164.007 241.110 635.4161.5 Cheltuieli cu ambalajele

133 100 122 355

1.6 Cheltuieli cu energia pentru spatiul de

productie15.121 1.106 10.743 26.970

1.7 Costul mediu variabil0,54 20,78 0,72 -

1.258.742 30.121 1.107.405 -


20/84

20

In tabelul 1.4 sunt evidentiate atat cheltuielile variabile care au contribut la obtinerea

celor trei grupe de produse principale ale S.C. COSELI S.A., (esente, arome si zahar vanilat), cat

si cantitatile de produse obtinute in anul 2010.

Astfel aplicand formula de calcul a costului de productie, in anul 2010 costul mediu

variabil de productie al esentelor a fost de 0,55lei/bucata, al aromelor de 20,78lei/litru iar in

cazul zaharului vanilat de 0.72lei/bucata. Cel mai mare cost variabil de productie a fost

identificat in cazul zaharului vanilat, intrucat pentru producerea acestuia a fost necesara

achizitionarea unui volum mai ridicat de materii prime si materiale, determinand cheltuieli cu

materii prime si materiale de 404.100 lei. De altfel in cazul aceluiasi produs, s-au inregistrat cele

mai mari costuri cu salariile directe, (144.000 lei), participand la realizarea cantitatii de

1.107.405 bucati zahar vanilat in anul 2010, 9 salariati direct productivi.

Marja costurilor variabile

Marja costurilor variabile reprezinta diferenta dintre cifra de afaceri si costurile totale

variabile ale intreprinderii, astfel:

xxCV CVCAM X unde,

xCVM - marja costurilor variabile a produsului x

XCA - cifra de afaceri a produsului x

XCV - costurile variabile la nivelul produsului

La nivelul societatii analizate, in anul 2010, valoarea cifrei de afaceri obtinuta din

vanzarea celor trei produse principale, a fost de:

1.505.038 leiesente 1.031.644 leiarome; 1.550.367 leizahar vanilat.

2. Productia

Unitatea de masura

bucati litri bucati

-


21/84

21

Astfel prin aplicarea formulei de calcul a marjei costurilor variabile pentru fiecare

produs luat in analiza, rezulta:

esenteesenteCVesente CVCAM = 1.505.038687.673 = 817.365 lei

aromearomeCVarome CVCAM 1.031.644626.214 = 405.430 lei

atzaharvanilatzaharvanilulatCVzaharvan CVCAM 1.550.367- 800.075 = 750.292 lei

Prin identificarea marjei costurilor variabile se determina capacitatea acesteia de a

acoperi cheltuielile fixe care au contribuit la realizarea celor trei produse, capacitatea de a

produce si de a vinde, obtinandu-se astfel un rezultat analitic global (profit sau pierdere),

In cazul esentelor, marja costurilor variabile a fost in anul 2010 de 817.365 lei, aceasta

fiind cea mai mare dintre cele aferente celor trei produse Coseli luate in analiza, aceste produsefiind cele mai favorabile producerii si vanzarii, determinand un rezultatat analitic global cat mai

bun. Pentru celelalte produse (arome si zahar vanilat), valoarea cifrei de afaceri necesara

acoperirii cheltuielilor fixe specifice fiecarui produs, a fost de 405.430 lei (arome) si 750.292 lei

(zahar vanilat).

In continuare pentru a identifica puterea de acoperire a costurilor fixe, pe baza marjei

costurilor variabile determinate mai sus, se analizeaza rezultatul analitic global.

Rezultatul analitic global

Rezultatul analitic global se determina ca diferenta dintre marja costurilor variabile si

costurile fixe rezultate la nivelul intreprinderii.

CVMRAGXCVX unde,

XRAG - rezultatul analitic global;

Conform informatiilor obtinute din bilantul contabil al anului financiar 2010, valoarea

cheltuielilor fixe pe cele trei grupe de produse realizate in cadrul S.C. COSELI S.A., a fost de :

556.526 leiesente; 335.361 leiarome; 567.974 leizahar vanilat.

Rezultatele analitice globale din anul financiar 2010, la nivelul produselor Coseli sunt:


22/84

22

esenteesenteCVesente CFMRAG 817.365556.526 = 260.839 lei

aromearomeCVarome CFMRAG 405.430335.361 = 70.069 lei

atzaharvanilatzaharvanilCVatzaharvanil CFMRAG 750.292567.974 = 182.318 lei

Se poate observa ca in urma calculelor facute, gradul de acoperire cel mai mare al

costurilor fixe, il au esentele, determinand un rezultat analitic global ( profit) de 260.839 lei. De

asemenea rezultate analitice globale pozitive au fost determinate si in cazul aromelor si

zaharului vanilat, obtinandu-se valorile de 70.069lei (arome), si 182.318 lei (zahar vanilat).

Ratele aferente costurilor variabile rata marjei pe costurile variabile

100xCA

MR CVMCV unde,

CVMR - rata marjei costurilor variabile

Rata marjei costurilor variabile indica cat la suta din cifra de afaceri este alocata

acoperirii costurilor fixe, cat si posibilitatea de a obtine un profit sau nu, din vanzarea produselor

respective.

Ratele marjei costurilor variabile rezultate in anul 2010, la nivelul celor trei produse

ale societatii COSELI sunt:

%30,54100038.505.1

365.817 xesenteR

CVM

%29,39100644.031.1

430.405 xaromeR

CVM

%39,48100367.550.1

292.750 xatzaharvanilR

CVM

1.505.038 leiesente 1.031.644 leiarome;


23/84

23

1.550.367 leizahar vanilat

Se observa ca cea mai mare rata a marjei costurilor variabile o au esentele, aceasta fiind

de 54,30%, acordata acoperirii costurilor fixe de 817.365 lei, in timp ce pentru arome s-a alocat

cel mai mic procent, de 39,29% din cifra de afaceri pentru a acoperi cheltuielile fixe necesare

obtinerii acestor arome, iar in ceea ce priveste ponderea din cifra de afaceri destinata acoperirii

cheltuielilor fixe aferente produsului zahar, aceasta a fost de 48,39%.

rata costurilor variabile100x

CA

CVRCV unde,

Indicatorul arata care este ponderea cheltuielilor variabile din cifra de afaceri

In anul 2010, ratele obtinute la nivelul costurilor variabile ale produselor esente, arome sizahar vanilat, au fost de :

%69,45100038.505.1

673.687 xesenteR

CV

%70,60100644.031.1

214.626 xaromeR

CV

%60,51100

367.550.1

075.800 xatzaharvanilR

CV

Se observa ca in toate situatiile costurile variabile detin o pondere destul de mare,

cuprinsa intre 45,69- 60,70% din cifra de afaceri specifica fiecarui produs Coseli.

Cea mai mica rata a costurilor variabile a fost obtinuta la nivelul esentelor (de 16,93%),

ceea ce arata faptul ca pentru acoperirea costurilor variabile cu produsul esente, a fost alocata

doar 16,93% din valoarea cifrei de afaceri; iar ponderea cea mai mare a costurilor variabile din

cifra de afaceri o are zaharul vanilat.

1.5 Analiza costurilor fixe. Metoda ABC (Activity-Based-Costing)

Specificul metodei ABC consta in tratarea intreprinderii ca un sistem de activitati,

constituite din operatii specifice, pentru efectuarea carora se consuma resurse (intrari) si care

genereaza valori tangibile/intangibile (iesiri), care la rndul lor pot fi resurse pentru alte activitati

proprii si/sau produse/servicii pentru beneficiari externi, cu concretizare in cifra de afaceri.

Aceasta metoda vizeaza gestiunea costurilor pe activitatile implicate de realizarea unui


24/84

24

produs, serviciu, avnd la baza o structurare a cheltuielilor in functie de modul de imputare pe

purtator: cheltuieli directe si cheltuieli indirecte.

Realizarea analizei costurilor fixe pe baza acestei metode presupune parcugerea

urmatoarelor etape:

1) Identificarea activitatilor pentru fiecare produs in parte2) Identificarea costului determinant3) Stabilirea costurilor fixe directe pe unitate de produs4) Stabilirea costului unitarIn vederea obtinerii unui produs, in cadrul intrerprinderii se desfasoara urmatoarele

activitati:

conceptie (proiectare-dezvoltare); aprovizionare ; fabricare (materia prima + manopera); lansare; distributie; administrare; ambalare; intretinere.

In cadrul S.C. COSELI S.A., costurile realizate pe fiecare activitate de productie, la

nivelul celor trei produse luate in analiza, (zahar vanilat, esente si arome) sunt prezentare in

tabelul 1.5

Tabel 1.5

Valoarea costurilor de productie pe activitati

Nr. crt Indicator Esente

(lei)

Arome

(lei)

Zahar

vanilat

(lei)

TOTAL

1. Costuri directe variabile, din care:

442.120 461.001 548.100 510.694


25/84

25

Aplicarea metodei ABC a impus specificarea unor aspecte suplimentare, si anume

cheltuielile generale referitoare la urmatoarele activitati:

conceptia251.276 lei aprovizionarea7.107 lei intretinerea 40.596 lei distributia453.003 lei

Din rezultatele obtinute in tabel, se poate observa faptul ca dintre toate activitatile de

productie specificate in tabel, costul determinant este dat in cazul activitatii de distributie,

inregistrand costuri de 453.003lei, din care 62,26% din costurile cu distributia sunt la nivelul

zaharului vanilat, acesta necesitand cel mai mare cost de distributie dintre cele trei produse

Coseli, luate in analiza.

De asemenea si costurile cu conceptia detin o pondere destul de mare din total costuri pe

activitati, de 62, 34% din totalul de 661.883 lei, in care asemanator situatie anterioare, tot

produsul zahar vanilat, a determinat cele mai mari costuri, de 140,123 lei, datorita tehnicilor de

proiectare, testare, simulare si fabricare a acestui produs, care au necesitat costuri ridicate prin

1.2 Materii prime si materiale

352.120 353.001 404.100 792313

1.3 Manopera90.000 108.000 144.000 342.000

1.7 Costul mediu variabil0,35 15,30 0,49

-

2. Costuri fixe directe pe activitate, din

care:178.343 163.703 319.837 661.883

2.1. Conceptia100.110 112.043 140.123 251.276

2.2 Aprovizionare2.557 458 4.092 7.107

2.3 Intretinerea47.740 31.201 46.210 40.596

2.4 Distributie161.001 121.001 171.001 453.003

2.5 Costul mediu fix0,14 5,43 0,29

-

2.6 Costul unitar0,49 20,73 0,78

-

Productia1.258.742 30.121 1.107.405

-

Unitatea de masurabucati litri bucati

-

Pret de vanzare1,30 33,12 1,40

-


26/84

26

aplicarea acestor tehnici, cu scopul de a scoate pe piata produse cat mai inovatoare si de o

calitate cat mai buna, menite sa atraga cat mai multi cumparatori.

CAPITOLUL 2

Analiza rezultatelor intreprinderii

Realizarea unor produse, lucrari si servicii menite sa satisfaca anumite nevoi sociale si

obtinerea unui profit, a unei eficiente economice, reprezinta principalele scopuri al activitatii

oricarei firme. Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de productie i comercializare, la

nivelul firmei, se utilizeaza un sistem de indicatori care cuprinde: cifra de afaceri, productia ,marja comerciala si valoarea adaugata.

Principalele surse de date pentru analiza acestor indicatori sunt reprezentate de Contul de

Profit i Pierderi i Situatia Soldurilor Intermediare de Gestiune, la care se adauga date din

evidenta operativa a firmei.

2.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezinta forta de vanzare a unei firme, respectiv cuprinde totalitatea

marfurilor si produselor vandute sau facturate de catre intreprindere.

Analiza cifrei de afaceri prezinta o importanta deosebita deoarece permite aprecierea

locului intreprinderii in sectorul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata, a aptitudinilor acesteia

de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activitati in mod profitabil. Modificarea cifrei de

afaceri se reflecta asupra principalilor indicatori economico-financiari, precum i asupra

eficientei activitatii societatilor comerciale.

Din punct de vedere al continutului i al sferei de intindere, cifra de afaceri poate fiprivita ca: cifra de afaceri neta (totala), cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginala i cifra

de afaceri critica.

Cifra de afaceri neta (CA), exprima volumul total al afacerilor unei firme, evaluate in

preturile pietei. Aceasta cuprinde totalitatea veniturilor din vnzarea marfurilor i produselor, ,

precum i veniturile din subventii de exploatare.


27/84

27

VQMCA , unde

CAcifra de afaceri neta;

Mmarfurile;

Qvproductia vanduta.

Aceasta se mai poate calcula ca diferenta dintre veniturile totale si productia stocata +

productia imobilizata.

CA = VT(Qs + QI) unde,

CAcifra de afaceri neta;

VTveniturile totale;

Qsproductia stocata;

QIproductia imobilizata.

Cifra de afaceri totala a S.C. COSELI S.A. a fost in anul 2010, de 13.717.935 lei, din care

:

productia vanduta - 11.173.415 lei venituri din vanzarea marfurilor3.382.423 lei, din care : venituri din vanzarea marfurilor cu ridicata- 2.582.423 lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul800.000 lei reduceri comerciale acordate - 837.903 lei

Productia realizata in cadrul S.C. COSELI S.A. care a fost ulterior vanduta si din care s-a

obtinut valoarea mentionata mai sus, consta in : arome, esente, zahar vanilat, ketckup si alti

aditivi alimentari

In ceea ce priveste marfurile vandute de catrea aceasta societatea, acestea

La nivelul S.C. COSELI S.A. in anul 2010 cifra de afaceri aferenta celor trei produse

principale luate in analiza, a fost de:

esenteCA = 1.505.038 lei

leiCAarome 644.031.1


28/84

28

leiCAzahar 367.550.1

Din calculele efectuate, se remarca faptul ca in anul 2010 produsele zahar vanilat au fost

cele mai bine vandute , datorita caracterului inovator, a calitatii acestora si a pretului de vanzare

rezonabil care a facut sa atraga cat mai multi cumparatori, inregistrandu-se o cifra de afaceri de

1.505.038 lei, la un pret de vanzare unitar al zaharului vanilat de 1,40 lei. De asemenea si in

cazul celorlalte doua produse, s-au obtinut valori ale cifrei de afaceri asemanatoare cu ale

primului produs, de 1.031.644 lei (esente) si 1.031.644 lei (arome), cu preturile de vanzare

unitare de 1,30lei si 33,12 lei, deoarece si aceste doua tipuri de produse Coseli, se afla, de

asemenea, printre preferatele produse ale clientilor societati.

Cifra de afaceri medie ( AC ), se poate determina in unitatile monoproductive, i reflecta

incasarea medie pe unitatea de produs sau serviciu.

CA=Q

CA, unde

CA - cifra de afaceri medie;

CA- cifra de afaceri;

Q- productia obtinuta;

Cifra de afaceri medie rezultata din vanzarea esentelor, aromelor si a zaharului vanilat

Coseli, in anul 2010 este de :

bucataleiCAesente /20,1742.258.1

038.505.1

litruleiCAarome /24.34121.30

644.031.1

bucataleiCAzahar /4,1405.107.1

367.550.1

In anul 2010, incasarea medie pe o luna din vanzarea pe unitate de produs esenta a fost de

1,20 lei, cu 22% mai mult decat costul unitar de productie, indicand faptul ca esentele Coseli

sunt rentabile. In mod asemenanator si cifrele de afaceri medii obtinute din vanzarea produselor

arome (34,24 lei) si zahar vanilat (1,4lei ), acopera costurile unitare de productii, de 31,91 lei -

arome si 1,23 leizahar vanilat.


29/84

29

Cifra de afaceri marginala (CAm), exprima variatia incasarilor unei firme generata de

creterea cu o unitate a volumului vnzarilor.

Q

CA

CAm

unde,

mCA - cifra de afaceri medie;

CA - variatia cifrei de afaceri ( 1 nn CACA );

nanul prezent luat in analiza;

Q - variatia productiei ( 1 nn QQ ).

In anul 2010, in cadrul S.C. COSELI S.A. valoarea cifrei de afaceri marginala aferenta

celor trei produse luate in analiza, a fost de :

leiesenteCAm 25,1450.425.1742.258.1

043.715.1038.505.120092010

leiaromeCAm 04,35423.41121.30

461.451.1644.031.120092010

leizaharCAm 28,1

152.590.1405.107.1

152.590.1367.550.120092010

Analizand rezultatele obtinute in urma aplicarii formulei de calcul pentru cifra de afaceri

medie, la o crestere cu o unitate din produsele analizate, in anul 2010 valoarea incasarilor a fost

de 1,25 lei din vanzarea esentelor, de 35,04 lei din vanzarea aromelor si de 1,28 lei din vanzarea

zaharului vanilat.

Cifra de afaceri critica (CAmin), reprezinta acel nivel al vnzarilor la care se asigura

acoperirea in totalitate a cheltuielilor efectuate, iar profitul este egal cu zero. In acest caz, cifra de

afaceri minima se determina cu relatia:

CA

Cv

CF

Ncv

CFCA

11

min unde,

minCA - cifra de afaceri minima necesara;


30/84

30

CF- cheltuielile fixe totale;

Ncvnivelul relativ al cheltuielilor variabile;

Cv- cheltuieli variabile;

Cifra de afaceri critica care a rezultat in urma calculelor, pentru produsele esente, arome

si zahar vanilat Coseli, a fost in anul 2010 de:

leiNcv

CFCA

esente

esente

esente865.011.1

45,01

526.556

1min

lei

Ncv

CFCA

arome

arome

arome177.493

32,01

361.335

1min

lei

Ncv

CFCA

zahar

zahar

zahar117.250.1

36,01

974.567

1min

Valoare cifrei de afaceri necesare acoperii tuturor cheltuielilor efectuate cu fiecare produs

in parte si la nivelul caruia profitul este 0, a fost de 1.011.865 lei (esente), de 493.177 lei

(arome), si de 1.250.117 lei (zahar vanilat).

Se observa faptul ca veniturile cele mai mici necesare acoperirii cheltuielilor de

productie, au fost de 493.177 lei, in cazul aromelor, valoare sub care societatea Coseli nu mai

inregistreaza profit din vanzarea acestui produs.

Principalele obiective ale analizei cifrei de afaceri vizeaza:

- analiza dinamicii cifrei de afaceri;- analiza structurala a cifrei de afaceri;- analiza factoriala a cifrei de afaceri;

Analiza dinamicii cifrei de afaceriAceasta presupune analizarea cifrei de afaceri (CA), pe o perioada data (minim 3 ani), si

se identifica cresterile sau scaderile anuale ale CA comparativ cu anul 0 al perioadei (comparatiein baza fixa), sau comparativ cu anul n-1 al perioadei (comparatie cu baza in lant).

Odata calculati indicii de crestere sau scadere a cifrei de afaceri, comparativ cu baza de

calcul, se identifica cauzele sau factorii de influenta.


31/84

31

In general cauzele variatiei cifrei de afaceri, sunt fie interne date de forta de productie, de

capacitatea de finantare, capacitatea de inovare, fie de cauze externe determinate de presiunea

concurentei, de evolutia economiei generale si de elasticitatea cererii.

Analiza dinamicii cifrei de afaceri la nivelul S.C. COSELI S.A., se realizeaza prin

comparatie in baza fix, luand in calcul analiza pe ultimii trei ani (2008-2010), utilizand

urmatoarea formula:

,0

undeCA

CAI

n

DCA

nDCAI

- indicele de dinamica din anul n

0CA - cifra de afaceri din anul 0 al perioadei (aici anul 2008)

nCA - cifra de afaceri din anul n

Rezultatele obtinute sunt identificate in tabelul 2.1

Tabel 2.1

Analiza dinamicii cifrei de afaceriNr.

crt

Cifra de

afaceri

2008 2009 20102009CAD

I 2010CAD

I

1. Cifra de

afaceri totala

din care: 17.672.319 19.011.405 13.717.935 107,58 77,622. CA esente (lei) 2.134.050 2.365.430 1.505.038 110,84 70,523. CA arome (lei) 1.650.345 1.860.439 1.031.644 112,73 62,51

CA zahar

vanilat (lei) 2.540.249 2.274.342 1.550.367 89,53 61,03

Conform rezultatelor obtinute din tabelul 2.1, referitor la dinamica cifrei de afaceri, in

anul 2009 tendinta cifrei de afaceri totale a fost de crestere, cu 7,58% fata de anul 2008, cand a

fost de 17.0672.319 lei. Aceasta crestere se datoreaza in principal cresterii volumului de produse

de tipul esentelor si a aromelor vandute, bazate pe o mai buna calitate si pe un caracter mai

inovator al acestora din anul 2009, obtinute prin tehnologii de productii moderne si de o calitate

superioara celor utilizate pana in acest an. De asemenea cresterea cifrei de afaceri a fost

influentata si de cresterea veniturilor din vanzarea marfurilor, cu 3,4 %, in anul 2009 (5.534.379


32/84

32

lei) si l 5.727.382 lei in anul 2008. Marfurile vandute au constat in placute si ferodouri si alte

materiale de constructii.

In anul 2009, cifra de afaceri obtinuta din vanzarea esentelor a fost de 2.365.430 lei, cu

10,84% mai mare decat cea inregistrata in anul 2008, principalul motiv fiind cel al cresterii

pretului de vanzare a esentelor dar si a volumului mai mare din aceste produse vandute.

Caractersticile inovatoare ale aromelor, in varianta moderna si stil italian (aromia gelia), cu

aplicatii foarte largi in domeniul patiseriei, cofetariei (arome cu gel capsuni, fistic, cocos, lamaie,

portocale), au determinat ca in anul 2009, numarul de produse cumparate sa creasca, respectiv sa

duca la marirea cifrei de afaceri aferenta acestor arome, cu 12, 73% fata de anul 2008. In schimb

cifra de afaceri obtinuta din vanzarea zaharului vanilat, a scazut in anul 2009 fata de 2008,

datorita orientarii consumatorilor acestui tip de produs, catre principala societate concurenta Dr.

QETKER, aceasta venind in intampinarea lor cu un nou tip de zahar Bourbogn, (un zahar

vanilat innobilat cu extract i pastai maruntite de vanilie Bourbon).

In ceea ce priveste variatia cifrei de afaceri totale din anul 2010 fata de anul 2008, aceasta

a scazut cu 22,38%, motivul principal fiind cel deciziei firmei de a reduce volumul productie cat

si a cantitati de marfuri vandute, datorita crizei economice a carei influente s-a resimtit si in

cadrul firmei, fapt pentru care riscul de a ramane cu aceste produse in stoc ar fi fost mare

afectand in mod negativ rezultatele firmei.

Astfel cifra de afaceri a scazut de la 17.672.319 lei in 2008 la 13.717.935 lei (2010).

Analizand acest indicator la nivel de produs, se remarca faptul ca in cazul fiecarui produs, cifra

de afaceri a scazut, cea mai mare diminuare resimtindu-se la nivelul produsului zahar vanilat

(38,97%), urmat de arome, din vanzarea carora s-a obtinut in 2010 o cifra de afaceri de

1.031.644 lei, cu 37,49% mai putin fata de anul 2008. Din vanzarea esentelor s-a obtinut o cifra

de afaceri de 1.505.038 lei, in scadere fata de anul de baza cu 22,38%, intrucat reducerea

veniturilor populatiei a determinat achizitia unor cantitati mai mici de produse, influentand in

mod direct cifra de afaceri a societatii analizate.

Analiza structurii cifrei de afaceriFiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri aactivitatii. Structura

cifrei de afaceri reflecta proportia dintre diferite activitati,sortimente, grupe, sectoare care

formeaza nomenclatorul unei intreprinderi.Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv


33/84

33

identificarea variatilor inregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variatii i a

implicatiilor lor asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii.

Intr-o intreprindere poate fi identificata o varietate de trepte de analiza structurala: tip de

activitate,sector de activitate, grupe de produse, produse, referinte, sectii, unitati i tipuri

deunitati, categorii de clientela etc.Metodologic, analiza se bazeaza pe marimile relative de

structura.

Pentru comparatii intre exercitii i intre firme este operationala folosirea coeficientului

deconcentrare (Gini-Struck).

Coeficientul de concentrare (Gini-Struck)

1

12

n

gn

G

i

unde:

n = numarul de termeni ai seriei;

giponderea activitatii, a produsului i, in cifra de afaceri totala.

Acest coeficient poate lua valori intre 0 i 1. Apropierea de1 arata ca in structura

activitatii sunt cteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de

zero semnifica o distributie relativ uniforma a vnzarilor pe structurile implicate in calcul. In

acest scop se poate folosi i indicile Herfindhal, care permite masurarea gradului de diversificarea activitatii pe diverse structuri utile analizei i deciziei.

i

n

igH2

Valoarea acestui coeficient este unitara daca intreprinderea vinde un singur produs; ea

este egala cu 1/n daca vnzarile sunt repartizate in proportii egale intreactivitatile, produsele etc.

care formeaza nomenclatorul acesteia.Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de activitati este

esentiala pentruintelegerea strategiei firmei i pozitiei acesteia pe piata. In acest scop se

urmareteevolutia componentelor cifrei de afaceri, i anume productia vnduta, vnzari

demarfuri, prestari servicii. In functie de natura sectorului de activitate, fiecare dincomponente se

aprofundeaza pe structuri specifice.


34/84

34

De regula, o intreprindere puternica din punct de vedere concurential cauta sa dezvolte

activitati colaterale celei de baza, ceea ce contribuie, pe de o parte, la imbunatatirea activitatii

principale, iar pe de alta parte, la consolidarea imaginii sale in rndul clientelei.

Structura cifrei de afaceri la S.C. COSELI S.A. din anul 2010, pe tipuri de activitati, se

prezinta astfel:

Fig. 2.1 Ponderea activitatilor firmei in total cifra de afaceri

Din figura de mai sus se observa ca aproximativ 75% din cifra de afaceri este realizata

din productie. Activitatea specifica, formata din vnzarea cu amanuntul, ct i cu ridicata,

concentreaza numai 25% din cifra de afaceri. Asadar cifra de afaceri obtinuta din activitatea de

productie a fost in 2010, in valoare de 11.173.415 lei si din vanzarea marfurilor3.382.423 lei,

din care.

Aceleai concluzii referitoare la structura cifrei de afaceri, sunt date i de valoarea

coeficientului de concentrare (respectiv diversificare):

H=(0,75)(0,75)+(0,25)(0,25)=0,56+0,06=0,62

Tabelul 2.2

Ponderea activitatilor din total cifra de afaceri

Activitatea Comert Productie

Gi (%) O,75 0,25 100

gi*gi (%) 0,56 0,06 0,62

25%

75%

Activitatea de comert

Activitatea de productie


35/84

35

Se poate estima ca pluralitatea activitatilor este insotita de o cretere arentabilitatii.

Pentru S.C.COSELI S.A. aceasta presupunere nu este valabila pentru ca dei s-a inregistrat o

cretere relativ continua a cifrei de afaceri in ultimii ani, firma nu s-a dezvoltat suficient pentru a

inregistra o cretere reala. Legatura dintre diversificarea activitatii unei firme i rezultatele

acesteia esteinsa mult mai complexa. De aceea, in teoria economica se face, de regula,distinctie

intre gradul de diversificare i natura diversificarii. In ceea ce privete primul aspect, este unanim

acceptata i totodata verificata practic ideea ca un grad sporit de diversificare asigura creterea

cifrei de afaceri, a rentabilitatii i,respectiv, reducerea riscului. Referitor la natura diversificarii,

studiile unor autori au concluzionat ca diversificarea legata (diversificarea activitatii in cadrul

aceluiai sector) este mai rentabila dect diversificarea nelegata (diversificarea activitatilor

apartinnd unor sectoare diferite).

Structura vnzarilor pe produse poate fi investigata cu ajutorul metodei ABC.

Metoda ABCAceasta metoda presupune ierarhizarea produselor, si a clientilor in functie de ordinea de

importanta la realizarea cifrei de afaceri. Practic raspunde la intrebarea : Cat influenteaza

produsul A la realizarea cifrei de afaceri, cat influenteaza produsul B? sau referitor la clienti: Cat

la suta participa clientii din zona X la obtinerea cifrei de afaceri sau din zona Y, zona Z?

undexCA

CAI

totala

iSCA

,100

CASI - indicele de structura al cifrei de afaceri;

CAicifra de afaceri a produsului i;

CAtotala- cifra de afaceri totala.

Pentru stabilirea structurii cifrei de afaceri pe produs, din cadrul S.C. COSELI S.A.,s-a

utilizat metoda ABC, ierarhizand produsele in functie de importanta participarii la cifra de

afaceri, astfel:

%97,10100935.717.13

038.505.1100 xx

CA

CAI

totala

esenteSCA

%52,7100935.717.13

644.031.1100 xx

CA

CAI

totala

sromeSCA


36/84

36

%30,11100935.717.13

367.550.1100 xx

CA

CAI

totala

zaharSCA

Prin aplicarea formulei de calcul a indicelui de structura a cifrei de afaceri la nivelul

societatii analizate, a rezultat faptul ca desi aceste trei produse luate in calcul, sunt principalele

produse COSELI, ponderea lor in totalul cifrei de afaceri , nu este ridicata, intre 7-11%, motivul

principal fiind cel al varietatii activitatii de productie, restul cifrei de afaceri fiind obtinuta din

celelalte produse create in cadrul societatii cat si din vanzarea marfurilor de tipul placutelor de

frana si ferodouri precum si alte materiale de constructii si amenajari.

domeniul alimentar: productia de esente, arome, zahar vanilat, ketchup, topping-uri si alti aditivi alimentari;

domeniul farmaceutic: produse detoxifiere, vitamine si minerale, antiseptici; domeniul industrial: produse metalurigice, placute de frana; domeniul cercetare: dezvoltare produse noi.

Dintre cele trei produse, cea mai mare importanta in realizarea cifrei de afaceri totale, o

are zaharul vanilat care a contribuit in anul 2010 , cu 11,30%, fiind urmat de produsul esente, a

carui influenta a fost de 10,97% , asupra cifrei de afaceri, iar produsele arome, au detinut doar

7,52% din total. Prin urmare, cele mai bine vandut produs Coseli, din anul 2010, a fost zaharul

vanilat, urmat de esente si arome.

Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in

analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin

:

- zona A: 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte rentabilitatea intreprinderii, prezinta

cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora, care le afecteaza capacitatea de plata vaavea efecte insemnate asupra situatiei financiare a intreprinderii analizate. Puterea de negociere

cu clientii incadrati in grupa A este redusa, rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de

desfacere;

- zona B: 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al rentabilitatii i riscului;


37/84

37

- zona C: 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% la realizarea cifrei de afaceri;clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere financiar, genernd, insa,

prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii comenzilor, o rentabilitate redusa.

Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare, dar rentabilitatea redusa diminueaza

interesul fata de acetia.

In cadrul societatii analizate,vanzarea si distributia produselor din divizia alimentara

ale societatii, se desfasoara la nivelul unei piete tinte. Din punct de vedere geografic, piata

produselor solicitantului asigura o acoperire nationala si se bazeaza pe doua elemente principale:

1) vanzarea directa;2) distribuitori locali si nationali.

vanzarea directapentru o monitorizare mai clara a clientelei, societatea a realizat o

impartire a teritoriului national in 6 mari zone geografice:

Zona Nord-Vest: Satu Mare, Maramures, Salaj, Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj,Mures;

Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Caras, Alba; Zona Nord-Est: Iasi, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj, Valcea, Mehedinti, Dolj, Olt; Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges, Prahova, Dambovita, Teleorman, Giurgiu; Zona Sud- Est: Bucuresti., Vrancea, Galati, Buzau, Braila, Tulcea, Constanta,

Ialomita, Calarasi.

Pana in prezent societatea si-a format o clientela in toate zonele delimitate, iar pe viitor

isi propune sa-si mareasca cota de piata detinuta, fapt sustinut de dorinta de dezvoltare durabila a

activitatii.

Societatea S.C. Coseli S.A. are o clientela destul de stabila formata in decursul anilor,

care solicita produsele firmei datorita avantajelor acestora legate de pret, calitate, utilitate,

diversitate etc.

Aplicarea metodei ABC in analiza structurala a cifrei de afaceri pe clienti, respectiv in

analiza puterii de negociere cu clientii, presupune identificarea celor trei grupe caracterizate prin

, luand in calcul din cele 6 mari zone geografice expuse mai sus, trei zone care au contribuit cel

mai mult la realizarea cifrei de afaceri din cadrul societatii Coseli,in anul 2010:


38/84

38

- grupa A ( zona Nord-Est): 10% din numarul de clienti contribuie cu 60% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona, dei, asigura in cea mai mare parte

rentabilitatea intreprinderii, prezinta cel mai ridicat risc: orice problema financiara a acestora,

care le afecteaza capacitatea de plata va avea efecte insemnate asupra situatiei financiare a

intreprinderii analizate. Puterea de negociere cu clientii incadrati in grupa A este redusa,

rentabilitatea obtinndu-se prin volumul mare de desfacere;

- grupa B ( zona Nord Vest) : 30% din numarul de clienti contribuie cu 30% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona asigura stabilitate din punct de vedere al

rentabilitatii i riscului;

- grupa C (zona Sud- Est) : 60% din numarul de clienti contribuie cu 10% larealizarea cifrei de afaceri; clientii din aceasta zona prezinta un risc scazut din punct de vedere

financiar, genernd, insa, prin nivelul ridicat al cheltuielilor aferente facturarii i livrarii

comenzilor, o rentabilitate redusa. Puterea de negociere cu clientii situati in zona C este mare,

dar rentabilitatea redusa diminueaza interesul fata de acetia.

2.2. Analiza productiei

Productia exercitiului (Qex) reprezintabunurile i serviciile produse de o intreprindere in

cursul unui exercitiu financiar.

Ca expresie a activitatii globale, productia exercitiului se obtine prin insumarea

urmatoarelor componente:

Qex = Qv + Qs + Qi

unde, Qvproductia vnduta

Qsproductia stocata

Qiproductia imobilizata

Productia vnduta Qv reprezinta totalitatea bunurilor i serviciilor vndute clientilor,

evaluata la pretul de vnzare.

Productia stocata Qs se calculeaza : Qs = Sf - Si

Daca SfSi < 0 atunci Sf < Si, are loc sporirea vnzarilor, respectiv comercializarea unei

parti din productia aflata in stoc (destocare).

Daca SfSi > 0 atunci Sf > Si, are loc stocarea productiei.


39/84

39

Productia stocata se evalueaza la costul de productie.

Productia imobilizata Qi reprezinta productia de active imobilizate realizate de

intreprindere pentru ea insai, i este evaluata la cost de productie. Prin urmare, productia

exercitiului este un indicator eterogen din punct de vedere al modului de evaluare a

componentelor sale.

Analiza productiei exercitiului din cadrul S.C. COSELI S.A. se realizeaza pe baza

tabelului 2.2, utilizand informatii din contul de profit si pierdere pus la dispozitie de catre

societatea analizata.

Tabel 2.2

Analiza productiei la nivelul S.C. COSELI S.A.

Nr. crt

Denumire indicatori

Anii

2008 2009 2010

1. Productia vanduta (lei) 12.137.939 13.284.023 11.173.415

2. Productia stocata (lei) 268.968 958.960 53.133

3. Productia imobilizata (lei) 2.323.243 357.751 166.325

4. Productia totala (lei) 14.730.150 14.600.734 11.392.873

Conform rezultatelor din tabel, pe parcursul celor trei ani de activitate, tendinta a fost de

diminuare a productiei totale, principalele motive fiind cele al crizei economice mondiale care a

dus la scaderea veniturilor consumatorilor (implicit la limitarea cumparaturilor) ducand la

scaderea productiei vandute (11.173.415 lei), (anul 2010), cat si a deciziei firmei de a limita

productia in vederea diminuarii riscului la nivelul intregii societati. In anul 2008, valoarea

productiei vandute a fost de 12.137.939 lei, detinand o pondere de 82,40% din totalul productiei.

In anul 2009, valoarea productie vandute a crescut cu 9,44% fata de anul 2008 datorita

extinderii activitatii pe noi piete, extinderea distributiei directe in diferite zone, precum:

Zona Vest: Arad, Timisoara, Hunedoara, Zona Nord-Est: Suceava, Neamt, Vaslui, Bacau; Zona Sud-Vest: Sibiu, Gorj. Zona Sud: Brasov, Covasna, Arges.

Valoare mare a productiei vandute a fost obtinuta prin caracterul inovator al produselor,

prin diversitatea produselor cat si prin calitatea mai buna a acestora fata de anii anteriori, toate


40/84

40

acestea determinand atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, implicit, cresterea

volumului de produse Coseli cumparate.

Productia vanduta a reprezentat 90,98% din totalul productiei in anul 2009, iar in anul

2010 aceasta a scazut cu 15,89% fata de 2009, datorita crizei economice mondiale ce a avut

influenta negativa si asupra firmei analizate, prin reducerea consumului de produse Coseli.

Referitor la productia imobilizata obtinuta in anul 2009, (productia realizata de entitate pentru

scopurile proprii si capitalizata), aceasta a fost in valoare de 357.751 lei, detinand o pondere de

doar 2,45% din totalul productiei. Aceasta productie imobilizata a constat in echipamente si

ferodouri ce au fost create de catre societate in scopul utilizarii acestora in scopuri proprii.

Totalul productiei din anul 2010, a fost reprezentat in proportie de 98,07% din productia

vanduta, (11.173.415 lei), 0,46% din productia stocata (53.133 lei) iar din productia imobilizata

de 1,45% (166,325 lei).

2.3 Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii intreprinderii.

Prin continut, valoarea adaugata exprima creterea (plusul) de bogatie carese obtine prin

activitatea tehnico-productiva. Exprimnd aportul intreprinderii incadrul productiei de bunuri i

servicii, valoarea adaugata permite aprecierea structurii i metodelor de productie ale

intreprinderii, prin intermediul gradului de integrare (ca raport intre valoarea adaugata i

productia corespunzatoare sau cifrade afaceri), precum i dezvoltarea sau regresul activitatii

intreprinderii.

Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru

caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar incadrul fiscalitatii

reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA).In analiza economico-financiara, valoarea

adaugata prezinta interes in primul rnd ca indicator de performanta economico-financiara, iar in

al doilea rnd in sistemul fiscalitatii.

Pe baza valorii adaugate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a

activitatii unei firme. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include i valoarea cumpararilor de

materii prime, materiale i servicii care se regasesc in cifra se afaceri a firmelor furnizoare,

valoarea adaugata cuprinde numaiechivalentul activitatii intreprinderii in cauza.

Valoarea adaugata se poate determina prin doua metode:


41/84

41

a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total de activitate de productie icomerciala se scad consumurile intermediare de la terti.

In cazul in care firma desfaoara numai activitate de productie valoarea adaugata se

determina astfel:

Qa = QeM unde:

M reprezinta consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie.In

situatia in care intreprinderea desfaoara pe lnga activitatea de productie i activitate de comert

atunci valoarea adaugata se stabilete astfel:

Qa = (Qe + Mc)Munde:

Mc = marja comerciala;

M = consumurile intermediare de la terti (pentru productie i comert).Marja comerciala reprezinta diferenta dintre valoarea marfurilor vndute (contul 707) i

costul lor (contul lor). Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara

din conturile 600 la 628, mai putin contul 607 care a fost luat deja in calcul la stabilirea marjei

comerciale.

Marja comerciala masoara castigul atasat vanzarii, pentru oricare din componentele

comerciale ale afacerii: produse, clienti, canale si zone de desfacere.

In primul rand, marja comerciala atasata fiecarei vanzari trebuie sa aiba o valoare

pozitiva; altfel inseamna pierderi.

Marja comerciala a oricarei vanzari trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa acopere

costurile directe de suport ale vanzarii (promovare produse, stocare, distributie etc) si costurile

indirecte de suport ale firmei (management general, activitati administrative).

Mc= VmfCmf, unde

Mcmarja comerciala

Vmfvenituri din vnzarea marfurilor

Cmfcostul marfurilor vndute

b) Metoda de repartitie sau aditiva, conform careia valoarea adaugata este rezultatul

insumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari i protectie sociala,


42/84

42

amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite i taxe (fara impozitul pe profit) i rezultatul

exploatarii.

Analiza marjei comerciale si a valorii adaugate din cadrul societatii COSELI se

realizeaza prin metoda clasica, conform tabelului 2.3

Tabel 2.3

Analiza rezultatelor intreprinderii- marja comerciala si valoarea adaugata

Indicatori Simbol 2008 2009 20102009D

I 2010D

I

Productia exercitiului (lei) Qv 14.730.150 14.600.734 11.392.87399,12 77,34

Valoare adaugata (lei) VA 7.276.923 7.638.405 6.066.025

104,97 83,36Venituri din vnzarea de marfuri (lei) Vmf 5.534.380 5.727.382 3.382.423

103,49 61,12

Costul marfurilor vndute (lei) Cmf 4.905.558 5.191.023 2.731.969105,82 55,69

Consumuri intermediare (lei) M 8.109.049 7.498.688 5.977.29892,47 73,71

Marja comerciala (lei) M 628.822 536.359 650.45085,30 103,43

Utilizand informatiile din tabelul 2.3, precum si din contul de profit si pierdere din cei

trei ani luati in calcul , a rezultat urmatoarele valori adaugate:

Qa2008 = (14.730.150 + 628. 822) - (4.989.986 + 54.409+ 104.964 + 2.959.690)= 15.358.9728.109.049 = 7.276.923 lei

Qa2009 = (14.600.734 + 536.359) - (5.719.173 + 57.407 + 141.84 +1.707.924)=15.137.0937.498.688 = 7.638.405 lei

Qa2010 = (11.392.873+650.450) - (4.030.270 + 43.627+ 144.972+ 1.758.429) =12.043.323 -5.977.298 = 6.066.025 lei

In urma valorilor obtinute in tabel, se poate observa faptul ca in toti anii luati in calcul, a

rezultat o marja comerciala pozitiva, de 628.822 lei in anul 2008, in anul 2009 (536.359 lei), si

de 650.450 lei in anul 2010, astfel incat aceasta este suficient de mare incat sa acopere costurile

marfurilor vandute ( directe (promovare produse, stocare, distributie, etc) cat si cele indirecte de

suport ale firmei (management general, activitati administrative). Rezultatele marjei comerciale

fiind pozitive in cei trei ani, acestea reprezinta castigul atasat vanzarii produselor firmei Coseli.

Cel mai mare castig s-a inregistrat in anul 2010, cand s-a obtinut o marja comerciala de


43/84

43

650.450 lei, cu 3,43% mai mare decat in anul 2008, motivul fiind dat de gradul de acoperire

mai mare a costurilor marfurilor vandute, din veniturile obtinute din vanzarea mafurilor. In

schimb, in anul 2009, gradul de acoperire a costurilor marfurilor vandute a fost mai mic cu

14,7% decat in anul 2008, datorita cresterii acestor costuri cu 5,82%, deteminate de (cresterea

costurilor directe cu stocarea, distributia si promovarea produselor) dar si a celor

corespunzatoare activitatilor administrative, valoarea acestora ajungand la 5.191.023 lei.

In ceea ce priveste valoarea adaugata obtinuta, avand in vedere ca este acestea

reprezinta un indicator semnificativ al activitatii intreprinderii, se poate remarca faptul ca s-a

obtinut un plus de bogatie in cadrul S.C. COSELI. S.A, cuprins intre 6.000.0008.000.000lei,

prin activitatea tehnico-productiva, din cei trei ani luati in analiza.

CAPITOLUL 3

Analiza perfomantei intreprinderii

Prin acest termen, luand cazul general, se intelege o realizare deosebita intr-un domeniu

de activitate

Etimologic termenul provine din cuvntul francez performance. La nivelul unei

intreprinderi performanta include abilitatea de a avea acces la resurse, de a le aloca i utiliza

optim in scopul unei remunerari suficiente pentru a acoperi riscul asumat i ajustifica interesul,

pe traiectoria unei dezvoltari viitoare durabile. Performanta rezida, deci, in eficienta i

eficacitatea cu care sunt consumate resursele (efort) i generate rezultatele (efect) care sa-i

asigure i sa-i dezvolte sfera de interese.

Termenul de performanta este intlnit in orice domeniu, putnd fi asociat oricarei

activitati desfaurate. Raportndu-ne la activitatea economico-financiara, performanta imbraca

mai multe forme: performanta economica, performanta economico-financiara, performanta

financiara.

In ceea ce priveste performanta economica, aceast reprezinta nivelul la care un sector de

activitate atinge scopurile sau obiectivele urmarite de companiile care activeaza in cadrul sau.

Performanta este multi-dimensionala, acoperind aspecte legate de profitabilitate, inovare,

proiectarea produsului, calitatea i creterea

Performanta economico-financiara este definita ca fiind un nivel calitativ superior al

activitatii economico-financiare desfaurate de agentii economici, care se apreciaza cu ajutorul


44/84

44

mai multor indicatori, cum sunt: cifra de afaceri, rentabilitatea capitalului, productivitatea

muncii, randamentul capitalului, profitul brut i cel net, rata anuala de innoire a capitalului fix,

eficienta utilizarii mijloacelor etc.

Performanta financiara reprezinta relatia dintre veniturile i cheltuielile unei unitati, aa

cum sunt raportate in contul de profit i pierdere. Deci, performanta sau nonperformanta unei

intreprinderi este reflectata in contul de profit i pierdere i este data de raportul dintre venituri,

care prin realizare vor genera fluxuri viitoare de numerar, i cheltuieli ce apar prin utilizarea

resurselor perioadei.

3.1. Prezentarea contului de profit si pierdere. Analiza rezultatelor financiare

Contul de profit si pierdere face parte dintre situatiile financiare de sinteza, care masoara

performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date si este principalul document

folosit pentru reflectarea performantelor financiare deoarece furnizeaza informatiile necesare, pe

de o parte, evaluarii performantelor, iar pe de alta parte, determinarii riscului fluxurilor de

numerar. Pe baza informatiilor reflectate de contul de profit i pierdere se realizeaza o analiza a

performantelor intreprinderii, se calculeaza o varietate de indicatori, fie intr-un anumit moment

in timp, urmnd apoi interpretarea lor prin comparatii, fie in timp, dar corelati cu anumite

procedee statistice. Intr-o logica de piata, valoarea unei intreprinderi sau mai degraba a unei

activitati nu mai este calculata ca suma valorilor elementelor aferente pozitiei financiare, ci este

determinata prin capacitatea sa de a genera beneficii. Bilantul pierde astfel din interesul sau in

favoarea contului de profit i pierdere, care traduce mai bine aceasta aptitudine. Astfel, rezultatul

net nu mai exprima o variatie a pozitiei financiare, imbogatire sau saracire, ci devine un indicator

de performanta. Contul de profit i pierdere este situatia financiara care filmeaza cauzele normale

i accesorii ale gestiunii in intervalul de timp care este exercitiul financiar i care fotografiaza

efectele acelorai cauze asupra situatiei intreprinderii la sfritul exercitiului financiar.

Contul de profit si pierdere se intocmeste in functie de clasificarea si raportarea

cheltuielilor. Astfel exista doua modele:

a) cand cheltuielile se clasifica vertical dupa natura si se raporteaza la productia

exercitiului, avem patru nivele financiare aferente la patru activitati:


45/84

45

1) nivelul de exploatare reprezinta toate activitatile normale aferente obiectului de

activitate, repetitive si specifice intreprinderii. Acest flux creeaza activiti de exploatare, iar

rezultatul este productia exercitiului. Din punct de vedere al rezultatului de exploatare exista:

intrari (venituri din exploatare)iesiri (cheltuileli de exploatare) = rezultatuldin exploatare

In anul 2010, la nivelul S.C. COSELI S.A. rezultatul din exploatare a fost de 2.615.118

lei,din care: (veniturile din exploatare - 14.093.727 lei, iar cheltuielile de exploatare -

11.478.609 lei).

2) nivelul financiar reprezinta toate activitatile intreprinderii cu continut financiar, si

pozitia conexa activitatii de exploatare. Fluxul financiar determina activitatea firmei, iar

rezultatul se numeste rezultat financiar.

intrari (venituri financiare) iesiri (cheltuieli financiare) = rezultatulfinanciar

Rezultatul financiar al anului 2010, din cadrul societatii analizate a fost de ( - 1.361.296

lei), ceea ce a reprezentat o pierdere pentru societate, din care veniturile ( 547.681 lei), iar

cheltuielile financiare (1.908.977 lei).

3) nivelul curent cuprinde activitatea proprie si cea conexa a intreprinderii, respectiv

activitatea de exploatare si activitea financiara. Rezultatul este activitatea curenta numita rezultat

curent.

rezultatul curent = rezultatul din exploatare + rezultatul financiarRezultatul curent din anul 2010, la nivelul societatii COSELI, a fost de 1.253.822 lei .

4) nivelul extraordinar cuprinde activitatile accidentale intreprinderii care nu tin de

obiectul de activitate, (calamitati, sponsorizari, penalitati,etc.).

Rezultatul se numeste activitate extraordinara sau rezultat extraordinar.

rezultatul extraordinar = venituri extraordinarecheltuieli extraordinareIn cadrul S.C. COSELI S.A. nu s-au inregistrat venituri sau cheltuieli extraordinare,

implicit nu s-a obtinut un rezultat extraordinar in anul 2010.

b) Contul de profit i pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functiasau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a

contului de profit i pierdere.

Prezentarea contului de profit si pierdere (anul 2010) s-a facut pe baza tabelului 3.1.


46/84

46

Tabel 3.1

Contul de profit si pierdere - anul 2010

Denumirea indicatorilor

Exercitiu financiar

(lei)

31.12.2009 31.12.2010

1.Cifra de afaceri neta 19.011.405 13.717.935

2.Productia vanduta 13.284.023 11.173.415

3.Venituri din vanzarea marfurilor 5.727.382 3.382.423

4.Reduceri comerciale acordate - 837.903

5.Venituri aferente costului de productie in curs de executie

Sold creditor 958.960 53.133 Sold debitor - -

6.Productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii i

capitalizata

357.751 166.325

7.Alte venituri din exploatare 221.805 156.334

VENITURI DIN EXPLOATARETOTAL 20.549.921 14.093.727

8.a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile 5.719.173 4.030.270

Alte cheltuieli materiale 57.405 43.627

b) Alte cheltuieli externe 141.845 144.972

c) Cheltuieli privind marfurile 5.191.023 2.731.969

Reduceri comerciale primite 146

9. Cheltuieli cu personalul, din care: 1.302.832 1.357.932

a) Salarii i indemnizatii 1.011.833 1.070.468

b) Cheltuieli cu asigurarile i protectia sociala 290.999 287.464

10.a) Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale i necorporale 916.433 927.408

a.1) Cheltuieli 916.433 927.408

a.2) Venituri

b) Ajustari de valoare privind activele circulante 39.213 14.952

b.1) Cheltuieli 39.213 14.952

b.2) Venituri

11. Alte cheltuieli de exploatare 2.267.477 2.204.764

11.1. Cheltuieli privind prestatiile externe 1.707.924 1.758.429

11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe i varsaminte asimilate 265.056 163.675


47/84

47

11.3. Alte cheltuieli 294.497 282.660

12.Ajustari privind provizioanele 848.567 22.861

- Cheltuieli 888.775 38.911

- Venituri 40.208 16.050

CHELTUIELI DE EXPLOATARETOTAL 16.483.968 11.478.609PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:

- Profit (rd. 12 - 35) 36 4.065.953 2.615.118

- Pierdere (rd. 35 - 12) 0 0

13. Venituri din dobnzi 61.738 5.018

- din care, veniturile obtinute de la entitatile afiliate

Alte venituri financiare 222.452 542.663

VENITURI FINANCIARETOTAL 284.190 547.681

14.Cheltuieli privind dobnzile 845.883 501.810

Alte cheltuieli financiare 1.789.649 1.407.167

CHELTUIELI FINANCIARETOTAL 2.635.532 1.908.977

PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(A):

- Profit 0 0

- Pierdere 2.351.342 1.361.296

15. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(A)

- Profit 1.714.611 1.253.822

- Pierdere 0 0

16. Venituri extraordinare

17. Cheltuieli extraordinare

18. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA

EXTRAORDINARA:- Profit 0 0

- Pierdere 0 0

VENITURI TOTALE 20.834.111 14.641.408

CHELTUIELI TOTALE 19.119.500 13.387.586

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A):

- Profit 1.714.611 1.253.822

- Pierdere 0 0

19. Impozitul pe profit 405.110 206.024

PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) A EXERCITIULUI

FINANCIAR:

- Profit 1.309.501 1.047.798

- Pierdere 0 0


48/84

48

Interpretarea indicatorilor rezultati pe cele patru nivele, utilizand contul de profit si

pierdere trebuie efectuata dupa principiul cunoaste-te pe tine insuti, respectiv optimismul

trebuie eliminat pe cat posibil.

a) Nivelul de exploatare

In cadrul acestei analize a performantelor se pune in evidenta volumul activitatii

principale (de baza), adica a activitatii de exploatare utiliznd un sistem de indicatori specifici

calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere.

a.1. Indicatori calculati pe baza Contului de Profit i Pierdere (cu structurarea

cheltuielilor dupa natura).

1. Cifra de afaceri neta evidentiaza dimensiunea portofoliului de afaceri realizate de o

societate comerciala in relatie cu diferiti parteneri. Fiind un indicator de volum, cifra de afaceri

neta reflecta att latura comerciala a unei firme producatoare (prin productia vnduta) (Qv), ct

i volumul activitatii desfaurate de o firma axata pe vnzari (prin vnzarile de marfuri- VM) i

subventiile din exploatare aferente cifrei de afaceri neta (SE).

CAN = VM + Qv + SE

- VM reprezinta volumul marfurilor vndute care se preia din rulajul creditor al contului

707;

- Qv reprezinta productia vnduta, indicator ce va fi calculat in cele ce urmeaza;

- SE reprezinta subventiile de exploatare care se preiau din rulajul creditor al

contului 7411

2. Productia exercitiului (Qa) evidentiaza dimensiunea activitatii comerciale a unei

firme productive att in relatia cu tertii (clientii) prin productia vnduta i variatia productiei

stocate (Qs), pe de-o parte, ct i in relatia cu sine insai prin productia de imobilizari (Qi), pe de

alta parte.

Qa = QV + QS + Qi

Qvproductia vanduta; Qs- productia stocata; Qiproductia imobilizata;


49/84

49

3. Marja comerciala (MC) reprezinta valoarea nou creata in sfera comertului, de

societatile de profil, ct i de societatile comerciale care desfaoara activitate de comert prin

magazinele proprii. Indicatorul se determina ca diferenta intreveniturile rezultate din vnzarea

marfurilor (VM) i cheltuielile privind marfurile (CD) adica:

MC = VM CD,

MCmarja comerciala;

VM- veniturile din vanzarile marfurilor;

CDcheltuieli privind marfurile.

4. Marja industriala (MI) reprezinta valoarea nou c

Documents

Proiect Analiza Tehnico- Economica Anul IV Coca Monica