PROIECT DE SPECIALITATE

PROFESOR COORDONATOR: ABSOLVENT:

2011

1

TEMA PROIECTULUI:

ACTIVITATEA COMERCIALA LA S.C. GLOBALNET. S.R.L

2011

2

CUPRINS

1.Argument………………………..........................................2. Capitolul I - Prezentarea societatii………………………. 1.1.Descrierea firmei………………………………………………………… 1.2.Scurt istoric……………………………………………………............... 1.4.Structura organizatorica – organigrama pe compartimente……………. 1.5. Analiza mediului intreprinderii………………………………………… 1.6. Oferta de produse………………………………………………………. 1.7. Politici de promovare...............................................................................

3.Capitolul II –Activele circulante ................................................ 2.1. Contabilitatea stocurilor……………………………………….............

I. Definitie.Clasificare……………………………………………….. II. Evaluarea stocurilor……………………………………………….. III.Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala (venituri)……………….

IV. Evaluarea stocurilor(Contabilitatea stocurilor)………………….. 1. Evaluarea stocurilor…………………………………………. 2. Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii…………………. 3. Metode utilizate în contabilitatea stocurilo…................. a) Metoda inventarului permanent……………………… b) Metoda inventarului intermittent……………………. V. Organizarea sistemului informational contabil al stocurilor….…

2.2. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante..........

2.3. Contabilitatea decontării cu terţi..............................................................

2.4. Contabilizarea decontării cu furnizorii şi clienţii în condiţiile utilizării de

efecte de comerţ......................................................................................................

2.5. Contabilitatea ajustarilor privind deprecierea creante.lor comerciale…………………………………………………………………………..

4. Anexe…………………………………………………………….....

3

ARGUMENT

Am ales aceasta tema deoarece consider ca,GlobalNET este o firma tanara care in scurt timp a reusit sa se impuna pe piata datorita profesionalismului cu care trateaza clientii si a calitatii produselor oferite. Ceea ce isi propune firma Globalnet  S.R.L este sa efectueaze servicii profesioniste de telefonie mobila. Este singurul dealer Vodafone care ofera 2 ani garantie pentru toata gama de telefoane ( exceptie fac telefoanele in promotie cu operatorul).In prezent compania are peste 35 de puncte de vanzare si este intr-o continua dezvoltare, propunandu-si ca pâna la sfarsitul anului 2007 sa ajunga la un numar de 60 de magazine. Globalnet este in prezent, fara indoiala, un jucator major pe piata europeana a distributiei serviciilor si produselor telefoniei mobile, avand peste 400 de magazine pe teritoriul a 8 tari. Reteaua magazinelor din Romania s-a evidentiat ca exemplu pozitiv prin performantele obtinute si a inregistrat un nivel de crestere exceptional in ultimii doi ani. In principal Globalnet se axeaza pe promovarea serviciilor oferite de Vodafone Romania, adica:reincarcari electronice, promovarea diferitelor oferte la abonamente si cartele facute de Vodafone, informarea clientilor despre noile abonamente de date oferite de Vodafone.

4

CAPITOLUL I

1.1. Descrierea firmei

GLOBALNET SRLNr de ordine in Registrul Comertului: J40/17562/19.10.2005Cod unic de inregistrare: RO14048955Atribut fiscal:ROSediul:Bucuresti, sectorul1Soseaua bucuresti-Ploiesti, Nr.67, CladireaII, Camera IBanca:raiffeisen Bank BaneasaCont IBAN: RO34RZBR0000060002963616Banca: BRD SMCCRO54BRDDE450SV06527084500Capital social:10,200RON

5

6

1.2. Scurt istoric

Avenir Telecom Romania, infiintata in 1997, este o filiala detinuta integral de Grupul Avenir Telecom. Pe langa distributia indirecta, Avenir Telecom Romania si-a dezvoltat propria retea de magazine, sub doua branduri diferite: Internity si Globalnet. Avenir Telecom este parte integranta a grupului multinational de telecomunicatii - AVENIR TELECOM International - leader pe piata franceza de comunicatii mobile/IT, in prezent cu o extindere rapida in zonele de crestere economica din Asia si Europa de Est.Globalnet este reteaua de magazine a grupului Avenir Telecom, unul din cei mai importanti distribuitori de echipamente si servicii de telecomunicatii din Romania. In Romania magazinele Globalnet sunt localizate in cele mai importante zone ale tarii, furnizand o gama extinsa de telefoane mobile, telefoane fixe, accesorii si produse multimedia si fiind unul dintre cei mai importanti parteneri Vodafone. Avenir Telecom are in momentul de fata peste 250 de angajati in vanzari, marketing, business development si servicii post-vanzare, o echipa in continua ascensiune, ambitioasa, cu o medie de varsta de 29 ani, condusa de o echipa de profesionisti motivati, cu o experienta de cel putin 5 ani in domeniul comunicatiilor. Principiile noastre operationale reprezinta puterea afacerii noastre: satisfactia clientilor este scopul principal al activitatii noastre. Suntem intotdeauna disponibili pentru clientii nostri si incercam sa facem tot ce ne sta in puteri pentru a ii multumi. GlobalNET face parte integranta din grupul multinational de telecomunicatii - AVENIR TELECOM International. Firma noastra este specializata în vânzarea si distributia telefoanelor mobile si a serviciilor de telefonie mobila, reprezentand operatorul Vodafone si promoveaza solutii de comunicatie mobila si fixa pe piata româneasca. GlobalNET promoveaza si distribuie peste 100 de tipuri de terminale de telefonie mobila, incluzând ultimele modele ale celor mai renumiti producatori din domeniu : Nokia, Samsung, Sony-Ericsson, Motorola, Alcatel, Panasonic, Philips, Siemens, LG, VK Mobile. Acestora se adauga o gama foarte larga de accesorii pentru telefoanele mobile,

7

începând cu încarcatoare auto, încarcatoare de birou, car-kit-uri profesionale, head-set-uri, produse ce sunt adresate tuturor utilizatorilor de pe piata, de la enduseri la clienti din segmentul business. In prezent compania noastra are peste 35 de puncte de vanzare si este intr-o continua dezvoltare, propunandu-si ca pâna la sfarsitul anului 2006 sa ajunga la un numar de 60 de magazine. Credem ca dezvoltarea companiei noastre trebuie sã se realizeze într-o manierã responsabilã, sã respecte comunitatea în care ne desfãsurãm activitatea, angajatii, partenerii si clientii nostri, sã fie bazatã pe o strategie pentru o dezvoltare durabilã. Suntem singurul dealer Vodafone care ofera 2 ani garantie pentru toata gama de telefoane ( exceptie fac telefoanele in promotie cu operatorul). Ceea ce isi propune firma Globalnet  S.R.L este sa efectueaze servicii profesioniste de telefonie mobila. Compania noastra are un personal de 8 angajati. In principal, produsele si serviciile noastre se adreseaza pietei din Romania. Incercam in permanenta sa aducem noutate serviciilor oferite iar eforturile noastre sunt reflectate in succesul clientilor nostri. In cadrul companiei Globalnet  S.R.L desfasuram activitati specifice de instruire si formare profesionala. Desi suntem o firma tanara, in scurt timp am reusit sa ne impunem pe piata datorita profesionalismului cu care tratam clientii si a calitatii produselor noastre. Globalnet  S.R.L si-a propus ca, intr-un timp relativ scurt, sa devina cel mai serios partener de afaceri pentru compania dumneavoastra .

1.3. Prezentarea domeniului de activitate

GLOBALNET,este unul dintre principalii dealeri de telefonie mobile,partener Vodafone, are ca domeniu principal de activitate comercializarea produselor de telefonie mobile, mai exact: telefoane mobile, accesorii originale si neoriginale, cartele reincarcabile, prepaid-uri, vouchere. In principal Globalnet se axeaza pe promovarea serviciilor oferite de Vodafone Romania, adica:reincarcari electronice, promovarea diferitelor

8

oferte la abonamente si cartele facute de Vodafone, informarea clientilor despre noile abonamente de date oferite de Vodafone. Globalnet este in prezent, fara indoiala, un jucator major pe piata europeana a distributiei serviciilor si produselor telefoniei mobile, avand peste 400 de magazine pe teritoriul a 8 tari,” a declarat William Quillet, International Director, Avenir Telecom. „Magazinele noastre au avut succes din mai multe motive: alegem cu grija locatiile viitoarelor magazine si instruim personalul de vanzare la cele mai inalte standarde profesionale. De asemenea, ne asiguram ca procesul si metodele de vanzare respecta standardele de calitate in domeniu, toate aceste elemente asigurand succesul comercial al Globalnet in Europa. Reteaua noastra din Romania s-a evidentiat ca exemplu pozitiv prin performantele obtinute si a inregistrat un nivel de crestere exceptional in ultimii doi ani.” „Prezenta puternica la nivel national, locatia strategica a magazinelor si experienta ca distribuitor specializat de produse si servicii de telefonie mobila fac din Globalnet un partener ideal pentru VODAFONE ROMANIA. Consumatorii vor beneficia astfel de oferte cu cel mai bun raport calitate-pret, elaborate pe baza expertizei VODAFONE in domeniul telecomunicatiilor mobile si experientei Globalnet ca distribuitor specializat de succes,” declarat Vassilios Trochalidis, Sales & Customer Care Director, VODAFONE Romania. Vom pune alaturi de VODAFONE intreaga forta a retelei Globalnet, know-how-ul si experienta noastra in acest business, si suntem de parere ca acest lucru va avea un impact extrem de pozitiv pe piata din Romania,” a adaugat Petrut Stoica, Managing Director, Avenir Telecom Romania. Conceptele de branding si de comunicare in magazinele Internity vor fi ajustate pentru a evidentia beneficiile oferite consumatorului de parteneriatul dintre cele doua companii prin simplitate si accesibilitate. Pentru a inaugura parteneriatul, VODAFONE si Globalnet vor lansa pachete “BEST DEAL” („OFERTA IMBATABILA”) pentru segmentele de prepaid si postpaid:

Pachet postpaid: Aboneaza-te la VODAFONE pentru numai 7 dolari si primesti 60 minute pe luna catre orice numar din retea si romtelecom si primesti un telefon la prêt special

Pachet prepaid: Cumpara pachetul cu telefon Motorola V360LPostPc si primesti telefonul MotoralaV360L care are in pachet card de memorie de 64mb, casti si o borseta cu sigla VODAFONE cadou

9

Un alt pachet oferit de Globalnet, dealer principal Vodafone este Pachet SonyEricssonK310iPostPc la care primesti cadou o borseta cu sigla Vodafone

1.4. Structura organizatorica – organigrama pe compartimente

Reprezentare schematica, redare grafica a structurii organizatorice a unei intreprinderi, a unei institutii, a subordonarii compartimentelor acestora, a tipurilor de legaturi intre aceste compartimente.In mod obisnuit organigrama este alcatuita din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de conducere sau compartimente si din linii care reflecta legaturile organizatorice. Organigramele se clasifica in functie de mai multe criterii:a) dupa sfera de cuprindere, in: - organigrame generale sau de ansamblu (in care se reprezinta grafic structura organizatorica a intregii unitati economico-sociale); - organigrame partiale (care reflecta detaliat un compartiment sau o grupa de compartimente ale structurii organizatorice respective);b) dupa modul de ordonare a componentelor structurii organizatorice, in: - organigrame piramidale (ordonate de sus in jos); - organigrame ordonate de la stanga la dreapta; - organigrame circulare;- organigrame in "lambda"; - organigrame in "steag", etc.Organigramele se elaboreaza dupa urmatoarele reguli: a) marimile dreptunghiurilor si grosimile contururilor acestora se coreleaza cu obiectul, sarcinile, autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte patrulaterele pentru servicii trebuie sa fie mai mari si cu contururile mai groasee decat cele pentru birouri etc.; b) situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic inscriindu-se pe aceeasi orizontala;

c) in deptunghiul corespunzator fiecarui compartiment este necesar sa se indice numarul total al componentilor, din care: persoane de conducere si personal de executie;

10

d) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate; e) intr-unul din colturile din dreapta ale organigramei, intr-o caseta, se inscriu principalele informatii de ansamblu asupra structurii organizatorice.

ORGANIGRAMA S.C. “GLOBALNET” S.R.L

MANAGER

DIRECTORGENERAL

DIRECTOR COMERCIAL MARKETING DE ZONA

DIRECTOR

DIRECTOR MAGAZIN

REPREZENTANT

VANZARI

1.5. Analiza mediului intreprinderii

11

Micromediul firmei (figura 2.1) cuprinde un ansamblu de factori externi care afecteaza in mod direct intreprinderea si asupra carora se poate exercita un anume control. Influentand deciziile, strategiile, si tacticile de marketig, schimbarile din acest mediu au o deosebita semnificatie pentru marketeri. Componentii principali ai micromediului sunt: furnizorii, clientii, intermediarii, concurentii si alti detinatori de interese (indivizi sau grupuri ce au anumite interese intr-o intreprindere).

a) Furnizorii sunt organizatiile si indivizii care ofera firmei inputurile (materii si materiale, utilaje, echipament tehnologic, energie, ambalaje, etichete, servicii, forta de munca, resurse financiare, informatii etc) necesare fabricarii produselor proprii. In relatiile cu furnizorii, firma trebuie sa aiba in vedere si un anumit risc cu fiecare in parte, care poate sa apara daca: furnizorul detine patentul asupra produsului care constituie inputul esential pentru firma; produsul ce constituie inputul esential nu este substituibil; in cazul firmelor de comercializare (magazin, supermarket etc) clientii solicita in mod expres produse realizate numai de o anumita firma; schimbarea furnizorului este prea costisitoare; furnizorul este mai puternic decat cumparatorul; o firma mica, care se aprovizioneaza de la un mare furnizor este in dezavantaj (firmele mari ofera, de regula produse de mai slaba calitate la preturi dezavantajoase firmelor care au comenzi mici) etc. Specialistii in marketing ai firmei trebuie sa monitorizeze activitatea furnizorilor, deoarece problemele acestora, nerezolvate la timp, pot produce grave perturbari in productia proprie si implicit la cresterea costurilor produselor sale cu consecinte dramatice in planul profitabilitatii. In aceste conditii, proprii clienti pot trece la firmele concurente.

b) Clientii : ce alcatuiesc cercul agentilor economici (firme si institutii) si al persoanelor

individuale carora le sunt adresate produsele (serviciile) intreprinderii ; constituie cea mai importanta componenta a micromediului.

Componentii clientelei unei firme, grupati dupa natura lor in grupuri

omogene pot forma: pietele de consum (formate din consumatorii privati), pietele industriale (formate din utilizatori), pietele de distributie (formate din intermediarii care cumpara pentru a revinde), pietele guvernamentale (formate din cumparatori

12

organisme publice) si pietele internationale (formate din cumparatori externi).

Sarcina compartimentului de marketing dintr-o firma este de a maximiza cererea pentru produsele (serviciile) pe care le ofera clientilor, sa stie sa mentina clientii existenti si sa atraga noi clienti din randul non-consumatorilor relativi si al concurentei. Pentru a realiza aceste obiective, specialistii in marketing trebuie sa cunoasca:

Caracteristicile clientilor: unde traiesc, stilul de viata, varsta, nivelul educatiei, ocupatia, veniturile etc. Toate aceste caracteristici formeaza profilul clientului, care trebuie comparat cu profilul pietei pentru a identifica produsele firmei care plac mai mult anumitor tipuri de clienti. Pe aceasta baza se decid caracteristicile noilor produse, preturile si mesajele promotionale cele mai potrivite pentru piata tinta.

Ce nevoi isi satisfac clientii cu produsul respectiv si care sunt avantajele obtinute de pe urma lui, comparativ cu alte produse care satisfac aceleasi necesitati. Aceasta deoarece, de exemplu, lumea nu cumpara bilete la un spectacol, ci o seara distractiva sau gospodinele nu cumpara detergenti, ci speranta unor haine mai curate si mai putin uzate prin spalare. Daca apare insa un mijloc mai bun pentru satisfacerea uneia din nevoile lor, consumatorii il vor adopta imediat.

Ce criterii folosesc cumparatorii pentru a alege intre diferite produse (calitate, pret, amplasarea magazinului etc.).

Importanta produsului pentru anumite categorii de utilizatori sau consumatori (daca produsul este indispensabil pentru o firma, acel client este gata sa plateasca preturi mai mari, existand oportunitatea unei afaceri avantajoase).

De unde provin informatiile care influenteaza deciziile de cumparare ale clientilor etc.

c) Intermediarii. Acestia sunt agenti economici implicati in promovarea, distribuirea si vanzarea produselor unei firme catre consumatorii finali, respectiv comerciantii de gros si detail, dar si alte categorii, mai putin importante, ca: brokeri, jobberi, curieri, comisionari etc,

societati de transport, de asigurari sau agentii de publicitate, de sondare sau de consultanta de marketing.

13

Sunt trei tipuri de intermediari care se pot implica in eforturile de marketing ale unei companii: Resellerii (revanzatorii), in care intra angrosistii, detailistii, micii comercianti,

agentii de vanzari. Trebuie sa se colaboreze numai cu acei reselleri care ajuta firma sa-si maximizeze gradul in care produsele sale satisfac consumatorul final. Exista, insa, pericolul ca - datorita relatiei directe pe care o are cu consumatorul final - resellerul care-i comercializeaza produsele sa devina mai puternic decat firma producatoare si astfel sa-i dicteze termenii schimbului, care-i devin nefavorabili.

Distribuitorii fizici, care sunt de regula operatorii depozitelor de marfuri si firmele de transport implicate in transportarea marfurilor de la producatori la consumatori. Daca produsele nu se mai gasesc din cauza ca cei de la depozite nu au urmarit cu atentie nivelul stocurilor, firma poate pierde clientii. De asemenea, daca produsele sunt livrate cu intarziere sau deteriorate, este prea putin probabil ca firma sa-si mai pastreze consumatorii pe care-i are.

Agentiile prestatoare de servicii de marketing (sondare, consultanta,publicitate). Ele ajuta firmele sa-si identifice consumatorii si sa comunice cu ei, sa cunoasca pietele si mediul concurential.

d) Concurentii. Acestia sunt firme similare care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale clientilor, fiind percepute de consumatori ca alternative pentru satisfacerea nevoilor lor. Concurentii unei firme pot apartine, fiecare, uneia din cele patru categorii evidentiateastfel: • Concurentii directi cuprind firmele care ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru a satisface aceleasi nevoi. Ca exemplu pot fi luate cunoscutele firme de bauturi racoritoare: Coca-Cola si Pepsi sau popularele firme de detergenti: Ariel si Persil. Concurentii directi fac eforturi financiare deosebite cu reclama, in incercarea de a arata superioritatea produsului lor in raport cu al rivalilor. Foarte des, in aceasta lupta se utilizeaza si pretul in incercarea de a atrage o parte din cumparatorii rivalilor. Fiind foarte costisitoare, concurenta directa nu ajuta la supravietuire decat firmele foarte puternice, cu suficiente mijloace financiare.

• Concurentii indirecti sunt firmele care ofera consumatorilor un produs similar dar cu caracteristici diferite, satisfacand alte nevoi sau preferinte. De exemplu, doua firme produc hartie igienica, dar una se adreseaza institutiilor iar cealalta menajelor.

14

• Inlocuitorii sunt concurentii care vin cu produse foarte diferite ca forma si continut, dar care satisfac aceeasi nevoie a consumatorilor. Zaharul si zaharina, de exemplu, produse de firme diferite, satisfac nevoia de dulce a consumatorilor. • Nou venitii sunt firmele care deja vand unui anumit grup de consumatori si se decid sa-si extinda gama de produse pe care le ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si o retea de distributie. Fabricantul de hartie, de exemplu, achizitioneaza o companie de distributie pentru a fi cat mai aproape de consumatorul final si a-l influenta.

1.6. Oferta de produse

Globalnet, dealer principal Vodafone are o gama variata de servicii si produse de oferit, cum ar fi:

NOKIA

Fondatorul firmei a fost Frederik Idescton in s-v Finlandei.In 1898 s-a infiintat Finnish Works LTD si in 1912 Finnish Cable Works LTD.Cu timpul proprietatile acestor firme au fost preluate de doar citiva proprietari.In momentul de fata Nokia este compusa din 3 grupuri:Nokia Networks,Nokia Mobile Phone si Nokia Communication Products;Nokia mai include Nokia Ventures Organization si o unitate de cercetare :Nokia Resarch Center.Este liderul mondial in productia de telefoane mobile si un lider in furnizarea de servicii de retea mobile si fixe. Nokia este compania care “paveaza drumul catre societatea informatiei mobile”cu produsele si solutiile sale inovatoare.In 1999,Nokia a avut 27 de facilitati de productie intre care si asocieri in 10 tari.Nokia are centre de dezvoltare si cercetare in 12 tari si o retea globala de distributie,vinzari,servicii cu clientii si alte unitati operationale.Numarul angajatilor depaseste 54000 in intreaga lume.Eticheta Nokia din zilele noastre este un simbol de simplitate si stil.

Din anul 1992,Nokia se axeaza numai pe telecomunicatii.In anii 1995 si 1996 vinde industria sa de operatori de cablu si afacerile din televiziune.

Daca oferta Nokia pentru modelul 8800 Sirocco nu-i multumea pana acum pe utilzatorii "trendy" si cu dare de mana, in ceea ce priveste paleta de culori limitata la negru si argintiu, situatia s-a chiimbat. Nokia s-a gandit ca pentru

15

1000 de euro trebuie sa ofere ceva deosebit asa ca s-a gandit, iar apoi chiar a placat cu aur de 18 K modelul obisnuit transformandu-l in Nokia 8800 Sirocco Gold, lansat chiar zilele trecute. Din punct de vedere tehnic acest mobil nu difera cu nimic fata de fratele mai sarac, asa ca nu avem ce detalii tehnice noi sa va prezentam si o sa va lasam doar sa admirati pozele pe care am reusit sa punem mana.

Pret: 104,72 RON - 906,90 RON

(24 oferte de pret pentru Nokia 7373)

General Retea (MHz): 900 / 1800 / 1900 SAR (W/kg): 0.66 Handsfree incorporat: Da Memorie interna (Mb): 8 Slot memorie (tip): MicroSD

Dimensiuni (W x D x H mm): 88 x 43 x 23 Greutate (g): 104 Foto Video Camera foto: Da Rezolutie senzor (Mp): 2 Rezolutii foto: 1600x1200 Functie video: Da Zoom digital: 4x Transmisie Date Conectare dispozitive: USB, Bluetooth Tehnologie Bluetooth: Da GPRS: Da E-mail: Da Infrarosu (IrDA): Nu Acces internet: WAP 2.0 USB: Da Fax modem incorporat: 32 - 48 kbps Agenda Apeluri primite: 20 Apeluri ratate: 20 Apeluri formate: 20 Memorie

16

agenda: 1000 Software Java: MIDP 2.0 Baterie Durata in regim de asteptare (ore): Pana la 250 Durata convorbire (ore): 2h 30 min Capacitate (mAh): 840 Tip baterie: Li-Ion Afisaj Rezolutie (pixeli): 240 x 320 Ecran: TFT Culori: 256 K Tonuri Tonuri polifonice: Da Tonuri MP3: Da Tonuri in telefon: 64 Editare tonuri: Da Divertisment MP3 Player: Da Jocuri incluse: Da Screensaver: Da FM radio: Da Mesagerie: SMS, MMS, Email MPEG4 Player: Da Functie reportofon: Da Altele Vibratii: Da

SAMSUNG

Infiintata la 1 martie 1918,compania coreana Samsung are in prezent peste 50000 de angajati,afirmindu-se ca unul din liderii tehnologiei electrocasnice si nu numai.Samsung cunoaste faptul ca viitorul companiei depinde de clientii sai si se straduieste sa indeplineasca dorintele consumatorilor cu ajutorul tehnologiilor avansate si al serviciilor. Firma Samsung are 285 operatiuni internationale in 67 de tari. Domeniile de activitate sunt:-industria de electronice-masinarii si industria grea-industria chimica-servicii financiare-alte companii afiliate Firma Samsung ofera pe piata urmatoarele produse:-telefoane mobile-televizoare-computere si produse accesorii-sisteme de telecomunicatie-fibra optica-compresoare

In aria de service,Samsung utilizeaza sistemul “linie stop”:cind un produs inferior este detectat,linia de productie se opreste complet pina cind problema este rezolvata.Din 1990 Samsung a marit activ implicarea sa in problematica sociala,a conservarii mediului inconjurator,participarea la evenimentele culturale pentru a deveni o corporatie agreata de cetateni.Samsung participa activ si pe piata sportiva;ca urmare a eforturilor intense Kuu-Hee Lee a

17

fost selectat ca membru al comitetului olimpic international in iulie 1996. Telefonul va folosi sistemul de operare Symbian impreuna cu interfata S60 de la Nokia.Acest model continua conceptul lansat de SGH-i520, care s-a dovedit un mare succes daca ne gandim ca in intreaga lume s-au vandut pana acum peste 80 de milioane de mobile cu sistemul de operare Symbian. Chiar daca caracteristicile tehnice nu au fost inca prezentate in detaliu, aproape ca nici nu te mai intereseaza prea mult atunci cand privesti liniile suple si reflexele argintii.

Este un telefon tri-band GSM/GPRS/EDGE cu un ecran impresionant de 2,3 inch la o rezolutie de 240x320 pixeli. Camera cu care este echipat nu rupe gura targului insa cei 2 megapixeli sunt suficienti pentru orice utilizator. Mai stim ca ofera suport Bluetoth 2.0, doua boxe si un slot MicroSD. Dimensiunile sale sunt de 10x5x1.6 cm si cantareste 92 de grame. Compania a decis sa lanseze acest model prima data la vecinii nostri din Rusia, urmand ca in cel mai scurt timp sa ajunga si pe pietele europene.

18

Pret: 120,19 RON - 416.500 RON

(6 oferte de pret pentru Samsung SGH-D520) Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 101 x 46 x 15.9 mm; Greutate: 99 g; Tip ecran: TFT; Culori: 256 K; Camera: 1.3 MP, 1280x1024 pixeli, video, blit

ERICSSON

Compania a fost infiintata in 1876 de Larus Magnus Ericsson in Suedia prin deschiderea unui atelier de reparatie a echipamentului telegrafic.Prima mare inventie a fost in 1892-primul telefon.De atunci a fost una din liderele pietei de fabricare a ehipamentului telefonic.In zilele noastre se afla pe locul al treilea in lume la productia de telefoane mobile si retele.In 1890 firma avea activitate in China,Rusia si Mexic. In 2001 s-a unit cu Sony Corporation formind Sony Ericsson Mobile Communications si impreuna vor lansa pe piata tehnologii din ce in ce mai sofisticate si servicii din ce in ce mai cuprinzatoare,menite sa satisfaca cerintele si asteptarile noilor generatii.Ericsson si Sony sunt egali prin numarul actiunilor detinute si combina afacerile cu telefonie mobila cu o formula dupa care companiile au avut o vinzare de 50 milioane de unitati si venituri de aproximativ 7,2 miliarde de dolari in 2000. Managementul global al companiei isi are baza la Londra si are aproximativ 3500 de angajati in Germania,Japonia,Suedia si SUA.

19

Experienta celor doua companii si studiile de piata vor face ca noua companie sa devina “jucatorul nr.unu”in productia de produse multimedia mobile.

Pret: 1.025,17 RON - 1.499 RON

(21 oferte de pret pentru Sony Ericsson K800i)

Retea: UMTS / GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 105 x 47 x 22 mm; Greutate: 115 g; Tip ecran: TFT; Culori: 256 K; Camera: 3.2 MP, 2048x1536 pixeli, autofocus, video(QCIF), blit cu xenon, camera VGA secundara pentru apelurile video

Pret: 501,99 RON

(1 oferte de pret pentru Sony Ericsson W200)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Anuntat: 2007, Ianuarie; Display: 128 x 160 pixeli, 1.8 inches; Marime: 128 x 160 pixeli, 1.8 inches; Altele (display): Imagini de fundal, screensavers; Tonuri: Polifonic (40 canale), MP3, AAC; Personalizare: Composer, download; Vibratii: da; Agenda: Da, Imagine apelant; Apeluri: 30 apeluri primite, numere apelate&apeluri ratate; Card slot: da; Altele: 27 MB memorie interna; GPRS: Class 10 (4+1/3+2 slots) 32 - 48 kbps; HSCSD: da; EDGE: nu; 3G: nu; Wireless: nu; Bluetooth: nu; Infrarosu: da; usb: da; Messaging: SMS,

20

MMS, Email, Mesagerie Instant; Browser: WAP 2.0/xHTML, HTML(NetFront), RSS feeds; Jocuri: Da + descarcabile; Culori: Rythm Negru, Pulse White; Camera foto: VGA, 640x480 pixels, video; Altele: T9 Java MIDP 2.0 FM radio with RDS Walkman Media Player 1.0 Image viewer Editor imagini Organiser Inregistrare voce Include handsfree; Tip acumulator: Standard battery, Li-Ion; Stand-by: Pana la 360 h; Talk time: Pana la 7 h; Dimensiuni: 101 x 44 x 18 mm; Greutate: 85 g;

SIEMENS

Este un concern cu sediul in Wihelsbacherplats 2,D-80333,Munchen,Germania,cu un nr de salariati de 450000 si cu o cifra de afaceri de aproximativ 78,4miliarde de euro.Ca obiect de activitate, Siemens este una din cele mai importante concerne din Germania si Europa,activind in domenii ca informatii si comunicatii pentru retele si telefonie mobila,industrie,energie,medicina,iluminat,electrocasnice,servicii financiare.Activitatea productiva si de export a concernului se dezvolta in peste 190 de tari ale lumii. Grupului Siemens ii apartin in Romania si urmatoarele societati:-EMCOM SRL-produce centrale telefonice EWSD si instalatii de transmisie-Siemens Tehnica Feroviara Srl-activitatea principala este automatizarile si semnalizarile feroviare-Siemens Automotive srl-pentru dezvoltarea de soft-PSE Romania srl-dezvoltarea de aplicatii soft in diverse domenii economice si comerciale destinate unor proiecte pentru piata internationala-Siemens Business Services srl

21

Siemens SL55

Pret: 642,30 RON

(1 oferte de pret pentru Siemens SL55)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 82 x 45 x 22 mm; Greutate: 79 g; Tip ecran: CSTN; Culori: 4096; Camera: Nu

PANASONIC

Panasonic este o fundatie a celebrei MATSUSHITA CO. Produsele Matsushita sunt cunoscute in Romania sub marcile Panasonic si Technics. Pe plan mondial sunt cunoscute sub marci ca National, Ramsa, Quasar si MAS (Matsushita Avionics). Matsushita Electric a inceput la Osaka, in 1918, cand, Konosuke Matsushita a inventat o mufa dubla pentru lampa la care se puteau conecta atat un bec cat si un stecher. El a fabricat in propria casa produsul inventat si l-a distribuit cu ajutorul a doar 3 angajati.In 1923 a inventat un nou tip de lampa

22

pentru bicicleta si 8 ani mai tarziu a produs primul aparat radio.Anul 1935 a insemnat lansarea primului televizor, sfera in care produsele fabricate de compania Matsushita au avut un imens succes.Acelasi an, 1935 a marcat un punct de cotitura pentru cresterea afacerii si a productiei companiei Matsushita Electric care fabrica 600 de produse diferite si care incepuse distribuirea acestora, pentru prima oara, in afara Japoniei. Numarul anajatilor crescuse la 3500.In 1942, Matsushita a devenit cel mai important fabricant de aparate radio din Japonia.In anii '60 numarul angajatilor era 28.000 si compania a raportat un profit de 1,5 miliarde yeni.

Aducand in tara una dintre cele mai puternice marci din lume si "raspandind sunetul peste tot" (in traducere - Panasonic = peste tot sunet) reprezentantul Matsushita in Romania, este din 1996, PANASONIC ROMANIA, succedandu-i societatii ex-distribuitoare Electronica International, care si-a inceput activitatea in anul 1991. Numele Panasonic, sinonim cu inovatia, calitatea, performanta si fiabilitatea, contine produse audio-video, produse electrocasnice, produse de telecomunicatii. Gama de produse ce se fabrica sub marcile Panasonic, National sau Technics numara peste 15000 de tipuri de produse, destinate satisfacerii nevoilor de consum, afaceri si industrie: electronice si electrocasnice, echipamente electronice pentru dotarea avioanelor, echipamente medicale, componente, biciclete,echipamente,electronice,industriale. Produsele distribuite sub populara marca Technics acopera toata gama de produse Hi-Fi cum sunt amplificatoarele, receiverele, DVD playerele, CD Playerele si mini & micro sistemele Hi-Fi. Compania a evoluat de la 3 la 290.000 de angajati si are o cifra de afaceri de 61,68 miliarde dolari SUA ( anul financiar 1 aprilie 2002 - 31 martie 2003). Este nu numai o companie care doboara rand pe rand toate barierele tehnologiei, dar este o companie care pune pe primul loc nevoile clientilor si ale angajatilor sai.

23

Pret: 392 RON

(1 oferte de pret pentru Panasonic VS3)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 96 x 46 x 17.6 mm; Greutate: 102 g; Tip ecran: TFT; Culori: 16 M; Camera: 1.3 MP, 1280 x 1024 pixeli, video(QCIF)

Pret: 266,78 RON

(1 oferte de pret pentru Panasonic A100)

Retea: GSM 900 / GSM 1800 / GSM 1900; Dimensiuni: 77 x 44 x 17.8 mm; Greutate: 66 g; Tip ecran: Grafica alb-negru; Culori: Alb-negru; Camera: Nu

Servicii oferite de GLOBALNET – abonamente vodafone24

Abonamente Gold Abonamentele Gold iţi oferă flexibilitate maximă, predictibilitate, fără taxe lunare adiţionale.

Abonamente One4AllAlege unul dintre pachetele One4All prevăzute pentru un nivel de trafic constant şi primeşti ca bonus minute suplimentare.

SMS Când nu poţi vorbi, scrie. Orice ai de spus, esenţialul încape în maximum 160 de caractere. Aşa cum a încăput şi textul ăsta, care are fix 159 de caractere.

MMS În loc să spui "betooon", "suuuper", "uaaau", trimite o imagine sau un

Vodafone Business Group Când ai mai mult de 5 SIM-uri în firmă, îţi poţi crea o reţea virtuală de telefoane mobile şi fixe în interiorul căreia tarifele sunt reduse.

Abonamente cu minute incluse Abonament cu minute naţionale gratuite şi cu un pachet special suplimentar de minute gratuite pentru convorbiri cu echipa ta

Vodafone Mobile Connect! Acum ai transfer de date la o viteză de la 1,4 MB/sec şi Internet oriunde te afli, cu Vodafone SmartModem.

Pachete de date 3G Dacă vrei să profiţi de avantajele tehnologiei 3G, poţi folosi pachetele de date 3G atât independent, cât şi complementar abonamentelor de voce.

BlackBerry Ai acces la funcţiile unui telefon mobil, ale unui laptop şi ale unui PDA. Totul în acelaşi timp!

Mobile Internet Îţi permite conectarea permanentă la Internet, la reţeaua internă a companiei tale şi la WAP.

Mobile Office Iţi doreşti să ai acces la toate aplicaţiile companiei fără să fii nevoit să petreci mult timp la birou?

Mobile e-mail

Serviciile Vodafone îţi oferă acum oportunitatea de a accesa în orice moment căsuţa ta de e-mail.

Vodafone M2M

25

Creşterea eficienţei, reducere a costurilor şi îmbunătăţire a serviciilor de relaţii cu clienţii.

Vodafone NetZone Ai viteză broadband prin intermediul tehnologiei Wi-Fi chiar şi când nu eşti la birou.

Acces dedicat Serviciul Vodafone Acces Dedicat permite accesul la Internet printr-o legătură dedicată Fixed Wireless între reţeaua companiei tale şi Internet.

VPN dedicat Soluţiile de Internet pe care le găseşti aici îţi oferă posibilitatea de a transfera date între filialele companiei tale într-o reţea privată şi prin legături radio.

Servicii web Dacă ai nevoie de soluţii de hosting sau servere dedicate reţelei tale locale, acesta este locul de unde să începi căutarea.

Server dedicat Vodafone îţi oferă posibilitatea găzduirii aplicaţiilor pe un server dedicat companiei tale, în Data Room-ul său.

Server dedicat IP intranet Ai control deplin asupra administrării aplicaţiilor tale găzduite în Data Room-ul Vodafone, pe un server dedicat Intranetului tău!

Vodafone Passport Peste tot e ca acasă. Cu opţiunea Vodafone Passport pleci în străinătate cu tarifele de-acasă! Ia-ţi tariful de acasă, acum în toate ţările Uniunii Europene!

Roaming de voce Cu Vodafone World este mult mai simplu să comunici oriunde te afli în lume! Nici nu simţi că ai plecat din ţară!

Roaming de date Vodafone 3G/GPRS roaming permite utilizatorilor săi accesul Internet şi utilizarea serviciilor 3G atunci când se află în roaming.

Apelul video Apelul video îi aduce pe cei dragi mai aproape de tine, chiar şi atunci când nu eşti în ţară!

Vodafone Internaţional Vodafone International permite accesul naţional şi internaţional de pe liniile fixe ale companiei tale, la o calitate ridicată şi preţuri deosebite.

Convorbiri internaţionale

26

Sună din România oriunde în lume în condiţii de maximă confidenţialitate şi calitate a semnalului

Apelul video internaţional Vodafone îţi garantează efectuarea apelurilor video la o calitate deosebită către o serie de destinaţii europene.

mail2sms Trimite mesaje text de pe computer către mobil şi sincronizează aplicaţia Microsoft® Outlook cu telefonul.

Alerte SMS Dacă vrei să fii informat pentru afacerea ta, poţi să primeşti notificări prin SMS pe telefonul mobil.

Căsuţa vocală Lasă casuţa vocală să preia mesajele atunci cand nu poţi răspunde. Foloseşte gratuit serviciul Vodafone Vox.

Vodafone Cost Control Tu decizi cât de mare va fi următoarea factură. Cu Vodafone Cost Control poţi sa ţii evidenţa apelurilor efectuate şi nefacturate încă. Noua oferta promotionala a firmei Vodafone consta in diferite pachete oferite la abonamentele de date si o noua oferta pentru persoanele fizice care include un numar destul de mare de minute in retea si romtelecom, sms-uri si mms-uri.Oferta consta in pachete de date pentru utilizarea internetrului prin intermediul telefonului mobil:

Vodafone Mobile Connect 3G Broadband Vodafone Mobile Connect 3G Broadband este primul card de date 3G Broadband din România care iţi oferă acces rapid şi facil la aplicaţiile de business atunci când nu eşti la birou.

Vodafone SmartModem În premieră pe piaţa românească, Vodafone Smart Modem oferă conexiune 3G Broadband, disponibilă atât pe laptop, cât şi pe desktop. Rapid, Inteligent, Elegant.Una din cele mai atractive oferte de la globalnet, partener Vodafone consta in: „Abonează-te pe 2 ani, până la 20 mai 2007, la unul dintre abonamentele cu minute incluse şi primeşti”:

50% reducere pentru 24 de luni de la 50 la 400 minute incluse în abonament, în funcţie de nevoile tale În plus ai două telefoane Nokia, la alegere:

27

Nokia 2610 - de la 0 USD, simplu, uşor de utilizat şi eficientNokia 6070 - de la 29USD, design atrăgator, cu funcţii noi şi multiple.

        Nokia 2610

nokia 6070

1.7. Politici de promovare

Schimbarile mediului de marketing al unei firme pot fi favorabile sau nefavorabile activitatii sale pe piata, pot crea oportunitati de a face noi afaceri cu

28

clientii existenti si de a atrage altii sau, dimpotriva, pot diminua capacitatea firmei de a-si satisface clientii. Specialistii in marketing trebuie sa adopte un proces sistematic de urmarire a schimbarilor de mediu prin:observarea continua a starii mediului, astfel incat schimbarile sa fie depistate in stare incipienta, pentru a lua masuri inainte ca schimbarile sa afecteze activitatea firmei, luand-o inaintea concurentilor. Monitorizarea informatiilor despre natura, formele, tendintele si durata schimbarilor pentru a se realiza o imagine cat mai clara si reala asupra lor. In unele cazuri, schimbarile pot fi de scurta durata si nesemnificative, iar in altele, insa, se pot dezvolta pana la stadii care afecteaza activitatea firmei, determinand fie o oportunitate, fie o amenintare. Prognozarea delimitarii ariei, vitezei si intensitatii schimbarilor relevante. Se face in scopul elaborarii unor strategii posibile de adaptare a firmei la respectivele schimbari. Analiza potentialelor influente, a impactului schimbarilor de mediu asupra capacitatii firmei de a-si satisface clientii. In functie de probabilitatea ca schimbarea de mediu sa aiba loc si de efectul probabil al acesteia asupra firmei, se pot intalni patru categorii de impact . Numai printr-un marketing activ se pot anticipa si uneori, chiar influenta schimbarile mediului, precum si efectele acestora asupra activitatii de piata a firmei, a profitabilitatii ei. De asemenea, marketingul activ permite adoptarea de strategii si programe de adaptare a firmei atunci cand schimbarile au impact semnificativ menite sa valorifice oportunitatile si sa evite, pe cat posibil, primejdiile, efectele negative ale acestora

CAPITOLUL II

29

ACTIVITATEA COMERCIALA LA S.C.”GlobalNET” S.R.L.

Activele circulante

Activele circulante sunt bunuri consumabile într-o perioadă mai scurtă de un an , fără a depăşi intervalul de timp al unui ciclu de exploatare . Pentru un agent comercial , ciclul de exploatare începe din momentul cumpărării mărfurilor şi se încheie în momentul vânzării acestora . Pentru activitatea productivă ciclul de exploatare începe din momentul achiziţionării materiilor prime şi a materialelor auxiliare , continuă cu transformarea acestora în produse finite şi se încheie , din punct de vedere contabil cu înregistrarea acestor produse în documentele de stadiul în care se găsesc , activele circulante sunt de trei de evidenţă contabilă şi depozitarea lor .

Activele circulante se caracterizează prin :a) au un caracter patrimonial ( reprezintă drepturile şi obligaţiile agentului

economic care le deţine , asupra lor ) ;b) au o durată scurtă de viaţă ( timp ) , deoarece pe măsura exploatării sunt

încorporate în alte elemente patrimoniale destinate întrebuinţării sau valorificării ;

În funcţie forme :A) valori din exploatare ;B) valori realizabile pe termen scurt ;C) disponibilităţi băneşti

A) Valorile din exploatare

Valorile din exploatare sunt active circulante care au un conţinut material . Din categoria valorilor din exploatare fac parte :a) stocurile de materiale ;

30

b) obiectele de inventar ;c) producţia în curs de execuţie ;d) produsele finite ;e) mărfurile ;f) ambalajele .

B) Valorile realizabile pe termen scurt

Valorile realizabile pe termen scurt sunt drepturi de creanţă asupra agentului economic asupra altor agenţi economici sau persoane fizice . ( Creanţa - este un drept al unei persoane fizice sau juridice pe care îl are de primit de la o altă persoană fizică sau juridică , la un anumit termen sau după o perioadă de timp ) .

Valorile realizabile pe termen scurt cuprind următoarele elemente: a) clienţi ;b) efecte comerciale de primit ;c) valori mobiliare de plasament ;d) decontări cu acţionarii sau asociaţii ;e) debitori diverşi .

C)Disponibilităţile băneşti

Disponibilităţile băneşti ale agentului economic reprezintă toate mijloacele băneşti aflate în posesia acestuia , la un moment dat .

Mijloacele băneşti ale agentului economic apar în ultima fază a ciclului de exploatare , adică în urma încasării contravalorii produselor sau mărfurilor vândute , a lucrărilor executate sau a serviciilor prestate . Între încasări şi plăţi trebuie să existe un echilibru permanent . partea din mijloacele băneşti făcută disponibilă în urma încasărilor şi plăţilor reprezintă trezoreria agentului economic .

Formele pe care le îmbracă disponibilităţile băneşti ale agentului economic sunt :a) disponibilităţi băneşti aflate în casierie – casa ;b) disponibil la bancă în lei şi devize ;c) alte disponibilităţi băneşti ( carnete CEC , chitanţe de achitat , etc.) .

31

1.2. Contabilitatea stocurilor

I. Definitie. Clasificare Stocurile sunt definite de către standardele internaţionale ca active deţinute pentru a fi valorificate sau aflate în curs de producţie, în vederea vânzării sau aflate sub formă de materii prime sau materiale ce urmează a fi folosite.

Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie

consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de

marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de

execuţie.

Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în

curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale.

1. Costul stocurilor reprezintă suma tuturor cheltuielilor aferente achiziţionării, prelucrării pentru a le aduce în forma şi locul necesar

2. întreprinderii. Este utilizat pentru evaluarea stocurilor la intrare, ieşire şi inchiderea exerciţiului.

3. Valoarea realizabilă netă: preţul de vânzare estimat, care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii – costurile estimate pentru finalizarea bunurilor sau pentru vânzare. Este utilizată pentru evaluarea stocurilor la inventar şi la bilanţ.

4. Valoarea justă: suma la care stocurile pot fi tranzacţionate de bună voie între părţi, aflate în cunoştinţă de cauză, în cazul unei tranzacţii în care

32

preţul este determinat obiectiv; pentru valorificarea bunurilor vândute care se constituie ca venituri din exploatare.

Definiţia dată stocurilor de standatdele internaţionale pun în evidenţă 3 criterii de clasificare şi delimitare:

fizic: forma materială sau nematerială; destinaţie: întrebuinţarea stocurilor; faze ciclului de exploatare: aprovizionare, producţie, desfacere.

Potrivit destinaţiei stocurile sunt delimitate în structuri corespondente conturilor sintetice din clasa a treia.

În afara acestor criterii întreprinderea adoptă şu un al patrulea criteriu: locul de creare sau constituire a gestiunilor:

stocuri aflate în depozitele întreprinderii; stocuri aflate la terţi; stocuri în curs de aprovizionare.

În contabilitatea financiară sunt grupate după destinaţie şi după faza ciclului de exploatare şi sunt identificate în planul de conturi general prin conturile sintetice din clasa 3.

În contabilitatea de gestiune stocurile sunt grupate după critriile fizic şi locul de creare a gestiunilor şi sunt delimitate prin conturile analitice corespondente sortimentelor şi gestiunilor.În contabilitatea din România ambele structuri inf. (contabilitatea financiară şi cea de gestiune a stocurilor) sunt realizate prin contabilitatea financiară din necesitatea de a asigura, deocamdată evidenţa contractelor şi evaluarea stocurilor printr-un sistem standardizat.

Dupa natura si modul lor de formare stocurile sunt constituite din: materii prime materiale consumabile materiale de natura obiectelor de inventar productia in curs de executie semifabricatele produsele finite marfurile ambalaje animale si pasari

33

A. Materiile prime

Materiile prime constituie substanta principala care compune produsul finit (exemplu:firele pentru obtinerea tesaturilor,pielea pentru obtinerea incaltamintei,faina pentru produsele de panificatie ,carnea pentru industria alimentara).

B. Materiale consumabile

Materialele consumabile participa sau ajuta l aprocesul de fabricatie fara a se regasi in aceeasi forma de produsul finit (exemple: materiale auxiliare :drojdia in procesele da panificatie, coloranti in industriatextila, ata pentru obyinerea confectiilor, combustibili, piese de schimb.etc.) Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;

Contabilitatea materiilor prime şi

a materialelor consumabile

Materiile prime şi materialele consumabile au o însemnată pondere în

totalul mijloacelor materiale circulante, îndeosebi în unităţile patrimoniale cu

activitate de producţie de bunuri.

34

Contabilitatea materiilor prime şi materialelor se realizează cu ajutorul

conturilor:

Contul 301 – Materii prime;

Contul 302 – Materiale ;

Contul 308 – Diferenţe de preţ.

Contul 301 „Materii prime” ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor

de materii prime care participă direct la fabricarea produselor şi se găsesc în

produsul finit, integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată.

Materiile prime, după conţinutul economic este un cont de active

circulante materiale, iar după funcţiunea contabilă este cont de activ.

Contul 302 „Materiale consumabile”, este un cont sintetic de gradul I, care

are ca obiect de înregistrare activele circulante materiale care participă în procesul

de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul finit, precum

şi cele necesare procesului de circulaţie, aflate în patrimoniul unităţii.

În sfera acestor active circulante materiale se înscriu o gamă largă de

elemente, care se diferenţiază în anumite limite prin caracteristici

comportamentale, care impun desfăşurarea contului 301, în conturi

sintetice de gradul II, astfel:

35

Contul 301

Materiale consumabil

e

Contul 3021 Materiale auxiliare

Contul 3022 Combustibili

Contul 3023 Materiale pentru ambalat

Contul 3024 Piese de schimb

Materialele consumabile şi conturile sale sintetice de gradul II, după

conţinutul economic sunt conturi de active circulante materiale, iar după

funcţiunea contabilă sunt conturi de activ.

Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, ţine evidenţa

diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumpărare sau pentru

evidenţierea celorlalte componente ale costului de achiziţie(taxe vamale, transport,

manipulare, comisioane şi alte taxe nedeductibile).

După conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante, iar

după funcţiunea contabilă este cont de activ. Soldul debitor al

Contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, evidenţiază

diferenţele de preţ aferente materialelor existente in stoc.

Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii materialelor ieşite şi

asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează

astfel:

K = Soldul initial al dif de pret + dif. de pret aferente intrarilor

Soldul initial al sticurilor + valoarea intrarilor la pret de inreg

36

Contul 3025 Seminţe şi materiale de plantat

Contul 3026 Furaje

Contul 3028 Alte materiale consumabile

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune

la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile

corespunzătoare în care au fost înregistrate materialele ieşite, prin creditul contului

308.

Rc cont 308 = Rc cont 301(302) x K

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează

cu soldurile conturilor de materiale şi se formează valoarea stocurilor la costul de

achiziţie.

C. Materiale de natura obiectelor de inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar sunt mijloace de munca, folosite la mai multe cicluri de productie, dar nu indeplinesc conditiile de la mijloacele fixe.Materialele de natura obiectlor de inventar au o valoare mai

mica decat cea prevazuta de lege la mijloacele fize indiferent de durata de folosinta sau cu o durata de folosinta mai mica de un an indiferent de valoarea lor(exemple: unelte ,scule ,echipamente de protectie etc.)

D. Productia in curs de executie

Productia in curs de executie se mai numeste productia neterminata.Ea este reprezentata de mijloacele economice in curs de transformare Ea se gaseste in faza intermediara intre materie prime si semifabricat sau intre semifabricat si produsul finit (exemple: crema pt torturi)

E. Semifabricatele

Semifabricatele reprezinta acele bunuri care au fost terminate intr-o sectie si urmeaza sa fie prelucrate in continuare in alte sectii ale aceleiasi

37

intreprinderi sau pot fii destinate vanzarii. (exemplu: pielea tabacita care urmeaza sa fie transformata in incaltaminte)

F. Produsele finite

Produsele finite sunt acele bunuri materiale care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare , în cadrul unităţii patrimoniale , fiind considerate corespunzătoare din punct de vedere calitativ. Ele pot fi depozitate în vederea livrării ulterioare sau pot fi expediate direct clienţilor.

Reflectarea în contabilitate a mişcării produselor finite se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 34 “ Produse “. Deoarece procesul de producţie determină la un moment dat şi apariţia de semifabricate şi produse reziduale, grupa 34 “ Produse “ se desfăşoară pe mai multe conturi sintetice de gradul I şi anume :

341 “ Semifabricate “

345 “ Produse finite “ 346 “ Produse reziduale “ 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ .

Produsele se obţin şi se predau la magazia de produse finite , în cursul lunii . Pentru luarea lor în evidenţă se folosesc costurile planificate sau antecalculate . La sfârşitul lunii , după determinarea costului efectiv al producţiei realizate se face compararea acestuia cu costul planificat .

Diferenţele care apar în urma acestei comparaţii sunt diferenţe de preţ la produse . Ele pot fi favorabile , când preţul efectiv este mai mic decât preţul planificat , caz în care înregistrarea diferenţei se face în roşu sau pot fi nefavorabile , când preţul efectiv este mai mare decât preţul planificat , caz în care înregistrarea se face în negru .

Înregistrarea acestor diferenţe are drept scop aducerea costurilor planificate ( folosite în cursul lunii ) , la nivelul costurilor efective . Din acest motiv contul 348 “ Diferenţe de preţ la produse “ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor finite .

Conturile din grupa 34 “ Produse “ au funcţia contabilă de activ , sunt conturi de bilanţ şi au rolul de a furniza informaţii de reflectare şi control gestionar, privind situaţia şi mişcarea stocurilor de produse .

38

Contul 345 “ Produse finite “ se debitează cu preţul de înregistrare al produselor finite intrate în gestiune , inclusiv plusurile constatate la inventariere . Se creditează cu preţul de înregistrare al produselor finite ieşite din gestiune spre vânzare sau spre altă destinaţie . Soldul debitor reprezintă preţul de înregistrare al produselor finite existente în stoc .

Conturile 341 “ Seamifabricate “ şi 346 “ Produse reziduale “ funcţionează după acelaşi reguli ca şi contul 345 “ Produse finite “ , ţinând însă evidenţa semifabricatelor şi respectiv a produselor reziduale .

Evaluarea şi înregistrarea în contabilitaten a stocurilor de produse se face la costuri de producţie efective sau la preţuri prestabilite ( standard ) .

În cazul în care se utilizează preţuri prestabilite pentru înregistrarea produselor , diferenţele dintre preţurile prestabilite ( standard ) şi costurile de producţie fective , calculate la sfârşitul lunii , se vor înregistra distinct într-un cont de diferenţe de preţ şi anume contul 348 “Diferenţe de preţ la

produse“ . Acesta este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor . Se debitează cu diferenţele în plus sau în minus aferente produselor ieşite din gestiune , în roşu sau în negru , după caz . Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existaente în stoc .

Evaluarea stocurilor de produse finite

Intrarea stocurilor de produse finite

La intrarea în patrimoniu , stocurile de produse finite se evaluează la cost de producţie efectiv . Costul de producţie al unui bun cuprinde : costul de achiziţie al materiilor prime şi al materiilor consumate , celelalte cheltuieli directe de producţie , precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie , determinate raţional cafiind legate de fabricarea acestuia .

Ieşirea stocurilor de produse finite

39

Evaluarea la cost de producţie efectiv

Spre deosebire de intrările de stocuri , la evaluarea ieşirilor de stocuri apar însă dificultăţi , deoarece aceste stocuri provin din intrări diferite , ale căror preţuri pot varia . Metodele utilizate în acest scop sunt diferite şi conduc, fiecare , la rezultate diferite .

Se practică mai frecvent trei metode de evaluare a ieşirilor de stocuri şi anume :

1) Metoda FIFO (first in , first out – primul intrat , primul ieşit

Conform acestei metode , stocurile ieşite se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări sau al primului lot . Pe măsura epuizării lotului , bunurile ieşite din gestiune se evaluează la

costul de achiziţie sau de producţie al următorului lot , în ordine cronologică .

Această metodă prezintă dezavantajul că , în perioada de inflaţie , conduce la un profit brut mai mare şi la o valoare de inventar finală mai ridicată . De aici rezultă că înteprinderea va plăti fiscului impozite mai ridicate.

2) Metoda LIFO ( last in , first out – ultimul intrat , primul ieşit

Această metodă presupune evaluarea bunurilor ieşite la costul de producţie sau de achiziţie al ultimei intrări . Stocurile ieşite se consideră ca aparţinând ultimului lot intrat în depozit şi vor fi evaluate la costul acestuia . În continuare ieşirile de bunuri se consideră ca aparţinând lotului precedent .

Prin folosirea acestei metode se ajunge la o apropiere a costurilor celor mai recente operaţii la rezultatele perioadei . Metoda LIFO pezintă dezavantajul că în perioada de inflaţie duce la o diminuare a profitului net de exploatare .

40

3) Metoda costului mediu ponderat –CMP

Această metodă presupuneevaluarea bunurilor ieşite la un cost mediu ponderat , stabilit astfel :

VSi

+ VI

CMP = ; CSi + CI

unde : VSi - valoarea stocului iniţial ( a ultimului stoc ) ;

VI - valoarea intrării ;

CSi - cantitatea din stocul iniţial ( ultimul stoc ) ;

CI - cantitatea intrată .

Metoda costului mediu ponderat este o metodă mai apropiată de realitate, dar greoaie , necesitând multe calcule .

Operatii contabile produsele finite

I. Operaţii privind intrarea şi ieşirea din gestiune a produselor a produselor finite , în cazul utilizării inventarului permanent

În cazul utilizării inventarului permanent, toate operaţiile privind intrarea de produse finite se înregistrează la costuri de producţie efective sau la preţuri standard (prestabilite), în debitul contului 345 “ Produse finite “ şi toate operaţiile de ieşire din gestine a produselor finite se vor înregistra în creditul contului 345 “ Produse finite “ , la costuri de producţie efective sau standard ( prestabilite ) .

A) Înregistrarea în contabilitate a produselor finite , în cazul utilizării costurilor de producţie efective

41

Această variantă este utilizată mai rar , deoarece presupune cunoaşterea costurilor de producţie efective a produse lor , în timpul lunii , în momentul obţinerii lor .

G. Marfurile

Organizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori. Un prim factor îl reprezintă forma circulaţiei : cu ridicata (en gross) sau cu amănuntul (en detail). În cazul circulaţiei mărfurilor en-gros, vânzarea se face pe bază de documente, încasarea urmând a se realiza ulterior, prin virament, şi, de aici, necesitatea intervenţiei unui cont anume, 411 “Clienţi”, care să evidenţieze creanţele din momentul vânzării

mărfurilor până în momentul încasării lor, în cazul circulaţiei en detail, vânzarea se face, de regulă, cu plata imediată, în numerar.

Metoda de contabilitate analitica a stocurilor de marfuri tine evidenta cantitativ – valorica pe feluri de marfuri sau evidenta global valorica la nivel de gestiune. De asemenea influenteaza organizarea contabilitatii sintetice a marfurilor, prin preturile diferite utilizate ca preturi de înregistrare a marfurilor. Astfel, în cazul în care evidenta analitica se tine cantitativ valoric, se poate utiliza ca pret de înregistrare pretul de cumparare al marfurilor sau costul de achizitie, în schimb în cazul în care evidenta analitica a marfurilor se tine global – valoric, la nivelul gestiunii ( asa cum se procedeaza în comertul cu amanuntul ), pentru înregistrare se urilizeaza pretul cu amanuntul, inclusiv TVA. De aici decurg urmatoarele consecinte asupra contabilitatii: Când evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare sau la costul de

achizitie nu este necesara folosirea contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ pentru evidenta adaosului comercial.

Daca evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, intervantia contului 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este necesara pentru evidenta adaosului comercial continut în pretul de înregistrare a marfurilor.

În conditiile în care evidenta marfurilor se tine la pretul cu amanuntul, inclusiv taxa pe valoare adaugata, apare necesitatea evidentierii acestei taxe pâna în

42

momentul vânzarii marfurilor, în contul 4428 ,, TVA neexigibila “. Evident, în momentul vânzarii marfurilor, aceasta taxa va fi transferata, devine exigibila si apare contul 4427 ,, TVA colectata ”. Pentru taxa pe valoare adaugata cuvenita furnizorilor se va folosi în mod normal, contul 4426 ,, TVA deductibila “.

Contul 371 ,, Marfuri “, cont de activ, serveste pentru evidenta existentei si miscarii

marfurilor aflate în depozite, în unitatile comerciale cu amanuntul sau de alimentatie publica. În debitul sau evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor intrate în gestiunea unitatii prin aprovizionare de la furnizori sau pe alte cai. În creditul acestui cont se evidentiaza valoarea la pret de înregistrare a marfurilor iesite din patrimoniul unitatii prin vânzarea catre clienti sau pe alte cai. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea marfurilor existente în stoc.

Nota: Modul de prezentare descris este valabil pentru cazul ,, inventarului permanent “. În cazul ,, inventarului intermitent “, asa cum deja s-a aratat, contul intervine numai la sfârsitul lunii pentru a prelua în debit valoarea marfurilor în stoc, iar la începutul urmatoarei luni pentru a transloca soldul initial luat în exploatare la contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “.

Contul 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “, cont de activ, evidentiaza costul marfurilor vândute de catre unitatile patrimoniale. În cazul ,, inventarului intermitent “ acest cont evidentiaza si marfurile aprovizionate, pornindu-se de la premiza ca toate marfurile aprovizionate se vor vinde si nu se cumpara pentru a fi stocate. Deci functionarea acestui cont este dependenta de metoda de contabilitate a stocurilor practicata de unitatea patrimoniala. În cazul ,, inventarului permanent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind

marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor vândute, odata cu descarcarea contului de marfuri si se crediteaza prin transferul acestor cheltuieli în debitul contului de rezultate 121, dupa care se soldeaza.

În cazul ,, inventarului intermitent “ în debitul contului 607 ,, Cheltuieli privind marfurile “ se înregistreaza costul marfurilor aprovizionate iar în credit, la sfârsitul lunii, costul marfurilor în stoc translocate, cu aceasta ocazie, în debitul contului de marfuri si costul marfurilor vândute transferat în debitul contului de rezultate.

În legatura cu vânzarea marfurilor se utilizeaza si contul de pasiv 707 ,, Venituri din vânzari

43

de marfuri “ , în creditul caruia se înregistreaza valoarea marfurilor vândute, iar în debit aceeasi valoare, transferata la sfârsitul lunii în creditul contului de rezultate, dupa care se soldeaza.

Contul 378 ,, Diferente de pret la marfuri “ este folosit pentru evidenta adaosului comercial ( marja comerciala ) aferent marfurilor existente în gestiunea unitatii cu activitate comerciala. În creditul acestui cont se înregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vândute, soldul creditor al acestui cont reprezentând adaosul comercial aferent marfurilor existente în stoc.

CONTABILITATEA MARFURILOR LA O ÎNTREPRINDERE COMERCIALA CU AMANUNTUL ( EN DETAIL )

În unitatile comerciale cu amanuntul, data fiind frecventa mare a actelor de vânzare si inexistenta unei retele de calculatoare la punctele de vânzare, nu este posibila o contabilitate analitica cantitativ – valorica, pe sortimente de marfa. În consecinta, în marea majoritate a cazurilor, se practica contabilitatea analitica global valorica pe gestiuni iar ca pret de înregistrare este folosit pretul de vânzare incluzând pretul de cumparare si adaosul comercial ( marja comerciala ), la care se mai adauga si taxa pe valoare adaugata.

În aceste conditii, contabilitatea are datoria sa calculeze si sa înregistreze si diferenta dintre pretul de vânzare si cel de cumparare, adica adaosul comercial ( marja comercial aferent marfurilor intrate si ramase în stoc precum si taxa pe valoare adaugata inclusa în pretul de vânzare.

Controlul gestionar presupune inventarierea marfurilor si compararea totalului valorii inventarului, adica soldul faptic, cu soldul scriptic al contului de marfuri, rezultând fie minus, fie plus de inventar la pret cu amanuntul, inclusiv TVA.

Pentru un calcul cât mai corect este indicat ca atât la numaratorul cât si la numitorul acestui raport sa se ia în considerare soldul initial la 01.01 si rulajul creditor/debitor pe perioada de la 01.01 pâna la sfârsitul perioadei de calcul.

44

H. Ambalajele

Ambalajele sunt destinate protejarii produselor in timpul transportului, depozitarii , vanzarii.

I. Animale si pasari Animale si pasari , caracteristicile agentilor economici au specific agricol.

II. Evaluarea stocurilor

Evaluarea se face potrivit reglementărilor contabile la 4 momente distincte: intrare, ieşire, inventar şi la bilanţ.

1. Evaluarea la intrare: se face la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă sau cost istoric, identificat după caz cu costul de achiziţie, de producţie, valoarea de aport sau cea de utilitate.

Costul de achiziţie = preţul de cumpărare + taxele nerecuperabile aferente + taxe de transport, manipulare + alte costuri directe Costul de producţie = total cheltuieli directe (materii prime, salarii directe) + cheltuieli indirecte repartizate raţional (cheltuieli comune ale secţiilor, stocurilor)Atât în costul de achiziţie, cât şi în costul de producţie pot fi incluse şi costurile îndatorării (dobânzile) la împrumuturile pe termen lung primite pentru achiziţionarea de stocuri. Valoarea de aport = este valoarea stabilită de comisii de evaluare pentru stocurile aduse ca aport în natură la constituirea societăţii sau la majorarea capitalului social. Valoarea de utilitate = este valoarea atribuită stocurilor primite prin donaţie, în mod gratuit

2. Evaluarea la ieşire : se face în funcţie de posibilitatea de identificare a stocurilor în stocuri identificabile şi stocuri fungibile (confundabile). În funcţie de cele două categorii de stocuri sunt delimitate următoarele două metode:

A. Metoda identificării specifice: se aplică elementelor care fac obiectul unor comenzi distincte. Fiecare sortiment se individualizează atât la intrare, cât şi la ieşire după anumite criterii specifice. Metoda nu poate fi folosită atunci

45

când stocurile cuprind un număr mare de sortimente, deoarece există riscul ca prin selectarea sortimentelor rămase în stoc să se procedeze la aranjarea rezultatului financiar.

B. Metoda costului mediu ponderat, FIFO, LIFO şi tehnici de aproximare a costului: preţuri standard şi preţuri cu amănuntul.

a. metoda costului mediu ponderat (CMP) – CMP se calculează ca raport între valoarea stocului şi cantitatea existentă în stoc. Poate fi determinat în 2 variante:

CMP după fiecare intrare: CMP calculat ca raportul între valoarea stocului rezultat din însumarea stocului iniţial cu valoarea operaţiei de intrare. CMP se înmulţeşte cu cantitatea

ieşită pe destinaţii până în momentul în care are loc o nouă intrare. Atunci se calculează un nou CMP.Avantaj: metoda conduce la o determinare a costului stocurilor mai apropiată de realitate.Dezavantaj: implică un volum mare de muncă.

CMP calculat o singură dată (la finele lunii): în această metodă în contul de stocuri în cursul lunii se contabilizează numai intrările valoric şi cantitativ. La finele lunii se calculează CMP raportând valoarea corespunzătoare stocului (stocul iniţial + valoare intrărilor) şi cantitatea din stoc (cantitatea iniţială + cantităţile intrate). CMP se inmulţeşte cu cantităţile ieşite pe destinaţii şi se află valoarea ieşirilor.

Avantaj: este mai simplă în aplicare.Dezavantaj: nu dă posibilitatea cunoaşterii situaţiei gestionare a stocurilor în cursul lunii.

b. FIFO (primul lot intrat – primul lot ieşit): metoda conduce la evaluarea ieşirilor în ordinea în care au intrat. În condiţii de inflaţie metoda conduce la calcularea unor cheltuieli de exploatare mai mici, profit mai mare şi impozit pe profit mai mare.

c. LIFO (ultimul lot intrat – primul lot ieşit): potrivit acestei metode evaluarea ieşirilor se face în ordinea inversă intrării lor, cu consecinţe inverse în condiţii de inflaţie

Notă: FIFO şi LIFO sunt metode de epuizare a stocurilot

3. Evaluarea stocurilor la inventar: se face la valoarea realizabilă netă (o valoare estimativa).

46

4. Evaluarea la bilanţ: stocutile sunt evaluate şi înscrise la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă (cost) şi valoarea de inventar (valoarea realizabilă netă). Dacă la inventar valoarea contabilă este mai mare decât valoarea contabilă netă minusul de valoare reprezintă depreciere şi se contabilizează ca provizion. Plusurile nu se contabilizează. Cea mai mică dintre cele două valori se numeşte valoarea contabilă netă.

Exemplu: în contul 301 costul materiilor prime la 31. 12 este de 100 lei, dacă la inventar valoarea realizabilă netă este de 80 lei, adică o depreciere de 20 lei, în bilanţ se trece cu 80 lei şi va apărea 301 – 391 (100 – 20 = 80 lei)

III.Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala (venituri)

Recunoasterea stocurilor drept cheltuiala Fluxul real a stocurilor conduce aparent la tratarea mai întâi a cheltuielilor şi apoi a veniturilor. Unul dintre principiile contabilităţii general admise „Principul conectării cheltuielilor cu veniturile” spune că, cheltuielile urmează veniturile.

Recunoaşterea stocurilor drept venituri: veniturile sunt creşteri ale avantajelor economice, înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau de diminuări ale datoriilor. Potrivit standardelor veniturile sunt evaluate la valoarea justă (a mijloacelor primite sau de primit – mai puţin reducerile comerciale). Recunoaşterea are loc atunci când se produce o creşterea de avantaje economice viitoare şi veniturile pot fi evaluate în mod credibil. În acest sens standardele internaţionale prevăd mai multe condiţii de recunoaştere a veniturilor din vânzări:

1. întreprinderea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;

2. întreprinderea nu mai gestionează bunurile la nivelul la care ar fi făcut-o în mod normal în cazul deţinerii lor în proprietate şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor (bunurile vândute în leasing);

3. mărimea venitului poate fi măsurată rezonabil.Recunoaşterea costului stocului drept cheltuială: cheltuielile sunt diminuări ale avantajelor economice pe parcursul perioadei contabile sub forma de ieşiri sau diminuări ale activelor sau creşteri ale datoriilor. Evaluarea cheltuielilor cu stocurile se face la costul istoric. Potrivit definiţiei cheltuielilor, reunoaşterea costului stocurilor ca şi cheltuială are loc atunci când se produce o diminuare a avantajelor economice viitoare, iar reducerea poate fi evaluată credibil.

47

Fiind generată de diminuare de activ sau creştere de datorii, cheltuială trebuie recunoscută în acelaşi moment cu modificarea respectivă, adicî la intrarea în posesia dreptului de proprietate.

Există 4 situaţii de recunoaşter:1. Când stocurile sunt vândute la costul lor sunt recunoscute ca cheltuieli în

perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.2. Când are loc o diminuare a valorii contabile, ca urmare a deprecierii până la

nivelul valorii realizabile nete.3. Când are loc o pierdere de stocuri (stocuri a căror garanţie a expirat şi nu

mai sunt valorificate, stocuri deteriorate, etc.)4. Când unele stocuri sunt alocate altor active (un sortiment de stoc folosit

drept componentă pentru o imobilizare corporală realizată în regie proprie).

IV. Evaluarea stocurilor (contabilitatea stocurilor)

Conturi utilizate: conturile din clasa 3 (care sunt conturi de bilanţ) ele fiind informaţii de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor. Au sold debitor care este preluat în activul bilanţului. Preţ de înregistrare în cont este valoarea contabilî de intrare, în principiu. În cazul aplicării tehnicilor de măsurarepot fi utilizate ca preş de înregistrare preţul standard sau preşul cu amănuntul, diferenţa urmând să fie contabilizată în conturi distincte, iar la finele lunii diferenţele respective urmând a fi repartizate în debitul acestor conturi, în care s-a înregistrat ieşirea stocurilor. Continuitatea economică a funcţionării contabile a conturilor de stocuri se diferenţiază în funcţie de metoda de evaluate a stocurilor (metoda inventarului permanent sau intermitent – MIP sau MII) şi în funcţie de categoria de stocuri (cumpărate sau fabricate).

Evaluarea stocurilor- în această metodă în conturile de stocuri se înregistrează fiecare intrare,

ieşire, cantitativ şi valoric, pentru fiecare sortiment;- acest fapt dă posibilitatea cunoaşterii în orice moment a situaţiei

gestionare;- metodologic metoda aparţine contabilităţii de gestiune, ea aplicându-se

cu precădere în întreprinderile mari;- contabilizarea operaţiunilor se face diferit, în funcţie de categoria de

stocuri, cumpărate sau fabricate;- în cazul stocurilor cumpărate metoda de principiu este:

48

1. stocuri = furnizori

2. la ieşire: cheltuieli = stocuri3. la finele anului, după efectuarea inventarului, plusurile constatate

la inventar se contabilizează ca intrare de stocuri din cheltuielile aferente: stocuri = cheltuieli; lipsurile se contabilizează ca ieşiri de stocuri: cheltuieli = stocuri:

- în cazul stocurilor fabricate, acestea prezintă particularitatea că sunt rezultatul procesului de producţie, proces care necesită cheltuieli de exploatare; toate cheltuielile efectuate cu obţinerea produselor sunt contabilizate în conturile de cheltuieli din clasa 6:Clasa 6 = % produsele obţinute se contabilizează la nivelul costului de producţie

în conturile de produse, în corespondenţă cu contul Variaţia stocurilor (cont de venituri);

produsele obţinute sunt apoi vândute clienţilor la preţul de vânzare (costul de producţie + profit) şi se contabilizează:

clienţi = venituri din vânzarea produselor finite concomitent are loc scoaterea din gestiune a produselor finite

vândute printr-o formulâ inversă obţinerii:variaţia stocurilor = produse finite la finele exerciţiului produsele în curs de execuţie inventariate se

contabilizează la nivelul costului de producţie ca intrare de stocuri:producţie în curs de execuţie= variaţia stocurilor plusurile constatate la inventarul de produse:produse finite = variaţia stocurilor lipsurile constatate:variaţia stocurilor = produse finite

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este

evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar.

Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în

49

întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor, astfel:

Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub

forma valorii nete de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din

care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc.

Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la

valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor

de prelucrare.

Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în

exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire.

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit

căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor,

respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens:

În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de

utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu

care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi

înscrise valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din

contabilitate, în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar.

Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor

deprecieri relative(nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care

să reflecte situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt

recunoscute din punct de vedere fiscal.

Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu

sunt deductibile fiscal.

50

În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii

vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de

înlocuire se înţelege costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de cumpărare

practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport

aprovizionare.

Metode utilizate în contabilitatea stocurilor

Unităţile patrimoniale pot să-şi organizeze contabilitatea stocurilor utilizând fie metoda inventarului permanent , fie metoda inventarului intermitent .

I. Metoda inventarului permanent

În cazul inventarului permanent, contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri, evidenţiind toate intrările şi toate ieşirile, astfel încât, in orice moment, prin soldul său, acest cont indică valoarea mărfurilor în stoc, permiţând controlul gestionar, dacă în acest scop se efectuează şi inventarierea faptică a stocurilor. Metoda inventarului permanent în contabilitate pesupune că în conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor ( cantitativ şi valoric ) evaluate la preţ de achiziţie , cost de producţie , preţ standard (prestabilit ) sau preţ de factură , după caz .

De asemenea se înregistrează în conturile de stocuri fiecare ieşire din stoc , atât valoric cât şi cantitativ , ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor .

Conform normelor contabile din ţara noastră , în condiţiile utilizării inventarului permanent , unităle patrimoniale îşi pot organiza

contabilitatea analitică a stocurilor după specificul activităţii şi necesitţile proprii .

51

Se disting mai multe metode de evidenţă operativă şi anume :

1) Metoda operativ – contabilă ( pe solduri )

În acest caz , la locul de depozitare se ţine evidenţa operativă a stocurilor de bunuri materiale , pe categorii , iar la contabilitate se ţine evidenţa valorică pe gestiuni , iar în cadrul gestiunilor şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitate se face lunar pri evaluarea stocurilor cantitative trasmise din fişele de magazie în registrul stocurilor .

2) Metoda cantitativ valorică ( pe fişe de cont analitic )

În cazul utilizării acestei metode , la locul de depozitare se ţine eviden pe categorii de bunuri ,iar în contabilitate se ţine o evidenţă cantitativ valorică.

Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor în eviden.a depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantităţile înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic din contabilitate .

3) Metoda global - valorică

Această metodă constă în ţinerea evidenţei numai valoric , atât la nivelul gestiunii cât şi în contabilitate . Şi în acest caz , periodic , se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii , cu cele din contabilitate .

Prezenterea detaliată a acestor metode de evidenţă operativă şi analitică a stocurilor se face în cadrul contabilităţi de gestiune . În

cazul utilizării inventarului permanent conturilede stocuri se debitează , în cursul exerciţiului financiar , cu intrările de bunuri prin creditul conturilor

52

care indică sursa de procurare a bunurilor şi se creditează cu ieşirile de stoc , aferente perioadei de gestiune respective .

La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu soldurile stocurile faptice stabilite prin inventariere . Dacă există diferenţe ( plusuri sau minusuri la inventar ) acestea se vor regulariza , aducându-se stocurile la nivelul lor real .

II . Metoda inventarului intermitent

În cazul inventarului intermitent, contul de mărfuri intervine numai la sfârşitul lunii, când, pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor în stoc, care se “blochează” în acest cont, diminuându-se cheltuielile cu mărfuri, înregistrate la un cont anume, destinat acestui scop, cu ocazia intrărilor de mărfuri. La începutul exerciţiului următor intervine din nou contul de mărfuri care se creditează, valoarea stocului iniţial fiind preluată din nou de contul de cheltuieli privind mărfurile. Normele contabile din ţara noastră permit unităţilor patrimoniale mici şi mijlocii să utilizeze metoda inventarului intermitent . Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi deci înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecărei luni . În acest caz ieşirile se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor , pe de o parte şi valoarea stocurilor finale stabilite prininventariere , pe de altă parte .

Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea :

E = Si + I – Sf

unde : E – valoarea ieşirirlor ; Si – valoarea stocurilor iniţiale ; I - valoarea intrărilor din perioada respectivă ; Sf – valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere .

În cazul utilizării acestei metode s-a renunţat la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţa intrărilor şi respectiv a recalculării stocurilor scriptice pentru fiecare intrare .

Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii .

53

În timpul lunii intrările de stocuri de materii prime şi materiale , obiecte de inventar , animale şi mărfuri sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare , la cost de achiziţie , preţ de facturăsau preţ standard ( prestabilit ) , după caz .

La sfârşitul fiecărei luni , se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri concomitene cu micşorarea cheltuielilor . Aceste stocuri finale vor deveni stocuri iniţiale pentru luna următoare şi ele se cor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare .

În cazul utilizării inventarului intermitent , pentru stocurile provenite din producţia proprie , la începutul fiecărei luni se anulează stocul iniţial concomitent cu micşorarea veniturilor din producţia stocată .

- în această metodă în conturile de stocuri se înregistrează numai stocurile finale şi cele iniţiale la finele exerciţiului curent şi la începutul celui umător;

- la finele exerciţiului curent se înregistrează în debitul conturilor de stocuri, stocurile constatate la inventar în corespondenţă în corespondenţă cu conturile de cheltuieli (în cazul stocurilor cumpărate) şi cu conturile de venituri (în cazul stocurilor fabricate);

- la începutul exerciţiului următor conturile de stocuri se creditează pentru anularea stocurilor, în corespondenţă cu aceleaşi conturi;

- operaţiile de intrare de stocuri în cursul exerciţiului nu se înregistrează în conturile de stocuri, ci direct în conturile de cheltuieli în cazul celor cumpărate, iar în cazul celor fabricate nu se contabilizează nici obţinerea, nici scoaterea din gestiune;

- metoda aparţine contabilităţii financiare, fiind simplă în aplicare, dar prezentând unele dezavantaje:

1. orice omisiune la inventar influenţeaă rezultatul financiar;2. poate exista tendinţa de subevaluare a stocurilor din motive fiscale

- şi în cazul acestei metode metodologia se diferenţiază pe cele două categorii de stocuri, cumpărate sau fabricate

- stocurile cumpărate:

54

presupunem că în exerciţiul N nu există stocuri iniţiale; toate intrările (cumpărările) de stocuri se contabilizează în felul următor:

cheltuieli = furnizori la finele exerciţiului stocul final constatat la inventar se

contabilizează ca intrare de stocuri:stocuri = cheltuieli în N+1 stocul final din N devine stoc iniţial şi se anulează:cheltuieli = stoc iniţial ieşirile se calculează: (S iniţial + intrări) – S final

- stocurile fabricate: a. clasa 6 = %b. obţinerea de produse nu se contabilizeazăc. vânzarea de produse: clienţi= venituri din vânzarea produselord. scăderea din gestiune nu se contabilizeazăe. la finele anului, după inventar se contabilizează stocul final constatat

şi cel de produse în curs de execuţie:produse în curs de execuţie = variaţia stocurilorproduse finite = variaţia stocurilorf. la începutul exerciţiului următor se anulează stocul iniţial prin

formule inverse:variaţia stocurilor = produse în curs de execuţievariaţia stocurilor = produse finiteg. în continuare se contabilizează operaţiile ca în exerciţiul precedent

! În cazul stocurilor cumpărate ele se contabilizează pe seama cheltuielilor (la consum, respectiv cumpărare), iar în cazul stocurilor fabricate relaţia de contabilizare este prin contul de venituri – variaţia stocurilor.

Stocurile cumpărate cu reducere de preţ se împart în două

categorii:

Reduceri de natură comercială

Reduceri de natură financiară

1. Reducerile comerciale au o influenţă directă asupră mărimii nete a

unei facturi. În categoria reducerilor comerciale se includ:

55

Rabatul reprezintă reducerea practicată, asupra preţului convenit

anterior între furnizor şi client, ţinându-se cont de unele defecte de calitate sau

de neconformitate a bunurilor comerciale, faţă de clauzele prevăzute în contract.

Remiza este reducerea practicată asupra preţului curent de vânzare,

ţinându-se cont de volumul vânzărilor sau de importanţa cumpărătorului, în

clientela vânzătorului. Remiza corespunde unui procent aplicat asupra preţului

brut, procent prevăzut în oferta de preţuri a vânzătorului sau care rezultă din

negociere între cei doi parteneri de afaceri.

Risturnul reprezintă o reducere de preţ practicată asupra

ansamblului operaţiilor efectuate cu acelaşi cumpărător pe o perioadă

determinată.

De regulă, reducerile comerciale se acordă sub forma unui procent din preţul brut, dar se poate acorda şi în sumă fixă.

Precizări:1. reducerile comerciale se calculează în cascadă, adică un

procent de reducere se aplică asupra netului anterior2. reducerile comerciale nu se contabilizează, se contabilizează

doar netul comerciaş (preţul de vânzare – reducerea comercială) ca stocuri sau cheltuieli (la cumpărători) şi venituri (furnizor)

3. reducerile financiare se calculează sub forma unui procent convenit alicat asupra netului comercial sau asupra reţului de vânzare, dacă nu există reduceri comerciale

4. TVA- ul se calculează asupra ultimului net (netul financiar = netul comercial – scont de decontare, netul comercial) sau asupra preţului de vânzare

2. Reducerile financiare poartă denumirea de sconturi

56

Scontul de decontare este reducerea financiară acordată procentual asupra

unei creanţe decontate înainte de scadenţa normală, reprezentând o bonificaţie

acordată clientului. Scontul de decontare este o cheltuială financiară pentru

furnizor, care este beneficiarul plăţii şi un venit financiar pentru client, care

efectuează o plată înainte de scadenţă.

V. Organizarea sistemului informational

contabil al stocurilor

În cadrul întreprinderii, activele circulante materiale ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în:

1. Operaţii de aprovizionare şi conservare;

2. Operaţii de eliberare din depozit;

57

3. Operaţii de inventariere.

Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente şi evidenţe operative distincte.

1. Operaţiile de aprovizionare şi conservare sunt evidenţiate în

următoarele documente:

Comenzile, se emit de către unităţile patrimoniale către furnizori;

Contractele economice, se încheie cu furnizorii pe baza comenzilor;

Registrul de comenzi, este utilizat pentru urmărirea modului în care sunt

realizate contractele de aprovizionare;

Avizul de însoţire a mărfii, este un document de însoţire a stocurilor pe

timpul transportului, document pe baza căruia se întocmeşte factura fiscală, sau

document de primire în gestiunea cumpărătorului;

Factura fiscală, realizează pe lângă funcţiile avizului de însoţire şi pe

cele de transport pentru viza de control financiar preventiv, şi totodată este act

justificativ pentru decontarea contravalorii;

Nota de intrare-recepţie, se întocmeşte la sosirea stocurilor de la furnizor

şi la intrarea acestora în depozitul unităţii;

Fişa de magazie, este un document de evidenţă operativă a magaziei şi

se întocmeşte separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

2. Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele

documente:

Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor;

58

Fişa limită de consum.

3. Operaţiile de inventariere sunt evidenţiate în contabilitate prin

intermediul listelor de inventar.

În legătură cu operaţiile de intrare şi ieşire a bunurilor, legislaţia în vigoare prevede următoarele obligaţii pentru agenţii economici:

Bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente

adecvate şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare;

Bunurile primite pentru prelucrare sau în custodie, se recepţionează şi se

înregistrează distinct ca intrări în gestiune;

Bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite dar ne recepţionate se

înregistrează distinct în contabilitate ca intrări în patrimoniu;

Bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza

recepţiei şi a documentelor de însoţire;

Bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează în contabilitate ca ieşiri

din gestiune pe baza documentelor justificative.

Preţurile de înregistrare folosite la

evaluarea activelor circulante

59

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

valoric , în contabilitatea sintetică;

cantitativ şi valoric , cu unele excepţii, în contabilitatea analitică

cantitativ , în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.

Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în

contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de

opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în

contabilitate, astfel:

a) Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este

format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile,

cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura

furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la

eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziţie, devenit preţ de

înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente, diferă de la o

perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori

sau de cheltuielilor de transport aprovizionare,

se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea

stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop,

Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1995, la art. 67

stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din

următoarele metode:

Cost mediu ponderat;

60

Prima intrare-prima ieşire;

Ultima intrare-prima ieşire.

Nokia e 65 – 530$

b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi

înregistrarea stocurilor la preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale

stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El devine preţ de

înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ

faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard trebuie sa

fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în funcţie de evoluţia preturilor şi

alţi factori.

Diferenţele de preţ pot fi:

Favorabile , când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi

se înscriu în roşu;

Nefavorabile , când preţul standard este mai mic decât costul efectiv

şi se înscriu în negru.

61

Motorola Z3 - 240 $

Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează

şi se înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra

stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel:

Coeficient de

repartizare=

Soldul iniţial al diferentelor de preţ +

Diferente de preţ aferente intrărilor în

cursul perioadei

( K ) Sold iniţial al stocurilor la preţ de

înregistrare

+ Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ

de înregistrare

K = Si (cont de diferente)

+ Rd (cont de diferente)

Si (cont de stoc la preţ de înregistrare

+ Rd (cont de stoc la preţ de înregistrare

Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la

preţ de înregistrare, obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente

bunurilor ieşite. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ

de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în

care au fost înregistrate bunurile ieşite.

La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie.

62

c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura

furnizorului. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu

condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie.

Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile,

pentru că, în fapt, reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor

fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ.

Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de

diferenţe se vor repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi

asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se

calculează astfel:

Coeficient de =

Cheltuieli de transport aferente stocurilor existente

la începutul perioadei+

Cheltuieli de transport aferente intrărilor de

stocuri în cursul perioadeirepartizare

( K )Soldul iniţial al stocurilor

la preţ de facturare+ Valoarea intrărilor de

stocuri în cursul perioadei la preţ de factură

K = Si (cont de diferenţe) + Rd (cont de diferenţe)Si (cont de stoc la preţ

de factură)+ Rd ( cont de stoc la preţ

de factură )

Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune

la preţuri de factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare

aferente bunurilor ieşite din gestiune.

La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu

soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea

stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie.

63

d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor

ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare

în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea

lunii curente.

La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate

costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode:

Costul mediu ponderat (CMP);

Prima intrare-prima ieşire (FIFO);

Ultima intrare prima ieşire (LIFO)

Contabilitatea decontării cu terţii

64

I. Relatiile cu tertii se concretizează în datorii şi creanţe, privind vânzarea-cumpărarea de bunuri şi servicii, personalul, bugetul de stat, asigurările sociale, etc.

Datoriile sunt resurse externe de finanţare puse la dispoziţia întreprinderii, fie de o instituţie de credit (datorii financiare), fie de un furnizor (dotorii comerciale), fie de alţi terţi (datorii fiscale, sociale, etc.). Creanţele sunt drepturi care permit deţinătorilor (creditori) să pretindă unei alte persoane (debitor) executarea unei obligaţii, adică remiterea unei sume de bani, a unui bun, sau prestarea unui serviciu.

Din ansamblul creanţelor şi datoriilor se detaşează cele comerciale. Datoriile şi creanţele comerciale se deosebesc de toate celelalte creanţe şi datorii prin faptul că ele sunt consecinţă a relaţiilor economice dintre furnizori şi clienţi, privind vânzarea-cumpărarea de bunuri şi servicii. Datoriile comerciale se delimitează patrimonial sub următoarele forme: furnizori, efecte de plătit, avansuri încasate. Creanţele comerciale se delimitează patrimonial sub următoarele forme: clienţi, efecte de primit, avansuri primite. În cadrul creanţelor comerciale sunt delimitate ca strucuri distincte clienţii cerţi şi clienţii incerţi (în litigiu).

Există mai multe criterii de clasificare a datoriilor şi creanţelor comerciale, între care perioada de decontare. În funcţie de ea se delimitează două categorii:

1. Datorii şi creanţe comerciale cu plata imediată: datorii şi creanţe comerciale cu decontarea pe loc (cash); datorii şi creanţe comerciale cu decontare în perioada de circuit

bancar al documentelor (10-15-20 zile);- datoriile şi creanţele de aici nu sunt purtătoare de dobândă.

1. Datorii şi creanţe comerciale cu decontarea ulterioară (la termen) – decontări pe credit comercial

- sunt purtătoare de dobândă.

Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face la intrare în patrimoniu la valoarea nominală, la inventar la valoarea probabilă de încasat sau de plată, la bilanţ la valoarea contabilă netă, care poate fi:

- valoare nominală pentru datoriile şi creanţele certe în lei;- valoarea corespunzătoare cursului zilei 31.12 pentru datoriile şi

creanţele în valută;

65

- valoarea contabilă netă pentru creanţele comerciale, calculată ca diferenţă între valoarea nominală şi provizionul pentru depreciere.

Operaţiile privind datoriile şi creanţele comerciale se grupează în primul rând după perioada de decontare

Contabilizarea decontării cu furnizorii şi clienţii în condiţiile utilizării de efecte de comerţ

Efectul de comerţ: instrument de plată şi de credit (titluri negociabile) prin care se reglementează achitarea unor creanţe provenite din operaţiuni comerciale. Decontarea poate fi făcută la vedere sau la termen. Decontarea se face în beneficiul persoanei care deţine efectul de comerţ. Sub aspect patrimonial efectele de comerţ sunt creanţe transmisibile – pot trece din proprietatea unei persoane în proprietarea altei persoane prin cedare, vânzare ori prin transmisie. Ca structură cuprinde: cambia, biletul de ordin şi CEC-ul.Cambia: îndeplineşte următoarele funcţii:

a. instrument de încasare: se manifestă la iniţiativa trăgătorului (beneficiarul) prin aceea că el remite la vedere sau la termen cambia bâncii sale

b. instrument de credit (în limbaj financiar – mobilizare a creditului comercial): funcţie constând în transformarea creanţelor în lichidităţi înainte de termen – scontarea cambiilor;

c. instrument de plată: se manifestă atunci când beneficiarul îl utilizează ca ca mijloc de plată faţă de un creditor al său – andosare.

Pentru contabilizarea operaţiunilor se utilizează următoarele conturi: la furnizor : 413 (cont de creanţe cu o altă formă juridică decât

creanţele obişnuite, în el se contabilizează creanţe mobilizate sau transmisibile ); 5113 (efecte de încasat); 5114 (efecte

remise spre scontare) – ultimile două sunt conturi în care se contabilizează relaţiile cu băncile comerciale, pentru încasarea la vedere sau la termen, respectiv pentru scontarea efectelor de comerţ; 627 (cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate); 667 (cheltuieli privind sconturile acordate) – în aceste două conturi se contabilizează reţinerile de către bănci; 8037 (efecte scontate, neajunse la scadenţă în care se înregistrează în momentul vânzării venitul nominal, iar după recuperarea de către bancă de la tras contul se creditează). la cumpărător: 404 (efecte de plată).

66

Operaţiuni privind efectele de comerţ se împart în:- operaţiuni obişnuite- operaţiuni privind scontarea- operaţiuni privind circulaţia efectelor (andosarea, cambii trase la ordinul

terţilor)

Contabilitatea provizioanelor privind depreciereacreanţelor comerciale

Provizionul se calculează şi se contabilizează la finele anului ca diferenţă între valoarea nominală şi valoarea probabilă de încasat.

Atunci când valoarea nominală este mai mare diferenţa o reprezintă deprecierea.

Provizionul se calculează numai pentru creanţele incerte, în litigiu şi numai pentru valoarea corespunzătoare preţului de vânzare, se exclude TVA-ul.

Valoarea probabilă de încasat se determină de fiecare întreprindere prin estimare, în funcţie de informaţiile deţinute cu privire la situaţia financiară a clientului. Gradul probabil de încasare se exprimă procentual faţă de valoarea creanţei – diferenţa este depreciere.

67

ANEXE

Promovarea produselor Globalnet prin descrierea caracteristicilor telefoanelor in etichete frumos colorate si explicite, de exemplu:

68

69

Promovarea imaginii magazinului prin utilizarea cu ocazia diferitelor sarbatori a unor decoruri sfecifice sezonului:

70

71