Programe Lovaas

7/23/2019 Programe Lovaas

1/12

POTRIVIRE / ASOCIERE

I. POTRIVIREA OBIECTELOR IDENTICE 3-D

Programul de asociere cu invatarea elevului sa potriveasca stimuli 3-D identici.

Materialele selectate pentru acest program sa fe obiecte comune din casa, itemi cu care elevul intra

mai des in contact, acand astel ca abilitatile deprinse sa aiba o importanta mai mare. De exemplu,arurii, tacamuri si articole mici de imbracamine cum ar f manusile, sunt itemi ideali de olosit inprimele sarcini ale operatiei de asociere. Obiecte care presupun perechi, cum ar f pantofi si sosetel

sunt de asemenea de ajutor in primele programe de deprindere a asocierii. n plus, olosirea initiala obiectelor care se potrivesc unul cu celalalt !ex" ceasca, arurie, lingurita# joaca un rol oarteimportant. $olosirea acestor obiecte va inlatura incertitudinea in ceea ce priveste plasarea lor.

%e are in vedere ca anumiti itemi intaritori amiliari si naturali !ex" jucaria preerata# sunt adesea

difcil de olosit deoarece elevul si-ar putea dori sa nu ii mai dea drumul din brate in loc sa o asocie&cu obiectul corespondent de pe masa. Daca acest lucru nu apare, se pot olosi astel de jucarii.

Pasul 1:

%e asa&a o cana !obiectul '# pe masa, in ata elevului. %e oera elevului in mana o cana identica

!obiectul '(# si se rosteste clar si cu voce tare )Potriveste* !%D#.

Dupa ce a ost dat %D-ul elevului, se sugerea&a manual raspunsul corect, plasand cana in cea de pe

masa. %e intareste raspunsul corect.

ntre probe !ex. dupa intarirea unei incercari si inaintea celei de-a doua#, se ia stimulul de pe masa. acest ca&, se vor lua ambele cani dupa ce s-a reali&at intarirea. O astel de procedura va permite sase pre&inte stimulii din nou la inceputul urmatoarei incercari, maximi&and, astel, dierentiereapre&entarii stimulilor. +ste probabil ca aceasta dierentiere sa mareasca concentrarea elevului ata dstimuli si astel sa acilite&e invatarea. De retinut ca pastrarea stimulilor pe masa grabeste invatareapentru unii elevi deoarece reduce intervalul de timp intre incercari.

%e repeta proba si se diminuea&a sugestia pentru incercarile ce urmea&a prin reducerea asistentei

manuale reali&ata in sprijinul elevului. De exemplu, se orientea&a delicat mana in care se aa obiect' in directia obiectului ' de pe masa, apoi se arata locul unde trebuie sa plase&e obiectul !ex. in cande pe masa#.

%e diminuea&a treptat orice sugestie si se maximi&ea&a intarirea pentru incercarile care nu au ost

sugerate. %e va stabilifxa asimilarea raspunsurilor corecte nesugerate la / din / sau 0 din 12 sau unctie de ca&.

a o regula generala, prima dierentiere !ex. dierentierea intre %D1 si %D4# din orice program estemai difcil de asimilat decat urmatoarele. 'stel, cand se trece la urmatoarele dierentieri, se poateolosi un criteriu mai putin exigent !ex. 3 raspunsuri nesugerate corecte la rand#. Daca se avansea&aprea lent in predare, elevul se poate plictisi, poate deveni nelinistit sau se autostimulea&a. n plus,pre&entarea aceluiasi %D de mai multe ori intr-o serie, conduce la invatarea elevului sa persevere&eprin aptul ca ii intarim repetarea aceluiasi raspuns. Pe de alta parte prin rapiditatea procesului depredare, primii pasi nu vor f bine asimilati si astel mai tar&iu elevul va intampina probleme in aasimila urmatorii pasi. riteriul de stabilire a asimilarii pre&entat in acest manual este orientativ5 pemasura ce veti capata experienta in invatarea elevului, aceste inormatii orientative pot f modifcatastel incat sa corespunda nevoilor personale ale elevului.

Pasul 2:

%e alege un al doilea obiect !6# care sa fe oarte die dierit din punct de vedere al culorii si ormei d

primul. De exemplu, daca primul obiect a ost o cana rosie al doilea obiect sa nu fe tot cilindric!asemanator cu cana# sau o masina de jucarie rosie. n schimb, o soseta alba ar f o alegere buna.

%e va lua primul obiect !ex. cana# de pe masa. %e plasea&a o soseta !Obiectul 6# pe masa in ata

elevului si cealalta soseta !Obiectul 6# i se da acestuia in mana in acelasi timp cu %D 7Potriveste7.Odata ce %D4 este dat, se asista f&ic elevul pentru da 84 !ex. plasarea obiectului 6 in 6#. %eintareste raspunsul corect si apoi se indepartea&a obiectul din ata elevului.

%e repeta pre&entarea lui %D4 si se diminuea&a treptat sugestia. Pre&entarea %D !obiectul si

instructajul 7Potriveste7# se va ace in acelasi timp cu sugestia. 'tunci cand elevul raspunde corect l/ din / sau 0 din 12 incercari nesugestionate se considera raspuns asimilat.

Dupa ce acest criteriu a ost indeplinit se muta Obiectul 6 intr-o alta po&itie pe masa asa cum s-a

procedat si cu Obiectul '.


2/12

Pasul 3:

Dupa ce %D1-81 si %D4-84 sunt asimilate separat, %D1 si %D4 trebuie amestecate intre ele pentru a-

ajuta pe elev sa distinga intre ele. %e incepe prin a plasa cana si soseta pe masa, ambele obiecte ladistanta egala de linia mediana a privirii elevului pentru a nu aparea sugestia po&itiei. +levul trebuiesa vada clar obiectele. %patiul intre cele doua obiecte trebuie sa fe intre 9-12 inci. Daca elevulintampina difcultati se poate olosi sugestia de po&itie in sensul ca obiectul tinta poate f ase&at maaproape de acesta.

%ugestia de po&itie va f diminuata treptat pana cand elevul va putea ace dierenta intre obiectele

ase&ate la aceeasi distanta. %e recomanda inceperea programului de deprindere a dierentierii intre stimuli cu %D1 si sugerarea

raspunsului !manual, prin po&itie sau ambele# pentru a evita o incercare neintarita si o probabilastare de nervo&itate. O alternativa ar f pre&entarea mai intai a %D4 pentru ca aceasta asociere esteultima intarita5 totusi din punct de vedere tehnic pre&entarea la inceput a %D4 nu presupune odierentiere, ci mai degraba o simpla adaugare la precedentul raspuns si de aceea are o valoaredidactica mica.

%e va ace amestecarea %D1 si %D4 conorm procedeelor de invatare a dierentierii.

Deoarece %D4 este cel mai recent asimilat este probabil ca elevul sa ase&e cana pe soseta, atunci

cand este pre&entat %D1 !cana#. Pentru evitarea unei incercari neintarite atunci cand se preinta %D1!cana#, se asista f&ic elevul !prompt# si se intareste pentru 81 !locul unde se aa cana#. n plus,pentru a evita ca elevul sa nu invete gresit locul unde sa plase&e obiectul pe masa, se vor schimba lintamplare po&itiile de stanga- dreapta ale canii si sosetei.

Daca se oloseste sugestia de po&itie, se schimba po&itia stanga : dreapta a obiectului tinta si, inacelasi timp, se pastrea&a mai aproape de elev. %e diminuea&a sugestia de po&itie de-a lungulprobelor prin apropierea treptata a obiectelor unul de celalalt la fecare incercare succesiva, dupadiminuarea sugestiei f&ice prin asistarea manuala din ce in ce mai redusa de-a lungul probelor. Dacelevul ace vreo gresala in oricare dintre incercari, nu se intareste raspunsul, ci mai degraba seincheie proba cu un sugestiv 7;u7.

%e repeta apoi pre&entarea obiectului, sugerand raspunsul corect si apoi intarindu-l. n timpul

procesului de diminuare a sugestiei, se incearca probe nesugerate care sa conduca la reducereadependentei de sugestie, ceea ce este cel mai probabil sa apara cand intarirea este aplicata pentruincercarile sugerate.

ontinuarea intaririi incercarilor sugerate va reduce sansele elevului de a asimila asocierea dintre %D

si raspunsul !8# corect. %e stabileste momentul asimilarii la 3-< raspunsuri corecte nesugerate intr-oserie cu Obiectul ' !cana# si 6 !soseta# schimbate intre ele si plasate la aceeasi distanta de elev. n

cele doua secunde ale asimilarii %D1-81, se pre&inta %D4 !soseta# si in acelasi timp se sugerea&aelevului raspunsul corect. %e stabileste asimilarea la 3-< raspunsuri corecte nesugestionate intr-oserie.

De-a lungul urmatoarelor cateva probe, se alternea&a inapoi si inainte intre %D1 si %D4. u o crester

a alternarilor intre %D1 si %D4, ar trebui sa se solicite din ce in ce mai putine raspunsuri corectesuccesive inainte de alternarea %D !ex. alternare dupa < raspunsuri corecte nesugerate intr-o serie,apoi 3, apoi 4, apoi 1#.

Odata ce elevul este capabil sa dea raspunsul corect la %D-urile pre&entate pe rand !ex. nu in grupu

de probe#, rotati la intamplare ordinea pre&entarii obiectelor !ex. %D1, %D4, %D4, %D1, %D4, %D1, %Dpentru a inlatura posibilitatea ca elevul sa oloseasca un pattern de raspuns. De asemenea, seschimba la intamplare po&itia obiectelor pe masa pentru a evita ca elevul sa raspunda la o anumitapo&itie a acestora mai degraba decat la obiect in sine.

Dupa incercari intarite succesiv, dierentiate si alternate, elevul ar trebui sa aca din ce in ce mai

putine greseli deoarece asociatiile dintre %D1-81 si %D4-84 sunt intarite, iar greseli cum ar f %D1-84sau %D4 :81 sunt slabite in lipsa intaririi.

Odata invatate dierentele intre %D1 si %D4, se recomanda ca aceste %D-uri sa fe exersate de catre

toti membrii grupului. n plus, se generali&ea&a deprinderile in mediul inconjurator prin extindereasedintelor in alte camere ale casei. and sunt implicate astel de procedee, sugestii accidentale aleproesorului sau provenite din mediu este putin probabil sa inuente&e elevul in procesul de invatara dierentierii corecte.

Pasul 4:


3/12

' treia incercare, obiectul si trebuie sa fe total dierit de primele doua obiecte. De exemplu, da

s-a olosit o cana rosie, obiectul ', respectiv o soseta alba, obiectul 6, obiectul ar putea f o liguritde argint.

%e pastrea&a ase&area initiala, terapeutul si elevul stand unul langa altul cu ata la masa. %e plasea&

pe masa in ata elevului o lingurita !Obiectul #. 'poi i se da elevului o lingurita identica in manaspunand clar si cu voce tare 7Potriveste7. Dupa ce %D-ul a ost

dat se ace sugestie f&ica !prompt# sa ase&e lingurita pe masa, pe sau langa cealalta lingurita. %e

intareste raspunsul corect si apoi se iau obiectele din ata elevului. %e repeta pre&entarea %D3 si sediminuea&a sugestia de-a lungul urmatoarelor incercari.

%e olosesc aceleasi criterii ca si in ca&ul %D1-81 si %D4-84. Oata ce obiectivul a ost indeplinit, se muta !8andom Position# obiectul in dierite po&itii asa cum s

a procedat si cu obiectele ' si 6.

Pasul 5:

Dupa ce %D3-83 este asimilat cand este pre&entat singur si schimbat, se intareste dierentiat, mai

intai cu %D4-84 si apoi cu %D1-81. Odata ce asimilarea s-a produs se schimba cele 3 asocieri intre esi se intaresc dierentiat !%D1-81, %D4-84, %D3-83# intr-un ormat unitar asa cum s-a procedat inaint!ex. rotire dupa < raspunsuri corecte nesugerate, apoi dupa 3, dupa 4 si in fnal dupa 1#. %e roteste intamplare pre&entarea %D !atunci cand elevul poate raspunde singur corect la o pre&entaresingulara#. n plus, se rotea&a la intamplare po&itia dreapta-stanga a stimulilor pe masa pentru a evio inuenta externa.

'r f de preerat ca la inceput sa existe pe masa numai doua mostre !una dintre ele find asocierea

corecta#. Pe masura ce elevul asimilea&a, se mareste gradul de difcultate alexercitiului prinadaugarea treptata a altor mostre pe masa. nvatati elevul sa asocie&e alte obiecte 3-D urmandaceleasi procedee olosite pentru primele trei.

n fnal se poate ajunge sa se plase&e pe masa pana la douaspre&ece obiecte !ex" ceasca, soseta,

lingura, masinuta de

jucarie, mar de plastic, arurioara, pahare, stilou, jucarie, papusa, cheie, oare de plastic#.

%e da elevului un singur obiect odata pentru a ace asocierea. %e va putea observa cum elevul

urmareste activ obiectele de pe masa pentru a identifca asocierea corecta si poate, cu o miscarerapida si sigura, va indeplini sarcina.

Pe masura ce elevul progresea&a trecand prin etape variate ale asocierii, se va descoperi ca elevul

are nevoie din ce in ce mai putin de alimente sau de alti intaritori extrinseci pentru a ramane implicain sarcina.

II. POTRIVIREA OBIECTELOR 2-D IDENTICE

'ceasta sectiune descrie pasii ce trebuie urmati pentru a invata elevul sa asocie&e stimuli 4-D

identici. Pentru unii terapeuti este mai usor sa invete elevul sa asocie&e repre&entarile 4-D aleobiectelor 3-D, pe care elevul a invatat sa le asocie&e in prima etapa a programului.De exemplu, dacelevul a ost invatat sa asocie&e cescute identice, va f invatat sa asocie&e po&e sau desene aleacelorasi cescute.

'lti stimuli 4-D pot f obtinuti prin ilustrarea unor cartonase repre&entand obiecte, comportamente,

numere sau litere.

=lterior pot f olosite si cartonase cu cuvinte.

and se olosesc otografile, se au in vedere si anumiti stimuli externi. De exemplu, elevul ar putea

olosi marginea ce delimitea&a unele otografi ca indici pentru asociere in loc sa se concentre&easupra obiectelor din otografi. De aceea, se indepartea&a orice margine din otografe.

Pentru multi elevi culoarea este cel mai puternic atribut al obiectului care conduce la asociere. De

exemplu, in asocierea unor otografi identice cu caini, elevul ar putea sa reali&e&e asocierea maicurand pe ba&a petei de culoare de pe caine !asociind culoarea la culoare# decat in uctie detrasaturile caracteristice ale cainelui.

Desi este aproape imposibil sa se elimine toti stimulii irelevanti, se poate lucra in pre&enta lor urman

procedeele detaliate pentru introducerea asocierii non-identice de mai tar&iu. Prin aceste procedeeeste posibil ca stimulii irelevanti sa devinapotentiale elemente de intarire. 'stel, atentia la acestistimuli este slabita pe masura ce trasaturile esentiale sunt accentuate deoarece acestea sunt


4/12

asociate in mod constant cu intarirea. mportant de retinut este ca indicii pe care dorim sa-ioloseasca elevul in re&olvarea problemelor nu sunt neaparat aceia la care va apela el.

nvatarea elevului sa asocie&e stimulii 4-D se desasoara in acelasi el ca si in ca&ul asocierii

obiectelor 3-D. 'tunci cand asocia&a stimuli 4-D, se pune elevul sa plase&e otografa care urmea&a f asociata deasupra otografei corespondente de pe masa. =nii elevi acorda multa atentie inase&area otografei cat mai exact posibil, ase&and marginile colturile acesteia in modul cel mai exaccu putinta. O asemenea atentie asupra detaliului este un semn bun. +ste de asemenea dovadaproprietatilor de intarire pe care le areasocierea.

III. POTRIVIREA CULORILOR SI FORMELOR

Procedeele de invatare a culorilor si ormelor sunt identice cu cele pre&entate pentru invatareaasocierii 3-D si 4-D.

%timulii pentru invatarea asocierii culorii ar trebui sa fe cartonase de culori dierite, de dimensiuni d/x/ inc !1 inc > 4,


5/12

Dupa ce elevul invata sa asocie&e obiectele 3-D cu corespondentele lor 4-D, va f invatat sa asocie&e

otografile 4-D cu corespondentul lor 3-D olosind aceleasi proceduri tocmaidescrise.

V. ASOCIEREA OBIECTELOR PE CLASE

'socierea stimulilor non-identici de aceeasi dimensiune.

n aceasta parte a programului, elevul este invatat sa asocie&e obiectele cu corespondentele lor non

identice. 'ltel spus, elevul este invatat sa identifce clase de obiecte si sa invete ca anumite obiecte

au unele proprietati chiar daca ar putea arata altel !ex" un panto e un panto chiar daca este maroalb, mocasin sau sanda#. Din punct de vedere tehnic, elevul este invatat generali&area stimulului.

Pentru aceasta sarcina se aduna multiple exemple ale aceluiasi obiect. De exemplu, se olosesc mul

tipuri de cescute !plastic, hartie si ceramica#, ciorapi !in culori asortate, marimi si texturi#, linguri!metal si plastic#, pantof !mocasini maro, pantof de tenis albi, sandale negre,pantof cu siret#s.a.m.d.

nitial este bine sa se oloseasca itemi non-identicicare sunt oarte asemanatori in loc de itemi non-

identici care sunt oarte dieriti.

%copul acestui exercitiu este sa se diminue&e treptat asemanarea f&ica intre itemii pe care elevul ii

asocia&a pana cand acesta poate asocia obiecte oarte dierite apartinand aceleiasi clase.

Odata ce elevul invata sa asocie&e obiecte 3-D non-identice, va f invatat sa asocie&e stimuli 4-D no

identici.

VI. ASOCIEREA OBIECTELOR 3-D CU REPREENTARI 2-D NON-IDENTICE

n aceasta sectiune elevul este invatat sa asocie&e grupuri de obiecte la repre&entarilesimbolice non

identice !4-D#.

?oate obiectele si otografile olosite in cele doua sarcini anterioare sunt necesare si in predarea

caestei sarcini.

%e selectea&a un item dintr-o clasa si unitem dintr-o clasa dierita de obiecte 4-D si plasati acesti

itemi pe masa !ex" ase&ati pemasa otografa unei cescute si otografa unui panto de tenis#. %e daelevului un obiect 3-Dapartinand uneia din aceste clase de obiecte si se instruieste cu 7Potriveste7!ex" se da elevului ocana si puneti-l sa asocie&e cu otografa cescutei de pe masa#.

%e roteste po&itia !8andom Position# otografilor pemasa astel incat sa se evite ca elevul sa invete

anumita po&itie pentru ase&are !ex"stanga, dreapta, centru# in locul asocierii. Odata ce acest prim pas este asimilat, se da elevului un obiect 3-D dierit apartinandclasei

repre&entate de celalalt item de pe masa si se invata elevul sa il asocie&e cu otografaadecvata. npractica, procedeul olosit in predare ar putea f" se asa&a pe masa, in ataelevului, otografa unuipanto barbatesc si otografa unei linguri de metal. n continuare se da elevului un panto de damasimultan cu %D 7Potriveste7. Daca este necesar, se sugerea&a raspunsul corect si se intareste.

De-a lungul urmatoarelor probe, se diminuea&a sugestia rotindla intamplare po&itia dreapta - stanga

a otografilor de pe masa5 apoi se da elevului saase&e pe masa o lingura de plastic, apoi un pantoalb de bebelus, o sanda, o linguritas.a.m.d., diminuand sugestiile inainte de introducerea unui nouobiect.

and elevul invata sa asocie&e 3-D la stimuli 4-D non-identici, va f invatat sa asocie&e 4-D la stimul

non-identici 3-D urmand proceduri similare.

De-a lungul tuturor sarcinilor de asociere, se are grija ca stimulii sa nu devina incerti. Deexemplu,

daca o cescuta galbena si un panto maro sunt pe masa, iar elevului ii este data ocescuta maro,acesta ar putea gandi ca i se cere sa asocie&e culorile !o caracteristicaimportanta a stimulului# si deaceea ar putea asocia cescuta maro cu pantoul maro. 'cestaar f un raspuns incorect daca elevultrebuia sa asocie&e obiecte non-identice si totusi ar fun raspuns corect daca ar f trebuit sa asocie&eculori. De aceea, se are grija ca itemiiselectati in stadiile incipiente ale invatarii sa aibacaracteristicile dupa care urme&a a f asociate,oarte bine defnite.

VII. ASOCIEREA PE CATE!ORII

O etapa mai avansata a programului de asociere decat asocierea pe ba&acaracteristicilor identice sa

aproape identice, consta in a asocia stimuli in grupuri pe ba&aunor atribute, altele decat dupa


6/12

trasaturile identice sau aproape identice. 'dica, obiectelepot f asociate pe ba&a unor unctii comunsi abstracte cum ar f alimente, haine sau vehicule.

+xista un numar oarte mare de astel de grupuri intrucat grupurile pot formate pe ba&a unuia sau

mai multori trasaturi sau atribute comune. %e are in vedere ca ainvata sa asocie&i membri in grupurdupa o unctie comuna este difcil si poate cere uneleabilitati conceptuale anterioare !limbajul#. Deaceea, ar f recomandabil ca urmatoareledoua sectiuni sa fe incepute dupa ce elevul ace uneleprogrese in limbaj.

n aceasta sectiune se va invata asocierea obiectelor din categoriile comune, cum ar f alimentele,

imbracamintea, vehiculele, oamenii, mobila si animalele. +ste recomandat sa se inceapa cu itemi di

categorii ce diera oarte putin unul de altul. De exemplu, pentru ainvata elevul sa asocie&e categoranimalelor, se incepe cu caii, vacile si cainii ca find opusipuilor de gaina, porcilor si balenelor. %eincepeti cu itemi asemanatori extin&and treptat conceptele predate astel incat sa includa multi itemeterogeni care ormea&a o categorie. De asemenea, in stadiile incipiente, categoriile contrastantetrebuie sa fe oarte dierite una de alta!ex. nu se va olosi asocierea ructe vs. legume#.

Pasul 1:

%e asa&a o mostra de animal !ex. un cal# pe masa in ata elevului.

%e da elevului un alt item !%D1# din aceeasi categorie !ex" o vaca# si se spune clar si cu voce

tare7Potriveste7. Odata ce %D este dat, se oera sugestia f&ica elevului pentru a da raspunsul corect!ase&and vacalanga calul de pe masa#. %e intareste raspunsul corect.

%e indepartati stimulii intre probe, se repeta probele si se diminuea&a sugestia. %e intaresc cat mai

mult probele nesugerate.

'poi se da elevului o alta mostra din categoria animalelor !ex" o capra#. %e sugerea&a elevului saase&e capra langa cal pe masa si apoi intariti raspunsul corect. %e repeta proba diminuand toatesugestiile de-a lungul urmatoarelor cateva probe.

%tabiliti fnali&area procesului de asimilare la / din / dupa ca& raspunsuri nesugerate.

%e continua invatarea pana la / exemple dierite ale aceleiasi categorii.

Pasul 2:

%e asa&a o mostra de imbracaminte !ex. pantalonasi# pe masa, in ata elevului !%D4#. %e da elevulu

un alt item de imbracaminte !ex. o camasuta# si se spune clar si cu vocetare 7Potriveste7. Odata ce%D4 a ost dat, se da sugestia f&ica elevului sa dea 84 !ex.ase&area camasutei deasuprapantalonasilor, aati pe masa#. %e intareste raspunsul corect,indepartand stimulii intre probe. %erepeta pre&entarea %D4 si se diminuea&a sugestia.

%e predau cel mult / alte exemple din categoria imbracaminte, cate unul,olosind procedeele descri

la pasul anterior.

Pasul 3:

Odata ce %D1-81 si %D4-84 sunt asimilate separat, trebuie ajutat elevul sadierentie&e cele doua

seturi de stimuli prin aplicarea procedeelor de invatare selectiva.

%e vor ase&a calul si pantalonasii pe masa, echidistant ata de campul vi&ual al elevului, astelincat

fe va&ute oarte clar.

%e combina %D1 si %D4 mai intai prin pre&entarea repetata a %D1!asocierea itemilor din categoria

animale# in timp ce se diminuea&a sugestia. %e stabileste fnali&areaprocesului de asimilare la 3 panla < raspunsuri corecte nesugerate consecutive.

Aa catevasecunde dupa asimilarea %D1-81, se pre&inta %D4 !asociind itemi din

categoriaimbracaminte# si, in acelasi timp,se sugerea&a elevului raspunsul corect.

Pentruurmatoarele cateva probe, se alternea&a inainte si inapoi intre seturi de %D1 si %D4 in aceeasmaniera, diminuand treptat numarul cerut de raspunsuri corecte consecutive pentrufnali&areaprocesului de asimilare !ex" trei raspunsuri corecte nesugerate consecutive, apoidoua si apoi unul#.

Odata ce studentul raspunde corect si singur la fecare %D atunci cand iieste pre&entat in mod direct

dupa %D alternativ, se rotescaleatoriu pre&entarile acestora !8andom position#.

Dupa ce elevul invata sa dierentie&e intre %D1 si %D4 se recomanda ca %D-urile sa feexersate dupa

aceleasi criterii de stabilire a fnali&arii procesului de asimilare de catre totimembrii echipei.

%e vor preda alte categorii olosing acelesi procedee descrise in aceastasectiune.


7/12

SORTARE

n aceasta sectiune, elevului ii sunt date mai multe obiecte si este invatat sa sorte&e aceste obiectepe rand, prima oara in grupuri de obiecte identice, apoi in clase ce se ba&ea&a pe unele atributecomune si in fnal in categorii. 'ceasta componenta a programului este similara cu componentelede%crise anterior dar este un pic mai difcil pentru ca elevul se conrunta cu mai multe obiecte odat

%e invata elevul sa selecte&e stimuli !obiecte sau otografi# dintre itemii care ii sunt pre&entati si sa

ase&e acesti itemi intr-un anumit numar de recipiente !ex" arurii# care sacorespunda numarului deseturi continute in stimuli.

%ortarea initiala se ba&ea&a pecaracteristici identice. %e incepe prin a gasi mai multe obiecte identic

!ex" cateva cuburialbastre identice si cateva sosete albastre identice#. %e asa&a mostra unui obiectintr-unrecipient si mostra celuilalt obiect in alt recipient. 8ecipientele trebuie ase&ate la o distantade9 pana la 14 inci, echidistant ata de campul vi&ual al elevului. %e asa&a cuburile sisosetele ramase


8/12

impreuna intr-o gramada, pe masa !la inceput, nu mai mult de trei itemidin fecare# si se da %D-ul!7%ortea&a7#. mediat, se sugestionea&a f&ic elevulsa ase&e fecareitem in recipientul potrivit. %eintareste raspunsul corect, se repeta proba si se diminuea&a treptat sugestia.

%e stabieste sarsitul procesului de asimilare la plasarea de doua ori, ara asistenta, asase itemi in

recipientele potrivite.

%e maresc treptat numarul de obiecte date elevului pana la12.

Daca elevul sortea&a un item intr-un recipient necorespun&ator, i se va spune un 7;u7 inormativ, in

momentul in care apare raspunsul, astel incat elevului sa- fe clar ca sortarea itemului a ostincorecta.

Dupa ce elevul asimilea&a sortarea obiectelor 3-D identice, se vor inlocui aceste obiecte custimuli 4-identici.

Pentru predarea sortarii obiectelor 4-D identice, se urmea&a aceleasiprocedee olosite pentru

predarea sortarii stimulilor 3D.

'poi, dupa ce elevul invata sa sorte&e stimuli identici, se vor olositi stimuli din asociereanon-identic

a obiectelor si otografilor pentru a-l invata pe elev sa sorte&e dupa clasa. n fnal, stimuli olositipentru asocierea categoriilor trebuie sa fe reintrodusi pentru a-l invata pee lev sa sorte&e dupacategorie.

M?'?' ;O;-B+86'A'

Aa inceput, elevul este invatat cu ajutorul sugestiei si intaririi sa imite comportamentele simple ale

unui adult, cum ar f aruncarea unui cub intr-o galeata sau miscarea mainii.

ncet si treptat, elevul este invatat sa imite comportamente mai complexe, cum a se juca cu jucarii,

scrie sau a juca jocuri specifc perioadei prescolare. Mai concret, elevul este invatat sa imite anumitecomportamente motorii grosiere, cand proesorul spune 7$a asa7 *$a ca mine* si in acelasi timpdemonstrea&a actiunea !ex. aruncarea unui cub intr-o galeata, miscarea unei masinute inainte siinapoi, o miscare de bataie usoara pe masa#.


9/12

Odata deprinse, noile comportamente imitative pot f extinse in vederea invatarii prin imitatie a uno

comportamente autoajutatoare de ba&a !ex. a bea dintr-un pahar, a-si pieptana parul, a se spala pemaini#, jocuri si sporturi potrivite stadiului incipient !ex. %emnul 8osu : %emnul Berde, =rmea&aonducatorul, aruncarea mingii la cos, a se da peste cap#, abilitati prescolare !ex. a desena, a scrie, decupa, a lipi# si comportamente sociale adecvate !ex. a plange atunci cand plang si altii, a radeatunci cand rad si altii#. Prin acest program, elevul invata sa acorde mai multa atentie celorlalti sidevine motivat sa invete prin urmarirea comportamentului acestora. Pe scurt, a invata elevul sa imicomportamentul altora intensifca procesul de de&voltare sociala, emotionala si intelectuala alelevului.

+xersarea imitatiei nonverbale poate incepe atunci cand elevul a invatat sa stea pe scaun ara a aveprea multe momente de intrerupere a atentiei.

Dupa o ora de predare a acestui program, ar trebui sa putem observa daca elevul evoluea&a sau

stagnea&a. Progresul apare atunci cand elevul incepe sa imite unul dintre comportamentele adultulusau cel putin atunci cand a inceput diminuarea procesului de sugestie. Daca elevul nu avansea&a,este necesar ca membrii echipei sa se ajute reciproc pentru identifcarea potentialelor probleme inprobele individuale, procesul de sugestionare sau de recompensare. De asemene, lipsa progresuluitrebuie sa conduca la revi&uirea tipurilor de sarcini ce au ost predate. De exemplu, un nivel sca&ut aabilitatii motorii ar putea impiedica elevul sa imite comportamentele demonstrate de terapeut.

nainte de a continua, trebuie preci&ata necesitatea ca proesorul sa se amiliari&e&e cu procedeele

invatarii dierentiate !ve&i apitolul 1C#. Pasii implicati in predarea imitatiei nonverbale sunt aceiasicu cei specifcati in capitolul despre invatarea dierentiata.

IMITATIA NON-VERBALA !ROSIERA CU OBIECT

Predarea imitatiei nonverbale trebuie introdusa prin olosirea obiectelor !ex. se invatatielevul sa imit

aruncarea cuburilor intr-o galeata, miscarea unei masinute de jucarie,ase&area cercurilor in jalonulspecial, lovirea unei tobe cu bete speciale#.

;u contea&a dacaelevul a invatat deja sa oloseasca unele dintre aceste obiecte deoarece Programu

deDeprindere a mitatiei ;onverbale il invata pe acesta sa imite modul in care terapeutul olosesteobiectele.

+xista trei motive pentru carese recomanda ca la inceputul predarii imitatiei nonverbal terapeutulsa

fe cel care manuieste obiectele. n primul rand, majoritatea elevilor suntintariti de actiuni ce implicajucarii sau ajung sa descopere proprietatile intaritoare aleacestora dupa implicarea in astel deactiuni. n al doilea rand, comportamentele careimplica manuirea unui obiect ar putea f maidierentiate decat cele care implica numaicorpul. n al treilea rand, de cele mai multe ori actiunile ce


10/12

implica obiecte creea&a &gomot,conducand la eedbac-uri dierite ce acilitea&a dierentiereaasocierii dintrecomportamentul elevului si intarirea oerita pentru acel comportament !din punct devederetehnic, eedbac-urile dierite il ajuta pe elev sa dierentie&e intarirea accidentala#.

'tunci cand elevul invata sa imite primele cateva comportamente ale terapeutului, arputea sa para

prima vedere ca acesta a invatat sa imite. ?otusi in majoritatea ca&urilor,elevul nu a invatat sa imitedovada find aptul ca noi comportamente ale terapeutului probabil nu numai ca nu vor f imitate civor f chiar indici ai unor comportamente dejadeprinse in stadiile incipiente ale invatarii.u toateacestea, dupa un numar crescut de exercitii, elevul va invata sa seconcentre&e asupra anumitoraspecte ale comportamentului terapeutului.

n stadiile incipiente ale predarii, se tine elevul pe scaun pentru /-C probe si se lasa inpau&e de joacacam 32 de secunde intre seturi de probe. Aa inceputul procesului deinvatare, statul pe scaun nutrebuie sa depaseasca 4 minute intre pau&e. Pe masura ce elevul avansea&a in program, terapeutulpoate extinde durata retineriielevului pe scaun de la 1 la / minute, permitand astel desasurarea mmultor probe.

'tunci cand este timpul pentru o pau&a de joaca, se semnali&ea&a acest lucru spunand 7Eata7 siin

acelasi timp va f ajutat sa mearga la joaca.

n toate programele, se semnali&ea&a pau&a de joacanumai dupa un raspuns corect !nesugerat atun

cand este posibil#.

%e are in vedere ca elevulsanu primeasca pau&a atunci cand nu asculta, cand este agitat sau atunci

cand da un raspunsincorect.

Aa inceputul programului de invatare, elevul trebuie sa stea la masa langa terapeut. 'ceasta

po&itionare il ajuta pe terapeut sa sugere&e manual elevului cum sa imite actiunile cu jucarii. De

asemenea, prin ase&area langa elev, terapeutul poate controla mai bine comportamentul acestuia, cde exemplu sa previna o eventuala uga a elevului de la masa.

Dupa ce, atat terapeutul, cat si elevul acumulea&a mai multa experienta, unele sarcini ar putea f ma

usor re&olvate prin po&itionarea proesorului vis-a-vis de elev. Mai tar&iu, terapeutul si elevul potdepasi conditia de po&itionare f&ica, cum ar f ase&area la masa si imitatia poate f deprinsa in mediobisnuit al elevului. 'vantajul inceperii programului cu po&itionarea la masa este acela ca permiteterapeutul sa controle&e mai bine mediul in care se produce invatarea. 'cest control il ajuta pe elevsa se concentre&e asupra modelului comportamental al terapeutului, acilitand astel, crestereagradului de asimilare a elevului.

Pasul 1:

%e asa&a doua cuburi identice unul langa celalalt la o distanta de cca 32 cm intre ele, in ata unei

galeticutii pe masa. =n cub se asa&a in ata terapeutului si celalalt in ata elevului. Pentru unii elevi

ar putea f de ajutor ca initial sase ase&e galeata intregenunchii terapeutului, acand-o astel maiaccesibila pentru elev !in aceasta situatie terapeutul si elevul ar trebui sa stea unul in ata celuilalt, nu unul langa altul#.

%e pre&inta %D1 7$a asta7 F$a ca mine* cu voce tare si clara, in timp ce se ia un din cub de pe masa

si se arunca in galeata.

+ste de preerat sase pre&inte %D in timpce elevul se orientea&a asupra materialului didactic.?recere

cubului prin ata elevului arputea, de asemenea,sa acilite&e orientarea acestuia. mediat dupapre&entarea %D1, se sugerea&a 81. ntrucat elevul stapanea deja 81, aruncarea unui cub in galeata perioadaprogramelor de inceput poate sa necesite doar o sugestie minima. %ugestia poate sa feprininstruirea elevului 7'runca cubul7 sau prin ghidarea manuala a elevului, adica elevul luat demana si ajutat sa apuce cubul si sa il duca in galeata. Dupa un raspuns complet, se ace intarirea.

%e repeta proba si se incepe diminuarea sugestiei prin scaderea treptata a numaruluide cuvinte

olosit sau a sugestiei manual.

De-a lungul pre&entarilor succesive ale %D, se va ase&a galeata in dierite po&itii pe masapentru a

evita sugestii nedorite legate de po&itie !ex" cubul poate f aruncat in galeata cuconditia ca galeata se ae intr-o anumita po&itie#. %e poate incerca ase&area galetii pe podeaintr-una din lateralelescaunului pe care sta elevul si apoi pe cealalta parte. Daca elevul nuraspunde sau raspunde gresit, ssugerea&a cat se poate de putin pentru a obtine raspunsul corect. n timpul diminuarii sugestiei, seare in vedere exersarea oca&ionala a probelor nesugerate pentru a determina daca este necesar sase diminue&e mai mult sugestia. Dacaelevul nu raspunde corect, se sugerea&a imediat, se intaresteraspunsul corect si se reduce diminuareasugestiei. +levul se va intari insistent in ca&ul in careraspunde ara sugestie in vederea evitariiintaririi dependentei de sugestie.

%e stabileste asimilarea in unctie de ca& dupa un numar de raspunsuri nesugerate.


11/12

Pasul 2:

Pentru a acilita dierentierea intre %D1 si %D4, comportamentele oloside ca si %D trebuie sa fe

oarte dierite unul de altul.

'se&area unui cerc in jalon este un comportament tinta oarte bun pentru %D4. %e vor lua galeata si

cuburile de pe masa si se va ase&a jalonul pentru cercuri cu cele doua cercuri identice in ata lui. %epre&inta %D4 7$a ca mine7 in timp ce se asa&a cercul in jalon. %e oera sugestie manuala araspunsului direct !in acelasi timp sau nu mai tar&iu de 1 secunda dupa %D#.

%e va ntari, apoi se va repeta pre&entarea lui %D4. Din nou, se sugerea&a raspunsul si se ace

intarirea.

De-a lungul urmatoarelor cateva probe se reduce reduceti treptat sugestia prin scaderea orientariimanuale pana la obtinerea 84 nesugerat. Dupa un numar stabilit de raspunsuri nesugerate, se mutapo&itia jalonului.

Odata ce %D1-81 si %D4-84 sunt asimilate separat, trebuie ajutat elevul sa dierentie&e cele doua

actiuni prin utili&area procedeelor de invatare dierentiala. %e incepe prin ase&area celor doua cuburin ata galetii si cele doua cercuri in ata jalonului pentru cercuri, pe masa, in ata elevului. %e asa&acele doua seturi de obiecte la o distanta de 14 inci.

Pasul 3:

%e combina %D1 !aruncand un cub in galeata# si %D4 !ase&area unui cerc in jalon#. ntrucat %D4 a

ost ultimul asimilat, este probabil ca elevul sa dea 84 atunci cand ii este pre&entat %D1. Pentru aevita o proba neintarita, se sugerea&a si intareste 81 atunci cand i se pre&inta %D1.

%e pre&inta mai multe probe ale %D1 pe masura ce se diminuea&a sugestia.

%e stabileste fnalul procesului de asimilare la 3 raspunsuri corecte nesugerate consecutive.

Aa 4 secunde de la asimilarea %D1 !aruncarea unui cub intr-o galeata#, se pre&inta %D4 !ase&area

unui cerc intr-un jalon# si in acelasi timp se sugerea&a elevului raspunsul corect.

n vederea scaderii numarului de probe sugerate, se experimentea&a cu probe nesugerate.

%e stabileste fnalul procesului de asimilare la 3 raspunsuri corecte nesugerate consecutive.

Pentru urmatoarele probe, se alternea&a intre cele doua instructiuni. Daca elevul greseste dand 84

pentru %D1, nu se ace intarire ci se oera 7;u7 inormativ si apoi se pre&inta imediat %D1 in timp cese sugerea&a raspunsul. %e intareste si se continua pre&entarea %D pana cand toate sugestiile au odiminuate.

Prin alternarea %D1 cu %D4, se cer din ce in ce mai putine raspunsuri corecte successive inainte de

pre&entarea %D alternativ !ex" 3 consecutive, apoi 4, apoi 1#. +ste important sa se schimbe %D1 cu%D4 dupa un raspuns corect nesugerat la fecare %D pentru a ajuta la stabilirea dierentelor.

Dupa mai multe probe combinate succesiv si intarite dierential, elevul va ace din ce in ce mai putingreseli si va arata in cele din urma aptul ca a asimilat invatarea dierentiala. 'cest lucru se intampladeoarece asocierile intre %D1-81 si %D4-84 sunt intarite, in timp ce greseli cum ar f %D1-84 si %D4-8sunt slabite deoarece nu sunt intarite ci mai degraba eliminate. n fnal elevul va raspunde corect,ara sugestii, de primadata cand ii sunt pre&entate instructiunile prin comparatie.

+levul ar putea invata sa persevere&e !sa adopte o tactica repetitiva# atunci cand ii sunt pre&entate

mai multe probe consecutive ale unui anumit %D. De asemenea, elevul ar putea sa asimile&e o tacticde alternanta atunci cand %D1 si %D4 sunt in mod constant alternate.

Prima dierentiere este, de obicei, cea mai difcila si trebuie considerata cea mai mare reali&are a

elevului. n consecinta, este importanta intarirea. 'stel, odata ce elevul invata sa dierentie&e intre%D1 si %D4, se recomanda generali&area dierentierii astel" !a# schimbarea po&itiei obiectelor indierite locuri pe masa5 !b# toti membrii echipei vor exersa prin pre&entarea de %D-uri5 !c# se vaexersa dierentierea in dierite medii5 !d# se va exersa dierentierea de-a lungul urmatoarelor


12/12

ea de-a treia imitatie %D3 trebuie sa fe oarte dierita de primele doua. Miscarea unei masinute in

ata si in spate poate f olosita ca %D3. Pentru a pre&enta %D3, se pastrea&a cadrul initial cuterapeutul si elevul unul langa altul, cu ata la masa. %e asa&a doua masinute identice pe masa, pe olinie ori&ontala, la cca 14 inci intre ele. n ata fecaruia trebuie ase&ata o masinuta.

Pasul 4:

%e pre&inta %D3 spunand 7$a ca mine7 si in acelasi timp se misca inainte si inapoi cea mai apropiata

masinuta. n acest timp se si sugerea&a raspunsul manual, adica se asa&a mana dreapta a elevului pmasinuta si este ajutat sa o miste inainte si inapoi.

%e intareste raspunsul corect. %e diminuea&a sugestia prin eliminarea treptata a orientarii manual.'poi, in loc de a lua mana elevului si de a o directiona catre masina, se diminuea&a pana la o sugestvi&uala cum ar f a arata catre masinuta in timp ce se pre&inta %D3. Daca sugestia este diminuataprea rapid, elevul nu va raspunde corect si va trebui revenit siintrodusa cea mai putin intensa sugestie necesara pentru obtinerea raspunsului corect.

%e are in vedere diminuarea completa a tuturor sugestiilor si pastrarea celor mai intense intariri

pentru probele nesugerate.

%tabiliti criteriul de fnali&are al procesului de asimilare.

Pasul 5:

Odata ce %D3 : 83 este asimilat in majoritatea probelor, elevul este invatat sa dierentie&eintre %D3

si %D1 !aruncarea unui cub in galeata# si apoi intre %D3 si %D4 !ase&area unuicerc in jalon#. %e au invedere repetarea dierentierilor anterioare intre %D1 si %D4. Dacadierentierea a ost partial uitata in

timpul invatarii celorlalti %D, se revine si se restabileste prinsugestie, prin diminuarea sugestiei sirotatia la intamplare.

Odata ce elevul asimilea&a,adica raspunde corect la pre&entarile aleatorii ale %D1, %D4 si %D3 !adica

0 din 12 sau 10din 42 raspunsuri corecte nesugerate#, se introduce %D

Documents

Programe Lovaas