PROGRAM DE VALORIFICARE AL POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI

BRASOV

CUPRINS:

1. Localizarea si caracterizarea judetului....................................31.1 Scurt istoric.................................Error! Bookmark not defined.....4

1.2 Date cronologice............................................................................... 61.3 Asezare geografica, cai de acces, date administrative........................9

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului......................112.1 Resurse turistice naturale.................................................................112.2 Resurse turistice antropice...............................................................272.3 Trasee montane, cabane si refugii turistice......................................39

3. Prezentarea pe zile a unui traseu in judet. Analiza de pret 464. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii.........485. Analiza circulatiei turistice.....................................................50

5.1 SOSIRI IN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE TURISTICA.....................................50

5.2 CAPACITATEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICA IN PERIOADA 2001-2004.........................................................................51

6. Propuneri de valorificare........................................................517. Pliant publicitar.......................................................................548. Harta judetului.........................................................................54BIBLIOGRAFIE:........................................................................55

Program de valorificare a potentialului turistic al judetului Brasov

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Situat in zona de sud-est a Transilvaniei, pe cursul mijlociu al Oltului, in interiorul arcului

carpatic, judetul Brasov ocupa din punct de vedere fizico-geografic cea mai mare parte a

depresiunilor Brasov si Fagaras.

Pozitionare

Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã si 24°6'11" longitudine estica. Intins pe o

suprafata de 536309 ha, judetul Brasov reprezinta 2,3 % din suprafata Romaniei. Brasov,

capitala judetului, cu o populatie de 311059 de locuitori, este situata in partea central-estica a

Romaniei, la poalele vârfului Tampa (967m).

Vecini

Jud. Mures şi Harghita la nord, jud. Covasna la est, jud. Buzau la sud-est, jud. Prahova,

Damboviaa şi Argea la sud şi jud. Sibiu la vest.

Reteaua cailor rutiere

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km

sunt drumuri naţionale.

Sosele internaţionale

E60 Brest - Nantes - Orléans - Basel (Bale) - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj-

Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanta

E68 Szeged (Seghedin) - Nadlac - Arad - Deva - Sebes - Sibiu - Fagaras - Brasov

Drumuri naţionale

DN1 Oradea - Cluj-Napoca - Turda - Alba Iulia - Sebes - Sibiu - Fagaras - Brasov

- Bucuresti

DN1A Brasov - Sacele - pasul Bratocea - Valenii de Munte - Ploiesti - Buftea -

Bucuresti

DN10 Brasov - Harman - pasul Buzau - Buzau

DN11 Brasov - Harman - pasul Oituz - Onesti - Bacau

DN73 Brasov - Bran - Campulung - Pitesti

DN73A Predeal - Paraul Rece - Rasnov - Sinca - Sercaia

DN1J Sercaia - Comana de Jos - Hoghiz

Reteaua cailor feroviare

Reteaua cailor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Brasov fiind unul dintre cele

mai importante noduri de cale ferata din Romania. Din acesta pornesc sase ramificatii:

Tronsonul Brasov - Predeal - Bucuresti

Tronsonul Brasov - Sfantu Gheorghe - Gheorgheni

Tronsonul Brasov - Rupea - Sighisoara - Teius

Tronsonul Brasov - Fagaras - Sibiu - Vinţu de jos

Tronsonul Brasov - Harman -Intorsura Buzaului

Tronsonul Brasov - Zarnesti

1.1 Scurt Istoric

Brasov, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat in partea central-estica a

Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al orasului Brasov se

incadreaza in partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu

fluxul intern al Carpatilor Orientali.

Orasul este impartit in doua componente distincte: zona de influenta baroca care

serpuieste la poalele Tampei si a masivului Postavaru si zona intinsa de blocuri si fabrici.

Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, inca plin de farmec, unde veti gasi o

multime de case si obiecte vechi, in special pe filon religios.

Atestat documentar in anul 1235 sub numele Corona mai apoi Barasu - 1252 - Brasov -

1288, cel mai important oras al Transilvaniei al evului mediu a dominat viata economica a

secolelor XIV-XVI. Conform celui mai vechi act al Arhivelor Statului Brasov anul 1353 -

Privilegiul de baza al orasului Brasov-, activitatea comerciala din aceasta zona era infloritoare,

Brasovul fiind renumit pentru calitatea marfurilor dar mai ales pentru armele care se fabricau

aici.

Bresle puternice, între care se aflau în frunte aurarii, tesatorii, postavarii, armurierii,

fierarii, aramarii, cositorarii, au facut ca Brasovul sa nu ramâna doar un punct al comertului

tranzit, ci un înfloritor centru mestesugaresc.

Constructia orasului a fost facuta conform celor mai inalte standarde ale vremii, zidurile

cetatii ,bastioanele, turnurile de paza-aparare fiind completate de depozite, piete, ateliere,

pravalii, hanuri, biserici, spitale, Brasovul acelor vremuri fiind un exemplu in organizarea -

exploatarea resurselor existente. Numeroase cladiri se pastraza acum, cum ar fi:

Biserica Neagra, cea mai mare cladire în stil gotic din sud-estul Europei 1477.

Piata veche cu Casa Sfatului, cea mai cunoscuta efigie a Brasovului .

Scheii Brasovului - Biserica Sf. Nicolae.

Biserica Bartolomeu cea mai veche cladire în stil romanic.

Bastioane - turnuri - fortificatii pe laturile de sud-vest ale cetatii.

Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de

traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai

importante centre turistice ale tarii.

1.2 Date cronologice

1235 ·  Prima mentiune a orasului cu numele CORONA. Urmatoarele mentiuni: (1252)

Barasu, 1288 Brasov

1353 ·  Privilegiul de baza al orasului Brasov, cel mai vechi act de la Arhivele Statului

Brasov

1355 ·  Prima mentiune a Districtului Brasov (districtus de Brasso)

1358 ·  Primul privilegiu comercial pentru negustorii brasoveni pe teritoriul Tarii Românesti

1364 ·  Orasul Brasov obtine un privilegiu pentru tinerea unui târg anual

1368 ·  Primul privilegiu comercial acordat pentru negustorii brasoveni de un domn al Tarii

Românesti: Vlaicu I.

1377 ·  Cu ocazia construirii Cetatii Bran se confirma legatura orasului Brasov cu satele

libere sasesti din districtul Brasov

1385 ·  Începutul constructiei Bisericii Parohiale Catolice - Biserica Neagra - terminata în

1477

1395 ·  La Brasov se încheie alianta antiotomana între regele Sigismund al Ungariei si

Mircea cel Batrân, domnul Tarii Românesti

1388 ·  Prima mentiune despre existenta unei scoli în Brasov

1399 ·  Prima mentiune a unei biserici românesti în Schei

1400 ·  Prima invazie turceasca în Tara Bârsei

1413 ·  Prima mentiune a unui spital la Brasov

1420 ·  Acord încheiat între Adunarea Districtului Tara Bârsei si breasla blanarilor privind

construirea Casei Sfatului din Brasov

1468 ·  Regele Matias Corvinul acorda orasului Brasov dreptul de depozit pentru marfurile

importate din Tarile Românesti

1473 ·  Cutremur puternic la Brasov si în Transilvania

1475 ·  Cele mai vechi liste de impozite pastrate. Orasul Brasov era împartit în patru cartiere:

Portica, Corpus Christi, Catharina si Petri

1480-1506 ·  Mentionarea lui Gheorghe Gramaticul în listele de impozit, prima marturie a

unei activitati didactice la Brasov

1491 ·  Regulament pentru apararea orasului Brasov

1493 ·  Prima mentiune a unui medic la Brasov (doctor Petrus)

1512 ·  Prima mentiune a farmaciei orasului Brasov

1512-1515 ·  Zidirea în piatra a Bisericii Sf. Nicolae

1521 ·  Negustorul Neacsu -Câmpulung- scrie lui Johann Benkner, de pregatirile turcilor

pentru cucerirea cetatii Belgrad.Primul act în limba româna

1539 ·  Începutul activitatii tipografiei întemeiate de umanistul Johannes Honterus

1543 ·  Constitutia Scolii din Brasov , cel mai vechi regulament scolar din tara

1545 ·  Constructia Casei Cometului pentru vânzarea produselor metesugaresti ale breslelor

1547 ·  Constructia cladirii Bibliotecii scolare la initiativa umanistului Johannes Honterus,

care contine cea mai mare colectie de carti din Transilvania

1554 ·  Prima mentiune a unui cadru didactic român Dobro Scholasticus

1556 ·  Activitatea diaconului Coresi, primul tipograf român în cetatea Brasovului (26 de

tiparituri din totalul de 47 de titluri aparute în secolul al XVI-lea)

1558 ·  Prima mentionare a scolii maghiare din Brasov

1600 ·  Mihai Viteazul viziteaza Brasovul si convoaca aici Dieta Transilvaniei

1612 ·  Orasul Brasov, în fruntea caruia se afla judele primar Michael Weiss, aliat cu Radu

Mihnea, domnul Tarii Românesti, se opune principelui arbitrar al Transilvaniei, Gabriel

Bathori. Trupele orasului sunt învinse la Feldioara, dar orasul nu se preda

1688 Mai ·  Rascoala locuitorilor Brasovului împotriva conducerii orasului. Trupele

imperiale austriece, sub comanda generalului Veteranyi ocupa orasul

1689 Aprilie 21 ·  Marele incendiu de la Brasov distruge cea mai mare parte a orasului, circa

300 de victime omenesti. Este cea mai mare catastrofa din istoria orasului. Biserica parohiala

incendiata primeste numele de Biserica Neagra

1757 ·  Dimitrie Eustatievici Brasoveanul scrie prima gramatica româneasca

1761 ·  Reconstructia scolii românesti din Scheii Brasovlui

1785 ·  Orasul Brasov are 17.671 de loc. din care în cetate 4.496, în Scheii Brasovului 6.124,

în Brasovechi 2.946 în Blumana 2.568. În total exista 3.200 de cladiri

1798 ·  La Brasov existau 43 de bresle de mestesuguri, având împreuna 1227 de mesteri

1804 ·  Introducerea iluminatului public în Cetate (cu ulei)

1827-1828 ·  Construirea Portii Schei

1835 ·  Înfiintarea Casei generale de economii din Brasov, primul institut de credit din

Transilvania

1838 ·  Apar ,Gazeta de Transilvania si Foaie pentru minte, inima si literatura, redactate de

George Baritiu

1841 ·  Întemeierea Asociatiei Meseriasilor

1844 ·  Întemeierea Institutului General de Pensii din Brasov

1846 ·  Înfiintarea Asociatiei de într-ajutorare pentru boala, înmormântari si calatorie a

calfelor de tipografi din Brasov

1848 Aprilie 11 ·  Manifestatia românilor din Scheii Brasovului în fata Casei Sfatului pentru

obtinerea drepturilor politice si participarea la administratia orasului

1848 ·  George Ucenescu adapteaza melodia imnului Desteaptate române la versurile lui

Andrei Muresanu

1850 ·  Întemeierea gimnaziului român - mai târziu Liceul Andrei Saguna - din Brasov.

Înfiintarea Camerei de Comert si Industrie Brasov, având competenta în toata Transilvania de

sud-est

1854 ·  Introducerea telegrafului la Brasov

1858 ·  Înfiintarea primei rafinarii de petrol la Brasov

1861 ·  Înfiintarea Despartamântului Astra Brasov

1864 ·  Constructia Uzinei de Gaz Aerian si introducerea iluminatului public si particular cu

gaz aerian

1870 ·  Înfiintarea Societatii pentru Fond de Teatru Românesc din Brasov

1873 Martie 30 ·  Deschiderea Garii Brasov

1878 ·  Înfiintarea Societatii filarmonice

1879 Iunie 10 ·  Inaugurarea liniei ferate Brasov - Predeal

1880 ·  Înfiintarea Fabricii de Masini Schiel

1882 ·  Are loc premiera nationala a operetei Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu

1889 ·  La Brasov exista o centrala telefonica cu 22 de posturi telefonice

1890 ·  Brasovul are 30.739 de locuitori

1891 ·  Introducerea tramvaiului cu aburi în Brasov - Târgul Cailor - Bartolomeu înfiintarea

Fabricii de Ciment Portland

1893 ·  Constructia apeductului orasului Brasov si a rezervorului principal de sub Tâmpa

1898 ·  Constructia Palatului Finantelor (actuala Primarie)

1902 ·  Constructia Palatului Justitiei (actualul Consiliul Judetean)

1906 ·  Constructia Palatului Postei

1916 August 29 ·  Intrarea Armatei Române în Brasov, numirea dr. Gheorghe Baiulescu ca

prim primar român al Brasovului

1918 Noiembrie 9-decembrie 30 ·  Aparitia ziarului Unirii Glasul Ardealului

1918 Decembrie ·  Intrarea trupelor române în Brasov ca urmare a Unirii Transilvaniei cu

România de la 1 Decembrie 1918

1.3 Asezare geografica, cai de acces, date administrative

Brasov este un judet din Romania aflat in sud-estul Transilvaniei, care include regiunile

istorice Tara Barsei, Tara Fagarasului si Altland-ul sasesc.

Judeţul Brasov ocupa cea mai mare parte a depresiunilor Brasov şi Fagaras, unitatile de

relief avand altitudini cuprinse intre 400 şi 2544 m.

Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa circa jumatate din teritoriul

judetului, restul fiind reprezentat de zona depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul

Hartibaci.

Municipiul Brasov, resedinta judetului, situat la o altitudine medie de 625 m, este asezat

in Depresiunea Barsei, in curbura Carpatilor, avand în spate masivele Piatra Mare si

Postavaru, strajuit din trei parti de dealurile Tampa, Straja (Warthe) şi Dealul Cetatii.

Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola

totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata

agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120

locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre

cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si

23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si

reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa

cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si

servicii.

Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori.

50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia

urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii

locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori),

Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori).

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1 Resurse turistice naturale

Relieful

Orasul Brasov este asezat intr-o zona de invidiat, la poalele Muntelui Tampa (denumit si

orasul de la poalele Tampei), aflat la distante apropiate de trei trepte de relief:

Lantul muntilor inalti care trec de 1750m altitudine: si anume M. Fagaras, M. Piatra

Craiului, M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.

Lantul muntilor scunzi, intre 800 si 1750m: cuprins de muntii Intorsura Buzaului,

Darstelor, Tampa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani.

Lantul depresiunilor si a dealurilor, situat intre 450 si 700m

Munţii Făgăraşului reprezintă un masiv muntos care face parte din Carpaţii

Meridionali, şi în care se află cel mai înalt vârf montan din România, vârful Moldoveanu.

De la est la vest măsoară aproximativ 70 de km iar de la nord la sud circa 45 km. Munţii

Făgăraşului seamănă cu o imensă coloană vertebrală orientată de la est la vest având

„coastele” (culmile) orientate către nord şi, respectiv, sud. Culmile din partea nordică

sunt cu mult mai scurte şi mai abrupte decât cele din partea sudică, care sunt foarte lungi

şi domoale.

Munţii Făgăraşului sunt delimitaţi la vest de Valea Oltului, iar la est de Bârsa

Groşeţului şi Râul Dâmboviţa. La nord sunt delimitaţi, printr-un mare abrupt tectonic, de

Depresiunea Făgăraşului, cunoscută şi sub denumirea de Ţara Oltului. Înspre nord, pe o

distanţă de doar 8–10 km, diferenţa de nivel atinge peste 2.000 de metri. Spre sud,

delimitarea este mult mai puţin accentuată, fiind făcută, după culmi lungi 30–40 km

(Olanului, Robiţa, Scărişoara, Nisipuri, Zârna, etc.), de şirul depresiunilor Câmpulung,

Brădetu, Arefu şi Jiblea.

Suprafaţa totală acoperită de munţii Făgăraşului este peste 2.400 km², fiind, spre

comparaţie, de circa 7,5 ori mai mare decât a munţilor Bucegi. Pe cuprinsul întinderii

masivului Făgăraşului se găsesc 6 vârfuri de peste 2.500 de metri: Moldoveanu cu

2.544 m, Negoiu cu 2.535 m, Viştea Mare cu 2.527 m, Călţun-Lespezi cu 2.522 m,

Vânătoarea lui Buteanu cu 2.507 m şi Dara cu 2.501 m. Există, de asemenea, 42 (45,

după alte surse)[necesită citare] de vârfuri având peste 2.400 m şi mai mult de 150 de vârfuri de

peste 2.300 m.

Această densitate de culmi, abrupturi, vârfuri şi înălţimi, i-au atras masivului şi

denumirea de Alpii Transilvaniei, expresie atribuită savantului francez Emmanuel de

Martonne.

Munţii Făgăraşului sunt traversaţi de cea mai înaltă şosea din România,

Transfăgărăşanul.

Masivul Piatra Craiului, (germ. Königstein) adeseori Munţii Piatra Craiului,

doar Piatra Craiului sau chiar Crai, este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul

Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-

estul acestora.

Din punct de vedere petrografic, Masivul Piatra Craiului este foarte deosebit

geologic şi morfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, Munţii Leaota,

Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş şi Munţii Iezer-Păpuşa. În timp ce aceste grupe montane

sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, Crai-ul, cum este adesea alintat, este o

"lamă" tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârsta

jurasică, lungă de aproximativ 24 - 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, şi lată de

aproximativ 6 - 8 km, pe direcţiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuţii pereţii

verticali, inalţi de 400-650 m, dintre Padina Lăncii şi Valea lui Ivan, au luat naştere

datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om,

cunoscut şi ca Piscul Baciului, având 2244 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2000

de metri altitudine (Vf. Padina Popii(2025m), Vf. Ascuţit(2150m), Vf. Ţimbalul

Mare(2177m), Varful dintre Ţimbale(2170m), Vf. Sbirii(2220m), Vf. Căldării

Ocolite(2202m) ).

Masivul Bucegi, cu o suprafata de circa 300 kmp, se afla la extremitatea estica a

Carpatilor Meridionali, desfasurandu-se intre Valea Prahovei la est si culoarul Branului

la vest; cade brusc spre nord catre depresiunea Barsei gsi destul de domol spre sud, pana

la contactul cu Subcarpatii. Fiind de o mare complexitate structurala si morfologica,

masivul apare ca o cetate naturala, cu incinta suspendata la 1600- 2500m, sprijinita de

abrupturi puternice.

Dinspre Izvorul Dorului si Ialomita, se intinde un platou inalt, acoperit cu pajisti alpine si

jnepenisuri. Cei aproximativ 36 kmp (12 km lungime si 3 km latime), formeaza un platou

inclinat de la nord la sud, ce coboara de la cei 2350 m, in zona Babelor, pana la cei 1700

m de la Oboarele si Dichiu. Cele doua vai importante : Ialomitei si Izvorul Dorului,

incadreaza platoul ce este intrerupt doar din loc in loc de crestele muntilor - Babele -

2294 m, Cocora - 2191 m, Laptici - 1872 m, Blana - 1875 m, Oboarele - 1707 m, Dichiu -

1713 m. Spre sud se continua platoul cu cateva varfuri mai mici, coborand pana deasupra

comunei Moroieni, in plaiul Domnesc.

La vestul vaii Ialomitei se intinde cealalta ramura principala a masivului – cea

desprinsa din varful Omu, pornita la inceput catre Doamnele - 2402 m si Batrana - 2181

m, arcuindu-se apoi catre sud prin Grohotisu - 2168 m, Strungile Mari - 2089 m, Saua

Strunga -1909 m, Tataru 1998 m, Deleanu -1904 m, Lucacila -1895 m, Zanoaga -1788 m.

In afara celor doua ramuri principale, tot din zona varfului Omu se mai desprind

culmi scurte si abrupte. Catre est porneste muntele Moraru, spre nord-vest, Bucsoiu -

2492 m, isi ridica semet crestele formand o parte din cumpana apelor, iar catre nord

Padina Crucii separa cladarile glaciare Malaiesti si Tiganesti. Valea Ialomitei isi aduna

apele din paraiele Batrana, Doamnele, Obarsia, Sugari si se intinde prin centrul masivului

formand Cheile Ursilor, Pesterii, Tataru, Zanoaga, Orzea.

Muntii Postavaru fac parte din Carpatii de Curbura, alcatuind impreuna cu

masivul Piatra Mare grupul de munti ai Barsei. Sunt localizati intre depresiunea

intracarpatica a Brasovului, deasupra careia se inalta cu peste 1200m, si versantul nordic

abrupt al masivului Bucegi.

Fiind inconjurati de arii depresionare intinse, de vai adanci si culoare largi, muntii

Postavaru se detaseaza din departare ca o unitate montana impunatoare, desi altitudinea

lor maxima nu depaseste 1800m.

Depresiunea Brasovului, prin compartimentele sale, depresiunea Barsei si goful

Zarnestilor, formeaza limita lor nordica si vestica. Contactul cu depresiunea are o forma

sinuoasa, fiind pus in evidenta printr-o denivelare brusca de 200-400m, intrerupta

adeseori de unele vai largi care patrund adanc in munte.

Poala nordica a muntelui este imbratisata de orasul Brasov si de zona sa. In est

valea pitoreasca a Timisului, cu salba ei de statiuni climaterice, ii separa de Piatra Mare,

cu care se aseamana totusi atat de mult in unele particularitati ale peisajului.

Spre sud sunt despartiti de muntii Bucegi prin cursul superior al paraului Mare, iar

in sud-est valea larga a Rasnoavei ii separa de culmea prelunga Clabucetu Baiului. Intre

aceste limite muntii Postavaru au o suprafata de aproximativ 173 km.Denumirea lor

provine de la numele unui proprietar de oi-Stoica Postavaru-din Schei(vechi cartier al

Brasovului), de la inceputul secolului al XVIII-lea. In arhive a fost descoperit un

document in care apare stana Postovarul sive Christianul, ceea ce inseamna ca noul

proprietar era la acea data Cristian. Este explicata in acest fel si denumirea Cristianul

Mare, sub care mai este cunoscut varful Postavaru-1799m.

Masivul Piatra Mare face parte din muntii Barsei, localizati in sudul depresiunii

Brasov, in cadrul Carpatilor de Curbura.

Limita nordica a masivului este formata de sesul intramontan al Barsei.

In est, valea Garcinului, insotita de abruptul rasaritean al Pietrei Mari, constituie

limita fata de culmile rotunjite ale muntilor Garbovei cu care exista numeroase legaturi

turistice.

Limita sudica, spre muntii mai scunzi ai Predealului, urmareste cursurile superior

si mijlociu ale Timisului Sec de Sus si pitoreasca depresiune a Timisului de Sus.

Spre vest, culoarul vaii Timisului desparte Piatra Mare de masivul Postavarul.

Muntii Ciucas fac parte din ramura sudica a Carpatilor Orientali. Limitele fata de

muntii inconjuratori sunt reprezentate de raurile ce-l incercuiesc ca un inel, creand o

denivelare de circa 1000 m fata de ianltimile maxime din masiv.

La est, cursurile superioare ale Buzaului si Teleajenului, despartite de pasul

Boncuta-1078 m, detaseaza net masivul de culmile vestice ale masivului Siriu si de

muntii Tataru, ceva mai scunzi, alcatuiti din coame domoale acoperite cu paduri si

pasuni.

Spre sud, depresiunea Cheia, continuata catre nord-vest de cursul superior al

Teleajenului si de culoarul Bratocei-1272 m, separa Ciucasul de muntii Grohotisu-1767

m si de prelungirile nord-estice ale acestora, Babesu-1468 m si Bobu Mare-1757 m.

In vest, limita propriu-zisa o formeaza paraiele Babarunca si Dalghiul, care il despart de

cele doua proeminente- Tesla, 1613 m si Dungu, 1502 m. Tot Dalghiul este cel care

inchide limita masivului Ciucas spre nord, intr-un curs domol, lasand de o parte si alta

mici terase diferit cultivate, pasuni sau plopi si salcii.

Tâmpa (în maghiară Cenk, în germană Zinne, alternativ Kapellenberg) este un

munte care aparţine de masivul Postăvaru, localizat în sudul Carpaţilor Orientali (mai

precis în Carpaţii de Curbură) şi înconjurat aproape în totalitate de municipiul Braşov.

Înălţimea: 960m (după unele surse 995m), la aproape 400m deasupra oraşului.

Muntele este alcătuit în principal din formaţiuni calcaroase, formându-se în urma

procesului de încreţire a scoarţei terestre.

Mare parte a sa (150 ha) este declarată rezervaţie naturală, datorită speciilor de

animale (urşi, râşi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din ţara noastră, păsări) şi

plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsană) care se găsesc pe acest munte. Pe Tâmpa

se poate ajunge pe mai multe căi: există cele 25 de serpentine, tăiate în 1837 de către

Ocolul silvic al Braşovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea

cetăţii Braşovia sau drumul pentru maşină de „la iepure”. Cei neobişnuiţi cu drumeţiile

lungi pot lua telecabina, care face legătura între Cabana-restaurant Casa Pădurarului de la

poale şi Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, în mai puţin de trei minute.

Priveliştea din vârful Tâmpei, de pe terasa de piatră construită în 1873 ori de pe cea a

fostului restaurant Béthlen, oferă o splendidă panoramă asupra oraşului, iar în zilele

senine se poate observa întreaga ţară a Bârsei.

Poiana Brasov, o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in

partea central sud-estica a Romaniei (Judetul Brasov), intr-un luminis inconjurat de

paduri de conifere, la poalele Masivului Postavaru (Carpatii Meridionali), altitudine

1.030 m, la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o sosea moderna. Clima

montana tonifianta, cu o temperatura medie anuala de 5°C (media temperaturii in iulie

este de 14,5°C; media temperaturii in ianuarie este de -5°C), iar precipitatiile depasesc

900 mm anual ( frecventa averselor este mare ). Stratul de zapada dureaza cca 120 de zile

pe an.

Plecand din statiunea Poiana Brasov se poate ajunge la cabanele de pe Postavarul

(1.602 m) si Cristianu Mare (1.704 m), precum si la cetatea taraneasca a Risnovului

(secolele XIV-XVII), aflata la 14 km distanta; pot fi organizate excursii la monumente

istorice si de arta din orasul Brasov ( turnurile si bastioanele vechilor fortificatii ale

orasului (secolul XV); Biserica Sf. Bartolomeu, in stil gotic timpuriu (secolul XIII);

Biserica Neagra, construita in stil gotic, intre anii 1385-1476, adapostind in prezent o

vasta colectie de carpete orientale; Casa Sfatului secolele XIV-XVIII, in prezent muzeu;

multe alte case si biserici datand din secolele XIV-XVIII etc.).

Poiana Brasov este cea mai renumita statiune pentru sporturile de iarna din

Romania si totodata un important centru turistic international. Ea dispune de 12 partii de

schi, cu grade diferite de dificultate ( o partie olimpica, trei partii pentru coborare si

slalom urias, o partie pentru slalom special, doua trambuline etc.), terenuri de sport

( pentru tenis, minigolf, handbal, baschet), un lac, un funicular, un teleferic, un skilift,

bazine acoperite, saune, sali de gimnastica medicala, discoteci, baruri si restaurante etc.

Cazarea este asigurata in buna parte in hoteluri de lux sau de categoria A, in vile sau

cabane.

La baza masivului Postavaru la altitudinea de 1030 de metrii gasim Poiana Brasov

una dintre cele mai importante statiuni de schi din Romania si totodata o statiune de

odihna si tratament cu sezon permanent. Se poate ajunge foarte usor in Poiana Brasov

fiind foarte aproape de Municipiul Brasov, 13 km, si la doar 12 km de Rasnov. Oferta de

cazare este foarte bogata: de la hoteluri sau vile de lux la pensiuni sau cabane.

Muntii Persani, care inchid la vest Tara Barsei, se prezinta ca o punte intre

Carpatii Orientali, din care fac parte, si Carpatii Meridionali.Se intind pe o suprafata de

circa 1000 kmp. Valea Sinca, continuata cu cea a Barsei, desparte la sud muntii Persani

de masivele Fagaras si Piatra Craiului. La nord, par a fi o prelungire a muntilor Harghita,

de care ii desparte totusi aliniamentul ce porneste de la comuna Meresti, trece pe la sud

de localitatea Lueta, peste vaile Varghisului si Cormosului, pana la confluenta acestuia

din urma cu valea Fierarului. Limita lor estica se situeaza de-a lungul depresiunii Tarii

Barsei(Culoarul Maierus), continuata cu cea a Baraoltului, iar cea vestica este data de

catre depresiunile Tarii Oltului(Fagarasului) si Homoroadelor. Asezari ca Hoghiz,

Fantana, Cuciulata, Comana de Sus, Venetia de Sus, Grid, Persani, Sinca Veche, plasate

pe rama vestica, si Augustin, Ormenis, Apata, Maierus, Crizbav, de pe latura estica,

subliniaza aceste limite.

Muntii Persani se caracterizeaza prin altitudini reduse, inaltimea medie este in jur

de 800-1000m. Exista putine culmi:Magura Codlei-1292m, Vf.Cetii-1104m.

Persanii de sud se desfasoara intre vaile Sinca si Barsa, la sud, si depresiunea Vladeni, la

nord, pe o lungime de 22 km si o latime de 12 km. Altitudinile sunt reduse, putand cita

varfurile: Hoapecu-980 m, Ciuta-975 m, Cetatuiei-941 m, Frasinet-935 m, Stimbavului-

922m.

Persanii centrali reprezinta sectorul cel mai extins si mai unitar din acesti munti.

Avand o lungime de 26 km si o latime de 12 km, ei sunt incadrati la sud de depresiunea

Vladeni si la nord de valea Oltului. Masivitatea, altitudinea si gradul de fragmentare ale

acestora contureaza doua grupe:estica si vestica. Cea estica, mai inalta si mai impadurita,

cu inaltimi de peste 1000 m:vf.Cetatii-1104 m, vf.Horezu-1055 m, Coasta Tiganului-

1034 m, cea vestica, cu altitudini mai reduse, este formata din culmi si maguri despartite

de vai adanci de 250-400 m, depresiuni stramte si sei mai inalte.

Persanii de nord constituie sectorul cel mai putin impunator, mai jos si mai

divizat, cunoscut si sub numele de muntii Dugaului, dupa varful cel mai reprezentativ. Se

extind pe o lungime de aproape 20 km si o latime de 10 km, intre valea Oltului la sud si o

limita nordica care incepe la Meresti, trece la nord de Cheile Varghisului, indreptandu-se

spre confluenta dintre raurile Cormos si valea Fierarului. Spre sud culmile au inaltimi

reduse: vf.Paraul Fantanii-847 m, vf.Chingii-815 m, vf.Tipia Racosului-820 m, atingand

900-1000 m doar catre nord: vf.Ascuns-988m,vf.Merca-1002m,vf.Dugau-1011m.

Altitudinea redusa si frecventa relativ mare a pasurilor accesibile au facut ca

acesti munti sa reprezinte puntea cea circulata intre podisul Transilvaniei si tara Barsei.

Culoarul Bran-Rucăr – reprezintă o zonă depresionară cuprinsă între zidul

Pietrii Craiului la vest şi masivul Leaota la est. Datorită înălţimii mai scăzute în raport cu

masivele muntoase învecinate a oferit posibilitatea amplasării unei importante artere de

comunicaţii rutiere transcarpatice, legând Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maximă de 2134m, alcătuit dintr-o masă

complexă de şisturi cristaline, se desfăşoară pe o suprafaţă mai mică în judeţul Braşov.

Culoarul Comăna – se desfăşoară pe o lungime de 30km între munţii Perşani şi

marginea sed-estică a Podişului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe

direcţie NE-SV şi are o lăţime de 4-10 km cu luncă şi terase larg dezvoltate pe malul

stâng al Oltului.

Depresiunea Braşovului – inclusiv Ţara Bârsei - este de origine tectonică

formată prin fracturarea şi scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a

Carpaţilor de Curbură, la sfârşitul Pliocenului; apele care au invadat această groapă au

format un lac în care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de câteva sute de

metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racoş, lacul comunica cu cel din bazinul

Transilvaniei până la începutul cuaternarului când apele s-au retras spre acesta din urmă;

după exondare, suprafaţa depresiunii a fost supusă modelării geomorfologice de către

agenţii externi (eroziune şi acumulare torenţială şi fluviatilă etc.) până s-a ajuns la

realizarea fizionomiei actuale.

În ansamblul ei, depresiunea Ţării Bârsei constituie o unitate teritorială bine

individualizată, intens umanizată şi urbanizată (aici situându-se oraşele Braşov, Săcele,

Codlea şi Râşnov).

Spre vest, Ţara Bârsei este încadrată de o ramă muntoasă cu altitudine mai joasă

(800-1300m) aparţinând grupei vestice a Carpaţilor de curbură. Ea include munţii Codlei

şi munţii Perşani.

Depresiunea Făgăraşului – cunoscută şi ca Ţara Oltului din care jumătatea

estică se află în judeţul Braşov (iar cea vestică în judeţul Sibiu) este o depresiune

submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din

munţi apropiaţi, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor

lacustre, în timpul cuaternarului – în mediu continental. Aria epresionară a fost adâncită

şi extinsă către nord prin acţiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al

munţilor Făgăraşului care au forţat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podişului

Târnavelor.

Podişul Târnavelor – se află în parte NV a judeţului Braşov având un relief

caracterizat prin dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-800m.

Subcarpaţii Transilvaniei – se situează în extremitatea nordică a judeţului având

aspectul unor dealuri înalte cu o înălţime medie de 600-700m.

Rezervaţii naturale

Judeţul Braşov deţine 26 de arii protejate, un

numar impresionant de monumente ale naturii, plante

care aparţin unui număr de 82 de specii şi numeroase

specii de animale ocrotite.

Există două parcuri naţionale în munţii Bucegi şi munţii Piatra Craiului.

Rezervaţia din munţii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura şi Valea

Mălăiesti unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte şi specii floristice

rare. Tot în Bucegi se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul. Munţii Piatra

Craiului sunt protejaţi în întregime, adăpostind circa 40% din speciile endemice (specie

care trăieşte numai într-un anumit teritoriu) din România. Aici se găsesc garofiţa Pietrei

Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colţ.

Pe lângă aceste două mari parcuri naţionale există şi alte rezervaţii: Pădurea cu

narcise de la Dumbrava Vadului, Pădurea Bogăţii, muntele Tâmpa, Bazaltele de la Racoş

şi multe altele.

Hidrografia

În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele

subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de

reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale.

Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al

Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu

Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din

judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia.

Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii

Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale.

Clima

Judeţul Braşov se încadrează (zonal) în climatul temperat, iar regional la tranziţia

dintre climatul continental vest-european, de nuanţă oceanică şi cel excesiv-continental,

din est. Astfel, putem spune că este un climat de tip continental-moderat, dominat de

circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale, regionale şi de sector sunt puternic

modificate de condiţiile fizico-geografice locale. Sub influneţă reliefului muntos, se

realizează o compartimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor

climatice.

Temperatura medie multianuală a aerului este de 7,6ºC, temperatura maximă

absolută fiind de 37ºC în luna august. Numărul mediu al zilelor de vară este de

aproximativ 50 pe an. Numărul mediu al zilelor de iarnă este de aproximativ 50 pe an.

Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitaţiile atmosferice au valori de

600-700mm/an. Vântul la sol are direcţii predominante dinspre vest şi nord-vest şi viteze

medii cuprinse între 1,5 şi 3,2 m/s.

Flora, vegetatia si fauna

Marea diversitate a cadrului natural al judetului Brasov, alaturi de modificarile

petrecute în decursul erelor geologice, a determinat perenitatea unor elemente de flora,

vegetatie si fauna.

Flora numara jumatate din speciile care cresc în România. În acesta zona se

realizeaza o interferenta între speciile eurasiatice cu cele circumpolare, central-europene

si în unele insule cu cele mediteraneene, sub-mediteraneene, pontice, etc.

Culmile înalte ale Pietrii Craiului adapostesc numeroase specii specifice carpatice

(garofita Pietrii Craiului, obsiga bârsana, macul de munte, crucea voinicului, etc.

Depresiunile intramontane adâpostesc, gratie unor topoclimate specifice numeroase

specii vechi, numeroase relicte (specii vechi) sau specifice ( jimla Tarii Bârsei, daria,

ochii broastei, roua cerului, etc.

Pe versantii însoriti ai Dealului Cetatii sau Tâmpei se pastreaza specii originale

din stepele sau silvostepele care în tertiar ocupau zone mai mari (zambila salbatica,

colilia, patlagina argintie, nemtisorul de stânca, migdalul pitic, cununita de calcar,

visinelul, etc.

Vegetatia actuala reprezinta aspectele vegetatiei naturale, precum si ecosistemele

fragmentare instalate în urma interventiei omului în timp . Aproape întreg teritoriul

judetului a apartinut în trecut zonei forestiere si alpine, mai putin extinsa.

Zona forestiera este reprezentata, începând cu vegetatia depresionara si terminând

cu cea montana de:

Subzona stejarului, restrînsa astazi, ocupa depresiunile, piemonturile si

versantii pâna la 500 - 700 m. (Crizbav-Feldioara-Cristian, Dumbrava

Vadului, Rupea. Alaturi de stejar întâlnim jugastrul, carpenul, frasinul,

ulmul si alte specii arbustive si plante ierboase caracteristice;

Subzona gorunului localizata pe versantii însoriti pâna peste 700 - 800 m.

si izolat pâna la 1200 -1300 m, este caracterizata de amestecul dintre

gorun si stejar (M. Persani, dealurile Târnavelor) si fag;

Subzona fagului este cea mai extisa (500/600 m - 1000 m), fiind întâlnita

sub forma fagetelor pure (M. Persani, Ciucas) cât si sub forma de paduri

de amestec fag, molid, brad (M. Fagaras, Bucegi, Postavar, Piatra

Craiului, Piatra Mare), paltinul de munte, artarul, frasinul.

Subzona molidului este mai bine individualizata în M.Fagaras, Piatra

Craiului, Bucegi, Ciucas, Postavar, Piatra Mare ocupând statiunile de

deasupra fagetelor în zona alpina. Molidul este asociat cu laricele.

Prin defrisarea padurilor de foioase s-a favorizat instalarea pajistilor

secundare de paius rosu si iarba câmpului în zonele montane si de paiusca,

teposica, piptanarita si paius în zonele colinare si depresionare.În lunca

Oltului, ca si în alte zone mai joase, inindabile sau cu umiditate ridicata, se

gasesc asociatii de rogoaze, trestiisuri, papurisuri, salcii si anin.

Zona alpina este caracteristica prin jnepenisuri, afinisuri, ienupari,

zmârdari, etc.

Fauna este foarte variata, gratie multitudii biotopurilor întâlnite din v. Oltului

pâna pe crestele muntoase. Daca în mlastinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc

numeroase specii interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa

sau Dealul Cetatii sunt populate de numeroase specii de ichneumonide, etc.

Apele de munte si de ses sunt populate de specii diferite de pesti (pastravi, lipan, mreana,

etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si în paduri, abunda specii de amfibieni,

reptile, pasari (sorecarul comun, sorecarul încaltat, barza alba, barza neagra, vânturei,

hereti, potârnichi, acvile, cocosul de munte, prundarisul de piatra) si mamifere (capra

neagra, ursul, capriorul, mistretul, râsul, etc).

Din initiativa Facultatii de Silvicultura si a Filialei de vânatoare unele zone s-au

populat cu fazani, muflon si iepurele de vizuina.

Situaţia ariilor protejate în judeţul Brasov

Coloanele de bazalt de la Racos, Locul Fosilifer Ormenis si Punctul Fosilifer

Carhaga sunt rezervatii din judetul Brasov aflate in custodia Asociatiei pentru

Integrare Sociala si Protectia Mediului (APISPM) "Feedback".

Coloanele de bazalt de la Racos sunt situate in apropiere de statia feroviara cu

acelasi nume, in judetul Brasov, pe malul drept al Oltului si fac parte dintr-o cariera

exploatata de la inceputul secolului nostru. Zona protejata are o suprafata de 1,05 hectare.

Bazaltele pot fi observate in multe cariere care pot fi inca exploatate. Roca are culoarea

neagra, compacta sau poroasa, avand si vacuole umplute cu cuart. Coloanele de bazalt se

gasesc in comuna Racosul de Jos, intre localitatile Rupea si Hoghiz si la Comana de Jos.

La Racos, bazaltele au inaltimea de 15 m si sunt drepte, putand fi analizata structura

petrografica in detaliu. La Comana de Jos exista o vale denumita Piatra Cioplita, unde

aceasta este taiata in unele portiuni in calcare triasice.

Locul fosilifer Ormenis se afla la marginea comunei cu acelasi nume, in judetul

Brasov, pe malul drept al Vaii Ormenis, langa o moara. Marnele cretacice nisipoase

cenusii-negricioase ale rezervatiei adapostesc fosile de scoici, amoniti (11 specii) si

inocerami (12 specii). Suprafata protejata este de 4 hectare. Categoria si importanta

rezervatiei este paleontologica, fiind situata intravilan, in comuna Ormenis. Caile de

acces spre aria protejata sunt prin DN 13 Brasov - Sighisoara pana in localitatea Maierus,

de acolo pe DJ131, pana in localitatea Ormenis, din centrul comunei pe Valea Satului (V.

Ormenisului), dupa 750 m, in amonte, pe versantul drept al vaii, se afla aflorimentul bine

deschis pe 3 m inaltime si cateva zeci de metri lungime. Importanta rezervatiei: face parte

din categoria rezervatiilor paleontologice, respectiv zona protejata din jurul unui punct

fosilifer. Locul fosilifer a fost descoperit de Fr. Herbich in anul 1878 si studiata in 1899

de I. Simionescu; fauna de la Ormenis apare intr-un complex de marne nisipoase -

marnele de Ormenis, care fac parte din cuvertura post-tectonica a Muntilor Persani; S-a

stabilit un inventar minimal de: 18 specii de Inocerami, 4 specii de Tellina, 16 specii de

Amoniti si un Echinoderm, unele specii de amoniti citate aici sunt cunoscute numai in

provincia indopacifica. Rezervatia paleontologica de la Ormenis, prezinta un deosebit

interes stiintific, fiind practic un "laborator", unde specialistii, studentii si profesorii de

specialitate pot studia fauna fosila si mai ales modurile in care s-a format aceasta.

Tabere de igienizare

Asociatia pentru Integrare Sociala si Protectia Mediului Feedback (APISPM) si-a

asumat in anul 2006 raspunderea asupra celor doua rezervatii, dar si asupra Punctului

Fosilifer Carhaga. Avand in vedere starea avansata de degradare a celor trei rezervatii,

membrii asociatiei au organizat de-a lungul timpului mai multe tabere de reamenajare a

lor. Anul trecut, 25 de voluntari, elevi ai Colegiului de Stiinte "Grigore Antipa", membrii

ai organizatiei si prietenii au efectuat lucrari de refacere a gardului ce imprejmuieste zona

tampon a rezervatiei, respectiv inlocuirea si vopsirea scandurilor. Alaturi de acestea,

voluntarii impartiti pe grupe au ecologizat zona prin strangerea gunoaielor, inlaturarea

pietrelor dislocate si a ierburilor. La finalul unei zile istovitoare de munca, prin

entuziasmul si implicarea activa a voluntarilor s-a ajuns la atingerea obiectivele propuse

si chiar mai mult s-au putut verifica pana si marcajele realizate in urma cu doi ani.

Tabara a mai oferit participantilor drumetii pentru cunoasterea zonei, jocuri de

cunoastere, de stimulare a lucrului in echipa, de educatie ecologica si focuri de tabara.

In expeditiile facute de membrii asociatiei si de voluntarii aflati in aceasta tabara au fost

gasite piese vechi: amoniti (plante, animale si melci pietrificati), fosile din punctul

fosilifer, fragmente de vase vechi romane si pietre dinainte de perioada dinozaurilor cu

elemente marine (scoici). Satenii au auzit multe povesti de la stramosii lor, chiar ca ar

exista in zona chihlimbar, dar aceste presupuneri nu au fost inca verificare de catre

membrii APISPM.

Tinerii au participat si la intalniri cu autoritatile locale din satele invecinate

rezervatiilor si au participat alaturi de specialisti invitati in tabara la activitati specifice

domeniilor: ecologie, geologie si paleontologie.

Centrul Pilot de Voluntariat

APISPM a creat si un Centru Pilot de Voluntariat in Brasov, care si-a inceput

activitatea prin implicarea voluntarilor in Conferinta Internationala Europac 2008.

Subiectele manifestarii au fost rolul ariilor protejate, managementul lor si eficienta

acestuia, protejarea mediului inconjurator si implicarea oamenilor in protectia mediului, a

florei si faunei.

Voluntarii au fost implicati in lucrari de populare cu foioase a unei zone din

Stupini pe data de 15 noiembrie, anul trecut. In cadrul centrului a fost demarat un proiect

de educatie ecologica care in prima faza ofera copiilor notiuni de reciclare a hartiei.

2.2 Resurse turistice antropice

Monumente de cult

Principalele obiective cultural istorice se leagă în principal de municipiul Braşov:

 - Biserica Neagră - cea mai mare construcţie în stil gotic din

România. Numele de Biserica Neagră l-a primit biserica

parohială evanghelică luterană din Braşov, după marele incendiu

al oraşului din anul 1689. Fumul şi flăcările au înnegrit zidurile,

însă nu au putut distruge măreţia edificiului. Biserica Neagră, cu

o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios între

Viena şi Istanbul (Constantinopol). Construcţia bisericii în stil gotic a început în anul 1383, în

timpul parohului Thomas Sander, şi a durat până în anul 1477. Din cele două turnuri proiectate

iniţial la faţada vestică a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o înălţime de 65 m. Marele

incendiu din anul 1689 a distrus îndeosebi acoperişul şi interiorul clădirii. Renovarea a durat

aproape 100 de ani răstimp în care a fost ridicat acoperişul înalt de 20 m în forma care se

păstreză şi astăzi. Ca urmare a renovării bisericii în secolul al XVIII-lea, interiorul şi-a pierdut

parţial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este

renumită pentru sonoritatea ei de o rară frumuseţe. Cu circa 400 de tuburi, a fost construită între

anii 1836-1839 de către constructorul de orgi Buchholz din Berlin. Pentru mai multe detalii

apăsaţi aici.

- Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Braşovului datând din 1223 şi

construit în stil arhitectonic roman.

- Biserica Sf. Nicolae – Este situată în partea cea mai

veche a oraşului - Scheii Braşovului - şi datează din

secolele XVI – XVIII. Actuala clădire a fost construită

pe locul unei bisericuţe de lemn menţionate documentar

la sfârşitul veacului XIV. Cu ajutorul material al

domnilor din Ţara Românească şi Moldova biserica a

fost refacută şi marită. Se pastrează un valoros ansamblu

de pictură murală din sec XVIII şi remarcabile piese de

artă veche romanească. Aici se află mormantul lui

Nicolae Titulescu În curtea bisericii se află Muzeul

Primei Şcoli Româneşti. Clădirea muzeului este

monument istoric şi datează din secolul al XV-lea.

Muzeul include: "Sala de clasă Anton Pann", "Tiparniţa diaconului Coresi", sala "Cartea - factor

de unitate naţională", "Cartea şi cărturarii braşoveni", "Liceul Andrei Şaguna". Complexul

muzeal mai cuprinde Muzeul "Ex Libris", Muzeul Junilor Braşoveni (obiecte de etnografie,

costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzică Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise

muzicale, tablouri, cărţi donate de compozitor), Muzeul Ştefan Mironescu (imagini ale Scheiului

în acuarelă şi ulei donate de pictor), Arhiva şi Biblioteca istorică (cărţi vechi, protocoale-

catastife, cărţi din fondul documentar, documente de patrimoniu. La şcoala din Scheii Braşovului

s-a predat pentru prima dată în limba romană în anul 1559.

 - Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o construcţie

în stilul Renaşterii, înălţată între anii 1541-1547 de către

Appolonia Hirscher, văduva cunoscutului jude al Braşovului.

Aceasta ocupă primul loc între construcţiile civile ale Braşovului din veacul al XVI-lea, fiind

alcătuită din două pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689,

precum şi cel din 1699, afectează clădirea.

- După Ziduri – reprezintă o parte din centura fortificată medievală a Braşovului.

- Vechea Cetate a Braşovului – este o construcţie fortificată construită în lemn şi piatră, în

prezent transformată în restaurant.

- Bastionul Ţesătorilor – este situat în partea sud-vestică a cetăţii Braşov, fiind cel mai bine

păstrat din cele şapte bastioane, câte a avut cetatea înainte.

- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m depărtare de zidurile cetăţii Braşov. A fost

construit în anul 1494, de formă semicirculară închisă, prevazută cu metereze, pechnasen (orificii

si jgheaburi) şi creneluri, iar în interior cu galerii. Acest turn făcea parte din sistemul de apărare

din afara zidurilor medievale ale cetăţii. El poate fi văzut şi astăzi în drumul spre Poiana Braşov.

- Turnul Negru - Turnul Negru este aşezat pe o stâncă şi a fost construit ca şi Turnul Alb, in

1494 pe Dealul Straja, în dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei

randuri de guri pentru atac şi un sistem de legatură cu cetatea Braşovului

- Casa Mureşenilor - s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei

Mureşianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite

in viaţa culturală şi politică a vremii lor. Pentru mai multe detalii apăsaţi aici.

- Poarta Schei – construită la începutul secolului XIX, în stil

clasic.

- Poarta Ecaterinei – construită în 1559 este singura poartă

medievală păstrată. Ea a fost apărată de breasla croitorilor. Se

mai pastrează turnul cu cele patru turnuleţe şi stema oraşului

(coroana cu rădăcini) în stilul Renaşterii (sec. XVI). A fost una

din principalele căi de acces în Cetate.

- Casa Sfatului - prima menţiune documentară a clădirii

datează din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural,

clădirea se caracterizează prin îmbinarea stilurilor gotic cu

renascentist şi baroc. A fost timp de mai multe secole sediul

administrativ şi judecătoresc al oraşului. În prezent adăposteşte

Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

 - Muzeul Judeţean de Istorie - înfiinţat în clădirea vechiului

Sfat, datând din secolul al XV-lea, pe baza colecţiilor Muzeului

Săsesc al Ţării Bârsei şi a colecţiilor Muzeului ASTRA, muzeul

conservă şi valorifică bogate colecţii de arheologie: paleolitic

mijlociu, ceramică şi unelte Hallstatt şi La Tčne, descoperiri din

castrele de la Râşnov şi de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme,

mobilier, produse ale breslelor meşteşugăreşti; documente; numismatică; bibliotecă (15.000

volume).

- Muzeul de Artă - înfiinţat iniţial în Casa Sfatului, este reorganizat, în 1970, într-o clădire de la

începutul secolului al XX-lea şi valorifică expoziţional artă românească: pictură pe lemn şi sticlă,

portrete de epocă, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava

Henţia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrări de Ioan Andreescu, sculpturi de

Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; artă decorativă universală.

- Muzeul de Etnografie - clădire construită în 1902 şi restaurată în 1979. A avut următoarele

destinaţii: sală de dans, casă de cultură a studenţilor, tipografie şi ulterior muzeu, care valorifică

expoziţional domeniile etnografie şi artă populară: ceramică, sticlărie din secolele XVIII - XIX,

port popular şi textile, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, metal, piele, os; fond documentar.

Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate între secolele XVII - XX, reprezentând

următoarele zone etnografice: Ţara Bârsei, Bran, Rupea, Ţara Făgăraşului, Valea Hârtibaciului.

Pentru mai multe detalii apăsaţi aici.

Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judeţul Braşov putem aminti de:

- Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Ţării Româneşti - este

situat pe drumul ce leagă municipiul Braşov de Câmpulung. Poartă

numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega

odinioară Valahia de Transilvania, drum situat în interiorul unei

trecători flancate de o parte şi de alte de munţii Bucegi şi Piatra

Craiului. Edificiul a fost construit în 1382 de către locuitorii

Braşovului, fiind amplasat pe o stâncă înaltă şi străjuit de dealuri,

numite „măguri” prin partea locului.În secolul al IV-lea castelul făcea parte dintru-un complex

de cetăţi de hotar. Castelul Bran a fost întotdeauna inclus în ghidurile turistice ale regiunii,

deoarece conform legendei, Dracula obişnuia adesea să vină aici. În anul 1957 castelul Bran a

devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis şi un sector etnografic în aer liber menit să ilustreze

viaţă şi ocupaţiile brănenilor cu particularitătile geografice ale regiunii. Pentru mai multe detalii

apăsaţi aici. 

- Cetatea Râşnov – este situată pe drumul de veche tradiţie

Braşov-Rucăr-Câmpulung Muscel, ce lega Transilvania de Ţara

Românească şi construită pe un deal stâncos. Este amintită

pentru prima dată în documentele anului 1355. În secolele

următoare este refăcută şi consolidată în mai multe rânduri. Cetatea de la Râşnov adăposteşte o

valoroasă unitate muzeală ce oferă vizitatorului o sugestivă cronică a aşezărilor dacice, romane şi

româneşti din zonă şi a Râşnovului medieval şi modern.

- Cetatea Făgăraşului - datând din secolul al XIV-lea, era considerată de Mihai  Viteazu

„cetatea domniei noastre”;  aici se află Muzeul Ţării Făgăraşului, care valorifică bogatele colecţii

de arheologie, istorie, etnografie şi artă populară, precum şi de artă plastică contemporană.

 - Cetatea Prejmer- constrită în secolul al XV-lea , prin

particularităţile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai

originale construcţii.

 

Biserica din Schei 

Monument tipic de arhitectura baroca din secolul XVIII (1794), unde se pastreaza o insemnata

colectie de covoare orientale

Locatie: str. Prundului nr.3

Biserica Evanghelica Maghiara 

Situata langa Teatrul "Sica Alexandrescu" este singura biserica care specifica pe acoperis, anul

constructiei: 1787.

Locatie: str. Iuliu Maniu nr. 2

Biserica Ortodoxa "Sf. Treime" 

Construita in a doua jumatate a secolului XVIII (1786) cu ajutor material al negustorilor locali

romani si greci. In incinta cimitirului bisericii, aflat intre vechile ziduri ale cetatii, au fost

inmormantati ultimii membrii ai familiei Brancoveanu. Se remarca decoratia exterioara, in stil

baroc.

Locatie: str. Gh. Baritiu nr. 12

Monumente de arhitectura

Biblioteca JudeteanaMonument de arhitectura moderna construit in stil neoromanesc la inceputul vecului XX. Fosta

cladire a Camerei de Industrie si Comert din Brasov este sediul Bibliotecii judetene, institutie

care are in fondurile sale valori patrimoniale nationale si universale.

Locatie: B-dul Eroilor nr. 35

Casa Parohiala

Casa parohiala construita, in etapa (secolele XIV- XVIII) are colti cilindrice, arce, ogive arce,

trefiate la ancadramentele usilor, decoratii cu elemente de Renastere si baroc. Subsolul pastreaza,

partial, incaperi cu bolti cilindrice simple si cu penetratii, plansee cu grinzi aparente.

Locatie: Curtea Honterus nr. 2

Casa Armatei Monument de arhitectura contemporana construit in perioada interbelica, conceput ca o sinteza a

arhitecturii moderne cu stilul romanesc din primele decenii ale secolului XX, opera a arhitectului

Constantin Iotzu.

Fantana situata in apropierea cladirii este cea mai veche artizana din Brasov (sfarsitul secolului

XIX).

Locatie: str. Muresenilor nr. 1

Cladire in stil neoromanesc 

Edificiu realizat in anul 1910 de arhitectul G. Ducsoiu, in stil neorom?nesc, menit a servi drept

internat elevilor Liceului Andrei Saguna.

Locatie: str. Prundului nr. 45

Cladire Jugend-stil

Edificiu ridicat in maniera "Jugend-stil" la sfarsitul secolului XIX de arhitectul Schuller. A fost

sediul Bancii Nationale, societate pe actiuni.

Locatie: str. Republicii nr. 22

Primaria si Posta Centrala 

Monumente de arhitectura moderna apartinand stilului eclectic, ridicate la inceputul secolului

XX - (azi Primaria si Prefectura)

Locatie: B-dul Eroilor nr. 5 – 8

Monumente de arta plastic

Bustul lui Ciprian Porumbescu

Autor artistul Vladimir Predescu.

Locatie: in parcul din apropierea Liceului Andrei Saguna

Bustul lui St. O. Iosif

Dezvelit in anul 1929, opera a artistului Corneliu Medrea. Pe soculul de piatra se afla un

bazorielief cu trei planuri.

Locatie: Parcul central

Statuia lui Johannes Honterus

Opera a sculptorului berlinez Haro Magnussem, dezvelita in anul 1898. Pe soclul monumentului

se afla doua bazorieliefuri din bronz.

Locatie: Curtea J. Honterus

Monumente eroice

Monument Eroi din Primul Razboi Mondial 

Complex funerar si monument al eroilor, ostasi ai armatei romane cazuti pentru apararea garii

Bartolomeu, in toamna anului 1916. Dezvelit in anul 1921, in cadrul unei ceremonii la care a

cantat "Corul Banatului" dirijat de Ion Vidu.

Locatie: str. Lunga – Bartolomeu

Monumente Revolutia 1989 

Ridicate in memoria eroilor Revolutiei rom?ne, cazuti in decembrie 1989, in orasul Brasov.

Locatie: Parcul central - B-dul Eroilor

Monumente istorice

Casa Cincinat Pavelescu

Locuinta poetului si epigramistului Cincinat Pavelescu (1872-1934), directorul revistei

"Brasovul literar si artistic" (1931-1935).

Locatie: str. Nicolae Balcescu nr. 3

Casa Gheorghe Dima

Cladirea in care a locuit o perioada de timp compozitorul Gheorghe Dima (1847-1925), director

al Conservatorului de muzica din Cluj, animator al vietii muzicale din Trasilvania.

Locatie: Sirul Gh. Dima nr.3

Zone de agrement

Gradina Zoologica Brasov

Brasov,

Str. Brazilor nr. 1

Telefon

:  0268 337 787

Tarif Acces transport in comun:

2,5 RON - adulti (0.7 EUR) din Gara Brasov (35) – Noua

1,5 RON - copii (0.4 EUR) din Livada Postei (17) - Noua

1 RON (0.3 EUR), grupuri organizate.

Parc Aventura

Brasov,

Cartier Noua, Zona lac Noua

Telefon:   0751 132 217

E-mail:   info@parc-aventura.ro

Website

:  www.parc-aventura.ro

Parcul de Aventura este o noua activitate in aer liber in Romania si in prezent se lucreaza la

complexul care va cuprinde: 100 de ateliere (jocuri) impartite in 8 parcursuri de dificultati

progresive.

Parcul de Aventura  se adreseaza unui public foarte larg : familiilor, copiilor incepand de la 4 ani, adolescentilor, adultilor si intreprinderilor (team- building).

2.3 Trasee montane, cabane şi refugii turistice

Trasee montane in muntii Fagaras

Balea Cascada - Balea Lac - Saua Capra - Lacul Capra - Poalele Muntelui Buteanu

- Capra - Piscu Negru - Cumpana

Marcaj: banda albastra

Observatii: traseu inchis partial iarna

Dificultate

Curmatura Foii - Sub Varful Tamasu Mare - Curmatura Lerescu Mic- Varful Comisu - Sub Varful Berivoiu Mare - Curmatura Bratilei - Curmatura

Zirnei - Curmatura Mogosului - Varful Cheia Bindei - Fereastra Mare a Sambetei

- Saua Vistea Mare - Refugiul Vistea - Varful Vistea Mare - Saua Ozanelelor -

Sub Varful Ucea Mare - Saua Podragu - Varful Arpasu Mare - Monumentul lui

Nerlinger - Fereastra Zmeilor - Lacul Capra - Saua Capra - Varful Capra - Varful

Paltinu - Muntii Paltinu - Varful Laita - Varful Laitel - Refugiul Caltun - Portita

Caltunului (Negoiului) - Strunga Dracului - Varful Negoiu - Varful Sarata -

Custura Saratii - Varful Serbota - Refugiul Scara - Saua Scarii - Curmatura De Est

A Girbovei - Curmatura De Vest A Girbovei - Lacul Avrig - Sub Varful Suru -

Saua Suru - Varful Cocoriciu - Saua Apa Cumpanita - Varful Tataru - Varful

Chica Fedelesului - Sub Varful Chica Pietrelor - Muntii Strimbanu. - C.F.R. Valea

Marului

Marcaj: banda rosie

Observatii: traseu inchis iarna

Dificultate

Orasul Victoria - Cabana Arpas - Cabana Turnuri - Cabana Podragu - Saua

Podragu

Marcaj: triunghi rosu

Observatii: traseu inchis partial iarna Dificultate

Satul Breaza - Plaiul Coltii Brezei - Cabana Urlea - Curmatura Mogosului -

Curmatura Zirnei

Marcaj: triunghi albastru, punct rosu

Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Satul Sambata De Jos - Cabana Valea Sambetei - Fereastra Mare a Simbetei

Marcaj: triunghi rosu

Observatii: pericol de avalansa iarna Dificultate

Satul Voila - Satul Breaza - Satul Brezcioara - Cabana Urlea - Curmatura Mosului

- Vartul Urlea - Curmatura Mogosului

Marcaj: triunghi albastru

Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Cabane si refugii in muntii Fagaras

Cabana Arpas (Fata Padurii) - Tel. 0268/241433

Cabana Balea Cascada (1234 m) - Tel. 0269/524390, 0269/524255

Cabana Balea Lac (2027 m) - Tel. 0788/609930 ; $23/camera dubla

Cabana Bircaciu (1550 m) - Tel. 0744/858140

Refugiul Caltun (2135 m)

Cabana Capra (1520 m) - Tel. 0248/711800 0248/713726;

Cabana Cumpana - 0788/593521

Refugiul Fereastra Zmeilor (2100m) - 15 locuri de dormit; aproape de varful

Arpasu Mic

Cabana Negoiu (1546 m) - Tel. 0744/573875; aflat pe Culmea Serbotei

Cabana Paltinu (2027 m) - Tel. 0269/524277; $17/camera dubla

Cabana Podragu (2136 m) - Tel. 0745/319766 ; aflat langa lacul Podragu; 70

de locuri

Cabana Poiana Neamtului (706 m)

Scara Refugiu - Aflat la 5 minute sud de saua Puha

Cabana Suru (1450 m)

Cabana Turnuri (1520m) - Tel. 0744/936809 ; 34 locuri vara, 20 iarna

Cabana Urlea (1533m)

Cabana Valea Sambetei (1401 m) - Tel. 0722/760840

Refugiul Vistea - aproape de varful Vistea

Trasee montane in muntii Piatra Craiului

Cabana Curmatura - Poiana Vladusca - La Table

Marcaj: triunghi rosu

Observatii: - Dificultate

Cabana Gura Raului - Prapastii - La Table

Marcaj: cruce rosie

Observatii: Dificultate

Cabana Plaiul Foii - Curmatura Foii - Creasta sudica

Marcaj: triunghi albastru

Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Cabana Plaiul Foii - Rudarita - Varful Vacarea - Saua Comisului

Marcaj: punct rosu

Observatii: - Dificultate

Casa de vanatoare Gutanu - Valea Gaura

Marcaj: triunghi albastru

Observatii: - Dificultate

Casa Folea - Prapastii - Valea Cheii

Marcaj: triunghi galben

Observatii: - Dificultate

Diana - Brana Caprelor - Creasta nordica

Marcaj: banda albastra

Observatii: - Dificultate

Diana - Padina Popii - Creasta nordica

Marcaj: triunghi albastru

Observatii: traseu inchis iarna

Dificultate

Moeciu de Sus - Valea Bangaleasa - Strunga Branului

Marcaj: cruce rosie

Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Padina Sindrilariei - Turnul Piatra Craiului

Marcaj: cruce rosie

Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Zarnesti - Cabana Curmatura (via Diana)

Marcaj: banda albastra

Observatii: traseu inchis iarna Dificultate

Cabane si refugii in muntii Piatra Craiului

Salvamont Zarnesti (Ioan Pivoda) - 0722/737911

Cabana Brusturet (990m) - aflata in partea de sud a versantului estic, 70 de

locuri

Cabana Casa Folea (1200m) - satul Pestera, tel: 0744/283559 ; 20 de

locuri iarna, 30 de locuri vara; loc de camping

Cabana Cascue (970m) - tel: 0744/883272 , 0248/276576 , 28 de

locuri, aproape de satul Podul Dambovitei, www.cabana-cascoe.home.ro

Refugiul Castelul Craitei (1615 m) - 4 locuri, aflat undeva intre valea Spirla

si valea Vladusca

Cabana Cornul Vanatorului (900 m) - 40 de locuri, aflata in satul Satic

Cabana Curmatura (1470m) - tel: 0745.995.018 , 72 de locuri, aflata in

valea Curmatura, www.cabana-curmatura.ro

Casa de vanatoare Barsa Mare (800m) - pe Valea Birsei mari , acces cu

masina

Refugiul Diana(1510m) - a ars in 1980, reconstructia

Cabana Garofita Pietrei Craiului (1100m) - tel: 0722305891, 50 de locuri;

aflat in valea Dragoslavelor

Refugiul Grind (1620 m) - langa Hornurile Grindului

Cabana Gura Riului (740m) - tel: 0744/332993 , 60 de locuri; la

marginea Zarnestiului

Cabana Pepine (1020m) - tel: 0723 392010 , 30 de locuri; in satul Magura

Cabana Pietricica (1135m) - 16 locuri

Cabana Plaiul Foii (850m) - Tel. 0744/321305 , 0268/411511 ; 70 de

locuri; langa Zarnesti

Cabana Roland (800m) - 30 de locuri; 1 km in jos de Cabana Plaiul Foii

Cabana Sirnea (1250) - 20 de locuri; in satul Sirnea

Refugiul Sperantelor (Cioranga Mare)

Refugiul Spirla (1685m) - 8 locuri de dormit; in zona Padina lui Calinet

Refugiul Varful Ascutit (2150m) - 8-10 locuri de dormit; pe inaltimile

nordice

Refugiul Zorelelor (1000m) - 20 locuri la prici; aflata in valea Ivan

Trasee montane in muntii Postavarul

Brasov - Pietrele Lui Solomon - Stejaris - Zimbru - Poiana Brasov

Marcaj: banda rosie

Observatii: - Dificultate

Brasov - Poarta Schei - Saua Tampei - Poiana Stechil - Muntele Crucuru Mare -

Poiana Ruia - Cabana Postavaru - Cabana Cristianu Mare - Varful Postavaru -

Calea Serpilor - Valea Draga - Timisul De Jos

Marcaj: banda albastra

Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Brasov - Pub-ul Piatra - Poiana Nisipului - La Cariera - Poiana Dresder - Poiana

Doamnei - Poiana Cristianul Mare - Poiana Trei Fetite - Spinarea Calului - Cabana

Poiana Secuilor - Cabana Trei Brazi - Predeal- DN73A

Marcaj: banda galbena

Observatii: dificultate sporita iarna Dificultate

Rasnov - Cetatea Hotel - Poiana Sub Padinu - Pestera Rasnoavei

Marcaj: cruce albastra

Observatii: - Dificultate

Rasnov - Valea Popii - Poiana Sub Padinu - Pestera Rasnoavei - Poiana Cristianul

- Valea Sticlariei - Stejaris - Pietrele Lui Solomon - Brasov

Marcaj: banda albastra

Observatii: - Dificultate

Timisul De Sus - Valea Calului - Valea Cheii - Cabana Cheia Rasnoavei

Marcaj: triunghi rosu

Observatii: - Dificultate

Cabane si refugii in muntii Postavarul

Cabana Cristianu Mare (1704m) - de pe Postavaru a ars in intregime in noaptea

de 4 ianuarie 2003 in urma unui incendiu puternic Tel. 0268/586545

Cabana Poiana Secuilor (1070m) in apropiere de Cabana Trei Brazi, deschisa

permanent cu 30 locuri, restaurant - Tel. 0268/456504

Cabana Postavaru (1590m) - Tel. 0268/586359

Refugiul Salvamont

Cabana Trei Brazi (1476m) - deschisa permanent cu 30 locuri, bufet. Se ajunge

intr-o ora si jumatate de la Predeal.Tel: 0722/372 998; 0268/455 472

3. Prezentarea pe zile a unui traseu in judet. Analiza de pret

Oferte turistice – Agentia Active Travel

Cabana Plaiul Foii - "La Lanturi" - Bran / Sirnea / Zarnesti Pret/grup 2 - 6 persoane: 120 EUR

Servicii incluse: ghid montan calificat

Servicii neincluse: transportul si masa

CARACTERISTICI & DESCRIERE TRASEU

Grad de dificultate Diferenta de altitudine Distanta parcursa

Clasificarea drumetiilor montane

Scala  Grad de dificultateDiferenta de

altitudineDistanta

parcursa/zi

 

foarte usor – drumuri neasfaltate sau partial asfaltate, usor accesibile, cu pante mici  pana la 200 m  pana la 8 km

 

usor – drumuri forestiere usor accesibile, poteci late de munte  200 - 400 m  8 - 12 km

 

mediu – defilee, chei, poteci de munte 400 - 600 m  12 - 16 km

 

greu – defilee, chei, poteci de munte rareori expuse  600 - 800 m  16 - 20 km

 

foarte greu – defilee, chei, poteci de munte adesea expuse si rar umblate

 peste 800 m  peste 20 km

Echipament: 

- rucsac de 40-60 litri - se alege in functie de tura

- bocanc de munte care sa acopere glezna, 2 perechi de sosete de schimb

- haine de schimb

- haine de ploaie, geaca si pantalon

- caciula, manusi, ochelari de soare, crema de protectie solara

- haine calduroase; sac de dormit; cort.    

Sezon: mai - octombrie.

Prima zi:

Cabana Plaiul Foii - refugiul Spirlea - ,,La Lanturi" - varful La Om (Piscul Baciului) -

refugiul Grind - ,,La Table" - Innoptare la cort sau la stana din Grind.

Marcaj: banda rosie. Timp: 6 ore

A doua zi:

Punctul ,,La Table" este situat la circa 1.400 m altitudine, pe linia de cumpana a

Carpatilor. El reprezinta un important loc de rascruce pentru 8 trasee turistice marcate. Pe un

stalp metalic se afla fixata o tabla cu explicatii privind traseele turistice din zona, aratandu-se si

directia in care pornesc ele (aveti mai jos explicatiile).

Plecam in cursul diminetii din BRASOV cu masina mica sau microbuzul - in functie de

numarul de persoane. Traseul incepe practic de la Cabana Plaiul Foii si desfasoara pe parcursul a

doua zile. Se va dormi la cort sau la stana.

Alegerea rutei pentru a doua zi se va face prin tragere la sorti dintre traseele care ajung, la final, intr-o localitate!

1.  Banda rosie – Refugiul Grind – Piscul Baciului 2½ ore

2.Triunghi albastru – Plaiul Foii prin Funduri 6-7 ore

3.Cruce albastra – Dambovicioara, prin Ciocanu 4-4½ ore

4.Triunghi rosu – Cabana Curmatura 2 ore

5.Cruce rosie – Zarnesti prin Prapastii si cabana Gura Raului 2½ - 3½ ore

6.Triunghi rosu – Cabana Curmatura 2 ore

7.Cruce rosie – Zarnesti prin Prapastii si cabana Gura Raului 2½ - 3½ ore

8.Cruce rosie – Zarnesti, prin Pestera 3-3 ½ ore / Bran prin Pestera 2½ ore

Puncte de atractie din zona:

- "La Zaplaz"

-  traseul numit "La Lanţuri", Westwand sau drumul lui Deubel (profesor de liceu la Brasov,

pasionat turist ardelean din secolul al XlX-lea). Acest traseu reprezinta un adevarat "test" pentru

toti drumetii porniti sa urce pe Piatra Craiului

- varful La Om sau Piscul Baciului - e cel mai inalt varf al masivului Piatra Craiului (2238 m)

- refugiul Grind - situat la 1602 m, in apropierea fostei Cabane Radu Negru - distrusa de o

avalansa in anul 1953 - refugiul este un adapost modest, unde pot innopta, in conditii de bivuac,

5-6 persoane.

4. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică :

2001 2002 2003 2004

Total 323 338 370 431

Hoteluri 39 35 38 41

Hanuri si moteluri

2 2 5 6

Vile turistice 42 38 35 43

Cabane turistice

27 24 20 20

Bungalouri 20 21 20 21

Sate de vacanta 1 1 1 1

Campinguri şi popasuri

2 2 2 3

Tabere de elevi şi preşcolari

7 7 3 3

Pensiuni turistice urbane

20 24 46 82

Pensiuni turistice rurale

65 63 78 104

Pensiuni agroturistice

98 121 122 107

1 – Hoteluri 2 – Hanuri si moteluri 3 – Vile turistice 4 – Cabane turistice 5 – Bungalouri 6 – Sate de vacant 7 – Campinguri si popasuri 8 – Tabere de elevi si prescolari 9 – Pensiuni turistice urbane10 – Pensiuni turistice rurale11 – Pensiuni agroturistice

5. Analiza circulatiei turistice

5.1 SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ

Judetul Brasv

2001 2002 2003 2004

TotalTotal 328.303 290.320 324.816 421.765

Romani 260.014 219.145 251.070 329.511Straini 68.289 71.175 73.746 92.254

HoteluriTotal 244.892 215.955 220.984 246.443

Romani 186.818 153.136 162.976 177.518Straini 58.074 62.819 58.008 68.925

Hoteluri pentru tineret

Total 2.286 10.788Romani 53 7.674Straini 2.233 3.114

Hanuri si moteluri

Total 2.628 3.606 13.697 22.511Romani 2.235 3.094 12.003 19.784Straini 393 512 1.694 2.727

Vile turisticeTotal 14.634 11.242 14.279 25.575

Romani 13.807 10.481 13.552 23.080Straini 827 761 727 2.495

Cabane turistice

Total 17.087 13.596 10.754 14.548Romani 16.542 12.974 10.256 13.661Straini 545 622 498 887

BungalouriTotal 3.113 3.516 2.916 2.023

Romani 2.100 2.466 2.640 1.591Straini 1.013 1.050 276 432

Sate de vacanta

Total 1.862 1.562 815 727Romani 1.088 1.079 556 589Straini 277 774 483 138Total 14.947 10.385 9.570 12.850

Campinguri Romani 11.174 8.628 6.053 9.549Straini 3.773 1.757 3.517 3.301

Popasuri turistice

Total 14Romani 14Straini

Tabere de elevi si

prescolari

Total 11.793 5.630 4.485 3.593Romani 11.793 5.630 4.485 3.593Straini

Pensiuni turistice urbane

Total 7.257 9.290 22.263 37.368Romani 5.377 7.376 17.307 29.094Straini 1.880 1.914 4.956 8.274

Pensiuni turistice rurale

Total 1.899 3.901 8.580 24.677Romani 1.822 3.776 8.384 23.844Straini 77 125 196 833

Pensiuni agroturistice

Total 8.191 11.637 14.187 20.648Romani 7.258 10.505 12.805 19.520Straini 933 1.132 1.382 1.128

5.2 CAPACITATEA SI ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTICA IN PERIOADA 2001-2004

Judetul Brasov 2001 2002 2003 2004

Capacitatea de cazare

existenta (locuri)

10.276 9.528 9.611 11.380

Capacitatea de cazare in

functiune (mii locuri-zile)

3670,3 3.297,1 3.650 3.900,5

Sosiri (mii) 328,3 290,3 324,8 421,8

Innoptari (mii) 884,6 779,3 823,3 960,8

Indici de utilizare neta a capacitatii in functiune (%)

24,1 23,6 22,6 24,6

6. Propuneri de valorificare

Braşovul va deveni capitala turistică a Regiunii 7 Centru, odată cu înfiinţarea unei

structuri regionale de turism care va funcţiona în oraşul nostru. În urma demersurilor

vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, Kovacs Attila, pe lângă omologii săi din celelalte

judeţe componente ale regiunii, s-a convenit ca forul deliberativ al judeţului Braşov să preia

rolul de lider regional al promovării turismului. „Competiţia a fost cu judeţul Sibiu. După ce

am prezentat argumentele noastre, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu a acceptat ca

structura regională de promovare a turismului să fie la Braşov. Atuurile noastre au fost că

suntem cel mai dezvoltat judeţ al regiunii din punct de vedere turistic, că avem proiecte

turistice în curs de elaborare şi avem o echipă competentă care să le implementeze. Vom

lucra prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară «Centrul Transilvaniei»,

formată de cele şase judeţe ce alcătuiesc Regiunea 7 Centru şi al cărei statut cuprinde şi

chestiuni legate de promovarea turismului. La următoarea întrunire a conducerii Asociaţei

vom stabili o echipă executivă formată din trei persoane care va lucra la Braşov şi se va

ocupa de coordonarea proiectelor de turism cu caracter regional”, a explicat Kovacs Attila.

Deja există câteva proiecte pe care viitoarea structură le va elabora şi implementa. În

prezent se lucrează la o strategie de dezvoltare turistică a Regiunii 7 Centru. Fiecare judeţ a

venit cu propuneri de proiecte regionale, cum ar fi realizarea unui traseu turistic care să

includă burgurile medievale din judeţele Braşov, Sibiu, Covasna, Harghita, Mureş şi Alba,

crearea unui brand al Regiunii 7 Centru sau legarea într-o reţea on-line a tuturor centrelor de

informare turistică din cele şase judeţe. În viitoarea structură regională de turism vor fi

cooptaţi specialişti de la Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov şi de la Asociaţia

pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului.  

Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, şi Mircea Cosma,

preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, s-au întâlnit vineri, la Braşov, pentru a discuta

posibilităţile de modernizare a infrastructurii rutiere care asigură legătura între cele două

judeţe şi a conexiunilor cu sistemul naţional rutier aferent zonei turistice Bucegi.

Cei doi oficiali au convenit asupra faptului că necesitatea modernizării infrastructurii

rutiere locale este motivată de un context mai larg. În condiţiile în care va începe construcţia

autostrăzii Bucureşti – Braşov, drumul naţional 1 va avea rol de drum de organizare, în

special în zona montană. Astfel, se propune preluarea traficului uşor de către drumul judeţean

102I (DN 1 – Câmpina – DN 1A Săcele), arteră propusă pentru modernizare. Pe de altă parte,

în perspectiva organizării Festivalului Olimpic al Tineretului European, în anul 2013, în

staţiunile din arealul turistic al Văii Prahovei este nevoie de o reţea de drumuri bine pusă la

punct.

Cei doi preşedinţi au convenit să continue parteneriatul între cele două consilii

judeţene, stabilit printr-un contract de asociere ratificat de ambele foruri în anul 2003, în

vederea modernizării DJ 102I. Astfel, va fi reactualizat Studiul de Fezabilitate pentru

tronsonul limita judeţului Prahova – Săcele, în scopul corelării cu documentaţia tehnică

actualizată pentru tronsonul aferent judeţului Prahova. Totodată, oficialii au stabilit

necesitatea modernizării drumurilor locale care asigură legătura între oraşul Buşteni –

Cabana Gura Diham şi oraşul Râşnov, precum şi a drumului care asigură legătura între oraşul

Azuga şi oraşul Predeal prin Valea Azugii – Cabana Cioplea, respectiv DC 129A, în lungime

de 19,2 km. Cele două consilii judeţene împreună cu administraţiile locale interesate vor lua

măsurile necesare pentru elaborarea documentaţiilor şi identificarea posibilităţilor de

finanţare pentru aceste proiecte.

Judeţul Braşov are o rezervaţie de zimbri! Prin efortul susţinut al conducerii

administraţiei judeţene, un proiect ambiţios a prins viaţă la Vama Buzăului: prima rezervaţie

de zimbri din judeţ şi cea de-a patra la nivel naţional. Ideea i-a aparţinut lui Mihai Pascu,

director executiv adjunct al Consiliului Judeţean şi preşedinte al Agenţiei de Dezvoltare

Durabilă a Judeţului Braşov. Ea a fost imediat îmbrăţişată de şeful administraţiei judeţene,

Aristotel Căncescu, care a înţeles cât de necesar şi de benefic este un asemenea proiect pentru

zona Vama Buzăului. Preşedintele Consiliului Judeţean a avut încredere şi a susţinut de la

bun început proiectul nu numai cu vorbe, ci în primul rând cu fonduri. 400.000 de lei au fost

alocate din bugetul judeţean pentru viitoarea rezervaţie. În decursul ultimului an, o echipă de

oameni inimoşi formată din reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, ai Agenţiei de Dezvoltare

Durabilă a Judeţului şi ai autorităţilor locale din Prejmer şi Vama Buzăului s-a ocupat de tot

ce a însemnat realizarea unei rezervaţii de zimbri: de la obţinerea terenului şi construirea

împrejmuirilor, până la procurarea animalelor şi rezolvarea tuturor problemelor legate de

aprobări şi autorizaţii. Deschiderea oficială a Rezervaţiei „Valea Zimbrilor” de la Vama

Buzăului a avut loc sâmbătă, 29 noiembrie, printr-o festivitate la care au luat parte numeroase

oficialităţi locale şi judeţene în frunte cu preşedintele CJ Aristotel Căncescu şi prefectul Emil

Niţă, primari, parlamentari, directori de instituţii publice, dar şi numeroşi localnici şi turişti

dornici să vadă zimbrii. Evenimentul a inclus şi un spectacol folcloric, participanţii având

posibilitatea să guste din produsele tradiţionale locale.

7. Pliant publicitar

La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania.

Va asteptam sa descoperiti minunile naturii

8. Harta judetului Brasov

BIBLIOGRAFIE:

1.Băltăreţu Andreea, Neacşu Nicolae, Neacşu Monica, Economia

turismului. Studii de caz. Statistici. Legislaţie, Editura Uranus,

Bucureşti, 2008

2. www.insse.ro statistici judeţene

3. www.wikipedia.org

4. www.ibrasov.ro

5. www.brasov.ro

6. www.travelworld.ro