“Profilul psihopatologic al pacienþilor (6-14 ani ...arpcapa.ro/wp-content/uploads/2013/01/Profilul-psihopatologic-al... · Introducere De-a lungul timpului, incidenþa ºi prevalenþa

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009 77

RezumatAvând în vedere ascensiunea frecvenþei tulburãrilor

psihiatrice la copil ºi adolescent, interviul clinic semi-structurat KID-SCID îºi gãseºte utilitatea în generarea dediagnostice psihopediatrice în conformitate cu DSM-IV.Testul are la bazã variantã pentru adulþi SCID, întrebãrilefiind adaptate special pentru copii.

Conceput spre a fi uºor tolerat de cãtre copii, pe bazaîntrebãrilor conþinute, clinicianul reuºeºte sã sintetizezeinformaþia adunatã ºi sã decidã dacã pacientul prezintã tul-burarea sau nu.

Lucrarea de faþã îºi propune, cu ajutorul interviuluiclinic semi-structurat KID-SCID, sã realizeze o analizãdescriptivã a profilelor psihopatologice în cadrul unui lotde copii, cu vârste cuprinse între 6 ºi 12 ani, internaþi înClinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului dincadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. AlObregia”, Bucureºti. Studiul s-a desfãºurat pe o perioadãde douã sãptãmâni, între 4-17 mai 2009.

Cuvinte cheie: KID SCID, profil al psihopatologiei.

AbstractGiven the rising frequency of psychiatric disorders in

child and adolescent, the semi-structured clinical interviewKID-SCID finds utility in generating psycho pediatricdiagnoses after DSM-IV criteria. The test is based on theadult version of SCID, but the questions are adapted forkids.

Designed to be easily tolerated by children, based onquestions contained, the clinician could get together theinformation and decide whether or not the patient has onedisorder.

The present paper aims, using the semi-structuredclinical interview KID-SCID, to perform a descriptiveanalysis of psychopathological profiles in a group of chil-

dren aged between 6 and 12 years, hospitalized in theChild and Adolescent Psychiatry Department of theHospital of Psychiatry „Prof. Dr. Al Obregia“, Bucharest.The study was conducted over a period of two weeks,between 4-17 May 2009

Key words: KID SCID, psychopathological profiles.

1. Introducere

De-a lungul timpului, incidenþa ºi prevalenþa tul-burãrilor psihice la copil ºi adolescent au urmat o pantãascendentã. Studiile epidemiologice au arãtat o creºtereconsiderabilã a ratei prevaleþei acestor tulburãri în ultimajumãtate a secolului 20. De asemenea, s-a observat ocreºtere evidentã a ratei anumitor tulburãri precumDepresia ºi Tulburarea de Conduitã.

În practica clinica se observã în ultimii 10 ani ocreºtere alarmantã a incidenþei ºi prevalenþei Tulburãrii despectru autist ºi ADHD.

În segmentul de vârstã 6-14 ani se descriu cu ofrecvenþã mai mare cazurile de tulburãri de comportamentºi agresivitate, acestea având o traiectorie descendentã laadolescenþã. De asemenea tot în copilãrie apar tulburãrilede anxietate ºi depresia, rata acestora crescând la ado-lescenþã.

Frecvenþa pe sexe a acestor tulburãri psihiatricediferã. De exemplu bãieþii, spre deosebire de fete, prezintãîn perioada prepubertarã ºi pubertarã mai frecvent tul-burãri de conduitã, în timp ce fetele prezintã mai frecventla adolescenþã tulburãri anxioase ºi depresive.

Având în vedere ascensiunea frecvenþei tulburãrilorpsihiatrice la copil ºi adolescent, interviul clinic semi-structurat KID-SCID îºi gãseºte utilitatea în generarea dediagnostice psihopediatrice în conformitate cu DSM-IV.Testul are la bazã variantã pentru adulþi SCID, întrebãrilefiind adaptate special pentru copii.

“Profilul psihopatologic al pacienþilor (6-14 ani) internaþi în Clinica de Psihiatrie a Copilului ºi

Adolescentului, Bucureºti - interviu KID-SCID”

MIHAELA ANDREEA NASTAC1, FLORINA RAD2, IULIANA DOBRESCU3

1 Studentã Facultatea de Medicinã, UMF „Carol Davila” Bucureºti, anul VI2 Asistent universitar Catedra de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, UMF „Carol Davila”, medic specialist Psihiatrie Pediatricã, Clinica dePsihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” Bucureºti3 Profesor Catedra de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului, UMF „Carol Davila”, medic primar Neuropsihiatru, Clinica de Psihiatrie a Copilului ºiAdolescentului, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia” Bucureºti

VOLUMUL 3, NUMERELE 3-4, SEPTEMBRIE - DECEMBRIE 2009

MIHAELA ANDREEA NASTAC, FLORINA RAD, IULIANA DOBRESCU

78

Conceput spre a fi uºor tolerat de cãtre copii, pe bazaîntrebãrilor conþinute, clinicianul reuºeºte sã sintetizezeinformaþia adunatã ºi sã decidã dacã pacientul prezintã tul-burarea sau nu.

Descriere interviu semi-structurat KID-SCID

Interviul clinic semi-structurat pentru DSM IV, versi-unea pentru copii (KID-SCID), este un instrument semi-structurat nou, proiectat pentru a genera diagnostice pedi-atrice conform Manualului de Diagnostic ºi Statisticã aTulburãrilor Mentale, care are la bazã varianta pentruadulþi a SCID (Interviu clinic structurat pentru tulburãrilecuprinse în Manualul de Diagnostic ºi Statisticã aTulburãrilor Mentale).

Testul KID-SCID a fost dezvoltat în 1993 de cãtreDr. Fred Mantzer în colaborare cu un grup de cercetãtoride la Biometrics Research.

Aceastã primã versiune conþine module pentruTulburãrile de Comportament Disruptiv, Episoadele Afec-tive ºi Psihotice, Tulburãrile Afective ºi Psihotice, Tulbu-rãrile Anxioase, Tulburãrile în Legãturã cu Alcoolul ºiSubstanþele ºi Tulburãrile de Adaptare.

Toate tulburãrile incluse în modulele A-F ºi I dinvarianta pentru adulþi, SCID, au fost incluse ºi în KID-SCID, cu adaptarea întrebãrilor pentru copii. Astfel cãaceastã primã versiune conþine module pentru Tulburãrilede Comportament Disruptiv, Episoadele Afective ºiPsihotice, Tulburãrile Afective ºi Psihotice, TulburãrileAnxioase, Tulburãrile în Legãturã cu Alcoolul ºi Sub-stanþele ºi Tulburãrile de Adaptare. În viitor se încearcãintroducerea Tulburãrilor de Alimentaþie, precum ºi aSindromului Tourette.

KID-SCID este destinat spre a fi administrat de cãtreclinicieni specializaþi în sãnãtate mintalã ºi permite diag-nosticarea unor tulburãri psihiatrice generale ºi pediatriceîn conformitate cu DSM-IV. Interviul este împãrþit în maimulte module, fiecare modul evaluând o anumitã clasã detulburãri. Dupã secþiunea de cotare existã un interviu gene-ral, urmat de modulele de diagnostic propriu-zise.

Instrumentul este construit sub forma a trei coloane.Pe coloana din centru sunt listate cuvânt cu cuvânt criterii-le DSM-IV pentru fiecare tulburare. Coloana din stângacuprinde întrebãrile amorsã, destinate sã-l ajute pe evalua-tor sã stabileascã mãsura în care criteriile de pe coloanadin mijloc sunt sau nu prezente. Coloana din dreaptaconþine tabelul de codare/evaluare, unde se coteazã itemiicorespunzãtori criteriile, nu rãspunsurile la întrebãri.

Spre deosebire de instrumentele structurate, în cazulinstrumentelor semistructurate, evaluatorul poate sã audãun „da” ca rãspuns, dar sã îl respingã daca el considerãacest lucru adecvat din punct de vedere clinic. Cu alte

cuvinte, interviurile complet structurate sunt obligate sãaccepte un „da”.

În cazul KID-SCID judecata clinicã permite clini-cianului sã respingã diagnosticele care ar satisface teoreticcriteriile dar care nu cauzeazã o deteriorare semnificativã.De exemplu mulþi copii se pot teme de clovni, dar clini-cianul poate decide cã aceºtia nu prezintã o tulburare.

Tabelul de codare/evaluare aratã astfel:

- „?” = informaþie insuficientã;- „1” = absent sau fals;- „2” = sub nivelul prag;- „3” = adevãrat cu siguranþã.

Rândul „COP” este pentru codarea pe baza interviu-lui cu copilul ºi include toate sursele de informaþie din tim-pul interviului cu acesta. De la 9 ani în sus un copil poaterãspunde la întrebãrile amorsã. În cazul copiilor mai mici,clinicianul se va baza pe observatii pentru a stabili satis-facerea criteriilor.

Rândul „PAR” este pentru interviul cu pãrintele.Clinicianul trebuie sã se bazeze pe judecata ºi discernã-mântul clinic, nu doar pe un „da” sau „nu” din partea pã-rintelui. În cazul copiilor mici, în timpul interviului cupãrintele se va observa copilul ºi se va coda pe linia„COP”.

Rândul „ALT” se referã la toate celelalte surse deinformaþie, ca de exemplu, fiºe medicale, rapoarte ale pro-fesorilor, prieteni, membri ai familiei.

La rubrica „OPT” (optim), clinicianul sintetizeazãtoatã informaþia adunatã. El este cel care decide în cemãsurã copilul satisface cu adevãrat criteriile. Rubrica„OPT” este cea care se utilizeazã pentru a stabili dacã pa-cientul prezintã tulburarea.

Setul conþine module de interviu diagnostic pentrufiecare dintre urmãtoarele tulburãri:

Tulburãrile de Comportament Disruptiv Episoadele Afective ºi Psihotice Tulburãrile Afective ºi Psihotice Tulburãrile Anxioase Tulburãrile în Legãturã cu Alcoolul ºi Substanþele Tulburãrile de Adaptare

Durata de aplicare a interviului este de aproximativ oorã. KID SCID este conceput pentru a fi uºor tolerat decãtre copii. Întrebãrile sunt naturale ºi existã posibilitateade a sãri peste unele secþiuni pentru a scurta lungimea

? 1 2 3COPPARALTOPT

PROFILUL PSIHOPATOLOGIC AL PACIENÞILOR (6-14 ANI) - INTERVIU KID-SCID


interviului. Dacã de exemplu un copil neagã consum desubstanþe sau alcool, aceste secþiuni sunt complet ignorate(www.psychotherapy.ro).

Utilitatea unui asemenea interviu a fost pusã în va-loare prin studii clinice controlate, efectuate în secþiile depsihiatrie.

În urma validãrii testului, acesta si-a gãsit aplicabili-tatea într-o serie de studii clinice. De exemplu Raul R.Silva, a încercat sã identifice factorii care contribuie ladezvoltarea Tulburãrii de Stres Posttraumatic la copii ºiadolescenþi. Studiul s-a efectuat pe un lot de 100 depacienþi (copii ºi adolescenþi), ai unei clinici de psihiatrie.Folosind testul KID-SCID s-au identificat pacienþii care aufost victima unui eveniment traumatic, presupuºi a îndepli-ni criteriile din DSM-IV pentru Tulburarea de StresPosttraumatic. Din cei 100 de copii, 59 au raportat celpuþin un episod traumatic. Din lotul de 59 de copii, 22%îndeplinesc criteriile pentru Tulburarea de Stres Posttrau-matic, 32% prezintã cateva simptome dar nu îndeplinesccriteriile, iar 46% nu prezintã nici un simptom. Studiul adus la concluzia cã evenimentele traumatice contribuie ladezvoltarea Tulburãrii de Stres Posttraumatic. Traumacare ameninþã integritatea familiei are o mare contribuþieîn dezvoltarea acestei patologii. (Raul R. Silva, 2000)

Utilizând un lot mare de pacienþi, cu vârste între 8 ºi19 ani, selectaþi din patru centre academice, prezentândsimptomatologie de schizofrenie ºi tulburãri schizoafec-tive, Jean Frazier a reuºit cu ajutorul testului KID-SCID sãpunã diagnosticul corect ºi sã excludã alte diagnostice.

Rezultatele obþinute au dus la concluzia cã patologii-le evaluate în studiu prezintã o frecvenþã mare a simp-tomelor ºi o afectare socialã ºi funcþionalã importantã.(Frazier J, 2007)

Un alt studiu în care testul KID-SCID ºi-a doveditutilitatea este cel realizat de Milin Robert. Obiectivul aces-tuia a fost sã identifice simptomele care apar în sindromulde abstinenþã la adolescenþii dependenþi de canabis.Studiul s-a desfãºurat pe un lot de 21 de adolescenþi, cuvârste cuprinse între 13 ºi 19 ani, intraþi într-un program dereabilitare a persoanelor cu dependenþã de droguri. Aceºtiaau fost evaluaþi sãptãmânal, pe parcursul a patru sãp-tãmâni, cu ajutorul modulului de Tulburãri în Legãturã cuAlcoolul ºi Substanþele din KID-SCID, unui Index alSeveritãþii Dependenþei ºi a unei Scale a Sindromului deAbstinenþã la Cocainã.

Conform rezultatelor obþinute, sindromul de absti-nenþã a fost prezent la adolescenþi, cel mai mare nivel alseveritãþii simptomatologiei fiind atins în primele douãsãptãmâni. Cãtre finalul studiului, simptomele s-au atenu-at, cu scaderea gradului de severitate. (Milin R, 2008)

În România KID-SCID a fost adaptat de o echipã de

la Institutul de Studii Avansate în Psihoterapie ºi SãnãtateMintalã într-o serie de studii clinice, rezultatele obþinutefiind comparabile cu cele din versiunea în limba englezã.(www.psychotherapy.ro )

2. Obiectivele studiului

Lucrarea de faþã îºi propune, cu ajutorul interviuluiclinic semi-structurat KID-SCID, sã realizeze o analizãdescriptivã a profilelor psihopatologice în cadrul unui lotde copii, cu vârste cuprinse între 6 ºi 12 ani, internaþi înClinica de Psihiatrie a Copilului ºi Adolescentului dincadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. AlObregia”, Bucureºti. Studiul s-a desfãºurat pe o perioadãde douã sãptãmâni, între 4-17 mai 2009.

3. Material ºi metodã

Eºantionul luat în studiu este format din 30 depacienþi, 9 fete ºi 21 bãieþi, cu vârste cuprinse între 6 ºi 14ani. Pacienþii au fost internaþi în Clinica de Psihiatrie aCopilului ºi Adolescentului din cadrul Spitalului Clinic dePsihiatrie „Prof. Dr. Al Obregia” Bucureºti, în perioada 4-17 mai 2009. Interviul KID-SCID utilizat pentru evaluareapacienþilor a fost pus la dispoziþie de cãtre Dna. PsihologCrina Nedelcu.

În momentul aplicãrii testului, s-au urmãrit modulelede interviu diagnostic pentru fiecare dintre urmãtoareletulburãri:

Tulburãrile de Comportament DisruptivEpisoadele Afective ºi PsihoticeTulburãrile Afective ºi PsihoticeTulburãrile AnxioaseTulburãrile în Legãturã cu Alcoolul ºi SubstanþeleTulburãrile de Adaptare.

Durata unui interviu a fost în medie de o orã, fiecarecopil fiind evaluat cu ajutorul interviului clinic semi-struc-turat. Copii între 9-14 ani au putut rãspunde la întrebãrileamorsã din test. În cazul copiilor sub 9 ani s-a realizat uninterviu cu pãrintele sau alt aparþinãtor, în timpul acestuiinterviu urmãrindu-se ºi comportamentul copilului.

Înainte de începerea interviului propiu-zis (adminis-trarea întrebãrilor amorsã), KID-SCID cuprinde un inter-viu general care ajutã la formarea unei imagini de ansam-blu asupra pacientului (vârstã, structura familiei, educaþie,factori de risc pentru apariþia unei tulburãri psihiatrice,antecedente heredo-colaterale, antecedente personale pato-logice) ºi a tulburãrii curente.

Stabilirea diagnosticului s-a efectuat prin codareaitemilor din interviu, corespunzãtori criteriilor din DSM-IV. Acest lucru s-a realizat în urma sintetizãrii informaþii-lor adunate din timpul interviului cu copilul, cu aparþinã-

torul ºi din observaþiile clinice notate pe durata desfã-ºurãrii interviului.

Datele astfel obþinute, au fost prelucrate statistico-matematic cu ajutorul programului Excel 2003.

4. Rezultate

Grupul de studiu a fost constituit dintr-un numãr de30 de pacienþi cu vârste cuprinse între 6-14 ani. Conformfigurii 1 ºi 2 distribuþia pe sexe a lotului de pacienþi a fostde 21 bãieþi ºi 9 fete reprezentând 70% respectiv 30% dintotalul de pacienþi.

Figura 1

Figura 2

Plecând de la observaþiile legate de dezvoltarea psi-homotorie ºi frecvenþa patologiei psihiatrice, lotul de pa-cienþi a fost împãrþit pe 2 segmente de vârstã (Figura 3):

- 6-12 ani (66.7%)- 12-14 ani (33.3%)Astfel componenþa lotului studiat a fost de (Figura 4):

- 20 de pacienþi (13 bãieþi, 7 fete) pe segmentul devârstã 6-12 ani

- 10 pacienþi (8 bãieþi ºi 2 fete) pe segmentul de vârstã12-14 ani.

Figura 3

Figura 4

În urma administrãrii interviului KID-SCID au fostdiagnosticate urmãtoarele tulburãri psihice:

ADHD, Tulburare de opoziþie Tulburare de conduitã Episod depresiv major Episod maniacal curent Episod HipomaniacalTulburare de panicã fãrã agorafobieSchizofrenie cu debut precoce (sub 13 ani)Tulburare de anxientate generalizatãTulburare de dependenþã la canabinoizi.

Distribuþia în lotul de pacienþi, a diagnosticelor for-mulate în urma codãrii rezultatelor a fost urmãtoarea(Figura 5):

ADHD 23,3% (7 pacienþi)ADHD comorbid cu Tulburare de opoziþie 16,7%

(5 pacienþi)

80



ADHD comorbid cu Tulburare de conduitã 20% (6 pacienþi)

ADHD comorbid cu Tulburare de conduitã ºiEpisod maniacal curent 3,3% (1 pacient)

ADHD comorbid cu Tulburare de opoziþie ºiEpisod hipomaniacal curent 3,3% (1 pacient)

ADHD comorbid cu Tulburare de anxietate gener-alizatã 3,3% (1 pacient)

Schizofrenie cu debut precoce (sub 13 ani) 3,3% (1pacient)

Episod depresiv major cu Tulburare de panicã fãrãagorafobie 3,3% (1 pacient)

Tulburare de anxietate generalizatã 10% (3pacienþi)

Tulburare de conduitã 10% (3 pacienþi) Tulburare de conduitã comorbidã cu Tulburare de

dependenþa la canabinoizi 3,3% (1 pacient).Pe segmentul de vârstã 6-12 ani, s-au obþinut urmã-

toarele diagnostice (Figura 6):Schizofrenie cu debut precoce (sub 13 ani) 5% Episod depresiv major cu Tulburare de panicã fãrã

agorafobie 5% Tulburare de anxietate generalizatã 10%Tulburare de conduitã 5%ADHD 35%ADHD comorbid cu Tulburare de opoziþie 25%ADHD asociat cu Tulburare de conduitã 10% ADHD cu Tulburare de conduitã ºi Episod mania-

cal curent 5%. Pe segmentul de vârstã 12-14 ani, am obþinut urmã-

toarele rezultate (Figura 7):

40% ADHD comorbid cu Tulburare de conduitã,

Figura 6

20% Tulburare de conduitã, 10 % Tulburare de anxietate generalizatã, 10% ADHD comorbid cu Tulburare de anxietate

generalizatã, 10% pacienþi cu ADHD comorbid cu Tulburare de

opoziþie ºi Epsiod hipomaniacal curent



Figura 5

10% Tulburare de conduitã cu Tulburare de depen-denþã la canabinoizi.

Figura 7

Din totalul de 21 de pacienþi diagnosticaþi cu ADHD,71,4% (15) au prezentat ADHD tip combinat, 14,3% (3)ADHD tip predominant de inatenþie iar restul de 14,3% (3)ADHD tip predominant hiperactiv-impulsiv (Figura 8).

Figura 8

Distribuþia pe sexe a fost urmãtoarea (Figura 9):- 71,4% bãieþi diagnosticaþi cu ADHD,- 28,6% fete diagnosticate cu ADHD. Din totalul de 6 fete diagnosticate cu ADHD, 50% (3)

au prezentat ADHD tip combinat, 33,3% (2) au prezentatADHD tip predominant de inatenþie, restul de 16,7%(1)fiind reprezentat de ADHD predominant hiperactiv-impul-siv (Figura 10).

Figura 9

Figura 10

În rândul bãieþilor rezultatele au stat în felul urmãtor:din totalul de 15 bãieþi diagnosticaþi cu ADHD, 80% (12)au prezentat ADHD tip combinat, 13,3% (2) ADHD pre-dominant hiperactiv-impulsiv, iar 6,7% (1) ADHD tip pre-dominant de inatenþie (Figura 11).

Figura 11



82

Având în vedere segmentul de vârstã al pacienþilordiagnosticaþi cu ADHD, distribuþia ADHD a fost urmã-toarea: 71,4% segment vârstã 6-12 ani ºi 28,6% 12-14 ani(Figura 12).

Figura 12

În lotul de studiu, Tulburarea de conduitã a fostprezentã numai în rândul pacienþilor de sex masculin. Dintotalul de 21 de baieþi, 11 au fost diagnosticaþi cu Tulbu-rare de conduitã, iar dintre aceºtia 27,3% (3) au prezentatTulburare de conduitã cu debut în adolescenþã (dupã vârs-ta de 10 ani), 72,7% prezentând Tulburare de conduitã cudebut în copilãrie (Figura 13).

Figura 13

Tulburarea de opoziþie a fost prezentã în mod egal înrândul ambelor sexe. Din totalul de 6 pacienþi diagnosticaþicu Tulburare de conduitã, 3 au fost de gen feminin, iar 3 degen msculin (Figura 14).

Figura 14

Pe segmente de vârste distribuþia a fost urmãtoarea: înintervalul 6-12 ani au fost diagnosticate 2 fete ºi 3 bãieþi,iar în intervalul 12-14 a fost diagnosticatã o singurãpacientã (Figura 15).

Figura 15

Din cei 21 de pacienþi diagnosticaþi cu ADHD, 66,7%(14 pacienþi) au avut o tulburare comorbidã (Figura 16).

Figura 16



În rândul bãieþilor diagnosticaþi cu ADHD, 70% (7)au prezentat ADHD comorbid cu Tulburare de conduitã ºi30% (3) au prezentat ADHD comorbid cu Tulburare deopoziþie (Figura 17).

Figura 17

Spre deosebire de bãieþi, fetele au prezentat într-unprocent de 75% (3) ADHD comorbid cu Tulburare deopoziþie, restul de 25% (1) fiind reprezentat de ADHDcomorbid cu Tulburare de anxietate generalizatã (Figura18).

Figura 18

Pe segmentul de vârstã 6-12 ani, dintre pacienþii diag-nosticaþi cu ADHD, 62,5% (5) au prezentat ADHD comor-bid cu Tulburare de opoziþie ºi 37,5% (3) ADHD comor-bid cu tulburare de conduitã (Figura 19).

Figura 19

Pe segmentul de vârstã 12-14 ani s-au obþinut urmã-toarele rezultate: 66,7% ADHD comorbid cu tulburare deconduitã, 16,7% ADHD comorbid cu Tulburare de opozi-þie ºi 16,7% ADHD comorbid cu Tulburare de conduitã(Figura 20).

Figura 20

5. ConcluziiRezultatele obþinute în urma aplicãrii interviului clinic

semi-structurat KID-SCID pe eºantionul mai sus menþio-nat, aratã cã:

Cele mai frecvente tulburãri psihice diagnosticateîn lotul studiat sunt: ADHD, ADHD comorbid cu Tulbu-rarea de opoziþie sau de conduitã sau cu Tulburarea anxi-oasã generalizatã, ADHD comorbid cu episod maniacalsau hipomaniacal curent, Schizofrenie cu debut precoce,



84

Episod depresiv major cu Tulburare de panicã fãrã ago-rafobie, Tulburare de anxietate generalizatã, Tulburare deconduitã, ºi Tulburare de conduitã comorbidã cu Tulburarede dependenþa la canabinoizi.

Pe segmentul de vârstã 6-12 ani cea mai frecventãtulburare psihicã identificatã a fost ADHD, la 35% dintrepacienþi, precum ºi ADHD comorbid cu Tulburarea deopoziþie sau Tulburarea de conduitã.

Pe segmentul de vârstã 12-14 ani cele mai frecventediagnostice au fost ADHD comorbid cu Tulburare de con-duitã, ADHD comorbid cu Tulburare de opoziþie sau cuanxietate generalizatã ºi Tulburarea de conduitã.

În lotul de copiii diagnosticaþi cu ADHD majori-tatea (71,4%) au prezentat ADHD tip combinat.

În concordanþã cu datele din literaturã 71,4% dintrecopii cu ADHD au fost de sex masculin.

66,7% dintre pacienþii cu ADHD au avut una saudouã tulburãri comorbide cele mai frecvente fiind Tul-burarea de opoziþie ºi de conduitã ºi Tulburarea de anxi-etate generalizatã. La sexul masculin cea mai frecventã tul-burare comorbidã a fost Tulburarea de conduitã iar la sexulfeminin Tulburarea de opoziþie. Rezultatele sunt în con-cordanþã cu date din literaturã conform cãrora 60% pânã la100% dintre copiii cu ADHD îndeplinesc criteriile pentruo altã tulburare psihiatricã, 32% dintre copiii cu ADHDîndeplinesc criterii pentru alte douã tulburãri psihiatrice iar11% au trei tulburãri psihiatrice (Gillberg, 2004; Spencer,1999; Kadesjo, 2001; Szatmari, 1989).

Tulburarea de conduitã a fost identificatã în lotulstudiat exclusiv la pacienþii de sex masculin, în majoritateacazurilor (72,7%) cu debut în copilãrie (sub 10 ani), iarTulburarea de opoziþie a fost identificatã în proporþii egalela ambele sexe. Rezultatele sunt în concordanþã cu date dinliteraturã conform cãrora Tulburarea de opoziþie estecomorbidã cu ADHD în 35-70% din cazuri, iar Tulburareade conduitã este comorbidã cu ADHD în 10-50% dincazuri. Cele trei tulburãri pot fi prezente concomitent la50% dintre pacienþi (MTA Cooperative Group, 1999).

Se remarcã prezenþa la 6,6% dintre pacienþii cuADHD ºi Tulburare de conduitã prezenþa episodului mani-acal sau hipomaniacal comorbid. Biederman în 1989atrage atenþia în studiile sale cã se poate face confuziadiagnosticã între ADHD ºi Tulburarea bipolarã cu debutprecoce, deºi mulþi autori nu acceptã ideea unui debut atâtde timpuriu al Tulburãrii bipolare (Biederman, 1989,Gillberg, 2004). Existã studii care sugereazã o legãturã detip familial între ADHD ºi Tulburarea bipolarã, cu ratecrescute ale ADHD la copiii pãrinþilor bibolari ºi aleTulburãrii bipolare în familiile copiilor cu ADHD (Farone,1997). Conform studiilor lui Farone aceastã legãturãfamilialã se pare cã se aplicã doar la copiii cu ADHDcomorbid cu Tulburarea de conduitã (Farone, 1998).

Având în vedere aceste rezultate, putem afirma cãinterviul clinic semi-structurat KID-SCID îºi gãseºte apli-cabilitatea în practicã.

Limitele studiului:

Datoritã numãrului mic de pacienþi concluziileacestui studiu nu pot fi generalizate, fiind necesar reluareamai amanuþitã pe un lot mai mare de pacienþi.

Absenþa lotului de control.

Bibliografie1. Biederman J., Baldessarini R.J., Wright V., Knee

D., Harmatz J.S. (1989) – A double-blind placebo con-trolled study of desipramine in the treatment of ADD: I.Efficacy. J Am Acad Child Adolesc Psychiatry, 28:777-84.

2. Faraone S.V., Biederman J., Mennin D., Wozniak J.,Spencer T (1997) – Attention deficit hyperactivity disorderwith bipolar disorder: A familial subtype? J Am Acad ChildAdolesc Psychiatry, 36:1378-87.

3. Faraone S.V., Biederman J., Mennin D., Russel R.,Tsuang M.T. (1998) – Familial subtypes of Attention DeficitHyperactivity Disorder: A 4-year follow-up study of childrenfrom antisocial-ADHD families. J Child Psychol Psychiatry,39:1045-53.

4. Frazier J and co - Treatment of Early-OnsetSchizophrenia Spectrum Disorders (TEOSS): Demographicand Clinical Characteristics, Journal of the AmericanAcademy of Child & Adolescent Psychiatry: August 2007 -Volume 46 - Issue 8 - pp 979-988.

5. Gillberg C., Gillberg I.C., Rasmussen P., Kadesjo B.,Soderstrom H., Rastam M., Johnson M., Rothenberger A.,Niklasson L. (2004) – Co-existing disorders in ADHD –implications for diagnosis and intervention. Eur ChildAdolesc Psychiatry, 13(SuppplI):I/80-I/92.

6. MTA Cooperative Group (1999b) – Moderators andMediators of Treatment Response for Children withAttention-Deficit/Hyperactivity Disorder. The MultimodalTreatment Study of Children with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder. Arch Gen Psychiatry, 56: 1088-96.

7. Kadesjo B., Gillberg C. (2001) – The comorbidity ofADHD in the general population of Swedish school-age cil-dren. J Child Psychol Psychiatry, 42:487-92.

8. Milin R., Manion I., Dare G., Walker S. - ProspectiveAssessment of Cannabis Withdrawal in Adolescents WithCannabis Dependence: A Pilot Study, Journal of theAmerican Academy of Child & Adolescent Psychiatry:February 2008 - Volume 47 - Issue 2 - pp 174-178.

9. Raul R. Silva and co - Stress and Vulnerability toPosttraumatic Stress Disorder in Children and Adolescents,Am J Psychiatry 157:1229-1235, August 2000.

10. Spencer T., Biederman J., Coffey B., Geller D.,Willens T., Faraone S. (1999) – The 4-year course of tic dis-orders in boys with attention-deficit/hyperactivity disorder.Arch Gen Psychiatry, 56:842-7.

11. Szatmari P., Boyle M., Offord D.R. (1989a) –ADHD and conduct disorder: degree of diagnostic overlapand differences among correlates. J Am Acad Child AdolescPsychiatry, 28:865-72.

12. www.psychotherapy.ro accessed on august 2009.



Documents

“Profilul psihopatologic al pacienþilor (6-14 ani ...arpcapa.ro/wp-content/uploads/2013/01/Profilul-psihopatologic-al... · Introducere De-a lungul timpului, incidenþa ºi prevalenþa