Prof Traistaru FINAL 2011 2

7/31/2019 Prof Traistaru FINAL 2011 2

http://slidepdf.com/reader/full/prof-traistaru-final-2011-2 1/105



Uzura dentară

Definiţie: pierdere de substanţă dură dentară de

origine necarioasă şi netraumatică

Este un proces care apare ori de câte ori o suprafaţăeste expusă altei suprafeţe sau unei substanţe

chimice active şi care poate conduce la o îndepărtare

progresivă de material de la nivelul suprafeţei prinacţiune mecanică şi / sau (electro)chimică



Etiopatogenie:

a.Frecarea

b.Coroziunea (eroziunea) – 521.3 (ICD-9) sau K03.2 (ICD-10)

c.Stress-ul

d.Combinaţii între a, b şi c

Influenţată de factori:

• endogeni

• exogeni

Uzura dentară



Mecanisme corozive (erozive)

1. Coroziune: deterioarea fizică a unui material, deci şi

dinte, prin acţiune chimică sau electrochimică

2. Eroziune: distrugerea abrazivă a unui material pestecare trece un lichid sau gaz care poate să nu conţină

particule solide

termen utilizat în stomatologie cu sens

similar coroziunii





Agenţi corozivi

Agenţi corozivi (erozivi) cu acţiune asupra structurilor duredentare (smalţ, dentină, cement)

Acizi:

1.citric, clorhidric, fosforic, nitric, acetic, fluorhidric2.organici

3.medicamente: acid acetilsalicilic, vit. C şi medicamenteefervescente, AA ca supliment alimentar în tratamentulfenilcetonuriei

Agenţi chelatori

Enzime proteolitice







Influenţa pH asupra HA

Ca10(PO4)6OH2 ← ........ → 10Ca2+ + 6PO4 + 2OH

demineralizare remineralizare

pH = 5,5

(optim pentru smalţ)

pH < 5,5 pH = 5,5



Surse de agenţi corozivi (erozivi)

alimentari

endogeni – RGE

din mediu, inclusiv legat de cel profesional: unităţi de

vinificaţie, degustători, industria aluminiului, înotători

profesionişti, industria chimică, producţia de baterii,

fertilizatori, platinări, galvanizări, industria

farmaceutică









Mecanisme fricţionale

Sunt dependente de proprietăţile fizice ale structurilor dure dentare

Compoziţie:

92 - 96% substanţe anorganice

1 - 2% substanţe organice

3 - 4% apă

Substanţele anorganice – în principal hidroxiapatitaorganizată în prisme, orientate în general perpendicular pe DEJ şi suprafaţa smalţului

Smalţul



Cel mai dur ţesut din organism

Nu are capacitate de autoreparare

Grosime ocluzală – 2-3 mm

Primul supus:

• solicitărilor mecanice

• modificărilor chimice ale mediului oral

• variaţiilor termice

• intervenţiilor terapeutice, cosmetice, rituale

Smalţul



Smalţul

Proprietăţile mecanice ale smalţului variază cu:

• localizare la nivelul dintelui

• orientarea prismelor

• caracteristici chimice locale• conţinutul mineral

Duritate – apreciată perpendicular pe direcţia prismelor de smalţ (temporar: 4,88 Gpa; defintiv: 3,3-3,9 Gpa)

Modul de elasticitate:

• temporar – 80,35 GPa

• definitiv – 72,2-87,5 GPa



Smalţul – anizotrop

Orientarea prismelor de smalţ maximizează proprietăţile fizicefaţă de suprafaţa antagonistă, fiind astfel capabil să reziste timp îndelungat la solicitările normale

Valoare: duritate şi modul de elasticitate

• ocluzal – cea mai mică; DEJ – redusă

P2O5 şi CaO – cantitate maximă – ocluzal şi minimă – DEJ

Na2O şi MgO – repartiţie inversă

Ocluzal – 1/2L mai rigid; 1/2B mai puţin rigid

Profunzime – comportament invers

Absoarbe mare parte din solicitările ocluzale datorită rigidităţiimari (comparativ cu dentina) astfel încât solicitările mecanicetind să curgă în jurul “capei” de smalţ coronar înspre dentinaradiculară.

Smalţul



Compoziţie: 70% material anorganic

• 18% matrice organică

• 12% apă

”compozit biologic hidratat”

Structura:

• canalicule dentinare

• dentina pericanaliculară – puternic mineralizată

• dentina intercanaliculară – mai slab mineralizată

Compoziţia, structura, proprietăţile – variază cu

localizarea - ANIZOTROPIE

Dentina



Interfaţa biologică

Rol mecanic:

• disipează stresul

• previne propagarea liniilor de fisură / fractură spre

dentină, pulpă

• rezistenţă mare la fractură

• “lucrează” cu stratul vecin de dentină care este cea

mai rezilientă

Joncţiunea smalţ - dentină DEJ



Duritate

• peritubulară – 2,3 Gpa

• intertubulară – 0,5 Gpa

Scade de la DEJ spre pulpă, atât la dentiţiatemporară cât şi la cea permanentă

Modul de elasticitate

• peritubulară – 30 Gpa

•intertubulară –

15 GpaScade de la DEJ spre pulpă, atât la dentiţia

temporară cât şi la cea permanentă

Dentina – caracteristici mecanice



Forţele ocluzale crează solicitări tensionale şicompresive

Efectul lor depinde de:

• orientarea canaliculelor dentinare şi gradul demineralizare

Valori – solicitări:

• paralele – 54 Mpa• perpendiculare – 92 Mpa

Rolul fibrelor de colagen legate covalent, încrucişat:

• conferă stabilitate matricei dentinare

• ameliorează rezistenţa la încovoiere Cantitatea legăturilor covalente este mai mare la M,

scăzând la Pm, C, fapt ce sugerează existenţa uneicapacităţi adaptative funcţionale dentinare la stres

Dentina – rezistenţa la încovoiere



Deshidratarea duce la scăderea rezistenţei la

fractură:

• dentina devine un material casant

• prezintă un răspuns de relaxare la stres

semnificativ redus când o forţă compresivă

este aplicată şi apoi îndepărtată

• acest comportament explică parţial uzuracrescută în xerostomie

Dentina – rolul apei



Mai mare:

• pe “uscat”, fără lubrifiere

• pe suprafeţe plane

• când creşte solicitarea ocluzală

• în sistemul “2 corpuri” (dinte - dinte) decât în

sistemul “3 corpuri” (dinte-mediu interpus – dinte)

• mai mare în bruxism decât în masticaţie

Frecarea



Duritate Rezistenţă Rezilienţă

SMALŢ ↑ ↑ ↓

DENTINĂ ↓ ↓ ↑

Dentina expusă se uzează mai rapid decât smalţul →

apar prisme de smalţ nesusţinute (nu uzate) →

fractura prismelor de smalţ → UD evoluează mai rapid

chiar dacă solicitările ocluzale rămân neschimbate.













Caracteristice componentei abrazive

Periuţa tare – uzează de 3,6 ori mai mult decât una medie

Forţa de frecare, timpul

Frecvenţa periajului

Timpul trecut de la un atac coroziv

UD medie a smalţului după 1h de periaj cu o forţa de 375g:0,05 - 0,4 microni

Frecarea – periajul dentar



Aplicat corect – tehnică, materiale, frecvenţă

Prezenţa de agenţi protectori: fluoruri, fosfat Ca

NaF 1,450 ppm – poate asigura remineralizarea smalţuluidupă aplicaţii de carbohidraţi t = 30s

Periajul dentar

Uzura dentară

normală: 10-20 microni / an

patologică: bruxism – de 3-4 ori mai mare



Joacă un rol major în tribologia orală

Saliva:

• cel mai important element al biochimiei orale şi întribologia orală

• toate suprafeţele expuse mediului oral sunt acoperitede “pelicula dobandită” = strat de proteine salivareabsorbite la suprafaţa structurilor orale (100-150 nm)

• acest strat începe să se formeze la câteva secundedupă expunerea unei suprafeţe solide în mediul oral

Mediul oral



Ph-ul salivar depinde de:

vârsta, sex, momentul din zi/an, stare nutriţională,stare emoţională,

mărimea glandelor salivare

stare generală:

• ↓ secreţiei – Xerostomie: medicamente, afecţiunicerebrale, afecţiuni ale glandelor salivare, diabetinsipid

• ↑ secreţiei – Sialoree: stomatite, erupţia dentară,unele afecţiuni neurologice (epilepsie)

Mediul oral



Adult: 7, copil: 8

Regurgitaţie gastrică: 1,2

Băuturi acide: 1-6

Gravide: 6,5

Dietă acidă: 3

Valorile ph-ului salivar







Apă 994 g/l Masă uscată 6 g/l

Bicarbonat, cloruri, fluoruri, bromuri, ioduri, tiocianat, nitrat,

potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, cupru, zinc, seleniu,

plumb

Uree, creatinină, amoniac, aminoacizi, histamine, acid uric,

AMP-ciclic, carbohidraţi, glucoză, acid lactic, acid piruvic,

proteine (albumină, IgA, IgG, IgM, glicoproteine, mucină,

proteine plasmatice)

Lipide, enzime, vitamine (acid ascorbic), hormoni

Compozitia salivei:



Fluxul salivar

Momentul zilei

Vârstă, sex

Situaţia hormonală (ciclu, gravide, anticoncepţionale)

Concentraţia plasmatică a unei subsţante

Originea salivei

Compoziţia salivei depinde de:



Rol lubrifiant:• reduce uzura dentară prin frecare

• previne lezarea părţilor moi prin frecare

• permite / uşurează: deglutiţia, masticaţia, fonaţia, mimica

Agent de răcire / încălzire

Prin sistemele tampon protejează smalţul împotriva atacului aci

Furnizează matricea necesară remineralizării (Ca, P)

Susţine procesul de acceptare biologică a protezelor dentare

Protecţie antibacteriană

Funcţii tribologice salivare

Smalţ l şi medi l oral coro i



Pelicula salivară conţine proteine care întârzie demineralizareasuprafeţei dentare

Pelicula salivară se formează în aprox. 3 minute

Sistemul tampon bicarbonat – carbonat din saliva neutralizeazăacizii

Expunerea smalţului la cantităţi crescute şi/sau frecvente de acizdin alimente duce la creşterea demineralizării prin depăşireacapacităţii salivei de a-şi reface capacitatea tampon şi deremineralizare a smalţului

Smalţul demineralizat poate fi îndepărtat şi numai prin mobilitatepărţilor moi

Creşterea temperaturii – creşterea efectului coroziv

Smalţul şi mediul oral coroziv





Acidul îndepărtează “smear layer”, deschizând

canaliculele dentinare

Creşterea temperaturii, concentraţia acidului,

cantitatea, timpul de expunere – accentuează

efectul coroziv

Tipul acidului şi comportamentul acid:

• a. citric > a. clorhidric > a. fosforic

Smalţul şi mediul oral coroziv



Clenching diurn

Clenching nocturn Bruxism diurn

Bruxism nocturn

Muşcarea buzelor

Muşcarea obrajilor

Muşcarea obiectelor

Mestecarea limbii

Interpoziţia limbii

Propulsia mandibulei

Lateralitatea mandibulei

Unele instrumente muzicale

Identificarea parafuncţiilor ocluzale



Solicitările paraaxiale creează o zonă de tensiune şi ozonă de compresiune la nivel coronar

Apar - PSDD:

• mai mare în: 1/3 cervicală vestibulară (abfracţie),zone mezio-bucală (aflată sub tensiune)

• mai mica în zona disto-bucală (sub compresiune)

Creşterea timpului de aplicare a forţei ocluzale – creşte

rata PSDD (bruxomani)

Asociere stress (abfracţie) + periaj + eroziune

Mecanisme de stress (mecanic)



1. alimente, băuturi acide: soft drinks, iaurt, lămaie, vin 2. factori medicali: reflux gastroesofagian, anorexie, bulimie,

vomismente, astm, HTA, deshidratare, medicamente acide(a. acetilsalicilic, vit. C, etc)

3. hiposalivaţie: vârstă, sex, oră, stare nutriţională /

emoţională, medicamente, afecţiuni cerebrale, nevroze,depresie, diabet insipid, afecţiuni ale glandelor salivare)

4. bruxism

5. expunere profesională la un mediu acid

6. cerinţe impuse (sportivi, balerini, modele, etc)

7. folosirea dinţilor pentru: tăiat sârmă, deschiderea sticlelor,parafuncţii (onicofagie), pipa, etc

Factori care influenţează uzura dentară



8. igiena oro-dentară: tehnică, materiale, frecvenţă

9. expunerea nejustificată medical la agenţi de albire

10. antagonişti protetici mai abrazanţi decât smalţul

11. tradiţii, credinţă, modă 12. anomalii dentare de structura, poziţie, formă

13. intervenţii terapeutice

14. profesiuni ce expun la tensiuni psihoemoţionale

prelungite, frecvente: şoferi profesionişti, aviatori

15. muncitori din industria cimentului

Factori care influenţează uzura dentară



Abraziunea muchiei incizale



Aspect tipic de uzurăconsecutiv bruxismului

Eroziune ocluzalămoderată + cupping



Modele de uzură dentară



fiziologică

patologică

terapeutică, profilactică

cosmetică, tradiţională, rituală

Modele de uzură dentară

Semnificaţia uzurii dentare fiziologică

patologică

terapeutică

antropologică medicală

culturală etc.



Pe oricare dintre suprafeţele dentare expuseacţiunii cel puţin unui mecanism de uzură

UD:

• la mandibulă mai mare decât la maxilar

• descreşte M1-C-Pm

UD ocluzală:

• la nivelul zonelor de contact

• în afara zonelor de contact La nivelul interfeţei implant - os

Localizarea uzurii dentare



În funcţie de sursa acidului:

• faţa V a incisivilor maxilari – băuturi acide,

mediu acid

• faţa palatinală a incisivilor maxilari

(vomismente), a molarilor maxilari (RGE)

• 6 µm/lună faţă de 0,6 µm/lună în mod fiziologic

Aspectul şi localizarea eroziunii dentare



A.:

•unidentară

• grup de dinţi

• generalizată

B.:

• smalţ • dentină

• cement

C. – suprafeţe afectate

D. – combinate

UD:

S l T l W I d (TWI)



0:

• fără pierdere de smalţ pe nicio suprafaţă • aspect nemodificat al coletului

1:• pierdere de smalţ evidentă pe B, L, O, I • pierdere minimă C

2: • expunerea dentinei mai mică de 1/3 din B, L, O, I

• defect cervical cu adâncime mai mică de 1 mm 3:

• expunerea dentinei mai mare de 1/3 din B, L, O, I• defect cervical cu adâncime 1-2 mm

4:• pierdere completă a smalţului +/- expunere pulpară • defect cervical cu adâncime mai mare de 2 mm

Scorul Total Wear Index (TWI)



Recunoaşterea etiologiei dominante



DACĂ....

1. UD pe fr.>lat. + faţetele de uzură se potrivescpe modele → bruxism

2. UD pe fr.>lat. + fr. max. uzaţi neted pe faţa P,de la marginea gingivală + uzura pe faţa P alat. + neptrivirea suprafeţelor de uzură pemodele → regurgitaţii acide

3. UD pe lat.>fr. + prezenţa de cupe ocluzale

mai ales pe M1 mandibular + suprafeţe uzatecu margini ascuţite + nepotrivire modele →băuturi acide

Recunoaşterea etiologiei dominante a UD – după Abrahamsen

Recunoaşterea etiologiei dominante



4. UD pe lat.>fr. + cupe + UD pe toţi dinţii lat.

maxilari şi mandibulari → fructe acide

5. detalii ocluzale sterse, estompate, sablate

+ leziuni cervicale pe C, Pm → periaj, paste

abrazive

6. situaţie mixtă, combinată → abfracţie şialte forme de UD

Recunoaşterea etiologiei dominante a UD – după Abrahamsen



Modificări dentare de: volum, formă, culoare

Abraziune:

• localizată / generalizată / vestibulară / palatinală /proximală / ocluzală / în cupă / helicoidală

Ocluzale, mio-articulare

Modificarea: curbelor de ocluzie (sagitală, transversală),incizală

Sensibilitate pasageră Complicaţii pulpare, parodontale

Manifestări clinice ale UD



Eroziunea părţilor moi ← margini anfractuoase Modificări fizionomice

Apoziţii osoase alveolare vestibulare, orale

Modificări ale morfologiei radiculare

Dificultăţi masticatorii

+ simptomatologia generată de contextul local şigeneral care susţine evoluţia patologică a UD

! Examenul clinic se completează cu:

• examenul glandelor salivare, mucoasei orale,tegumente, etc.

Manifestări clinice ale UD



Prezenţa zonelor localizate sau generalizate

de pierdere de substanţă dură dentară

Precizarea contextului etiopatogenic,

multifactorial în aproape toate cazurile

Diagnostic



Managementul pacienţilor cu UD



A. Măsuri generale:

Reducerea influenţelor locale, generale, cu efecte

distructive asupra ţesuturilor dure dentare: stil de

viaţă, dietă, mediu profesional, igienă orală,afecţiuni locale / generale, medicaţie hiposialoreică

Abţinerea de la intervenţii cosmetice, ritualice,

comerciale

Educaţia pentru un stil de viaţa echilibrat, sănătos


F ncţii şi semnificaţii ale dinţilor (1)



dinte fiziologic: alimentar

dinte comunicaţional: dentale – “d”, “t”

dinte polemologic: legat de luptă / atac-apărare

dinte expresiv:

• “prezentarea” dinţilor ca mijloc de confirmare a poziţiei

• dominante în grup (valenţă socială arhaică)

• furia, frica, supărarea

• inhibiţia manifestărilor emoţionale, de reţinere şi stăpânirede sine (valenţă caracterologică superioară)

Funcţii şi semnificaţii ale dinţilor (1)




dinte erotic

dinte axiologic:

• valoare economică / estetică / etică / culturală / rituală /

primitivă / “sportivă”

• extracţia incisivilor pentru a semăna cu boii – unele triburi

din Zambia• şlefuirea dinţilor pentru a semăna cu crocodilul (Gabon)

• extracţia ca pedeapsă – incaşi

• extracţia / pilirea pentru a putea scuipa cât mai departe ca

semn de salut (massaii din Dahomey)

dinte estetic: acoperire cu aur, fără motivaţie medicală

dinte economic: arată statusul social, într -un anumit context





dinte parapsihologic: semnificaţia dintelui în vise

dinte cosmetic: cosmiatria – “medicina frumuseţii”

dinte ludic: joaca

dinte trans-biologic:

• rolul dinţilor în cântatul cu instrumente de suflat (rolreciproc)

• auxiliar în muncă – croitori, cojocari, electricieni, pictori

(Luchian a încercat să picteze cu penelul prins cu dinţii) dinte senzitiv:

• dinte dureros

• dinte implicat în auz (Beethoven compunea ţinând întredinţi o baghetă prin care se propagau vibraţiile pianului)

dinte hedonic: satisfacerea unor plăceri





dinte semiotic: informaţii asupra bolii, terenului constituţional

(ereditar, endocrin, metabolic, distrofic)

dinte atavic

dinte proterogenetic

dinte fosil: mai rezistent decât osul

dinte istoric: indicator al modificărilor alimentare, de patologie

culturale, ecologice

dinte idiografic: mijloc de recunoaştere a unei persoane

dinte calendar biologic




Dinţi cu incrustaţii din jad şi turcoaz. Civilizaţia Maya, sec. al IX-lea. Mexic



Tehnica pregătirii dinţilor pentru incrustaţii. Civilizaţia Maya.




B. Măsuri ce vizează prevenţia: Reducerea consumului de băuturi carbonate şi înlocuirea

lor cu lapte, ape, ceai, “decafe”, neîndulcite

Folosirea paiului pentru băuturi acidulate

Reducerea timpului de contact cu structurile oro-dentare

Asigurarea timpului pentru remineralizare – periaj la 1h

după consumul de alimente acide

Lapte, brânza după masă

Clătit cu apă – neutralizează acizii





B. Măsuri ce vizează prevenţia – continuare: Gumă fără zahăr cu fosfat Ca, Xylitol

Pastă cu F

Ape de gură fără alcooli

Perie medie

Tehnică corectă

Reducerea utilizării nejustificate medical a substanţelor de albi

Salivă artificială

Agenţi desensibilizanţi: cu F, sulfat de bariu, nitrat de argint →

precipitaţi în canaliculele dentinare

Aplicarea de bonding în leziunile superficiale, sensibile → efecde scurtă durată





C. Măsuri ce vizează prevenţia:

C. Măsuri ce vizează corectarea uzurii dentare (abraziunii, pierderii

de substanţă dură) Obturaţii compozit, amalgam

Inlay, onlay

Coroane

Poziţia mandibulară în care se realizează tratamentul

Obţinerea unor preparaţii coronare cu o geometrie care să asiguresatisfacerea cerinţelor unui tratament protetic (biologic, biomecanicestetic, biofuncţional, biomecanic, preventiv-profilactic)

DVO – este sau nu este modificată?

• procesul de “erupţie continuă” (Gotlieb şi Miller) • propunerea Dahl

Asocierea tratamentelor ortodontice, chirurgicale

DAR uneori apar probleme legate:

Alegerea materialului pentru restaurare



A. Cerinţe:

• Biocompatibilitate

• Comportament la coroziune

• Proprietăţi mecanice

• Accesibilitate

• Cost

• Valoare estetică

B. Categorii:

• Metale, aliaje

• Ceramice

• Polimeri, compozite

g p



YISICHIIKU OCHIAI (1833-1904).

Extracţie dentară şi aplicarea

unei proteze din lemn. Stampă.

Şcoala japoneză.



KUNIYOSHI UTAGAWA (1797-1861

Extracţie dentară şi aplicarea une

proteze din lemn. Stampă. Şcoala

japoneză.

Metale, aliaje



Aliaje de Au: proprietăţi clinice dovedite în timp, optimpentru confortul şi siguranţa ocluzală, DAR nefizionomic

Alte tipuri de aliaje

Amalgam – “speranţa medie de viaţă” a restaurărilor cu

amalgam este semnificativ mai mare decât a celor cucompozit: restaurări mai rezistente, DAR nefizionomic

Aparent există tendinţa de înlocuire a metalelor şi aliajelor mai ales în publicaţii, manifestări mai mult saumai puţin ştiinţifice, cu determinări comerciale şi decomercializare mai mult sau mai puţin recunoscute (darnu absente)

Metale, aliaje

Smalţul = “bicompozit asemănător metalului”



Plastic – elastic

Anizotrop

Vîsco-elastic

Mare rezistenţă la fractură

Ph optim 5,5

Proprietăţi ale smalţului care îl fac mai

apropiat de metale decât de ceramică

Smalţul bicompozit asemănător metalului

Ceramice dentare



Multe proprietăţi “pozitive” DAR sunt abrazive, casante

Se caută ceramici mai puţin abrazive

Prezenţa defectelor interne, de suprafaţă → cresc uzura

Machiajul extern se face cu produse conţinând oxizimetalici abrazivi → de preferat caracterizarea internă aceramicii

Riscul tratamentului cu HF în vederea cimentării, reparării

Efectul produselor cu F asupra ceramicii

Ce a ce de ta e



Compozite



Încă insuficient adecvate pentru aplicaţii ocluzale

Sunt afectate în mai mare măsură decât alte categorii demateriale de: abraziune, degradare chimică, atriţie, oboseală

Uzura apare prin procese simultane constând în:

• reacţii tribochimice între particulele de umplutură şi apă

• dizolvarea produşilor hidrataţi • formarea de filme de suprafaţă conţinând un amestec de

fragmente de umplutură şi produşi de reacţie

• desprinderea mecanică a filmelor de suprafaţă

Uzura dependentă de: caracteristici, distribuţia umpluturii(mărime, formă, duritate, casant); natura matricei, rezistenţa legăturii dintre matrice şi umplutură

Compozite



Umplutură – cantitate crescută + particule mai mici → cresc

rezistenţa la uzură

Duritatea particulelor umpluturii < duritatea smalţului

Particulele cu diametru mai mic reduc impactul durităţii

Nanomaterialele → nanocompozite → nanoparticulele pot fi

înghiţite, inhalate → posibilă acumulare în ţesuturi, organe

(ficat, rinichi, intestin)



Reducerea uzurii dentare



1. Lustruirea suprafeţelor dentare:

• Naturale

• Artificiale

2. Asigurarea lubrifierii

• Corectarea secreţiei salivare

• Salivă artificială

3. Alegerea combinaţiilor convenabile tribologic



Opţiuni terapeutice







Examenul clinic ocluzal





Contactele ocluzale ideale

[ASH – 1993]

Contacte dento-dentare

Clenching diurn

Identificarea parafuncţiilor ocluzale



Clenching diurn

Clenching nocturn

Bruxism diurn

Bruxism nocturn

Muşcarea buzelor

Muşcarea obrajilor

Muşcarea obiectelor

Mestecarea limbii

Interpoziţia limbii

Propulsia mandibulei

Lateralitatea mandibulei

Unele instrumente muzicale























Dinte “arheologic”



Oferă informaţii despre:

• Dieta

• Tehnica preparării hranei

• Activităţi implicând dinţii (altele decât masticaţia)

Atriţia: la omul actual are un ritm mai redus UD şi corelaţia ei cu vârsta, la omul actual, tind să fie mascate

de variaţiile provocate de expunerile profesionale, bruxism,consumul în creştere de alimente şi, mai ales, băuturi cu phscăzut

UD la omul actual este posibil să aibă la bază mecanisme maidegrabă chimice (coroziune / eroziune) decât fricţionale





Tehnica pregătirii dinţilor pentru incrustaţii. Civilizaţia Maya.





Documents

Prof Traistaru FINAL 2011 2