Produse din lemn.rtf

8/11/2019 Produse din lemn.rtf

http://slidepdf.com/reader/full/produse-din-lemnrtf 1/39

a. Materiale lemnoase semifabricate

În această grupă sunt cuprinse: cioplitura, bulumacii, traversele de cale ferată, cheresteaua,furnirul, placajul şi panelul. 1.Placajele

Placajele se fabrică prin lipirea între ele a unui număr impar de furnire, astfel încât la două furnireînvecinate, direcţia fibrelor să facă un unghi de !" .#ipirea se face cu ade$ivi de foarte bunăcalitate, aşa cum sunt ade$ivii de ca$eină şi ade$ivii de răşini sintetice. %ceste placaje de u$ generalse fabrică în grosimi cuprinse între &'(! mm şi în formate până la ()*+)*! cm. În funcţie denumărul şi mărimea defectelor, placajele se clasea$ă în cinci clase de calitate, notate cu litere de la % până la . În afară de aceste placaje de u$ general se mai fabrică şi o serie de placaje speciale: placajul bacheli$at, la care furnirele se impregnea$ă în prealabil cu o soluţie de răşină fenol'formaldehidică spre a'l face re$istent la acţiunea apei, placajul armat cu ţesături metalice sau te+tile, placajul blindat cu foi metalice şi placajul stelat. %cesta din urmă se fabrică din mai multe foi defurnir lipite astfel încât între fibrele lor să se forme$e unghiuri de &!", -*" sau !"

P#%/%0 123453 647 #87 6 9%

Placajul pentru e+terior sau asa numitul placaj pentru cofraj

este alcatuit din straturi de furnire tehnice din lemn de fag incleiate cu ade$ivi fenolformaldehidici si protejat la e+terior cu un strat de răşină fenolica in concordanta cu ;3 7 &(- < )

%cest tip de placaj este folosit în special în construcţii, fiind destinat lucrărilor de cofrare, având omare re$istenţă în condiţii normale de utili$are. ste re$istent la intemperii, apa si umiditate. ;e poate folosi si in amenajari interioare.

Grosimi:

=, (!, (), (*, (= mm >sau alte grosimi la cererea clientului?

Dimensiuni:

)!!! + ()*! mm sau alte formate la cerere

6irectia fibrelor este paralela cu lungimea plăcilor.

;e pot reali$a şi alte formate speciale.

Clase calitate :4n functie de aspectul fetelor si caracteristicile fi$ico'mecanice placajul este produs in doua clase de

1



calitate, conform ;2%; @!!-'=

calitatea 4

calitatea 44

Tipuri incleiere:

%A (!! conform cu ;3 7 &(-') pentru folosire la e+terior in medii neprotejate

Umiditate:

(!B C )B la momentul livrarii

P#%/%0 P723D 4723453 647 9% P723D DE 73%#

Placajul de interior este reali$at din furnire tehnice din lemn defag si este folosit in special pentru mobilier si componente de mobilier, pentru amenajari interioare,scări, ambalaje, datorita re$istentei sale mari. Plăcile de placaj sunt sigure din punct de vedere alsanatatii, emisia de formaldehida se incadrea$a in clasa (.

Grosimi:

&, -, *, , @, =, (!, (), (*, (=, )!, )), )*, &!, &*, -! mm >se pot reali$a şi alte grosimi la cerereaclientului?

Dimensiuni:

)!!! + ())! F ()*! mm

))!! + ())! F ()*! mm

)--! + ())! F ()*! mm

)*!! + ())! F ()*! mm

)*!! + (*!! F ()*! mm

6irectia fibrelor este paralela cu lungimea plăcilor.

;e pot reali$a şi alte formate speciale .

2



Formate speciale:

)!!! + &!! mm

&!! + ()*! mm

-!! + ()*! mm

@!!, =!!, !! + (!! + () mm ' elemente folosite pentru lamele pat

Tipuri de placaj:

placaj de fag pentru interior >încleiere tip 49)!? ' re$istent la condiţii normale de umiditate şitemperatură din încăperi închise

placaj de fag pentru interior cu re$istenţă sporită >încleiere 4 @? <re$istent la o umiditate mai maredecât cea normală şi la contactul cu apa încăl$ită la @ grade /elsius

placaj pentru mediu umed >încleiere tip %A (!!, cu fete neprotejate? <re$istent la acţiunea apei şi laintemperii moderate

Clase de calitate :

4n functie de aspectul furnirelor e+terioare in concordanta cu structura naturala a lemnului placajul produs este clasificat astfel:

/alitate : GFGG, GG, ;26, 6:

in concordanta cu ;tandardul;2%; ()-*'! Placaj de fag pentru lucrari de interior, cu combinatiade fete %FG, GF/, /F6, 6F6.

in concordanta cu ;3 7 &*') < Placaj < /lasificare dupa aspectul fetelor, calitatea 4, 44, 444, 4H cu

combinatia fetelor 4F4, 4F44, 44F44, 4F444, 44F444 ' /lasificare dupa aspectul fetelor '9oioaseTipuri de incleiere:

49 )! sau 4 @, in functie de destinatia produselor si cerintele clientului, conform cu ;3 7 &(-') pentru folosire la interior, emisia de formaldehida ( in concordanta cu ;3 7 &

Umiditate:

(!B CF' )B la momentul livrarii

Lemnul pentru fatade

#emnul a fost folosit in strare bruta ca si material de constructie inca din cele mai vechi timpuri.

3



In arhitectura, fatada unei cladiri este poate cea mai importanta parte a acesteia din punct de vedere al esteticului.

+perienta practica arata ca fatadele din lemn, montate corect si cu intretinere corespun$atoare, au odurata de viata mai mare decat orice alt material.

4n afara de aspectul estetic, proprietatile portante ale lemnului, naturaletea si calitatea lui ofera un plus valoare prin faptul ca poate fi combinat cu oricare alt material pentru fatada.

4



Putem alege intre diferite esente de lemn, tipuri demontaj si tratament, astfel incat fatada de lemn poate fi personali$ata.

6aca folosim un sistem de montaj ventilat, fatadele din lemn pot oferi o i$olatie fonica si termicafoarte ridicata si astfel pe e+terior avem o fatada din lemn eleganta si plina de personalitate iar peinterior un confort sporit.

Scîndura de faţadă

;cîndura de faţadă este nemijlocit anume acel material, care este utili$at la finisajul faţadei casei.6iferită după grosime, structură, factură, culoare şi caracteristici tehnice, ea reflectă în întregime particularităţile lemnului, din care este fabricat. ;cîndura de faţadă poate fi utili$ată în domeniicomplet diferite, nu doar în finisajul faţadei casei. 6ar anume în acest ca$ ea este un atributneschimbător.

Prelucrarea lemnului în scopul obţinerii scîndurii de faţadă constă dintr'un şir de etape tehnologicedestul de complicate. 9iecare specie de lemn îşi are particularităţile sale şi depinde de elasticitate,re$istenţă, pre$enţa răşinilor şi duritate. ama tuturor acestor calităţi şi stabileşte cum anume trebuie prelucrat lemnul, înainte ca acesta va deveni faţadele clădirilor.

Finisajul faţadei caselor de lemn

9aţadele casei de lemn îndeplinesc atît funcţia estetică, cît şi cea practică.

9aţadele caselor din lemn trebuie să asigure o longevitate de lungă durată a construcţiei. 6atorită prelucrării lemnului şi caracteristicilor naturale, faţadele de lemn apăra construcţia portantă contracondiţiilor climatice >ploaie, $ăpadă, etc.?. 9aţadele clădirilor previne deteriorarea casei de cătreinsecte şi alţi dăunători, care de asemenea afectea$ă termenul de e+ploatare a casei sau terasei.

Pentru ca faţadele de lemn să corespundă tuturor cerinţelor sus'indicate, finisajul faţadei caselor de

lemn trebuie e+ecutat de către specialişti în conformitate cu toate normele stabilite pentru fiecarespecie de lemn individual

5



).Panelele

Panelele se fabrică dintr'un mie$ format din şipci de lemn moale,lipite între ele şi acoperit pe ambele feţe cu câte o foaie de furnir de ba$ă, aşe$ată cu direcţia fibrelor perpendicular pe direcţia fibrelor din şipci .În felul acesta se elimină defectele de contragere pe carele'ar avea o piesă de lemn masiv, fiindcă şipcile sunt lipite una de alta cu inelele anuale în direcţiidiferite. Panelele se folosesc în industria mobilelor şi în construcţii la confecţionarea uşilor care suntmai uşor de e+ecutat şi mai bune decât uşile din tăblii, fiindcă nu dau defecte de contragere şi nucrapă. Panelele se fabrică în grosimi cuprinse între ('-! mm şi în formaţie până la ())+)-- cm. Înfuncţie de numărul şi mărimea defectelor, panelele se clasea$ă în trei clase de calitate, notate cu %, G

şi /.Panel 8esteacan, 49)! Dtili$ari: pentru furniruire sau lacuire ' industria mobilei, amenajari interioarerosimi: de la ( la )* mm9ormate: (.)*! + ).*!! mm

Panel 9romager >/eiba?, 49)! (Dtili$ari: pentru furniruire sau lacuire ' industria mobilei, amenajari interioarerosimi: de la (& la & mm9ormate: (.)*! + ).*!! mm > la cerere posibile si alte formate?

Panel 869, 49)! (Dtili$ari: pentru furniruire sau vopsire ' industria mobilei, amenajari interioarerosimi: de la ( la & mm9ormat: ).*!! + (.)*! mm > la cerere posibile si alte formate?

Panel furniruit, 49)! (Dtili$ari: productie mobilier, amenajari interioare;pecii: stejar, fag, paltin, arin, mesteacan, cires, frasin, cat si specii e+oticerosimi: ( mm > la cerere posibile si alte grosimi?

b.Materiale lemnoase finite6in această grupă de materiale fac parte plăcile celulare de lemn, şindrila, şiţa, scândurile fălţuite,duşumelele cu lambă şi uluc şi parchetele.

(.Plăcile celulare. Plăcile celulare sunt formate dintr'un cadru de lemn rigid, având în interior oserie de celule făcute din fâşii de furnir, sau din furnire spiralate în formă de melci şi acoperite peambele feţe cu furnir de ba$ă sau cu placaj. Plăcile celulare au formă dreptunghiulară de diferite

6



lungimi şi lăţimi, şi cu grosimi până la -* mm. ;e întrebuinţea$ă la alcătuirea pereţilor despărţitoriinteriori, la uşi şi mobilier, precum şi la construirea de cabine.

).Şindrila. Iindrila se fabrică din lemn de răşinoase sau din foioase. 9aţa vă$ută este de formădreptunghiulară cu lungimea de &!, -! sau *! cm şi lăţimea între '(& cm. Dn cant este prevă$ut cuuluc şi are o grosime de (,* cm, iar cantul opus este subţiat, pentru a putea fi introdus în uluc. #ocal,

din lemn de răşinoase se mai confecţionea$ă manual şiţă sau draniţă, de dimensiuni mai mari decâtşindrila.

;indrilele din lemn pot avea o durata de viata cuprinsa intre (* si -! de ani. 6urabilitatea lordepinde de clima, de e+punerea la intemperii si gradul de inclinare a acoperisului.

/a regula, cu cat este mai abrupt acoperisul, cu atat mai mult va re$ista materialul invelitorii,deoarece apa nu poate sa forme$e mici balti, iar gheata si $apada nu se pot depune in cantitati mari,astfel incat sa distruga lemnul.

6aca in acoperis sunt infiltratii, sau daca banuiti ca aveti sindrilece pre$inta deteriorari survenitein urma unor furtuni puternice sau din alte cau$e, va recomandam sa verificati acoperisul pentru aidentifica aceste sindrile indoite, fisurate sau rupte. 4n timpul acestei inspectii, mai puteti verificalipsa sindrilelor si indepartarea muschiului sau a resturilor vegetale care pot deveni substratulde$voltarii vegetatiei.

4nfiltratiile de apa, datorita faptului ca sunt vi$ibile din podul casei, pot fi verificate. Prin urmare,nu trebuie decat sa va urcati in podul casei si sa va uitati dupa pete de apa formate la nivelul

acoperisului. 6aca constatati ca infiltratiile si'au facut aparitia, iar acest lucru se datorea$a starii precare in care se gasesc unele sindrile, nu trebuie decat sa le inlocuiti sau sa le reparati ' daca acestlucru este posibil. 6in fericire, inlocuirea sindrilelor din lemn este un lucru relativ simplu de facut.4n schimb, nu se poate spune acelasi lucru despre invelitorile care, datorita gradului mare de u$ura,necesita inlocuirea in totalitate.

7



Invelitorile din lemn

6in ce in ce mai rare la noi, dar foarte raspandite in altetari, sunt invelitorile din lemn >sita, cum i se mai spune?. 6e cele mai multe ori, cea moderna este

reali$ata din cedru rosu datorita durabilitatii acestei esente de lemn si re$istentei mari la JataculKinsectelor. Pot fi distinse doua modele de sindrila clasica: neteda si rugoasa. 6iferenta dintre ele estemai mult de natura estetica, decat una practica.

;ita trebuie neaparat tratata, de producator sau de noi, impotriva ume$elii si a focului, principaliiagenti destructivi ai acesteia. Prin greutatea redusa pe care o are si usurinta cu care poate fi montata,invelitoarea din lemn are un impact economic po$itiv asupra celor ce aleg aceasta varianta pentrulocuinta lor. 9aptul ca teoretic este nelimitata estetic si designul functional sunt doar cateva dintrecalitatile de ba$a ale acesteia. arantia oferita de producatori ajunge pana la &! de ani.

;ita poate fi aplicata direct peste unele tipuri de invelitori pree+istente, precum sindrila bituminoasa sau un alt strat de sindrila. 9run$ele si alte mi$erii care se acumulea$a pe acoperismentin ume$eala acestuia, favori$and de$voltarea muschiului, ciupercilor si duc in timp ladistrugerea acoperisului. 6e aceea, trebuie curatata periodic, pentru a va bucura cat mai mult timp deaspectul placut pe care il ofera.

8



;itele sau sindrilele din lemn de rasinoase repre$inta unuldintre cele mai vechi tipuri de acoperisuri utili$ate. ste de departe un mod foarte K/5L de a iticonstrui acoperisul propriei case sau de a il restaura pe cel vechi, mai ales daca acesta, in varianta luioriginala, a fost din sita. %ceste materiale sunt foarte des utili$ate in ultima vreme la renovareacaselor traditionale vechi sau a conacelor boieresti cu valoare de patrimoniu cultural sau dearhitectura dar sunt si ca$uri de clienti care isi construiesc case noi si prefera acest tip de acoperis.8aterialele de ba$a utili$ate sunt prelucrate in conformitate cu standardele in vigoare . 8ajoritateaelementelor sunt prelucrate manual acordandu'se o mare atentie parametrilor dimensionali si decalitate.

DIMENSIUNI SI MATERIALE UTILIZATE:

6imensiuni u$uale:

♦ ;ita < lungimea: &!!, &*!, -!!, -*!, *!! mmM latimea: @! ' (-! mmM grosimea: * sau @ mmM

♦ ;indrila < lungimea: &*!, -!!, *!! mmM latimea: *! < (&! mmM grosimea la cantul cu uluc (*mmM grosimea la cantul fara uluc & mmM adancimea ulucului (! mm.

♦ 8ateriale au+iliare:

♦ ;ipci din lemn de bradM

♦ /uie cu cap plat pentru sita si sindrilaM

♦ ;olutie antiseptica dintr'un amestec de bicromat de sodiu cu sulfura de cupru in solutie apoasa cuconcentratie de &,*'-BM

♦ /uie cu cap plat pentru tableM

♦ 2abla de !,* mmM

♦ /arton bitumat.

PRESCRIPTII DE PROIECTARE:

9



♦ 9ormele de invelitori vor fi indicate de proiectant indocumentatie, cu preci$area felului de racordare dintre versanti >in unghi sau rotunjite?, precum si a punctelor unde trebuie e+ecutate lucrarile de tinichigerie >dolii, strapungeri pentru cosuri, lucarne,muchii, coame etc.?.

♦ 4nvelitorile din sita sau sindrila se vor ase$a pe: sipci, prajini cioplite sau laturoaie, batute pecapriori paralele cu poala acoperisului. 7u se admite astereala decat la dolii.

♦ Pantele admise sunt, conform ;2%; &&!&F)'==M

♦ 4nvelitorile de sita se vor e+ecuta in )'* straturi suprapuse >numarul dorit reali$andu'se prin petreceri laterale?, iar cele de sindrila in ) straturi. #a sindrila se va indica prin proiect modul de prelucrare la unul din capetele sindrilei, pentru ca dupa montare sa se reali$e$e desenul dorit.

♦ 6istanta dintre sipci este in functie de lungimea sitei sau sindrilei >nu mai mica de (* cm si numai mare de )* cm? si va fi preci$ata de catre proiectant.

♦ 8uchiile >coamele in panta? pot fi: rotunjite >suport si invelitoare?M drepte >in care ca$ acoperireaacestei $one se va face prin montare in unghi drept a doua scanduri, cea de pe versantul cu vanturi predominante depasind'o pe cealalta cu minimum * cm.

♦ 6oliile pot fi: rotunjite, in care ca$ proiectantul va indica ra$a de montare sau drepte, e+ecutatedin tabla ca la invelitorile din tigla.

♦ ;olutiile de iluminare naturala si ventilare a podului prin lucarne dreptunghiulare, triunghiulare,ochi de bou se vor da de catre proiectant prin detalii speciale.

PRESCRIPTII DE EXECUTIE:

♦ Gaterea sitei sau sindrilei se va face in randuri paralele custreasina, incepand de la poala.

♦ #a sindrila muchia ascutita se introduce in ulucul sindrilei alaturate. 3osturile paralele cu linia de

10



cea mai mare panta vor fi decalate de la un rand la altul cu o jumatate de lamela. 4n sectiune se vorafla, in camp, minimum doua sindrile

♦ #a sita, in functie de numarul de bucati ce sunt indicate a se e+ecuta in camp, suprapunerilefiecarei site peste cea inferioara >in acelasi rand? vor fi de: (F), )F&, &F-, -F*. 3andurile se vorsuprapune cel putin pe jumatate, partea vi$ibila nu va fi mai mica de cm.

♦ 9iecare lamela va fi fi+ata cu un cui, care strabate si lamela randului inferior. /apul cuiului va fiacoperit de lamela randului superior.

♦ #a coama sita sau sindrila de pe fata e+pusa vanturilor dominante va depasi coama cu minimum *cm.

♦ Pe coama va fi un rand in plus de sita sau sindrila.

♦ 3acordarea invelitorilor de sita sau sindrila la toate strapungerile se va face ca la invelitorile detigla.

Lemnul brut -rotund utilizat in constructii

/onfortabile, călduroase, ecologice, casele din buşteni se pot constitui într'o alternativă viabilă aconstrucţiilor clasice./onfortul termic şi fonic este dat atât de calitatea lemnului cât şi de tehnicaspecială de îmbinare, ceea ce duce la un avantaj uimitor: 7D 8%4 ;2 7/;%3N 4E5#%3%472345%3N ;%D 12345%3N % /%;4O

5dată montată casa pe fundaţie, trebuiesc adăugate doar uşi şi ferestre, învelitoarea acoperişului,

după dorinţă, utilarea băilor după gustul dumneavoastră >nu sunt absolut necesare gresia şi faianţa?,si va puteţi mutaO

6atorita proprietatii de contragere a lemnului, in proiectarea si construirea unei case din bustenitrebuie multa atentie. ;ca$amantul lemnului este o proprietate naturala a cestuia si nu afectea$are$istenta constructiei. 6ar in timp, prin uscarea naturala a lemnului, pana la punctul de adaptare cumediul unde este amplasata casa, un perete inalt de )*! cm poate sa scada cu pana la (* cm >B dininaltimea sa?. ;ca$amantul lemnului nu afectea$a nici una dintre lucrarile ori$ontale interioare

11



>podele, grin$ile de sustinere, etc? dar afectea$a orice alta lucrare verticala >geamuri, usi, seminee?.

Gustenii folositi la constructia caselor sunt in diametru mediu de &! cm, lemn verde. 9iecare busteaneste selectat individual, decojit si tratat cu solutie de tip 3esistol, impotriva fungilor, insectelor,mucegaiului.

2ehnica folosita la construirea caselor este tehnica de copiere a busteanului unul in celalalt si

imbinarea sa prin metoda 7orvegiana >sau ;uede$a dupa alte standarde?. 4$olatia casei se face incanalale dintre busteni, cu vata minerala.

6e ce o casa din busteni

;ub supravegherea Giroului %merican de ;tandarde s'au masurat si supravegheat case cudimensiuni egale de m + m,construite din materiale diferite,una dintre ele fiind o casa din busteni.

3e$ulatele e+perimentului au fost: este cel mai sanatos mediu de locuit comparativ cu alte tipuri deconstructie,iar consumul de energie pentru incal$irea casei de busteni pe perioada rece,este cu panala &* B mai mic decat pentru incal$irea oricarui alt tip de casa,iar racirea uni case din busteni pe preioada calda, presupune un consum de energie mai sca$ut cu &* B decat alt tip de constructie..

6atorita capacitatii lemnului de a inmaga$ina caldura, schimbarea de temperatura din interior nu vafi KabruptaL niciodata, iar lemnul avand capacitatea de a absorbi umiditatea din mediul inconjurator,va asigura si comfortul de ume$eala din aerul respirat.

Proprietatile fi$ico'chimice ale lemnului, determina ca o casa din busteni sa fie racoroasa vara sicalda iarna. 4ntr'o casa din busteni nu avem electricitate statica si nici praf in aerul respirat.

%sa cum se întâmpla în cadrul oricarei case, prima data trebuie sa faceti fundatia. ste indicat caaceasta sa fie efectuata în sistem clasic, din beton, întrucât va sustine viitoarea casa. Prin urmare,trebuie sa fie re$istenta.

6upa ce ati depasit fa$a de fundatie, deja puteti visa la noua dumneavoastra casa. /asele din lemn sefac mai usor decât cele în sistem clasic si nu va trebui sa va implicati în procedeul de constructie, cisa lasati firma pe care ati contractat'o si care este speciali$ata în ridicarea caselor din busteni sa facalucrul acesta. 5 prima operatiune este aducerea lemnului. %cesta trebuie sa fie adus în stare bruta,verde, e+act asa cum a fost taiat si se decojeste manual .9iecare bustean curatat se asa$a unul pestealtul, conform planului arhitectului, deoarece casa trebuie reali$ata toata odataM nu se poate face doar un perete si dupa un timp, un altul. ;tilul de îmbinare a lemnului se numeste Jîncheierea în mâglaL.

6upa ce constructia este gata, casa nu trebuie locuita timp de sase luni. În acest interval, lemnultrebuie slefuit, ignifugat si insectofungi$at. %plicarea acestor solutii se face prin pulveri$are în maimulte straturi succesive. 8aterialul devenit ignifug are o re$istenta la foc pâna la ! de minute de

e+punere la flacara. Prin intermediul acestor operatiuni, lemnul capata aceleasi proprietati camaterialele traditionale. /asele din lemn sunt e+ecutate în (!'() saptamâni.

Pardoseli de parchet

Parchetele. Parchetele se fabrică din lemn de stejar sau de fag şi după felul în care se face îmbinarealor în pardoseală sunt de următoarele două tipuri: ' parchete de tip P( cu lambă pe două feţe laterale adiacente şi cu uluc pe celelalte două feţe

12



laterale' parchete de tip P) cu lambă, uluc şi coadă de rândunicăspre a se putea fi+a mai bine direct pe pardoseli, cu ajutorul diverşilor ade$ivi cu răşini sintetice saucu bitum.

Parchetele se fabrică în grosimi de (@ sau )) mm, cu lungimi cuprinse între )!'*! cm şi lăţimi între&' cm. În funcţie de numărul şi mărimea defectelor, parchetele de stejar şi cer se sortea$ă în treiclase de calitate iar cele de fag numai în două clase. 7umărul defectelor nu poate depăşi trei pentruclasa 4, patru pentru clasa 44 şi cinci pentru clasa 444. %ceste defecte pot fi: dungi sau culori diferite,noduri sănătoase şi concrescute de cel mult )! mm diametru, găuri mici şi i$olate de insecte, devieride fibre şi crăpături în adâncimea mai mică de & mm. În afară de parchetele de tip P se mai fabrică şilamele de parchet de ( cm grosime şi cu feţele laterale plane. le se lipesc cu faţa vă$ută pe hârtiecu un clei de de+trină, formând panouri care se pot manipula şi transporta ca atare. %ceste panouri selipesc de stratul de suport >de planşeul de beton prevă$ut cu un strat fonoi$olator? cu ajutorulade$ivilor de răşini sintetice şi apoi hârtia de pe suprafaţa panourilor se îndepărtea$ă prin spălare cuapă, în care de+trina se di$olvă uşor.

Pardoselile din parchet care vor fi folosite la lucrare vor fi alcătuite astfel:

(. Parchet montat prin lipire cu ade$iv pe un strat suport din beton de pardoseala cu fata findriscuita,turnat pe pământ natural sau de umplutura, amenajat corespun$ator.

). Parchet montat prin lipire cu ade$iv pe un strat suport din mortar de ciment sau pe suprafata uneisape suport K49L din ipsos, pentru pardoseli sau direct pe suprafata planseului de beton armat.

&. Parchet montat prin batere în cuie pe un strat suport format din placi din fibrobeton ase$ate pe unstrat de nisip uscat.

-. Parchet montat prin lipire cu ade$iv pe un strat suport din placi din fibre de lemn moi >poroase?, bitumate si antisepti$ate >tip G%? ase$ate pe un strat de egali$are din nisip uscat.

STANDARD S! N"R#AT!$

%colo unde e+ista contradictii între recomandările pre$entelor specificatii si cele din standardeleenumerate mai jos, instructiunile cuprinse în specificatii vor fi prioritare.

(. ;2%; --'=- ' Produse petroliere. Ahite'spirit rafinat.

). ;2%; )'= ' 2oluen.

&. ;2%; ))=F('=@ ' Parchet de lemn masiv pentru pardoseli. /onditii tehnice generale de calitate.

-. ;2%; *-*F('=! ' 4psos pentru constructii.

*. ;2%; @!'=- ' %pa pentru betoane si mortare.

. ;2%; (*!!'@= ' #ianti hidraulici. /imenturi cu adaosuri.

@. ;2%; (@'@ ' %gregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.

=. ;2%; )((('! ' /uie din sârma de otel.

13



. ;2%; &&!'= ' ;moala de huilă.

(!. ;2%; @!*='( ' Poliacetat de vinil. 6ispersii apoase.

((. ;2%; @=-='@= ' Plăci din fibre de lenin. Placi moi tip ;, G si G%.

(). ;2%;=)*'! ' %ditiv plastifiat mi+t pentru betoane.

(&. ;2%; ;;==('==' /enusa de centrale termoelectrice utili$ata ca adaos în betoane si mortare.

(-. / &*'=) ' 7ormativ pentru alcatuirea si e+ecutarea pardoselilor.

%NRAL!TAT!

Grad de detaliere a proiectului

%ntreprenorul va pre$enta detalii de e+ecutie pentru ase$area >desenul? lamelelor de parchet sialcatuirea structurii straturilor, functie de materialele utili$ate si destinatia încăperilor.

Mostre si testari

4nainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier, %ntreprenorul va pune la dispo$itieProiectantului spre aprobare urmatoarele mostre:

(. #amele de parchet, fri$uri si perva$uri de dimensiunile, esenta de lemn si calitatea indicate în proiect.

). Plăci din fibre de lemn tip G% la dimensiunile, si calitatea indicate în proiect.

&. Placi din fibrobeton.

;e va e+ecuta un panou'mostra cu dimensiunile de l!!!+(!!! mm pe care se va monta parchetul

conform cu indicatiile din proiect si se va supune aprobarii Proiectantului, panoul' mostra rămânând pe santier pâna la terminarea si receptionarea lucrarilor.

#ATR!AL S! PR"D&S

Materiale

Placi de fibrobeton.

%racet 6 *!, conform ;2%; @!*='( sau /rilororn 6/ )(!! >3âsnov?.

Produse

;apa suport K49L, din mortar din ipsos si nisip sau cenusa de centrale termoelectrice preparata pe ba$a urmatoarei retete pentru ( m& de mortar, în greutate:

' ipsos de constructii --! Qg

' nisip !.. .& mm ==! Qg sau cenusa de centrale ternioelectrice *!!'*! Qg

' ciment >Pa &* , 8&! sau 9)*? ! Qg

14



' disan >solutie apoasa )! B? )@ litri

' apa &!! litri

/aracteristicile tehnice ale sapei suport K49L.

' re$istenta mortarului

la (- $ile R cca. ! da7Fcm)

la )= $ile R cca. =! da7Fcm)

' durata de întarire a mortarului ' &.. .- ore

' re$istenta fata de apa ' buna

' îmbunatatirea i$olarii fonice la $gomot de import ' cu cca. ) dG.

' densitatea specifica ' (@! QgFrn& >cu nisip !.. & mm?M !!'(!!! QgFm& >cu cenusa de

termocentrală?8ortar de ciment.

L!$RAR' TRANSP"RT' DP"(!TAR

2ransportul lamelelor de parchet, a fri$urilor de perete si perva$urilor se va face numai cu mijloacede transport acoperite si curate.

Pachetele cu piese de parchet, fri$uri si perva$uri se vor depo$ita în stive, în încaperi închise >pentrua asigura o temperaturS constanta?, pardosite cu lemn, ferite de ume$eala si de ra$ele soarelui.

2ransportul placilor din fibre de lemn moi >poroase? se va face cu mijloace de transport acoperite,

curate si uscate. 4n timpul transportului placile vor fi ase$ate ori$ontal, în stive, pe sortimente.

Placile de lemn moi >poroase? se vor depo$ita în încaperi închise si uscate ase$ate în stive, functie degrosime, format si calitateM stivuirea se va face în po$itie ori$ontala pe suprafete plane >platforme?.

6epo$itarea ambalajelor >butoaie, bidoane metalice? cu toluen sau aracet se va face în maga$iiînchise, aerisite, ferite de actiunea ra$elor solare, la temperatura de C*!/ ... C-!"/.

#"NTA)

#ucrari care trebuie terminate înainte de începerea e+ecutiei pardoselilor

(. 2encuielile interioare, inclusiv reparatiile la pereti si tavane, ca si pragurile între încaperi.). Eugravelile si vopsitoria.

&. 8ontarea tâmplariei, ferestre >inclusiv geamurile? si tocurile usilor.

-. 4nstalatiile electrice si de încăl$ire >inclusiv probele de presiune?.

*. 2urnarea stratului de beton simplu marca G/ &,*, cu grosimea de =!... (!! mm peste

15



infrastructura pardoselii.

. 2urnarea stratului suport din mortar de ciment sau asternerea stratului de egali$are din nisip uscatcare vor acoperi toate denivelarile planseului si eventualele conducte e+istente la suprafata acestuiaMsuprafetele acestor straturi trebuie sa fie plane.

Stratul suport

+ecutarea sapei suport K49L din ipsos.

(. +ecutarea sapei suport K49T din ipsos, acolo unde este indicat prin proiect. rosimea sapeisuport K49L va avea o grosime finala de & cm.

). 4nainte de e+ecutarea sapei suport K49L suprafetele planseelor din beton se vor proteja prin:

' aplicarea, cu pensula, a unui strat de amorsă de smoală plastifiată cu următoarea compo$itie

în volume:

' )! parti smoală de huila tip G

' (! parti ulei de antracen

' umiditatea ma+imum &B

' starea suprafetei trebuie sS fie plana si ori$ontala >se admit sageti de ma+imum - mm sub

dreptarul de ) m lungime si de ma+imum ( mm sub rigla de !,)! m?.

' suprafata va fi re$istenta >la $gârierea cu un cui sa nu ramâna urme mai adânci de ( mm?

' suprafata va fi netedS >fin driscuita? si nu va pre$enta defectiuni ca: fisuri, crapaturi, gauri,

umflaturi

Abaterile care pot fi admise sunt urmatoarele:

' ma+imum doua neregularitati ale suprafetei, în orice directie, având adâncimea de ma+imum ) mmsub dreptarul de ) m lungimeM

' ma+imum ) mmFm si ma+imum * mm de la un perete la altul ca abateri de planeitate.

;tratul suport din placi din fibrobeton sau din placi din fibre de lemn moi >poroase? va aveasuprafata plana >se admit săgeti de ma+imum - mm sub dreptarul de ) m lungime?. Placile nutrebuie sS fie denivelate la rosturiM se admit denivelari i$olate de ma+imum ) mm.

Montarea parchetului

Montarea parchetului cu lamba si uluc prin lipire

(. 8ontarea parchetului se va face prin lipire cu %racet 6*! sau /rilorom 6/ )(!! pe stratul desuport.

). 4nainte de montarea parchetului suprafata suportului va fi curatata de praf iar piesele de parchet se

16



vor sorta dupa fibra si culoare pentru (') rânduri complete.

&. 8ontarea se va începe cu lipirea fri$urilor de perete la o distanta de (!...(* mm de perete siîmbinarea lor la colturi la -*"M fri$urile se vor întepeni fata de perete cu pene ase$ate la cca !,* mdistanta.

-. #ipirea lamelelor de parchet se va face dupa minim & ore de la lipirea fri$urilor.

*. #amelele se vor aplica dupa cca. (! minute de la întinderea ade$ivului.

. Pentru o mai buna ancorare în câmp lamelele se vor bate din loc în loc în cuie, în dibluri montateîn sapa.

@. %se$area lamelelor se va face conform desenului din proiect.

=. /irculatia peste parchetul lipit este permisă dupa )- ore de la aplicare.

Montarea parchetului cu lamba si ubuc prin batere în cuie

(. ;e vor fi+a în cuie, de'a lungul peretilor, fri$unile de perete la o distanta de (!...( * mm de perete.

). 9ri$urile de perete se vor întepeni fata de perete, cu pene ase$ate la cca !,* m distanta.

&. #amelele se vor bate începând de la fri$ul opus usii. #amelele vor fi batute strâns astfel încâtlamba fiecarei piese sa intre strâns în ulucul celeilalte.

-. %se$area pieselor de parchet se va face conform desenului din proiect.

Finisarea parchetului

(. /urătarea parchetului se va face după terminarea eventualelor reparatii la $ugraveli si vopsitorii.). /uratarea se va face mecani$at cu masina de raschetat sau cu masina de slefuit, această operatie putând începe numai dupa - $ile de la montare.

&. ;e vor monta perva$urile din lenin masiv pnin batere în cuie sau prin lipine cu %racet 6*! sau/rilorom 6/ )(!!.

-. 6upa raschetare, parchetul se va lustrui imediat cu ceara de parchet di$olvata în Uhite'spirit.

Verificari în vederea receptiei

Pe pancursul e+ecutiei lucrarilor se vor verifica:

(. respectarea proiectului in ce priveste calitatea materialelor si a desenului >modelului? pentrurnontarea parchetuluiM

). calitatea stratului suport

&. mentinerea umiditatii nisipului pentru stratul de egali$are sub &B

17



-. aplicarea, cu pensula, în doua straturi, a unei pelicule de smoală plastifiată cu urmatoareacompo$itie în volume:

' ! parti smoala de hârtie tip G

' )! parti ulei de antracen

' )! parti toluencare repre$inta un consum de *!! gFm) >pentru ambele straturi?.

*. Pasta fluida pentru sapa suport K29L se va turna mecani$at cu ajutorul pompei, pâna la obtinereagrosimii de & cm, reali$ându'se o suprafata perfect plană.

. Pardoselile se vor aplica pe sapa suport K49T dupa cel putin @) ore de la turnare, când umiditateaei nu va tnebui sa depaseasca * B.

@. ;apa suport K49L va fi bine protejată pâna la montarea pardoselii contra e+cesului de umiditate,a uscarii fortate, a înghetului înainte de uscare sau contra loviturilor, vibratiilor, etc.

Executarea stratului suport din placi din fibrobeton

(. +ecutarea stratului suport se va face prin montarea placilor peste un strat de nisip uscat de cca )!mm grosime, după curatarea prealabila a planseului de beton armat sau a stratului de beton de pardoseala turnat pe pamânt.

). 8ontajul placilor de fibrobeton cu grosimea de &* mm va începe cu montarea la colturileincaperii a câte unei placi de ghidaj la nivelul necesar fata de linia de vagri$ >dacă diagonalaîncăperii depaseste - m se vor monta plăci intermediare?.

&. 8ontajul continua cu primul rând de la peretele opus usii pnin aliniere la sfoară si nivelare dupa placile de ghidaj. ;e va continua montajul în rândurile urmatoare cu rosturile tesute concomitent cuîntinderea nisipului.

-. 9iecare placa se va îndesa bine în stratul de nisip, lasându'se rosturi de *'(! mm între placi siîntre acestea si pereti, rosturi în care nisipul uscat va fi turnat numai pe o înaltime de )! mm.

*. 3osturile dintre placi se vor umple cu pasta fluida reali$ata dintr'un amestec de ipsos 'ciment'nisip !.( mm în proportie de (:(:) >în volume? la care se adaugă apa astfel încât sa se obtina oconsistenta fluida si sa se poatS folosi în următoarele )! minute.

Executarea stratului suport din placi din fibre de lemn moi (poroase) bitumate si anticoroive (tip

!A)"

(. 8ontarea placilor cu grosimea de )! mm se va face pe un strat de egali$ane din nisip uscat.

). Dmiditatea relativa a aerului în încaperea unde se montea$a plăcile trebuie să fie de ma+imum*B.

&. 8ontajul placilor se va face prin simpla ase$are pe planseul de beton armat sau pe stratul deegali$are din nisip uscat si bine batut.

18



-. Placile se vor ase$a cu laturile paralele cu peretii, lasându'se între ele rosturi tesute cu lătimea-... mm pentru a permite umflarea pe cele doua directii sub influenta umiditatii. 4ntre plăci si peretirosturile vor fi de (!V(* mm latime.

*. ;uprafata stratului suport din placi din fibre de lemn tnebuie sa fie plan si ori$ontala iar placiletrebuie sa se re$eme cu toata suprafata pe stratul de dedesubt.

. #ipirea parchetului se va face după trecerea unui interval de )- ore de la fi+area definitivă a placilor, interval în care în încapere nu se va mai e+ecuta nici o alta lucrare.

Abateri limita admisibile

;tratul suport din beton de pardoseala, mortar de ciment sau planseul de beton armat pe care se valipi parchetul trebuie sa îndeplineasca următoanele conditii:

Herificarea aspectului general al sapei K49L care nu trebuie sa pre$inte: denivelari,ondulatii, fisuri,crapaturi, asperitati sau $gârieturi care depasesc & mm urme de reparatii locale,portiuni neacoperitecu mortar, pete, etc.

#a terminarea e+ecutarii sapei suport K49L se vor încheia procese'verbale ca pentru lucrari ascunseîn care sa se mentione$e gradul de calitate si de re$istenta fata de conditiile de e+ploatare.

3eceptia sapelor suport K49L se va face pe ba$a urmatoarelor verificări:

' re$istenta mortarului din ipsos si nisip sau cenusa de termocentrala, determinata pe cub va fi maimare de @*B din marca prescrisaM re$istenta determinată va fi înscrisa în procesul verbal de lucrariascunse care va fi pre$entat Proiectantului care va hotări definitiv asupra acceptării eiM

' grosimea indicata în proiect >determinata prin sondaj în punctele indicate de /onsultant?M

' planeitatea suprafetelorM' gradul de nete$ire al suprafetelor.

/alitatea e+ecutiei pardoselilor se va constata dupa verificarea urmatoarelor conditii de calitate pecare trebuie sa le îndeplineasca suprafetele îmbracamintilor din parchet din lemn masiv, cu lamba siuluc si.anume:

' aspectiul, starea genenala a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticaleM

' planeitatea si ori$ontalitateaM

' respectarea pantelor din proiect >daca este ca$ul?M

' montarea la acelasi nivel a pieselor de pachet, alaturateM

' marimea rosturilor

' aderenta la stratul suport

Pentru lucrarile gasite necorespun$atoare în urma verificarilor, Proiectantul va dispune e+ecutareade remedieri locale sau refacerea lucrarilor după ca$.

19



Masurare si decontare

Pardoselile de parchet se vor deconta la metrul pătrat de pardoseală inclusiv perva$ul aferent,conform planselor din proiect. 4n costul pe metru patrat, corespun$ator articolului de pardoseala dincantitativul de lucrări, se include si costul pentru e+ecutarea suprafetei suport, în alcatuirea indicataîn proiect.

1 .Parchet lemn masiv

Parchetul din lemn masiv este un parchet durabil,ideal pentru amenajarea locuintei.

6isponibil intr'o variata paleta de esente si te+turi, parchetul masiv completea$a cu succes orice tipde amenajare.

Parchetul masiv este finisat cu straturi de lac DH. Parchetul masiv este o investitie pe termen lungiar avantajul oferit de acesta, este, ca in ca$ul deteriorarii se pot inlocui doar lamelele afectate ale parchetului.

Avanta#e parchet masiv

' ste (!!B din lemn

' 5fera o culoare naturala podelei

' 3e$istent la u$ura

' /onfort terminc bun

' ;e poate reconditiona

$aracteristici %ehnice

6imensiuni

&*! + @! + )! mm , -*! + *! + )! mm , *!! + @! + )! mm , *!! + (!! + )! mm ,@!! + ()! + (* mm !! + (!! + )! mm , ()!! + (!! + ( mm , ()!! + ()! + )! mm ,()!! + (-! + ( mm , (&!! + ()! + (* mm , (*!! + ()! + ( mm , (*!! + (** + )! mm , (=!! +(-! + ( mm,))!! + (** + )! mm

;cara duritate parchet masiv :

20



Placile pentru pardoselile de lemn sunt disponibile la diferite calitati, marimi si grosimi. /ele maicomune pardoseli din lemn masiv se fac din esente tari precum mesteacan, artar, fag, salcam sistejar, dar si din esente moi, precum pinul si bradul.

Placile de pardoseala din lemn se gasesc in diferite forme < placi de dusumea >strip, planQ? parchet si laminate.

21



/ele mai multe dintre pardoselile de lemn masiv vandute asta$i sunt complet finisate si sunt protejate inclusiv cu un strat de substanta anti'DH.

Avanta#ele pardoselilor de lemn:

' #emnul este i$olator fonic si termic natural

' ;unt usor de curatat si intretinut si cu ingrijirea potrivita pot dura decenii' Pot fi procurate atat finisate complet, cat si nefinisate

' Pot creste valoarea unei proprietati.

Aspecte de luat in calcul:

' 9inisajele se $garie in timp si va trebui sa luati in calcul raschetarea si aplicarea unui nou strat delacFvopsea

' Pardoselile de lemn nu re$ista la e+punerea indelungta la apa, si sunt afectate destul de tare si detraficul greu si manipularea brutala a obiectelor grele pe suprafata lor

' %pa poate patrunde printre placi si poate cau$a decolorarea acestora

' Ddarea si uscarea repetate pot provoca in timp crapaturi semnificative la nivelul placilor

' #umina directa a soarelui duce la decolorare in timp

' Eonele de tarfic greu ar trebuie protejate cu carpete sau covoare

' %spirati cu regularitate < in acest fel pietricelele si praful care pot sgaria suprafata sunt tinute subcontrol

' ;tergeti pardoseala cu carpa sau cu mopul umed si cu detergent pentru lemn, dar nu udat e+cesiv' #a renovarea pardoselii de lemn, luati in calcul utili$area lacului pe ba$a de apa.

' Pardoselile de lemn nu sunt recomandate in incaperile aflate sub nivelul solului.

&nstalarea

' /ele mai comune moduri de aplicare a pardoselilor din lemn masiv implica: cuie, ade$ivi sausistemul lamba'uluc. Pardoselile care folosesc sistemul lamba'uluc pot fi aplicate si peste pardoselile vechi de ceramica sau vinil, cu conditia ca acestea din urma sa nu aiba denivelari mari.3espectati instructiunile producatorului.

Prote#area sanatatii

' 3aschetarea presupune raspandirea in aer a unei insemnate cantitati de rumegus si praf, iaraplicarea lacului poate elibera in aer vapori coro$ivi

' /ele mai multe dintre pardoselile de lemn masiv sunt gata finisate, ceea ce elimina praful sivaporii de lac care s'ar elimina daca s'ar e+ecuta finisajele la montaj

22



' %tunci cand urmea$a sa raschetati si sa refinisati pardoselile de lemn, cumparati produse cat mai putin coro$iveFto+ice si cu pericol cat mai mic de aprindere < lacurile pe ba$a de apa contin infinitmai putine substante to+ice decat cele pa ba$a de solventi.

$osturi

' Pardoseala de lemn natur costa semnificativ mai mult decat cea sintentica, iar costurile instalarii

sunt si ele mai mari

' conomiile apar insa pe termen lung, dat fiind ca o pardoseala de lemn este mult mai durabila si poate fi raschetata si refinisata de mai multe ori.

Parchet dublu stratificat

Parchetul dublu stratificat, parchetul triplu stratificat si parchetul masiv sunt produse din lemn masiv(!!B. 6uritatea si re$istenta la u$ura a perchetului stratificat este determinata de proprietatilelemnului folosit la fabricarea parchetului stratificat si duritatea lemnului utili$ata la stratul de suportal stratului de u$ura folosit la reali$area parchetului stratificat.

1 Parchet dublu stratifcat

2 Parchet triplu stratifcat

3 Parchet lemn masiv

23



Motaj parchet stratificat

Parchetul dublu stratificat este o inovatie inginereasca menita sa inlocuiasca parchetul masiv, caredin multe puncte de vedere nu mai corespunde cu noile tehnologii folosite in constructii. #amelelede parchet dublu stratificat sunt preva$ute pe toate cele - laturi cu nut si feder ceea ce ofera oimbinare perfecta la montaj. Parchetul dublu stratificat se montea$a doar prin lipire de sapa pe toatasuprafata, fapt care ofera o stabilitate foarte buna a parchetului.

6atorita faptului ca stratul de u$ura este fi+at perpendicular pe stratul suport al parchetuluistratificat, iar tensiunile care apar in lemn la fluctuatii de umiditate relativa a aerului se distribuie indoua sensuri perpendiculare, parchetul dublu stratificat este foarte stabil dimensional spre deosebirede parchetul din lemn masiv unde tensiunile se distribuie doar intr'un sens, fapt care duce la aparitiarosturilor intre lamele.

Parchet dublu stratifcat

24



Parchet lemn masiv

Atat parchetul dublu stratificat cat si parchetul din lemn masiv se poate monta pe pardoseli cuincalzire diferenta este doar la rezistenta termica:

!archetul dublu stratificat "" mm montat prin lipire ##$% m& '()

!archet lemn masiv ** mm montat prin lipire #"+" m& '()

%cest lucru ne indica faptul ca parchetul dublu stratificat are o re$istenta termica mult mai bunadecat parchetul masiv si re$ultatul este o economie destul de mare la energia termica la utli$areaunui parchet dublu stratificat.

Parchetul dublu stratificat la fel ca si parchetul masiv este compus din strat de u$ura si strat suport.;tratul de u$ura poate fi de mai multe grosimi incepand de la ),* mm si poate sa ajunga la < = mmin functie de cerintele clientului

25



6in punct de vedere tehnic atat la parchetul dublu stratificat cat si la parchetul masiv stratul de u$ura poate fi reconditionat de mai multe ori pana se ajunge la nut si feder, dupa care este necesar ca parchetul sa fie inlocuit.

%cest lucru ne demonstrea$a faptul ca durata de viata este egala la parchetul dublu stratificat ca si la parchetul masiv, chiar daca parchetul din lemn masiv este mai gros si are stratul suport din aceeasiesenta ca si stratul de u$ura.Parchetul stratificat. %cest tip de parchet a castigat teren fata de parchetul masiv in ultima perioadade timp, oferind caracteristici inovative.Parchetul stratificat este foarte re$istent, durabil, oferind oricarei incaperi un aspect elegant sirafinat. ste un tip de parchet ce inlocuieste cu succes parchetul masiv ' atat din punct de vedere

26



calitativ, cat si din punct de vedere al designului asigurat.

.P!"#$%& L!MI'!&

Parchetul laminat este un produs pe ba$ă de lemn, cuaspect şi te+tură naturale. ;e foloseşte e+clusiv lemn re$idual din fonduri forestiere e+ploatatedurabil.#aminatul, unul dintre cele mai folosite produse pentru pardoseli.

Generalitati/hiar daca laminatul e considerat cel mai recent produs de acoperire a pardoselilor, acest tip dematerial nu este deloc unul nou. 4deea de a reali$a pardoseli din straturi presate de material >modeldeja larg folosit pentru productia de usi etc.? a apartinut companiei suede$e Perstorp %, care areali$at din (@@ prima pardoseala laminata din straturi de WP#.

Tipuri de pardoseli laminate

4n esenta se poate spune ca pardoselile laminate constau dintr'un suport, pe care e aplicat un stratdecorativ din rasini intarite.

4n functie de suprafetele , pardoselile laminate se impart in ) grupe principale: grupa pardoselilor

laminate clasice cu suprafata aparenta melaminata respectiv cea a noii generatii de laminat, cusuprafata acrilica. Pe linga factorii de productie relevanta pentru industrie precum vite$a defabricare, marimea sau fle+ibilitatea, diferitele metode de productie generea$a felurite calitati alematerialului finit.

Pardoseli laminate pe baa de melamina

;uprafata pardoselilorX laminate pe ba$a de melamina consta din mai multe straturi subtiri de hirtieimpregnata cu rasini melaminate termoreactive. Pardoselile laminate pe ba$a de melamina secaracteri$ea$a prin suprafata lor dura, re$istenta la u$ura si la foc. 4n plus, aceasta re$ista lachimicate, apa si solutii organice. rupei pardoselilor laminate pe ba$a de melamina ii apartin

variantele WP#, /P#, 6P# YZi /8#.WP# ' Wigh Pressure #aminate

Pardoselile laminate obtinute prin presarea straturilor de material la presiune inalta >WP# ' WighPressure #aminate? repre$inta varianta clasica in domeniu. 3eali$area lor implica un proces cu )etape.

27



Pardoselile laminate obtinute prin presarea straturilor de material la presiune inalta

(? În prima etapă de producţie, straturile de materiale >stratul aparent, hârtia decorativă şi cea de tip[raft? impregnate în prealabil cu răşini melaminate, sunt presate timp de )!'*! minute la o presiunede @!'(!! bari şi o temperatură de (&!'(*! grade /elsius. În general, pardoselile WP# sunt prelucrate în prese cu unul ori mai multe etaje.

)? În a doua etapă de producţie laminatul este încleiat împreună cu suportul şi un strat inferior,re$ultând pardoseala WP# propriu'$isă.

Pardoselile laminate tip WP# sunt relativ pretenţioase sub aspectul fabricării şi de aceea sunt deregulă şi mai scumpe. /omparativ cu celelalte variante de laminat, ele pre$intă o re$istenţă sporită acanturilor dar si la presiune ori lovire. 4ată de ce utili$area lor preponderentă priveşte spaţiile cusolicitări deosebite.

/P# < /ontinuous Pressure #aminate

%semenea laminatului de tip WP# descris anterior, varianta obţinută prin presare continuă >/P# <

/ontinuous Pressure #aminate? constă dintr'o serie de straturi impregnate de hârtie tip [raftrespectiv decorativă, presate între ele în condiţii de presiune şi căldură. %poi, pentru a obţine pardoseala laminată propriu'$isă, materialul astfel prelucrat este încleiat pe un suport. Procesul defabricaţie al laminatului /P# are loc la prese cu bandă dublă acţionate continuu şi presupune untimp de presare de &!'! secunde.

6P# < 6irect Pressure #aminate

28



/u o cotă de piaţă de peste =!B, laminatul obţinut prin presarea directă a tuturor straturilorcomponente >6P#? repre$intă varianta cea mai utili$ată.

#a reali$area pardoselilor laminate de tip 6P#, toate elementele constitutive >stratul aparent, hârtiadecorativă, suportul şi gegen$ug? sunt presate laolaltă într'o singură etapă de lucru. Procedura de presare presupune un timp de doar ()'-! secunde, o presiune de )!'! bari, o temperatură de (!')!! grade /elsius şi se desfăşoară în prese cu un singur etaj.

(irect Pressure Laminate )(PL*

%vând în vedere că fabricarea lor nu reclamă decât o singură etapă de lucru, modelele 6P# sunt maiaccesibile ca preţ comparativ cu pardoselile laminate tip WP#.

/8# < /ontinuous 8ultila\er #aminate

În ca$ul pardoselilor laminate de tip /8#, procesul de fabricaţie presupune presarea aceloraşistraturi componente ca şi la varianta 6P#, tot într'o singură etapă de lucru, dar folosind însa o presacu bandă dublă, în procedeu de lucru continuu. 3e$istenţa la u$ură e sporită de introducerea încăunui strat de hârtie de mari dimensiuni, situat între suport şi hârtia decorativă.

Pardoseli laminate pe ba$a acrilică

/ele mai recente de$voltări ale pardoselilor laminate se ba$ea$ă în primul rând pe suprafeţeleaparente din răşini acrilice. Pentru beneficiar, ele nu se deosebesc cu nimic de variantele clasice pe ba$ă de melamină. %vând în vedere însă coeficientul de transfer termic mai scă$ut, suprafeţeleaparente acrilice sunt mai calde. În plus, elasticitatea superioară a suprafeţei aparente diminuea$ăsunetul de păşire. rupei pardoselilor laminate pe ba$ă acrilică îi aparţin variantele P#, P6# dar şi pardoselile cu folie caşerată.

P# < lectrobeam Pressure #aminate

#aminatul obţinut prin presare la radiaţii electronice este o pardoseală cu suprafaţă acrilică întarită prin acţiunea radiaţiei electronice. %semeni modelului WP#, acest tip de pardoseală laminată sereali$ea$ă industrial în două etape de producţie.

%lectrobeam Pressure Laminate )%PL*

29



(? În prima etapă de producţie, hârtia decorativă e îmbibată cu răşini acrilice lichide şi apoi întărită prin e+punere la radiaţii electronice, fără a fi supusă însă presiunii ori căldurii. radul de strălucireal suprafeţei şi structura acesteia vor fi determinaate prin aşa numitele folii de contur.

)? În cea de'a doua etapă de producţie, hârtia decorativă întărită deja în prealabil este lipită de suport prin presare continuă.

6eoarece această procedură nu presupune recurgerea la presiuni înalte şi căldură, ea nu necesită nicitimpi de răcire. %stfel, se poate recurge în scurt timp la operaţiunile de formatare, profilare şiîmpachetare.

P6# < Printed 6irect #aminate

În ca$ul laminatului imprimat direct, stratul decorativ este aplicat nemijlocit pe suport >869FW69? prin printare indirectă, directă ori digitală. %cest procedeu e+clude utili$area hârtiei decorativeimpregnate cu răşini, tipică celorlalte pardoseli laminate. ;uprafaţa aparentă e protejată prinintermediul lacurilor. Prin renunţarea la hârtie, costurile logistice sunt mai mici, economisindu'se în primul rând cele aferente transportului şi depo$itării acesteia.

Printed (irect Laminate )P(L*

30



Pardoseli laminate cu folie caşerată

4deea acoperirii suprafeţei aparente cu folie provine din industria mobilei unde e utili$ată pentru$onele mai puţin pretenţioase, precum pereţii din spate ai pieselor de mobilier. 6atorită de$voltăriiutilajelor şi tehnologiei lacurilor, a$i se poate recurge la acest procedeu şi pentru finisarea pardoselilor. 6in perspectiva metodei de întărire, fabricarea pardoselilor laminate cu folie caşeratăare loc analog variantei de laminat P#.

Pardoseli laminate cu folie caserata

(? În prima etapă de producţie sunt fabricate foliile, hârtia decorativă fiind impregnată cu răşiniacrilice, lăcuită şi întărită sub acţiunea ra$elor ultraviolete

)? În cea de'a doua etapă de producţie, foliile sunt lipite de materialul suport prin caşerarea pe rolărece, caldă ori la presă plană.

În cadrul acestei proceduri se utili$ea$ă în esenţă două tipuri de folii de finisare

' preimpregnatele, adică hârtiile decorative impregnate înaintea lăcuirii şi e+punerii la presiune

' hârtiile decorative impregnate după e+punerea la presiune şi lăcuite în final.

Structură

/olectivele de cercetare ale producătorilor au de$voltat de'a lungul timpului cele mai diferitevariante de pardoseli laminate. În esenţă, acestea se deosebesc în privinţa suprafeţei aparente şi a procesului de fabricaţie. 2otuşi, structura lor respectă în mare următoarea schemă de trei straturiconstitutive: stratul de u$ură, suportul, stratul inferior. 6acă este necesar, pe partea inferioară alaminatului se poate aplica şi un strat de fonoi$olare a $gomotului produs la păşire.

Structura +enerala

31





$orundul

/orundul < cunoscut şi drept o+id de aluminiu ori alumină < este considerat al doilea metal caduritate după diamant. 3e$istenţa la abra$iune a pardoselii laminate se determină dealtfel după procentajul de corund conţinut în stratul de u$ură. 6e regulă se folosesc particule cu dimensiuni dela (! la =! micrometri. Particulele mai mici nu au o re$istenţă suficientă la u$ură, iar cele mai mari pre$intă o structură granuloasă şi aspră ce se răsfrânge în mod negativ asupra calităţilor optice alelaminatului.

$,rtia decorativă

Wârtia decorativă este o hârtie specială, imprimată prin procedura rotoheliografică cu modeleledorite >reproduse fototehnic în prealabil?.

$,rtia raft

Wârtia [raft este o hârtie impregnată cu răşini şi care în procesul de producţie este intercalată întrehârtia decorativă şi suport. a optimi$ea$ă duritatea suprafeţei aparente şi re$istenţa la lovire a pardoselii laminate finite.

(IM%'SI'I S&!'(!"( )mm*

/#%;;4/ (.)) + () F (&

864D8 (.)) + (&-

#%3 (.)) + )-*

[47;4E (.)) + &)

G#5/[ &@ + &&!

/"0SIMI S&!'(!"( )mm*

@

=

((

!PLI#!II

;isteme de pardoseli

%menajări interioare

/onstrucţii fără ume$eală

;paţii uscate >cu transfer de sarcină?

!2!'&!3%

3obusteţe

33



6urabilitate

3e$istenţă ridicată la impact

3e$istenţă ridicată la radiaţiile DH

Dşor de întreţinut

4gienic

8aterie primă ecologică şi regenerabilă

Pardoselile laminate sunt o alternativa ieftina si estetica a pardoselilor din lemn masiv si seinstalea$a mult mai usor decat acestea.;pre deosebire de pardoselile din lemn masiv este foarte putin probabil sa fie afectata de diferentelede umiditate din incapere < fiind special tratata pentru asa ceva.

Avanta#ele pardoselii laminate

' Dsurinta in instalare

' Dsurinta in e+ploatare

' 6urabilitate ridicata >cele de calitate inalta?

$e trebuie sa luati in calcul

' Pardoselile laminate nu se pot reconditiona precum cele din lemn, prin raschetare. 5data o placastricata, va trebuie inlocuita

' 7u sunt recomandate pentru $onele umede

$um se intretin pardoselile laminate

' %spirati si stergeti cu mopul ume$it cu apa si substante speciale de curatare.

&nstalarea

' 4nstalarea este simpla, majoritatea pardoselilor laminate fiind preva$ute cu sistemul lamba'ulucsau dublu'clicQ.

' Pot fi instalate usor si de catre neprofesionisti

' 5 conditie esentiala este ca suprafata pe care se instalea$a sa fie perfect dreapta.

Prote#area sanatatii

' 7u afectea$a sanatatea pentru ca instalarea nu presupune ade$ivi si nici finisare prin raschetare silacuire.

$osturi

' Preturile de achi$itie varia$a foarte mult functie de calitate, iar pretul pe metrul patrat poate fiinfluentat si de materialele i$olatoare care pot fi necesare sub stratul de pardoseala.

34



&.Pardoseli din pluta

Pluta este un material valoros pentru iubitorii de natura"

;e obtine din scoarta stejarului de pluta. ;pre deosebire de alti copaci, jupuirea scoartei nu estedaunatoare ' daca este facuta de profesionisti cu e+perienta. #a )* de ani, copacii sunt gata pentru prima jupuire. Dlterior, acest proces poate fi repetat la fiecare '(! ani, stimulandu'se astfel ocrestere reinnoita a scoartei. /opacii nu sunt taiati in cursul e+ploatarii. /u alte cuvinte, pluta este oresursa regenerabila si ecologica. Proprietatile imbinate in acest material unic sunt inegalabile.

Pluta este un material natural, termo si fonoi$olant, antibacterian, antistatic si antialergenic, provenitdin paduri administrate ecologic.

Pentru amenajarea pardoselilor interioare cu pluta sunt disponibile doua categorii de produse:

' parchetul din pluta ' cu sistem de imbinare tip clic, nu se lipeste. 4n ca$ul acestui produs montajul

este rapid si facil.

' pardosea de pluta ' este fle+ibila si se motea$a cu ajutorul ade$ivului ' poate fi montata in oriceincapere, iar in spatiile cu umiditate ridicata este singura solutie.

Pardoseala de pluta

Pardoseala din pluta se produce sub forma de placi fle+ibile de dimensiuni !!+&!!mm si&!!+&!!mm, cu grosime de - mm. /ompo$itia este (!!B pluta slefuita, nelacuita sau pre'lacuita.

%plicarea se face cu un ade$iv special, pe ba$a de apa, iar dupa aceea se aplica lacul.

Pot fi folosite si in incaperi cu umiditate >bai sau bucatarii? deoarece, dupa montaj, prin lacuire, seetansea$a rosturile. %stfel umiditatea nu poate patrunde sub pluta pentru a determina de$lipirea.

Parchetul din pluta :

Proprietatile parchetului din pluta sunt convingatoare de la prima vedere: este natural, elastic,re$istent la presiune si u$ura, durabil si usor de intretinut. 4n plus este o pardosea silentioasa, calda sisanatoasa, atat prin natura materialului, cat si prin materialele folosite pentru finisare.Pardoseala cu pluta ecologica este un produs revolutionar.

35



%cest produs este o alegere perfecta pentru camerele de copii si pentru cei ce doresc o pardosealacalda in caminul lor.

!rodusul este realizat in , straturi:

(. underla\ natural de pluta ' ce are rolul de a conferi i$olare fonica si termica produsului.

). mie$ul de W69 ' ce confera re$istenta si rigiditate produsului. #a nivelul sau este profilat sisistemul de imbinare dublu clicQ, ce permite montajul facil si rapid.

&. strat de pluta cu densitate mare ' ce confera sen$atia tactila placuta si dublea$a i$olarea fonica sitermica generata de underla\.

-. primerul, amorsa 'aplicata pentru a imbunatati calitatea printului ce urmea$a a fi reali$at,stabilitatea culorilor

*. decorul printat ' ce confera imaginea de suprafata a placii, culoarea, fibra, ceea ce este vi$ibil pe placa

. straturile de lac elastic, tratat DH ' ce confera re$istenta la trafic produsului, stabilitatea culorilorin timp raportat la e+punerea la ra$ele ultraviolete.

Parchetul din pluta este disponibil in mai multe game si modele.

4nstalarea facila ofera multe avantaje gratie sistemului de fi+are fara ade$iv ' sistem clic. %cesta

permite atat montarea cat si demontarea foarte usoara.#acul elastic ii confera o re$istenta superioara fata de pardoselile clasice de pluta laamprentare.Problema pardoselilor clasice din pluta este re$istenta la trafic si mai ales la poansonare.Pardoseala tratata cu lac elastic este certificata in fisa tehnica ca avand o re$istenta la trafic casnicintens, comercial redus.arantia de (* ani a produsului confirma inca o data calitatea si durabilitatea produsului.

5 parte din decoruri au aspect de dusumea de lemn si sunt profilate -H, avand tesituri pe toate cele -

36



laturi.

Dn alt artificiu interesant il constituie efectul endless optic, faptul ca decorurile au continuitate de lao placa la alta.

6imensiunile placilor sunt de (! + )-* + ()) mm, avand o te+tura pronuntata, sincroni$ata cuimaginea din print, fapt ce ii conforma o naturalete sporita.

Parchetul din pluta ' o alternativa pentru cei care nu vor sa faca compromisuri.

* .Parchetul din +am+us , ele-anta si ranament

/adou al naturii, bambusul, in 5rientul 4ndepartat, a fost folosit in foarte multe scopuri de mileniiintregi, iar in ultimii ani a devenit un material din ce in ce mai cautat de catre tarile occidentaledatorita calitatilor sale unice. 4n epoca moderna, acest material a devenit o alegere potrivita atat pentru reali$area unor obiecte decorative cat si pentru unele practice, care sunt foarte placute la nivelestetic.

Pardoseala reali$ata din bambus va poate oferi frumusetea naturala a lemnului fara sa lase impresiaca imbunatatirile aduse locuintei voastre au efecte negative asupra mediului inconjurator.

Material ecolo-ic

9iind o planta ce creste foarte repede, bambusul nu necesita decat &'* ani sa ajunga la maturitate. ;eregenerea$a fara sa fie nevoie de replantare si necesita o cantitate foarte redusa de produse defertili$are si pesticide, fiind astfel o alternativa ecologica pentru produsele din lemn traditional. 8aimult decat atat, e+ploatarile de bambus pentru u$ comercial se fac in asa fel incat sa nu puna in pericol habitatul ursilor panda.

Material durabil si rezistent

6in punct de vedere botanic, bambusul este mai degraba o planta ierboasa decat lemnoasa, insa, spredeosebire de ierburile obisnuite, bambusul este re$istent si dur, aceste calitati facand din el unmaterial perfect pentru pardoseala.

Pardoseala din bambus este la fel de plata ca orice alt parchet din lemn masiv sau laminat pe care ilcunoastem.

%vand in vedere ca bambusul este dur ca si artarul si cu *! la suta mai re$istent decat stejarul, acestmaterial este unul foarte durabil si potrivit pentru orice tip de instalare.

.fecte decorative

37



%vand fibra diferita fata de pardoselile conventionale din lemn masiv, parchetul din bambus esteunul remarcabil, potrivindu'se cu foarte multe tipuri de amenajari. Parchetul finisat, reali$at din bambus, pre$inta o te+tura bogata cu dungi subtiri de culori diferite intrerupte de o serie de noduri.asindu'se intr'o gama cromatica foarte variata, de la culoare naturala la Uenge sau cafeniu, si cu oserie de te+turi, acest material va completa orice stil de design de interior. 6e la utra'contemporan laun stil traditional, clasic, sau pentru interioare in stil asiatic.ste un material elegant, si faptul ca

pre$inta multe pete si culori, parchetul din bambus poate oferi o imagine foarte elaborata sauneoficiala, posibilitatile de design fiind nelimitate.

/ntretinerea parchetului din bambus

Dn mop de buna calitate sau un aspirator, sunt ustensilele cele mai potrivite pentru a curata parchetulde praf si mi$erie. Pentru a va pastra parchetul la cea mai buna calitate, aspirati'l sau folositi un mopuscat de cel putin doua ori pe saptamana, cu scopul de a indeparta praful si mi$eria inainte caacestea sa'l $garie sau sa'i indeparte$e luciul.

Petele si mi$eria pot fi indepartate cu un mop de praf sau cu unul usor umed, insa, evitati sa folositiapa in e+ces. Pentru curatare nu folositi detergenti si produse abra$ive, precum bureti aspri sau de

sarma. 4n intretinerea pardoselii de bambus nu se recomanda folosirea de ceara pentru parchet.Pentru a evita $garieturile plasati pernite de protectie sub picioarele mobilierului.

Montarea

8ontarea parchetului din bambus este la fel de usoara ca cea a oricarui tip de parchet, iar cu putinaindemanare veti putea reali$a acest lucru chiar singuri.

2rebuie sa aveti in vedere ca intr'o constructie noua, sau la renovarea uneia e+istente, instalarea parchetului este ultima lucrare care trebuie e+ecutata. Parchetul din bambus se poate monta prinlipire pe mai multe suprafete, precum podea din lemn vechi, pardoseala oarba, noua sau veche, pardoseala placata cu 5;G sau 869 si sapa autonivelanta.

6upa instalare, parchetul din bambus nu necesita nici o operatie sau interventie, precum slefuire,lustruire sau lacuire. 4nsa, dupa multi ani de utili$are sau solicitari dure, suprafata lacuita isi va pierde luciul, astfel se recomanda slefuirea parchetului pana la materialul de bambus, dupa care sere'lacuieste.

2rebuie sa aveti in vedere ca acest tip de parchet, fiind reali$at dintr'un material natural, isi vaschimba culoarea sau se va decolora cu timpul.

4n ceea ce priveste preturile, acestea varia$a intre @! si ()! lei F m].

&n functie de procedeul folosit in productie+ avem doua tipuri principale de pachet de bambus:

!archet bambus clasic

ste obtinut prin stratificarea >lipirea? fasiilor de bambus, fie pe structura ori$ontala fie pe structuraverticala. %cest tip de parchet este si cel cel mai raspandit la ora actuala si recunoasterea sa se faceusor datorita nodurilor vi$ibile a tulpinii de bambus.

!archet bambus densificat

38



;e obtine in urma unui proces de comprimare a tulpinilor de bambus in prese speciale, crescandfoarte mult duritatea materialului obtinut. 4n topul duritatii lemnelor, bambusul densificat este pestestejar, avand o duritate de doua ori si ceva mai mare decat a acestuia. 6uritatea bambusului estecomparabila cu lemnul de ipe >nucul bra$ilian ' cea mai dura esenta?.

Documents

Produse din lemn.rtf