4
Probleme macroeconomice principale ale Republicii Moldova Aceasta stare este foarte negativă, deoarece statul pierde impozite pe venituri pe care le-ar fi perceput de la salariati dacă aceiastea n-ar fi fost afectati de somaj, trebuind să plătească in plus si servicii medicale, sociale pentru șomeri; operatorii economici pierd profiturile pe care le-ar fi putut obtine daca ar fi utilizat intregul personal; intreaga populatie a tării pierde veniturile suplimentare pe care le-ar fi putut obtine ca o consecintă a unei productii naionale superioare. Şomajul constă în slaba utilizare a forţei de muncă. Aceasta aduce pierderi atât la nivelul producţiei, cât mai ales la nivel individual pentru că, dacă nu muncesc, oamenii nu pot obţine venituri necesare susţinerii consumului de bunuri și servicii. În continuare, diminuarea consumului nu are alt efect decât reducerea în continuare a producţiei. Şomajul atrage după sine o reducere a resurselor bugetare și, deci, diminuarea capacităţii statului de a interveni în activitatea economică naţională. Rata somajului in anul 2014 a constituit 3,9%. În principiu nu este atât de mare însă sunt probleme pe piaţa muncii ca lipsa oportunităţilor de angajare în mediul rural, șomajul mare în rândul tinerilor, care constituie 9,8 procente, posibilităţile reduse de angajare în cîmpul muncii pentru tineret, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt, cota mare a șomerilor ce se afla în șomaj de lungă durată (șomaj de 1 an și mai mult), rolul scăzut al patronatului și sindicatelor în realizarea politicilor pe piaţa forţei de muncă, numărul mic de locuri de muncă libere în economia naţională, sporirea numărului persoanelor ocupate în sectorul neformal, salariile mici disponibile și cerinţele mari

Probleme macroeconomice principale ale Republicii Moldova

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Probleme macroeconomice principale ale Republicii Moldova

Citation preview

Probleme macroeconomice principale ale Republicii Moldova

Probleme macroeconomice principale ale Republicii MoldovaAceasta stare este foarte negativ, deoarecestatul pierde impozitepe venituri pe care le-ar fi perceput de la salariati dac aceiastea n-ar fi fost afectati desomaj, trebuind s plteasc in plussi servicii medicale, sociale pentru omeri; operatorii economici pierd profiturile pe carele-ar fiputut obtine daca ar fiutilizatintregul personal; intreaga populatie atrii pierde veniturile suplimentare pe care le-ar fi pututobtine ca o consecint a unei productii naionale superioare.omajulconst n slaba utilizare a forei de munc. Aceasta aduce pierderi att la nivelul produciei, ct mai ales la nivel individual pentru c, dac nu muncesc, oamenii nu pot obine venituri necesare susinerii consumului de bunuri i servicii. n continuare, diminuarea consumului nu are alt efect dect reducerea n continuare a produciei. omajul atrage dup sine o reducere a resurselor bugetare i, deci, diminuarea capacitii statului de a interveni n activitatea economic naional.

Rata somajului in anul 2014 a constituit 3,9%. n principiu nu este att de mare ns sunt probleme pe piaa muncii ca lipsa oportunitilor de angajare n mediul rural, omajul mare n rndul tinerilor, care constituie 9,8 procente, posibilitile reduse de angajare n cmpul muncii pentru tineret, absolveni ai instituiilor de nvmnt, cota mare a omerilor ce se afla n omaj de lung durat (omaj de 1 an i mai mult), rolul sczut al patronatului i sindicatelor n realizarea politicilor pe piaa forei de munc, numrul mic de locuri de munc libere n economia naional, sporirea numrului persoanelor ocupate n sectorul neformal, salariile mici disponibile i cerinele mari naintate de ctre agenii economici pentru ocuparea locurilor de munc, oferta de munca depaseste semnificativ cererea, migratia masiva a fortei de munca, nivelul inferior al salariului, eficienta redusa a centrelor de angajareIn plus la asta la moment Republica Moldova seconfrunt cu o situaie demografic defavorabil, este tendina de reducere a forei de munc care se va rsfrnge nperspectiv n mod direct asupra potenialuluiuman.

Inflaiaeste o problemmacroeconomicpentru aceasta erodeaz puterea de cumprare a tuturor agenilor economici. Veniturile agenilor economici au, pe timp ce trece o putere de cumprare din ce n ce mai mic (cantitatea de bunuri i servicii ce pot fi achiziionate scade dac venitul nominal rmne constant) i un nivel de trai pe msur. Inflaia este un fenomen economic care, n ultimele decenii, a cunoscut o expansiune la nivel mondial. Practic, nici o ar nu este ferit de acest dezechilibru monetaro-material.Probabilitatea tot mai mare a unei recesiuni n economiile rilor din zona euro i Federaia Rus principalilor parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova, induce riscuri de diminuare a veniturilor valutare ale populaiei i ale exportatorilor autohtoni pe termen scurt, prin intermediul canalului comerului extern i al remiterilor populaiei, ceea ce poate influena dinamica ratei de schimb a monedei naionale i, ulterior, evoluia inflaiei. Escaladarea tensiunii geopolitice din regiune ar putea determina presiuni inflaioniste suplimentare.

Fluctuaiile activitii economice(creteri i scderi ale produciei i consumului) reprezint o cauz major a omajului. Instituiile statului ncearc s reduc amplitudinea ciclurilor economice astfel nct activitatea economic i dezechilibrele acesteia s fie sub control. Creterea exagerat a produciei poate avea efecte negative pe termen mediu i lung asupra economiei naionale. Pentru Republica Moldova sunt caracteristice fluctuatiile sezoniere. Principalele ramuri ale economiei supuse fluctuatiilor economice sezoniere sunt: agricultura, constructiia si turismul.Standardul de viareprezint problema central a economiei normative actuale. n perioada care a urmat celui de al doilea rzboi mondial, veniturile reale i, deci, i standardele de via au crescut n majoritatea rilor. n prezent, creterea nivelului de trai al consumatorilor reprezint principala int a politicilor economice conjuncturale. Creterea nivelului de trai se traduce n final i n creterea productivitii, n creterea nzestrrii tehnice a muncii, n creterea produciei (pentru c menajele pot consuma mai mult), a veniturilor i n tot ce nseamn dezvoltare economic. Deficitul bugetarreprezint un dezechilibru ntre veniturile i cheltuielile statului, n sensul c veniturile sunt mai mici dect cheltuielile. Dezechilibrul const n faptul c agenii economici care contribuie trebuie s plteasc n viitor impozite i taxe mai mari, dat fiind faptul ca deficitul bugetar se acoper cu credite interne sau externe. De asemenea, cheltuielile statului sunt din ce n ce mai mari statul lund asupra sa sarcini tot mai multe ce revin pieei. Proiectul legii bugetului de stat pentru anul curent prevede o depire a cheltuielilor asupra veniturilorcu aproximativ 4 miliarde de lei, este deficitul record pentru RM. Guvernanii i propun s acopere cea mai mare parte a acestui gol din contul mprumuturilor externe i a privatizrii proprietii de stat. Expertii estimeaza ca deficitul bugetar in 2015 ar putea ajunge 5,5% din PIB.Dezechilibrul balanei de pliconstituie o problemmacroeconomicde actualitate n contextul regionalizrii, globalizrii i integrrii. Crearea i deturnarea fluxurilor reale i monetare la nivel internaional determin intrri i ieiri de moned strin diferite n diversele ri. De asemenea, lipsa de competitivitate a unei ri are ca efect o balan de pli deficitar, ntruct exporturile sunt mult inferioare importurilor.