8/18/2019 Pro si contra discipline optionale

1/4

Pro si contra discipline opţionaleDisciplinele opţionale reprezintă o formă de materializare a curriculumului la decizia şcolii.

Ele au apărut din necesitatea şi din dorinţa adaptării programelor şcolare la particularităţilecomunităţii locale, preocupări în această direcţie existând încă din perioada interbelică. Introducerea

curriculumului elaborat în şcoală constituie o pro ocare semnificati ă pentru managementul şcolar,un demers serios, abordarea curriculumului, a întregului proces de predare!în ăţare şi e aluare într!o modalitate diferită.

"pţionalul reprezintă o arietate de curriculum la decizia şcolii ce constă într!o disciplinăşcolară nouă, care presupune elaborarea în şcoală unei programe noi, nu obiecti e şi conţinuturi noi,diferite de cele existente în programele de trunc#i comun.

"pţionalele sunt discipline, cursuri pe care şcoala le propune spre studiu ele ilor în urma

identificării intereselor ele ilor şi necesităţilor comunităţii, cu aprobarea inspectoratelor şcolare.$inisterul de resort propune o serie de discipline opţionale pe care şcolile le pot alege şi

implementa în procesul instructi !educati , dar cadrele didactice au libertatea de a propune astfel dediscipline cu condiţia respectării metodologiei în igoare şi aprobarea lor. Există o serie deopţionale sugerate de ministerul de resort, dar cadrele didactice pot propune astfel de discipline cucondiţia respectării metodologiei în rigoare. %n cazul opţionalelor propuse de cadre didactice, nuexistă programă şcolară elaborată de forumul superior, aceştia elaborându!şi ei înşişi programele cu

tot ceea ce presupun ele.Proiectarea curriculumului elaborat de şcoală trebuie să ţină seama de anumiţi factori&

resursele umane şi materiale din şcoală, interesele ele ilor, situaţiile specifice, necesităţilecomunităţii locale etc.

"pţionalele se pot proiecta într!un cadru monodisciplinar, la ni elul ariei curriculare sau lani elul mai multor ani. "rele de clasă se realizează pe clase sau grupe, de către un cadru didacticsau de o ec#ipă de cadre didactice în cazul opţionalelor transdisciplinare sau transcurriculare.

'e disting mai multe tipuri de opţional. Primul şi cel mai des întâlnit esteopţionalul lanivelul disciplinei care constă în acti ităţi distincte de cele propuse prin curriculum naţional."pţionalul la ni elul disciplinei se elaborează în şcoală, de către un cadru didactic. (rebuiemenţionat faptul că deşi este deri at dintr!o anumită disciplină din trunc#iul comun, acest opţional presupune formularea unor obiecti e care nu sunt menţionate în programa disciplinei. )onstituie una anta* faptul că se pot propune opţionale la ni elul tuturor disciplinelor şcolare.

+n alt tip de opţional îl constituieopţionalul la nivelul ariei curriculare , acesta presupunândalegerea unei teme care implică cel puţin două discipline dintr!o arie curriculară. cest tip deopţional se realizează între disciplinele din aceeaşi arie curriculară.

8/18/2019 Pro si contra discipline optionale

2/4

)a şi în cazul opţionalului la ni elul disciplinei, şi pentru opţionalul la ni elul arieicurriculare trebuie elaborată o programă cu teme şi conţinuturi, obligatoriu a izate în şcoală şiaprobate de inspectorul de specialitate.

'pre deosebire de opţionalul la ni elul disciplinei, acest tip de opţional se poate realiza şi

implementa de o ec#ipă de profesori de specialităţi diferite, ceea ce ar aduce un plus disciplinei noi,incitând interesul ele ilor într!un grad ridicat. %ntr!ade ăr, este mai greu de realizat un astfel deopţional, el presupunând permanenta colaborare şi susţinere reciprocă a profesorilor, adaptareastilului de predare al fiecăruia. )ursul poate fi predat numai după o elaborare atentă a conţinuturilor de în ăţat şi stabilirea în detaliu a ceea ce a a ea fiecare de făcut.

Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare poate fi realizat la ni elul disciplinelor dincel puţin două arii curriculare. )aracterul transdisciplinar sau interdisciplinar al acestui tip de

opţional constă în faptul că în programa cursului sunt pre ăzute cunoştinţe din mai multe discipline,fiecare aparţinând altei arii curriculare. %n opinia mea, acest tip de opţional este superior celorlalteîn primul rând prin arietatea informaţiilor studiate, acest lucru a ând rolul de a capta interesulele ilor şi a determina participarea lor acti ă în procesul de în ăţare. -ealizarea unui astfel deopţional presupune o documentare temeinică şi o pregătire profesională deosebită. Din punctul de

edere al metodologiei, al realizării efecti e, opţionalul la ni elul mai multor arii curriculare are celmai mare potenţial. Este e ident că este mult mai greu de elaborat, dar mai ales de pus în practicăun astfel de curs, dar este cert că alenţele sale formati e sunt superioare. i aici poate fi orba de oec#ipă de profesori de specialităţi diferite.

Pentru şcoală, ca instituţie de cultură, opţionalele reprezintă posibilitatea conturăriiidentităţii proprii în raport cu alte şcoli. %n plus, prin oferta pe care o face, şcoala contribuie la punerea în aplicare a reformei curriculare însăşi. Ec#ipa managerială a şcolii îşi poate selectacolecti ul de cadre didactice în funcţie de oferta şi personalitatea şcolii.

Pentru cadrele didactice, disciplinele opţionale sunt reale pro ocări şi prin care îşi potdo edi pregătirea profesională, căci a propune un opţional şi a!l implementa cu succes reprezintă o piatră de încercare. %n plus, cadrele didactice îşi pot alege şcoala în conformitate cu obiecti ele decarieră pe care şi le!au fixat.

Pentru ele i, opţionalele reprezintă posibilitatea ca ei să aleagă /în parte0 disciplinele ce leor studia în funcţie de interesele şi aptitudinile lor sau de domeniul în care doresc să!şi dez olte

deprinderi şi capacităţi şi doresc să!şi contureze propriul sistem de atitudini şi alori, caz în care eior fi moti aţi să în eţe, să participe acti la propria lor formare.

+n criteriu în alegerea şcolii pe care o or urma copiii lor poate fi pentru părinţi şi oferta

curriculară pe care o prezintă şcoala. "pţionalele pot fi puncte tari în oferta curriculară a şcolii,atuuri în alegerea de către părinţi.

8/18/2019 Pro si contra discipline optionale

3/4

După cum se prezintă situaţia, după a anta*ele prezentate mai sus, s!ar putea concluziona cădisciplinele opţionale ar fi, probabil, c#iar rezol area problemelor în ăţământului. Dacă nu aş fi în branşă, aş spune că mărindu!se numărul disciplinelor opţionale, s!ar eradica insuccesul şcolar, profesorii ar fi mai fericiţi, mai conştiincioşi, ade ăraţi profesionişti, absol enţii s!ar încadra perfect

în societate...Din păcate situaţia nu stă c#iar aşa...%n primul rând, şcoala nu ine cu o ofertă curriculară bazată pe un studiu atent al ne oilor de

formare, al intereselor, al aptitudinilor, al dorinţelor educatului. 1om întâlni în şcoli situaţii în careele i de clasa a 1III!a, fără aptitudini sau interese deosebite în arte plastice au un opţional la ni elulacestei discipline. 'au clase cu ele i cu potenţial intelectual scăzut, cu înclinaţii spre acti ităţi practice care au ca opţional 2 Matematica aplicată 3. %n şcoala românească opţionalul este 2propus3

de şcoală şi 2ales3 de ele pentru a completa normele didactice ale profesorilor. Denumirea de2opţional3 a disciplinei noi propuse de şcoală de ine astfel, doar o glumă, şi nu una bună4

"pţionalul reprezintă o disciplină de sine!stătătoare, la care se studiază conţinuturi diferitede cele pre ăzute de programele şcolare pentru o anumită materie. "pţionalul nu reprezintăaprofundarea sau extinderea studiului disciplinei. %n plan teoretic lucrurile sunt clare& opţionalul estdistinct de disciplina sau de aria curriculară la ni elul căreia este proiectat. De la teorie la practicăeste o distanţă ca de la cer la pământ, însă. De foarte multe ori, profesorul parcurge în orele deopţional conţinuturile pre ăzute pentru studiul disciplinei din )urriculumul 5aţional.

Drept urmare, este negli*at ele ul, cel pentru care ar fi trebuit gândit opţionalul în sine. 5ici în ceea ce pri eşte cadrele didactice situaţia nu este mult diferită. Deşi uneori se propun

opţionale numai pentru completarea normei didactice, acestea ar putea fi gândite pentru ele i, astfelîncât aceştia să!şi formeze un set de competenţe, alori şi atitudini în concordanţă cu cerinţelesociale. Din păcate, acest lucru nu este posibil din mai multe moti e& dotarea materială a şcolilor, posibilităţile financiare reduse ale comunităţii locale, insuficienta formare a cadrelor didactice etc.

5u aş rea să se creadă că sunt împotri a curriculumului elaborat în şcoală sau împotri acelor care propun opţionale. 'unt conştientă de aloarea formati ă a disciplinelor opţionale mai ales pentru faptul că îl transformă pe ele din obiect în subiect al propriei formări prin participarea saacti ă la procesul de în ăţare, în condiţiile în care în elaborarea lui s!a ţinut seama de interesele şiaptitudinile lor.

'unt de acord că opţionalul prezintă şi pentru profesor anumite beneficii. 6ândindopţionalele în concordanţă cu ne oile ele ului, profesorul este permanent în contact cu aceştia,relaţia ele !profesor de enind foarte solidă. Profesorul îşi adaptează demersul didactic în

concordanţă cu feed!bac7!ul primit din partea ele ilor. %n plus, profesorul se a informa continuu pentru a găsi cele mai optime conţinuturi şi metode pentru a!şi atinge obiecti ele propuse.

8/18/2019 Pro si contra discipline optionale

4/4

Dacă lucrurile ar sta aşa, ambele părţi ar a ea numai beneficii. )red că într!un iitor nedefinit, în urma unei reale reformări a în ăţământului, situaţia se a prezenta în acest fel, aşa încâtrealitatea să coincidă cu dezideratul să coincidă în ceea ce pri eşte disciplinele opţionale şi nunumai.

Bibliografie:

8ennet, 8. 9 2Curriculum la decizia şcolii: ghid pentru profesorii de liceu 3, Editura telier Didactic, 8ucureşti, :;;