91
EXAMENUL CLINIC ORO-MAXILO-FACIAL Dantura Umana – Anatomie Dinti Dantura umana reprezintă partea cea mai dură şi mai rezistentă dintre toate organele corpului. Ea joacă un rol vital în digestia alimentelor, ajutând la fragmentarea acestora în bucăţi mai mici, prin muşcare şi masticaţie (mestecare). Dantura este folosită la mestecarea şi triturarea alimentelor în bucăţi mai mici. Acţiunea de mestecare creşte suprafaţa prin care alimentele sunt expuse enzime- lor digestive, prin aceasta grăbind procesul de digestie. Dantura are un rol important şi în vorbire – dinţii, buzele şi limba permit articularea cuvintelor prin controlarea fluxului aerului ce trece prin cavitatea bucală, în plus, dantura asigură un suport structural pentru musculatura feţei şi, de asemenea, ajută la for- marea zâmbetului. ANATOMIA DINŢILOR Fiecare dinte este compus din coroană şi rădăcină. Coroana este partea vizibilă a dintelui, care se ridică din gingie (care are rol de a susţine dintele pe loc cu fermitate). Coroana fiecărui premolarşi molar include şi nişte proeminenţe, sau cuspide, care facilitează mesteca-tul si triturarea alimentelor. Rădăcina este porţiunea dintelui cuprinsă în maxilare. STRUCTURA DINTILOR Dinţii sunt compuşi din patru tipuri distincte de ţesut: ■ Smalţ – stratul transparent, situat în exterior şi totodată sub- stanţa cea mai dură din organism. Este compus dintr-o structură foarte densă, intens mineralizată cu săruri de calciu, acest strat ajutând la protecţia straturilor interne ale dinţilor de bacteriile periculoase şi de schimbările de temperatură provocate de alimentele şi băuturile reci sau calde. ■ Dentina – înveleşte şi protejează miezul intern al dintelui şi este asemănătoare în compoziţie cu osul. Este compusă din odonto-blaşti, celule ce secretă şi menţin dentina de-a lungul întregii perioade de vârstă adultă. ■ Pulpa – conţine vase de sânge care asigură aprovizionarea dintelui cu oxigen şi substanţe nutritive. De asemenea conţine nervi, responsabili de transmiterea durerii şi a senzaţiei de temperatură către creier. ■ Cementul – acoperă suprafaţa externă a rădăcinii. Este o formă de ţesut conjunctiv ce conţine calciu şi leagă dintele de ligamentul periodontal, care ancorează ferm dintele în alveola dentară, loca- lizată în maxilarul superior sau inferior. Dinţii asigură susţinerea structurală pentru muşchii feţei, în plus, ei joacă un rol important în vorbire şi ajută la conturarea zâmbetului. Dezvoltarea dinţilor de lapte la copii Oamenii dezvoltă două rânduri de dinţi de-a lungul vieţii. Primul set de dantură, cunoscut ca dantura deciduală, sau dinţii de lapte, începe să se dezvolte în timpulvieţii fetale la aproximativ două luni după momentul concepţiei şi constă, în total,într-un numărde 20 de dinţi. STADIILE DEZVOLTĂRII DINTILOR Dentina acestor dinţi se formează încă din timpul vieţii fetale. După naştere, smalţul dentar se dezvoltă în etape. Smalţul dinţilor din faţă se dezvoltă primul şi este, de obicei, complet în jurul vârstei de o lună, în timp ce smalţul molarilor din spate (al doilea rând) nu se dezvoltă complet decât după vârsta de un an şi jumătate. Odată ce smalţul dentar s-a dezvoltat complet, dinţii încep să erupă. Dinţii din faţă au erupţia în general între vârsta de şase şi 12 luni, în timp ce molarii erup între 13 şi 19 luni de viaţă, iar caninii la sau după 19 luni. Stadiul final de dezvoltare a dinţilor este formarea rădăcinii, un proces lent, care continuă până când copilul depăşeşte vârsta de trei ani. Smalţul dentar începe să se dezvolte la scurt timp de la naştere. Dinţii de lapte erup în etape, întâi cei din faţă, iar molarii din rândul doi ultimii. Dezvoltarea danturii permanente După câţiva ani, dinţii de lapte sunt înlocuiţi de un set de dinţi permanenţi, dantura adultului. Adultul are 32 de dinţi, inclusiv al treilea rând de molari. în jurul vârstei de şase ani, rădăcinile dinţilor deciduali se erodează încet prin presiunea exercitată de erupţia dinţilor permanenţi şi prin acţiunea celulelor osoase specializate, din maxilare. Acest proces, numit resorbţie, permite erupţia danturii permanente, de dedesubtul dinţilor deciduali. Dacă un dinte permanent lipseşte – situaţie destul de frecventă – dintele de lapte corespunzător rămâne pe loc. SETUL COMPLET DE DINŢI Pe măsură ce dinţii de lapte sunt înlocuiţi, gura şi maxilarele îşi schimbă forma pe care au avut-o în copilărie şi încep să capete un aspect mai pronunţat, ca de adult. Dinţii adulţilor sunt, de obicei, mai închişi la culoare şi diferă ca mărime şi proporţii de dinţii de lapte. Dantura permanentă completă este prezentă, în general, în jurul perioadei adolescenţei, cu excepţia celui de-al treilea molar (măseaua de minte) care tinde să erupă în jurul vârstei de 18-25 de ani. în jurul vârstei de şase ani, copiii încep să îşi piardă dinţii de lapte. Aceştia încep să se clatine şi în cele din urmă sunt înlocuiţi de dinţii permanenţi. TIPURI DE DINTI Adulţii au, în general, 32 de dinţi -16 pe maxilarul superior şi 16 pe cel inferior (mandibulă) – care se potrivesc unii peste alţii pentru a realiza muşcătura şi mestecarea alimentelor. Despre oameni se spunecăsunt heterodonţi (au dinţii diferenţiaţi, de forme, dimensiuni şi cu funcţii specifice): ■ Incisivii – adulţii au opt incisivi, localizaţi în partea din faţă a gurii – patru pe maxilarul superior, iar ceilalţi patru pe maxila- rul inferior (mandibulă). Incisivii au o margine ascuţită, folosită la tăierea alimentelor. ■ Caninii – de ambele părţi ale incisivilor se găsesc caninii, numiţi astfel din cauza asemănării lor cu coţii ascuţiţi ai câinilor. Există doi canini pe fiecare maxilar şi rolul lor principal este de a perfora şi sfâşia hrana. ■ Premolarii – cunoscuţi şi sub numele de bicuspizi, sunt măsele ce au două protuberante numite cus-pide, cu rolul de a tritura şi ames- teca alimentele. Pe fiecare maxilar se găsesc patru premolari. ■ Molarii – situaţiîn spatele pre-molarilor, în locul unde se produce mestecarea cea mai puternică. Există doisprezece molari, denumiţi primul molar, al doilea molar şi al treilea molar. Molarul al treilea se mai numeşte şi măseaua de minte. MĂSEAUA DE MINTE Măselele de minte sunt vestigii din urmă cu mii de ani, când ali- mentaţia omului era alcătuită din alimente crude, ceea ce necesita o mestecare viguroasă şi o putere de triturare mare, care erau asi- gurate de al treilea set de molari, în prezent, măselele de minte nu mai sunt necesare pentru mestecare, în schimb ele pot împinge ceilalţi dinţi şi pot provoca probleme prin aglomerarea dinţilor, de aceea sunt frecvent extraşi de către medicii stomatologi. William Osler are meritul de a fi recunoscut printre primii, rolul cavităţii bucale ca “oglindă a restului corpului”. SEMEIOLOGIE ORO MAXILO-FACIALĂ 1. SENSIBILITATEA DENTARA Sensibilitatea dentara se manifesta prin disconfort aparut la unul sau mai multi dinti in momentul expunerii acestora la mancaruri si bauturi calde, reci sau acre. Durerea poate fi intensa, brusca si resimtita adanc la nivelul pulpei dentare. Sensibilitatea dentara apare in momentul in care dentina este expusa ca urmare a retragerii gingiilor. Radacina dentara, portiune a dintelui care nu este protejata de smaltul dentar, contine canale de dimensiuni mici care fac legatura cu pulpa dentara. Alti factori care duc la sensibilitate dentara sunt: 1. Periajul brutal al dintilor si si folosirea unei periute de dinti cu peri duri, fapt care duce in timp la tocirea smaltului dintilor si implicit la expunerea dentinei. 2. Degradarea dentara manifestata la nivelul liniei gingiei. 3. Retragerea gingiilor ca urmare a bolilor parodontale. 4. Afectiuni gingivale (gingivita). Inflamatia gingivala cauzeaza sensibilitate dentara ca urmare a slabirii ligamentelor care sustin dintii. 5. Dinti crapati, fapt care permite patrunderea bacteriilor si a placii bacteriene la nivelul pulpei dentare cauzand inflamatii. 6. Bruxism. 7. Unele produse pentru albirea dintilor sau pasta de dinti pe baza de praf de copt si peroxid. 1

Print Cmf Pt Examen

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Chirurgie maxilo-faciala

Citation preview

Curs OMF

EXAMENUL CLINIC ORO-MAXILO-FACIAL Dantura Umana Anatomie Dinti

Dantura umanareprezint partea cea mai dur i mai rezistent dintre toate organele corpului. Ea joac un rol vital n digestia alimentelor, ajutnd la fragmentarea acestora n buci mai mici, prin mucare i masticaie (mestecare). Dantura este folosit la mestecarea i triturarea alimentelor n buci mai mici. Aciunea de mestecare crete suprafaa prin care alimentele sunt expuse enzime-lor digestive, prin aceasta grbind procesul de digestie.Dantura are un rol important i n vorbire dinii, buzele i limba permit articularea cuvintelor prin controlarea fluxului aerului ce trece prin cavitatea bucal, n plus, dantura asigur un suport structural pentru musculatura feei i, de asemenea, ajut la formarea zmbetului.

ANATOMIA DINILORFiecare dinte este compus din coroan i rdcin. Coroana este partea vizibil a dintelui, care se ridic din gingie (care are rol de a susine dintele pe loc cu fermitate). Coroana fiecrui premolari molar include i nite proeminene, sau cuspide, care faciliteaz mesteca-tul si triturarea alimentelor.

Rdcina este poriunea dintelui cuprins n maxilare.

STRUCTURA DINTILORDinii sunt compui din patru tipuri distincte de esut: Smal stratul transparent, situat n exterior i totodat substana cea mai dur din organism. Este compus dintr-o structur foarte dens, intens mineralizat cu sruri de calciu, acest strat ajutnd la protecia straturilor interne ale dinilor de bacteriile periculoase i de schimbrile de temperatur provocate de alimentele i buturile reci sau calde. Dentina nvelete i protejeaz miezul intern al dintelui i este asemntoare n compoziie cu osul. Este compus din odonto-blati, celule ce secret i menin dentina de-a lungul ntregii perioade de vrst adult. Pulpa conine vase de snge care asigur aprovizionarea dintelui cu oxigen i substane nutritive. De asemenea conine nervi, responsabili de transmiterea durerii i a senzaiei de temperatur ctre creier. Cementul acoper suprafaa extern a rdcinii. Este o form de esut conjunctiv ce conine calciu i leag dintele de ligamentul periodontal, care ancoreaz ferm dintele n alveola dentar, localizat n maxilarul superior sau inferior.

Dinii asigur susinerea structural pentru muchii feei, n plus, ei joac un rol important n vorbire i ajut la conturarea zmbetului.Dezvoltarea dinilor de lapte la copiiOamenii dezvolt dou rnduri de dini de-a lungul vieii. Primul set de dantur, cunoscut ca dantura decidual, sau dinii de lapte, ncepe s se dezvolte n timpulvieii fetale la aproximativ dou luni dup momentul concepiei i const, n total,ntr-un numrde 20 de dini.

STADIILE DEZVOLTRII DINTILORDentina acestor dini se formeaz nc din timpul vieii fetale. Dup natere, smalul dentar se dezvolt n etape.Smalul dinilor din fa se dezvolt primul i este, de obicei, complet n jurul vrstei de o lun, n timp ce smalul molarilor din spate (al doilea rnd) nu se dezvolt complet dect dup vrsta de un an i jumtate.Odat ce smalul dentar s-a dezvoltat complet, dinii ncep s erup. Dinii din fa au erupia n general ntre vrsta de ase i 12 luni, n timp ce molarii erup ntre 13 i 19 luni de via, iar caninii la sau dup 19 luni. Stadiul final de dezvoltare a dinilor este formarea rdcinii, un proces lent, care continu pn cnd copilul depete vrsta de trei ani.

Smalul dentar ncepe s se dezvolte la scurt timp de la natere. Dinii de lapte erup n etape, nti cei din fa, iar molarii din rndul doi ultimii.Dezvoltarea danturii permanenteDup civa ani, dinii de lapte sunt nlocuii de un set de dini permaneni, dantura adultului. Adultul are 32 de dini, inclusiv al treilea rnd de molari.n jurul vrstei de ase ani, rdcinile dinilor deciduali se erodeaz ncet prin presiunea exercitat de erupia dinilor permaneni i prin aciunea celulelor osoase specializate, din maxilare. Acest proces, numit resorbie, permite erupia danturii permanente, de dedesubtul dinilor deciduali. Dac un dinte permanent lipsete situaie destul de frecvent dintele de lapte corespunztor rmne pe loc.

SETUL COMPLET DE DINIPe msur ce dinii de lapte sunt nlocuii, gura i maxilarele i schimb forma pe care au avut-o n copilrie i ncep s capete un aspect mai pronunat, ca de adult. Dinii adulilor sunt, de obicei, mai nchii la culoare i difer ca mrime i proporii de dinii de lapte. Dantura permanent complet este prezent, n general, n jurul perioadei adolescenei, cu excepia celui de-al treilea molar (mseaua de minte) care tinde s erup n jurul vrstei de 18-25 de ani.

n jurul vrstei de ase ani, copiii ncep s i piard dinii de lapte. Acetia ncep s se clatine i n cele din urm sunt nlocuii de dinii permaneni.TIPURI DE DINTIAdulii au, n general, 32 de dini -16 pe maxilarul superior i 16 pe cel inferior (mandibul) care se potrivesc unii peste alii pentru a realiza muctura i mestecarea alimentelor. Despre oameni se spunecsunt heterodoni (au dinii difereniai, de forme, dimensiuni i cu funcii specifice): Incisivii adulii au opt incisivi, localizai n partea din fa a gurii patru pe maxilarul superior, iar ceilali patru pe maxilarul inferior (mandibul). Incisivii au o margine ascuit, folosit la tierea alimentelor. Caninii de ambele pri ale incisivilor se gsesc caninii, numii astfel din cauza asemnrii lor cu coii ascuii ai cinilor. Exist doi canini pe fiecare maxilar i rolul lor principal este de a perfora i sfia hrana. Premolarii cunoscui i sub numele de bicuspizi, sunt msele ce au dou protuberante numite cus-pide, cu rolul de a tritura i amesteca alimentele. Pe fiecare maxilar se gsesc patru premolari. Molarii situain spatele pre-molarilor, n locul unde se produce mestecarea cea mai puternic. Exist doisprezece molari, denumii primul molar, al doilea molar i al treilea molar. Molarul al treilea se mai numete i mseaua de minte.

MSEAUA DE MINTEMselele de minte sunt vestigii din urm cu mii de ani, cnd alimentaia omului era alctuit din alimente crude, ceea ce necesita o mestecare viguroas i o putere de triturare mare, care erau asigurate de al treilea set de molari, n prezent, mselele de minte nu mai sunt necesare pentru mestecare, n schimb ele pot mpinge ceilali dini i pot provoca probleme prin aglomerarea dinilor, de aceea sunt frecvent extrai de ctre medicii stomatologi.

William Osler are meritul de a fi recunoscut printre primii, rolul cavitii bucale ca oglind a restului corpului.

SEMEIOLOGIE ORO MAXILO-FACIAL 1.SENSIBILITATEA DENTARASensibilitatea dentara se manifesta prin disconfort aparut la unul sau mai multi dinti in momentul expunerii acestora la mancaruri si bauturi calde, reci sau acre. Durerea poate fi intensa, brusca si resimtita adanc la nivelul pulpei dentare.

Sensibilitatea dentara apare in momentul in care dentina este expusa ca urmare a retragerii gingiilor. Radacina dentara, portiune a dintelui care nu este protejata de smaltul dentar, contine canale de dimensiuni mici care fac legatura cu pulpa dentara.

Alti factori care duc la sensibilitate dentara sunt:

1. Periajul brutal al dintilor si si folosirea unei periute de dinti cu peri duri, fapt care duce in timp la tocirea smaltului dintilor si implicit la expunerea dentinei.

2. Degradarea dentara manifestata la nivelul liniei gingiei.

3. Retragerea gingiilor ca urmare a bolilor parodontale.

4. Afectiuni gingivale (gingivita). Inflamatia gingivala cauzeaza sensibilitate dentara ca urmare a slabirii ligamentelor care sustin dintii.

5. Dinti crapati, fapt care permite patrunderea bacteriilor si a placii bacteriene la nivelul pulpei dentare cauzand inflamatii.

6. Bruxism.

7. Unele produse pentru albirea dintilor sau pasta de dinti pe baza de praf de copt si peroxid.

8. Inaintarea in varsta.

9. Folosirea apei de gura pentru perioade indelungate de timp. Unele produse de acest gen contin acid care distruge dentina si poate ajunge chiar la nivelul pulpei dentare.

10. Mancarurile cu un continut mare de acid precum citrice, rosii, muraturi si ceai.

11. Efectuarea unor inerventii stomatologice de rutina ca detartraj, aplicarea coroanei dentare, restaurarea dentara si curatatea profesionala a dintilor.

Pasii pentru reducerea sensibiitatii dentare sunt urmatorii:

1. Mentineti o igiena orala corespunzatoare, periind dintii de cel putin doua ori si pe si folosind zilnic ata dentara.

2. Folositi o periuta de dinti cu peri moi si periati zona de langa gingie cu miscari blande.

3. Folositi pasta de dinti pentru tratarea sensibilitatii dentare. Atentie, intrucat exista posibilitatea sa incercati mai multe tipuri de pasta de dinti pana cand veti descoperi produsul compatibil cu nevoile dumneavoastra. De asemenea, in cazul pacientilor care se confrunta cu aparitia sensibilitatii dentare datorita expunerii radacinii, este recomandat sa aplicati putina pasta de dinti la acest nivel nivel, seara inainte de culcare. Mai mult decat atat, in aceste situatii trebuie sa evitati pastele de dinti pentru reducerea tartrului dentar, si sa optati in schimb pentru produsele pe baza de fluor.

4. Evitati mancarurile ce pot agrava gradul de sensibilitate al dintilor.Folositi produse pe baza de fluor.

5. Daca va confruntati cu bruxism, folositi gutiere dentare.

6. Mergeti in mod regulat la medicul stomatolog.

Daca acesti pasi nu ofera rezultatele dorite, medicul stomatolog va efectua una dintre urmatoarele proceudri medicale:

bonding dentar pentru acoperirea radacinilor expuse;

aplicarea gelurilor pe baza de fluor;

aplicarea sigiliilor dentare.

n categoria acestor semnale de alarm putem enumera:

SNGERAREA GINGIVAL Gingiile sunt tesut spongios de culoare roz si reprezinta structuri esentiale pentru mentinerea si protejarea dintilor. Gingiile adera la dinti pentru a preveni patrunderea sau raspandirea infectiilor la radacinadinteluisau la osul maxilarului. Datorita varstei sau bolilor, gingiile se slabesc si se retrag, fapt ce duce la caderea dintilor. Sangerarea gingiilor se datoreaza mai ales traumelor, infectiilor si inflamatiilor. Gingiile care prezinta o dunga rosiatica la baza dintilor sunt un semn de gingivita. Atentia trebuie indreptata mai ale spre sangerarile prelungite care, in afara de discomfort, pot indica boli precumleucemie, boli de sange, etc.

Sangerarile gingivale apar mai des la adulti, decat la copii, de vreme ce la copii este produsa cel mai ales de traumatismele cauzate de periajul incorect. In cazul adultilor sau a persoanelor in varsta, sangerarile gingivale sunt semnul unei afectiuni. Incidenta cea mai mare se regaseste la femei, iar cel mai des intalnita este sangerarea marginala, deoarece sangele provine de la baza dintilor.

CauzeMajoritatea persoanelor prezinta la un moment dat in viata sangerari sau un tip de boli gingivale. Acest fapt se datoreaza in mare parte stilului de viata modern, cu consum mare de alimente fast food si multe dulciuri. Zaharurile incurajeaza formarea placii bacteriene. Acizii produsi de bacterii si toxinele erodeaza si inflameaza gingiile. Acestea se inrosesc si au tendinta de a sangera.

Cauzele comune ale sangerarii gingivale includ:-Boli gingivale- Acestea sunt cea mai intalnita cauza pentru sangerarile gingivale. In faza initiala - gingivita - gingiile sunt inflamate si sensibile, apoi sangereaza la masticatie sau la periaj. Daca afectiunea nu este tratata, aceasta evolueaza spre paradontoza si pierderea dintilor.-Traumatisme datorate periajului incorect- Periajul cu pasta de dinti este un act in sine abraziv, iar periajul viguros mai degraba traumatizeaza dintii, decat este benefic. Totusi, daca gingiile sunt sanatoase, sunt mai putine sanse ca acestea sa sangereze.-Fumat sau mestecatul tutunului- Fumatorii prezinta mai multe acumulari de tartru pe dinti, fapt ce irita gingiile.-Cauze hormonale- Ocazional, sarcina si schimbarile hormonale pot cauza sangerarea gingivala. Aceasta inceteaza odata cu normalizarea nivelului hormonal.-Deficienta de vitamina K- Vitamina K este un factor important in coagularea sangelui, iar o carenta de vitamina K (sau vitamina C) duce la sangerarea gingiilor.-Leucemie- Aceasta boala reprezinta cancerul maduvei osoase si a celulelor albe, fiind caracterizata, printre altele, de sangerarea gingiilor.-Diverse boli- Afectiuni ale ficatului si rinichilor, boli arteriale sau capilare,diabet, boli de inima, boli ale sangelui, deficiente ale factorilor de coagulare, hemofilie, purpura trombopenica. Afectiuni autoimune -artrita reumatoida,lupus, tiroidita autoimuna, etc.-Traumatisme cauzate de alimente fierbinti sau substante chimice- Un exemplu al acestui caz sunt pacientii care aplica medicatia la baza dintelui dureros. Acest lucru duce invariabil la arsuri.-Proteza necorespunzatoare-Medicamente- Utilizarea continua a unor medicamente ce subtiaza sangele, precum aspirina si diverse analgezice, tratamente precum chemoterapia, radioterapia, anticonceptionalele si antidepresivele.

Simptome

Gingiile sunt alcatuite din tesut fibros ferm atasat de osul maxilarului. Gingiile sanatoase au aproximativ 1mm grosime si sunt bine vascularizate. Primul semn al unei boli gingivale este inrosirea si umflarea, precum si sangerarea la periaj. Netratate, bolile gingivale pot duce la pierderea dintilor si la abcese gingivale.

Alte simptome includ:- sangerare la cea mai mica atingere;- gingii rosii, umflate, dureroase;- prezenta sangelui sau a gustului de sange in gura;- cateodata, datorita sangerarii, poate aparea si puroi;- respiratie urat mirositoare;- dinti sensibili;- dinti care se misca;- dificultate si discomfort la mestecare;

Complicatii-sangerare permanenta, umflarea gingiilor, durere, boli parodontale, boli ale osului maxilarului sau pierderea dintilor.

Diagnosticulsangerarii gingivale persistente consta in:- examinarea orala a dintilor si gingiilor;- radiografii ale maxilarului si danturii;- analize specifice de sange - colesterol, celule dendritice, rata sedimentarii eritrocitelor, concentratia de hemoglobine, calciu, uree, creatina, factor de coagulare, timpul de coagulare;

Sngerari bucale pot apare i din alte cauze:

-coagulopatii,trombocitopenie,trombocitoz,hemofilie

-anticoagulante n exces

-plagi bucale.vl ,limb, muscate, prin cadere pe un corp ascutit

-tumori de limb, faringe, laringe,hemangioame

-postamigdalectomie, adenoidectomie ,alte intervenii

-epistaxis posterior

-hemoptizie

-hematemez

-postextracii, intervenii stomatologice

NEVRALGIA DE TRIGEMEN Este sindromul dureros cel mai important. Durerea in ticul dureros al fetei sau nevralgia esentiala de trigemen se caracterizeaza prin crize dureroase, de intensitate mare, cu caracter fulgerator. Durata crizei este scurta, cu perioade de acalmie completa intre crize. Crizele dureroase sunt localizate la una din ramurile periferice ale trigemenului (mandibular, maxilar sau oftalmic) sau intereseaza toate ramurile concomitent.

Crizele dureroase sunt declansate de excitarea unor zone reflexogene, numite trigger zone. Chiar numai atingerea acestor zone este in stare sa declanseze criza dureroasa.

Suferinta este de obicei unilaterala. Cu timpul, durerea, care la inceput interesa un teritoriu limitat, se extinde la mai multe ramuri ale trigemenului. Rareori, boala poate prezenta remisiuni sau o ameliorare la o varsta inaintata.

Ramura 1 oftalmica este interesata doar in 5% din cazuri: nevralgii oftalmice se intalnesc indeosebi in hererpesul Zoster. Crizele dureroase se insotesc defenomene vegetative: roseata, midriaza, lacrimare, hipersecretie salivara si secretie mucoseroasa din narina de partea bolnava.Fenomene motorii: contractari spastice ale muschilor fetei. Uneori apare si transpiratia fetei de partea bolnava. Pe masura ce suferinta se invecheste, crizele dureroase devin tot mai dese si perioada de acalmie mai scurta, incat in cele din urma, pot deveni subintrante, dand impresia de dureri continue. in timpul crizei dureroase, bolnavul se stramba brusc de durere, isi apasa locul dureros. Criza putand fi declansata de miscarile musculaturii mimicei, bolnavii evita aceste miscari, luand aspectul unei masti de ceara.

O data stabilit diagnosticul de nevralgie trigeminala esentiala, va trebui sa stabilim care este ramura interesata.

Etiologianevralgiei esentiale de trigemen nu este cunoscuta. Fenomenele vegetative ca modificarile circulatorii, care insotesc crizele dureroase au determinat pe unii autori sa sustina originea simpatica a nevralgiei trigemenului. Interventiile facute asupra simpaticului, sunt fara efect. S-a presupus ca ar fi vorba de spasme vasculare la nivelul ganglionului lui Gasser, staza in venele care insotesc ramurile nervoase prin canalele inextensibile osoase, sau ca este vorba de o compresiune a trigemenului, in trecerea prin dura mater, indeosebi la nivelul lui porus trigemini.

Diagnosticulde nevralgie esentiala se va stabili numai dupa un examen clinic minutios. Caracterul durerii, localizata de obicei la un ram periferic al trigemenului, mai frecvent la ramura a III-a, durata scurta a durerii de 30 90 secunde , ne permite sa stabilim diagnosticul. Crizele de lunga durata pe un fond dureros continuu sunt de obicei nevralgii simptomatice, provocate de o cauza care poate fi decelata clinic.

GLOSODINIA : senzatia de arsura a limbii Aceasta afectiune poate fi asociata cu iritatii cronice la nivelul cavitatii bucale, deteriorarea nervului provocata de extractiile dentare,xerostomia(senzatia de gura uscata),candidoza orala,deficit de vitamine, alergii, schimbari hormonalesau la nivelul sistemului imunitar, fumat sau anumite afectiuni psihologice precum anxietatea sau depresia.Glosodinia poate fi provocata si de o gingie inflamata, afta sau de un dinte neslefuit. De asemenea, mai poate fi cauzata si de anumite medicamente, precum diureticele.

Stabilirea diagnosticului -Stomatologul va pune intrebari despre locatia, durata sau severitatea durerilor si va examina cavitatea bucala pentru a observa daca exista iritanti precum dinti sparti, infectii provocate de anumite ciuperci (candidoza) sau zone inflamate. -Pentru a verifica existenta xerostomiei severe, care de asemenea poate provoca durere, vor fi examinate si glandele salivare pentru a se stabili daca secreta suficienta saliva. -Glosodinia poate fi acuta (cu o durata de cateva zile sau saptamani) sau cronica (cu o durata mai mare). Durata acestei afectiuni depinde de obicei de cauza glosodiniei.Tratament"Tratamentul difera de la caz la caz, in functie de cauza aparitiei glosodiniei," declara Acesta poate include:-indepartarea iritantilor orali (margini neslefuite ale unor lucrari, coroane);

-calmante pentru durere;

-tratarea afectiunii care provoaca glosodinia (deficit de vitamine, diabet);

-microchirurgie pentru repararea nervului, daca nervul deteriorat este cauza.Sfaturi pentru ameliorarea simptomelorPe langa tratamentul medical, afla cateva sfaturi care te pot ajuta in ameliorarea simptomelor:-consum de multe lichide pentru a diminua senzatia de gura uscata;

-evitarea produsele care contin scortisoara sau menta

-evitarea alimentelor picante;

-renuntarea la fumat;

-evitarea alimentelor acide si cafelei BRUXISM (SCRASNITUL DINTILOR)

Majoritatea persoanelor scrasnesc dintii din cand in cand. Acest tic, denumit in termeni medicali bruxism, nu este insotit de efecte secundare, atat timp cat se petrece ocazional. Daca insa, bruximul are loc in mod frecvent, dintii pot fi lezati.

Cauzele bruxismului sunt:

-stres;

-anxietate;

-malocluzie dentara (alinierea anormala a dintilor). De cele mai multe ori persoanele care se confrunta cu aceasta problema scarnesc dintii in timpul noptii.Deoarece scrasnitul dintilor se manifesta in timpul somnului, de cele mai multe ori persoanele care prezinta acest tic nu pot constientiza acest lucru.

Principalele simptome ale bruxismului sunt dureri constante de cap si dureri la nivelul maxilarului.Formele cronice de bruxism pot duce la:

-fracturarea, craparea sau pierderea dintilor, caz in care se impune aplicarea puntilor dentare, a coronitelor dentare, efectuarea canalelor endodontice, a implanturilor dentare, si protezelor partiale. -pierderea auzului;

-aparitia sau agravarea tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare;

-modificarea aspectului fetei.

TRATAREA BRUXISMULUI

Pasii pentru tratarea bruxismului sunt urmatorii:

1. Introducerea unei gutiere dentare.

2. Daca bruxismul este cauzat de stres,metode eficiente pentru relaxare, sedative,miorelaxare 3. Reducere sau eliminare cafein.

4. Evitarea alcoolului.

5. Evitarea ticurilor precum roaderea creioanelor si a pixurilor, dar si guma de mestecat.

6. Masuri pentru sistarea bruxismului atunci cand nu se doarme.

7. Pozitionarea unei comprese calde la nivelul obrajilor in timpul noptii ceea ce ajuta la relaxarea muschilor.

Aproximativ 15-33% dintre copii sufera de bruxism, in doua momente importante ale vietii lor: atunci cand erup dintii de lapte si atunci cand erup dintii permanenti. Desi cauzele exacte ale bruxismului la copiii nu au fost stabilite cu exactitate, exista cativa factori de risc dupa cum urmeaza: -contactul anormal dintre dintii superiori si dintii inferiori; -anumite boli si afectiuni precum deficiente nutritive, oxiuri, alergii si tulburari endocrinologice; -factori psihologici precum anxietate si stres.Pentru a combate bruxismul la copii, se respect urmatorii pasi:

-scaderea anxietii la copii;

-efectuarea de exercitii de stretching si masaj pentru relaxarea muschilor;

-asigurarea ca in timpul zilei copilul consuma o cantitate suficienta de apa pentru a preveni deshidratarea organuismului HALENA (halitoza) este un termen medical care defineste mirosul neplacut al aerului expirat.Halena (halitoza) a fost descrisa din antichitate cand era considerata un posibil motiv de divort al cuplurilor, si este o cauza de prezentare la medic intrucit afecteaza relatiile de comunicare interumana.Prevalenta halenei nu este cunoscuta, dar unele studii o estimeaza la 30 - 50 % din motivele de prezentare la stomatolog, in Uniunea Europeana si SUA reprezentind 6 - 7 consultatii la medicii stomatologi pe saptamana.

Halena (halitoza) poate fi ocazionala sau cronica,pseudohalitoza si una reala, care la randul ei poate fi fiziologica si patologica. -Halitoza fiziologica, o intalnim in cazul consumarii unor alimente cum ar fi ceapa, usturoiul, alcoolul sau fumatul. -Cea patologica poate fi acuta si cronica, in cazul nostru aceasta din urma are o importanta majora. Exista totodata cazuri de pseudohalitoza si halitofobie, cand pacientul vorbeste de un miros neplacut al cavitatii bucale inexistent in realitate. Pseudohalitoza se trateaza de catre medicul stomatolog, iar halitofobia de catre psiholog.

In cadrul halitozei cronice putem vorbi, despre una intra- si extraorala. Mirosul neplacut al cavitatii bucale se regaseste in multe boli cronice. Aerul expirat poate avea si el un miros caracteristic in unele boli, aceasta ajutand la sustinerea diagnosticului: - miros de acetona de fructe fermentate in starile de acidocetoza (diabet zaharat, stari de inanitie),

-miros amoniacal - urinos in uremie,

- miros de indol si scatol, ficat stricat sau ridichi in insuficienta hepatica,

- miros de usturoi in intoxicatia cu fosfor,

-miros de migdale amare in intoxicatia cu cianura de potasiu,

-miros aldehidic la alcoolici,

- miros fecaloid in ocluzia intestinala,

-miros fetid patrunzator in supuratii pulmonare,

-miros fad dulceag in difterie..In majoritatea cazurilor de halitoza bucala bolnavul se plange si de un gust neplacut al cavitatii bucale, care poate sa apara ca urmare a activitatii bacteriilor anaerobe, acestea producand substante sulfurice. In mod normal aceste bacterii se regasesc pe fata dorsala a limbii, in faringe si in jurul tonsilelor. Ca urmare a dezechilibrului florei naturale a cavitatii bucale aceste bacterii se inmultesc si produc o cantitate crescuta de substante sulfurice (VSC = Volatile Sulfur Compounds): H2S, mercaptan de metal, cadaverina, putresceina. In cazul nostru cele mai importante bacterii sunt fusobacteriile si actinomicetele. Aceste microorganisme se regasesc in cavitatea bucala si faringe, avand un rol important in digestia proteinelor. Proteinele provin din alimente, dar si din sange, puroi, celule epiteliale. Ele se descompun in aminoacizi. Aminoacizii cu continut ridicat de sulf, sunt cisteina si metionina. Mirosul neplacut al cavitatii bucale poate fi consecinta :

formarii unor compusi cu sulf prin degradarea resturilor alimentare din cavitatea bucala

deshidratarii mucoasei bucale cu formarea de celule moarte (xerostomia)

stazei gastrica, afectarii etanseitatii tractului digestiv, tumorilor digestive suprainfectate (stenoze, boala de reflux gastroesofagian, cancerul gastric)

infectiilor cu germeni anaerobi (abcesele pulmonare)

formarii de corpi cetonici (miros de mere acre) in cetoacidoza diabetica

eliminarii de mercaptani - compusi cu sulf prin respiratie (ex. dimetil sulfitul) in insuficienta hepatica

eliminarii de amoniu (halena amoniacala) in insuficienta renala

Cauzele halitozei sunt:

igiena defectuoasa a cavitatii bucale

consumul unor alimente : ceapa, usturoi, dulciurile in exces, carnea si produsele lactate (prin persistenta resturilor in cavitatea bucala sub actiunea florei microbiene locale se formeaza compusi cu sulf)

fumatul (mirosul de nicotina si afectarea gingivala)

alcoolul, cafeaua, uleiurile (deshidrateaza mucoasa cavitatii bucale)

stomatologice : carii, paradontoze, gingivite, abcese dentare, proteze neigienizate,cancere de cavitate bucala ulcerate,infectate ,plombe fisurate

infectii orl : sinuzite posterioare odontogene,cazeoase,ozena,corpi straini nazali, adenoidita cronica, respiratia bucala , amigdalite cornice cazeoase , flegmoane intra/periamigdaliene,cancere faringiene, laringiene infectate

pulmonare : abcese, bronsiectazie, tuberculoz cavitara, cancer

digestive : diverticuli faringoesofagieni , stenoze esofagiene cu dilatatii suprajacente , refluxul gastroesofagian, cancere esofagiene ,gastrice suprainfectate -ulcerate

metabolice : cetoacidoza din diabeul zaharat dezechilibrat-miros cetoacidozic

insuficienta hepatica, insuficienta renala-miros de amoniac

deficite de vitamine prin producerea unor afectiuni care determina halitoza (deficitul de vitamina C determina gingivite; deficitul de vitamina A duce la formarea de tartrum dentar)

anumite medicamente usuca mucoasa bucala si produc halena (antihistaminice, antihipertensive, antibiotice)

cure de slabire,infometare

parazitoze intestinale

xerostomia -este un factor principal care cauzeaza sau agraveaza mirosul neplacut al cavitatii bucale dat fiind ca saliva reprezinta o "apa de gura naturala" ce ajuta la eliminarea bacteriilor acumulate in cavitatea orala, ceea ce inseamna ca scaderea productiei de saliva da nastere la o respiratie cu miros neplacut.Fiziologic vorbind ea apare si pe timpul noptii cand secretia salivara scade. Astfel halitoza de dimineata nu poate fi considerata patologica daca dispare dupa periajul dentar, Produse pentru igiena bucala cu continut ridicat de alcool si lauryl-sulfat de sodiu Diagnosticul halitozei : Pacientul se prezinta la medic pentru ca a simtit un miros neplacut ala respiratiei sau cei din anturaj i-au spus acest lucru. Se poate discuta despre pseudohalitoza sau halitofibia (doar pacientul simte o respiratie urat mirositoare) in aceste situatii fiind necesara si o evaluare din punct de vedere psihologic.

O metoda la care se poate apela consta in:

-folosirea unei linguri pentru a razui partea posterioara a limbii. Mirosul pe care il degaja materia de culoare alba adunata pe conturul lingurii este cel pe care il percep si cei din jur.

In ceea ce priveste metodele de testare folosite in cabinetele stomatologice, acestea sunt:1.Testarea organoleptica:-se simte mirosul neplacut al aerului expirat de la o distanta de 10cm

2.Cromatografia gazoasa: masurarea gazelor din aerul respirat pe gura

3.Testarea cu ajutorul halimetrului: masurarea cantitatii de hidrogen sulfurat din respiratie

4.Testul BANA: identificarea bacteriilor (responsabile pentru aparitia bolilor parodontale) din saliva care produc o enzima ce poate degrada compusul chimic benzoil-DL-arginin-naftilamida (prescurtat BANA). In momentul in care o proba de saliva ce contine aceste bacterii intra in contact cu banda de test, se produce hidrolizarea compusului mentionat, ceea ce atrage dupa sine schimbarea culorii mediului de testare in albastru.

5.Chemiluminiscenta: masurarea cantitatii de compusi de sulf din saliva. Atunci cand o proba de saliva intra in contact cu mercurul de pe banda de test, se produce efectul de fluorescenta.

Tratamentul halitozei se adreseaza cauzei care a determinat-o (in 80 - 90 % cazuri se identifica probleme stomatologice dar, uneori, sunt necesare investigatii suplimentare) si se trateaza Se recomanda un tratament adecvat al gingiei de catre un medic specialist stomatolog. Cu unul din produsele familiei TetroBreath denumit Periotherapy.Acest produs contine elemente antibacteriene care elibereaza oxigen, gluconat de zinc, extract de aloe vera si melaleuca alternifolia; fara conservanti, coloranti sau lauryl-sulfat de sodiu Se trateaza celelalte cauze extraorale de halitoza amigdalita,sinuzita, obstructia nazala,bolile digestive si pulmonare In unele studii stiintifice referitoare la combaterea halitozei s-a incercat folosirea unor antibiotice precum si a unor ape de gura, cum ar fi Oxyfress si TriOral. Experientele acestea insa au evidentiat faptul ca folosirea acestor produse reduce mirosul neplacut al gurii pe o perioada scurta de timp, si intrucat aceste bacterii fac parte din flora naturala a cavitatii bucale, avand un rol important in digestia proteinelor, nu se indica distrugerea lor continua. Acest lucru ar conduce la o dezechilibrare a florei naturale a cavitatii bucale, deoarece se distrug si bacteriile utile. Principiul de tratament ideal ar fi, schimbarea imprejurarilor care sunt propice reproducerii bacteriilor anaerobe, producatoare de substante sulfurice Prevenirea halitozei :

-hidratare corespunztoare -igiena oral corecta : spalarea dintilor dupa mese, dar obligatoriu dupa micul dejun si ultima masa de seara,paste de dini herbal ,ape de gura cu clorhexidin,:

-periajul dentar si al limbii efectuat de 2 ori pe zi

- folosirea atei dentare pentru a curata spatiile dintre dinti. Dac aceste reguli nu sunt respectate, bacteriile ce cauzeaza respiraia urt mirositoare se acumuleaza in cavitatea orala.

-control stomatologic periodic la 6 luni - 1 an -igiena corespunzatoare pentru protezele dentare -evitarea unor alimente (usturoi, ceapa) -evitarea alimentelor bogate in proteine ,carne ,produse lactate - intalnim frecvent intoleranta ascunsa la lactoza.

-digestia leguminoaselor reprezinta unora o adevarata problema numita Trimethylaminuria, iar mirosul respiratiei seamana cu cel al pestelui putrezit. -evitarea alimentelor acre: cafea, sos de tomate, citrice (portocale, lamaie, grapefruit) deoarece pH-ul acid contribuie la dizolvarea calciului din smalt si ajuta la reproducerea bacteriilor. Are rol si in aparitia gustului metalic sau amar din cavitatea bucala. Apa de gura TetroBreath este una din acele putine produse existente pe piata, care contribuie la neutralizarea acestor acizi

-evitarea fumatului, consumului de alcool (deshidrateaza)

-evitarea bauturilor care au continut crescut in zaharuri care servesc ca mediu de cultura pentru bacterii . Prezenta glucidelor totodata duce la formarea peliculei dentare, aceasta avand un rol determinant in aparitia gingivitei si a cariei dentare. In astfel de cazuri, bacteriile anaerobe produc o cantitate mai mare de substante sulfurice.

Cei mai multi, folosesc de bomboane mentolate si gume de mestecat pentru a estompa mirosul neplacut, dar daca acestea contin glucide, nu numai ca nu rezolva nimic, ci dimpotriva va rezulta un efect advers

In concluzie, halitoza este un motiv frecvent de prezentare la medicul stomatolog, dar si la medicul de familie sau medicul de medicina interna, rezolvarea problemelor stomatologice contribuie la eliminarea mirosului neplacut al respiratiei iar igiena corect a cavitaii bucale este cel mai important factor de prevenie al halenei. TULBURRI SALIVARE (hiper sau hiposalivaie)1. Hipersalivaie (sialoree Salivatia abundenta,excesiv se numestesialoree sau ptialism i este o problem frecvent: A.fiziologic Sarcina(hiperemesis gravidorum)

lehuzie, tulburri menstruale, emoii, reacii de rspuns la condimente.B .Patologic

-neurologic la copiii cu retard psihic sau paralizie cerebral,

- la aduli cu boala Parkinson sau cu sechele de AVC ,fiinf produs frecvent de controlul redus al musculaturii orale i faciale

- Boala Alzheimer

Hipersecretia de saliv-din inflamaii, eruptive dentara,gingivit,stomatite,flegmon periamigdalian,

-Malocluzia dentar,

-Probleme posturale

-Inabilitatea de a recunote fluxul salivar. -Stomatita sau ulcere ale cavitatii bucale

-Refluxul gastroesofagian

-Hipertiroidie;

-Ulcer gastro-duodenal;

-Ciroz hepatic;

-Pancreatit cronic;

-Parazitoze intestinale - -Gastrita cronica,

-Manie,

-Hidrofobie (frica de apa),

-Sarcina(hiperemesis gravidorum),

-Intoxicatii cu unele substante mercur, iod, bitter, pesticide,

-Turbare,

-Raul de miscare,

-Sindromul varsaturilor periodice, . -Tumori ale cailor aeriene sau digestive superioare Probleme ORL

-Epiglotita

-Amigdalita

-Abces retrofarinngian sau amigdalian

-Alergii nazale

-Boala Wilson,

-Homocistinuria,

-Monunucleoza infectioasa,

.

-Apetit crescut la vederea unor alimente gustoase (situatie fiziologica)

Sialoreea produce complicaii fizice i psihosociale ,incluznd iritatie,umezeal perioral,deshidratare,fetiditate,stigmatizare social, devastatoare pentru familie i pacieni Sialoreea (salivaie excesiv) este definit ca saliv dincolo de marja buzelor . Aceast condiie este normal la sugari, dar de obicei se oprete la vrsta de 15-18 luni. Sialoreea dup patru ani de vrst, n general, este considerat a fi patologic.

Complicaiile fizice i psiho-sociale ale sialoreei variaz de la simptome uoare i inconveniente la probleme grave, care pot avea un impact negativ semnificativ asupra calitii vieii. Complicaiile fizice includ congestive ,umezeal perioral i macerare cu infecii secundare, deshidratare i miros fault. Complicaiile psiho-sociale include izolarea, bariere n calea educaiei (cum ar fi incapacitatea de a imprumuta cri sau tastaturi de computer) i cresterea dependenei i nivelului de ngrijire. ngrijitorii i cei dragi pot gsi mult mai dificil s demonstreze afectiune cu pacienii , ceea ce contribuie la stigmatizare.

Etiologie

Sialoreea de obicei este cauzat de disfuncii neuromusculare, hipersecreii, disfuncie senzorial sau anatomic.Cea mai obinuit cauz este disfuncia neuromuscular,la copii, retardul mintal i paralizia cerebrala sunt frecvent implicate; la aduli, boala Parkinson este etiologia cea mai comun i mai rar paralizia cerebral bulbar,pseudobulbar i accidentul vascular cerebral (tabelul 1).

Hipersecretia este des cauzat de inflamaie, cum ar fi erupia dentiiei ,carii dentare i infecii ale cavitatii bucale. Alte cauze includ efectele secundare ale medicamentelor (de exemplu, tranchilizante, anticonvulsante), reflux gastroesofagian, toxine (adic, vapori de mercur) i virusul turbrii.TABEL 1Etiologia SialoreeiDisfuncie neuromuscular /senzorial

Retard psihic

Paralizie cerebral

Boala Parkinson

SIndrom pseudobulbar*

Paralizie bulbar

AVC

HIpersecretie

Inflamatii (erupie dentar, carii dentare , infecii orale, rabie)

Medicatie ca efect advers (tranchilizante, anticonvulsante)

Reflux gastroesofagian

Expunere la toxine (mercur)

Anatomice

Macroglosie (limb mare )-sdr Down, hipotiroidie

Incompeten sfincterului cardia

Malocluzie dentar

Probleme ortodontice

Defecte chirurgicale dup chirurgia capului i gatului ( diformitatea Andy Gump )

n mod normal ,persoanele sunt capabile s compenseze salivaia prin deglutiie,dar n disfunia senzorial,scade capacitatea de a recunoate salivaia iar disfunciile anatomice i motorii pot afecta abilitatea de a manageria excesul de secreii. Anomaliile anatomice de obicei nu sunt singurele cauze de sialorree dar in mod comun exacerbeaz alte cauze,precum macroglosia(sdr Down, hipotiroidismul), incompetena oral(sdr Moebius) ,malocluzia i alte probleme de ortodonie .Defectele anatomice postintervenii de rezecie tumoral, pentru cancerele de cap i gt pot cauza sialoree.Evaluarea Sialoreei Msuri obiective i subiective au fost dezvoltate de cuantificat sialoreea. -teste folosind scanare cu radioisotope i cupe de colectare la brbia pacientului sunt utilizate n principal n scopuri de cercetare. o metod subiectiv de evaluare pentru sialore a fost descris ca un sistem ce ratific severitatea salivaiei pe o scar de 5 puncte i frecvena ei pe o scar de patru puncte (tabelul 2) Dei aceste scri sunt utile n evaluarea i monitorizarea terapiei, impactul sialoreei asupra pacientului privind calitatea vieii este factorul cel mai important n determinarea necesitaii terapiei.

TABELUL 2 sistem de evaluare a frecvenei i gravitaii hipersalivaiei SIALOREEPUNCTE

Severitate

Uscat nu saliveaz niciodat 1

Usor doar buze umede 2

Moderat (buze i brbie umede)3

Sever (hainele devin umede)4

Profuz (aine, miini ,obiecte umede)5

Frecven

Niciodat 1

Ocazional2

Frecvent3

Constant4

Management

Tratamentul sialoreei, este cel mai bine realizat de o echipa clinic compus din orl-ist,foniatru, neurolog, stomatolog ,anatomo-patolog, asistent social i dup examinarea cazului i studio se face terapia variabil:

-conservator- observare,terapie postural,biofeedback

-masuri agresive

MEDICAIE . Anticolinergicele precum atropina, glicopirolatul ,scopolamin , sunt eficace n reducerea salivaiei dar utilizarea lor este limitat de efectele adverse

-injectarea de toxin botulinic de tip A n glandele parotide i submaxilare ,n mod repetat , pentru c efectul slabete n cteva luni

- intervenie chirurgical, incluznd excizia glandular,ligatura ductelor salivare, derutarea lor realizeaz un efect permanent i efficient ,ceea ce crete calitatea vieii acestor bolnavi .

Tratamentele pot fi oferite ntr-o manier trepte, la puin invazive, terapiile nechirurgicale la cele mai invazive.

Pentru probleme minime, la copii sub vrsta de patru ani, sau aduli cu funcii neurologice instabile, observarea este frecvent mai bun de asemenea, pot fi tratate cu un program de alimentaie menit s mbunteasc controlul oromotor, dei acest efort este rareori de succes. Tratament de gestionare al sialoreei este cel mai bine realizat utiliznd o echipa care cuprinde - medic primar de ngrijire generalist care de obicei se concentreaz pe istoricul complet i examinarea fizic a pacientului, cu o atenie deosebit la impactul salivei asupra calitii vieii i a potenialului de mbuntire. Logopezii i kinetoterapeuii profesionali lucreaza cu pacienii pentru a mbunti lmecanica deglutiiei i s le sprijine postur cu dispozitive cum ar fi scaunul cu rotile i susintorul de gt. . Stomatologii i ortodontitii apreciaz i trateaza bolile dentare i orale i maloclusion. Otolaringologii identific i s corecteaz cauze de obstrucie aerodigestiv ca macroglosia i vegetaiile adenoide care contribuie la salivare. Neurologii, otolaringologii i medici de ngrijire medical primar pot evalua pacientu pentru sctintigrafneuropatii cranian semnificative.

Dup o evaluare amnunit, un consens cu privire la opiunile de tratament adecvat ar trebui elaborate de echipa de tratament, pacient i familia pacientului.Dac sialoreea continu s interfereze cu sntatea i calitatea vieii, dup ce au fost ncercate msurile non-invazive, medicamente, radiaiile i terapia chirurgical trebuie considerate. Pentru probleme minime , la copiii sub vrsta de patru ani, sau la aduli cu funcii neurologice instabile, sunt de preferat metodele minime , de asemenea, pot fi tratate cu un program de alimentaie menite s mbunteasc controlul oromotor, dei acest efort este rareori de succes.

Orice factori situaionali ar trebui coreci , iar malocluzia dentar i cariile ar trebui s fie tratate. Adenoamigdalectomia se efectueaz, dac este cazul, iar pacienii trebuie s fie dotai cu scaune cu rotile corespunztoare i bretele, dac este necesar.

Mai multe aparate de ortodonie pot fi utilizate pentru trata sialorea. Pot fi de ajutor particularizat plci de formatul care se potrivete palatului i inchide buzele , margele mobile plasate pe placa superioar; Ele stimuleaza micarea limbii, contribuind astfel la devierea salivei spre faringe. Utilizarea acestor mrgele n combinaie cu tratamentul deglutiiei a avut succes la pacienii cu sialoree moderat. Biofeedbackul i tehnicile de automatism au tratat cu succes pacieni cu disfuncie neurologic uoar i salivaie . Un studiu a artat c biofeedback-ul a avut succes la pacienii mai n vrst de opt ani, care au avut uoare pn la moderate probleme. Pacienii sunt instruii a asocia un comportament cu un tic ; de exemplu, nghiirea sau tergerea suprafeei este asociat cu un bip electronic. Aceste dispozitive pot fi utilizate pentru cteva ore pe zi. Dezavantajul pentru aceste dispozitive este c pacienii deveni obinuii la stimul, i dispozitivele devin mai puin eficace dup utilizri repetitive pozitive i recompens negativ a fost descris ca un adjuvant n gestionarea sialoreei la pacienii cu boli neurologice moderate. ngrijitori laud pacienii pentru nu saliveaz sau le solicita s le tearg feele atunci cnd au uitat s nghit ntr-un studiu prospective acupunctura mbuntete sialoreea bazat pe msuri subiective la apte dintre 10 pacienii. O perioad de ase sptmni, pacienii au fost tratai 30 de ori cu ace plasate n cinci locuri n limba. Studiul suplimentare ale eficienei acupunctura n tratamentul sialoreei este justificatMedicamentele anticolinergice bloceaz inervaia parasimpatic a glandelor salivare. Mai multe studii au demonstrat eficacitatea glicopirolatului i Scopolaminei (Transdermic ) n tratamentul sialoreei ,din pcate, chiar i aceste medicamente relativ selectiv anticolinergice au efecte secundare care cresc proporional cu eficacitatea lor.

TABLE 3Medicatii pentru tratamentul sialoreeiAgentAdministrare DozajeEfecte adverse

Glicopirolat 1 -2 mgAdulti: po-0.5 mg de 1-3 ori /zi, Constipaie, uscciune excesiv oral retenie de urin ,vedere n cea, hiperactivitate,iritabilitate.

Copii: 0.04 mg pe kg /po de 2-3 ori/zi pna la eficacitate i tolerabilitate

Scopolamin (Transdermic )Patch, 1.5 mgAplicarea patch-ului zilnicPrurit la locul de aplicare ,retenie de urin, iritabilitate , vedere n cea, ameteal, glaucom.

Toxina botulinic A, 100 U Sub ghidaj ultrasonografic se injecteaz 10 - 40 uniti in fiecare gland Durere la locul de injectare ,uscciune oral.

Anticolinergicele sunt contraindicate la pacienii cu glaucom, uropatie obstructiv, tulburri de motilitate gastro-intestinal i miastenia gravis. De asemenea, aceste medicamente adesea sunt slab tolerate de pacienii vrstnici, care au mai multe comorbiditi .CONTROLUL REFLUXULUI GASTRO-ESOFAGIAN - aceast conjuctur nu a fost confirmat de cercetare, i este puin probabil c controlul refluxului are efecte importante asupra sialoreei. Radioterapia glandelor salivare este o opiune de tratament rezonabil la pacienii vrstnici, care nu sunt candidai pentru chirurgie i nu pot tolera terapia medical . RADIOTERAPIA produce xerostomie care se poate menine luni pn la ani. Dozele pot fi i ele titrate pentru a ajunge la efectul dorit, i tratamentul poate fi repetat dup cum este necesar. Maligniti induse de radioterapie de obicei nu apar pn la 10 la 15 ani dup tratament i, prin urmare, sunt mai puin un motiv de ngrijorare, la pacienii care sunt n vrst i debilitai. Opiuni chirurgicale n tratamentul sialoreei includ chirurgia pe glandele salivare i ductele lor i intervenii chirurgicale pentru a denerva glandele (tabelul 4). Interveniile chirurgicale pentru a denerva glandele salivare sunt efectuate prin intermediul urechii medii, n locul n care plexul timpanic i nervul chorda tympani intra n principalele glande salivare. Procedura este relativ simpl si rapid i nu are nevoie de anestezie general. Aceasta operatie are puine efecte secundare, iar pacienii de obicei nu se plng de pierdere de gust. Din pcate, funcia salivar se ntoarce n termen de 6- 18 luni , atunci cnd nervii se regenereaz . TABEL 4AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE TRATAMENTULUI CHIRURGICAL AL SIALOREEI Tratament chirurgical AvantajeDezavantaje

Derutarea ductului submandibular Fr cicatrici externeDerutarea ductului este un procedeu neobinuit

Inciden scazut de ranul dac se excizeaz i glanda sublingual

Potential de carii dentare anterioare

Fr excizia glandei sublinguale ,pacientul dezvolt ranula

Potential aspiraie

Excizia glandei submandibulareControl foarte bun al sialoreeiCicatrice extern

Procedeu comun Potentiale carii dentare

Derutarea ductului parotidian Redirectionarea fluxului salivar Risc de sialocele

Potential de aspiraie

Procedeu rar

Ligature ductului Parotidian Procedur simpl, rapid Risc de sialocele

Reduce fluxul salivar

Neurectomie transtimpanicTehnic procedeu uor ,rapid Posibila refacere a funciilor salivare ,necesita multiple proceduri

Nu necesit anestezie general

Util la vrstnici

Tratamentul definitiv al sialoreei este chirurgia de excizare a principalele glande salivare sau a ligaturarea sau sau derutarea ductelor salivare majore.Aceast procedur implic de obicei o combinaiede ligatur duct paritidian i derutare sau excizia glandei submaxilare sau redirijarea ductului.Excizia glandei sublinguale este sugerat dac ductele submaxilare sunt redistribuite pentru a preveni formarea de cistelor de retenie salivar, Preservarea salivei cu reducerea salivaiei a fost demonstrat dup derutarea ductelor parotidiene i submaxilare la orofaringele posterior i procedurile de derutare evit cicatricile externe i riscul de lezare a nervului facial. Procedura definitiv chirurgical , care include ligaturarea bilateral a ductelor parotide i excizia glandelor submaxilare , este de mare succes, cu aproape totala eliminare a sialoreei,, o inciden sczut a parezei faciale, i semnificativa multumire a pacientului i ngrijitorului , dei aceasta este cea mai invaziv opiune de tratament, severitatea sialoreei poate fi suficient pentru a necesita o astfel de terapie agresiv .2. Hiposalivaie/lipsa salivei (xerostomie) n:

- sindromul Sjgreen;

- enterocolita acut;

- insuficien renal cronic;

- hipertermie sau stri hipertoxice;

- anemii severe;

- hemoragii severe XerostomiaXerostomia este definit ca gur uscat care rezult din reducera sau absenta fluxului de saliv. Xerostomia nu este o boal, dar poate fi un simptom al diverselor afeciuni medicale, un efect secundar al radioterapiei capului i gtului sau un efect secundar al medicamentelor. Poate fi sau nu poate fi asociata cu functia scazuta a glandelor salivare . Odata cu inaintarea in varsta, chiar dupa 25 de ani secretia glandelor salivare se diminua treptat, astfel ducand la aparitia halitozei. Fiziologic, in timpul noptii secretia salivara scade, astfel se explica mirosul neplacut al cavitatii bucale dimineata dupa trezire, aceasta insa nu se considera patologic daca dispare dupa periajul dentar. Xerostomia se caracterizeaza printr-o senzatie persistenta de uscaciune a gurii, iar depistarea cauzelor este de competenta medicului specialistXerostomia este o plngere comun gsita de multe ori la adultii maturi , care afecteaz aproximativ 20 la sut din batrini, cu toate acestea, xerostomia nu par s fie legata de vrsta in sine ct mai mult de necesitatea persoanelor n vrst de a lua medicamente care provoac xerostomie secundara. Funciile saliveiSaliva posed multe funcii importante:

- inclusiv activitate antimicrobiana,

- actiune de curare mecanica , a cavitaii bucale de resturi si bacterii

-controlul pH-ului,

-ndeprtarea resturilor alimentare din cavitatea bucal,

-lubrifierea cavitatii bucale si faringelui , ajutind ,masticatia,formarea bolulului si deglutitia -remineralizarea dintilor

- meninerea integritii mucosei orale

-ajuta la vorbire si gust prin lubrifierea mucoaselor - -enzimele din saliva incep pocesul de digestie

Xerostomia modific : -capacitatea gurii pentru a neutraliza ph-ul acid, -curatarea dinilor i gingiilor - protejarea gurii de infecie Simptomele includ: - uscaciune, o senzatie de inflamatie sau ardere (mai ales pe limb), -crapaturi ale buzelor, taieturi sau fisuri la colurile gurii, - schimbri n suprafaa a limbii -dificultate de a purta proteze. - compromiterea vorbirii, -compromiterea nghiirii alimentelor,pierdere in greutate -stomatite frecvente virale.bacteriene sau fungice Complicaii asociate cu xerostomia

Xerostomia este adesea un factor pentru probleme de sntate grave sau minore. Aceasta poate afecta nutriie i sntatea dentara , precum i psihologic. Unele probleme obinuite, asociate cu xerostomia includ:

- o constant durere n gt,

-senzaie de arsura ,

-dificultate de vorbire i deglutitie ,

-rgueal i/sau uscaciune nazala .

-este o cauza ascunsa originale de gingivita i pierderea dintilor .

- scade pH-ul oral i crete semnificativ dezvoltarea placii bacteriene i cariilor dentare, candidoza orala este una dintre infecii orale cele mai comune vzute n asociere cu xerostomia.

Semne i simptome de xerostomie.

-Persoanele cu xerostomia se plng adesea de probleme de mestecat, vorbit , deglutitie i purtat proteza.

-Alimentele uscate, cu cocoloae, cum ar fi cerealele i biscuitii, pot fi deosebit de dificil de mestecat i nghiit .

- Pacientii poate avea probleme cu pstrarea fixararii placii dentar, cu rni ale limbii ,gingiilor si palatului.

-Pacienii cu xerostomie se plng adesea de gust tulburri (dysgeusia), o limb dureroasa (glossodynie) i trebuie s bea mai multa ap, n special pe timp de noapte. Xerostomia poate duce la :

-sensibilitate sporit la carii dentare,

-la inflamarea septica a parotidelor sau submaxilarelor-sialadenite ,

-extinderea, inflamaia i fisura buzelor (cheilita ),

-inflamaie sau ulcere pe mucoasa bucala,

-candidoza

- halitoza .

Diagnosticul de xerostomie se poate baza pe :

-istoricul pacientului,

- bucofaringoscopie i/sau sialometrie, o procedur simpl care msoar debitul de saliv.

Xerostomia ar trebui considerate dac:

- pacientul se plnge de gur uscat, n special noaptea

- de dificultatea de a mananca alimente uscate, cum ar fi biscuiti.

-n cazul este examinata gura , apasatorul de limb se poate lipi de mucoasa bucala.

-la femei semnul rujului ," n cazul n care rujul ader la dinii din fa, poate fi un util indicator al xerostomiei

-Mucoasa oral poate fi uscat i lipicioasa sau poate aprea eritematoasa datorit unei infectiei cu Candida albicans.

-Patch-uri de culoare roie apar pe valul palatin sau pe palatul dur i pe suprafaa dorsal a limbii.

-Ocazional, candidoza pseudomembranoasa va fi prezenta, ca plci albe pe suprafaa mucoasei bucale care se detaseaza usor .

- planeul gura i limbii pot aprea uscate cu numr sczut de papillae.

-Saliv poate aprea sau spuma.

-Carii dentare pot fi gsite la limita cu gingia i la coleretul dintelui ,marginile incizaleExist puin saliv sau deloc n planseul bucal, mucoasa ,limba ,pot apare uscate cu descresterea numrului de papile ,saliva este vscoas, spumoas.Pot exista numeroase carii dentare la nivelul marginii incizale, marginea cervical a dintelui. Mai multe teste de birou i tehnici pot fi utilizate pentru a stabili funcia glande salivare.

- sialometria sau msurarea debitului salivar, colectarea se face cu dispozitive plasate peste glanda parotid sau submaxilar

-ductele glandei sublinguale i salivaia este stimulat cu citric acid.

.

Sialografia este o tehnic imagistic , care poate fi util n identificarea litiazei glandelor salivare i maselor tumorale . Ea implic injectarea de substan radioopac n glandele salivare si poate fi util n evaluarea funciei glandelor salivare . Pertechnatul de sodiu Tehneiu-99 m intravenos este injectat pentru a stabili rata i densitatea de absorbie i ora excreie .Biopsia glandelor salivare minore este adesea utilizat n diagnosticul de sindrom Sjgren , hipertrofiei glandelor salivare induse de virusul imunodeficienei umane , sarcoidozei, amiloidozei i bolii gref contra gazd.. Biopsie principalelor glande salivare este o opiune cnd o malignitate este suspectat. . Cauze obisnuite de xerostomieA.Medicamente

Poate din cauza cea mai rspndit de xerostomie este medicaia, mai mult de 400 frecvent utilizate medicamente pot provoca xerostomie precum:

- antihistamine,

-antidepresive,

-anticolinergice,

-anorexiante,

- antihipertensive,

-antipsihotice,

-ageni anti-Parkinson,

-diuretice i sedative.

-antiemetice,

-ageni antianxietate,

-decongestionante,

- analgezice,

- antidiareice,

- bronhodilatatorii

- miorelaxante Trebuie notat c, dei exist multe medicamente care afecteaz cantitatea i/sau calitate de saliv, aceste efecte, n general, nu sunt permanente.

Pacienii care se plng de xerostomie ar trebui s fie intervievai i medicaia lor ar trebui revizuit. Este posibil s modificai medicaia sau dozele pentru a furniza un debit crescut salivar. Simptomele xerostomiei sunt adesea mai rele ntre mese, noaptea i dimineaa. Prin urmare, luai n considerare modificarea orarelor de medicaie pentru atingerea nivelurilor plasmatice maxime atunci cnd pacientul este treaz. Administrarea s se fac cu multe lichide, i se vor evita formele de dozaj sublingual dac este posibil. Dac este posibil, luai n considerare trecerea pacientului la o alt medicaie cu eficacitate comparabile, dar cu mai puin activitate anticolinergic , de exemplu, trecerea de la antidepresive triciclice amoxapine la desipramine. B. Boli i alte condiii Boala cea mai comun care cauzeaz xerostomia este sdr Sjgren (SS), o boal cronic inflamatorie autoimun care se produce predominant la menopauz la femei.

S-a estimat c mai multe 3 la sut din americani sufer de Sindromul lui Sjgren, 90 la sut din aceti pacieni fiind femeile cu o vrst medie de 50 de ani.

Sdr Sjogren este caracterizat de infiltrarea limfocitar a glandelor salivare i lacrimale, care duce la xerostomie i exoftalmie . Aceast combinaie se numete sicca complex. Extinderea la principalele glande salivare apare la aproximativ o treime din pacieni. Nu exist nici un tratament pentru boal,scopul terapiei este de a gestiona simptomele. Simptome asociate cu Sdr Sjogren , n plus fa xerostomie i exoftalmie, includ :

-vedere neclar,

-infecii recurente ale ochilor i gurii ,

- disfagie sau dificultate nghiire,

-apariia durerilor orale,

-tulburri de miros i gust,

-fisuri pe limb i buze,

-oboseal,

- uscciune nazal i a gurii,gtului cu dificulti de vorbire,

-constipaie

-uscciune vaginal

Sarcoidoza i amiloidoza sunt alte boli inflamatorii cronice care provoac xerostomie Sarcoidoza, produce inflamaia granulomatoas epithelioid n glandele salivare rezultnd fluxul salivar redus. Amiloidoza , prin depozitele de amiloid din glandele salivare duce la dezvoltarea xerostomiei.La unele persoane infectate cu HIV, n principal la copii se produce o hipertrofie a glandelor parotide i, ocazional, glandelor submaxilare ducnd la xerostomie prin infiltrate cu limfocite T n principal CD8 ,comparativ cu Sdr Sjogren l n care predomin celulele CD4 +.Alte boli sistemice care poate provoca xerostomia includ

- artrita reumatoida,

-lupus eritematos sistemic,

-sclerodermia ,

-diabetul zaharat,

- hipertensiune arterial,

-fibroza chistic ,

-transplantul de mduv osoas,

-tulburrile endocrine,

-deficienele nutriionale,

-nefritele ,

-disfunciile tiroidiene i

-boli neurologice cum ar fi paralizia de nerv facial a frigore -Bell. C.Boli ce produc hiposecreie precum ciroza biliar,gastrita atrofic, insuficiena pancreatic, pot cauza xerostomie .

D.Deshidratarea rezultnd din poliurie, diaree,vrsaturi, lipsa de hidratare poate duce la xerostomie E.Boli psihogenice precum depresia, anxietatea , stress-ul,frica pot duce la xerostomie

F.Boala Alzheimer i AVC-ul reduc abilitatea de a se hidrata ,la fel tramatismele cerebrale pot leza ultimii nervi cranieni ,alternd secretiile glandelor salivare i suplinirea senzitiv a limbii G.Gura uscat poate fi consecina respiraiei orale, fumatului,alcoolului. Mai multe teste de birou i tehnici pot fi utilizate pentru a stabili funcia glande salivare.

Sialometria sau msurarea debitului salivar, colectarea se face cu dispozitive plasate peste glanda parotid sau submaxilar

Ductele glandei sublinguale i salivaia este stimulat cu citric acid.

Viteza de curgere salivar normal pentru saliv nestimulat la glanda parotid este 0,4 - 1,5 mL/min/gland,2,3ml este debitul normal pentru saliva nestimulat ,de "repaus" ntreaga saliv este 0,3 la 0,5 mL/min stimulat , 1-2 mL/min valori mai mici dect 0,1 mL/min sunt de obicei considerate xerostomie, dei fluxul redus nu poate fi ntotdeauna asociat cu plangeri de uscciune. Sialografia este o tehnic imagistic , care poate fi util n identificarea litiazei glandelor salivare i maselor tumorale . Ea implic injectarea de substan radioopac n glandele salivare si poate fi util n evaluarea funciei glandelor salivare . Scintigrafia se face cu pertechnatul de sodiu i tehneiu-99 m intravenos este injectat pentru a stabili rata i densitatea de absorbie i ora excreie . Biopsia glandelor salivare minore este adesea utilizat n diagnosticul de sindrom Sjgren , hipertrofiei glandelor salivare induse de virusul imunodeficienei umane , sarcoidozei, amiloidozei i bolii gref contra gazd. Biopsie principalelor glande salivare este o opiune cnd o malignitate este suspectat. . Terapia cancerului Xerostomia este o complicaie grava i permanenta a radioterapiei externe care rezult din daune ale celulelor acinare i stromei glandelor salivare majore i minore ,de la 4000 GY fiind ireversibila. Gradul este legat de cantitatea de esut glandular salivar i doza de radiaie livrate,functia glandelor salivare, att stimulata cit i nestimulata, scade cu 5-30% din normal n primele 2-3 sptmni de terapie i rmne sczuta (< 10% din normal) dupa finalizarea radiaiilor .

Xerostomia nu este de obicei reversibila si efectele cronice pot persista luni sau ani, cu recuperare n funcie de zona iradiata, doza total i pacient. Evident, atunci cnd glandele salivare sunt direct n cmpul radiaiei, starea este ireversibila.Xerostomia acut de iradiere se datoreaz unei reacii inflamatorie, n timp ce trziu xerostomia, care poate aprea pn la un an dup radioterapie, rezult din fibroza glandelor salivare de obicei, permanente.Radiaiile provoac modificri n celulele secretorii seroase, rezultnd o reducere a cantitii de saliva i vscozitate crescut a acesteia.

O plngere de nceput comun dup radioterapie este saliva groas sau lipicioas. Gradul de xerostomie permanent depinde de volumul de glande salivare expuse la radiaii i doza de iradiere. Atunci cnd doza de radiaie total depete 5,200 cGy, fluxul de salivar este redus, nu exist puin sau deloc saliv in ductele salivare. Aceste modificri sunt, de obicei permanente. Chimioterapia .Anumite droguri chimioterapeutice, de asemenea, pot modifica compoziia i debitele de saliv, ducnd la xerostomie, dar aceste modificri sunt, de obicei, temporare. Xerostomia se poate produce n timpul bolii . Cnd limfocitele prolifereaz i infiltreaz glandele salivare i alte esuturi, modificrile pot aprea ntr-un tipar clinic care seamn cu cele vzute n sdr Sjgren .Pacienii cu xerostomie la radioterapie sau chimioterapie au un risc special de infecii cu flora oral normal. Ulceraiile bucale pot deveni nidus pentru infecii cu germeni gram-positivi i diplococi invazive i infecii oportuniste cu organisme fungice cum ar fi Candida.TRATAMENTE PENTRU XEROSTOMIE Tratamentul pentru xerostomie (gura uscata) variaza in functie de cauza care a dus la aceasta conditie medicala. In general, tratamentul isi concentreaza atentia asupra a 3 aspecte:1. Tratarea bolilor si afectiunilor care cauzeaza xerostomia.In cazul in care xerostomia este cauzata de o problema medicala sau un tratament medicamentos care poate fi modificat, cu siguranta medicul stomatolog sau medicul specialist va face schimbarea respectiva. In ceea ce priveste bolile sau tratamentele medicamentoase care pot cauza xerostomie, acestea sunt:

-antidepresivele si medicamentele pentru reducerea anxietatii;

-analgezicele;

-medicamentele administrate pentru alergii (antihistaminele si decongestionanti);

-diaree;

-incontinenta urinara;

-boala Parkinson.

Exista, insa, si situatii in care aceste conditii medicale nu pot fi tratate. Acesta este cazul lezarii glandelor salivare in urma chimioterapiei sau a terapiei pe baza de radiatii, precum si a unor conditii medicale precum sindromul Sjogren, boala Alzheimer sau infarc

. Pentru muli pacieni, cu toate acestea, puin poate fi fcut pentru a modifica cauza subiacent. Pentru cei ale cror xerostomie este legate de medicaie utilizat, eficiena tratamentului simptomatic poate fi important pentru respectarea regimului de medicaie. Tratamentul simptomatic de obicei include patru domenii: creterea fluxului de saliv , nlocuitori de saliv controlul cariilor dentare, precum i msuri specifice, cum ar fi tratamentul antiseptic ,antiinfectios.

Autoingrijire. Pacientii suferind de xerostomie trebuie incurajati mai activ s foloseasca produsele care sunt cele mai utile pentru ei si s minimizeze, riscul de leziuni dentare.Astfel trebuie sa-si examineze zilnic gura in cutare de pete albe sau roii,.ulceratii,tartru si trebuie s ceara sfatul clinicianului oncolog.Pacientii trebuie incurajati s mearga regulat la dentist pentru detartraj,tratament al cariilor i inflamatiilor gingivale.Pacientii sunt sfatuiti s si perieze dinii cu pasta cu fluor uor abraziv,s o lase pe loc 3 minute si s foloseasca aa dentar. Dintii trebuie curatai de cel putin doua ori pe zi cu o periuta moale. Produsele ce conin sodium lauril sulfat trebuie evitate pentru c pot contribui la apariia de afte i agravarea durerii canceroase.Sunt necesare gargare cu sodium floride sau cu apa bicarbonatat ce trebuie inute n gur cel puin un minut ,n timp ce gelul cu fluorid se aplic cu periua i se las pe loc 2-3minute Nici un lichid sau aliment nu trebuie folosit dupa florid.Apele de gura cu clohexidin pot fi utile in prevenire cancerelor reducnd lactobacilii din gur. Proteza ar trebui s nu fi purtat n timpul somnului i trebuie s fie curaat prin nmuiere peste noapte. Aparatele acrilice ar trebui s fie udate ntr-o soluie de hipoclorit de sodiu i cele metalice ar trebui s nmuiate n clorhexidin. Din cauza susceptibilitaii lor fa de carii dentare, pacienii cu xerostomie ar trebui s evite alimente sau buturi acide sau zaharoase. Aceti pacieni, de asemenea, ar trebui s evite alimente iritante , care sunt uscate, picante, astringente sau excesiv de fierbinte sau rece. Dac este posibil, aportul tutunului i alcoolului ar trebui eliminate .Pentru a controla cariile dentare se folosesc lubrifiani, cum ar fi Orajel sau vaselin i glicerin pe buze i sub proteza ,care pot evita apariia durerilor de uscare, de cracare, i mucozita ,un umidificator de aer poate ajuta celor ce respir pe gura , care de obicei au cel mai rele simptome noaptea. Stimulatoarele de saliv sau sialagogele, cum ar fi bomboane i guma de mestecat fr zahr, pot fi utilizate pentru a stimula fluxul de saliv atunci cnd mai rmn glande salivare funcionale. Pacienii ar trebui s sftuii s ia guri frecvente de ap pe parcursul zilei i s se sug pe cuburi de ghea . Alimente cum ar fi morcovi sau elin, de asemenea, pot ajuta pacienii cu glande salivare reziduale. Adugarea de amelioratori de arom precum ierburi, condimente i extracte de fructe pot face alimentele mult mai acceptabile pentru pacienii care plang de lipsa de gust a alimentelor .Exist mai multe produse care sunt disponibile pentru a furniza asisten n gestionarea xerostomia. Aceste gama de produse sunt inlocuitori de saliv i stimulatoare concepute pentru a minimiza problemele dentare.nlocuitori de saliv:

Saliva artificial sau nlocuitorii de saliv pot fi utilizai pentru a nlocui umiditatea i lubrifia gura. Acestor produse de nlocuire sunt disponibile comercial, i sunt formulate pentru a mima saliva natural, dar acestea nu stimuleaz producia glandelor salivare. Prin urmare, ele trebuie considerate ca nlocuitori de terapie, mai degrab dect tratamentProduse disponibile n comer exist ntr-o varietate de formulri inclusiv soluii, spray-uri, geluri i pastile. n general, conine un agent pentru a crete vscozitatea, cum ar fi carboximetilceluloz sau hidroxietilcelulose, cum ar fi ioni de calciu i fosfat i fluorur, conservani precum metil - sau propilparaben i condiment i legate de ageni.Unii nlocuitori disponibili de saliv includ:

Soluii cu carboximetil sau hidroxietilceluloz :sub form de spray ,lichid,saliva artificial,soluii cu mucoplizaharide Paste de dini :

Produsele Biotene i Oralbalance sunt paste de dini antixerostomie ce conin trei enzime salivare lactoperoxidaza , glucoz oxidaza i lizozimul , specific formulate s activeze sistemul oral bacterian . Stimulatoare de saliv:

-Pilocarpina agent anticolinergic la doza de 5 mg /zi a fost folosita pentru tratarea xerostomiei de iradiere induse cu efecte secundare minime. -La unii pacieni care se plng de saliva viscoasa exces de secretii viscoase mucoase- guaifenesin (Organidin NR ) ca lichid sau tablet poate ajuta ca agent de mucolitic (200-400 mg, 3-4 ori pe zi,Mucinex. -mucosolvon, saliva artificiala, papaya contine enzime care fluidifica secretiile

-badijonarea mucoasei cu vit A sau E ,inainte de culcare pentru a preveni trezirile frecvente -Amifostine, un radical liber antioxidant , poate fi utilizat pentru reducerea xerostomiei la o doz de 200 mg/m2 cu 15-30 minute nainte de fiecare fracionare de radiaii III.

Prevenirea degradarii dentare ca urmare a xerostomiei

-Saliva nu are doar rolul de a participa la procesul de digestie alimentelor, la procesul de masticatie si de inghitire a bolului alimentar, ci si acela de a curata cavitatea bucala de bacteriile daunatoare. Astfel, in momentul in care gradul de saliva scade, pacientul este expus unui risc mai mare de aparitie a degradarii dentare si a afectiunilor gingivale. Pentru a preveni aceste lucruri este necesar sa respectati urmatorii pasi: -Periati dintii de cel putin 2 ori pe zi, sau preferabil dupa fiecare masa si inainte de culcare. -Folositi zilnic ata dentara. -Folositi pasta de dinti care contine fluor. -Efectuati un control stomatologic de rutina si o curatare profesionala a dintilor, de cel putin 2 ori pe an. In cadrul acestei vizite stomatologice, medicul dumneavoastra va poate recomanda folosirea unei ape de gura sau a unui gel pe baza de fluor. -renuntare la alcool si fumat

-schimbarea dietei ,alimente moi , necondimentate, se evita fierbinte sau rece,.Stimularea salivatiei, daca acest lucru este posibil In cazul in care factorii care au dus la aparitia xerostomiei nu poate fi tratata, medicul specialist sau medicul stomatolog va poate prescrie un produs sub forma de apa de gura sau spray pentru stimularea salivatiei. De asemenea, in prezent pe piata sunt disponibile apa de gura, gel de hidratare si pasta de dinti, special create pentru persoanele care se confrunta cu xerostomie. In tratamentul xerostomiei se utilizeaza cu succes produsele familiei Biotene,

tratament simptomatic: saliv artificial (pe baz de carboximetilceluloz) stimularea secreiei salivare prin:

- consum de citrice, gum de mestecat fara zahar pot ajuta la stimularea salivatiei

- administrarea de agoniti parasimpatomimetici:

a. clorhidrat de pilocarpina 5-10 mg x 3-4 ori/zi

b. derivai de acetilcolin

- hidratare3 litri/zi, frecvente ingestii de mici cantitati de apa ,clatirea repetata a gurii profilaxia/tratamentul infeciilor fungice: administrare local de colutorii sau administrare sistemic de antifungice -igiena bucala riguroasa cu paste de dinti cu fluor pentru a preveni cariile si ape de gura cu clorhexidina pentru suprainfectie , continind si anestezic local- benzocaina, lidocaina ,bicarbonat de sodiu,

-periute moi,in trombocitopenie< 50 000 sau neutropenie ,< 1000 -burete oral

-gargara cu H2O2 diluata 1:4 pentru leziunile ulcerative,indepartarea falselor membrane

In ceea ce priveste cercetarile realizate de specialisti, munca acestora este indreptata spre descoperirea unor metode eficiente de restaurare a glandelor salivare sau spre realizarea unui implant de glande salivare artificiale. Dezvoltarea nlocuitorilor de saliv, bazat pe ageni de ingroare n sperana de a furniza mai mult retenie pe suprafaa mucoaselor iradiate este un alt domeniu de curente de cercetare. nlocuitori pe baza de polizaharide oleaginoase sau gum xanthan polizaharidic s-au dovedit a fi eficiente la pacienii cu sdr Sjgren .

Un alt domeniu de cercetare include producia de peptide antimicrobiene iniial original derivate din histatine , proteine natural antifungice ce apar n glandele salivare seroase Irigarea glandei parotide cu prednisolon a fost studiat ca un posibil tratament n sdr Sjogreen Sisteme de eliberare lent de pilocarpin sunt n studiu. . Vaccinare cu celule T autoreactive sau cu peptidele receptorului celulelor T este o alt arie de interes ca i posibilitatea de a insera proteine transportoare de ap sau aquasporine n membrana celular a celulelor ductale.

Interferonul uman alfa (IFN-a) este n prezent supus studiilor clinice pentru determinarea siguranei i eficacitii sub form de pastile n doz sczut n tratamentul unei disfuncii glandulare salivare i xerostomiei la pacienii cu sindrom Sjgren. ntr-un studiu, IFN-a pastile la dozele 150 IU de dou ori/zi pentru 12 sptmni a dus la o cretere semnificativ a cantitii de saliv (p = 0,04) comparativ cu placebo.. CONCLUZII Xerostomia este o problem comun care dac nu este recunoscut i tratat, afecteaz semnificativ calitatea vieii pacientului.Educaia corect, prevenia, tratamentul adecvat poate juta pacientul s=i menin sntatea oral

TULBURARI DE MASTICATIE Etapa orala a digestiei cuprinde:

-prehensiunea,

-masticatia

- deglutitia alimentelor, acte care se desfasoara cu participarea secretiei salivare. Tulburrile de prehensiunen derularea prehensiunii se implic (n functie de specie) structuri specializate, precum buzele, dintii, limba, dar si nervi cranieni, precum nervii trigemen (V) si facial (VII).Tulburrile de prehensiune sunt induse de toate cauzele care se concretizeaz prin:- Generarea de durere, la nivelul structurilor morfofunctionale, mentionate mai sus si implicate n actul prehensiunii;- Scoaterea din functiune a structurilor morfofunctionale, mentionate mai sus si implicate n derularea prehensiunii, prin anihilarea inervatiei.n aceste conditii tulburrile de prehensiune pot fi cauzate de:- Inflamatii ale unor componente ale cavittii bucale (cheilite, glosite), generatoare de durere si cu origine carential (vitaminele B1, E si seleniu), alergic sau infectioas (febr aftoas etc.);- Paralizii (n. facial).Implicatiile directe a acestor tulburri se concretizeaz prin limitarea, pn la abolire a ingestiei de alimente si slbirea individului. Consecintele tulburarilor de prehensiune sunt denutritia, scaderea rezistentei generale si declansarea bolilor intercurente.

Tulburrile de masticaien derularea masticaiei se implic structuri specializate, precum dinii, limba, dar i nervi cranieni, precum nervul trigemen (V). Tulburrile de masticaie sunt induse de toate cauzele care se concretizeaz prin:-generarea de durere, la nivelul structurilor morfofuncionale, menionate mai sus i implicate n actul masticaiei, precum:-afeciuni dentare;-inflamaii ale gingiei, limbii i glandelor salivare (gingivite, glosite, sialoadenite);-leziuni ale articulaiei temporomandibulare;-adenopatii;-scoaterea din funciune a structurilor morfofuncionale implicate n derularea masticaiei, prin anihilarea inervaiei:-paralizii (n. trigemen);-trismus (spasm al musculaturii masticatorii, n rabie).Implicaiile directe ale acestor tulburri se concretizeaz prin:-limitarea pn la abolire a ingestiei de hran (slbire);-limitarea pn la abolire a masticaiei i deglutirea de alimente masticate insuficient sau nemasticate, fapt care poate induce tulburri funcionale la nivelul segmentelor digestive ulterioareTulburarea masticatiei apare in urma afectiunilor dentare, ale alveolelor dentare, ale maxilarului sau mandibulei, ale muschilor masticatori, ale glandelor salivare, in stomatite etc.Reducerea triturarii alimentelor in cavitatea orala influenteaza negativ secretiile digestive (prelungeste faza chimica a secretiei gastrice, cu hipersecretie si hiperclorhidriE),.

DISFAGIA Disfagia se refera la dificultatea in deglutitie (inghitire) si este o problema frecventa, in special la varstnici. Aproximativ 7 -10% din persoanele cu varste peste 50 ani acuza dificultati la deglutitie, desi numarul acestora poate fi mult mai mare, deoarece numerosi pacienti cu aceasta problema nu se prezinta la medic. Deglutia este procesul de inghitire, prin care bolul alimentar este transportat din cavitatea bucala prin faringe si esofag pana in stomac. In mod normal, deglutitia implica o serie de contractii voluntare si involuntare si cuprinde trei etape: bucala, faringiana si esofagiana.Disfagia prezinta un risc serios pentru sanatatea pacientilor, datorita riscurilor de pneumonie de aspiratie, malnutritie, deshidratare, scadere in greutate si obstructie aeriana pe care le prezinta.Desi cele doua afectiuni sunt frecvent asociate, trebuie sa se faca distinctia intre odinofagie (deglutitie dureroasa) si disfagie. Afectiunile care provoaca disfagia pot afecta etapa orala, faringiana sau esofagiana a deglutitiei. Pe baza

-antecendentelor medicale ale pacientului,

-examenului fizic se poate stabili diagnosticul,

confirmat apoi de explorarile paraclinice:

- examenul radiologic baritat

-si/sau endoscopia gastroesofagiana.

CauzePrintre cauzele disfagiei se numara:- accident vascular cerebral- boala Parkinson sau alta afectiune degenerativa- miastenia gravis- rezectii de limb ,planseu bucal, mandibul,buze - miopatie atrofie musculara progresiva, sdr Guillan -Barre- paralizie nerv V-ram mandibular, VII- varsta- tumori de cavitate bucal,

-xerostomie . -radiomucit, -chimiomucit, - leziuni tumorale osoase mandibulare sau maxilare alterarea articulaiei temporomandibulare

Manifestari clinicePacientii cu disfagie pot prezenta o varietate de semne si simptome, dar acuza indeosebi tuse, senzatie de presiune retrosternala sau stagnarea bolului alimentar. Uneori, simptomele pot fi subtile sau chiar absente. - tuse sau senzatie de sufocare- dificultati in initierea deglutitiei- oprirea bolului alimentar- sialoree (salivatie abundenta)- scadere inexplicabila in greutate- pneumonie recurenta- modificarea timbrului vocii (timbru nazal)- regurgitatii nazale-modificarea obiceiurilor alimentare ,adoptand o dieta bazata pe alimente de consistenta scazuta.- pneumonie recurenta ComplicatiiEfectele disfagiei asupra starii nutritionale a pacientilor sunt profunde.

-Pe masura ce capacitatea de deglutie este afectata, aporturile de alimente sunt diminuate. Prin urmare, depistarea precoce si tratamentul disfagiei sunt esentiale pentru evitarea malnutritiei.

-Malnutritia este un factor de risc pentru pneumonie, deoarece reduce rezistenta pacien


CURS CMF 3

CURS CMF 3

Documents
IT-CMF Overview

IT-CMF Overview

Business
Cmf Whitepaper

Cmf Whitepaper

Documents
FY 2020 Capital Magnet Fund Application Webinar for ... 2020 CMF...Overview of CMF 2. Eligibility and CMF Applicant Types 3. CMF Program Requirements 4. Application Components & Deadlines

FY 2020 Capital Magnet Fund Application Webinar for ... 2020 CMF...Overview of CMF 2. Eligibility and CMF Applicant Types 3. CMF Program Requirements 4. Application Components & Deadlines

Documents
CMF Newsletter

CMF Newsletter

Documents
Symfony CMF experiences

Symfony CMF experiences

Technology
VI Presentation cmf

VI Presentation cmf

Documents
Guide Pedagogique CMF

Guide Pedagogique CMF

Documents
CMF REPORT MATÉRIAUX

CMF REPORT MATÉRIAUX

Documents
CMF Educa - SCOMP

CMF Educa - SCOMP

Documents
CMF Crowdfunding Study

CMF Crowdfunding Study

Documents
Csdic Cmf y36

Csdic Cmf y36

Documents
CMF Fonema Inicial

CMF Fonema Inicial

Documents
Colombia CMF S.A

Colombia CMF S.A

Documents
CMF BOARD OF TRUSTEES AUTHORIZED THE CMF IMPACT … · CMF Mission: To grow the impact of Michigan philanthropy CMF Vision: To achieve vibrant communities with great opportunities

CMF BOARD OF TRUSTEES AUTHORIZED THE CMF IMPACT … · CMF Mission: To grow the impact of Michigan philanthropy CMF Vision: To achieve vibrant communities with great opportunities

Documents
CMF a crise

CMF a crise

Documents
DomusLift - sodimas.ru · lock slide cMF verriegelungskurve CMF Glissière serrure cmf Palanca cerradura CMF спуск замка CMF d9a1072 Leva con rotella serratura prudhomme

DomusLift - sodimas.ru · lock slide cMF verriegelungskurve CMF Glissière serrure cmf Palanca cerradura CMF спуск замка CMF d9a1072 Leva con rotella serratura prudhomme

Documents
CMF Sensor Manual

CMF Sensor Manual

Documents
Apresentação CMF LC

Apresentação CMF LC

Documents
CMF Presentation[]

CMF Presentation[]

Documents
Symfony 2 CMF

Symfony 2 CMF

Business
RAPPORT ANNUEL - CMF

RAPPORT ANNUEL - CMF

Documents
Mighty Roar - CMF

Mighty Roar - CMF

Documents
MEMORIA - CMF Chile

MEMORIA - CMF Chile

Documents
Symfony2 CMF

Symfony2 CMF

Documents
Brian Chandler, PE, PTOE, RSP, PMP Director of ......Mar 07, 2019  · CMF (% reduction) Angle Crashes CMF (% reduction) All Crashes CMF (% reduction) Night Crashes CMF (% reduction)

Brian Chandler, PE, PTOE, RSP, PMP Director of ......Mar 07, 2019  · CMF (% reduction) Angle Crashes CMF (% reduction) All Crashes CMF (% reduction) Night Crashes CMF (% reduction)

Documents
Actif - CMF

Actif - CMF

Documents
PENNSYLVANIA CMF GUIDE

PENNSYLVANIA CMF GUIDE

Documents
appRain CMF Presentation

appRain CMF Presentation

Technology
CMF InterimRecommendationsReport

CMF InterimRecommendationsReport

Documents