PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Direcţia Implementare ... · Planificare Politici Publice, doamna Alina Mihai, Şef Serviciu Relaţii Interinstituţionale şi Dezvoltare Locală-

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Direcţia Implementare Politici Publice

Splaiul Independenţei nr. 291-293, cod poştal 060042, sector 6, Bucureşti, România

Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

PROCES VERBAL

AL ŞEDINŢEI CONSULTATIVE CU SOCIETATEA CIVILĂ

Incheiat azi 18.11.2015

Temă de dezbatere: TRAFIC URBAN, TRANSPORT PUBLIC-ALTERNATIV

Participanţi:

Din partea Ministerului Fondurilor Europene

Aura Răducu, Ministru, Ministerul Fondurilor Europene

Din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

Dana Ionescu

Geanina Suditu

Din partea Ambasadei Japoniei în România

Ioana Galca, Senior Analyst/Secţiunea Economică

Din partea AVENSA

Mădălina Ciupercă

Doina Dumitrescu

Din partea ROM – T

Wexler Tahel

Din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov — ADRBI

Gina Păun, Director Programare, Planificare, Monitorizare şi Portofoliu de Proiecte

Cătălin Lăcătuşu, Expert

Din partea METROREX

Gabriel Sburlan, Director Exploatare

Mariana Petre, Şef Serviciu Comercial

Din partea RATB


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Mihail Adrian Sorin, Şef Serviciu Programare

Din partea Administraţiei Străzilor

Vasilica Nicolae, Director Adjunct

Din partea Primăriei Municipiului Bucureşti

Cosmin Gheorghiu, Director General, Direcţia Generală Infrastructură şi Servicii Publice

Florin Legea, Director Executiv, Direcţia Transporturi, Drumuri, Sistematizarea

Circulaţiei

Daniel Doman, Director Executiv, Direcţia Transporturi, Drumuri, Sistematizarea

Circulaţiei

Sorin Luchian, Şef Serviciu Sistematizarea Circulaţiei, Transport Urban şi Autotizări,

Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei

Tereza Nenetu, Consilier, Direcţia Investiţii

Alina Mihai, Şef Serviciu Relaţii Interinstituţionale şi Dezvoltare Locală, Direcţia

Implementare Politici Publice

Adriana Duţu, Şef Serviciu Elaborare şi Planificare Politici Publice, Direcţia

Implementare Politici Publice

Din partea Societăţii Civile:

Alexandra Stoica — Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Bucureşti

Florin Bălteanu — Observatorul Urban Bucureşti, UAR

Marian Ivan — Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România -

OPTAR

Ştefan Răcăşan, Cristina Dorobanţu, Horaţiu Mărgoi — Asociaţia Victimelor Accidentelor

de Circulaţie – A.V.A.C.

Ilie Tudor — Agenţia Română de Consultanţă

Dan Trifu — Fundaţia Eco-Civica

Oncescu Şerban — Asociaţia CIVICUS

Simona Calapodescu, Alexandru Pânişoară — Asociaţia Salvaţi Bucureştiul

Valentin Mărişoiu — Asociaţia Tineri pentru Dezvoltare Durabilă în Europa – ATDD

Valeriu Ionescu — Grupul Civic "Iniţiativa Favorit"

Mihalache Delia — Grupul de Iniţiativă Prelungirea Ghencea

Dragoş Constantin Marian — Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca

Dana Caraion, Florin Leonte, Cătălin Secoşan, Fănel Plopeanu-societate civilă


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Şedinţa cu tema „Transport Urban, Transport Public-Alternativ “a avut loc la sediul

Primăriei Municipiului Bucureşti, Splaiul Independenţei 291-293, cu începere de la ora 12.00. Din prezidiu

au făcut parte: Doamna Ministru Aura Raducu, domnul Sorin Luchian, Şef Serviciu Sistematizarea

Circulaţiei, Transport Urban şi Autotizări - Direcţia Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea

Circulaţiei, domnul Mihail Adrian Sorin, Şef serviciu Programare RATB, doamna Vasilica

Nicolae, Director Adjunct Administraţia Străzilor, doamna Adriana Duţu, Şef Serviciu Elaborare

Planificare Politici Publice, doamna Alina Mihai, Şef Serviciu Relaţii Interinstituţionale şi

Dezvoltare Locală- Direcţia Implementare Politici Publice.

Doamna Duţu Adriana deschide şedinţa şi prezintă ordinea de zi. Propune începerea discuţiilor cu

primul punct de pe ordinea de zi : "Prezentarea documentelor elaborate până în prezent referitoare

la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Bucureşti – Ilfov", subiect propus de către

Asociaţia Active Watch.

Ia cuvântul doamna Minstru Aura Răducu.

Doamna Ministru Aura Răducu, precizează faptul că până în acest moment a lucrat la

BERD, si a avut atribuţii referitoare la coordonarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă, nu

numai pentru Bucureşti-Ilfov, ci şi pentru cele mai mari oraşe din România, pentru cei şapte poli

de creştere. În continuare menţionează faptul că acest proiect a fost elaborat în cadrul unui

memorandum de finanţare între BERD şi Guvernul României, memorandum care prevede

realizarea mai multor acţiuni şi proiecte strategice în diverse domenii printre care şi domeniul de

transport urban, proiect ce va fi finalizat în câteva luni. Subliniază că nu a început până în acest

moment perioada oficială de consultări, însă conform procedurilor chiar din perioada de

elaborare, s-au purtat diverse discuţii cu partenerii care vor beneficia de proiectele ce sunt incluse

în acest plan. Pentru regiunea Bucureşti-Ilfov proiectul a început anul trecut şi se va finaliza, din

punct de vedere al BERD-ului la 30 noiembrie 2015, după care PMB va înainta spre aprobare

Planul de Mobilitate Urbană în Consiliul General, urmând să se desfăşoare consultări publice

pentru finalizarea proiectului şi apoi implementarea lui.

Specifică faptul că este foarte important ca acest document să fie implementat şi proiectele

să fie realizate în regiunea Bucureşti-Ilfov, fiind un program complex care pentru prima dată

realizează o planificare integrată a tuturor formelor de transport. Acest plan a fost realizat în

cadrul legii 350/2001 (actualizată în 2013) lege care specifică , importanţa realizării. La elaborare

au fost luate în consideraţie toate strategiile şi planurile realizate în perioada anterioară. Acest


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

plan de mobilitate a fost creat pentru a facilita transportul la nivelul regiunii, care cuprinde pe

lângă oraşul Bucureşti cu cele 6 sectoare şi 40 de localităţi din judeţul Ilfov, printr-o integrare a

transportului şi o integrare tarifară.

În continuare menţionează faptul că transportul public din Ilfov are multe probleme atât

administrative, instituţionale cât şi în cea ce priveşte calitatea transportului şi planul de transport.

Subliniază că în cadrul Planului de Mobilitate Urbană, unul din principalele proiecte va fi

reorganizarea transportului în judeţul Ilfov şi posibilitatea oamenilor de a ajunge la principalele

puncte de transfer, în principal la metrou în Bucureşti. Este prezentată harta noilor trasee,

aproximativ 63, care urmează să se realizeze în judeţul Ilfov, trasee noi şi îmbunătăţite odată cu

încheierea planului actual de transport. Menţionează că la acest proiect a lucrat o echipă

complexă, mixtă, formată din foarte buni specialişti, experţi români şi internaţionali. (pe lângă

echipa BERD-ului atât echipa din România cât şi experţi de la Londra, a participat echipa ROM-T

din Israel şi echipa AVENSA). Din partea BERD doamnele Dana Ionescu şi Geanina Suditu vor

continua elaborarea acestui plan până la finalizare, pentru a include comentariile, propunerile

societăţii civile şi a finaliza acest plan împreună cu PMB şi CJ Ilfov. Reiterează că acest proiect a

fost larg dezbătut şi discutat în faza de elaborare cu toate primăriile localităţilor din Ilfov,

realizând o nouă reţea de transport cu soluţii nu numai pentru orizontale de intrare în Bucureşti,

dar şi soluţii de a se lega localităţile între ele, deoarece sunt foarte mulţi copii care circulă de la o

localitate la alta. În continuare arată că Planul de Mobilitate Durabilă este un document strategic,

ce se va derula pe o perioadă de 15 ani, 2016-2030, un document care pe lângă un plan de măsuri

şi acţiuni pentru această perioadă va furniza Primăriei Municipiului Bucureşti şi Consiliului

Judeţean Ilfov un soft de planificare a transportului. Au fost introduse cele mai moderne sisteme

şi tehnologii astfel încât să se poată face o planificare cât mai modernă folosind un soft

TransCAD, o bază de date care include toate datele necesare pentru a face o planificare

permanentă a transportului public şi a proiectelor de investiţii. Prin acest model de transport se

doreşte să se aducă modificări transportului, în această perioadă, în funcţie de marile dezvoltări

modificări care vor avea loc pe teritoriul Bucureştiului, de dezvoltare a unor parcuri industriale

sau centre, etc. Se poate face foarte repede o analiză pe baza datelor de trafic incluse în model sau

pe baza noilor date incluse. Astfel, modelul de transport este foarte util pentru a programa orice

proiect de investiţii pe acest teritoriu, fiecare echipă de consultanţi până acum a efectuat diverse

analize menite de a da diverşi parametri care să ajute la realizarea proiectelor de investiţii.

Precizează că, în curând Normele de Aplicare ale legii 350/2001 care includ şi componente ale

Planului de Mobilitate Urbană vor fi aprobate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Administraţiei Publice. Acest Plan de Mobilitate îşi are rădăcinile într-o politică europeană

extrem de detaliată, care după politica agrară comunitară, este următoarea politică extrem de bine

conturată la nivel european, existând destul de multe reglementări, un pachet legislativ,

informativ, de comunicări la nivelul comisiei, inclusiv o comunicare în care solicită ţările membre

să aibă o astfel de planificare la nivel urban a tuturor formelor de transport, o planificare integrată,

totodată fiind dat şi un ghid pentru elaborarea acestui Plan de Mobilitate. Planul de Mobilitate

Urbană Durabilă este şi o condiţionalitate pentru obţinerea fondurilor europene. Planul va

cuprinde toate nevoile, nu doar cele finanţate prin programele europene, însă reprezintă o

condiţionalitate pentru acea categorie de proiecte care vor fi finanţate din programele europene.

Domnul, reprezentantul Asociaţiei Victimelor Accidentelor de Circulaţie – A.V.A.C

întreabă dacă acest Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, coincide sau se suprapune cu Planul de

Siguranţă Rutieră realizat încă din 1995 şi care nici până în momentul de faţă nu are elaborată

strategia şi planul unic de acţiune pentru punerea lui în aplicare.

Doamna Aura Răducu îi aduce la cunoştinţă domnului Ştefan Răcăşan, faptul că în acest

moment nu este finalizată strategia, dar s-au analizat toate punctele critice, au avut loc întâlniri de

lucru cu Poliţia Locală, s-au analizat zonele în care au avut loc accidente pe regiunea Bucureşti-

Ilfov. O echipă de experţi au adus propuneri pentru reducerea accidentelor. Planul va cuprinde

soluţii de rezolvare a problemelor pe principalele drumuri naţionale şi judeţene, ce se poate face

pentru reducerea vitezei, pentru evitarea accidentelor. În plus există un capitol cu modificări

legislative şi la nivelul poliţiei pentru a se putea aplica anumite măsuri. Planul va avea acel

document de planificare şi planul de acţiuni şi la fiecare proiect sau proiect integrat o fişă de

proiect cu soluţiile tehnice de rezolvare a problemelor.

Domnul Ştefan Răcăşan, intervine cu precizarea că Hotărârea de Guvern cuprinde 8

ministere care sunt angrenate în elaborarea strategiei, toate primăriile din ţară, toate consiliile

judeţene, câteva ambasade şi mai multe asociaţii. Face propunerea ca în acest Plan de Mobilitate

Urbană Durabilă să fie incluse toate aceste entităţi, cu responsabilităţi, să fie un efort comun.

Consideră că o centralizate la nivelul câtorva entităţi nu va fi suficientă.

Doamna Ministru Aura Răducu aduce la cunoştinţă că se încercă acest lucru, deocamdată

Planul de Mobilitate Urbană aparţine PMB şi CJ Ilfov , însă în scurt timp va fi pus în mod oficial

spre consultare.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Dl.Alexandru Pânişoară reprezentant al Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul” apreciază că orice

plan de mobiltate urbană este în fapt o documentaţie care face parte integrată dintr-un PUG şi

astfel devine această documentaţie obligatorie pentru unitatea administrativ teritorială căruia i se

adresează.

Având în vedere că planul de mobilitate urbană durabilă pentru regiunea Bucureşti-Ilfov

(PMUD Bucureşti-Ilfov) priveşte şi judeţul Ilfov, dl. Pânişoară întreabă dacă există pârghii legale

care să oblige judeţul Ilfov să-şi asume şi să respecte acest plan. Totodată, doreşte să i se aducă la

cunoştinţă , dacă prin acest plan de mobiltate urbană se urmăreşte o descurajare a traficului auto

personal sau rezolvarea unor probleme de circulaţie, de transport la nivelul capitalei.

Se menţionează că Doamna Aura Răducu, Ministru al Ministerului Fondurilor Europene,

participă la prezenta şedinţă în calitatea pe care deţinut-o în cadrul la BERD, de Principal

Manager al proiectului PMUD BI-2016-2030.

Astfel, Doamna Aura Răducu precizează că, avându-se în vedere complexitatea acestui

plan, toate autorităţile locale vizate sunt de acord cu acesta şi sprijină şi constituirea unei

autorităţi, a unei asociaţie de transport la nivelul metropolitan, care va coordona, organiza şi

gestiona transportul public între Bucureşti şi Ilfov. În opinia sa, realitatea a demonstrat că nu se

poate organiza transportul doar la nivelul Bucureştiului sau doar la nivelul judeţului Ilfov.

Bucureştiul este un oraş care îşi extinde dezvoltarea, oamenii călătoresc, iar traficul este

congestionat. Statistic, Bucureştiul are jumătate din suprafaţa altor capitale europene o reţea de

străzi la jumătate, însă numărul de maşini, autovehicule pe cap de locuitor este cu mult mai mare

decât media europeană (600de maşini la 1000 de locuitori) şi din nefericire ocupăm locul al doilea

în ceea ce priveşte numărul de accidente din Uniunea Europeană.

În această situaţie este necesar a fi descurajat transpotul cu autoturismul personal şi

încurajat transportul public precum şi dezvoltarea acestuia avându-se în vedere modernizarea

RATB-ului, crearea de piste pentru bicilete, zone pietonale, toate acestea fiind măsuri care să

conducă la reducerea traficului în Bucureşti.

Domnul Şerban Oncescu, preşedinte al Asociaţiei Civicus România adresează doamnei

Răducu două întrebări. Prima întrebare, dacă soft-ul acestui plan de mobilitate urbană cuprinde şi

statistici ale Poliţiei Rutiere cu privire la numărul de accidente de circulaţie şi dacă toate

informaţiile privitoare la acest plan vor fi şi publice, iar a doua întrebare se referă la la finanţare


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

acestui plan şi anume dacă acesta fost finanţat din fonduri europene sau prin împrumut de la

BERD.

Doamna. Aura Răducu, precizează că acest proiect a fost finanţat prin Programul

Operaţional Regional 2007-2013, că are şapte poli de creştere plus Bucureşti-Ilfov şi că trebuie

încheiat până la sfârşitul anului. De asemenea, menţionează că BERD a mai finanţat şi alte oraşe

din ţară, aşa cum este cazul oraşului Galaţi, Planul de Mobilitate Galaţi fiind finalizat şi urmând

Planul de mobilitate Sibiu. În ceea ce priveşte PMUD Bucureşti Ilfov în această situaţie s-a

întârziat puţin, întrucât până în prezent nu a fost constituită Asociaţia de Transport Metropolitană

care să poată prelua soft-ul, întreaga bază de date care cuprinde informaţii foarte multe şi foarte

complexe, informaţii care se doresc a fi publice, astfel încât, orice consultant, expert care

realizează un drum, metrou, să poată beneficia de acestea. Pentru acest model de plan care

priveşte regiunea Bucureşti-Ilfov, a fost implicată şi Facultatea de Transport, în gestionarea

acestui sistem extrem de complex cu o bază de date care a inclus şi statisticile privind accidentele.

Domnul Florin Leonte, profesor de ciclism, comunitatea Pro Ciclism, intervine şi întreabă

dacă acest plan de mobilitate are în vedere descurajarea cetăţenilor de a se deplasa cu

autoturismul personal şi dacă se încurajează utilizarea bicicletei ca mijloc de transport rapid,

precum şi utilizarea transportului public. De asemenea, acesta propune, în vederea

descongestionării traficului, realizarea de parcări la intrările în oraş, astfel încât cei care fac

naveta şi care în opinia sa blochează întregul trafic în oraş, să-şi poată parca autoturismele şi să-şi

continue drumul până la serviciu, utilizând metroul sau alt mijloc de transport în comun.

Domnul Florin Leonte propune şi reducerea vitezei de deplasare a autoturismelor în oraş

la 40 de km la oră şi aplicarea unor amenzi drastice pentru şoferi, prin aceste măsuri s-ar reduce

riscul producerilor de accidente, maşinile de Salvare nu ar fi obstrucţionate în trafic, iar biciliştii

nu s-ar simţii agresaţi în trafic.

Dna Aura Răducu, intervine şi face referire la materialul pus la dispoziţia participanţilor la

şedinţă, care cuprinde o listă de proiecte precum şi bugetul estimat pentru implementarea PMUD

Bucureşti Ilfov pentru o perioadă de 15 ani, inclusiv cu bugetul pentru Metrorex. În ceea ce

priveşte proiectele pentru bicilete s-a pornit de la analiza situaţiei existente şi s-a elaborat o reţea

de infrastructură pentru biciclete de 250 de Km, în stilul infrastructurii de pe str. Berzei, care să se

execute şi în Bucureşti-Ilfov, pe lângă reţeaua de biciclete realizată pe PID-ul Ilfov.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Dl. Florin Leonte intervine, afirmând că nu este de acord cu această iniţiativă de reţea de

biciclete şi că doreşte ca bicicliştii să poată circula pe şosea alături de celelate autovehicule, la un

metru jumătate, pe prima bandă lângă bordură, iar în cazul străzilor sau a bulevardelor înguste, să

circule pe mijlocul şoselei în coloană alături de vehicule şi nu pe trotuar.

Dna Aura Răducu, precizează că planul de mobilitate cuprinde 12 proiecte prioritare de

piste pentru biciclete, dar şi reglementări privind infrastructura de biciclete.

Dl Fănel Plopeanu, întreabă dacă la baza realizării acestui plan (avându-se în vedere că

este pentru prima dată când se elaborează un Master Plan), s-a avut în vedere şi un studiu realizat

în anul 2000, cunoscut sub numele de studiul JICA. Despre acest studiu domnul Plopeanu, afirmă

că deşi a fost realizat în 2000, nici în prezent nu este public pe site-ul primăriei, şi că acest studiu

cuprindea patru proiecte. Trei dintre aceste proiecte cuprindeau şi pentraţia A1-Ciurel, iar unul

dintre proiecte nu cuprindea acestă penetraţie. Potrivit, acestuia la analiza multicriterială, tocmai

varianta de proiect care nu prevedea penetraţia A1-Ciurel, a câştigat, primăria alegând să pună în

practică proiectul care iniţial a fost estimat la 400 de milioane lei şi care, dacă va continua,în

opinia sa suma estimată va fi mult mai mare. Totodată, acesta suţine că în anul 2006, proiectul a

fost declarat de utilitate publică şi că în anul 2008 s-au eliberat şi primele autorizaţii. Afirmă că

toţi cei afectaţi de acest proiect, s-au asociat într-un grup de oponenţă (grup din care face parte şi

dânsul), care s-a adresat instanţei împotriva municiplităţii care a preferat sa aleagă această

variantă de proiect. Susţine că grupul de oponenţă nu a fost refractar la varianta aleasă, doar

pentru că nu a considerat-o oportună, întrucât şi ei sunt afectaţi de traficul care se formează la

ieşirea din Bucureşti spre Piteşti, dar au oferit şi soluţii variate şi mai ieftine care însă nu au fost

luate în considerare. Este interesat să afle dacă varianta pe care o contestă, se regăseşte în studiul

acestui plan de mobilitate durabilă, întrucât grupul de oponenţă militează pentru eliminarea

acestei variante.

Dna Aura Răducu, propune participanţilor să discute conform listei de proiecte pentru a se

vedea ce categorii de proiecte există deoarece propunerile de proiecte mari de investiţii s-au

realizat la nivelul principalelor coridoare, principalelor proiecte mari de transport. Apreciază, că

aceste propuneri nu se fac la nivelul fiecărei străzi şi nici nu s-a „intrat” la trama stradală care

oricum intră în atribuţia PUG-ului.

Totodată, doamna Aura Răducu menţionează că s-a realizat o corelare între PMUD-BI şi

Master Planul de Transport, pentru că au fost preluate proiecte de nivel naţional care sunt incluse


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

în acest plan de mobilitate ca proiecte de referinţă în implementare, la fel proiectele Metrorex-ului

care sunt implementate şi s-au propus noile proiecte conform strategiei de dezvoltare Metrorex.

Doamna Dana Ionescu, reprezentanta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare,

prezintă lista de proiecte din materialul ataşat în mapa fiecărui participant. Arată că se poate observa

partea de metrou şi achiziţia de material rulant metrouri, dar şi partea de centură Bucureşti – DN 7,

centura de sud Bucureşti cu patru benzi, Autostrada A 3 cu extinderea până la Şoseaua Fabrica de

Glucoză. Toate aceste proiecte care s-au menţionat în această listă sunt supuse dezbaterii de acum şi a

celor ce vor urma, aceasta de azi fiind o prima consultare. Informează că Municipalitatea şi Consiliul

Judeţean nu a început procedura de evaluare a impactului asupra mediului din perspectiva Ilfovului.

B.E.R.D. a propus tipuri de proiecte la autobuze, transport feroviar, metrou, inclusiv biciclete,

încercând să arate sintetic impactul acestui program de mobilitate urbană în zona de studiu pe cele 6

sectoare şi Bucureşti - Ilfov. Se dă ca exemplu pe Magistrala 5 metrou: 7 km, 10 staţii, un depou,

Magistrala 4: 1.89 km, 2 staţii etc.

În privinţa pistelor de bicilete, cei 250 de km consideră că este util să se facă în 2 etape: 60 de

km în etapa 1; pistele fiind împărţite pe categorii :piste de biciclete agrement, de cicloturism în zona din

Judeţul Ilfov. Urmează să se publice, în perioada următoare, planul de mobilitate urbană care cuprinde

toate subiectele de interes public şi să se înceapă efectiv consultarea publică.

Domnul Ivan Marian, reprezentantul Organizaţiei OPTAR, precizează că a fost invitat cu o

săptămână în urmă la această dezbatere şi îşi arată surprinderea că se discută despre acest plan fără a se

face, mai intâi, un anunţ public de câtre primarul oraşului care trebuie să informeze în mod direct

locuitorii Bucureştiului despre preocupare sa privind creşterea calităţii vieţii. Consideră că, toate

informaţiile prezentate în această şedinţă privind planul de mobilitate urbană, trebuiau afişate pe situl

primăriei în vederea unei consultări publice şi totodată lansează ideea de informare a presei despre acest

subiect. Apoi cere lămuriri privind finalitatea planului propus discuţiei şi doreşte punerea la dispoziţie a

unei agende de lucru.

Reprezentanta D.I.P.P., doamna Alina Mihai aduce la cunoştinţă celor prezenţi că aceasta este o şedinţă

de consultare şi informare cu societatea civilă pe tema : Transport Urban, Transport Public Alternativ ,

iar planul de mobilitate urbană a fost propus sa faca parte din ordinea de zi în această şedinţă de către

Asociaţia Active Watch. Se reiterează faptul că aceasta şedinţă reprezintă o primă preconsultare cu

societatea civilă pe această temă, aflându-ne într-un stadiu incipient de dezbatere ce poate fi numită mai

bine iniţiere. Aşa cum a menţionat si Doamna Ministru Aura Raducu în perioada următoare vor avea

loc şi alte intâlniri pe acest subiect.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Doamna Dana Ionescu, repezentanta BERD subliniază faptul că municipalitatea nu si-a dat încă

acordul, pe partea de piste de biciclete: În opinia se poate lansa procedura de consultare în cel mai scurt

timp, procedură ce precede iniţierea declanşării procedurii de evaluare a impactului de mediu. Sunt

deja pregătite notificările pentru Agenţia de Mediu şi Presă. Se menţionează faptul că se termină

proiectul oficial pe 30 noiembrie doar din punct de vedere al perioadei de programare 2007-2013,

deoarece acesta este finanţat din POR, Programul Operaţional Regional, îinsă nu se va închide pe 30

noiembrie ci se va continua sprijinirea, cu toate resursele, pentru finalizarea proiectului. În termenii de

referinţă există revizuirea planului în urma SEA.

Domnul Şerban Oncescu, preşedintele Asociaţiei Civicus România, propune municipalităţii ca

etapa de refacere a carosabilului care se desfăşoară acum în zona Drumul Taberii să cuprindă pistele de

biciclete pe carosabil şi eventual să fie cuplate cu traseele R.A.T.B.-ului, deoarece în opinia sa e mult

mai uşor să disciplinăm şoferii R.A.T.B.-ului în protejarea traficului comparativ cu alţi participanţi ai

traficului. Menţionează că asociaţia Civicus a făcut de mult timp adresa cu această propunere către

Primăria Municipiului Bucureşti, care a redirecţionat solicitarea la Administraţia Străzilor, însă aceasta

din urmă nu a dat un raspuns până în prezent solicitării. Aduce la cunştinţă că, între timp, carosabilul se

reface la starea iniţială cu excepţia staţiilor care au prevăzute stative pentru biciclete, deoarece

Metrorex-ul a răspuns că are această obligaţie conform contractului, iar banii se pierd deoarece pistele

nu vor fi realizate decât ulterior,ceea ce înseamnă cheltuirea de alte sume mari de bani.

Domnul Sorin Luchian, reprezentantul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea

Circulaţiei din cadrul P.M.B., explică următoarele: Metrorex este obligat prin contract şi autorizaţie să

refacă numai spaţiile deteriorate. Planurile definitive de refacere a spaţiului la o anumită stare de la

metrou au fost avizate în urmă cu doar o săptămână şi se poate anunţa oricând despre această

completare, urmând ca Administraţia Străzilor să facă piste de biciclete pe zonele neafectate.

Doamna Dana Ionescu, reprezentanta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

lămureşte că la pagina 29, în fişele de proiecte ale materialului prezentat în cadrul şedinţei, este inclusă

“bucata” respectivă care trebuie prevăzută cu acele piste pe carosabil.

Domnul Dan Trifu, vicepreşedinte al Asociaţiei Eco-Civica, se înscrie la cuvânt şi informează

că planul de mobilitate urbană trebuie să fie adoptat conform Legii 350 atât de către Municipalitate cât

şi de către Consiliul Judeţean Ilfov prin aceeaşi hotărâre.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Reprezentantul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei din cadrul P.M.B.,

domnul Sorin Luchian, aduce la cunoştinţă faptul că în prezent Judeţul Ilfov este cel mai mare

susţinător al proiectului.

Doamna Aura Răducu, reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene precizează că toate

cele 40 de localităţi din judeţtul Ilfov au aprobat în consiliul local realizarea acestei asociaţii de

transport, au fost discutate toate măsurile.

Domnul Dan Trifu, a arătat că, în ceea ce priveşte investiţia pentru tronsonul de metrou

Iancului – Pantelimon, aceasta nu va mai avea loc, deoarece s-ar suprapune cu cea legată de linia

de tramvai existentă, realizată prin fonduri europene. A criticat faptul că în acest fel, nu vom

putea beneficia de un tronson nou de metrou şi un pasaj, ambele realizabile de către Metrorex.

Doamna ministru Aura Răducu a intervenit, afirmând că: având în vedere faptul că acest

plan de mobilitate urbană a fost deja realizat pentru următorii 15 ani, urmând a fi pus în aplicare

începând cu anul 2016, rămâne ca, odată cu dezvoltarea acestei zone, peste 10-15 ani să se

realizeze şi acest tronson de metrou. A adăugat că s-a dat importanţă altor tronsoane de metrou

care sunt foarte utile, cu un potenţial număr mare de pasageri care sa-l folosească, dar nu se va

ignora pe viitor nici acest tronson, Iancului – Pantelimon. Planul de mobilitate urbană, chiar daca

se va aproba, va putea suferi modificări, în funcţie de dezvoltarea oraşului.

Domnul Dan Trifu a intervenit, precizând faptul că, atunci când avem un cartier de

230.000 de oameni şi când pentru magistrala de metrou avem studiile de fezabilitate şi alte studii

avizate, noi începem să realizăm un tronson de tramvai în 10 ani.

Doamna ministru Aura Răducu a informat referitor la acest aspect că ministerul pe care îl

reprezintă în mometul de faţă a preluat situaţia deja existentă.

Domnul Dan Trifu a afirmat deasemenea că, în cazul magistralei 7 de metrou Bragadiru –

Colentina, nu s-a prevăzut termen de predare.

Doamna Ministru Aura Răducu a intervenit, precizând că Planul de Mobilitate care se va

publica pe site va avea prevăzute cu siguranţă toate termenele.

Domnul Dan Trifu a continuat, aducând în discuţie problematica realizării centurii

Bucureştiului. În opinia sa faptul că se prevede ca lărgirea la 4 benzi a 9 km din şoseaua de

centură va dura până în anul 2020, în această perioadă traficul în Bucureşti nu va avea parte de

îmbunătăţiri semnificative. A concluzionat că realizarea investiţiei referitoare la centura


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Bucureştiului ar trebui să fie principala prioritate a Planului de Mobilitate. Totodată, a reiterat

ideea că realizarea tronsonului magistralei 5 de metrou Iancului – Pantelimon este, la rândul ei,

extrem de importantă pentru populaţia capitalei.

Domnul Sorin Luchian, şeful serviciului Sistematizarea circulaţiei transport urban şi

Autorizări din cadrul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei - PMB, a

afirmat că nu a fost accesat nici un fond european pentru linia de tramvai din zona Pantelimon. De

asemenea, a precizat că este extrem de importantă constituirea Asociaţiei de Transport

Metropolitan Bucureşti - Ilfov, care să pună “sub aceeaşi umbrelă” atât transportul de suprafaţă

din capitală şi judeţul Ilfov cât şi metroul, pentru o abordare şi decizii unitare în ceea ce priveşte

transportul public în Bucureşti şi Judeţul Ilfov.

Domnul Marian Ivan, preşedintele organizaţiei OPTAR, a subliniat necesitatea ca

planurile şi proiectele municipalităţii să fie făcute publice, pentru cât mai buna informare a

cetăţenilor, în prealabil, consultării lor.

Doamna Delia Mihalache, reprezentanta “Grupului de Iniţiativă Prelungirea Ghencea”, a

intervenit, întrebând cum se vor corela Planul de Mobilitate Urbană Durabilă cu PUZ-ul

Sectorului 6. A menţionat că acest PUZ, votat în anul 2013, prevede ca lărgirea Prelungirii

Ghencea să se facă la 6 benzi. Anul acesta, PMB a modificat proiectul de lărgire, la 4 benzi, dar

acest lucru trebuie corelat cu PUZ Sector 6 şi cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.

Domnul Sorin Luchian a răspuns la această întrebare, afirmând că bulevardul, la finalul

lucrărilor, va trebui să arate conform PUZ Sector 6, având 6 benzi şi linie de tramvai pe mijlocul

arterei. A adăugat că nu au existat bani pentru exproprieri, iar acesta a fost motivul adoptării unei

soluţii provizorii, cu bulevard la 4 benzi. Planurile de Urbanism stabilesc nişte retrageri

urbanistice, pe lângă geometrizarea drumurilor. Chiar dacă municipalitatea nu va construi într-o

primă fază bulevardul la ampriza viitoare, cu siguranţă nimeni nu va avea dreptul să construiască

decât la limita viitoare a bulevardului.

Doamna Delia Mihalache a revenit cu întrebarea referitoare la corelarea proiectului de

lărgire a Prelungirii Ghencea cu Planul de Mobilitate Urbană Durabilă.

Domnul Dan Trifu a intervenit, arătând că trama stradală este stabilită de către Primăria

Municipiului Bucureşti ,conform Legii 350/2001.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Domnul Florin Bălteanu, reprezentantul “Observatorului Urban”, a arătat că până pe data

de 20 noiembrie se află în dezbatere pe Inforegio ghidul specific pentru finanţare pe axa A 6.1. –

“Simularea mobilităţii regionale prin conectarea nodurilor secundare şi terţiare la infrastructura

TENTE“, menţionând şi faptul că în document se face referire şi la planurile de mobilitate, dar

acţiunile ce pot fi finanţate prin această axă sunt mai puţine decât cele propuse în documentele pe

care le primise. A continuat cu întrebarea referitoare la destinatarul propunerilor pentru

documentele primite.

Doamna Alina Mihai, şef serviciu în cadrul Direcţiei Implementare Politici Publice, a

indicat ca loc de centralizare a propunerilor adresa sa de e-mail: [email protected]

menţionând că propunerile vor fi centralizate şi redirecţionate spre analiză direcţiilor de resort.

Doamna Ministru Aura Răducu, specifică că proiectele pe fonduri europene din programul

regional se vor finanţa din mai multe priorităţi, acum fiind lansată numai prioritatea 6, dar mai

există prioritatea 3 care urmează să finanţeze alte activităţi, deci planul include proiecte care vor

fi finanţate din diferite priorităţi.

Doamna Dana Caraion a ridicat problema finanţării autorităţii de transport Bucureşti –

Ilfov.

Domnul Dragoş Marian, reprezentantul “Grupului de Iniţiativă Floreasca”, a solicitat să

se facă cunoscut când va apărea pe site-ul primăriei documentaţia de consultare pentru Planul de

Mobiliatate Urbană, punct de la care se poate pleca în consultarea asociaţiilor civice.

Reprezentanţii municipalităţii, cât şi reprezentanţii BERD au informat că Planul de

Mobilitate urbană va putea fi accesat pe site –ul PMB în cel mai scurt timp posibil.

Doamna Simona Calapodescu, reprezentanta asociaţiei “Salvaţi Bucureştiul”, a adus la

cunoştinţă modul defectuos în care se desfăşoară dezbaterile publice care au loc la Agenţia de

Protecţia Mediului.

Informează că multe instituţii publice nu ţin cont de necesitatea timpului suficient pentru

dezbaterile publice ale proiectelor, pentru a fi anunţată şi populaţia spre a îşi spune punctul de

vedere. Exemplifică in acest sens, proiectul Ştirbei a cărui dezbatere publică a fost anunţată şi

apoi amânată iar ulterior ar fi fost promovat fără consultare , în baza unui anunţ.

Solicită ca înainte de efectuarea etapelor legate de promovare să participe societatea civilă

,să fie consultată pentru această problemă de utilitate public.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

PMB-DIPP Şef Serviciu Dna Adriana Duţu , precizează că actuala şedinţă nu se constitue

ca o dezbatere publică a Planului de Dezvoltare Urbană ,materialele prezentate nu sunt elaborate

în formă finală, aceasta fiind o primă preconsultare la solicitarea Asociaţiei Active Watch.

Domnul Alexandru Pânişoară, în completarea celor susţinute doamna Simona Calapodescu,

menţionează că timpul alocat studierii documentelor nu este suficient şi exemplică cazul

PIDU cu cele 6 PUZ –uri supuse aprobării. Menţionează că vasta documentaţie de sute de pagini

,nu poate fi cuprinsă în timpul alocat pentru a fi aduse eventual nişte observaţii pertinente de

către societatea civilă.

Dna Alexandra Stoica, reprezentant al Ordinulului Arhitecţilor , in susţinerea celor menţionate de

antevorbitor precizează că a fost înaintată şi o scrisoare către Primăria Municipiului Bucureşti

şi Consiliului General prin care solicită o dezbatere publică a PIDU intru -cât au fost semnalate

o serie de nereguli ,nerezolvate până la forma supusă dezbaterii publice în cadrul Consiliului

General .

Doamna Adriana Duţu face propunerea ca discuţiile legate de PIDU să fie purtate in

prezenţa reprezentanţilor Direcţiei Urbanism ,a domnului Arhitect şef , deoarece documentaţia

este vastă şi de profil : PUZ, PUG , PIDU şi aparţine Direcţiei Urbanism.

Propune să se continue discuţiile cu dezbaterea punctului 2 de pe ordinea de zi –propuneri de

rezolvare a traficului în intersecţii.

Domnul Dan Trifu, reprezentant Ecocivica, face referire la coordonarea planurilor de

mobilitate şi precizează faptul că doamna Aura Răducu, participă în calitate de reprezentantă

BERD, privind întocmirea şi susţinerea documentaţiei legată de fondurile europene şi nu in

funcţia de actual ministru.

Domnul Marian Ivan, reprezentatul organizaţiei Optar, menţionează în continuare că va

depune la registratură un Ghid de realizare a infrastructurii în zona urbană pentru biciclete şi un

Ghid grilă de verificare a accesibilităţii.

Se supun atenţiei de către membrii asociaţiilor nonguvernamentale prezente câteva propuneri

strategice:

-accesizarea spaţiului public;

-crearea de condiţii mai bune pentru pietoni cu respectarea legii-Normativ Nr 51/2001;


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

-încurajarea mersului pe bicicletă;

-creerea de bune condiţii pentru biciclete;

-desfăşurarea de campanii de informare a conducătorilor auto privind asigurarea de condiţii de

siguranţă pentru pietoni şi biciclişti ;

-susţinerea financiară a unor programe de utilizarea bicicletelor de către studenţi;

-sprijinirea companiilor care asigură condiţii pentru utilizarea cotidiană a bicicletelor;

-organizarea regulată de evenimente dedicate mobilităţii active : mers pe jos sau pe bicicletă;

-asigurarea de parcări de reşedintă protejate pentru biciclete cu chirie modică;

-pregătirea şi formarea de echipaje de poliţie pe biciclete;

-asigurarea unui specialist al PMB care să urmareacă toate proiectele de infrastructură din punct

de vedere al condiţiilor aferente pentru circulaţia bicicletelor;

-încurajarea utilizării transportului public;

-crearea de mai bune condiţii pentru circulaţia transportului public;

-asigurarea de benzi continue dedicate transportului public, motorizat, pietonal pentru toate

intersecţiile;

-utilizarea mijloacelor existente pentru protejarea benzilor dedicate transportului public şi

bicicletelor.

Exemplifică propunerea prin mutarea ambelor sensuri de circulaţie dedicate transportului

alternativ pe un mal al râului Dâmboviţa, traficul individual motorizat fiind mutat pe celălalt mal

; similar se poate proceda şi în cazul bulevardelor separate prin scuaruri.

-creerea de benzi dedicate transportului în comun pe centrul străzii cu dublu sens de

circulaţie si cu prioritate la intrarea în staţie;

-eliminarea alveolelor folosite ca staţii, în cazul în care de a lungul străzilor sunt parcări,

trotuarul trebuie prelungit în dreptul staţiilor ca să existe spaţiu destinat călătorilor în aşteptare iar

vehiculele de transport în comun să oprească traficul pe perioada opririi lor în staţie.

Se dă ca exemplu Danemarca şi se recomandă :


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

-descurajarea utilizării execesive a transportului individual motorizat prin eliminarea

facilităţilor oferite acestui mod de transport individual; condiţii minime: taxarea ocupării spaţiilor

publice la un nivel mediu cu celelalte taxe de ocupare a spaţiului public.( afirmă că taxele ori nu

sunt platite deloc,ori sunt infime de mici)

-împărţirea echitabilă a carosabilului de către transportul public, individual motorizat,

pietoni şi biciclisti;

-respectarera legii privind interzicerea parcării pe trotuare,pentru preîntimpinarea blocării

utilizării acestora, pentru pietoni.

Se dă ca exemplu: parcarea aubzivă pe trotuarul din faţa primăriei a mijloacelor din dotarea

poliţiei locale şi se menţionează că este obligatorie desfiinţarea parcărilor ilegale în faţa tuturor

clădirilor în care funcţionează instituţii ale administraţiei locale şi centrale.

-aplicarea de măsuri de calmare a traficului şi de respectare a dispoziţiilor legale, dar şi

dezvoltarea unui sistem de parcări subterane şi supraterane

-plata amenajării unor locuri de parcare ar trebui să fie un cost plătit de utilizatorul

autovehiculului şi nu un cost plătit de toţi cetăţeniii ca până acum. În cauză mai adaugă trei

propuneri considerate importante precum:

-numirea unui reprezentant al Primăriei Mun. Bucureşti care să se ocupe de comunicare pe

tema dezvoltării durabile a mobilităţii urbane, cu rolul de a explica , comunica cu mass media

care sunt principiile dezvoltării durabile a mobilităţii urbane şi cum sunt respectate acestea;

-organizarea de întîlniri cu cetăţenii, pentru a-i informa înaintea consultărilor fiind nevoie de

explicaţii date pe tema fluidizării traficului.

Menţionează că după informare, consultare şi aprobare a proiectului trebuie ca planul de

mobilitate să fie obligatoriu respectat de toate părţile implicate.

Domnul Florin Leonte-Prof Ciclism –face referire la intersecţii giratorii şi solicită

limitarea vitezei autovehiculelor si prioritizarea bicicliştilor, olicitând pentru acestia 1,5 m pe

prima banda.. În opinia sa pistele de biciclişti trebuie să fie facultative şi nu obligatorii, dar

numai în carosabil şi nu pe trotuare. De asemenea solicită ca delimitarea să nu se mai facă prin

sisteme fixe cu bolarzi ci materializarea traseului să se facă prin marcarea cu vopsea

reflectorizantă.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Domnul Dragoş Marian,Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca menţionează că la rezolvarea

punctuală a traficului în intersecţii pe anumite proiecte şi la acest moment intersecţiile nu

funcţionează foarte bine.

Exemple: Intersecţia de la Băneasa cu pasajul existent este constant aglomerată, fapt ce crează

aglomeraţie pe Bdul Aerogarii .Majoritatea autovehiculelor circula spre DN1 şi având în vedere

existenţa pasajului, se solicită ca pentru cei care circulă pe deasupra pasajului dinspre Calea

Barbu Văcărescu , sa primească acces atunci când este verde la cei care vin dinspre Casa Presei

Libere pentru a se putea încadra pe una din cele doua benzi în continuu.

Consideră că problema respectivă se poate rezolva simplu printr o investiţie minimă care poate

duce la fluidizarea traficului in zona , prin efectuarea unui marcaj în carosabil.

Domnul Sorin Luchian menţionează că respectiva intersecţie aparţine CNADNR şi că a

fost avizată respectiva sistematizare a circulaţiei în Comisia Tehnică de Circulaţie a

Municipiului Bucureşti incă din anul 2009. Menţionează că a înţeles,în principiu, doleanta

antevorbitorului , de a se putea face posibilă circulaţia în intersecţia dinspre Bdul Aerogării în

continuu la dreapta, dar că acea configuraţie geometrică şi a timpilor a fost făcută doar pe

considerente de siguranţă. Informează participanţii că printr o hotărâre de guvern, Tronsonul

Intersectie – Otopeni e posibil să revină din nou municipalităţii.

Domnul Dragoş Marian, solicită a se avea în vedere şi completarea cu încă o bandă a

carosabilului pe Tronsonul; Băneasa – Centrul Comercial, în opinia sa sunt necesare chiar două

benzi pentru ieşirea din Bucureşti dintr o zonă foarte aglomerată având în vedere extinderea

Platformei Pipera.

În acest sens aduce la cunosţinţă că fără o fluidizare supravegheată Cartierele Aviaţiei si

Floresca suferă la orele de vârf datorită traficului blocat .Solicită supravegherea intersecţiei şi a

zonelor cu staţionare interzisă pe marile artere. Solicită prezenţa şi permanenta intervenţie a

organelor de poliţie pentru suprevegherea traficului şi zonelor cu parcări ilegale pentru ca

proiectele să fie puse în aplicare aşa cum au fost întocmite , susţinute şi aprobate

Domnul Dragoş Marian propune o bretea, care se poate face foarte uşor de pe şos. Pipera

la intersecţia cu Barbu Văcărescu, unde se întâlnesc două străzi şi anume Dimitrie Pompei şi

Fabrica de Glucoză care crează o mare busculadă şi cozi interminabile, dar o rezolvare simplă s-ar

putea face prin realizarea unei bretele venind din spre Dimitrie Pompei şi o bretea obligatorie la


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

dreapta spre Băneasa. Precizează ca la nivelul Departamentului de Transporturi ar trebui o

monitorizare a acestor intersecţii.

Domnul Sorin Luchian aduce la cunoştinţă necesitatea revizuirii liniei de tramvai nr. 5, de

pe Barbu Văcărescu unde sunt probleme de siguranţa circulaţiei şi odată cu modernizarea liniei

există şi discuţii asupra necesităţii sensurilor unice pe Calea Floreasca şi Bdul Barbu Văcărescu

Informează că sunt păreri pro şi contra , cei care stau în zona nou construită vor sens unic iar cei

care locuiesc în blocurile vechi de pe Floreasca nu vor acest lucru. Precizează că sunt utile aceste

dezbateri, şi îl invită pe domnul Dragoş Marian în birou după şedinţă să îi arate nişte schiţe în

acest sens.

Domnul Dragoş Marian face referire la intersecţia de la Piaţa Presei Libere, informează că

s-a făcut un pasaj subteran iar mulţi care ies cu bicicelata pe DN1 trebuie să o ia pe trotuar,

deoarece pe sub pasaj maşinile merg cu peste 60 km/h şi este periculos.

Domnul Sorin Luchian precizează că există pentru biciclişti pe trotuar.

Domnul Sorin Luchian informează că planul de mobilitate are avantajul că, de la acest

moment nu se va iniţia nici o investiţie fără să fie trecută prin acest model, care va rămâne al

municipalităţii. Precizează că peste tot în lume există o structură în cadrul administraţiei care să

urmărească un astfel de plan. Precizează că acestă structură ar fi trebuit să se înfiinţeze încă din

anul 1998 şi arată că s-a făcut în anul 2008 Master Planul de Transport şi la sfârşit nu s-au primit

decât rezultatele, fara a fi primit şi modelul.De această dată însă, modelul va fi predat odată cu

softul şi se va modifica structura Primăriei sau a viitoarei structuri a Asociaţiei Metropolitane

Bucureşti Ilfov care să calibreze acest model, nici o investiţie să nu se facă pe păreri ci clar

apărând în Studiul de Mobilitate.

Domnul Dragoş Marian arată faptul că până la iesire din Bucureşti ajungi mai repede ca

pieton şi propune semaforul intermitent dreapta ca variantă optimă pentru intersecţii, sensuri

unice cel puţin printre blocuri mai ales pentru a facilita mult mai mult traficul. Propune de

asemenea ca aprovizionarea, ridicare gunoiului, şi tot ce ţine de accesul maşinilor grele să se facă

noaptea. De asemenea spălatul şoselei să nu se facă în timpul zilei.

Domnul Sorin Luchian şef serviciu Transporturi din PMB precizează că în anul 2008 s-a

reuşit să se dea drumul la sistemul de management al traficului în 146 de intersecţii urmând ca

Administraţia Străzilor căreia i s-a predat sistemul să-l gestioneze.În acest moment Administraţia

Străzilor a reînceput să lucreze şi sistemul va reveni la normal.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Domnul Dragoş Marian propune ca pentru orele de vârf să se aloce o bandă alternativă din

banda de pe celălalt sens semaforizată corespunzător.

Domnul Marian Ivan reprezentantul Organizaţiei pentru Promovarea Transportului

Alternativ în România (OPTAR) întreabă dacă odată cu minuta ce se va întocmi se va primi şi un

calendar cu lucruri care se vor întâmpla. Deoarece în urmă cu 3 ani la iniţiativa unor ONG-uri din

care facea parte şi Organizaţia Optar s-a creat un grup de lucru pe mobilitate în cadrul PMB. În

doi ani şi jumătate cât a durat acest grup de lucru nici un proiect al PMB nu a fost adus la

cunoştinţa ONG-urilor ceea ce pune la îndoială corectitudinea municipalităţii

Domnul Sorin Luchian şef serviciu Transporturi din PMB precizează că PMB este un

beneficiar al acestui studiu şi nu există un contract pentru acesta. Studiul este al Ministerului

Dezvoltării şi se va termina pe data de 30.11.2015 după care va fi predat la PMB. Precizează

faptul că dacă se solicită de către ong –uri alte întâlniri DIPP poate crea cadrul necesar ca acestea

să aibă loc .

Doamna Adriana Duţu răspunde că din punct de vedere al DIPP, direcţie ce are în atribuţii

organizeazarea acestor întâlniri tot ce s-a discutat în şedinţă se va aduce la cunoştinţă direcţiile de

specialitate. Nu se poate promite că odată cu minuta se va pune la dispoziţie şi calendarul pe care

îl solicită, deoarece nu poate fi elaborat de direcţia în cauză.

Domnul Marian Ivan , întreabă, referitor la sistemul de management al traficului dacă un

echipament care aparţine PMB este normal să se afle în clădirea UTI, firmă privată.

Dl. Sorin Luchian precizează că la momentul când acest sistem a fost pus în funcţiune

PMB nu a găsit alt spaţiu disponibil.

Domnul Marian Ivan menţionează că nu este în regulă faptul ca municipalitatea depinde în acest

caz de o firma privată şi că ar trebui luate măsuri pentru schimbarea locului.

Dl. Sorin Luchian aduce la cunoştinţă faptul că deşi municipalitatea a realizat un centru în

colaborare cu ISU, centru ce are în atribuţii măsuri luate în caz de dezastre, s-a solicitat ca PMB

să se poată muta cu sistemul de management al traficului în această clădire, insă s-a comunicat că

acest lucru nu este posibil deoarece clădirea în cauză este destinată exclusiv coordonării

dezastrelor.În acest moment nu există un spaţiu în care să se poată muta acest sistem ce aparţine

Administraţiei străzilor. S-a menţionat că mai există un centru care se află într-o clădire a RATB-

ului, dar acesta este simplist, singurul spaţiul corespunzător fiind cel care se află într-o clădire


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

privată, ce aparţine UTI. Acest sistem a fost finanţat prin B.E.R.D şi a trebuit să îndeplinească

anumite condiţii,iar la ora actuală nu există un spaţiu în care să poată fi mutat.

Doamna Adriana Duţu, Invită audienţa să treacă la următorul punct de pe ordinea de zi propus de

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, referitor la necesitatea realizării unui parteneriat public privat

pentru transportul public în Bucureşti, suplimentarea benzilor dedicate transportului public pe

bulevardele principale.

Domnul Alexandru Pânişoară, face referire la starea transportului public din Bucureşti. Aduce la

cunoştinţă faptul că din surse neoficiale s-a menţionat că aproximativ 60% din parcul auto nu

este utilizabil , nu îndeplineşte nişte condiţii de siguranţă.În opinia sa acesta nu este

operativ.Chiar dacă ar exista condiţii de suplimentare a benzilor, parcul auto al RATB nu este

suficient de operativ pentru a putea asigura transportul cetăţenilor. S-a specificat că un privat ar

gestiona mai bine aceste probleme aşa cum este şi în străinătate, municipalitatea fiind beneficiar.

Domnul Şerban Oncescu –Civicus, afirmă că, în condiţiile în care traficul ar fi fluidizat ,rata de

defecţiune ar scădea şi modul de satifacere a doleantelor cetăţenilor ar fi cel aşteptat.În opinia sa

nu are legătură cu modul în care funcţionează acum RATB-ul.

Domnul Mihail Adrian a prezentat ca exemplu linia tramvaiului 21 : dacă pe linia

tramvaiului 21 ar există o bandă proprie cum este cazul liniei de tramvai 41, din 18 vehicule ar

trebui să se folosească cu 5 mai puţin.Informează că documentele în care se specifică avantajele

referitoare la benzile proprii necesare tuturor liniilor RATB din Bucureşti au fost inaintate PMB şi

CGMB pentru a fi luate măsurile de rigoare. A menţionat că RATB este deschis oricăror discuţii,

dar în acest moment este subfinanţat .Din cauza modului de deplasare a maşinilor RATB, apar

costuri suplimentare care nu permit înnoirea parcului RATB în acest moment.

Domnul Sorin Luchian, aduce completări în ceea ce priveşte fluidizarea traficului RATB

explicând faptul că orice reglementare în acest domeniu se aplică de către administratorul

drumului cu aprobarea Poliţiei Rutiere.Din păcate Poliţia rutieră nu a fost prezentă la această

discuţie pentru a putea interveni.

De asemenea informează că Bucureştiul (şi chiar România) se află printre puţinele oraşe şi ţări

care din punct de vedere administrativ şi structural deţin o regie de transport care primeşte bani.

Directiva 1370 obligă că orice prestator de serviciu trebuie să aibă un contract cu o autoritate de


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

autorizare competenţă.În cazul de faţă autoritatea de autorizare este Bucureştiul.Dacă se doreşte

integrarea transportulu cu judeţul Ilfov trebuie să apară acea asociaţie votată deja de cele 40

localităţi , de Consiuliul judeţean Ilfov şi de Bucureşti cu care RATB-ul va încheia un contract.

Există un timp conferit de UE, unde se specifică şi faptul că după un anumit timp regia nu va

mai putea primi subvenţii, deoarece ar putea fi considerat ajutor de stat lucru interzis în UE, în

condiţiile în care nu există un contract strict cu o autoritate de autorizare competentă.

Pentru ca RATB-ul să aibă un asemenea contract este necesar să se transforme în societate

comercială.Există în acest sens o discuţie foarte avansată. CGMB-ul trebuie să voteze începutul

transformării RATB în societate comercială . Această societate va trebui să semneze un contract

cu municipalitatea. Abia atunci municiplaitatea va şti cum se reflectă banii daţi, se va şti dacă

regia este sau nu supradimensionată. Va urma probabil şi eficientizarea parcului auto.

În continuare, domnul Florin Leonte – profesor ciclism menţionează că ar fi bine să se

descurajeze traficul cu maşinile personale deoarece multe maşini aparţinând RATB stau în trafic

cu câte 2 ,3 persoane în ele deoarece este foarte mare aglomeraţie de maşini mici.Trebuie folosite

toate căile legale pentru descurajarea traficului cu maşinile personale.De asemenea consideră că

ar trebui să existe parcări în afara oraşului.

Doamna Dana Caraion aduce la cunoştinţă faptul că într-o situaţie din anul 2011 se

menţionează că RATB-ul are 11.190 de salariaţi şi 1100 de maşini din care multe stau în garaj din

lipsa pieselor de schimb, ceea ce înseamnă că foarte puţini oameni transportă călători şi solicită

explicaţii referitor la organigrama RATB.

Solicită RATB-ului transparentă şi să informeze societatea civilă pentru ce se plătesc

atâţia angajaţi în condiţiile în care sunt aproximativ 3000 de şoferi.

Face referire şi la condiţii improprii de călătorie. Menţionează că deşi există nişte reguli de

transport , în pofida faptului că există un număr delimitat de locuri pe scaun şi în picioare,

oamenii sunt presaţi de uşi şi înghesuiţi iar poliţia nu intervine .Maşinile RATB sunt insalubre,

nu sunt dezinfectate.Informează participanţii că RATB a mai primit amenzi pentru aceste condiţii

insalubre, dar se pare că ele au fost plătite tot din banii municipalităţii. Dat fiind întâmplările din

ultima vreme menţionează că dotările în cazul incendiilor sau nu există sau sunt fixate în aşa fel

încât nu pot fi folosite .Propune existenţa unei poliţii RATB care să verifice aceste lucruri.Ar vrea

să ştie ce protecţie socială există în cazul transportului RATB, metrou. Propune ca salvările să fie


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

dotate în faţă cu camere de luat vederi pentru a putea fi sancţionaţi toţi cei care nu se dau din faţa

acestora . Stăpânii cu câini să fie obligaţi să pună botniţe câinilor atunci când circulă cu RATB.

Domnul Mihail Adrian, aduce la cunoştinţă că în prezent RATB are 10625 de salariaţi.

Şoferii sunt aproximativ 4000. Mai există şi uzina de reparaţii RATB, unde este nevoie de

salariaţi. Menţionează că RATB a dat in judecata municipalitatea pentru 80 de miliioane lei şi

reiterează faptul că în opinia sa, regia este subfinanţată. În ceea ce priveşte curăţenia s-au luat

măsuri , mijloacele de transport sunt date şi cu cloramină.

Doamna Ioana Galca- a propus în calitate de locuitor al Bucureştiului să existe un orar al

plecărilor în fiecare staţie RATB.

Domnul Mihail Adrian a adus la cunoştinţă că programele de plecare sunt afişate doar la

cap de linie.În opinia sa nu este posibilă afişarea în fiecare staţie datorită subfinanţarii. Există un

parc programat.Vehiculele care pleacă dimineaţă în trafic pot avea problem tehnice, acestea nu

pot ieşi pe drumul public decât în condiţii de maximă siguranţă . Aglomeraţia , accidentele ,

evenimentele împiedică în acest moment realizarea cerinţei respective.

Aglomeraţiile de pe arterele de circulaţie, evenimentele din trafic fac să apară mari

discrepanţe în programul afişat pe site-ul RATB-ului. Turele care se opresc sunt acele ture mici

din cursul zilei, acestea sunt folosite ca să acopere vârful de trafic, dimineaţa,când traficul este

foarte aglomerat. Datorită căderilor de trafic, programarea orarului vehiculelor RATB nu

corespunde. Afirmă că s-ar dori să se afişeze orarul actualizat în timpul zilei dar din lipsă de

logistică acest lucru nu este posibil deocamdată. Afirmă că, totuşi, s-a luat act de această

problemă.

Regretă că nu s-a putut implementa până în prezent măcar un sistem pe android. Declară

că se cunoaşte tot ce ar trebui făcut, dar ar fi necesară o nouă investiţie şi o nouă gândire. Primul

pas care ar trebui făcut este transformarea RATB-ului în societate comercială, o tarifare integrală

a întregului transport în Bucureşti, pentru a intra într-o normalitate. Explică modul de cheltuire a

banilor pe autovehicule noi, garanţiile aferente, precizând că 90% din parcul de vehicule este

vechi, necesitând a fi schimbat. Pentru siguranţa în trafic, RATB-ul scoate în circulaţie puţine

vehicule, doar pe cele care sunt viabile.

Face cunoscut faptul că, din punct de vedere a încărcării, RATB-ul a avut controale chiar

şi pe liniile preorăşeneşti, unde numărul călătorilor este mare, diferenţa fiind că aceştia călătoresc

doar dacă prezintă biletul. Afirmă că taxarea fiind inegală şi la un nivel insuficient este necesară şi


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

implicarea primăriei. Consideră că primăria ar trebui să suporte financiar partea de compensaţie

numai pentru activitatea de transport.

Domnul Florin Leonte, informează că lumea s-a obişnuit să dea vina pe autorităţile locale,

dar ar trebui ca şi cetăţenii să se educe în ce priveşte modul de a călători. Reclamă modul

defectuos în care se efectuează stropitul străzilor în orele dinaintea ploilor, pe caniculă şi cu apă

poluată cu substanţe uleioase, alunecoase, punându-se în pericol siguranţa circulaţiei bicicliştilor.

Recomandă ca salubrizarea străzilor să se facă doar cu maşini aspiratoare cu perie rotativă,

evitându-se astfel risipa de apă inutilă pe carosabil.

Doamna Adriana Duţu, propune trecerea la punctul următor de pe ordinea de zi.

Domnul Mihail Adrian Sorin aminteşte de unele probleme existente pe liniile

preorăşeneşti. Crede că Asociaţia de Dezvoltare poate să aducă vehiculele RATB-ului în tot

judeţul Ilfov doar pe unele trasee, deoarece şi celelalte societăţi comerciale au dreptul să-şi

desfăşoare activitatea de transport în comun. Adaugă şi precizarea referitoare la necesitatea

transformării RATB-ului în societate comercială. Transformarea în societate comercială implică

ca în 15 ani, adică până în 2030, să se aloce fonduri pentru un parc de vehicule noi pentru

aproximativ jumătate din numărul total existent în prezent, atrage atenţia că dincolo de activitatea

RATB-ului şi PMB ar trebui să se implice pentru a impune un program şi corectitudinea

prestaţiei.

Domnul Sorin Luchian precizează că judeţul Ilfov doreşte această Asociaţie de Transport

Metropolitan , deoarece se urmăreşte renunţarea la transportul deficitar din prezent care, în

prezent, este ilegal autorizat de către o instituţie care nu are competenţe în acest domeniu,

conform normelor europene, se face referire la Autoritatea de Transport Metropolitan aflat în

subordinea Ministerului Transporturilor. Precizează că Ministerul Transporturilor este o instituţie

care nu are atribuţia de a autoriza activităţi de transport la nivel local. Consideră că Autoritatea de

Transport Metropolitan se va desfiinţa şi în locul ei va fi instituită ASOCIAŢIA de Transport

Metropolitan care va prelua funcţiile Autorităţii.

Domnul Alexandru Pânişoară întreabă de ce este necesar ca RATB-ul să se transforme în

societate comercială,în opinia sa mai bine ar fi să vină alte companii care sunt mult mai

competene şi capabile să-şi obţină toate finanţările. Este de părere că RATB-ul trebuie să dispară

din Bucureşti.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Domnul Sorin Luchian admite libertatea fiecăruia de a emite o părere personală. Completează

răspunsul anterior precizând că obligativitatea organizării licitaţiei începe cu 1 ianuarie 2019.

Doamna Adriana Duţu solicită încheierea subiectului şi propune să se treacă la punctul

următor de pe ordinea de zi: ,,Piste de biciclete”.

Domnul Alexandru Pânişoară, informează că este necesară introducerea pe teritoriul

municipiului Bucureşti a unei reţele de bike – sharing care este la modă în oraşele mari din

lume.Consideră că este mult mai eficientă decât transportul actual în comun,aceasta s-ar putea

realiza printr-un parteneriat public – privat şi dă ca exemplu situaţii din alte ţări unde companiile

Orange şi Vodafone finanţează tot sistemul de bike-sharing, necesitând din partea autorităţii

locale o investiţie minimă comparativ cu alte cheltuieli.

Domnul Marian Ivan, face cunoscut că, în calitatea sa de expert al Planului, s-a opus

realizării sistemului de bike-sharing în Bucureşti până nu există o infrastructură funcţională

pentru biciclete. Primaria Municipiului Bucureşti, prin proiectul iniţiat cu fondurile obţinute de la

Ministerul Mediului, intenţiona să facă 18 staţii de bike-sharing dar în urma calculelor de

specialitate, raportat la numărul populaţiei Bucureştiului, ar fi fost necesare 2.500 de staţii cu o

capacitate de 8 biciclete la fiecare staţie şi cu puncte care să aibă cel puţin 12 locuri lăsate libere

pentru schimbarea bicicletelor. În total rezultă sume uriaşe care ar fi necesare pentru

implementarea acestui proiect. Consideră că, dacă sumele ar fi obţinute dintr-un parteneriat

public-privat, realizarea proiectului ar fi fost posibilă, dar neexistând o infrastructură potrivită

acestui gen de deplasare ar însemna o risipă de bani.

Domnul Sorin Luchian informează că a avut loc o întâlnire între Direcţia de Transporturi,

Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei şi o firmă interesată de acest subiect. Personal a văzut la

Londra, oraş care are străzi păstrate de sute de ani, că nu peste tot există piste de biciclişti. În

zonele fără piste amenajate, bicicliştii circulă împreună cu vehiculele de pe carosabil.

Recunoscând că nu este un expert în circulaţia bicicletelor, crede totuşi că ar putea fi combinate

cele 2 modalităţi de deplasare: pe piste special amenajate şi alături de vehiculele din traficul

obişnuit. Spune că în Amsterdam şi Copenhaga au fost necesari 30, 40 de ani ca să se ajungă la

realizarea şi utilizarea acestui sistem de transport alternativ. Aminteşte că PMB este preocupată

de acest subiect iar avantajul este că Ministerul Mediului pune la dispoziţie unele sume

disponibile din fondul de mediu. Deocamdată se dau 10 milioane de lei pentru 100 de km de piste

şi crede că se va da drumul la un parteneriat public-privat pentru realizarea sistemului de bike-

sharing.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Domnul Florin Leonte concluzioneză şi propune măsurile care ar trebui să fie luate :

- pe arterele rutiere să se rezerve un spaţiu de 1,5 m destinat bicicliştilor, excepţie făcând

autostrăzile ;

- să se reglementeze reducerea vitezei de deplasare la 40- 45 km/h în toate oraşele din

România ;

- să nu se mai facă piste pe trotuare ;

- distanţa de depăşire a unui biciclist/grup de biciclişti în oraş să fie de jumătate de metru,

iar în afara oraşului să fie de 1,5 metri;

- trecerea razantă pe lângă un biciclist/grup de biciclişti să fie considerată ,,tentativă de

vătămare corporală” şi să fie sancţionată de Codul Penal;

- măsurile de mai sus să fie introduse în Codul Rutier şi să fie asociate cu sancţiuni aferente.

Îşi exprimă aprecierea în ceea ce priveşte desfiinţarea unor piste pentru biciclişti amenajate pe

trotuare.

Domnul Marian Ivan informează că în documentele pe care le-a depus la registratură nu face

referire la pistele de biciclete ci la o infrastructură pentru biciclete, ceea ce este mult mai

complex. Este de părere că nu trebuie să ne îndreptăm spre lucruri scumpe, ci spre cele ieftine, de

efect maxim. Subliniază că nu a solicitat o reţea de piste pentru biciclete, ci o reţea de trasee.

Domnul Dragoş Marian întreabă dacă există la nivelul PMB un plan coordonator pentru aceste

trasee şi dacă poate fi consultat pe site-ul instituţiei. Se arată interesat pentru a putea formula

opinii referitoare la acest subiect. Solicita crearea de piste de biciclete cu trasee independente ,

care să unească puncte de interes din capitală şi consultarea unui plan coordonator al traseelor

pistelor de biciclişti.

Domnul Sorin Luchian menţionează că în prezent, proiectul fiind in fază incipientă, nu

există întocmită decât o listă cu străzi pe care urmează a se amenaja 100 km de piste de biciclete,

intrucât nu a fost semnat acordul cu Ministerul Mediului.Dupa semnarea acestui acord se poate

elabora proiectul – faza studiu de fezabilitate, care va conţine o hartă clară a celor 10 km de piste

de biciclişti care urmează a fi amenajate.

Referitor la cele menţionate,domnul Marian Ivan intervine, făcând precizări privind modalitatea

de selecţie a traseelor.Astfel se face referire la un sondaj online la care au participat bicicliştii cu

propuneri luând în considerare cele mai votate străzi, primele 10 zone de agrement ale capitalei,

zonele comerciale, zonele cu cel mai mare număr de angajaţi, zonele cele mai circulate. Totodată


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

aceasta subliniază că Primăria Municipiului Bucureşti, în calitate de beneficiar, ar trebui sa aibă

o comunicare mai eficientă privind necesitatea unui astfel de plan.

Pe aceeaşi temă intervine Domnul Florin Leonte care solicită crearea condiţiilor necesare

ciclismului pe orice artera din Bucureşti.

Referitor la subiectul semaforizare, Domnul Dragoş Constantin Marian aduce în discuţie

numeroasele nereguli întălnite de acesta în traffic, respectiv: semaforizarea excesivă , semnele de

staţionare interzisă în perimetrul parcurilor , staţionarea taxiurilor în intersecţii, coloanele de

maşini care la ieşirea din intersecţii pleacă pe 2 benzi in loc de 3 benzi blocând bulevardele,

situaţii care necesită implicarea poliţiei rutiere pentru soluţionare.

Doamna Adriana Duţu solicită discutarea următorului subiect pe ordinea de zi – parcările .

Domnul Dragoş Constantin Marian subliniază necesitatea implicării Primăriei

Municipiului Bucureşti în realizarea parcărilor private publice în parteneriat public privat care

trebuie evidenţiate şi în Master Plan, intrucât lipsa actuală a locurilor de parcare are ca rezultat

parcarea staţionarea unui număr mare de autoturisme pe bulevarde.

Referitor la subiectul <<parcări>> Domnul Sorin Luchian – Şef Serviciu Sistematizarea

Circulaţiei menţionează aduce la cunoştinţă “ Strategia de parcare în municipiul Bucureşti “

aprobată prin HCGMB nr.124/2008, care îşi propune pe de o parte schimbarea legislaţiei

respectiv, Regulamentul de exploatare al parcărilor, iar pe de altă parte modificarea administrativă

a activităţii de exploatare a parcărilor. În acest sens se preconizează adunarea tuturor factorilor din

cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti care răspund de parcare în cadul unui singur

compartiment specializat “ Unitatea de parcare”.Acest compartiment ar urma să deruleze

următoarele activităţi: să încaseze taxele aferente parcărilor din capitală, să construiasca parcări,

sa sancţioneze pe cei care parchează neregulamentar.În acest fel activitatea ar fi mult mai uşor de

urmărit si mult mai eficientă.În prezent activitatea referitoare la parcările din capitala se derulează

prin mai multe compartimente, astfel: Servciul Sistematizarea Circulaţiei avizează parcarile,

Comisia Tehnica de Circulaţie dă aviz pentru marcaje indicatoare şi regimul parcarilor,

Administraţia Străzilor prin compartimentul specializat încasează taxele aferente parcarilor de

utilitate publica generala, primariile de sector incaseaza taxele aferente parcărilor de reşedinţă,

elaborarea şi derularea proiectelor de construire parcari ( faza SF , faza PT+DE ) se află la

Direcţia Investiţii din primărie, iar sancţionarea celor care nu plătesc parcarea, sau parchează

neregulamentar sunt atribuţiile poliţiei locale şi Brigăzii de Poliţie Rutieră. Mentionează şi faptul


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

că până în prezent singura parcare realizată în parteneriat public privat este cea de la Piaţa

Universităţii.

Domnul Alexandru Pânişoară, intervine referitor la numărul minim de locuri de parcare

necesar la construcţiile noi, aprobat cu HCGMB nr.66/2006, mentionând în mod explicit situaţia

din practică în care suprafaţa de teren pe care se realizează noile construcţii , nu poate asigura

numărul de locuri de parcare necesar , situaţie în care domnia sa vede necesitatea unui parteneriat

cu autoritatea publică locală pentru rezolvare.Totodată precizează ca la blocurile noi majoritatea

locurilor de parcare sunt pe domeniul public , ceea ce contravine Regulamentului General de

Urbanism. De asemenea face referire la Parcajul Univesitate şi Parcajul Intercontinental

apreciind că accesul în aceste parcări este prost realizat fiind foarte ingust. Apreciază că parcările

la nivel nu trebuie construite în centrul capitalei, ci de-a lungul inelului median , întrucât, în acest

fel, toţi conducătorii auto pot lăsa maşinile la intrarea în oraş, iar din punct de vedere al realizării

vine cu sugestia acoperirii acestor parcări cu panouri fotovoltaice pe suprafeţe mari , avînd ca

avantaj major faptul că ar transforma locurile de parcare în generatoare de curent electric, o

soluţie inteligentă şi eficientă. Totodată solicită renunţarea la pasarele supraterane în oraş, în

favoarea construirii de parcaje subterane ca variantă optimă.

Un exemplu în acest sens este Gara de Nord, care în opinia sa trebuia realizată cu toate

triajele îngropate în subteran, subliniind că nu trebuia construită acea pasarelă la podul Basarab si

podul Grant, Întrucât în varianta îngopării în subteran, există facilitatea comunicării de pe acelaşi

peron cu metroul, iar în varianta triajelor scoase în afara oraşului, se vor putea construi pe

suprafaţa de teren de la nivelul solului numeroase parcuri, în vederea respectării OUG

nr.114/2007, care prevede prevede creşterea suprafeţelor de spaţii verzi până la 26 mp spaţiu

verde/cap locuitor până în anul 2013.

Doamna - Alexandra Stoica, solicită reprezentantului Directiei Transporturi Drumuri şi

Sistematizarea Circulaţiei să precizeze dacă soft-ul existent poate rezolva problema locurilor de

parcare , în contextul elaborării PMU, şi cum vede oportunitatea Planului Integrat de Dezvoltare

Urbană , în acest context problema parcărilor, respective dacă există o viziune global.

Domnul Sorin Luchian face referire la aplicarea prevederilor HCGMB 66/2006, în situaţia

în care există imposibilitatea realizării numărului minim necesar de locuri de parcare , pe parcela

proprie.În această situaţie există posibilitatea asigurării unor locuri de parcare (contra taxei 10.000

euro/loc parcare ), în afara inelului principal de circulaţie şi numai pentru 20% din locurile de

parcare pe care nu le poţi realize.( întrucât nu există loc suficient pentru realizarea lor).În acest


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

sens a menţionat că nu a întâlnit această situaţie în practică deoarece , multe clădiri obţin avizarea

de la primăriile de sector fără aviz de circulaţie, majoritatea construcţiilor noi se realizează în

interiorul inelului principal de circulaţie, iar in situţia în care aceştia nu reuşeau să creeze locuri

de parcare , nu obţineau avizul Comisiei Tehnice de Circulaţie. Referitor la varianta îngropării în

subteran a triajelor , şi construcţia unui pasaj subteran în zona Basarab, în locul pasarelei

existente, face precizarea că soluţia ar implica costuri enorme faţă de cele efectuate până în

prezent, intrucât s-ar adăuga şi costurile lucrărilor de deviere reţele edilitare subterane.

În ceea ce priveşte parcările efectuate neregulamentar pe trotuare menţionează că se impune

luarea de sancţiuni pentru stoparea acestei atitudini abuzive. Se aduce la cunoştinţă că în zonele

centrale ale oraşelor nu se mai infiinţează parcări, iar pentru parcările înfiinţate la intrarea în oraşe

-Sist Park & Ride , acest sistem este depăşit deoarece aglomerează intrările în oraş. În acest sens

pentru evitarea aglomerării , situaţia impune să fie extinse liniile de mare capacitate : tren,

metrou spre periferie ,acolo unde există sau trebuie să existe aceste sisteme de parcări. Referitor

la PIDU, propune (4-5) parcări.

Domna Alexandra Stoica, solicită o dezbatere referitoare la PIDU la care să participle şi

Direcţia Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.

Domnul Marian Ivan ,menţionează că un procent de 93% din bucureşteni nu plătesc

parcarea şi propune ca înainte de amenajare să fie taxată parcarea la stradă. Face referire la o

serie de parcări din Bucureşti , în speţă la locaţia de la Universitate.

Domnul Sorin Luchian menţionează că Administraţia Străzilor nu are capacitatea să

exploateze locurile de parcare pe care le deţine. Nu a apărut la ora actuală unitatea de parcare

deoarece în oraş sunt indicatoare cu plată existente , la care nu încasează nimeni.

Domnul Marian Ivan, consideră că situaţia actuală reprezintă o problemă juridică, care

poate fi rezolvată cu implicarea şi a mediului politic pe o dezbatere legală.

Dl Florian Leonte susţine că problema existentă poate fi abordată proactiv şi nu

retroactiv,în sensul că daca nu ai asigurat locul de parcare,să nu îţi poţi achiziţiona un autoturism.

Susţine că nu trebuie înfiinţate parcări prin diminuarea zonelor verzi şi că trebuie descurajată o

astfel de acţiune .


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Asociaţia pentru Iniţiativă civică Floreasca, organizaţia Optar propun pentru soluţionarea

problemei, înfiinţarea de parcări subterane şi solicită planificarea unei dezbateri, strict pe

problema parcărilor la care să participe factori de decuzie cu atribuţii în acest domeniu din cadrul

municipalităţii dar şi a reprezentanţilor CGMB.

Se trece la subiectul propus de către Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, referitor la realizarea

unei linii de metrou în lungul Bdului Unirii, prevazut cu parcări şi realizarea două subtraversari

pe arterele Mircea Vodă şi Nerva Traian.

Domnul Sorin Luchian, precizează că nu a fost executată până acum o asemenea

lucrare , faptul că cele doua pasaje la care se face referire au fost prevăzute în PUG încă de

acum 20 de ani , nu mai este de actualitate, deoarece oraşul a evoluat iar pasajele nu se mai

execută în centru ci pe inele.

Domnul Alexandru Pânişoara ,susţine execuţia unei asemenea investiţii de la Piaţa Unirii

la Piaţa Titan deoarece în zona Alba Iulia există un teren ,Esplanada, cu mare potenţial pentru

Bucureşti, un nucleu de dezvoltare. De asemenea susţine investiţia pentru ca cetăţenii din zona

Pţa Alba Iulia beneficiază numai de mijloacele de transport ale RATB, ceea ce constitue un

impediment faţă de ceilalţi cetăţeni ai capitalei care beneficiază de metrou.

Domnul Sorin Luchian menţionează că pentru a stabili necesitatea respectivei investiţii trebuie

introduse datele de trafic ,transport într un studiu ,model în care se constată dacă linia de

metrou viitoare va fi eficientă sau nu. În atare situaţie dacă se depăşeşte cifra de una sută

mii locuitori/zi denotă că investiţia este eficientă şi va intra pe linia de priorităţi.

Doamna Adriana Duţu, propune trecerea la următorul subiect de pe ordinea de zi , propus

de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul respectiv, introducerea în subteran a liniilor de cale ferata-

triaje în Gara Nord, înfiinţarea unei căi ferate adiacente Centurii Bucureştiului, Înfiinţarea unui

drum Expres care leagă Autostrada 1 de Splaiul Independenţei.

Se aduce la cunoştinţă că aceaste investiţii intră în atribuţiile MinisteruluiTransporturilor.

Centurii Bucureştiului şi a unui.

Domnul Alexandru Pânişoară ,menţionează că există deja cale ferată pe lângă centură

dar că ar trebui legată de linia de metrou pentru maximă utilizare.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Şef Serviciu Domnul Sorin Luchian ,susţine că de acum 2 ani s -a pus problema

revenirii asupra funcţionalităţii acestei căi ferate şi că în acest sens a fost parcurs cu un utilaj-

motor pus la dispozitie de CFR traseul căii ,care o perioadă lungă de timp a fost nefuncţional .

Menţionează că intenţia refacerii acestei reţele de cale ferată există deoarece are ca scop

legarea Gării de Nord de Gara Obor şi de Gara Progresul. Privitor la investiţia Penetraţie

Ciurel – Autostrada 1, acesta determină dublarea Bdului Iuliu Maniu ,cu implicarea şi a

celorlalte artere existente în zonă :Bdul Timişoara ,Str Liniei ,Bdul Preciziei. Referitor la această

investiţie , face precizarea că este mai importantă problema înfiintarii unei noi artere,însă la

nord de Bdul luliu Maniu.

Aduce la cunosştinţă că această penetraţie nu va duce circulaţia în centrul oraşului pentru că

tehnic nu există autostradă care să se oprească în centrul unui oraş, iar pentru cazul în speţă

aceasta intersectează inelul median la Ciurel şi inelul principal la Grozăveşti.

Specifică că totul trebuie efectuat pe bază de date de trafic şi de necesităţi.

Faptul că s-au dat autorizaţii de construire de către primăria de sector fără a fi consultată,

luată in considerare şi parerea Primăriei Municipiului Bucureşti ca beneficiar de viitoare proiecte,

în ceea ce priveşte această arteră, va determina nemulţumiri ale cetăţenilor in condiţiile

exproprierii.În cazul în care acestea vor avea loc, traseul nou proiectat le poate sau le va afecta

proprietăţile deţinute.

Domnul Alexandru Pânişoara consideră că traseul celui de al doilea braţ al Splaiului

pare a fi oprit de o investiţie existentă şi că ar trebui să aibă continuitate până în Şos Virtuţii .

În fapt continuitatea traseului există pe langă blocul existent , însă pentru edificare este invitat

să consulte şi documentaţia existentă la Primăria Mun Bucureşti –DTDSC

Domnul Marian Ivan ,menţionează că în vederea soluţionării problemelor va depune un

Ghid grilă de verificare a respectării Normativului Nr 51 cu toate detaliile necesare ce sunt redate

clar.

Domnul Dragoş Marian, susţine că este foarte important să existe nişte principii coerente

de expropriere, pentru a lâsa oraşul să respire din punct de vedere al traficului. Dă ca exemplu

autobaza din cartierul Floreasca, despre care solicită să fie mutată spre exteriorul localităţii ,astfel

s-ar putea deschide două drumuri vis-a-vis de acel pol de dezvoltare din Pipera aducând beneficii


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

pentru locuitorii Străzilor Glinka şi Ceaikovski. Strazile aşa cum au fost gândite formează un

mare sens giratoriu. Mutarea autobazei şi disiparea pe alte străzi ar fi o soluţie.

Domnul Mihai Adrian Sorin informează că la orice mutare de depou sau autobază către

exterior, costurile de acces şi retragere, precum şi cele energetice, cresc, deoarece traseeele pe

care le deserveşte autobaza Floreasca au fost gândite în aşa fel încât consumul până la preluarea

călătorilor să fie minim. Nu are nici o obiecţie să li se dea un teren, însă acesta va fi clar la

periferie. În continuare prezintă un exemplu din zona Prelungirea Ghencea, unde sunt alei de 4m,

drept pentru care nu se poate înfiinţa nici un traseu de transport public din zonă şi până în Şos.

Alexandriei. Mulţi dintre locuitorii din zonă îşi duc pe jos copii mici, iarna prin zăpadă ca să

ajungă la maşina 122. Nici cu maşina proprie nu pot ieşi. Zona Pipera este un exemplu identic,

dar sunt şi alte zone unde se eliberează autorizaţii de construire pentru case, fără nici o noimă, cu

drum de servitute de 4m, unde, dacă şi-a lăsat cineva maşina la poartă nu mai trece altcineva cu

autovehicul, caz în care nici maşina de pompieri nu mai poate avea acces în zonă. Face o

comparaţie cu un depou din Viena, la fel de vechi ca cel din Floreasca care este, deasemenea,

amplasat în centrul Vienei. De aceea propunerile trebuie gândite global, nu doar privind

descongestionarea traficului ci şi implicaţiile asupra celui care îşi părăseşte locaţia. Doreşte să se

analizeze toţi paşii şi ce intervenţii sunt asupra tuturor factorilor care intervin în acea mutare,

precum şi costurile.

Domnul Dragoş Marian multumeşte pentru răspuns şi expune propunerea făcută către

Primaria Municipiului Bucureşti prin care strada Rossini să traverseze autobaza, iar parcul auto

Floresca să formeze doua zone.

Domnul Mihail Adrian Sorin informează că nu poate să fie de acord până nu vede un

plan, însă, nu RATB-ul hotărăşte. Acolo există o hală, o staţie de spălare, există un flux

tehnologic stabilit în toate unităţile legat de venirea în unitate. Nu contează că baza este desparţită

în două, însă acest lucru creează probleme de funcţionare şi necesită canalizare şi alte funcţiuni.

Domnul Dragoş Marian îşi justifică intervenţia prin prisma unei asociaţii mult mai

conectate la ansamblul oraşului şi consideră că pentru rezolvarea acestor subiecte Primaria

Municipiului Bucureşti nu ar trebui să delege răspunderea către Primariile de Sector.

Intervine Dl. Sorin Luchian care aminteşte că nu există nici un grad de subordonare faţă de

Primaria Municipiului Bucureşti din partea sectoarelor, nici măcar textul din lege prin care

hotărârile Consiliului General sunt obligatorii pentru sectoare, nu prea are şi conţinut.


Tel: 021.305.55.00 int. 1131

http://www.pmb.ro

Dl. Sorin Luchian – Şef Serviciu Sistematizare Circulaţie doreşte să aducă şi el mulţumiri

participanţilor şi consideră că aceste întâlniri sunt benefice de ambele părţi. În final face invitaţia

de a fi contactat în birou pentru a furniza informaţii în materie de trafic.

Dl. Marian Ivan – OPTAR propune ca în momentul în care vor începe dezbaterile pe

planul de mobilitate urbană să se pună întâlnirile în weekend sau seara când oamenii pot participa

la astfel de dezbateri, pentru a fi implicate şi partidele politice, inclusiv consilierii generali.

Se solicită de către organizaţiile prezente noi discuţii referitoare la Planul de Mobilitate Urbană

dupa publicare pe site PMB a documentaţiei aferente.

Doamna Adriana Duţu declară închisă sedinţa de consultare şi Informare cu societatea

civilă din data de 18 noiembrie 2015 avand ca tema “Transport Urban,Transport Public-

Alternativ” .

Director Executiv,

Celina Cecilia Rusu

Şef serviciu RIDL,

Alina Mihai

Întocmit,

Monica Iacob

Documents

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Direcţia Implementare ... · Planificare Politici Publice, doamna Alina Mihai, Şef Serviciu Relaţii Interinstituţionale şi Dezvoltare Locală-