501

PRIMA AMENAJARE HIDROENERGETIC DIN ARDEAL CONSTRUIT LA COMANDA IMPERIULUI AUSTRO-UNGAR

ÎNTRE ANII 1903– 1906. STUDIU DE CAZ HIDROCENTRALA SOME UL RECE

MARIA ROMA1, C. ROMAN2

ABSTRACT. – Since ancient times people have been saing, „Our power is in water” , and all mankind has tried to use their power and knowledge to use it in everyday life. The potential of Somesul Rece River (Cold Somes) was quickly taken in sight by the great Austrian industrialists who saw a large hydropower potential here, hidropower that could supply electricity for Cluj Napoca, a large city at a distance of 29 km. The technique used was Austrian, the workers were Italians, and after the construction, the majority of them remained in the built up colony and also rised an entire village which was named after them and yet bears that name : La Talieni, La Pape.

Keywords: hydropower, Somesul Rece River.

1. DATE HIDROLOGICE

La începutul sec XX mai marii conduc tori ai Imperiului Austro-Ungar în frunte cu Franz Josef, sunt interesa i de poten ialul hidroenergetic al teritoriului arii noastre de astazi, a a c pun bazele unor studii privind costruc ia de

hidrocentrale în spa iul carpato-danubian. Una din loca iile vizate a fost Valea Some ului Rece, la 29 km de ora ul

Cluj-Napoca, deoarece urma s aib un rol important în producerea de energie necesar Clujului.

Apa care trebuia uzinat era colectat de pe o suprafa de 273 km2 aibazinului hidrografic al Some ului Rece care este alimentat de numero i afluen iprintre care cei mai importan i sunt : R c t u, Iri oara, Dumitreasa, Negru a, Bursu.

Debitul total anual al Some ului Rece varia între 84,000.000m3 în 1909 i196, 000.000 m3 în în 1915, valori care erau în strâns leg tur cu precipita iilecare dep seau 1000mm/an. Aceste date pluviometrice au fost furnizate de Direc iunea Academiei de Agricultur din Cluj-Napoca, îns s-au dovedit ulterior c nu erau foarte precise mai ales in ceea ce privea cursul superior dar în acea perioad nu era alt concuren .

1 Asociatia Speologica Ursii Cluj 2 S.C. „Hidroelectrica” S.A., Cluj-NApoca

502

Debitul mediu anual se men inea în jurul valorii de 2,66 m3 /s. Diferen ele de debit erau date de înghe ul pronun at în lunile de iarn a tuturor afluen ilor, valorile debitelor fiind foarte mici, în jur de 0,5 m3/s mai ales daca urma dup o toamn secetoas dar i de intensele exploat ri forestiere din bazinul superior al Some ului Rece. Pentru transportul lemnului era folosit plut ritul, îns de multe ori debitul de ap nu era suficient pentru a transporta greutatea lemnului i astfel se construiau ni te bazine (t uri) artificiale din lemn i piatr , care colectau o mare cantitate de ap , iar când ajungeau la un nivel maxim, erau deversate în aval impreun cu bu tenii care trebuiau s ajung la gaterele din satul Some ul Rece iapoi mai departe spre Cluj-Napoca. Acest fapt ducea la un debit ocazional de 16–20 m3/s fapt care nu a fost foarte bine analizat, iar mai târziu bazinul de captare al hidrocentralei nu putea face fa unui asemenea debit. Cantitatea de ap care putea fi preluat de hidrocentral era numai de 40%, problem care a dus la gândirea unei modific ri în structura hidrocentralei într-o nou etap de construc ie.

2. CRONOLOGIA LUCR RILOR I DATE TEHNICE

Prima incercare a fost la 1 septembrie 1902, cand primaria ora ului Cluj-Napoca a încercat o licita ie pentru a contracta lucrarea îns aceasta e ueaz din cauza lipsei unor societ i (companii) cu capital financiar mare.

10 martie 1903 primaria organizeaz a doua licita ie la care particip asesocieta i din care iese castig toare GANZ &CO, o societate din imperiu.

Fig.1. Amplasamentul marilor unit ii aferente hidrocentralei 1. – Hidrocentral , 2. – Captare, 3. – Apeduct Valea Cainelui, 4. – Castel de echilibru,

5. – Baraj de compensa ie, 6. – Cariera Corabia

1

3

2

456

503

Lucrarile au fost demarate în 1905–1906, iar constructorii au venit din Italia, deoarece acestia aveau deja o mare experient in construc ia de baraje, galerii i tuneluri în Mun ii Alpi.

n prima etap s-a demarat construirea unui bazin de captare care bara albia Some ului Rece la o distan de 3,5 km de hidrocentral , care era construit din beton i piatr fiind încastrat în versan i, iar instala iile de preluare i deviere a apei erau construite din lemn i metal, toate acestea erau ac ionate de ro i de lemn manevrate manual.

Etapele de construc ie ale sistemului de filtrare a apei se înt lneste i azi, îns sunt folosite alte tehnologii mai performante.

La intrarea apei în bazin era un gr tar format din trunchi de copaci cu un diametru de 30 cm care aveau rolul de a oprii înaintarea lemnelor venite din amonte împreun cu valul de viitur (natural sau artificial ).Dup acest gr tar a fost montat o grebl de dimensiuni mari care colecta toate resturile lemnoase care care urmau s treac prin gr tar.

Fig. 2. Planul bazinului de captare

Urmau dou ecluze care serveau la desc rcarea apelor mari i la asigurarea debitului de servitute i dou ecluze care dirijau apa în dou bazine de decantare care aveau rolul de a prelua nisipul, pietri ul, n molul i praful de cherestea care era într-o cantitate foarte. Din al doilea bazin intra într-un canal de 19 m lungime în sec iune dreptunghiular pev zut cu un gr tar metalic i apoi un sistem de deversare având rol de ultim strecurare a apei. Urm toru drum al apei era galeria de beton cu diametru de 1,50 m i 20 cm grosime , acoperit cu pamânt care în aval este la o adancime de 2 m.

Panta galeriei de aduc iune este de 1%o, având o c dere total de 3,54 m pe o lungime de 3500m. În drum spre hidrocentral , galeria traverseaz Valea

504

Câinelui care este cea mai adânc în form de V, printr-un apeduct înalt de 6 m realizat din piatr i beton, prev zut la baz cu un sistem de supraplin (o poartmetalic prin care era deversat surplusul de ap ), iar în partea de sus a galeriei au fost proiectate i realizate guri de vizitare din 500m în 500m.

Galeria de aduc iune se termin în castelul de ap distribuitor, construit din beton i având o capacitate de 700 m3, acesta f când leg tura cu galeria for atconstruit din tabl de o el, cu diametru de 1,2 m, având o grosime de 6mm în partea superioar i 8mm în partea inferioar , având o van de închidere atât la plecarea din castelul de ap cât i la intrarea în canalul celor dou turbine. Castelul de ap era prev zut cu un flotor cu contacte electrice care transmitea în hidrocentral nivelul apei.

Fig. 3. Apeduct peste Valea Câinelui Fig. 4. Deversor de prea plin

Fig. 5. Gur de vizitare a galeriei Fig 6. Gur de vizitare

A doua etap de construc ie s-a realizat între anii 1908–1909, când a fost m rit castelul de ap , s-a ad ugat un deversor de prea plin care avea rolul de a redistribui surplusul de ap printr-un canal de beton (gen conduct )cu o lungime de 35,7 m i diametru de 1,5 m într-un castel de echilibru din care pleac o nouconduct for at spre sala turbinelor. În acest castel intr i conducta de aduc iunecare este alimentat din lacul de compesa ie construit în aceast a doua etap pe Valea Râ ca Mic , afluent de dreapta al Some ului Rece. Lacul era plasat în

505

spatele unui baraj de piatr (granit) i beton (piatra provenind din Cariera Corabia – azi rezerva ie geologic ) în form de arc care putea inmgazina 40000 m3 de ap ,cantitate care putea produce 4000 KW or în fiecare zi. Dimemsiunile barajului vor fi prezentate în tabelul 1.

Barajul a fost prev zut cu un deversor de ape mari care a fost construit în 4 trepte pentru a reduce viteza de c dere iar la 9 m adâncime era racordat galeria de aductiune care pleac spre castelul de echilibru. Pe fundul lacului, la baza barajului a fost realizat o mic galerie de fund având diametru de 1 m care era prev zut cu o van de închidere, având rolul de a goli periodic lacul pentru cur ire sau pentru alte lucr ri de între inere a barajului sau a galeriei, care necesitau golirea complet .

Tabel 1. Dimensiunile barajului de compensa ie

Lungime grosimea coroanei grosime partea inferioar în ltime

130m 3.5 m 14.15 m 22 m

În prima faz în hidrocentral au fost montate dou grupuri electrogene cu turbine Francis cu ax orizontal de 1200 C.P. fiecare, la un debit de ap de 2,5 m3/s si 50 de m c dere si o masin de aburi vertical sistem Compound cu condensatie, având o putere de 350 C.P. la 210 învârtituri pe minut. La turbin era un regulator de vitez de tip Fink, având o ac iune interioar asupra lope ilor i este ac ionat printr-un servomotor cu presiune comandat prin regulatorul centrifugal.

Fig. 6. Planul de situa ie al centralei i lacului de situa ie

Fiecare turbin avea pe arborele ei un generator trifazic de 15000 V, 420 învârtituri pe minut, 42 perioade i 1200 KWA. Pe arborele fiec rui grup era montat o masin excitatoare de curent continuu de 42 V i 220 A.

Al turi de sala ma inilor unde se aflau generatoarele se afla sala cazanelor unde în prima etap a fost instalat un cazan Simonis-Lanz c ruia îi erau alipite evi

506

de ap de 200m2 suprafa înc lzitoare i 44 m2 suprafa supraînc lzit care având o presiune de 12 Atm.

În apropierea s lii cazanelor a fost construit un co de fum de 40 m în l ime, având o funda ie de 7x7x0,87 m, acesta sevea la eliminare fumului produs de ma inile cu aburi i cele trei cazane, atunci putând spune c s-a realizat o Central mixt .

In 1908 s-a instalat al treilea grup identic cu primele dou , dar i instalarea unei noi ma ini cu aburi, tot sistem Compound ins de o putere de 550 C.P., 126 învârtituri pe minut, func ionând cu aburi de 12 Atm. supraînc lzi i la 260 oC.

Pe arbore se afl generatorul trifazic de 520 KWA, 42 perioade i de 15000 V tensiune, precum i excitatoarea de curent continuu a generatorului.

Pentru producerea plusului de aburi s-au instalat înc dou cazane tip Simonis-Lanz de câte 200m2 suprafa înc lzitoare i 55m2 supraînc lzire, cu presiune de serviciu de 12 Atm.

În timp rezerva termic s-a dovedit r u plasat aici, la o mare distan de calea ferat i aici existând un drum greu accesibil.

În anul 1929 se preconiza o modificare la aceste instala ii, înscomercializarea intreprinderii început în acela i an au dus la scoaterea din func iune a ma inilor cu aburi, acestea contribuind la bog ia pieselor de muzeu.

Linia de transport de 15 KV era construit din ase fire de cupru de 6 mm, diametru, a ezate în ordine inversat , o linie pe partea stâng i una pe partea dreapt . Stâlpii liniei erau de stejar aseza i la distan e de 40 m, iar în comuna Gil ula traversarea oselei na ionale i la sta ia terminal Cluj au fost monta i stâlpi metalici cu z brele. La travers rile de drum era montat o re ea de protec ie din sârm i fier.

Punctul final al liniei de transport a fost ini ial în Sta iunea Principal de Transformare din Gr dina B rnu iului Nr. 4 pân în 1931, când odat cu punerea în func iune a Centralei termice din Cluj-Napoca, el a fost mutat la aceasta centraldin str, Ilie M celar 25.

Vechea termina ie era protejat contra supratensiunilor cu parafulgere cu coarne legate la p mânt prin rezisten e în ulei i cu capacit i cilindrice i bobine de selfinduc ie.

Linia îns i era protejat contra desc rc rilor atmosferice cu paratr snete cu vârf , monta i pe stâlpi din km în km.

Între anii 1931–1932 s-a f cut un raport de expertiz i sa hot rât schimbarea frecven ei generatoarelor de la 42 la 50 de perioade (Hz), plus înlocuirea cu dou turbine de 1500 C. P. i 500 învârtituri pe minut, iar alternatorii au fost adu i la o putere de 1450 KWA pe fiecare grup i tot atunci s-a realizat schimbarea tabloului de distribu ie.

Ma inile cu aburi i cazanele, dovedindu-se neeconomice i vechi au fost scoase din uz.

Linia dubl de transport a continuat s furnizeze dou feluri de energie, pe un tronson energie de 50 de perioade (Hz) pentru re eaua din Cluj, iar cealaltenergie de 42 perioade (Hz)pentru stabilimentul de pompare de la Flore ti i Sapca

507

Verde a Apeductului comunal (alimentarea cu ap a ora ului Cluj-Napoca), aceasta din urm a ramas a a pân la trecerea la 50 de perioade (Hz) în anii urm tori.

Toate modific rile în ace ti ani erau în tandem cu func ionareaTermocentralei de la orecari (Aghire ) i Uzina Electric Cluj care putea acoperi necesarul de energie necesar ora ului Cluj-Napoca.

Dup terminarea lucr rilor de modificare (retehnologizare), hidrocentrala a devenit o bun surs de venit pentru Regia Mixt Cluj.

A func ionat ca singura amenajare hidroenergetic din centrul Ardealului pân la punerea în func iune a Sistemului Hidroenergetic din anii 70.

3. CONCLUZII

Cea ce este interesant si a meritat sa fie studiat aceasta hidrocentral este tehnica care a fost aplicat in aceast amenajare, de i era 1900 tehnica de conducte i apeducte era una care nu e mai prejos decat cea de azi, ba chiar avea mai multe

elemente de siguranta. In aceast amenajare se g seste i un apeduct de o marime considerabil care are guri de vizitare si golire de supraplin, pu ine asemenea constructii sunt în ar , cea mai renumit este cascada de apeducte de pe traseul conductei ce alimenteaz cu ap ora ul Re ita.

BIBLIOGRAFIE

1. Volker Wollmann, 2003, Arheologie industrial, Edit.Ulise, Alba-Iulia 2. Arcadian N., 1934 , Industrializarea României, Edit. Bucure ti3. Bucur I.N., I.Gh. St nescu, 1966, Din istoria electricit ii, Edit. Bucure ti4. Arhivele RAJAC.