INSPECTORATUL DE PROTECŢIE A MEDIULUI GIURGIU

RAPORTPRIVIND STAREA MEDIULUI

ANUL 2001

1

CUPRINS

Prezentarea jud. Giurgiu – Cadru natural 1 I. Dezvoltarea socio economică 2 II. Aer 9 II. 1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto 10 II.2. Efectul de seră 11 II.3. Deteriorarea stratului de ozon din stratosferă 11 II.4. Acidifierea 13 II.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi 15 II.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi persistenţi 17 II.7. Calitatea aerului 17 II.8. Poluări cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile 25 II.9. Evoluţia calităţii aerului 28

Concluzii 32

III. Apa 33 III.1. Resursele de apă 33 III.2. Starea apelor de suprafaţă 37 III.3. Starea apelor subterane 51 III.4. Situaţia apelor uzate 64

Concluzii 65

V. Starea solului 66 V.1. Calitatea solurilor 66 V.2. Presiuni 68 V.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul 70

Concluzii 71

VI. Deşeuri 72 VI.1. Deşeuri menajere 72 VI.2. deşeuri industriale 74 VI.3.Nămoluri provenite de la tratarea apelor 75 VI.4. Centrele de depozitare a deşeurilor 75 VI.5. Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor 75

Concluzii 75

VII. Pădurile şi biodiversitatea 76 VII.1. Starea pădurilor 76 VII.2. Biodiversitatea 79

VIII. Mediul urban 86 VIII.1. Calitatea aerului în mediul urban 86 VIII.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement 87 VIII.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de

calitate a mediului în zonele locuite 88 VIII.4. Presiunea aglomerărilor urbane 89

Concluzii 91

X. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu 92 X.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului 93

Concluzii 94

2

XII. Cheltuieli pentru protecţia mediului 95

PREZENTAREA JUDEŢULUI GIURGIUCADRUL NATURALPozitia geografica

Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, este străbătut de paralela 43o53' latitudine nordică şi de meridianul 25o59' longitudine estică.

Se învecinează: la est cu judeţul Călăraşi, la vest cu judeţul Teleorman, la nord-est cu judeţul Ilfov, la nord cu judeţul Dâmboviţa iar la sud, pe o lungime de 72 km, fluviul Dunărea îl desparte de Bulgaria.

Suprafaţa: 3526 km2

Structura judeţului: - 3 oraşe - Giurgiu

- Bolintin Vale- Mihăileşti

- 46 de comune - 166 sate.

Reşedinţa: municipiul Giurgiu

Populaţia judeţului: 294 340 persoane

Altitudinea maximă: 136 m

Altitudinea minimă: 12 m

3

Reţeaua hidrografică: este formată din râurile Argeş, Neajlov, Sabar, Câlniştea şi fluviul Dunărea.

Structura teritoriului după natura ocupării:- 78,6% terenuri agricole, - 10,7% terenuri cu vegetaţie forestieră, - 4,3% ape şi bălţi, - 6,4% alte terenuri (clădiri şi curţi, drumuri, căi ferate şi altele).

Rezervaţii naturale:- Pădurea Oloaga Grădinari, com. Comana – 248,00 ha - Pădurea Padina Tătarului, com. Comana – 230,00 ha- Pădurea Manafu, Ghimpaţi – 28,00 ha- Pădurea Teşila, com. Schitu – 52,50 ha- Rezervaţia Zoologică – Izvoarele de la Corbii Ciungi – 5,00 ha

CAP I TOLUL I DEZVOLTAREA SOCIO ECONOMICA

Principalele resurse naturale si evaluarea starii principalelor probleme de mediu

Judetul Giurgiu ca parte integrantă a Câmpiei Romane cuprinde în nord Câmpia Vlăsiei cu o reţea hidrografică bogată în care terasele văilor dispar, cursurile râurilor se despletesc şi creează limane, în sud-vest, Burnazul, câmp înalt denivelat iar în sud, Lunca Dunării.

Reţeaua hidrografică o formează râurile Argeş, Neajlov, Sabar, Câlniştea şi fluviul Dunărea.

Solurile cele mai răspândite sunt: solurile brun-roşcate de pădure şi cernoziomurile levigate foarte fertile, cu un conţinut de humus de 2,5 - 4 %.

Clima este temperat continentală cu veri calde şi ierni geroase, fiind frecvente zilele în care temperaturile coboară sub -16oC.

Vegetaţia este de tipul silvo-stepă, în cuprinsul judeţului distingându-se subraioanele vegetaţiei tipice luncilor, a câmpurilor cu graminee în alternanţă cu pâlcuri de pădure în care predomină specii de salcâmi şi subraionul pădurilor de câmpie joasă - vechiul codru al Vlăsiei - în prezent în mare parte distruse în beneficiul suprafeţelor agricole.

Fauna este şi ea tipică raioanelor şi subraioanelor prezentate, fiind în principal caracterizată de specii de mamifere şi păsări specifice. De menţionat că unele din aceste specii au dispărut complet iar altele prezintă efective diminuate.

Dintre speciile prezente amintim: fazan, iepure, mistreţ, căprior şi cerb lopătar şi carpatin, acestea din urmă în număr foarte mic.

Bogăţiile naturale ale subsolului le constituie zăcămintele de petrol din partea de nord a judeţului şi pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor şi Dunăre.

O importanţă deosebită în economia judeţului o are agricultura favorizată şi de condiţiile naturale.

Fondul funciar al judeţului cuprinde 277.135 ha terenuri agricole, 37.731 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, 15.078 ha ape şi bălţi, 22.658 ha alte terenuri (clădiri şi curţi, drumuri, căi ferate şi altele). Suprafaţa amenajată pentru irigat este de 162 914 ha.

Aplicarea Legii Fondului Funciar a produs modificări importante în structura pe forme de proprietate, sectorul privat fiind majoritar faţă de cel de stat. Odată cu acestea s-au produs

4

modificări importante şi în ceea ce priveşte utilizarea instalaţiilor de irigat, în sensul că mare parte a sectorului privat a renunţat la aceste amenajări.

Principalele forme de exploataţii agricole existente în agricultura judeţului sunt: societăţi comerciale cu capital majoritar de stat care deţin 15,5% din suprafaţa agricolă, societăţi agricole cu capital privat ce deţin 21,3% şi un număr foarte mare de societăţi familiale şi exploataţii agricole sub 10 ha care deţin 53,5% din suprafaţa agricolă.

Activităţile preponderente în agricultură sunt cultivarea cerealelor si a plantelor tehnice, viticultura, pomicultura.

Zootehnia de asemenea dispune de mari capacităţi de producţie care în ultimul timp şi-a redus efectivele din motive obiective, crescând în schimb numărul efectivelor în cadrul gospodăriilor particulare.

Ocrotirea sănătăţii este asigurată de 11 spitale, 6 policlinici şi 73 dispensare ale statului şi un număr de 32 de cabinete medicale private.

Întreaga reţea de distribuire a medicamentelor este privatizată şi cuprinde 25 farmacii şi puncte farmaceutice.

Dunărea, prin cei 72 km pe care îi parcurge în judeţ, constituie o cale sigură de transport, în acest sens portul Giurgiu asigurând infrastuctura necesară depozitării, descărcării şi încărcării eventualelor mărfuri.

Deşi este o regiune tipic de câmpie, care s-ar părea că nu este înzestrată din punct de vedere turistic, judeţul Giurgiu dispune totuşi de un potenţial turistic important şi variat.

Pădurea Comana, atât prin întinderea ei în apropiere de baltă Comana cât şi prin structura sa pe specii, prezintă un important potenţial turistic.

La Călugăreni, localitate istorică prin evenimentele petrecute aici, se poate vizita podul de peste Neajlov, reconstituit în anii 1934-1935 în cinstea victoriei asupra turcilor. El are 4 efigii din bronz, reprezentând capul lui Mihai Viteazul şi stema ţării din acea vreme. Tot la Călugăreni este crucea lui Mihai, monument ridicat în anul 1993 cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti, a lui Mihai Viteazul.

Cel mai de seamă monument din aceasta zonă este Mănăstirea Comana, construită în anul 1462 de Vlad Ţepeş şi refăcută de Radu Şerban Basarab, în anii 1588-1589.

La Herăşti se află un frumos palat cunoscut sub numele de "Casa de piatră" care a fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII lea.

Municipiul Giurgiu , ca port şi centru urban, constituie un important obiectiv turistic. Aici există Vama Giurgiu cu podul peste Dunăre construit în anii 1952-1954 pe două nivele ,pe cel inferior -cale ferată şi cel superior-artera rutiera.

In Giurgiu se pot vizita :muzeul luptei pentru independenţa poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri; Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independenţă; Turnul ceasornicului înalt de 22 m; ruinele vechii Cetăţi a Giurgiului.

Activitatea economică a cunoscut în această parte a ţării o puternică dezvoltare în epoca modernă a Ţării Româneşti, ea fiind favorizată de amplasamentul municipiului Giurgiu la intersecţia marilor drumuri europene şi port la Dunăre.

Procesul de restructurare început după decembrie 1989 a făcut ca economia judeţului să sufere modificări importante.

Astfel au apărut un număr mare de societăţi cu capital majoritar privatizat, având ca profil producţia de produse alimentare, lactate, panificaţie , detergenţi şi comerţ en-gross şi cu amănuntul.

Întreaga activitate economică din municipiul Giurgiu este în curs de privatizare.Judeţul dispune de capacităţi importante cu producţie în domeniul chimic (sinteze

organice), textil, industrie de utilaj greu, extracţie petrolieră, alimentar, construcţii navale, producere energie electrică şi termică, transport fluvial, industrie alimentară, industrializarea lemnului.

Prezenta acestor activitati in zona poate avea efecte negative asupra mediului , de aceea I.P.M Giurgiu are in vedere urmarirea factorilor de mediu si prevenirea poluarii .

5

OBIECTIVE POTENTIAL POLUATOARE

Lista obiectivelor A cu impact semnificativ asupra mediului Nr. crt.

NUME OBIECTIV LOCALIZARE PROFIL DE ACTIVITATE aut EMISII

0 1 2 3 4

1. SC VERACHIM SA Giurgiu ind. chimica Pc Aer - H2S, SO2, Cl2, CO2, hidrocarburi,CS2

,NH3

Apă -sulfuri, substanţe organice, cloruri, sulfaţi, pH Sol – Ca(OH)2

2. SC ZIROM SA Giurgiu ind. metalurgica A Aer - CO, CO2, SO2, NOx Ape-susp.,pH

3. SC DUNAREANA SA Giurgiu ind.textila A Aer - CO, CO2, NOx, SOx, metale grele,pulberi Apă -susp.,produse petroliere, cloruri, detergenţi, Cr, subst. organice,Sol - nămol staţie epurare, şlam (carbonat de calciu).

4. SC SWAN ROMANIA SRL Giurgiu ind.textila S Aer - CO, CO2, NOx, SOx, metale grele,pulberi Apă -susp.,produse petroliere, cloruri, detergenţi, Cr, subst. organice,Sol - nămol staţie epurare, şlam (carbonat de calciu).

5. FABRICA DE ACETILENA(SECTIA CAI NAVIGABILE)

Giurgiu ind. Chimica(productie acetilena)

S Aer-CO2,C2H2,

Apa-C2Ca, Ca(OH)2, pH, Sol- C2Ca, Ca(OH)2,

6

6. SC REMAT SA Giurgiu gestiune deseuri A Aer-pulberi, COVApa- susp.,metale, produse petroliere, uleiuri,Sol- susp.,metale, produse petroliere, uleiuri,

7. SC DRUMURI SI PODURI Giurgiu ind.chimica(productie mixturi)

A Aer - CO, CO2, NOx, SOx, hidrocarburi nearse, pulberi, COV, CH2OApa-susp.,subst. organice, subst. ExtractibileSol-pulberi, pH, subst. organice, subst. extractibile

8. SC ROMCHIMTEX SA Giurgiu ind. chimica(preparare amestec coloranti)

S Apa- subst. organice, pH, suspensii , detergenti

9. SC POLL CHIMIC SRL Giurgiu ind.chimica S Aer-COVApa- subst. organice, pH, suspensii, cloruri, substante extractibile , detergenti

10. SC ATAL PRODUCT SRL Giurgiu ind.alimentara S Aer-CO2, COV, NH3,

Apa-detergenti, amoniu, subst. organice, pH

11. SC AQUA TERM SA Giurgiu alte activitati(apa,canal,termoficare)

S Aer - CH4, CO2, N2OApă - suspensii, substanţe organice, pH, fosfaţi, azot amoniacal

12. APDF Giurgiu transp.naval S Aer – SO2, NOx, COV, CO, CO2, metale grele Apă – produse petroliere, deşeuri

13. SC CONTRANSIMEX INDUSTRIES SA, ZL

Giurgiu prod. si prelucrarea metalelor

A Aer-pulberi,metaleCOV, Apa–suspensii, pH, metale,

7

14. SC DUNAPREF SA Giurgiu expl. agregateminerale

A Aer – SO2, NOx,pulberi Apa-produse petroliere, deşeuri

15. SC GIURGIU NAV SA Giurgiu transp. naval S Aer – SO2, NOx, COV, CO, CO2, metale grele Apă – produse petroliere, deşeuri

16. ICMUG Giurgiu . prelucrarea metale-lor

S Aer-pulberi,metaleCOV, Apa –suspensii, pH, metale,

17. SC METERRA SA Giurgiu ind.metalurgica A Aer-pulberi,metaleCOV, Apa –suspensii, pH, metale,

18. DADP Giurgiu gestiune deseuri S Aer-CH4, NH3,

H2S, Apa-amoniu, subst.organice, cloruri, pH, fosfati,etcSol- -amoniu, subst.organice, cloruri, pH, fosfati,etc

19. SC CODEX TRADING ANDCONSULTING SRL

Giurgiu Ind lemnului A Aer – formaldehidă, fenol, pulberi sedimentabileSol – deşeuri lemnoase

20. SC LACTA SA Giurgiu ind.alimentara S Apă – substanţe organice, fosfor, substanţe extractibile, amoniu, detergenti

21. SC COREN SA Giurgiu ind.alimentara A Apă – substanţe organice, fosfor, substanţe extractibile, amoniu, detergenti

22. SC TAMI 2 SA Giurgiu ind.alimentara A Apă – substanţe organice, fosfor,

8

substanţe extractibile, amoniu, detergenti

23. SC TERMOELECTRICA SA Giurgiu prod. en. termica S Aer - CO2, CO, SO, NOx, pulberi în suspensie, hidrocarburi nearseApă - pH, sulfaţi, produse petroliere Sol - produse petroliere, zgură şi cenuşă

24. SC PANEM SA Giurgiu ind. alimentara(prod de paine)

A Aer - CO2, CO, SO, NOx, pulberi în suspensie, hidrocarburi nearseApă - pH, substante organice, cloruri , detergenti

25. SC PANEBO ’94 SRL Giurgiu ind.chimica(inbuteliere GPL)

A Aer-hidrocarburi

26. SNP PETROM SA-PECO Giurgiu Depozitare si comercializare prod.petroliere

A Aer - CO, CO2, SO2, NOx, hidrocarburi aromatice, COVApă - produse petroliere Sol - produse petroliere

27. SC MEANDROS SHIPPING & TRADING SRL

Giurgiu gestiune deseuri(dezmembrare utilaje)

A Aer-CO2,NO2,SO2,

ALTI POLUANTI

28. SC REPCOM SRL Giurgiu ind.chimica N Apa- subst. organice, pH, suspensii , detergenti

29. SC AGROINDUSTRIALAMAHARU SA

Slobozia zootehnie S Aer – mirosuri neplăcute, NH3, CH4, H2SApă – subst. organice, compuşi cu azot, fosforSol – dejecţii şi deşeuri animaliere

30. SC FARINSAN SA Gradistea ind. alimentara S Apa- subst.

9

organice, pH, suspensii , detergenti

31. SC EUROAGRA SA MihailestiSat Novaci

ind. alimentara A Apa- subst. organice, pH, suspensii , detergenti

32. SC SOROCAM SRL Fratesti ind.chimica(drumuri si poduri)

A Aer - CO, CO2, NOx, SOx, hidrocarburi nearse, pulberi, COV, CH2OApa-susp.,subst. organice, subst. extractibileSol-pulberi, pH, subst. organice, subst. extractibile

33. SCHELA ROATA Roata de Jos extractie petroliera S Aer - CO, CO2, SO2, NOx, hidrocarburi aromatice Apă - petrol, apa sărată Sol - rezidii petrol, petrol, apa sărată

34. SCHELA VIDELE Marsa extractie petroliera S Aer - CO, CO2, SO2, NOx, hidrocarburi aromatice Apă - petrol, apa sărată Sol - rezidii petrol, petrol, apa sărată

35. SCHELA BOLINTIN VALE Bolintin Vale extractie petroliera A Aer - CO, CO2, SO2, NOx, hidrocarburi aromatice Apă - petrol, apa sărată Sol - rezidii petrol, petrol, apa sărată

36. GPS ROATA Roata de Jos alte activitati(asigura utilitatile la schelele petroliere)

S Apă - petrol, apa sărată Sol - rezidii petrol, petrol, apa sărată

37. SC CONPET SA Roata de JosSat Cartojani

Transport titei S Aer - CO, CO2, SO2, NOx,

10

hidrocarburi aromatice Apă - petrol, apa sărată Sol - rezidii petrol, petrol, apa sărată

CAPITOLUL II

AER Introducere

Atmosfera este stratul de gaze care inconjoara Pamintul cu grosimea de 1000-3000 Km.Constituentii gazosi ai atmosferei se pot imparti conform cu timpul lor de viata in:

-constituenti cvasi-constanti (QC)al caror timp de viata este de ordinul miilor de ani N2, O2, Ar, He, Ne, Kr si Xe.

-constituenti care variaza lent (L V) al caror timp de viata este de citeva luni pina la citiva ani CH4, O3, N2O, CO2, CO si H2.

-constituenti care variaza rapid (RV)al caror timp de viata este de citeva zile sau mai putin SO2, H2S, NO, NO2 si NH3.

Atmosfera poate fi afectata de o multitudine de substante solide, lichide sau gazoase.Dat fiind faptul ca atmosfera este cel mai larg si in acelasi timp cel mai aleator vector de propagare a poluantilor , ale caror efecte sunt resimtite in mod direct si indirect de om si de celelalte componente ale mediului se impune ca prevenirea poluarii atmosferei sa constitue o problema de interes public national si international.

Poluarea aerului este potential cea mai grava problema intrucit are efecte pe termen scurt, mediu si lung.

Pe termen scurt si mediu poluarea are efecte negative de natura sa puna in pericol sanatatea omului, sa dauneze resurselor biologice si ecosistemelor ,sa provoace pagube economice.

Pe termen lung poluarea produce modificari asupra mediului prin : efectul de sera , distrugerea stratului de ozon si ploile acide.

II.1 SCHIMBARI CLIMATICE .PROTOCOLUL DE LA KYOTO

În cadrul procesului de tranziţie economică pe care România îl parcurge în prezent, restructurarea sectoarelor economice şi reabilitarea capacităţilor de producţie, efectuate în paralel cu stabilirea şi consolidarea mecanismelor economice de piaţă, sunt obiectivele prioritare ale Guvernului României.

Transpunerea în practică a acestor obiective trebuie să integreze problematica de mediu şi să ţină cont de măsurile ce vizează atenuarea schimbărilor climatice.

Lansarea procesului de lărgire a Uniunii Europene, generează un impact general pozitiv asupra strategiilor şi politicilor sectoriale, impunând o dimensiune relevantă domeniului schimbărilor climatice.

În februarie, anul trecut , a fost adoptată Legea nr 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto referitor la respectarea angajamentelor de limitare şi respectiv de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul anului 1989, în perioada 2008-2012.

11

Modificările climatice au început să se facă simţite şi pe plan local. Acest lucru poate fi confirmat de fiecare cetăţean al acestei regiuni.De aceea Inspectoratul de Protecţia Mediului Giurgiu a identificat, în contextul Protocolului de la Kyoto, câteva priorităţi ale politicii locale de mediu:

-restructurarea sectorului energetic, prin folosirea unor combustibili de calitate;

-pe termen mediu şi lung se preconizează ca mun .Giurgiu sa fire racordat la reteaua de gaze naturale ;

-restructurarea sectorului de transporturi;-aplicarea unui program de împădurire, ale carui efecte benefice se vor

resimţi în sectoarele economic, social şi ecologic;-întreprinderile şi serviciile publice trebuie încurajate să includă în costurile lor, costul

asigurării protecţiei mediului şi în general să-şi finanţeze propriile lor investiţii.Mecanismele Protocolului de la Kyoto şi a Convenţiei cadru a Naţiunilor Unite privind

schimbările climatice pot fi cel mai bine valorificate numai dacă sunt realizate aceste proiecte , care să fie capabile să asigure o aplicare integrală a unor tehnologii adecvate, cu consumuri reduse de energie şi emisii admisibile de substanţe poluante şi care să contribuie la reconstrucţia ecologică a zonelor degradate.

In jud.Giurgiu clima continentala ,cu ierni reci si veri calduroase, se caracterizeaza prin contraste termice de la zi la noapte si de la vara la iarna .Temperatura medie anuala este de 11,5oC,cu variatii de la media de 23oC pe timp de vara la 1,5oC iarna.Radiatia solara depaseste 125Kcal/cm2, determinind peste 60 de zile tropicale in cursul unui an.

Este de remarcat că în anul 2000 si 2001 judeţul Giurgiu a suferit impactul negativ a unor extreme climatice, după cum urmează:

Anul 2000 Anul 2001Tmin= - 10,8 °C ( decembrie) Tmin= - 16,5 °C ( decembrie) Tmax= + 43,5 °C (iulie) Tmax= + 38 °C (iunie)

- precipitaţii - precipitaţiiQmax= 83,3 l/m2 ( octombrie) Qmax=48,9 l/m2 ( iunie)Qmin= 0,4 l/m2 (septembrie) Qmin= 0,1 l/m2 (feb.,mai,iulie)

- zile cu precipitaţii - zile cu precipitaţii- max -12 zile/lună (martie, decembrie) - max -13zile/lună (iunie)

- min -2 zile/ lună (octombrie) - min -1 zi/lună (octombrie)

- grindină in luna iunie 2000 - grindină -nu s-a inregistrat in anul 2001

II.2 EFECTUL DE SERA

Situatia emisiilor de gaze cu efect de sera

Invelisul gazos al planetei noastre este implicat intr-un fenomen major asa numitul ,,efect de sera “In troposfera bogata in vapori de apa se gasesc o serie de gaze provenite din poluarea aerului cum ar fi : dioxidul de carbon(CO2), metan (CH4), dioxid de azot (NO2), hidroflurocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) si hexafluorura de sulf (SF6) numite gaze de sera.

12

Aceste gaze permit radiatiei solare sa strabata atmosfera sa ajunga pe Pamint , dar nu mai permit reintoarcerea energiei termice in spatiul cosmic.Cea mai mare parte din razele infrarosii ajunse in stratul de vapori si gaze de sera sunt reflectate din nou pe Pamint incalzindu-l.

Accentuarea efectului de sera se manifesta prin cresterea temperaturilor medii anuale (incalzirea globala) si prin inmultirea fenomenelor meteorologice aberante (valuri de canicula , geruri naprasnice, furtuni devastatoare).

In acest efect de sera se apreciaza ca dioxidul de carbon(CO2) este implicat in proportie de 50%, metanul (CH4) 19%, hidroflurocarburi (HFC)17% , dioxid de azot (NO2) 4% si 10% apa si alte gaze.

In municipiul Giurgiu principalele activitati care produc emisii de gaze cu efect de sera sunt:

-Procesele de combustie - centralele termice functioneaza cu combustibil lichid (motorina, pacura, CLU, combustibil tip M) si cu huila care produc emisii de gaze cu efect de sera.

-Traficul rutier este intens , mun.Giurgiu fiind in zona de frontiera unde traficul vamal sporeste aportul de emisii din trafic.

-Traficul naval constituie deasemenea o sursa de poluare, mun. Giurgiu ca port la Dunare si avind si Zona Libera , este un punct naval intens circulat.

-Arderea combustibililor in gospodariile particulare constituie deasemenea o sursa de emisii, intrucit jud.Giurgiu nu este racordat la reteaua de gaze decit in proportie forte mica(partial loc.Bolintin Vale si Mihailesti) . Combustibilii utilizati in mod frecvent de populatie sunt :motorina, carbunele, lemnul si in proportie mai mica G.P.L imbuteliat.

-Instalatiile de imbuteliere GPL , prin emisiile de metan, datorita pierderilor(scaparilor)in timpul imbutelierii..

-Fermentatia enterica constituie o sursa de poluare deoarece jud.Giurgiu are un potential mare de ferme agrozootehnice si crescatori particulari de animale si pasari.

Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera la nivelul anului 2001 , conform inventarului de emisii intocmit de IPM Giurgiu este :CO2-812350t, CH4-1443,7t si N2O-80,01t.

II.3 DETERIORAREA STRATULUI DE OZON DIN STRATOSFERA

Emisii de substante care distrug stratul de ozon Protectia stratului de ozon

În stare naturală ozonul se găseşte în proporţie de 90% în stratosferă la cca 10-50 km altitudine, cu un maxim între 15 şi 20 km, ca rezultat al reacţiei moleculelor de oxigen sub influenţa radiaţiei ultraviolete.

Stratul de ozon stratosferic este definit de Convenţia de la Viena ca fiind “Stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Viaţa pe pământ a fost în siguranţă pentru mii de ani datorită acestui strat protector al atmosferei format din ozon, care acţionează ca un scut protector împotriva radiaţiei ultraviolete provenite de la soare. Dacă acesta ar dispare radiaţia ultravioletă ar steriliza suprafaţa globului anihilând aproape întreaga viaţă terestră.

Acţionând ca un filtru natural, stratul de ozon absoarbe în mare parte radiaţia ultravioletă UV B, extrem de periculoasă ale cărei efecte nocive ar afecta toate formele de viaţă de pe pământ (cancer de piele, cataracte şi alte boli ale ochilor, scăderea capacităţii de apărare a sistemului imunitar, degradarea fitoplanctonului cu implicaţii grave asupra vieţii acvatice, scăderea recoltelor şi a vegetaţiei forestiere, degradarea materialelor de construcţie şi altor materiale folositoare omenirii, contribuie la efectul de încălzire globală).

Degradarea stratului de ozon a fost observată în urma cercetărilor şi măsurătorilor de după 1963, acţiuni care continuă şi în prezent, când s-a constatat că iarna şi primăvara se formează goluri în stratul de ozon în zonele Arctica şi Antarctica.

Scazind doar cu 1%concentratia de ozon, fluxul de radiatii ultraviolete creste cu 2%.

13

Degradarea stratului de ozon s-a atribuit unor cauze naturale (o specie de nori existenta la poli , in special la Polul;Sud, cu ace foarte fine de gheata , pe suprafata carora se descompune ozonul ) dar ponderea cea mai mare o au cauzele antropice.Principalii vinovati sunt freonii (compusi de tip cloroflorocarburi CFC) utilizati pentru presurizarea substantelor lichide in butelii metalice (spray-uri), ca agenti frigorifici sau pentru stingerea incendiilor .O molecula de freon poate distruge 104-106 molecule de ozon.

Activităţile industriale, în special cele care produc şi eliberează în atmosfera compuşi din categoria hidrocarburilor halogenate cum ar fi cloroflorocarburile(CFC),tetraclormetan(CTC), metilcloroform(MFC) , bromura de metil si alti compusi , sunt principalii responsabili pentru distrugerea ozonului.

La nivel internaţional si national au fost adoptate convenţii pentru protecţia stratului de ozon:

- Convenţia de la Viena, martie 1985;- Protocolul de la Montreal, septembrie 1987;- Amendamentul de la Londra, iunie 1990;- Amendamentul de la Copenhaga, noiembrie 1992.- Ordonanta 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la

utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.- Prin Legea 9/2001privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr.24/2000 pentru

acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon , adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992, tara noastra se aliniaza eforturilor internationale pentru protectia stratului de ozon.

Aceste reglementări stabilesc problemele majore cu care se confruntă omenirea în această direcţie şi în acelaşi timp stabilesc acţiunile care trebuie întreprinse în vederea stopării diminuării stratului de ozon şi refacerii acestuia.

Una din principalele acţiuni întreprinse în acest sens este diminuarea progresivă a utilizării şi producerii substanţelor care afectează negativ acest strat, cu eliminarea totală de HCFC în anul 2040.

Ca strategii referitoare la agenţii frigorifici se pot enumera:

-utilizarea foarte riguroasă a CFC în instalaţiile frigorifice şi de climatizare, prin limitarea puterii frigorifice la consumul exact

- prevenirea scăpărilor inutile de CFC în fabricaţie sau exploatare. Se impun teste severe de etanşeitate la compresor, condensator, racordări; - recuperarea CFC ce va permite prelungirea duratei de viaţă a echipamentelor existente.

- ameliorarea eficacităţii energetice, deci a randamentelor diferitelor tehnici şi tehnologii, aspectului economic adăugându-i-se şi cel nepoluant, menţionat prin contribuţia indirectă la efectul de seră. Un principiu de bază ar fi: “kwh cel mai nepoluant este cel neconsumat”;

- utilizarea HCFC ca fluide de tranziţie (R-22 în locul R-12, R-123 în locul R-11, R-124 în locul R-114);

- utilizarea altor agenţi existenţi şi a sistemelor de absorbţie. Amoniacul este un agent frigorific clasic. El este încă agentul cel mai folosit în marile instalaţii industriale. Cu noi metode de concepţie, aplicaţiile amoniacului pot să se dezvolte, diminuându-se cantitatea de agent din sistem şi odată cu aceasta revizuirea normelor de siguranţă.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului monitorizează activităţile care implică într-un fel sau altul utilizarea acestor substanţe.

Raportat la perioada anului 2001 în judeţul Giurgiu nu s-au identificat producători ai acestor substanţe .

In cadrul Planului de Management in Tehnica Frigului si in mod special al Programului de Recuperare –Reciclare a Agentilor Frigorifici , incheiat intre Viena si ICPIAF Cluj Napoca s-au creat Centre Zonale de Reciclare. Judetul Giurgiu apartine Centrului Zonal Bucuresti reprezentat de Societatea S.C MIDAL GROUP SRL.Din judetul Giurgiu fac parte din acest program urmatoarele firme:SC ANTARTICA SRL, SC MARIANO SRL si SC NIVA SRL.

14

Prin inventarul de emisii nu s-au pus in evidenta existenta acestor emisii care distrug stratul de ozon.

II.4 ACIDIFIEREA

Emisii de substante acidifiante.Emisii anuale de dioxid de sulf, monoxid si dioxid de azot si amoniac

Poluarea aerului cu SO2 , NO2 si NH3 are ca efect formarea ploilor acide .Patrunsi in atmosfera sub actiunea radiatiilor ultraviolete au loc reactii de oxidare fotochimica si astfel SO2

trece in SO3 cu formarea ulterioara a aerosolilor de H2SO4 iar NO2 cu formare HNO3, datorita prezentei radicalilor de hidroxil formati prin procese fotochimice. Acestia pot reactiona cu substante alcaline formind sulfati acizi cum ar fi NH4HSO4. Ploile acide sunt asociate cu transportul pe distante lungi al aerosolilor formati in atmosfera dintr-un amestec de acid sulfuric, acid azotic si sulfati sau nitrati de amoniu.

Conform inventarului de emisii la nivelul anului 2001 , emisiile de substante acidifiante au fost: SO2 -1485,3t , NOx-2116t si NH31517t.

Calitatea aerului ambiant- aciditate

Calitatea precipitaţiilor în municipiul Giurgiu este controlată şi supravegheată de I.P.M. Giurgiu.

Indicatorii de calitate monitorizaţi sunt : ph, alcalinitate aciditate, conductivitate, amoniu, amoniac, azotaţi, azotiţi, sulfaţi, cloruri, calciu.

Reţeaua de supraveghere a calităţii precipitaţiilor în municipiul Giurgiu cuprinde două puncte: Staţia Meteo şi Cartier Negru Vodă.

Valorile înregistrate la indicatorul ph (fig II.4.1) demonstrează faptul că în anul 2001 în municipiul Giurgiu nu au fost precipitaţii acide .

Calitatea aerului ambiant-Concentratii de dioxid de sulf si dioxid de azot. -Depasiri ale pragurilor critice

15

I.P.M Giurgiu a monitorizat concentratiile de :-SO2 prin prelevari de probe medii (24h) in 2 puncte de recoltare Statia Meteo si Navrom ;- NO2 prin prelevari de probe medii (24h)in punctele Uzina de apa, IPM si Vama si probe

momentane (30 min.) in punctul de prelevare IPM. Concentratiile inregistrate nu au pus in evidenta depasirea pragului de alerta .Valorile au

fost mult sub concentratia maxima admisa(CMA) conform STAS 12574/87 .Nivelul concentratiilor medii lunare (24h)sunt prezentate in fig.II.4.2 –SO2 si fig.II.4.3.-

NO2 iar media concentratiilor momentane in fig.II.4.4-NO2.

16

II.5 METALE GRELE SI POLUANTI ORGANICI PERSISTENTI

Emisii anuale de metale grele Principala sursa de poluare cu plumb este traficul rutier , acesta rezultind din tetraetilul sau

tetrametilul de plumb folosit ca antidetonant in benzina .Prin ardere plumbul organic este transformat in plumb mineral , crescind in mod constant expunerea la poluare a populatiei.

Gazele de esapament elimina cca 17% din emisia totala de plumb.Plumbul se gaseste in aer in cea mai mare parte sub forma de suspensii solide si un

procent foarte mic sub forma de compusi gazosi.Acesta se acumuleaza in tesutul osos , afecteaza sistemul nervos si biosinteza hemoglobinei.Cadmiul produce tulburari ale rinichilor.

Emisiile de metale grele in anul 2001 au fost: Pb- 3,067t; Cd-6,6394*10 -4t; As-1,3739*10-5

t ; Cr-3,2559*10-3t; Cu-0,1086 t,Hg-2,5898*10-5t; Ni-5,5198*10-3 t;Se-6,3869*10-4;Zn-6,3889*10-2t Calitatea aerului ambiant –metale grele Concetratiile de Pb si Cd sunt monitorizate in 2 puncte de prelevare Statia Meteo si Vama.

I.P.M Giugiu nu dispune de aparatura adecvata pentru prelevarea pulberilor in suspensie , determinarea acestor metale este dificila, multe probe aflindu-se sub limita de detectie .Masuratorile curente s-au efectuat incepind cu luna septembrie 2001.

Concentratiile medii lunare pentru Pb si Cd sunt prezentate in fig.II.5.1si fig.II.5.2Masuratorile au pus in evidenta 3 depasiri ale pragului de alerta la indicatorul Pb si 5 la

indicatorul Cd.In anul 2001 s-au inregistrat 2 depasiri ale concentratiei maxime admise (C.M.A) la

indicatorul Pb si o depasire la indicatorul Cd fata de normele prevazute in STAS-ul 12574/87 .Acestea sunt prezentate in tabelul urmator.

17

Nr.crt.

Punct prelevare Poluant Data Valoareamg/m3

C.M.Amg/m3

Tipul masuratorii

1 Statia Meteo Pb 6.09.2001 0.0018 0.0007 24h2 Vama Pb 6.09.2001 0.0019 0.0007 24h3 Statia Meteo Cd 6.09.2001 0.00009 0.00002 24h

In perioada derularii Proiectul SILAQ” (13.07.2001-13.08.2001) s-au efectuat si determinari de Pb .S-au analizat 41 de probe selectate din punctele de prelevare Spital,Primarie si Statia Meteo.S-au inregistrat 3 depasiri ale pragului de alerta , nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise(CMA).

Emisii de poluanti organici persistenti Hidrocarburile provin din industria titeiului , din arderile incomplete in motoarele

autovehiculelor, din procesele de preparare si folosire a mixturilor asfaltice , incinerarea gunoiului urban,etc. Acestea genereaza disconfort prin mirosul caracteristic iar in functie de natura lor, pot exercita efecte nocive asupra sanatatii, inclusiv efecte cancerigene .

La nivelul jud.Giurgiu au fost inventariate emisii de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH)-1,7616*10-5t

II.6 OZON TROPOSFERIC ŞI ALTI OXIDANŢI FOTOCHIMICIEmisii ale compusilor organici volatili

În troposferă, atmosfera de nivel inferior a pământului, existenţa ozonului se datorează reacţiei moleculelor de oxigen catalizate de anumiţi poluanţi atmosferici sub influenţa luminii solare.

Ozonul troposferic se formează ca urmare a acţiunii unor poluanţi antropici (metanul, CO, hidrocarburi ,oxizii de azot etc) care prin reactii fotochimice pun in libertate atomi de oxigen si acestia se combina cu moleculele de oxigen formind ozonul..Datorita prezentei acestor poluanti in atmosfera se formeaza smogul oxidant care favorizeaza formarea de produsi iritanti, alergenici, cancerigeni si produc efecte negative asupra mediului.

Compusii organici volatili rezultati in timpul distribuirii carburantilor , din procesele de combustie, transport si din toate procesele tehnologice unde se folosesc substante volatile(solventi) contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante.

Emisiile de compusi organici volatili (COV) la nivelul anului 2001 au fost de 4236,5t.I.P.M. Giurgiu nu a efectuat analize la indicatorul O3.

18

II.7CALITATEA AERULUIPoluarea de fond si poluarea de impact

I.P.M. a urmărit calitatea atmosferei printr-o reţea formată din 6 puncte de prelevare amplasate pe teritoriul municipiului Giurgiu, urmărindu-se atât poluarea urbană de fond cât şi poluarea din trafic şi industrială.

Reţeaua de supraveghere este formată din: 3 staţii de fond urbane – pentru măsurarea nivelului mediu de poluare a aerului în

municipiul Giurgiu (concentraţii urbane de fond) .Acesta poluare provine din transportul poluanţilor atmosferici din afara zonei urbane şi emisiilor din oraş , nefiind influentata direct de emisiile din traficul rutier sau industriale (I.P.M., Uzina de apă, şi Staţia Hidrologică).Statiile sunt amplasate in zone rezidentiale .

o statie de fond suburbana -pentru monitorizarea nivelului de poluare a aerului pe malul Dunarii, intr-o zona comercial industriala .In acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din oras , din zonele limitrofe precum si poluarea transfrontaliera.

o staţie industrială pentru măsurarea nivelurilor de poluare a aerului în zona industrială (Staţia Meteo).

Datele reprezentative pentru fiecare staţie şi poluanţi urmăriţi sunt prezentate în tabelul următor ţinându-se cont de tipul de staţie, tipul de zonă şi caracterizarea zonei.

Tipul de staţie Tipul de zonă Caracterizarea zoneiTrafic (T)Industrial (I)Fond (B)

Urban (U)Suburban (S)

Rezidenţială (R)Comercială (C)Industrială (I)Rezidenţială/Comercială (RC)

Nr. crt.

Punct prelevare Clasificare staţie

Coordonate Poluanţi măsuraţi

FluxLongitudine Latitudine

1 STATIAMETEOŞos. Sloboziei, nr. 195

ISI lg. E 25o56'30"

lat. N 43o52'50"

SO2 24h

NH3 24h

H2S 24h

H2S 30'

pulb.in susp. 24h

pulberi sedim Lunar

Pb 24hCd 24h

2 UZINADE APAŞos. Sloboziei, nr. 88

BSR lg. E 25o58'20"

lat. N 43o53'52"

NO2 24hNH3 24hHCl 24h

3 NAVROMStr. Portului, nr. 1

BSCI lg. E 25o60'00"

lat. N 43o52'00"

SO2 24hCH2O 24hCl2 24h

19

HCl 30'4 I.P.M.

Sos. Bucureşti, bl.111, sc. A+B

BUR lg. E 25o56'20"

lat. N 43o53'50"

NO2 24hNO2 30'HCl 24hH2S 24hNH3 24hNH3 30'C6H5OH 24h

5 VAMAStr. Intrarea Podului, nr. 6, Zona Vamă

BSRC lg. E 25o60'00"

lat. N 43o58'20"

NO2 24hCH2O 24hC6H5OH 24h

pulb.in susp. 24h

Pb 24h

Cd 24h

6 STATIA HIDROStr. Dan Barbilian, nr.14

BUR lg. E 25o56'50"

lat. N 43o55'50"

pulberi sedim. lunar

În continuare se vor descrie succint principalele substanţe toxice refulate în aer de sursele potenţial poluatoare din Giurgiu, sau formate în aer sub acţiunea substanţelor poluante, monitorizate de I.P.M Giurgiu:

Poluanti iritantiPoluantii iritanti au efecte iritative asupra mucoasei oculare si indeosebi asupra aparatului

respirator.Dioxidul de sulf - gaz incolor, cu miros înăbuşitor şi pătrunzător

- este uşor transportat la distanţe mari datorită faptului că se fixează uşor pe particulele de praf-efectul toxic al SO2 este accentuat de prezenţa pulberilor

- prin combinare cu vaporii de apă, se transformă în acid sulfuric, stând la baza ploilor acide

- gradul de persistenta in mediu este de 4 zile- prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra

- plantelor – reduce fotosinteza- animalelor – afecţiuni ale aparatului respirator - omului - afecţiuni ale aparatului respirator

Concentratiile medii lunare sunt prezentate in capitolul II.4

Dioxidul de azot - gaz de culoare brună, rezultat din contactul oxidului de azot cu aerul- gradul de persistenta in mediu este de 5 zile sau mai mult.- prezent în atmosferă peste anumite limite are efecte negative asupra:

- plantelor – îşi pierd frunzele- animalelor – iritarea aparatului respirator - omului - iritarea aparatului respirator

Modul cel mai obişnuit de manifestare a poluării aerului cu oxizi de azot îl constituie reducerea vizibilităţii, ca urmare a dispersiei şi absorbţiei luminii de către aceştia.

Concentratiile medii lunare sunt prezentate in Capitolul II.4

20

Amoniacul - gaz incolor, cu miros caracteristic, înţepător, care se percepe de la o concentraţie. de 20 ppm, mai uşor decât aerul şi foarte solubil în apă

- are efect paralizant asupra receptorilor olfactivi, motiv pentru care depistarea organoleptică este valabilă numai pentru o perioadă scurtă de la intrarea în contact cu el

- are ca sursă principală de producere agricultura, zootehnia, depozite de deşeuri, staţii de frig

- gradul de persistenta in mediu este de 2 zile Concentratiile medii lunare pentru probe medii(24h) si probe momentane sunt prezentate

in fig II.7.1 si fig.II.7.2.

Clorul -gaz de culoare galben-verzuie cu miros sufocant -mai greu decât aerul şi solubil în apă -are efect iritant asupra mucoaselor oculare şi ale aparatului respirator

-este monitorizat la solicitarea părţii bulgare la fel ca acidul clorhidric , pentru emisia acestor poluanţi neexistând momentan potenţiale surse de poluare în Giurgiu.

Concentratiile medii lunare pentru indicatorul clor sunt prezentate in fig.II.7.3 iar pentru acid clorhidric in fig.II.7.4

Poluanti asfixiantiPoluantii toxici asfixianti sunt cei care impedica asigurarea cu oxigen a tesuturilor

organismului.Hidrogenul sulfurat - gaz incolor cu efect paralizant olfactiv şi miros caracteristic de ouă alterate,

care se percepe de la o concentraţie de 0,13 ppm, fiind mai greu decât aerul şi solubil în apă

- este un gaz foarte toxic care in concentratii ridicate poate produce fenomene de asfixiere prin paralizia centrilor respiratori cerebrali

- provine din sursele artificiale (ind. chimică, agricultură, zootehnie, ape reziduale).

Concentratiile medii lunare pentru probe medii (24h) si probe momentane (30 min)sunt prezentate in fig.II.7.5 si II.7.6

Poluanti care produc disconfortDin gama substanţelor toxice aeropurtate, I.P.M. Giurgiu analizează: aldehida formică şi

fenolul (acestea provin din procesele de producţie mixturi asfaltice, de la fabrica de mobilă dar reprezintă şi potenţiali poluanţi ai oraşului Ruse) care după ce sunt emise în atmosferă, sunt antrenate uşor de vânt la distanţe mari de surse.

Oamenii şi animalele pot fi expuse direct la aceste substanţe toxice prin inhalare sau indirect, după ajungerea particulelor aeropurtate pe sol sau în apă şi poate afecta deopotrivă oamenii şi animalele terestre şi acvatice, prin ingestia de apă, dar şi de alimente poluate.

Formaldehida produce miros neplacut in concentratii mult sub pragul toxic , fapt care face ca factorul disconfort sa prevaleze in efectul asupra populatiei.

Concentratiile medii lunare pentru indicatorul aldehida formica sunt prezentate in fig.II.7.7 iar pentru fenol in fig.II.7.8.

DepasiriDin rezultatele analizelor efectuate de I.P.M. Giurgiu, în anul 2001 s-au înregistrat:-depasirea pragului de alerta la 125 probe momentane (NH3), 9 probe medii (NH3) ;

depasirile inregistrandu-se in lunile de vara cu temperaturi foarte ridicate (iulie, august) au fost determinate de emisiile provenite de la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere; -15 depasi ale pragului de alerta la hidrogen sulfurat (probe momentane) si o depasire probe medii (H2S) , datorita emisiilor de la S.C. Verachim SA Giurgiu , de la canalizarea orasului si din depozitarea necorespunzatoare a deseurilor;

21

-4 depăşiri fata de C.M.A conf.STAS 12574/87, la indicatorul NH 3, acestea sunt prezentate in tabelul urmator :

Nr.crt.

Punct prelevare Poluant Data Valoareamg/m3

C.M.Amg/m3

Tipul masuratorii

1 Statia Meteo NH3 6.05.2001 0.119 0.100 24h2 Statia Meteo NH3 8.05.2001 0.109 0.100 24h3 Statia Meteo NH3 20.05.2001 0.123 0.100 24h4 Statia Meteo NH3 23.05.2001 0.129 0.100 24h

Cauza acestor depasiri au fost emisiile din surse difuze :groapa de gunoi a orasului , dezmembrarea unor instalatii din cadrul S.C Meandros S.R.L si din cadrul S.C.Verachim S.A.

La ceilaltii indicatori concentratiile inregistrate s-au incadrat sub C.M.A conf.STAS 12574/87.

22

23

24

II.8 POLUAREA CU PULBERI ÎN SUSPENSIE ŞI SEDIMENTABILE. Emisii de particule fine Calitatea aerului ambiant-particule in suspensie si sedimentabile

In aer se gasesc pulberi in suspensie cu diametrul <10 μm si pulberi sedimentabile cu diametrul >10 μm.

Pulberile in suspensie au stabilitate mare si se depun in timp mai indelungat la distanta mai mare, uneori de 2-10 Km (cenusa, negrul de fum).Puterea de difuzie este mare , ajungind in alveolele pulmonare , deci devin toxice pentru organism.

Pulberile sedimentabile au stabilitate mica si se depun usor .Puterea de difuzie este redusa , nu patrund in alveolele pulmonare , deci nu sunt periculoase pentru om..

Au actiune insa asupra florei influentind negativ fotosinteza la plante , obtureaza ostiolele dereglind respiratia.Plantele cresc mici , frunzele se rasucesc, masa biologica scade .

In general pulberile au o actiune iritanta a cailor respiratorii iar actiunea specifica este legata de compozitia lor chimica .

Cantitatea totală de pulberi evacuată în atmosferă la nivelul anului 2001 este de 235,62t.Sursele principale de emisii sunt:procesele de combustie, traficul si activitatea de extragere

si sortare a nisipului si agregatelor.Concentraţiile medii lunare ale pulberilor în suspensie şi ale pulberilor sedimentabile, sunt

prezentate în graficele fig.II.8.1 si II.8.2. Depasiri

S-au inregistrat 109 depasiri ale pragului de alerta la pulberi in suspensie din cauza conditiilor meteo climatice, traficului rutier si proceselor de combustie.

Nu s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise.

25

In cadrul I.P.M Giurgiu s-a efectuat un studiu privind poluarea cu pulberi in suspensie PM 10 pe teritoriul orasului Giurgiu ( Proiectul SILAQ).

26

Obiectul proiectului a fost realizarea unui studiu privind poluarea cu pulberi în suspensie (PM10 ) în Europa Centrală şi de Est utilizând echipamente portabile tip MINI VOL Airmetrics.Derularea proiectului s-a realizat in perioada 13.07.2001-13.08.2001.

In proiect s-au folosit prelevatoarele Mini Vol, un produs al firmei AIR METRICS oferite doar pentru perioada studiului de catre Agentia de Protectie a Mediului din Statele Unite ale Americii..Prelevatoarele au fost amplasate in urmatoarele puncte:

1. Statia Meteo -un prelevator amplasat la inaltimea de 3 m si la o distanta de 20 m de strada.2. Primarie -un prelevator amplasat la inaltimea de 3 m si la distanta de 5 m de strada.3. Policlinica –un prelevator amplasat intr-un balcon la inaltimea de 10 m si la o distanta de

30 m de strada.4. Inspectoratul de Protectie a Mediului –doua prelevatoare amplasate la distanta de 1 m intre

ele, intr-un balcon la o inaltime de 10 m si la o distanta de 50 m de strada.5. Spitalul judetean –un prelevator amplasat intr-un balcon la o inaltime de 8 m si la o distanta

de 20 m de intersectia strazilor.6. Vama S.C.MUCA S.R.L –un prelevator amplasat la inaltimea de 3 m si la o distanta de 3 m

de artera de circulatie.7. Vama Giurgiu –un prelevator amplasat la inaltimea de 3 m si la distanta de 3 m de artera de

circulatie.8. Dacia Servis – un prelevator amplasat la inaltimea de 3 m si la distanta de 10 m de artera de

circulatie.9. Statia Hidro - un prelevator amplasat la inaltimea de 5 m si la distanta de 10 m de artera de

circulatie.In aceasta perioada s-au analizat 240 de probe (PM10) si s-au inregistrat 180 depasiri ale

pragului de alerta si 27 depasiri ale concentratiei maxime admise (C.M.A.). Nivelul concentratiilor inregistrate sunt prezentate in fig.II.8.3 iar concentratiile minime,

medii si maxime sunt prezentate in fig.II.8.4.

27

28

II.9 EVOLUTIA CALITATII AERULUI

Evolutia calitatii aerului –1995-2001Evolutia concentratiilor medii (24h) pentru toti indicatorii monitorizati in perioada 1995-

2001 este prezentata grafic in fig.II.9.1-II.9.10.Mediile anuale au fost calculate prin medierea concentratiilor medii zilnice (24h).

Din aceste grafice se poate concluziona :-Concentratiile medii anuale la indicatorul NH3 s-au mentinut in jurul valorii de 0,01mg/mc

cu valori minime in anul 1996 (0,006mg/mc) si maxime in anul 1998 (0,016mg/mc)-fig.II.9.1.-La indicatorul H2S , valorile maxime s-au inregistrat in perioada 1995-1996, cele minime in

perioada 1997-1999 (in aceasta perioada S.C Verachim S.A principala sursa potentiala de poluare a functionat cu capacitate redusa pe o perioada scurta ) .In anii 2000-2001 concentratiile la acest indicator s-au mentinut la un nivel scazut de 0,0004 mg/mc ceea ce demonstreaza ca facla de ardere a hidrogenului sulfurat functioneaza corespunzator- fig.II.9.2

-La indicatorul NO2 s-a inregistrat o scadere continua a concentratiilor fata de nivelul anului 1995.Daca in perioada 1995-1998 valoarea concentratiei anuale depasea norma stabilita prin Stas 12574/87 incepind cu anul 1999 nu s-au mai inregistrat valori anuale mai mari de 0.01mg/mc- fig.II.9.3.

Aceasta reducere a poluarii este determinara de folosirea unor combustibili de calitate superioara in procesele de combustie , de controlul proceselor tehnologice si de folosirea unor tipuri de autovehicule mai performante si cu o stare tehnica mai buna.

-Concentratiile de SO2 sunt situate mult sub concentratiile anuale admise, valorile inregistrate au tendinta usoara de diminuare .Ca o explicatie a acestei evolutii ar fi folosirea unor combustibili cu un continut mai mic de sulf- fig.II.9.4

-Concentratiile de Cl2 si HCl s-au diminuat considerabil fata de anul 1995 datorita faptului ca in acel an s-a inchis sectia de Epiclorhidrina din cadrul S.C.Verachim S.A care era principala sursa potential poluatoare . Valorile sunt situate mult sub cele maxime admise- fig.II.9.5 si fig.II.9.6.

-La indicatorii CH2O si C6H5OH concentratiile inregistrate s-au mentinut la acelasi nivel cu tendinta usoara de diminuare in 2001.Valorile sunt situate mult sub cele maxime admise- fig.II.9.7 fig.II.9.8

_Pulberile in suspensie si pulberile sedimentabile variaza de la an la an cu tendinta de crestere a concentratiilor in ultimi ani . In anul 2001 media anuala (0,077mg/mc) depaseste norma impusa prin Stasul 12574/87 (0,075 mg/mc).Aceste concentratii au fost favorizate de conditiile meteo-climatice , de traficul rutier dar si de procesele de combustie(folosirea de combustibil cu un continut mare de cenusa)- fig.II.9..9.

-Concentratiile de pulberi sedimentabile au scazut comparativ cu perioada 1995-1999 , dar in anul 20001 au fost mai mari decit in 2000.Factorii care au produs aceste variatii au fost conditiile meteo climatice fig.II.9.10.

29

Fig. II.9.1. CONCENTRATII MEDII ANUALE-NH3-Probe 24h

Fig. II.9.2. CONCENTRATII MEDII ANUALE-H2S-Probe 24h

Fig. II.9.3. CONCENTRATII MEDII ANUALE-NO2-Probe 24h

30

Fig. II.9.4. CONCENTRATII MEDII ANUALE-SO2-Probe24h

Fig. II.9.5. CONCENTRATII MEDII ANUALE-Cl2-Probe 24h

Fig. II.9.6. CONCENTRATII MEDII ANUALE-HCl-Probe 24h

31

Fig. II.9.7. CONCENTRATII MEDII ANUALE-CH2O-Probe 24h

Fig. II.9.8. CONCENTRATII MEDII ANUALE-C6H5OH-Probe 24h

Fig. II.9.9. CONCENTRATII MEDII ANUALE-PULBERI IN SUSPENSIE-Probe 24

32

Fig. II.9.9. CONCENTRATII MEDII ANUALE-PULBERI SEDIMENTABILE-Probe lunare

Investitii cu efecte majore sub aspectul protectiei calitatii aerului.In perioada 1995-2001 s-au derulat o serie intreaga de lucrari care au avut ca obiectiv

imbunatatirea calitatii aerului.O parte din aceste lucrari s-au efectuat prin impunerea lor in cadrul programelor de conformare , astfel:

- in cadrul SC ICMUG SA Giurgiu s-a pus in functiune, in anul 1998 , hidroclonul aferent cuptorului cu flacara din atelierul turnatorie neferoase.

-SC UZINA TERMOELECTRICA GIURGIU SA a efectuat lucrari de modernizare a electro-filtrelor in scopul cresterii randamentului de retinere a prafului si a imbunatatirii calitatii aerului ambiental.

O serie de agenti economici cum ar fi SC VERACHIM SA Giurgiu, SC CARNIG SA Giurgiu, SC LACTA SA Giurgiu si-au construit centrale termice proprii dotate cu cosuri de dispersie performante .

Pentru imbunatatirea si cresterea sigurantei pe drumurile publice dar si pentru scaderea concentratiei de pulberi din atmosfera , s-au efectuat lucrari de modernizare pe aproape toate drumurile judetene si pe o mare parte din drumurile comunale.S-au efectuat lucrari de supralargire si moderniza-re pe DN 5 ( Giurgiu-Bucuresti) si DN 6 (sectorul aferent jud.Giurgiu al soselei Bucuresti-Alexandria).

In unele localitati din cadrul jud. Giurgiu, cum ar fi orasele Bolintin Vale si Mihailesti, s-au introdus retele de alimentare cu gaze naturale atat pentru agentii economici cat si pentru populatie, diminuandu-se astfel cantitatea de noxe evacuate in atmosfera prin inlocuirea combustibililor solizi cu combustibil gazos, mai putin poluant.

CONCLUZII Ca o concluzie finala putem spune ca in perioada 1995-2001 calitatea factorului de mediu aer s-a imbunatatit. Concentratiile la indicatorii analizati s-au diminuat ,exceptie face indicatorul pulberi in suspensie

33

Capitolul III

APA

Introducere

Apa este un factor indispensabil vietii ,de aceea trebuie pastrata curata. Calitatea apelor este stabilita prin standarde ,datorita importantei pe care o prezinta pentru siguranta vietii si pentru desfasurarea activitatilor economice .In Romania sunt in vigoare STAS 1342/1991 pentru calitatea apei potabile,STAS 4706/1988 pentru apele de suprafata , STAS 9450/1988 pentru apele necesare irigatiilor . Calitatea apelor se exprima prin indicatori , stabiliti si calculati in urma unor analize

efectuate atit pe apele de suprafata (riuri , lacuri ) cit si la cele subterane . Poluarea apelor reprezinta alterarea calitatilor fizico-chimice si biologice ale apelor , produsa direct sau indirect in mod natural sau antropic .Apa poluata devine improprie utilizarii normale . Apele de suprafata sunt si ele afectate de poluarea provocata de industrie , agricultura , transporturi ,activitati menajere si de turism . Apele de suprafata poluate patrund prin straturi pina la apele subterane .Nivelul poluarii depinde de structura geologica a straturilor strabatute si de o serie de factori hidrodinamici .La inceput straturile retin poluantii dar in timp acestia sunt antrenati de apa .Poluarea straturilor de apa subterana se realizeaza in timp mai indelungat ,datorita vitezei reduse de deplasare a poluantilor , de ordinul a citiva metri pe an ,dar uneori si de citiva km pe an . Poluarea apelor subterane se semnaleaza in dreptul conductelor sparte , a depozitelor de rezidii ,de la ireigatii ,injectarii in sol de solutii ,prin puturi . Deoarece apele subterane sunt de multe ori surse de apa potabila ,s-au instituit zone de protectie sanitara a lor .

III.1. Resursele de apa * Datele sunt preluate integral de la SC AQUATERM SA pentru apa potabila si de la SGA Giurgiu pentru apa de suprafata .

A.Resurse de apa potabila

Resurse de apa potabila potentiale si tehnic utilizabile

Resurse de apa potentiale -puturi de mare adincime –15 -puturi de mica adincime –49Resurse de apa tehnic utilizabile - puturi de mare adincime –13

-puturi de mica adincime - 45 Prelevari de apa pe sursa si pe sector

Prelevari de apa pe sursa 13 puturi x12 luni =156 prelevari / an 45 puturi x 12 luni =540 prelevari /anPrelevari de apa pe sector 3 puturi x 12 luni =36 prelevari /an

Nivelul folosintelor de apa in bazinele hidrografice

Nivelul folosintelor de apa -puturi de mica adincime 18 –30 m34

-puturi de mare adincime 200 –650 m

Nivelul piezometric al pinzei freatice in bazinele hidrografice

Nr.crt Cod foraj Localitatea Indice foraj Nivel piezometric(m)

1 6471 TOPORU GAC F1 17,002 6472 RASUCENII DE SUS GAC

PROGRESUF1 18,20

3 6473 RASUCENI AI porci F1 16,504 6474 RASUCENI AI porci F1 18,705 6475 RASUCENI AI porci F1 17,006 6476 CUCURUZU CAP

VICTORIAF3 16,00

7 6477 CUCURUZU GAZ F2 16,508 6478 CUCURUZU CAP

VICTORIAF1 18,00

9 6479 CHIRIACU GAZ TOPORU

F1 16,00

10 6480 CHIRIACU GAZN.BALCESCU

F1 18,70

11 6481 SCHITU GAC6 MARTIE

F1 30,00

12 6482 GHIZDARU Santier energo-constructii Giurgiu

F1 27,20

13 6483 STANESTI CAP F1 23,0014 6484 STANESTI CAP

Congresul IIF1 9,60

15 6485 STANESTI GACPamint destelenit

F1 30,00

16 6486 SLOBOZIA I F17 7,0017 6487 SLOBOZIA I F16 9,8018 6490 SLOBOZIA I F13 9,0019 6495 SLOBOZIA I F8 10,0020 6502 SLOBOZIA I F1 10,0021 6508 SLOBOZIA II F22 6,2022 6512 SLOBOZIA II F18 8,8023 6513 SLOBOZIA GIURGIU

GAZ Complex taurineF3 9,93

24 6514 SLOBOZIA GIURGIUGAZ Complex taurine

F1 10,00

25 6515 GIURGIU F3 2,5026 6516 GIURGIU CAMA SPE F1 2,3027 6517 GIURGIU CAMA SPE F2 1,0028 6518 BALANU F18 8,2029 6522 GIURGIU IGO F14 6,5030 6527 GIURGIU IGO F9 7,7031 6531 BALANU F5 8,0032 6535 BALANU F1 7,4033 6536 BALANU F1 6,6534 6537 BALANOAIA F1 5,60

35

35 6538 TURBATU IGO GIURGIU F2 5,5036 6539 TURBATU IGO GIURGIU F3 4,2537 6540 BALANOAIA F4 3,9038 6541 GIURGIU FNC F1 7,6039 6542 GIURGIU VAMA

MotelF1 6,50

40 6543 GIURGIU NORDIIA Automatica

F1 6,60

41 6544 GIURGIU Statia auto

F1 4,75

42 6545 REMUS SERE F4 6,0043 6546 REMUS SERE F5 7,8044 6547 REMUS SERE F1 5,5045 6548 REMUS SERE F3 6,0046 6549 REMUS SERE F2 5,0047 6550 TURBATU-REMUS

GAC “Octombrie Rosu “F1 6,40

48 6551 GIURGIU ISCIP F1 6,5049 6552 GIURGIU NORD IAS

Complex porcineF1 6,90

50 6554 GIURGIU NORD IASComplex porcine

F3 7,40

51 6557 GIURGIU NORD IASComplex porcine

F6 5,00

52 6558 GIURGIU NORD IASComplex porcine II

F1 2,00

53 6561 GIURGIU NORD IASComplex porcine II

F4 2,10

54 6567 GIURGIU NORD IASComplex porcine

F10 1,20

55 6572 GIURGIU NORD IASComplex porcine

F15 1,20

56 6573 RASUCENI AI porci F1 16,5057 6574 RASUCENI AI porci F1 18,7058 6575 GOSTINU GREACA

TCIFF1 1,65

Tariful pentru apa potabila distribuita de SC AQUATERM SA este de :

- 3411 lei/m3 fara TVA

B.Resurse de apa de suprafata

Resurse de apa de suprafata potentiale si tehnic utilizabile

Principala resursa de apa de suprafata a judetului Giurgiu o constituie fluviul Dunarea si riul Arges .

Fluviul Dunarea al doilea ca marime din Europa cu un stoc mediu la intrarea in tara de 170 miliarde mc/an ar putea fi cea mai bogata sursa de apa insa caracterul sau international impune anumite limitari in utilizarea apelor sale ,de aceea se considera ca resursa numai jumatate din volumul mediu multianual scurs pe Dunare (85 miliarde mc/an ).Din riul Arges in prezent se capteaza pentru alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti un debit de 18,8 mc/s (apa potabila industriala )

36

Teritoriul orasului Giurgiu ofera posibilitati medii de captare a apelor subterane .Zonele in care aceste posibilitati pot fi considerate superioare mediei sunt cele situate in lunca riului Arges in zona nord-estica a judetului (alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti ) si in lunca Dunarii (alimentarea cu apa a Municipiului Giurgiu )

Prelevari de apa pe sursa si pe sector

Principalele resurse de apa de suprafata aflate in exploatare sunt :Fluviul Dunarea ;Irigatii -18,65 mc/s-priza de mal km 473 ,amenajarea Gostinu-Greaca-Arges si Terasa Mihai Bravu -73,88 mc/s –priza de mal km 490 amenajare Giurgiu –Razmiresti ,zona A+C -4 mc/s –sifon km 503 , amenajare Vedea-Slobozia -2,4 mc/s-priza de tip gravitational ,km 478 ,amenajare Malu Rosu-Gostinu-Baneasa - 2,08 mc/s –priza situata in CA Pietrisu (SNF –Suc Teleorman ) Piscicultura –1,625 mc/s –statie de pompare reversibila-amenajarea piscicola Slobozia Riul Arges

Prin priza de la Crivina se realizeaza alimentarea cu apa a Capitalei .Datorita nivelului realizat de barajul Ogrezeni (SC APANOVA SA Bucuresti )se asigura cca.40% din necesarul de apa potabila si cca.70% din necesarul de apa industriala pentru populatie si respectiv agentii economici ai Municipiului Bucuresti .

Principalele resurse subterane aflate in exploatare pentru alimentarea cu apa a capitalei ,Municipiului Giurgiu ,Mihailesti si Bolintin Vale sunt :

Front Ulmi – 44 000 mc/zi – 263 puturi de mica si medie adincime (255 in functiune )Front Arcuda – 9 400 mc/zi – 130 puturi de medie adincime (59 in functiune )Fronturile Balanoaia ,Balanu ,Slobozia I si II ,Vieru

-49 puturi de mica adincime –31 190 mc/zi -15 puturi de mare adincime –36 374 mc/zi

Principalele resurse de ape subterane aflate in exploatare pentru alimentarea cu apa a agentilor economici sunt : - SNP Petrom SA –Petroserv Roata –Front Malu Spart –957 mc/zi –9 foraje de medie adincime (4 in functiune )

Front I Roata –350 mc/zi –4 foraje de medie adincimeFront II Roata –351 mc/zi – 2 foraje de medie adincime

SC Verachim SA GiurgiuForaj mare adincime 1400 mc/zi

Nivelul folosintelor de apa

Principalii consumatori de apa sunt : SC Apa Nova SA Bucuresti ,SC Aquaterm SA Giurgiu SNIF sucursala Giurgiu ,SC Con Pres SA Bolintin Vale ,SNP Petrom SA -Petroserv Roata , SC Verachim SAVolume de apa captate in anul 2001 :

Ape subteraneSC Aquaterm SA Giurgiu –9.395.522 mcSC Verachim SA Giurgiu –681.340 mcSC Con Pres SA Bolintin Vale –197.931 mcSNP Petrom SA –Suc.Petroserv Bucuresti –Petroserv Roata –670.202 mc

Ape de suprafataSNIF SA- Suc. Giurgiu –15.570.970 mcSC Apa Nova SA Bucuresti –352.199.944 mcIn anul 2001 s-a asigurat in totalitate necesarul de apa solicitat de consumatori . Nivelul piezometric al pinzei freatice in bazinele hidrografice

Acviferele freatice37

Sectoarele cu cele mai bune posibilitati de captare sunt cele situate la est de riul Arges in zonele de lunca si terase ale Argesului precum si in zonele de lunca si terase ale Dunarii . Sectoarele cu posibilitati relativ reduse de captare sunt cele situate in partea de vest a teritoriului corespunzator influviilor Arges-Neajlov si Neajlov-Cilnistea si partea estica a cimpiei Burnasului .

Zonele cu ape freatice nepotabile sunt foarte reduse ca extindere , ele rezumindu-se la doua subzone situate in lunca Argesului si in lunca Dunarii .

Acvifere de adincimeCele mai mari posibilitati de captare le ofera sectorul situat in extremitatea nord-estica a

judetului (adiacent Municipiului Bucuresti ,avind in vedere ca in aceasta zona complexul acvifer de Fratesti este constituit din trei orizonturi ,districte cu capacitatati productive destul de bune .

Totusi exploatarea intens a acestui acvifer impune anumite restrictii cantitative.O alta zona in care exista posibilitati medii de captare ,este cea situata in interfluviul

Neajlov-Cilnistea ,pina la adincimea de cca.100 m ,zona in care forajele singulare de captare pot produce debite cuprinse intre 2-6 l/s ,datorita existentei nisipurilor si pietrisurilor pleistocen-inferioare (strate de Cindesti si strate de Fratesti-nedivizate )

In sectorul corespunzator luncii si teraselor Dunarii posibilitatile de captare sunt mai reduse intrucit in aceste zone formatiunile Pliocene si cuaternare care pot fi interceptate au o inmagazinare mai redusa decit a stratelor de Fratesti . Tarife pentru apa de suprafata distribuita de CN Apele Romane-SA

In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr.107/1995 si HG nr.968/1998 Compania Nationala “Apele Romane “-SA este furnizorul unic de apa bruta de suprafata si subterana pentru toate categoriile de utilizatori si singura in drept sa incaseze pretul apei brute .

Preturile produselor de gospodarire a apelor (apa bruta ) prevazute in anexa 1 la HG 1001 /1990 ,sunt cele stabilite prin Oficiul Concurentei conform prevederilor legale in vigoare .

Fondul de protectie a apelor ,taxe si contributii

Fondul de protectie a apelor trebuie asigurat de Consiliul Local Giurgiu ,taxe si contributii se platesc la C.N.Apele Romane

III.2. Starea apelor de suprafata Starea riurilor interioare

Calitatea riurilor interioare din judetul Giurgiu este controlata si supravegheata de Compania Apele Romane- Directia Apelor Arges Vedea Pitesti-Sistemul de Gospodarire a Apelor Giurgiu.Inspectoratul de Protectie a Mediului Giurgiu expertizeaza calitatea acestora din punct de vedere fizico-chimic

Calitatea riurilor interioare in sectiunile analizate in anul 2001 se prezinta astfel;Tabel nr.III.2

Riul-Sectiunea LunaI II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Arges Malu-Spart I I I I I I I I I I I INeajlov Vadu Lat II I II II I II I I I I I INeajlov Calugareni

II I II II I II I I I I I I

Dimbovnic Uiesti II I III II I I I I I I I IGlavacioc Crovu I I II I I I I I I I I ICilnistea Calugareni

I I II I I II II I I I I I

Sabar Poenari I I I I I I I I I I I I

38

Din tabelul prezentat se observa ca in anul 2001 o singura sectiune de control s-a incadrat la categoria a III-a de calitate.

Incadrarea la categoria a II-a de calitate s-a facut datorita depasirilor inregistrate la categoria I STAS 4706/1988 pentru ionul amoniu,fosfor,azotat.La ceilalti indicatori analizati valorile obtinute se incadreaza la categoria I.

Depasirile inregistrate la categoria I STAS 4706/1988 sunt date in tabelul urmator: Tabel nr.III.2.2

Riul-Sectiunea Indicatorul de calitate Data Lim. adm.

la cat.I mg/l

Conc.masuratamg/l

Neajlov- Vadu Lat amoniu 8 01 1,0 1,6azotati 10 15,88

Neajlov-Calugareni amoniu 1,0 2,66azotati 10 14,2

Dimbovnic-Uiesti amoniu 1,0 1,89azotati 10 15,3

Cilnistea-Calugareni amoniu 1,0 1,2Neajlov- Vadu Lat amoniu 5 02 1,0 2,1

azotati 10 20,5Dimbovnic-Uiesti amoniu 1,0 1,3

azotati 10 12,5Glavacioc-Crovu azotati 10 18,0Neajlov- Calugareni amoniu 22 02 1,0 3,26

azotati 10 15,7Neajlov- Vadu Lat amoniu 5 03 1,0 2,58

azotati 10 20,8Neajlov- Calugareni amoniu 1,0 2.2

fosfor total 0,1 0,164Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,126Cilnistea-Calugareni fosfor total 0,1 0,109Glavacioc-Crovu fosfor total 0,1 0,160

azotati 10 11,69Neajlov- Vadu Lat amoniu 9 04 1,0 1,1Neajlov- Calugareni amoniu 1,0 1,4Dimbovnic-Uiesti amoniu 1,0 1,31Cilnistea-Calugareni amoniu 1,0 1,45Neajlov- Vadu Lat amoniu 23 05 1,0 1,16Neajlov- Calugareni amoniu 1,0 1,3Dimbovnic-Uiesti amoniu 1,0 1,21Cilnistea-Calugareni amoniu 1,0 1,3Neajlov- Calugareni amoniu 7 06 1,0 1,72

fosfor total 0,1 0,197Glavacioc-Crovu fosfor total 10 06 0,1 0,596Neajlov- Vadu Lat amoniu 11 06 1,0 1,86

fosfor total 0,1 0,138Sabar-Poenari amoniu 0,1 1,89Cilnistea-Calugareni fosfor total 0,1 0,52Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,226Cilnistea-Calugareni amoniu 2 07 1,0 1,34

fosfor total 0,1 0,59Neajlov- Vadu Lat fosfor total 2 07 0,1 0,114Neajlov- Calugareni fosfor total 0,1 0,164Glavacioc-Crovu fosfor total 0,1 0,61Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,359Sabar-Poenari fosfor total 0,1 0,554Dimbovnic-Uiesti fosfor total 6 08 0,1 0,143Cilnistea-Calugareni amoniu 1,0 2,09Glavacioc-Crovu amoniu 1,0 2,18Neajlov- Calugareni amoniu 8 08 1,0 1,32Dimbovnic-Uiesti fosfor total 3 09 0,1 0,17Dimbovnic-Uiesti fosfor total 1 10 0,1 0,139Cilnistea-Calugareni fosfor total 5 11 0,1 0,159

In anul 2001 nu a existat nici un km de apa degradata

39

Evolutia principalilor indicatori de calitate monitorizati in anul 2001 la cele mai importante cursuri de apa din interiorul judetului Giurgiu se poate urmari in graficele din fig.III.2.1-III.2.3 Reprezentarea s-a facut pe valori lunare ale concentratiilor masurate la indicatorii amoniu,fosfor si azotati in sectiunile de control pe principalele riuri interioare din judet.

Evoluţia concentraţiei - NH4

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIARGES Malu Spart 0,27 0,45 0,79 0,77 0,84 0,61 0,54 0,51 0,13 0,46 0,62 0,13NEAJLOV Vadu Lat 1,6 2,1 2,58 1,1 1,16 1,86 0,89 0,86 0,29 0,74 0,58 0,68NEAJLOV Calugareni 2,66 3,26 2,2 1,4 1,3 1,72 0,87 1,32 0,2 0,62 1,05 0,74DIMBOVNIC Uiesti 1,89 1,3 5,3 1,31 1,21 0,98 0,24 0,7 0,29 0,56 0,85 0,85SABAR Poenari 0,24 0,4 0,95 1,24 1,39 1,89 0,61 0,56 0,15 0,47 0,61 0,61CILNISTEA Calugareni 1,2 0,28 1,35 1,45 1,3 0,87 1,34 2,09 0,52 0,69 0,93 0,93GLAVACIOC Crovu 0,88 0,32 1 1,42 1,02 1,04 0,42 2,18 0,18 0,85 1,07 1,07CMA I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1CMA II 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Fig.III.2.1. Evolutia concentratiei NH4

40

Evoluţia concentraţiei -Pt

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIARGES Malu Spart 0,02 0,06 0,04 0,01 0,05 0,03 0,06 0,1 0 0,01 0,01 0,01NEAJLOV Vadu Lat 0,09 0,1 0,08 0,07 0,06 0,14 0,11 0,08 0,01 0,01 0,01 0,02NEAJLOV Calugareni 0,1 0,1 0,16 0,23 0,09 0,2 0,16 0,06 0,02 0,02 0,04 0,03DIMBOVNIC Uiesti 0,09 0,09 0,13 0,1 0,09 0,23 0,36 0,14 0,17 0,14 0,04 0,01SABAR Poenari 0,01 0,08 0 0,01 0,01 0,01 0,55 0,11 0 0,01 0,01 0,01CILNISTEA Calugareni 0,08 0,13 0,11 0,1 0,09 0,52 0,59 0,09 0 0,02 0,16 0,11GLAVACIOC Crovu 0,05 0,09 0,16 0,1 0,08 0,6 0,61 0,06 0,05 0,07 0,04 0,04CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Fig.III.2.2. Evolutia concentratiei PT

Evoluţia concentraţiei - Azotati

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII41

ARGES Malu Spart 4,92 3,2 3,62 2,41 2,7 4,66 2,93 0 0 2,41 3,41 3,41NEAJLOV Vadu Lat 15,9 20,5 20,8 9,59 9,1 12,1 9,32 3,14 4,4 4,77 3,93 5,18NEAJLOV Calugareni 14,2 15,7 8,96 3,46 5,5 6,1 2,93 9,8 5,5 6,55 4,24 5,13DIMBOVNIC Uiesti 15,3 12,5 9,96 5,03 5,3 3,88 9,27 3,51 4,1 4,45 4,45 4,45SABAR Poenari 0,24 0,4 0,95 1,24 1,39 1,89 0,61 0,56 0,15 0,47 0,61 0,61CILNISTEA Calugareni 1,2 0,28 1,35 1,45 1,3 0,87 1,34 2,09 0,52 0,69 0,93 0,93GLAVACIOC Crovu 0,88 0,32 1 1,42 1,02 1,04 0,42 2,18 0,18 0,85 1,07 1,07CMA I 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig.III.2.3. Evolutia concentratiei NO3

Starea lacurilor

In anul 2001 starea lacurilor in judetul Giurgiu a fost controlata de SGA GiurgiuPrincipalele lacuri din judetul Giurgiu a caror calitate a fost monitorizata in anul 2001 sunt;

Oncesti I, Oncesti II,Balaria I,Balaria II,Comana,Mihailesti, Facau,Gradinari.In urma analizelor efectuate la majoritatea indicatorilor analizati valorile s-au incadrat la

categoria I de calitate conform STAS 4706/1988.Din punct de vedere al eutrofizarii s-au facut analize la indicatorii; oxigen dizolvat, fosfor total

si azot amoniacal.La acesti indicatori s-a facut reprezentare grafica pe sectiuni din care reiese starea lacurilor din acest punct de vedere.

In judetul Giurgiu avem cazuri de lacuri cu tendinta de eutrofizate la care s-au inregistrat valori mai mari ale concentratiei de fosfor si anume lacurile Mihailesti si Oncesti

II. Deasemenea in anul 2001 s-au inregistrat depasiri ale concentratiei maxime admise la categoria I STAS 4706/1988 la indicatorul amoniu la lacurile: Oncesti I, Oncesti II,Balaria I,Balaria II si Mihailesti. La lacurile Comana si Facau in anul 2001 nu s-a inregistrat nici o depasire la indicatorul amoniu.

42

La ceilalti indicatori valorile inregistrate au fost mult sub limita admisa de STAS 4706/1988 la categoria I

In judetul Giurgiu starea lacurilor este buna cea ce face ca sa nu fie periclitate folosintele apei acestor lacuri in diverse scopuri;sporturi nautice,locuri de recreatie,etc.

Indicatori de calitate monitorizati se pot vedea din graficele din fig.III.2.4--III.2.6

Lacuri – Oxigen dizolvat

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIBALARIA I   8     7,6     7,2   6,8    BALARIA II   7,7     7,1     6,9   6,5    ONCESTI I         7,7     7,2   7,3    ONCESTI II         7,3     7   7    FACAU     8,9 7,2     7,6       8,2  MIHAILESTI     7,72 7,05 7,6     7,3   7,1    COMANA         7,15           7,75  GRADINARI               7        CMA I 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

Fig.III.2.4. Evolutia concentratiei O2

Lacuri - Pt

43

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIIBalaria I   0,08     0,06     0,034   0,048    Balaria II   0,008     0,04     0,048   0,057    Oncesti I         0,025     0   0,015    Onceti II         0,12     0,013   0,022    Facau     0,1 0,052     0,13       0,015  Mihailesti     0,07 0,12 0,012     0   0    Comana         0,097           0,035  Gradinari               0        CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

0,14

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

LUNA/2001

Pt (m

g/l)

Balaria I Balaria II Oncesti IOnceti II Facau MihailestiComana Gradinari CMA

CMA = 0,1 mg/l

Fig.III.2.5. Evolutia concentratiei PT

Lacuri - Amoniu

LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIBalaria I   0,56     1,34     1,21   1,45    Balaria II   0,31     1,43     2,44   1,53    

44

Oncesti I         0,81     1,09   0,56    Oncesti II         1,12     1,15   0,69    Facau     0,7 1     0,26       0,34  Mihailesti     0,978 1,605       0,68   0,44    Comana         0,975           0,915  Gradinari                        CMA I   1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1CMA II   3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

LUNA/2001

NH4

(mg/

l)

Balaria I Balaria II Oncesti I Oncesti II Facau

Mihailesti Comana Gradinari CMA I CMA II

CMA = 1 mg/l

CMA II = 3 mg/l

. Fig.III.2.6. Evolutia concentratiei amoniu

Starea fluviului Dunarea

Cel mai important curs de apa din judetul Giurgiu este fluviul Dunarea care strabate judetul Giurgiu pe o distanta de 75 km de la Pietrisu (km 527) la Greaca (km 452).In anul 2001 calitatea

45

apei fluviului Dunarea a fost urmarita in 9 sectiuni de control cu frecventa lunara de catre SGA Giurgiu si prin expertiza de I.P.M Giurgiu.

Secţiunile de control sunt: - amonte oraş Giurgiu - km 502 - mal stâng

- km 501 - firul apei - km 500 - mal drept

- port oraş Giurgiu - km 495 - mal stâng - km 494 - firul apei - km 493 - mal drept

- aval oraş Giurgiu - km 481 - mal stâng - km 480 - firul apei - km 479 - mal drept

În urma analizelor efectuate s-a constatat ca pe sectorul jud.Giurgiu calitatea apei Dunării se încadrează la categoria I de calitate conform STAS 4706/1988 in toate cele 12 luni ale anului.Nu s-a inregistrat nici o depasire a limitei maxime admise la categoria I la nici unul din indicatorii analizati.

Indicatorii la care s-au facut analize sunt urmatorii;ph, oxigen ,suspensii ,consum chimic de oxigen, reziduu fix, cloruri, sulfati, amoniu, amoniac, azotiti, azotati, fosfati, fosfor total, alcalinitatea, bicarbonati, calciu, magneziu, sodiu, potasiu ,duritate totala, duritate temporara, duritate permanenta ,cianuri, substante extractibile, fenoli ,detergenti, fier, crom, mangan, azot total, sulfuri.

Pentru reprezentarea grafica s-au luat in consideratie indicatorii la care s-au inregistrat valori variabile : consum chimic de oxigen, amoniu, fosfor. Reprezentarea grafica s-a facut pe valori medii lunare .

Evolutia calitatii apei Dunarii in anul 2001 este prezentata in graficele din fig III.2.7-III.2.9

46

DUNĂREA - Evoluţia concentraţiei CCOMn (mg/l)

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIICCOMn 6,33 6,13 4,63 4,08 4,26 4,79 5,79 5,47   4,17 4,6 4,44CMA I 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

6,336,131

4,628

4,0754,26

5,795,47

4,03 4,1674,6

4,4364,79

0

2

4

6

8

10

12

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

LUNA/2001

CCO

Mn

(mg/

l)

CCOMn CMA I

CMA I = 10 mg/l

Fig.III.2.7. Evolutia concentratiei CCOMn

47

DUNĂREA- Evoluţia concentraţiei NH4 (mg/l)LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIINH4 0,9 0,96 0,92 0,85 0,89 0,57 0,61 0,71 0,9 0,68 0,75 0,59CMA I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1CMA II 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

0,898 0,962 0,917 0,846 0,887

0,6120,707 0,68

0,750,593

0,90,572

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

LUNA/2001

NH4

(mg/

l)

NH4 CMA I CMA II

CMA I = 1 mg/l

CMA II = 3 mg/l

Fig.III.2.8. Evolutia concentratiei NH4

DUNĂREA - Evoluţia concentraţiei Pt (mg/l)LUNA/2000 I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIIPtotal 0,08 0,09 0,09 0,08 0,09 0,08 0,09 0,06 0,06 0,05 0,05 0CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

48

0,078

0,0921 0,09

0,0816

0,089

0,0570,06

0,047

0

0,0921 0,0808

0,048

0

0,02

0,04

0,06

0,08

0,1

0,12

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

LUNA/2001

Pt (m

g/l)

Ptotal CMA

CMA I = 0,1 mg/l

Fig.III.2.9. Evolutia concentratiei PT

Calitati fizico-chimice ale apelor de suprafata dupa normele de calitate de baza

Conditiile tehnice de calitate prntu apele de suprafata sunt cuprinse in STAS 4706/1988.pentru cele trei categorii de calitate.

Incadrare apelor de suprafata in categorii de calitate este data in tabelul nr.III.2.1.

Calitati fizico-chimice ale apelor de suprafata dupa normele pentru apele piscicole

Conditiile tehnice de calitate pentru apele utilizate pentru reproducerea si dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de ses,precum si alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole ,sunt inscrise la categoria II STAS 4706/1988

Depasirile inregistrate la aceasta categorie sunt date in tabelul urmator :

Riul-Sectiunea Indicatorul de calitate Data Lim. adm.la cat.IImg/l

Conc.masuratamg/l

Neajlov- Calugareni amoniu 22 02 3,0 3,26Neajlov- Calugareni fosfor total 5.03 0,1 0,164Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,126Cilnistea-Calugareni fosfor total 0,1 0,109Glavacioc-Crovu fosfor total 0,1 0,160Neajlov- Calugareni fosfor total 0,1 0,197Glavacioc-Crovu fosfor total 10 06 0,1 0,596Neajlov- Vadu Lat fosfor total 11.06 0,1 0,138Cilnistea-Calugareni fosfor total 0,1 0,52

49

Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,226Cilnistea-Calugareni fosfor total 2 07 0,1 0,59Neajlov- Vadu Lat fosfor total 2 07 0,1 0,114Neajlov- Calugareni fosfor total 0,1 0,164Glavacioc-Crovu fosfor total 0,1 0,61Dimbovnic-Uiesti fosfor total 0,1 0,359Sabar-Poenari fosfor total 0,1 0,554Dimbovnic-Uiesti fosfor total 6 08 0,1 0,143Dimbovnic-Uiesti fosfor total 3 09 0,1 0,17Dimbovnic-Uiesti fosfor total 1 10 0,1 0,139Cilnistea-Calugareni fosfor total 5 11 0,1 0,159

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus ,in anul 2001 s-a inregistrat o singura depasire usoara fata de concentratia maxima admisa la categoria II la indicatorul amoniu si mai multe depasiri la indicatorul fosfor total .La indicatorul fosfor total se observa inregistrarea unor valori foarte mari in luna iulie pe toate riurile din judet ,cind au fost temperaturi ridicate si poluarea a provenit din putrefactia masei vegetale.

La ceilalti indicatori valorile inregistrate s-au incadrat in categoria I.

Calitati fizico-chimice ale apelor de suprafata:repartitia analizelor apelor de suprafata dupa indicele de poluare organica

Dintre indicatorii de poluare organica in anul 2001, atit SGA Giurgiu cit si IPM, Giurgiu au efectuat numai consumul chimic de oxigen ,metoda cu permanganat de potasiu.Valorile inregistrate la acest indicator la apele de suprafata sunt date in graficul din fig.III.2.1.

In anul 2001 nu s-a inregistrat nici o depasire la categoria I STAS 4706/1988 la acest indicator.

Calitatea apelor de scaldat

In anul 2001 ,in perioada calda a anului atit IPM Giurgiu cit si SGA Giurgiu au efectuat analize fizico–chimice la apele din locurile amenajate sau neamenajate pentru scaldat.Aceste sunt :Strandul Giurgiu, Arges- Adunatii Copaceni ,Sabar- Bolintin Vale. Acumulare Mihailesti , Arges-Malu Spart , Acumulare Gradinari (riul Ilfovat ) ,Canalul Cama-Fabrica de zahar ,Canal Cama –Cetate.Dintre acestea doar Strandul din Giurgiu are autorizatie de functionare eliberata de catre Directia de Sanatate Publica .Celelalte sunt locuri neamenajate si fara autorizatie sanitara . Din punct de vedere fizico-chimic acestea s-au incadrat in categoria I STAS 4706/1988.

Ecotoxicitatea apelor de suprafata

Din punct de vedere al toxicitatii in cursul anului 2001 au fost monitorizati urmatorii indicatori :azotati ,crom,mangan ,detergenti ,cianuri ,produs petrolier,

Dupa valorile obtinute la acesti indicatori se constata ca acestea s-au incadrat la categoria I STAS 4706/1988 cu exceptia indicatorului azotat la care s-au inregistrat usoare depasiri la categoria I.Aceste depasiri sunt date in tabelul III.2.3

Tabelul III.2.3.Riul-Sectiunea Indicatorul de calitate Data Lim. adm.

la cat.I mg/l

Conc.masuratamg/l

Neajlov- Vadu Lat azotati 8 01 10 15,88Neajlov-Calugareni azotati 10 14,2Dimbovnic-Uiesti azotati 10 15,3Neajlov- Vadu Lat azotati 5 02 10 20,5Dimbovnic-Uiesti azotati 10 12,5Glavacioc-Crovu azotati 10 18,0

50

Neajlov- Calugareni azotati 22 02 10 15,7Neajlov- Vadu Lat azotati 5 03 10 20,8Glavacioc-Crovu azotati 10 11,69

Calitatea biologica a cursurilor de apa

Din punct de vedere biologic apele curgatoare analizate in sectiunile de recoltare din judetul Giurgiu s-au incadrat in clasa a II-a de calitate zona -mezosaprobe (incarcare moderata ,apa putin poluata ,practic curata )in functie de numarul indivizilor si frecventa acestora .

Sectiunile de riu monitorizate in anul 2001 au fost :riul Arges –Malu Spart ,riul Neajlov –Vadu Lat si Comana , riul Sabar –Poenari , riul Dimbovnic –Uiesti ,riul Calnistea –Calugareni , riul Ciorogirla –Autostrada Bucuresti Pitesti

Apa lacurilor artificiale si naturale analizate s-a incadrat in nivelul de eutrofizare mezotrof, in functie de continutul de substante nutritive si in special de biomasa fitoplanctonica a indivizilor ce o populeaza .

In anul 2001 a fost monitorizata calitatea apei din lacurile artificiale :Mihailesti ,Facau ,Gradinari ,Berceni II si lacul natural Comana .

Starea fondului piscicol

Ihtiofauna din fluviul Dunarea cuprinde un numar de 70 specii de pesti din care aproximativ 70 % au format si reprezinta inca obiectul pescuitului industrial .

Speciile de peste existente care in prezent constituie sau pot constitui obiect al obiectivului de pescuit sub diverse forme sunt in numar de 30 .

Din punct de vedere ecologic ,principalele specii care fac obiectul pescuitului industrial ,sunt grupate dupa cum urmeaza :

a. specii migratoare din mare-morun (Hoso huso), nisetru (Acipenser guldenstadti), pastruga (Acipenser stellatus),

scrumbia de Dunare(Alosa pontica) ;b. -specii reofile(care traiesc numai in ape curgatoare)

-mreana (Barbus barbus), avat (Aspius aspius), morunas (Vimba vimba), cosac cu bot turtit (Abramis sapa);

c. –specii semimigratoare (specii de pesti care patrund primavara in Dunare in lacurile luncii, unde se hranesc, se reproduc si se intorc in Dunare la scaderea apelor)

-crap (Cyprinus carpio), platica (Abramis brama), babusca (Rutilus rutilus), vaduvita (Leuciscus idus), salau (Stizostedion lucioperca).

Din punct de vedere al exploatarii prin pescuit si a valorii economice se evidentiaza ca fiind reprezentativa urmatoarea structura a ihtiofaunei : sturion, scrumbie de Dunare ,ciprinide autohtone ,ciprinide din complexul est-asiatic, rapitoare .

Specii de pesti care fac obiectul pescuitului industrial in acumularile din judetul Giurgiu ,aflate in administrarea Compania Nationala “Apele Romane “ SA

Acumularea Gradinari : caras (Carassius auratus) ,rosioara (Scardinius erythrophthalmus), biban (Perca fluviatilis) ;

Acumularea Facau : crap (Cyprinus carpio) ,caras(Carassius auratus) ,clean (Leuciscus cephalus),salau (Stizostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis)

Acumulare Oncesti I ,II : caras (Carassius auratus),crap (Cyprinus carpio) ,rosioara (Scardinius erythrophthalmus).

III.3.STAREA APELOR SUBTERANE

.

51

Apele de suprafata reprezinta unul din factorii cei mai importanti care trebuie luati in consideratie atunci cind se studiaza regimul apelor subterane date fiind relatiile de reciprocitate existente intre apele de suprafata si apele subterane.In decursul unui an hidrologic sau hidrogeologic apele subterane pot fi alimentate de apele de suprafata sau apele de suprafata pot fi alimentate de cele subterane,relatiile de reciprocitate variind in timp si spatiu.

Calitatea in general mai buna a apelor subterane decit a apelor de suprafata,la care exista riscul poluarii si al dezvoltarii vegetatiei eutrofe,fac ca apele subterane sa fie pe primul plan al preocuparilor cercetatorilor proiectantilor si beneficiarilor.

Calitatea apelor subterane in judetul Giurgiu este controlata si supravegheata de SGA Giurgiu. I.P.M. Giurgiu expertizeaza calitatea acestora din punct de vedere fizico-chimic.

Sectiunile de control a apelor subterane sunt date in tabelul urmator

Sectiunea Forajul Sectiunea ForajulGiurgiu F1 Schitu Bila F1

F4 F2Calugareni F3 Vadu Lat F1

F5 F2F6 Anghelesti F1

Comana F3 Cartojani F1F4 F2F6 Malu Spart F1F7 F2

Letca Veche

F1 Corbeanca F1

Chirnogi F1

Din analizele efectuate in anul 2001 in mai multe zone din judetul Giurgiu s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise la indicatorii amoniu si fosfor. La ceilalti indicatori analizati valorile obtinute sunt sub limitele maxime admise.

Din totalul de 30 de indicatori analizati s-au ales pentru reprezentare grafica indicatorii semnificativi pentru tipurile de poluare existente in judetul Giurgiu si anume;amoniu si fosfor. Graficele sunt date in fig.III.3.1.-III.3.2

Prezenta indicatorilor amoniu si fosfor peste concentratiile maxime admise de STAS 4706/1988 categoria I se datoreaza folosirii in aceste zone,in mod irational si in timp,a ingrasamintelor chimice pe baza de azot si fosfor si a depozitarii necontrolate a deseurilor menajere.De asemenea poluarea apelor subterane se poate face prin deversarea de ape reziduale de la agentii economici in apele de suprafata,care apoi pot duce la poluari intense ale apelor subterane.De mentionat este faptul ca activitatea antropica este cea responsabila de poluarea pinzei freatice din zonele respective.

Este important de precizat ca poluarea apelor subterane este cu atit mai grava avind in vedere ca depoluarea acestui tip de apa este extrem de anevoioasa chiar imposibila, cu consecinte grave asupra folosirii in scopuri potabile si chiar industriale

Ape subterane - Amoniu

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Schitu-Bila 4,6F2-Schitu-Bila 7,8 6,18F1-Vadu-Lat 1,1 0,11F2-Vadu-Lat 4,29 1,3F1-Anghelesti 0,79F1-Letca Veche 1,6 1,37

52

F1-Corbeanca 0,68F1-Malu-Spart 1,1F2-Malu-Spart 1,6F4-Giurgiu 0,2 2,07F1-Giurgiu 0,31 0,41CMA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Fig.III.3.1.a. Ape subterane NH4

Ape subterane - Amoniu

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Chirnogi 3,6 2,72F3-Calugareni 1,6 1,59F5-Calugareni 1,6 1,63F6-Calugareni 1,7 1,52F1Cartojani 0,93F2-Cartojani 0,87F3-Comana 3,2 10F4-Comana 6,2 3F6-Comana 8,3 4,74F7-Comana 7,21

53

CMA 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Fig.III.3.1.b. Ape subterane NH4

Ape subterane - PT

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Schitu-Bila 0,07F2-Schitu-Bila 0,1 0,08F1-Vadu-Lat 0,09 0,05F2-Vadu-Lat 0,2 0,04F1-Anghelesti 0,04F1-Letca Veche 0,09 0,07F1-Corbeanca 0,05 0F1-Malu-Spart 0,21 0F2-Malu-Spart 0,01 0F4-Giurgiu 0,01 0

54

F1-Giurgiu 0CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Fig.III.3.2.a. Ape subterane PT

Ape subterane -

PT

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Chirnogi 0,04 0,02F3-Calugareni 0,02 0,02F5-Calugareni 0,01 0F6-Calugareni 0,08 0,07F1Cartojani 0,05F2-Cartojani 0,04F3-Comana 0,01 0,01F4-Comana 0 0F6-Comana 0,03 0,03F7-Comana 0,02 0,02CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

55

Fig.III.3.2.b. Ape subterane PT

Concentratii de nitrati in apele subterane

In anul 2001 la apele subterane monitorizate s-au inregistrat depasiri la categoria I, la indicatorul azotat ,la urmatoarele foraje ;F1 Letca Veche ,F1 Corbeanca, F1 Vadu Lat, F1 Anghelesti ,F6 Calugareni ,F1 si F2 Cartojani.

Valorile inregistrate la acest indicator sunt date in tabelul de la graficul din fig.III.3.3.Ape subterane -

Azotati

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Schitu-Bila 6,3F2-Schitu-Bila 0 6,8F1-Vadu-Lat 0 10,3F2-Vadu-Lat 0 3,2F1-Anghelesti 56,2F1-Letca Veche 19,2F1-Corbeanca 60,5 3,5F1-Malu-Spart 2,6 3,3F2-Malu-Spart 0 2,6

56

F4-Giurgiu 0 0F1-Giurgiu 4,45 3,56CMA 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Fig.III.3.3.a. Ape subterane NO3

Ape subterane - Azotati

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Chirnogi 0 4,45F3-Calugareni 6,4 5,8F5-Calugareni 3,5 2,6F6-Calugareni 13,3 9,9F1Cartojani 24,8F2-Cartojani 25,3F3-Comana 0 0F4-Comana 0 0F6-Comana 0 0F7-Comana 0 0CMA 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

57

Fig.III.3.3.b. Ape subterane NO3

Concentratia pesticidelor in apele subterane

Atit IPM Giurgiu cit si SGA Giurgiu nu au in dotare cromatograf pentru determinarea pesticidelor din apa, de aceea in anul 2001 nu avem date despre acesti indicatori .

Concentratia metalelor in apele subterane

La forajele monitorizate in anul 2001 s-au facut analize pentru urmatoarele metale :fier ,crom ,mangan .

Valorile inregistrate la indicatorii fier si mangan sunt reprezentate in fig .III.3.4. si III.3.5.

Ape subterane - Fe

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Schitu-Bila 0,12F2-Schitu-Bila 0 0,14F1-Vadu-Lat 0 0,01F2-Vadu-Lat 0,01 0,01F1-Anghelesti 0,01F1-Letca Veche 0 0F1-Corbeanca 0 0,13F1-Malu-Spart 0 0,1F2-Malu-Spart 0 0,12

58

F4-Giurgiu 0,3 0,15F1-Giurgiu 0,15 0,1CMA 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

Fig.III.3.4.a. Ape subterane Fe

Ape subterane -

Fe

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Chirnogi 0 0F3-Calugareni 0 0F5-Calugareni 0 0F6-Calugareni 0 0F1Cartojani 0,03F2-Cartojani 0,03F3-Comana 0,3 0,25F4-Comana 0 0F6-Comana 0 0F7-Comana 0 0CMA 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3 0,3

59

Fig.III.3.4.b. Ape subterane Fe

Ape subterane - Mangan

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Schitu-Bila 0F2-Schitu-Bila 0 0F1-Vadu-Lat 0,01 0,01F2-Vadu-Lat 0,01 0,01F1-Anghelesti 0,12F1-Letca Veche 0 0F1-Corbeanca 0 0,01F1-Malu-Spart 0 0F2-Malu-Spart 0 0F4-Giurgiu 0 0F1-Giurgiu 0 0CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

60

Fig.III.3.5.a. Ape subterane mangan

Ape subterane - Mangan

LUNA/2001 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIF1-Chirnogi 0 0F3-Calugareni 0 0F5-Calugareni 0 0F6-Calugareni 0 0F1Cartojani 0 0F2-Cartojani 0 0F3-Comana 0 0F4-Comana 0 0F6-Comana 0 0F7-Comana 0 0CMA 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1

Din grafice se observa ca in anul 2001 s-a inregistrat o singura depasire la mangan la forajul F1 Anghelesti (0,12 mg/l fata de 0,1 mg/l concentratia maxima admisa la categoria I)

Din datele furnizate de SC AQUATERM SA reiese ca acestia nu fac determinari de metale din apa distribuita .

Zone de siguranta si masuri

61

de protectie a apelor potabile

Conform HG 101/1997 si Decretului nr.1059/1967 ,zonele de protectie sanitara cu regim sever se fac cu respectarea urmatoarelor limite minime ;

- puturi de mica adincime -imprejmuiri cu laturi de 70x70 m- puturi de mare adincime - imprejmuiri cu laturi de 10x10 m- statii de pompare –10 m de la zidurile exterioare ale cladirilor

Masurile de protectie adoptate constau in respectarea condiriilor impuse de legislatiain viguare :

- nu se efectueaza nici un fel de interventie asupra stratului de sol activ si a stratului acoperitor al acviferului ;

- nu se utilizeaza ingrasaminte chimice, naturale sau substante fitofarmaceutice, nu se folosesc pentru irigare ape care nu au caracter de potabilitate ;

- nu se cultiva culturi care necesita lucrari de ingrijire frecventa sau folosirea tractiunii animale ;

- nu sunt permise pasunatul , excavatiile de orice fel, depozitarea de materiale .

Acolo unde nu au fost instituite aceste zone , sau sunt deteriorate , au fost incluse ca masura in programul de etapizare la autorizatiile de gospodarirea apelor (Front Arcuda si Ulmi -SC Apa Nova SA Bucuresti )sau impuse ca masuri in procesele verbale de control :

- refacerea imprejurimilor perimetrelor de protectie sanitara cu regim sever ;

- refacerea placutelor de identitate pentru fiecare put, cu dimensiunile 150x 300 mm, pe care se va inscriptiona : denumirea unitatii , numarul captarii , numarul autorizatiei de exploatare eliberata de autoritatea de gospodarire a apelor si anul eliberarii acesteia

- verificarea metrologica a tuturor apometrelor la puturi si separarea sau inlocuirea celor defecte.

Categorii de tratamente ale apelor potabile si abandonarea captarilor

Conform informatiilor primite de la SC AQUATERM SA pentru tratarea apei potabile la Giurgiu exista 2 statii de tratare tip SOLVEY cu clor gazos prin injectare solutiei de clor in conducta de alimentare a rezervoarelor .

A fost abandonata captarea de apa din 6 puturi (2 puturi de mare adincime si 4 puturi de mica adincime ) datorita colmatarii puturilor si lipsei de apa .

Avind in vedere faptul ca alimentarea cu apa a Municipiului Bucuresti este mixta ( riul Arges , riul Dimbovita si subteran )tratarea apei in statia de tratare Arcuda cuprinde urmatoarele faze :

predecantarea apei tratarea apei cu coagulant decantarea apei filtrarea apei in filtre rapide si filtre lente dezinfectia apei prin clorinare

Alimentarea cu apa a populatiei

Alimentarea cu apa a populatiei se face in trei moduri : sistem centralizat de alimentare cu apa din foraje de medie si mare adincime

in Municipiul Giurgiu si orasele Mihailesti si Bolintin Vale ; prin sisteme individuale ,din foraje cu precadere de mica adincime pentru

restul localitatilor din judet62

sisteme mixte (centralizat si individual )in localitatile Roata de Jos ,Putineiu ,Slobozia .

Din punct de vedere al surselor de alimentare cu apa , municipiul Giurgiu este intr-o situatie favorabila ,avind in vedere existenta stratelor acvifere situate in subteran care sunt relativ usor de captat si a apei de suprafata folosita si ca apa industriala de catre marii consumatori .

Municipiul Giurgiu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila pentru nevoile gospodaresti si pentru domeniu public .

Sursa de apa subterana se capteaza cu ajutorul puturilor forate . Aceste puturi sunt de mica si de mare adincime , fiind grupate pe fronturi de captare dispuse in citeva zone favorabile din teritoriu .

Puturile de captare sunt :-puturi de mica adincime , H = 20-40 m , NHS = 10-15 m ,

Qmed =20-28 m3/h -puturi de mare adincime ,H =200-600 m , NHS =20 m ,

Qmed =50 m3/h pentru cele cu H=200 m si Qmed =80-200 m3/h pentru cele mai adinci .

Fronturile de captare sunt ; - Slobozia I -puturi de mica adincime –13 –Q max. 300 m3/h - Slobozia II - puturi de mica adincime –10 – Q max. 230 m3/h -Balanoaia - puturi de mica adincime –8 + 1 put mare adincime - Q

max. 290 m3/h -Sere - puturi de mare adincime –3 - Q max. 290 m3/h -Balanu - puturi de mica adincime –18 + 3 - Q max. 740 m3/h -Vieru - puturi de mare adincime –5 - Q max. 450 m3/h -Uzina nord –puturi de mare adincime – 2 – Q max. 330 m3/h -Uzina sud - puturi de mare adincime – 1 – Q max. 30 m3/h

Total sunt 49 puturi de mica adincime cu un Q max. =2.660 m3/hPe totalul captarii exista o rezerva apreciata la cca.15-20%.Aceasta rezerva poate fi usor

exploatata printr-un spor de debit la puturi de mare adincime Alimentarea cu apa a populatiei din Giurgiu se face prin cele doua statii de pompare Sud si

Nord –capacitate 5040 m3/h ,printr-o retea de conducte in sistem mixt (conducte magistrale ,de serviciu si bransamente ).Analizele sunt efectuate de catre Inspectoratul de Sanatate Publica .

Subproduse provenite de la dezinfectiaapelor de suprafata potabile

In jud.Giurgiu nu se capteaza apa pentru folosinte potabile din ape de suprafata.

Continutul mediu de nitrati din apa distribuita

In urma analizelor fizico-chimice la apele de suprafata si subterane (foraje hidrogeologice ) s-a constatat incadrarea cantitatii de azotat in limitele STAS 4706/1988 .

Mentionam ca s-au inregistrat depasiri la indicatorul azotati fata de limitele admise (19,2-60,5 )la 3 foraje hidrogeologice (F1 Corbeanca ,F1 Letca Veche ,F2,F3 Cartojani ,F1 Anghelesti ) aflate in administrarea Companiei Nationale “Apele Romane”SA –Statia Hidrologica Bucuresti (nu sunt foraje de exploatare )

Din datele furnizate de catre SC AQUATERM SA continutul mediu de nitrati din apa distribuita populatiei din municipiul Giurgiu este de 4,56 mg/l

Din analizele efectuate de IPM Giurgiu la Statia de alimentare cu apa a orasului Mihailesti si Bolintin reiese ca nitrati au fost lipsa in ambele statii .Populatia din judetul Giurgiu se alimenteaza cu apa din fintinile proprii .

Conform planului de actiune impotriva poluarii cu nitrati proveniti din sursele agricole cuprins in H.G. nr.964/2000 , in anul 2001 IPM Giurgiu a analizat 24 puturi de apa potabila de pe teritoriul judetului Giurgiu . In urma analizelor efectuate s-a constatat ca a fost depasita concentratia

63

maxima admisa de STAS 1342/1991 la indicatorul azotat la 9 din puturile analizate.Valorile inregistrate la indicatorul azotat sunt date in tabelul urmator :

Nr.crt.

Localitatea

Putul Data

Val.obt.

( mg/l )

STAS 1342/91

admis

admis exceptional

1 Colibasi

Radu Petre

30 .01.01

70,07

45

2 Colibasi

Duta Mariana

30 .01.01

229,15

3 Colibasi

Stoian Ion

30 .01.01

53,64

4 Clejani

Primarie

21 .02.01

53,85

5 Clejani

Dragomir

C-tin

21 .02.01

992,12

6 Clejani

Lazar Corneliu

21 .02.01

470,28

7 Bolintin Deal

Scoala generala

21. 02.01

204,67

8 Bolintin Deal

Dispensar

21 .02.01

106,24

9 Malu Spart

Brutarie

21 .02.01

249,2

Cauzele depasirilor inregistrate sunt folosirea in timp indelungat a ingrasamintelor chimice si a ingrasamintelor organice precum si amplasarea puturilor din gospodariile populatiei in apropierea depozitelor de gunoaie menajere .

III .4.SITUATIA APELOR UZATE

Apa industriala uzata

In anul 2001 S.G.A.Giurgiu a monitorizat apele uzate deversate in emisar la urmatororii agenti economici :SC.AQUATERM SA, SC. I.C.M.U.G SA, SC VERACHIM SA, SC CONEL SA, SC ATAL SA, SC OLEOMET, SC AXENA COM PROD SRL, SNIF SUCURSALA BUCURESTI, GIURGIU NAV, UM GRANICERI, SPITAL GIURGIU, SC CARNIG SA, SC TAMI 2 SRL, SC LACTA SA, SC DUNAPREF SA, GPS ROATA, PETRO SERV ROATA, SC COMPRES SA BOLINTIN VALE, SC AVICOLA MIHAILESTI, SC AGROCOMB SA GORNENI, SC AGRONUTRISCO SA MIHAILESTI, SC GAT FERME SRL MIHAILESTI, SC MIXALIM IMPEX SRL BUTURUGENI, SC MIXALIM IMPEX SRL MIHAILESTI, SC RONEDA SA NAIPU, SC SANDRA LACT SA ADUNATII COPACENI, SC. AGROZOOTEHNICA ADUNATII COPACENI, SPITALELE: IZVORU, GHIMPATI, VADU-LAT, VINATORII MICI, SINGURENI, GRADINARI, BOLINTIN.

In anul 2001 s-au inregistrat depasiri izolate pentru indicatorii amoniu, fosfor si substante organice la S.C Dunareana S.A, Spitalul Ghimpati, RAIF Mihailesti ,S.C.Atal Product

64

SRL Giurgiu , SC Avicola Mihailesti, SC Petro Serv Roata, SC Verachim SA, SC Aquaterm SA, SC Compres SA Bolintin Vale, Spital Vadu Lat, Spital Singureni , Spital Gradinari, Spital Bolintin Vale, Camin Tintava .

Colectarea si epurarea apelor uzate

Apa uzata industriala este evacuata in emisar fie prin intermediul retelelor de canalizare si statiilor de epurare ale localitatilor (Giurgiu ,Mihailesti ,Bolintin Vale),dupa o prealabila epurare acolo unde se impune ,fie prin retele de canalizare si statii de epurare proprii.

Dintre acesti agenti numai o parte detin statii de epurare unde apele uzate sunt epurate si apoi deversate in emisar.Acestia sunt : SC.AQUATERM SA ,SC. I.C.M.U.G SA,SC VERACHIM SA, SC AVICOLA MIHAILESTI, SC COMPRES SA BOLINTIN VALE ,SC DUNAREANA SA ,CET GIURGIU (statie de preepurare) .

De mentionat ca statiile de epurare existente pe teritoriul judetului Giurgiu au numai treapta mecanica , sunt subdimensionate sau depasite din punct de vedere tehnologic .

Pentru imbunatatirea randamentului actual al instalatiilor de epurare a apelor uzate si pentru incadrarea indicatorilor in limitele prevazute de normativele in vigoare agentii economici si consiliile locale si-au prevazut programe de investitii in acest sens :

Consiliul Local al Municiupilui Giurgiu – Modernizarea si extinderea capacitatii statiei de epurare a apelor uzate din municipiu

Consiliul Local Mihailesti –Statie de epurare ape uzate (investitie noua ) Consiliul Local Bolintin Vale - Statie de epurare ape uzate (investitie noua )

Surse majore si grad de epurare

Principalele surse majore de ape uzate industriale sunt :SC Verachim SA Giurgiu ,SC ICMUG SA Giurgiu ,SC AQUATERM SA Giurgiu ,SC Service Avicola SA Mihailesti ,SC Conpres SA Giurgiu .

La SC.AQUATERM SA si SC AVICOLA MIHAILESTI s-au inregistrat depasiri sistematice la indicatorii : CCOMn ,amoniu ,azot total si fosfor total.

Gradul de epurare la acesti indicatori,in cursul anului 2001 ,este cuprins intre : 0 –10% pentru indicatorul amoniu 0 –10 % pentru indicatorul azot total 6 –20 % pentru indicatorul CCOMnla agentul economic SC AVICOLA MIHAILESTI intre : 3 –60 % pentru indicatorul amoniu 4 –45 % pentru indicatorul azot total 3 –41% pentru indicatorul fosfor totalla agentul economic SC.AQUATERM SA

CONCLUZII

In judetul Giurgiu starea apelor de suprafata este buna , riurile si lacurile se incadreaza la categoria I si II de calitate .

Calitatea apelor subterane se mentine ca si in anii precedenti ,exista inca depasiri la ionul amoniu si fosfor.

Evacuarule de ape uzate sunt supravegheate riguros , depasirile normelor admise sunt izolate si de scurta durata , acestea s-au datorat unor defectiuni tehnologice.

65

CAPITOLUL V

STAREA SOLULUI

Introducere Solul este acea parte a scoartei terestre in care se petrec procese biologice . Solul este supus la o gama variata de impacturi tot mai intense care provoaca sau

intensifica fenomene si procese daunatoare calitatii sale . Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a

solului ca suport si mediu de viata in cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau create de om (antropice ), dereglarea manifestata prin degradarea fizica , chimica sau biologica a solului ori aparitia in sol a unor caracteristici care reflecta deprecierea fertilitatii solului .

Tipuri de poluare si degradare a solului dupa natura si sursa poluantului intilnite in judetul Giurgiu :

-poluarea solului prin lucrari de excavare (balastiere ,foraje ) ;-poluarea solului prin acoperirea cu deseuri solide ;-poluarea solului cu produse petroliere ;-poluarea solului cu substante purtate de aer. Solurile cele mai poluate se afla in vecinatatea surselor primare .Pe masura insa ce

inaltimea cosurilor de evacuare a emisiilor creste, poluarea solului din imediata apropiere a sursei se reduce ca intensitate , in schimb se extinde suprafata supusa poluarii .

Dintre sursele antropice amintim :-uzinele termoenergetice ,industria chimica, industria extractiva ,industria alimentara ,transporturi ,agricultura si silvicultura . Principalii poluanti rezultati din sursele existente in judetul Giurgiu sunt produse petroliere si saruri de la industria de extractie a petrolului,metale (in special plumb ) din transporturi, aciditate data de NOX ,SOX ,NH3 rezultati din arderile de combustibil din centrale termice si transporturi .

V.1. Calitatea solurilorRepartitia solurilor pe categorii de folosinte -Dezvoltarea jud. Giurgiu se bazeaza in principal pe potentialul exceptional al solului; astfel, fondul funciar indica predominanta terenului agricol(peste 78% din suprafata totala), terenul arabil detinand soluri de calitate superioara (cernoziomuri- 93% din cel agricol).Tabel-Bilantul utilizarii teritoriului judetului Giurgiu

Specificare U.M. Judetul GiurgiuSuprafata %

Total agricoldin care:

ha 277.135 78,6/100

Arabil ha 258,963 93,4Patrimoniu viticol; pomicol;pa-suni naturale;fanete naturale

ha 18,172 6,6

Total neagricoldin care:

ha 75.467 21,4/100

Paduri ha 37.731 50Ape, balti ha 15.078 20Drumuri ha 6.783 9Curti, constructii ha 14.102 19Neproductiv ha 1.773 2

*La data intocmirii prezentului raport, O.C.A.O.T.A. Giurgiu lucreaza la reactualizarea datelor.

66

-Repartitia solului pe clase de pretabilitateAprecierea calitativa a solurilor si impartirea lor pe clase de calitate, este exprimata printr-un

indicator de calitate –nivelul de pretabilitate la modul de folosinta arabila.Clasificarea teritoriului jud. Giurgiu pe clase de calitate agricola , exprimate prin nivelul de

pretabilitate la arabil, este determinat in functie de factorii limitativi cu intensitatea cea mai mare.Tabel-Clase de calitate-jud. Giurgiu (1995)

Unitatea de calitate U.M. Suprafata PondereClasaI-a ha 33.548 9,5

Clasa II-a ha 180.941 51,3Clasa III-a ha 83.891 23,8Clasa IV-a ha 28.846 8,2Clasa V-a ha 4.299 1,2Clasa VI-a ha 5.999 1,7Total uscat ha 337.524 95,7Ape, balti ha 15.078 4,3

Total teritoriu ha 352.602 100,00

-Principalele restrictii ale calitatii solurilorTeritoriul judetului Giurgiu cuprinde 6 clase de calitate, respectiv de pretabilitate la arabil,

calitatea scazand direct proportional cu nivelul clasei. Se observa ca ponderea cea mai mare o au terenurile de clasa II-a de calitate de 51,3% , urmata de cele de clasa III-a de calitate, de peste 23,8% acestea prezentand slabe urme de degradare si cele de clasa I-a de calitate , de peste 9,5%, acestea fiind evident cele mai valoroase din punct de vedere agricol. Impreuna, aceste trei clase insumeaza cca. 84% din total teritoriu, ceea ce indica o mare disponibilitate pentru activitatea agricola in general si pentru folosinta arabila in special, in conditii de inalta productivitate si rentabilitate.-Actiuni intreprinse pentru reconstructia ecologica a terenurilor degradate si pentru ameliorarea starii de calitate a solurilorConditiile specifice ale judetului Giurgiu, caracterizate prin substrat litologic format din loess si formatiuni loessoide in cea mai mare parte, ca si energia redusa a reliefului, nu genereaza degradari importante de teren.Solurile degradate cu eroziuni de suprafata totalizeaza o suprafata de 12326 ha si ele se afla indeosebi in Campia Burnasului, pe versantii raurilor, pe unele frunti de terasa ca si pe unele vaiugi afluente Calnistei si Neajlovului. Ele sunt afectate in general de o eroziune slaba sau moderata.Solurile saraturate sunt putin raspandite (8.033 ha) ele fiind localizate cu deosebire pe vaile Neajlovului, Dambovnicului si Calnistei.La aceste suprafete se adauga 29.639 ha afectate de acidificare, cantonate in jumatatea de nord a judetului in interfluviile dintre vaile Argesului, Neajlovului si Dambovnicului.

In anul 2001 IPM Giurgiu a facut analize de sol din:- zona indusriala S.C.VERACHIM S.A si CONEL TERMOELECTRICA S.A.-

S.E.GIURGIU; din punct de vedere al pH-lui solul s-a incadrat de la sol moderat acid pina la sol neutru,valorile obtinute la indicatorul plumb sunt in jurul valorilor normale cu usoare depasiri ale acestora

- zona petroliera Roata si Floresti-Stoenesti pentru a stabili gradul de poluare cu produs petrolier si s-a constatat ca valorile inregistrate la acest indicator specific s-au incadrat intre 0,34-0,58 in functie de distanta fata de schela, ceea ce inseamna ca zona se incadreaza de la poluare slaba pina la poluare moderata cu produs petrolier.Dupa valorile obtinute la indicatorul saruri, acesta se incadreaza la soluri restrictive pentru culturi foarte sensibile.

-zona gropii de gunoi a orasului Giurgiu. In urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile obtinute la indicatorul substante volatile au fost cuprinse intre 1,27-5,41 in functie de distanta de la groapa ceea ce inseamna ca zona este usor poluata cu aceste

67

substante.Valorile obtinute la indicatorul Pb si Cd se inscriu peste valorile normale dar nu sunt depasite concentratiile maxime admise.

- zona Drumul National Giurgiu-Bucuresti km 5,km 30 si parcurile din Giurgiu In urma analizelor efectuate s-a constatat ca in toate zonele analizate au fost depasite limitele normale ale concentratiilor de plumb (20 mg/kg ) dar nu a fost depasita limita maxima admisa la acest indicator (100 mg/kg).Valorile obtinute au fost cuprinse intre 24 mg/kg si 38 mg/kg.

Incadrarea pe criterii de poluare s-a facut dupa Ordinul 756/1997 pentru plumb iar pentru ceilalti indicatori incadrarea s-a facut dupa Parakkova .

Reducerea efectelor secetei si combaterea desertificariiSeceta şi deşertificarea – reprezintă probleme de dimensiune globală întrucât ele afectează

toate regiunile globului, în acest sens fiind necesară acţiunea unită a comunităţii internaţionale pentru combaterea deşertificării şi/sau reducerea secetei.Deşertificarea este determinată de interacţiunile complexe dintre factorii fizici, biologici, politici, sociali, culturali şi economici şi are drept rezultat degradarea terenurilor (sunt afectate îndeosebi terenurile uscate care sunt deja fragile din punct de vedere ecologic).Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt degradarea pădurilor şi scăderea producţiei de alimente.

Combaterea deşertificării presupune acţiuni ca: prevenirea şi/sau reducerea degradării terenurilor, reabilitarea terenului parţial degradat, amenajarea terenului deşertificat.

Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării în ţările afectate grav de seceta şi/sau deşertificare (Paris - 1994) prin prevederile sale poate avea o contribuţie importantă în vederea realizării obiectivelor Convenţiei - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, ale Convenţiei asupra diversităţii biologice şi ale altor convenţii din domeniul mediului.

La nivelul judeţului Giurgiu, toate instituţiile de profil, împreună cu administraţia publică locală, au in vedere in anul 2002 identificarea terenurile degradate, precum şi situaţia juridică a acestora , în vederea găsirii soluţiilor optime pentru reabilitarea lor.

V.2. Presiuni

Ingrasaminte; Produse fitosanitareSi la nivelul judetului Giurgiu este evidenta diminuarea cantitatilor de ingrasaminte chimice si

pesticide utilizate in agricultura, situatie constatata la nivelul tarii, comparativ cu anul 1989. IPM Giurgiu , prin Serviciul Gestiune Deseuri si Substante Chimice Periculoase a

organizat si exercitat controlul asupra modului in care sunt puse in aplicare si respectate dispozitiile legale si standardele normative in vigoare privind regimul substantelor chimice periculoase si al deseurilor.Au fost identificati pe teritoriul judetului Giurgiu, la nivelul anului 2001 un numar de 10 agenti

economici care comercializeaza produse de uz fitosanitar si sunt autorizati din punct de vedere al protectiei mediului.Au fost inventariate depozitele de pesticide din judetul Giurgiu unde a fost identificata o cantitate de aproximativ 22t pesticide expirate.

Stocurile de pesticide expirate sunt tinute sub observatie de IPM Giurgiu prin controale periodice.Tabel - Situatia privind fertilizarea terenurilor agricole din jud. Giurgiu ,cu ingrasaminte chimice in

anul 2000 (numai pentru cerealele paioase)Fertilizari cu ingrasaminte chimicetotalDin care:

U/M

Total agri-cultu-ra

Din careTotalsect.pri-vat

Din care Total Sect.stat

Din care Total Sect.Publ.

Din care

AlteSectoareS.C

priv.Soc.agr.

Gospind.

S.C. foste IAS

Unit.Cercet.si prod. Agric.

68

-cu azot ha 5913 5613 2410 840 2363 300 * * *

t 248 241 84 32 125 7 * * *

-cu fosfor ha 5913 5613 2410 840 2363 300 * * *

t 296 265 84 53 128 31 * * *

(datele au fost obtinute din Situatia Operativa la data de 14.12.2000-Directia Agricola Giurgiu )

*-nu sunt date

Tabel-Situatia privind fertilizarea terenurilor agricole din jud. Giurgiu ,cu ingrasaminte chimice in anul 2001Fertilizari cu ingrasaminte chimicetotalDin care:

U/M

Total agri-cultu-ra

Din careTotalsect.pri-vat

Din care Total Sect.stat

Din care Total Sect.Publ.

Din care

AlteSectoareS.C

priv.Soc.agr.

Gospind.

S.C. foste IAS

Unit.Cercet.si prod. Agric.

-cu azot ha 8615 7640 5675 470 1495 731 731 244 244 -

t 397 361 258 29 74 25 25 11 11 -

-cu fosfor ha 6847 5872 4917 200 755 731 731 244 244 -

t 340 303 241 14 48 26 26 11 11 -

(datele au fost obtinute din Situatia Operativa la data de 19.12.2001-Directia Agricola Giurgiu )

IrigatiiSi in jud. Giugiu , in sectorul privat al agriculturii irigarea culturilor a cunoscut un regres puternic

comparativ cu anul 1989.Datorita resurselor financiare reduse producatorii individuali si-au diminuat substantial consumul de

servicii in domeniul irigatiilor.

Tabel-Stadiul realizarii irigatiilor

Nr.crt. Suprafata (ha) 2001 20011. Suprafata amenajata

pentru irigat162914 162914

d.c. –in functiune 25000 556192. Suprafata contractata 10334 376403. Suprafata irigata 22274 13062

V.3. Interactiunea agriculturii cu mediulAvand in vedere faptul ca suprafata agricola a judetului Giurgiu reprezinta 78,6% din suprafata

totala, IPM Giurgiu sustine ideea dezvoltarii unei retele de ferme multifunctionale care presupune:cultivarea plantelor, cresterea animalelor cu produsele rezultate, prelucrarea produselor vegetale si animale in fabrici dimensionate corespunzator si comercializarea produselor in magazine proprii.

69

Asfel, fermele multifunctionale pot rezolva partial problema sociala in judetul Giurgiu prin reducerea numarului de someri si in acelasi timp au un rol important in controlul poluarii difuze, judetul Giurgiu fiind marginit in partea de sud de Dunare pe o lungime de 76 Km.

-Evolutia septelului.Numar de bovineIn procesul de privatizare –restructurare a avut loc o reducere considerabila a efectivelor de animale

in jud. Giurgiu, comparativ cu 1989.In anul 2000 si 2001 pe forme de proprietate, structura efectivelor de animale arata ca in totalul

efectivelor de animale, sectorul privat detine ponderea covarsitoare.Tabel-Situatia efectivelor de animale in jud. Giurgiu, in anul 2000, comparativ cu 2001 Nr.crt

Specificare U/M

2000 2001Totaljudet

d.c.sector privat

Totaljudet

d.c.sector privat

1. Bovinetotal

cap 52605 50247 40427 38288

d.c. :matca cap 29502 28253 26838 256712. Ovine+

caprineCap 98437 94537 73989 71305

d.c.:matca Cap 75807 73698 62324 604053. Porcine

totalCap 194406 193113 127505 126227

d.c.:matca Cap 10789 10681 6918 68204. Pasari total Cap 2214845 2214845 2465888 2449304

d.c.:matca Cap 944849 944849 890183 8735995. Cabaline

totalCap 20437 20337 19224 19134

d.c.: matca Cap 16546 16475 17786 177216. Familii de

albineNr. 7252 7252 6908 6908

7. Iepuri de casa

Cap 4845 4845 3495 3495

Evolutia suprafetelor irigate precum si evolutia animalelor crescute prezinta o importanta deosebita in protectia mediului, cele doua activitati constituind surse de emisii de metan (agrosistemele irigate si fermentatia enterica a animalelor crescute), mentionat in lista gazelor cu efect de sera (Legea 3/2001- pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice).

CAPITOLUL VI

DESEURIIntroducere Deşeu – orice substanţă sau orice obiect pe care deţinătorul le aruncă sau are intenţia ori obligaţia de a le arunca. Managementul modern de deşeuri pune accent pe tratarea şi eliminarea celor ce nu pot fi reciclate în mod sigur pentru mediu.

70

Obiectivele managementului deşeurilor sunt, în ordinea priorităţilor:-reducerea la sursă a cantităţilor de deşeu generat şi a nocivităţii acestuia;-colectarea separată a deşeului în vederea reciclării şi valorificării unor materiale într-o

proporţie cât mai mare;-tratarea deşeului prin mijloace diverse, pe cât posibil complementare;-depozitarea reziduurilor într-o manieră care să nu aducă prejudicii calităţii mediului şi

sănătăţii populaţiei.

VI.1. Deşeuri menajere

În judeţul Giurgiu au fost inventariate un număr de 86 rampe pentru depozitarea deşeurilor menajere, asimilabile cu cele menajere, deşeuri din materiale de construcţie, din pieţe, stradale, din parcuri şi spaţii verzi. Deşeurile ce sunt transportate la rampele de gunoi sunt colectate “la grămada”, fără o selectare prealabilă.

Cantitatea de deşeuri menajere rezultată la nivelul judeţului Giurgiu este prezentată (pentru anii 1999 si 2000 ) în tabelul următor  si in fig.VI.1.1

Tipuri principale de deseuri/An Cod deseu 1999 mc

2000mc

1.1. Deseuri municipale/ urbane/comunale – Total

din care : 240711 243226-Deseuri menajere colectate neselectiv de la populatie

200301 206634 206038

-Deseuri menajere de la agenti economici (ag. industrie, comert, turism, institutii, etc) 200301 8020 8168-Deseuri din servicii municipale Total, din care : 26057 29020 -deseuri stradale 200303 20850 23274 -deseuri din piete 200302 3675 4186 -deseuri din gradini, parcuri, si spatii verzi

200200 1532 1560

1.2. Deseuri de materiale din constructii si demolari

170000 1970 2025

TOTAL GENERAL 242681 245251

71

Compozitia pubelelor menajere este prezentată în tabelul următor si in fig.VI.1.2.

Compozitia deseurilor%

Hartie, carton%

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Materiale organice%

Altele

%

Total

15 9 4 20 4 40 8 100 %

Fig.VI.1.2.Compozitia pubelelorDeşeurile menajere nu sunt supuse operaţiilor de tratare.

VI.2. Deşeuri industriale

Cantitatea de deşeuri industriale produse în anul 2000 la nivelul judeţului Giurgiu este prezentată în tabelul următor:

72

Denumire deşeu Cod deşeu, conform HG. 155 / 1999

Cantitate produsă

(tone/an)

0 1 2Deşeuri fier 170405 1343,2Deşeu cupru 170401 0,0193Deşeu plumb 160601 4,335Deşeu aluminiu 170402 0,061Deşeu sticlă 170202 0,32Deşeu lemn 150103 0,36Ulei uzat 130305 0,37Deşeu de ţesuturi de natură animală

020102 43

Deşeuri de ţesuturi de natură vegetală

020103 831,6

Dejecţii animaliere 020106 19010Deşeuri din fier 160104 10Anvelope uzate 160103 7,45Ulei uzat 200109 6,2Fibre textile neprocesate vegetale

040201 0,09

Fibre textile neprocesate mixte 040204 0,039Fibre textile procesate mixte 040205 12,137Reziduuri petroliere 130401 0,4Nămol organic 190804 1,9Hărtie şi carton 200101 0,15Răşină solidă 060601 40Borhot 020701 106,6Amestecuri metalice 170407 1000 0 1 2Deşeuri PVC 170203 46Şlam petrolier 050102 761Şpan feros 120101 4Deşeuri lemn 030103 545Nămol uscat de la epurare 190805 2850Nisip provenit din staţia de epurare

190802 252

Rumeguş 03,102 804Deşeuri infecţioase 180103 42,5Deşeuri înţepătoare 180101 8,5

Deşeurile metalice, cele din lemn, anvelopele uzate sunt valorificate prin diverşi agenţi economici de tip remat. Deşeurile infecţioase şi înţepătoare sunt incinerate. Restul deşeurilor sunt eliminate prin depozitare pe terenuri special amenajat.La nivelul judeţului Giurgiu există o cantitate de 22 tone de pesticide expirate, ce sunt sub supravegherea permanentă a noastră şi a societăţilor agricole ce le deţin. Depozitele în care se regăsesc pesticidele sunt amenajte corespunzător. S-au impus măsuri de distrugere a acestora, dar datorită costurilor mari nu s-a realizat.

VI.3 Nămolurile provenite de la tratarea apelor

73

Cantitatea de nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate este3103,9 tone.Acestea sunt supuse uscării în paturi de uscare, pentru ca apoi să fie folosite la acoperirea gropii de gunoi a municipiului Giurgiu sau ca îngrăşământ natural.

V.4 Centrele de depozitare a deşeurilor

În prezent pe raza judeţului Giurgiu nu există depozite ecologice pentru deşeuriCele 68 de rampe de depozitare a deşeurilor nu sunt amenajate, depozitarea deşeurilor se realizează direct pe sol. Aceste rampe nu ocupă suprafeţe mari şi până în prezent nu sa-u realizat studii care să ateste gradul de poluare a terenurilor limitrofe acestora.

VI.5 Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor

Printre primele 4 priorităţi de mediu ale judeţului Giurgiu sunt “Depozitul ecologic pentru deşeuri menajere din municipiul Giurgiu” şi “Rampa de gunoi în oraşul Bolintin Vale”.

Pentru amenajarea “Depozitul ecologic pentru deşeuri menajere din municipiul Giurgiu”, conform Directivei 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor şi Directivei Consiliului asupra deşeurilor nr. 75/442/EEC în vederea aderării şi având în vedere gradul de umplere a actualei gropi de gunoi municipală, Inspectoratul de Protecţie a Mediului Giurgiu împreună cu municipalitatea încearcă soluţionarea problemei de finanţare. S-au făcut demersuri la Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului şi Ministerul Prognozei şi Dezvoltării în vederea finanţării din fonduri PHARE, cel puţin pentru prima alveolă.

CONCLUZII

In anul 2001 prin aplicarea Legii 462/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor , a demarat activitatea de intocmire a Planului judetean de gestiune a deseurilor urmind a fi definitivat in primul trimestru al acestui an.

Ca o realizare putem mentiona – realizarea unui depozit ecologic de reziduuri petroliere de catre SNP Petrom SA –Sucursala Petrom Videle la parcul Videle Mirsa.

CAPITOLUL VII

PĂDURILE SI BIODIVERSITATEAIntroducere

Padurea naturala sau seminaturala asigura conservarea diversitatii biologice si ecologice in spatiul geografic. Astfel, se pastreaza intreaga diversitate de specii, forme, varietati, care constituie fondul genetic, ca si diversitatea de ecosisteme care constituie fondul ecologic pe care le-a creat natura.

VII.1. STAREA PĂDURILOR

Functia economica a padurii Importanta economica a padurilor nu se limiteaza numai la resursele naturale pe care le produce (lemn, vanat, fructe, ciuperci, plante medicinale, miere, etc) si pe care societatea le valorifica sau le poate valorifica.Padurea, ca parte generatoare si conservatoare de mediu, asigura servicii a caror valoare depaseste cu mult pe cea a produselor ei. Reducerea cantitatii de dioxid de carbon si marirea cantitatii de oxigen din aer, reglarea debitului raurilor, stavilirea eroziunii si prin aceasta reducerea incarcarii apelor cu aluviuni, indulcirea climatului, asigurarea de posibilitati de recreere, odihna, genereaza valori care nu au putut fi evaluate decat aproximativ.

74

Sectoare economice intregi cum sunt hidroenergetica, agricultura irigata, reteaua de transport, aprovizionarea cu apa a localitatilor, turismul sunt direct dependente de functiile ecoprotective ale padurii.

Dupa unele evaluari foarte prudente valoarea acestor functii ar putea fi de 10-20 de ori mai mare decat productia de lemn.

Ponderea padurilor pe principalele forme de reliefÎn judeţul Giurgiu, repartiţia pădurilor din punct de vedere teritorial este neuniformă,

partea de est şi nord fiind mai bogată în păduri.Raportat la principalele funcţii pe care le îndeplinesc, pădurile sunt repartizate pe grupe

funcţionale :- grupa I: păduri cu funcţii speciale de protecţie care condiţionează păstrarea şi dezvoltarea

unor obiective de interes economic, social şi ştiinţific. La nivelul judeţului Giurgiu, aceste păduri ocupă 95,0 % din suprafaţa fondului forestier.

-grupa a II-a: păduri de producţie şi protecţie destinate pentru producerea materialului lemnos precum şi pentru a îndeplini rol de protecţie. La nivelul judeţului Giurgiu, aceste păduri ocupă 5,0 % din suprafaţa fondului forestier.

În judeţul Giurgiu, fondul forestier ocupa la sfârşitul anului 2001 o suprafata de 35.762 ha, fiind administrat de către 4 ocoale silvice ( Giurgiu, Bolintin, Comana, Ghimpaţi).

Din punct de vedere al gradului de acoperire cu păduri , judeţul Giurgiu se situează pe locul 32, raportat la cele 40 de judeţe.

Condiţiile de relief şi clima determină încadrarea pădurilor în zona biogeografică a silvostepei şi a zonei pădurilor de foioase. Zona pădurilor de foioase ocupă în general jumătatea de nord a judeţului; ele apar în insule mici şi sunt alcătuite din quercinee pure sau în amestec (cer şi garniţa) şi din şleauri de câmpie cu stejar, cer, garniţa , carpen, tei şi ulm.

Subarboretul acestor păduri este format din gherghinar, lemn câinesc, măceş, corn, porumbar, sânger. În lunca comună a Argeşului şi Sabarului, cât şi a Dunării, condiţiile ecologice permit dezvoltarea zăvoaielor de salcie şi plop, ce alternează cu plantaţiile de plop negru hibrid. Foioasele moi se întâlnesc în special în lungul Argeşului şi zona dig-mal a Dunării, iar în partea de sud a judeţului se întâlnesc şi câteva păduri de salcâm.

În judeţul Giurgiu, ponderea principală este deţinută de pădurile de grupa I-a , respectiv pădurile de interes social; cea mai reprezentativă este pădurea Comana.

Pădurile situate de-a lungul Dunării şi pădurile din ostroavele Cama Dinu, Lung precum şi pădurile Călugăreni, Ghimpaţi, Singureni, Iepureşti, Albele, Manafu prezintă importanţă şi sub raport cinegetic, adăpostind ca vânat principal iepurele şi fazanul, iar ca vânat secundar căpriorul, mistreţul, potârnichea.

Suprafetele de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizariÎn conformitate cu prevederile Ordinului 125/1996, privind procedura de reglementare a

activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului înconjurător, activitate de scoatere din circuitul silvic se reglementează prin acord de mediu (anexa nr.1 - Competenţa de emitere a acordului de mediu ). Inspectoratele de Protecţie a Mediului eliberează acord de mediu pentru scoatere din circuitul silvic pentru suprafeţe mai mici de 1 ha.

În anul 2001 a fost eliberat de catre M.A.P.M.-Directia Generala de Reglementare, Autorizare, Atestare Mediu si Gestiunea Deseurilor, un singur acord de mediu pentru scoatere temporară din circuitul silvic al terenurilor forestiere a suprafetei de teren de 1,2700 ha si defrisarea vegetatiei forestiere pe o suprafata de teren de 1,0390 ha apartinand Directiei Silvice Bucuresti , Ocolului Silvic Ghimpati, jud . Giurgiu.

Taieri de arboriTaierea arborilor in padure (“doborarea arborilor”) , se face cu respectarea unor reguli care

au in vedere sa nu se degradeze lemnul si in acelasi timp sa nu fie aduse vatamari arborilor ramasi in picioare, puietilor sau altor componente ale ecosistemului forestier.

75

Astfel, taierea arborilor batrani, in vederea regenerarii arboretului este prevazuta a se realiza prin amenajamentele silvice numai iarna, pe zapada, pentru a feri de vatamare puietii din care va rezulta noul arboret.

Taierea arborilor tineri, la operatiile de curatiri sau rarituri este recomandata a se realiza in a doua parte a sezonului de vegetatie , in cazul padurilor de foioase, cand nu exista pericolul vatamarii lujerilor tineri, in crestere si este mai redus pericolul vatamarii scoartei , la arborii care raman in arboret.

Taierea arborilor ce urmeaza a fi regenerati din lastari este bine sa se faca primavara devreme, inainte de pornirea sevei, dar dupa ce nu mai exista pericol de ger.

Taxe de taiere a lemnuluiPentru anul 2001 a fost stabilita o taxa forestiera in valoare de 299.250 lei/mc.Evolutia volumului de lemn/haPrin amenajamentele silvice se apreciaza o crestere medie anuala de 7,3 mc/an/ha. Parcelarea paduriiParcela reprezinta diviziunea teritoriala de baza a fondului forestier (cu suprafata de pana

la 20-50 ha), avand limite naturale sau artificiale (drumuri, linii deschise in padure) evidente si marcate prin borne de hotar la colturi.

Subparcela, parte a parcelei, omogena din punct de vedere al statiunii si arboretului (dimensiune minima 0,5 ha,iar maxima egala cu a parcelei).

Numarul de parcele si suprafata acestora/ ocol silvic:Nr.crt Ocol Silvic Nr. parcele Suprafata1. Comana 587 95972. Ghimpati 499 85913. Bolintin 672 109964. Giurgiu 535 7997

Depuneri (de substanta ) in padureBiocenoza forestiera are ca principala cartacteristica structurala prezenta populatiilor de

arbori, care alcatuiesc un strat distinct denumit arboret.In afara de arbori, in structura biocenozei forestiere mai participa si arbusti, ierburi,

muschi, licheni, dintre plantele cu clorofila,ciuperci, mixomicete, bacterii, dintre plantele fara clorofila, un numar mare de animale de la nevertebrate la mamifere.

Cele mai numeroase populatii de consumatori , animale si ciuperci sunt legate direct sau prin lanturi trofice de productia de biomasa a arborilor , iar populatiile de descompunatori-animale nevertebrate, ciuperci, bacterii de necromasa produsa , in cea mai mare parte, tot de arbori.

Astfel, este cunoscut faptul ca productivitatea de biomasa, materia organica vie a ecosistemului forestier, este foarte ridicata in comparatie cu celelalte categorii de ecositeme.

Tot ridicata este si productivitatea de necromasa (materia organica moarta), unde intra anual mare parte din frunze, flori, fructe, o importanta masa de lemn si coaja provenita din ramuri, tulpini, radacini.

Starea de sanatate a padurilorDin amenajamentele silvice se constată că, în general, vegetaţia forestieră în judeţul

Giurgiu , are condiţii bune de dezvoltare, majoritatea tipurilor de staţiune fiind de bonitate mijlocie.La pădurile din jud. Giurgiu, a fost identificat ca factor destabilizator ce afectează

arboretele - fenomenul de uscare; prin amenajamentele silvice au fost identificate măsurile silvico-tehnice care se impun a fi aplicate pentru reducerea acţiunii fenomenului de uscare ( tăieri de igienă, tăieri rase-refacere, tăieri crâng jos, tăieri cazanire).

Alte intervenţii care pot afecta starea pădurilor, sunt răriturile mult prea puternice în arboretele de cvercinee cu vârste înaintate (50-60 ani) fapt ce poate duce la degradarea lor .

De asemenea, în cadrul tăierilor de produse principale, folosirea fierăstrăului a slăbit puterea de lăstărire a arboretelor .

Itinerarii marcate si locuri de primire a publiculuiIn fiecare an in Padurea Comana, este organizata serbarea campeneasca “Sarbatoarea

bujorului” (Paeonia peregrina var. romanica), manifestare cu traditie in zona. Locul de desfasurare

76

este stabilit de Directia Silvica Bucuresti, Ocolul Silvic Comana, in zone care nu apartin rezervatiilor stiintifice.

-Sensibilizarea publiculuiPlecind de la functiile padurii (hidrologica si antierozionala; ameliorative si de protectie;

turistic –recreative), publicul trebuie sa inteleaga importanta conceptului de dezvoltare durabila a padurii.

Acest lucru presupune administrarea si folosirea padurilor si a terenurilor forestiere intr-un mod si intr-un ritm care sa le mentina biodiversitatea, productivitatea , capacitatea de regenerare, vitalitatea si potentialul de a exercita, acum si in viitor , functii ecologice, economice si sociale semnificative, la nivele locale, nationale si globale si care sa nu cauzeze pagube altor ecosisteme.

Comunicarea cu populaţia judeţului, educarea permanentă a publicului în spiritul respectului şi interesului pentru mediul înconjurător, efortul de formare a unei atitudini responsabile în rândurile cetăţenilor, a fost tratată ca un instrument de punere în practică a principiului prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor care se stipulează în Legea Mediului nr. 137/1995.

Astfel, s-a încercat o abordare complexă a relaţiei cu publicul, în scopul atingerii obiectivelor principale ale activităţii de sensibilizare a acestuia la problematica de mediu.Cu două dintre ziarele locale(“Vlaşca” şi “Cuvântul liber”) I.P.M Giurgiu a semnat contracte de colaborare, asigurându-şi, astfel, apariţii săptămânale în paginile acestora. Cu celelalte ziare avem, de asemenea, relaţii foarte bune, ele răspunzând cu deschidere solicitărilor noastre. Chiar dacă temele abordate în presa scrisă nu s-au limitat strict la păduri, ele au încercat totuşi să promoveze o atitudine pozitivă, o gândire profund ecologică în rândurile populaţiei, în special în problema deşeurilor abandonate la întâmplare în natură, dar şi a pagubelor provocate de intervenţia antropică, prin enunţarea unor mesaje educative cu caracter mai general, sau inserarea unor idei cu rol sensibilizator Au existat articole care au mediatizat principalele evenimente cu semnificaţie deosebită în domeniul muncii noastre, cum ar fi: “2 februarie- Ziua Zonelor Umede”, “ 22 Aprilie- ziua planetei noastre”,“ Parcurile Europei- plămânul de aur verde al bătrânului continent”,“Ziua Mondială a Mediului- prilej de reflecţie pentru fiecare locuitor al planetei”etc., folosind aceste prilejuri pentru formarea unei educaţii ecologice în rândul populaţiei, lucru care se răsfrânge inclusiv în atitudinea faţă de păduri.

Un obiectiv important a fost pentru noi şi informarea comunităţii locale cu privire la oportunităţile de finanţare pentru proiectele de mediu. Un exemplu în acest sens l-a constituit articolul “A treia etapă a Programului de finanţare LIFE al Uniunii Europene”, care a oferit celor interesaţi oportunitatea înscrierii în program şi a participării, în cadrul secţiunii “Natura”, prin proiecte care pot contribui la protejarea zonelor împădurite ale judeţului.

Am publicat , de asemenea, articole menite să prezinte activitatea şi preocupările IPM Giurgiu, în scopul atât al informării publicului ,conform Legii 86/ 2000, cât şi al cointeresării acestuia, al atragerii lui în sfera specifică de probleme, pentru a putea deveni un participant activ şi avizat la luarea deciziei. Articole cum ar fi “Suntem cu toţii responsabili de starea mediului nostru”, au căutat să sensibilizeze populaţia la problematica de mediu, urmărind implicarea afectivă şi educarea în spiritul responsabilităţii a locuitorilor judeţului .

De asemenea, întâlnirile reprezentanţilor IPM Giurgiu cu elevii folosesc fiecare prilej educarea lor ecologică, în special în problema comportamentului lor în excursii, în pădure.

Considerăm că atragerea tinerilor în problematica ecologică va avea ca efect de viitor şi stimularea grijii pentru păduri.

Cu ocazia Sărbătorii Bujorului, care se celebrează anual la Pădurea Comana, a Zilei Europene a Parcurilor sau a Zilei Mondiale a Zonelor Umede , IPM Giurgiu diseminează informaţii legate de acest eveniment şi emite materiale de propagandă ecologică (pliante, afişe, fluturaşi, etc.)

Toate acestea reflecta preocuparile noastre de promovare a imaginii Inspectoratului ca factor activ in atragerea populatiei la o participare angajata si responsabila inclusiv în problema ocrotirii pădurilor.

Suprafere impadurite in anul 2001In anul 2001 s-au efectuat lucrari de impadurire astfel:

77

-Ocolul Silvic Comana: –60 ha;-Ocolul Silvic Ghimpati: -92 ha;-Ocolul Silvic Bolintin:-15 ha;-Ocolul Silvic Giurgiu:-106 ha.

VII.2. BIODIVERSITATEA

Habitatele naturaleIn spiritul Directivei 92/43/CEE I.P.M. Giurgiu a urmarit in ultimii ani sa atinga scopurile principale impuse de Directiva Habitate: Asigurarea biodiversitatii prin conservarea habitatelor naturale precum si a florei si faunei

salbatice; Readucerea intr-o stare de conservare favorabila a habitatelor naturale si a speciilor din flora si

fauna salbatica de interes comunitar.I.P.M. Giurgiu a avut ca obiectiv principal identificarea ecosistemelor periclitate si amenintate acut, inaintand forurilor competente propuneri pentru punerea sub protectie a acestora.Raportat la suprafata judetului Giurgiu, cea mai mare pondere o au habitatele agricole :

Nr. crt. Principalele tipuri de habitate

% din suprafaţa judeţului Giurgiu(352.602 ha)

1. Agricole 78,62. Păduri 10,63. Ape, bălţi 4,3

Cele mai importante habitate de zone umede, precum şi concentrarea de habitate cu un număr mai mare de specii protejate prin Convenţii internaţionale ratificate în România (Convenţia de la Berna - Legea 13/1993, Convenţia de la Bonn - Legea 13/1998, precum şi cele doua Directive - Directiva Habitate – 92/43/EEC şi Directiva Pasari - 79/409/EEC), sunt situate în lungul Dunării (ostroave, zone inundabile).

Chiar daca indiguirea Dunarii (realizata din motive economice si de protectie) si utilizarea resurselor naturale (silvicultura, exploatari de agregate minerale) au dus la modificari morfohidrologice si schimbari ale peisajului natural, s-au pastrat totusi si areale cu o bogata diversitate biologica, in special fauna ornitologica.

Flora si fauna salbaticaIn conditiile in care analiza evolutiei calitatii factorilor de mediu pe ultimii 10 ani, indica o

scadere a coeficientului general de poluare, putem afirma faptul ca presiunea antropica asupra florei si faunei terestre si acvatice a fost mai scazuta in ultimii 10 ani.

Este de remarcat insa faptul ca, efectele produse de intervenţia antropică din perioada anterioară sunt greu de rezolvat, cu atât mai mult cu cât ele nu au fost cuantificate până în prezent.

Astfel, referitor la flora si fauna acvatica (este vorba in special de flora si fauna Dunarii), impactul produs de eliminarea luncii inundabile din anii 1970 este usor sesizabila si dupa aproape 30 de ani.

Prin depasirea capacitatii de retentie a nutrientilor, apele Dunarii au fost afectate de o eutrofizare puternica care a avut un impact direct asupra ciclurilor trofice.

Ex: reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal si proliferarea speciilor competitive in exces de nutrienti.

Astfel s-a inregistrat o scadere a diversitatii biologice prin disparitia sau reducerea unor specii, dintre care multe cu valoare peisagistica si economoca ridicata.

In acest spirit I.P.M. Giurgiu a sustinut refacerea fostei lunci inundabile a Dunarii in conditiile realizarii unei evaluari a posibilului potential de reconstructie ecologica.

78

Astfel I.P.M. Giurgiu:-In Declaratia paneuropeana privind infiintarea Coridorului Verde al Dunarii de Jos, are

doua propuneri:a. Ostrovul Cama-Dinu (la capitolul noi arii protejate);b. Refacerea Complexului amenajat Greaca (la cap. Reconstructie ecologica).-Sustine propunerea de “Proiect pilot de reconstructie ecologica, de impact de mediu si de

dezvoltare durabila a terenurilor unor incinte indiguite din lunca Dunarii in vederea includerii acestora in Coridorul Verde al Dunarii Inferioare”.

Subiectul reprezinta tema de cercetare a Institutului de Studii si Proiecte pentru Imbunatatiri Funciare.

-I.P.M. Giurgiu a semnat scrisoarea de sustinere a proiectului “ Promovarea conservarii biodiversitatii prin agricultura si dezvoltare durabila in Romania” cu Universitatea Bucuresti –Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila.

-I.P.M. Giurgiu a fost gazda celei de-a doua intalniri a “ Forumului Utilizatorilor de Apa din Bazinul Neajlovului”, organizata de Universitatea Bucuresti-Departamentul de Ecologie Sistemica si Dezvoltare Durabila.Scopul acestei intalniri a fost acela de a antrena institutiile statului privind directa implicare in implementarea politicii Uniunii Europene cu privire la protectia si conservarea zonelor umede. Referitor la flora si fauna terestra, la nivelul jud. Giurgiu, considerând grupa de animale cea mai bine reprezentata ca fiind păsările este de semnalat faptul ca :

- fauna ornitologică, deşi sensibilă la poluare, posedă capacitatea de evitare a zonelor periclitate, ca urmare populaţiile de păsări au înregistrat schimbări numai în zonele din apropierea surselor de poluare unde evoluţia lor s-a îndreptat spre predominanta speciilor rezistente.

Ex: în apropierea Combinatului Chimic şi a facilităţilor portuare de pe malul Dunării se remarcă existenţa unui nr. redus de specii şi anume vrăbii, pescăruşi, ciori dar reprezentate de un nr. mare de indivizi.

-speciile migratoare s-au retras în zonele împădurite de pe ostroave şi grinduri care continuă să reprezinte pentru ele un mediu de viaţă favorabil.

I.P.M. Giurgiu a intreprins o serie de actiuni ce au drept scop protectia florei si faunei salbatice:

A fost aprobata (07.06.2001) de catre Comitetul de Management al Comisiei Europene , propunerea I.P.M. Giurgiu de finantare comuna pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera 2001 Romania Bulgaria-proiectul RO 01.03.02 “Protectia zonelor umede ale Dunarii, proiect pilot in zona insulelor Cama-Dinu”.Un rezultat al proiectului il reprezinta studiul privind impactul calitatii factorilor de mediu asupra evolutiei florei si faunei salbatice din zona. A fost semnata scrisoarea de parteneriat cu Universitatea Bucuresti, Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie Animala privind proiectul “ Reabilitarea ecologica a zonei avifaunistice Comana”.Propunerea de proiect a fost inaintata spre finantare prin Programul LIFE-Natura si urmareste:-instituirea Ariei Protejate Comana, ca arie de importanta avifaunistica si asigurarea tuturor mijloacelor legale si administrative pentru protectia speciilor de pasari, Balta Comana fiind a doua zona de importanta ornitologica din Romania.In propunerea de proiect I.P.M. Giurgiu va asigura monitorizarea calitatii factorilor de mediu in zona Comana si pregatirea rangerilor de mediu.

I.P.M Giurgiu a sustinut propunerea de proiect a Institutului de Biologie Bucuresti-Academia Romana –“Fundamentarea stiintifica a propunerii de arie protejata a complexului de ecosisteme Comana-jud. Giurgiu”.Propunerea vizeaza declararea Parcului Natural Comana , care sa cuprinda pe langa cele trei rezervatii stiintifice din padurea Comana (Padina Tatarului, Oloaga Gradinari, Fantanele Calugareni), alte 7 zone in care au fost identificate specii de flora si fauna protejate prin conventii internationale.

79

Tabel-Motivatia regimului de protectie a rezervatiilor stiintifice din parcul Natural Comana (extras din lucrarea Institutului de Biologie):Nr.crt

Numele rezervatiei Tipul de rezervatie

Motivatia sintetica si specifica

1 Oloaga-Gradinari(Legea 5/2000)

Bot./Zoo Specii ocrotite (Ruscus aculeatus) (Lucanus cervus) si multe alte specii rare si endemice de flora si fauna; paduri tipice zonei forestiere romanesti si balcanice:;exemplare de arbori seculari; habitate umede forestiere, fauna freatofila si de izvoare.

2. Padina Tatarului(Legea 5/2000)

Bot/Zoo Specii de plante ocrotite (Paeonia peregrina, Iris graminea, Iris variegata), specii rare, specii la limita de areal geografic; diversitate mare de habitate forestiere uscate; exemplare batrane de Quercus pedunculiflora, Q. frainetto; coleoptere rare.

3. Fantanele(Amenajament silvic;omisa in Legea 5/2000)

Bot/Zoo Diversitate floristica si de habitate deosebit de mare, peste 350 sp., cu amplitudine ecologica laega, de la habitate umede la cele xerice, din etaje montane si de deal, pana in zona de silvostepa, insumand 7 din speciile de Quercus prezente in tara, toate cele 5 specii de Fraxinus si 4 din speciile de Ulmus; specii ocrotite (Marsilea quadrifolia, Ruscus aculeatus), specii rare si la limita de areal (Ranunculus polyphyllus, Urtica kioviensis,Convallaria majalis); arbori monumentali, apartinand tuturor speciilor, inclusiv celor rare; habitate forestiere umede si izvoare (fantanele).

4. Zboiu(propunere)

Complexa Nuclee de padure de silvostepa (Quercetum pubescentis) in structuri naturale-raritati in Campia Romana, specii de plante rare si ocrotite, specii de silvostepa si termofile in diverse alte tipuri de padure; arbori seculari; habitate acvatice si de zone u7mede, fauna endemica si rara de nevertebrate din izvoare, paraul Zboiu si helesteele amenajate.

5. Puieni(propunere)

Bot/Zoo Nuclee de vegetatie termifila; habitate de paduri de silvostepa; diversitate mare de specii forestiere xerice; arbori seculari ai speciilor de silvostepa; fauna habitatelor de silvostepa.

6. Cranguri(propunere)

Complexa Paduri aluviale, specii lemnoase la limita inferioara altitudinala (Alnus glutinosa) a arealului specii rare de zone umede, habitate ocrotite, cu specii de Fraxinus, Salix, Populus; arbori batrani.

7. Valea Hotilor(propunere)

Bot. Habitate de paduri xerice alternate cu cele mezofile, populate de specii rare, la limita de areal estic (Doronicum orientale) sau altitudinal si sudic (Convallaria majalis)

8. Balta Comana(propunere)

ComplexaZona umeda

Zone umede, habitate ocrotite pe plan national si european, in structuri naturale, cu vegetatie acvatica, palustra specii rare de plante

80

(Marsilea quadrifolia, Salvinia natans), specii rare de mamifere, ca Lutra lutra, o mare diversitate avifaunistica, data de cele peste 150 de specii prezente, multe din ele rare si periclitate , in tara si in Europa, specii rare si endemice de pesti(Leuciscus borysthenicus, Umbra krameri, Cobitis taenia)

9. Valea Gurbanului(propunere)

Complexa Zona umeda

Mare diversitate de habitate umede cu raritati faunistice (pesti Leuciscus borysthenicus, Umbra krameri) si floristice, alternand cu flora si vegetatie ierbacee termofila, de stepa si silvostepa; specii rare si endemice de plante(Centaurea rutifolia, Acinos rotundifolius, Cerinthe auriculata, Crepis pulchra, Salvia nemorosa ssp. Tesquicola, Knautia macedonica, Ornithogalum fimbriatum).

10. Saraturile Comana/Gradistea(propunere)

Bot/Zoo Saraturi continentale, habitate ocrotite pe plan national si europen, cu specii caracteristice (Camphorosma annua, Puccinelia limnosa)sau rare ca Scilla autumnalis, Tunica prilifera, Scorzonera canna).

I.P.M. Giurgiu a transmis la M.A P. M si Academiei Romane-Comisia Pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii , propunerea privind declararea Baltii Comana –Arie Naturala Protejata.

Propunerile Institutului de Biologie Bucuresti si I.P.M. Giurgiu privind punerea sub protectie a zonei Comana sunt complementare si au fost inaintate spre analiza si autoritatilor administratiei publice locale care si-a exprimat deschiderea si interesul pentru acestea.

Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse geneticeI.P.M. Giurgiu a eliberat autorizatii de capturare fauna salbatica (Phasianus colchicus) in

vederea comercializarii, pentru 6.5000 buc.(solicitarea a fost facuta de Fazaneria Ghimpati).In anul 2001, au fost eliberate 11 autorizatii de recoltare/ capturare flora /fauna salbatica in

valoare de 13.500.000 lei. Tabelul nr.3-Situatia recoltarilor/capturarilor de flora si fauna salbatica in jud. Giurgiu anul

2000 /2001

Flora salbatica

Nr. crt

Plante recoltate Cantitate(Kg)

1 Anul 2000 Anul 20012 Macese(Rosa canina) 100.000 80.0003 Porumbe(Prunus spinosa) 75.000 100.0004 Paducel(Crategus monogina) 25.000 50.0005 Soc(Sambucus nigra) 125 -6 Tei(Tilia sp.) 3.700 -

Fauna salbatica

Nr. Specii capturate Cantitati (bucati)

81

crt. Anul 2000-sem.I Anul 2001-sem.I1 Iepuri (Lepus europaeus) 100 5.6352 Caprior(Capreolus capreolus) 19 913 Cerb comun(Cervus elaphus) - 94 Cerb lopatar(Dama dama) - 195 Mistret(Sus scrofa) - 2606 Dihor comun(Putorius putorius) - 1077 Viezure(Meles meles) - 388 Nevastuica(Mustela nivalis) - 589 Bizam (Ondatra zibethica) 15010 Vulpea(Vulpes vulpes) - 48611 Sacal (Canis aureus) - 612 Jder de copac(Martes martes) - 813 Fazani(Phasianus colchicus) 8.600

(Crescatorie Ghimpati)

-890(Fonduri de vanatoare)

-4000(Fazanerie Ghimpati)

14 Potarniche(Perdix perdix) - 56015 Rata mare(Anas platyrhynchos) - 2.10016 Cormoran mare(Phalacrocorax

carbo)- 590

17 Prepelita(Coturnix coturnix) - 3.28018 Becatine (Gallinago gallinago) - 3.050

19 Srturz(Turdus pilaris) - 61020 Porumbel gulerat(Columba

palumbus)- 910

21 Turturica(Streptopelia turtur) - 1.49022 Gugustiuc(Streptopelia decaoto) - 16.13023 Graur comun(Sturnus vulgaris) - 14.88024 Stancuta(Corvus monedula) - 30025 Ciocarlan(Galerida cristata) - 1.57026 Lisita(Fulica atra) - 1.45027 Gainusa de balta(Gallinula

chloropus)- 560

28 Sitar de padure(Scolopax rusticola)

- 855

29 Starc cenusiu(Ardea cinerea) - 24030 Nagat(Vanellus vanellus) - 40031 Garlita mare(Anser albifrons) - 236032 Rate salbatice - 14980

Autorizatiile au fost eliberate in conformitate cu prevederile Ord. 322/2000 si Ordinul 647/2001 (pentru anul 2001 cotele de recolta au fost aprobate de MAAP).

Mentionam ca prin Ordinul 161/2001 al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, sunt stabilite cote de recolta si pentru tiganus (Plegadis falcinellus), desi este specie protejata prin Directiva 79/409/EEC.

In acest sens I.P.M. Giurgiu nu a eliberat autorizatie de capturare pentru Plegadis falcinellus.

Presiuni exercitate de vanatoare

82

I.P.M. Giurgiu, a identificat si transmis la M.A.P.M. , lista zonelor din judet unde se considera ca activitatera cinegetica trebuie redusa sau interzisa:

-Balta Comana-este cunoscuta in lumea academica ca loc de popas si cuibarit pentru o serie de specii de pasari protejate prin conventii internationale.

Cele peste 150 de specii de pasari din zona , fac ca acesta sa constituie un punct de atractie atat pentru vanatorii din zona cat si pentru cei din Bucuresti.

-Dunare-zona dig-mal (Km 450-Km 526) si ostroaveReprezentantii A.J.V.P.S. si ai Ocolului Silvic Giurgiu au semnalat ca in aceste zone a fost

obsevata o scadere drastica a numarului de exemplare la diferite specii de interes cinegetic (Capreolus capreolus-caprior, Sus scrofa-mistret).

De asemenea capturarile de fauna salbatica s-au facut in conditiile respectarii prevederilor Ordinului 322/2000, privind procedura de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna si la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica precum si importul acestora.

I.P.M. Giurgiu a contactat in timp util toate A.V.P.S-urile ce desfasoara activitati de capturare fauna salbatica pe teritoriul jud. Giurgiu, in vederea intrarii in legalitate.

Presiuni exercitate de pescuitChiar daca nu exista studii recente privind fauna piscicola a Dunarii , este clar ca se

inregistreaza o schimbare a spectrului specific piscicol si scaderea populatiilor de pesti cu valoare economica ridicata.

Deoarece este greu de monitorizat starea fondului piscicol al Dunarii , I.P.M. Giurgiu a actionat prin prisma tinerii sub control a fenomenului de braconaj.

In acest sens a fost incheiat un protocol cu Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera, care are printre alte obiective si colaborarea in vederea stoparii fenomenului de braconaj piscicol pe Dunare.

Impactul stricaciunilor aduse de vanat padurilorIn cadrul fondului forestier, activitatea cinegetica este o activitate reglementata prin

amenajamentele silvice care trateaza aspecte legate de: speciile de vanat si conditiile de vanatoare; potentialul cinegetic, efective optime si potentiale; asigurarea hranei vanatului; asigurarea terenurilor de hrana pentru vanat; organizarea productiei cinegetice; constructii si instalatii cinegetice.

In cadrul amenajamentelor silvice din judetul Giurgiu, este mentionat ca vanat principal fazanul si secundar capriorul , iepurele, mistretul .

In cazul fazanului,specie la care fructele de padure constituie hrana de baza, in conditiile in care se doreste realizarea unei culturi intensive a fazanului, este total neindicata activitate de recoltare a fructelor de padure.

Diminuarea pagubelor (in special produse de caprior), atat in sectorul silvic cat si in cel agricol, depinde in primul rand de hrana oferita vanatului (culturi variate pe terenurile de hrana create, oferirea de hrana suficienta si proaspata, concentrate si ramuri verzi ,etc.).

La iepuri, care traiesc mai mult in afara padurii, masurile se pot lua in principal impotriva roaderii pomilor tineri fructiferi si constau in oferirea unei hrane corespunzatoare compensatoare(in special ramuri verzi si fan).

Situatia ariilor protejate si a monumentelor naturiiÎn conformitate cu Legea nr.5/06.03.2000 - Legea privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cap. Zone Naturale Protejate de Interes Naţional şi Monumente ale Naturii, jud. Giurgiu sunt menţionate următoarele arii protejate :

Nr. crt. Denumirea Localizare Suprafaţa1. Pădurea Oloaga-Gradinari Com. Comana 248,002. Pădurea Padina Tătarului Com. Comana 230,003. Pădurea Manafu Ghimpaţi 28,00

83

4. Pădurea Teşila Com. Schitu, sat Vlaşin

52,50

Din această listă a fost omisă, deşi figurează în literatura de specialitate, Pădurea Fântânele (trup al pădurii Comana), cu o suprafaţă de 157,2 ha, având ca specie protejată Convallaria majalis (lăcrămioare).

Pădurea Oloaga-Gradinari şi Pădurea Padina Tătarului, au fost declarate rezervaţii naturale prin H.C.M 518/1954 şi reconfirmate prin amenajamente silvice.

Pădurea Oloaga este menţionată în amenajamentele silvice ca rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea integrală a naturii - ocrotirea florei – Ruscus aculeatus (ghimpele), iar Pădurea Padina Tătarului – rezervaţie ştiinţifică pentru ocrotirea integrală a pădurii.

Pădurea Manafu apare în amenajamentul silvic ca rezervaţie ştiinţifică pentru protejarea arboretelor de cvercinee cu bujor romanesc – Paeonia peregrina var. romanica., iar pădurea Teşila – rezervaţie ştiinţifică.

Semnalăm faptul că, rezervaţia zoologica – Izvoarele de la Corbii Ciungi (5,00 ha), apare la jud. Dâmboviţa deşi, în urma reorganizării teritorial administrative din anii ‘80 , rezervaţia a trecut din judeţul Dâmboviţa în jud. Giurgiu, în acest context fiind abandonată. Cea mai gravă problemă legată de această rezervaţie este faptul că întreaga zonă a fost modificată prin intervenţie antropică (desecări, captări de izvoare, distrugerea zăvoiului, etc.), fiind puţin probabil ca rezultatele studiilor făcute în această zonă în anii ‘60, să mai caracterizeze zona în momentul de faţă.

Aceste izvoare sunt populate de o bogată faună relictă de nevertebrate rămase probabil din perioada glaciaţiilor, când influenţa climatului rece se prelungea şi în Câmpia Dunării.

CAPITOLUL VIII

MEDIUL URBAN

Introducere Activitatile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toti factorii de mediu , de

aceeia aceste activitati trebuiesc controlate si dirijate astfel incit sa se reduca la minim impactul asupra mediului.Dintre acestea amintim:

-Activitatile menajere sunt generatoare de multiple forme de poluare :fizica, chimica, bacteriologica , fonica si estetica.Deseurile urbane persista in narura zile, luni si chiar ani , datorita procesului lent de degradare sub influenta apei, oxigenului atmosferic , luminii si microorganismelor.

Procesele de ardere a combustibililor si fumatul , pe linga procesele de ardere din industrie si transporturi , polueaza puternic atmosfera in orase si in imprejurimi.

Transportul auto, feroviar si naval sunt principalele surse de poluare fizica ,chimica si fonica cu impact major asupra mediului si sanatatii populatiei.

VIII.1 Calitatea aerului in mediul urban

Factorii urbanistici favorizeaza sau impiedica autoepurarea aerului in functie de modul cum influenteaza microclimatul urban si in special ventilatia strazilor .Strazile inguste si prost ventilate , aglomerarea mare a cladirilor inalte , absenta spatiilor verzi , constituie conditii favorabile mentinerii si acumularii poluantilor in atmosfera .

.Emisiile de poluanti din transporturile auto prezinta doua particularitati :

84

-datorita faptului ca se elimina aproape de sol duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici -emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii , diferentele de concentratii depinzind de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazilor.

Poluantii proveniti din traficul auto, feroviar si naval sunt:dioxid de sulf ,oxizi de azot , oxid de carbon,hidrocarburile , pulberi in suspensie, substante volatile si metale grele .

Din depozitarea necontrolata a deseurilor si fermentatia acestora sunt emise gaze care polueaza atmosfera cum ar fi:amoniacul, hidrogen sulfurat, metanul, dioxidul de carbon etc.Procesele de combustie polueaza aerul cu emisii de dioxid de sulf ,oxizi de azot , oxid de carbon,hidrocarburile , pulberi in suspensie, substante volatile si metale grele .

Pentru mun.Giurgiu calitatea aerului este monitorizata printr-o retea formata din 6 puncte de prelevare, in orasele Mihailesti si Bolintin Vale nu se monitorizeaza calitatea aerului.

Rezultatele monitorizarii aerului sunt prezentate in capitolul II.Dupa cum s-a prezentat putem concluziona:-concentratiile de bioxid de sulf s-au diminuat de-a lungul anilor darorita faptului ca s-au

folosit combustibili cu un continut de sulf mai scazut :-continutul de dioxid de azot s-a diminuat mult in ultimii ani , de la valori anuale care

depaseau normele admise s-au monitorizat valori admisibile subconcentratia maxima admisa ; acesta diminuare se datoreaza si faptului ca traficul rutier in mun.Giurgiu a fost redirectionat si pe alte artere de circulatie (strada de centura care ocoleste centru orasului ):

-concentratiile de pulberi in suspensie si de metale grele (plumb si cadmiu ) sunt destul de mari situindu-se de multe ori peste pragul de alerta :

- concentratiile de amoniac au scazut in ultimi ani , dar totusi s-au inregistrat depasiri ale pragului de alerta la probe momentane, depasirile inregistrandu-se in lunile de vara cu temperaturi foarte ridicate (iulie, august) determinate de emisiile provenite de la depozitarea necorespunzatoare a deseurilor menajere;

-la hidrogen sulfurat (probe momentane) , s-au inregistrat citeva depasiri ale pragului de alerta datorita emisiilor de la S.C. Verachim SA Giurgiu dar si de la canalizarea orasului si din depozitarea necorespunzatoare a deseurilor ; fata de anii precedenti concentratiile anuale din acest an au fost mai scazute

Pentru diminuarea poluarii urbane se fac eforturi in colaborare cu toate institutiile locale si se au in vedere proiecte pentru zona urbana care sa duca la imbunatatirea calitatii factorilor de mediu.

VIII. 2 Situatia spatiilor verzi si a zonelor de agrement

Prin Studiul de Fundamentare a Planului Urbanistic General - mun.Giurgiu, s-au facut aprecieri asupra capacitatii necesare si reale, prin raportare la numar de locuitori pentru spaţiile verzi şi zonele de agrement:

Tipuri caracteristice de spatii verzi

Capacitati (pentru 75.000 locuitori)Existent(ha)

Necesar DeficithaTotal (ha) mp./loc

I. Spatii verzi cu acces nelimitat

30,52 190,50 - 159,98

1. Parcuri 1,27 45,00 6,00 43,732. Gradini de cartier - 52,50 7,00 52,503. Scuaruri 4,00 22,50 3,00 18,504.Gradini de fatada 0,35 22,50 3,00 22,15

85

5.Fasii pl. si benzi de verde

2,1 22,50 3,0 20,40

6. Drumuri de umbra 2,80 7,50 1,00 4,707. Spatii verzi asociatii de locatari

20,00 18,00 5,00* -

II. Spatii verzi cu acces limitat

35,12 206,38 - 171,26

1. Aferente unitati sanitare

1,72 1,38 10-15,0 -

2. Aferente unitati invatamant

5,90 72,30 16,00 66,40

3. Aferente unitati economice

25,00 131,90 20%** 106,90

4.Alte unit. Soc.-culturale

2,55 0,80 20%** -

III. Spatii verzi cu profil specializat

30,0 36,70 - 6,70

1. Gradina botanica - 21,70 2,90 21,702.Parcuri sportive 5,00 7,5 1,00 2,53. Cimitire 17,00 7,5 1,00 -4. Pepiniere 8,00 - - -TOTAL S.V.I+II+III

95,64 433,58 - 337,94

Zone de agrement 1,73 1275,00 170,00 1273,27

Necesarul a fost calculat in conformitate cu normele cuprinse in normele tehnice silvice conform Ord. 444/86 si Regulamentul General de Urbanism.

* - pentru locuitorii din blocuri ** - din suprafaţa totală a unităţilorPentru marirea spatiilor verzi si pentru noi spatii de agrement se propune: incadrarea corpurilor de padure Balanu si Turbatu ca paduri cu functii de recreere si

agrement; incadrarea zonelor cu habitate valoroase aflate cu ecosisteme in echilibru, riverane

Dunarii; reabilitarea zonelor distruse de poluare; amenjarea peisagistica in lungul arterelor transeuropene si a celor de acces in oras cu

rol de plantatii de protectie ; realizarea de suprafete verzi in interiorul orasului si imbunatatirea celor existente; realizarea unei zone de agrement, a unei zone de padure si a unui parc.

VIII.3 Starea de confort si de sanatate a populatiei in raport cu starea de calitate a mediului in zonele locuite

Datele prezentate mai jos reflecta starea de sanatate a populatiei din judetul Giurgiu, aceasta nefiind insa influentata major de un eventual impact nefavorabil al factorilor de mediu. Aspecte demografice

-12 luni 2001 comparativ cu 12 luni 2000Indicatori demografici 12 luni 2000 12 luni 2001

Cifra absoluta %o Cifra absoluta %o

86

Natalitatea 2895 9.9 2647 9.0Mortalitatea generala 4342 14.7 4388 14.9Sporul natural -1447 -4.9 -1741 -5.9Mortalitatea infantila 45 15.5 20 7.5Garvide noi luate in evidenta 2340 - 2319 -Gravide ramase in evidenta 885 - 876 -

Mortalitatea generala pe grupe de varsta

12 luni 2000 12 luni 2001Cifra absoluta % Cifra absoluta %

0-1 an 45 1.0 20 0.51-4 ani 17 0.4 7 0.25-15 ani 83 1.9 25 0.515-59 ani 736 16.9 525 12.160-69 ani 908 20.9 947 21.570 ani si peste 2553 58.9 2864 65.2

PE GRUPE DE AFECTIUNI 12 luni 2000 12 luni 2001Cifra absoluta % Cifra .absoluta %

Boli ap. cardio vascular 2916 67.2 3080 70.2Boli ap. respirator 357 8.2 219 5.0Boli ap. digestiv 193 4.4 188 4.3Tumori 556 12.8 531 12.1Accidente 216 5.0 154 3.5Alte cauze 104 2.4 216 4.9

VIII.4. Presiunea aglomerarilor urbane

Turism

Turismul, in municipiul Giurgiu, este slab dezvoltat. De acest domeniu se ocupa doua societati: SC Danubius SA ( cu capital de stat ) si SC Vip Tours SRL (cu capital privat).

Capacitatea de cazare a localitatii este asigurata de 3 hoteluri, un motel si un camping insumand un numar de 412 locuri.

Singura amenajare de agrement a orasului o constitue strandul municipal aflat in port pe malul Dunarii avand 1,73 ha.

In afara teritorului administrativ al orasului sunt situate cinci corpuri de padure in suprafata de 1076 ha , din care unul singur dispune de o amenajare folosibila (tabara pentru copii) ca dotare de turism. Trei din aceste paduri (Balanu 72 ha, Gutu 169 ha, Turbatu 289 ha ) pot indeplini functii de recreere si de agrement, ele aflindu-se sub 25 km (conform normelor silvice ).

Padurile riverane Dunarii , aflate cu ecosistemul in echilibru , se incadreaza in subgrupa paduri de ocrotire a genofondului si ecofondului forestier si pot fi folosite partial in activitatea de ecoturism

87

Presiuni exercitate de catre poluarea sonora

Sunetul ne permite să facem evaluări de calitate şi diagnoză când ascultăm zgomotul produs de unele instalaţii, echipamente şi aparate utilizate în diferite domenii de activitate. Multe sunete sunt neplăcute sau de nedorit, în acest caz denumindu-le zgomote. În ce măsură zgomotul ne deranjează depinde nu numai de calitatea sa, ci şi de atitudinea noastră faţă de zgomot.

Zgomotul, pe lângă faptul că este perceput selectiv de organul auditiv, acţionează asupra întregului organism creând adevărate microtraumatisme repetate, astfel:- peste o anumită intensitate lezează urechea şi poate duce la surditate şi la tulburarea sistemului

nervos central;- reduce capacitatea de muncă şi favorizează producerea accidentelor de muncă;- în funcţie de intensitate, durata de acţiune şi interferarea lui, zgomotul poate produce efectul de

mascare a sunetelor, oboseală auditivă, traumatismul sonor şi surditate profesională.În anul 2001 s-au realizat 148 determinări ale nivelului zgomotului urban în 3 puncte din

oraş: Centrul Civic, Spitalul Judeţean, Vama Giurgiu.Valorile înregistrate sunt cuprinse între 62 – 72,9 dB(A), limita admisibilă fiind 70 dB(A).S-au înregistrat 47 usoare depăşiri ale nivelului de zgomot urban , datorita traficului rutier.Valorile medii lunare calculate in fiecare luna din cite o determinare pe saptamina pentru

fiecare punct ,sunt prezentate in fig.VIII.4.1In cursul anului 2001 s-au efectuat 20 de controale la agenti economici care au in

administrare discoteci. Determinarile nivelului de zgomot , efectuate cu acest prilej au scos in evidenta ca in unele situatii s-a depasit nivelul de zgomot maxim admisibil, motiv pentru care s-au aplicat sanctiuni contraventionale si s-a indicat sa se realizeze izolarea fonica a cladirilor sau sa se asculte muzica la un volum redus.

Fig.VIII.4.1.Nivelul de zgomot urban-medii lunarePresiuni exercitate de traficul urban In interiorul municipiului transportul calatorilor se exercita , in principal , cu mijloace

oferite de RA Eltrans Giurgiu care isi ofera serviciile pe trasee cu o lungime de 71 km, legand diferite cartiere cu centrul orasului si cu principalii agenti economici.

88

La completarea necesarului de transport participa alte mici unitati cat si persoane fizice ce au caracteristic activitatea de taximetrie.

Transportul de calatori in afara municipiului se face atat de SC Gitur SA cat si de alte societati comerciale mai mici cu capital privat.

Presiuni exercitate de transportul terestru de marfuri Tranpsorturi rutiere

Transporturile de marfuri in interiorul si exteriorul orasului se fac de catre SC Gitrans SA si SC Agrotransport SA, dar si de alte societati comerciale mai mici cu capital privat.

Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se desfasoara prin trei puncte de control trecere a frontierei (PCTF si terminal vamal pentru marfuri legat de podul peste Dunare, PCTF Mocanasul si Ramadan legate de transportul cu bacul peste fluviu).

Transporturile rutiere ocupa o suprafata de 64,49 ha , ce reprezinta 2,94% din intravilanul orasului.

Transporturi feroviareTransportul feroviar se desfasoara in cadrul municipiului Giurgiu pe o retea de cai ferate ,

gari si anexe (depou ,triaj si remiza) ce acopera o suprafata de 87,4 ha , adica 3,98% din suprafata intravilanului. Garile orasului sunt in numar de 4 si anume: Gara Giurgiu Oras, Gara Giurgiu Sud, Gara Giurgiu Nord si Gara Ferry –boat.

Reteaua de cai ferate apartinand Regionalei CF Bucuresti este completata cu puternice statii uzinale, cum ar fi CET Giurgiu, SC Verachim SA –zona Sud, SC Olimpia SA, Zona Libera Giurgiu si unitati ale Zonei industriale Nord.

Transporturile feroviare internationale se fac in prezent pe podul ce uneste Romania cu Bulgaria, dar la nevoie se pune in functiune si ferry-boat-ul aflat la conservare in portul Giurgiu.

Transportul navalTransportul naval se efectueaza pe fluviul Dunarea, teritoriul administrativ al municipiului

Giurgiu fiind udat de acesta pe o lungime de 7 km.Fata de traficul fluvial de marfuri al tarii, Giurgiu ocupa locul trei dupa Galati si Tulcea .Activitatea portuara se desfasoara pe cheiuri ,insumand 900m din care 300m pentru produse

balastiere si restul pentru transportul marfuri si pasageri.Portul Giurgiu dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5 km la canalul Sf. Gheorghe

(750 m la Alei, 150 m la SC Olimpia SA si 150 m la SC Granitul SA).SC Giurgiu Nav SA este principala unitate care efectueaza transport fluvial de marfuri si

impreuna cu SC Muca & Co Prod SRL efectueaza si traversarea Dunarii cu bacul.SC Giurgiu Port SA este unitatea care se ocupa cu incarcarea si descarcarea de marfuri in

port. Legat de transporturile fluviale la Giurgiu mai functioneaza RA Administratia Porturilor-Dunarii de jos , Capitania Zonala si Agentia bulgara de navigatie.

Cele trei retele care il strabat fac din Giurgiu un important nod plurinodal de circulatie care se afla situat atat pe legatura europeana est-vest si nord-sud pentru transporturile rutiere si feroviare, cat si pe Marea Nordului- Marea Neagra pentru transportul naval.

Cheltuieli urbane in materie de mediu Situaţia investiţiilor din programele de etapizare şi pentru conformare prevăzute a fi realizate de consiile locale pe anul 2001. - milioane lei -

Nr. Lucrari Plan de investiţii de mediu pe anul 2001 Realizat pe anul 2001

total surse proprii

buget de stat

alte surse total surse

propriiBuget de stat

Alte surse

Salubrizare4 2000 - 2000 - 2000 300 1700 -

Canalizare2 606 606 - - 606 606 - -

89

Spaţii verzi1 - - - - 1115 1115 - -

Total * 2606 606 2000 - 3721 2021 1700 -

Concluzii

Calitatea aerului in mediul urban s-a imbunatatit comparativ cu anii precedenti ,exceptie fac pulberile in suspensie .

I.P.M Giurgiu a stabilit o serie de prioritati pentru imbunatatirea calitatii mediului in asezarile urbane si impreuna cu institutiile locale si M.A.P.M se fac eforturi pentru realizarea acestor obiective.

CAPITOLUL X

POLUARI ACCIDENTALE

Accidente majore de mediuIntroducere

Desi toti agenti economici sunt sau ar trebui sa fie autorizati din punct de vedere al protectiei mediului si sunt efectuate studii de evaluare a impactului asupra mediului exista totusi un potential risc ecologic.

Riscul reprezinta probabilitatea aparitiei unui eveniment neprevazut care poate produce o urgenta de mediu .

R=P x Gunde R = riscul aparitiei unui eveniment neprevazut P = probabilitatea aparitiei acestui eveniment G = gravitatea pericoluluiAparitia urgentelor de mediu poate fi cauzata de erori umane , neglijenta, defectiuni

tehnologice, fenomene naturale, razboaie, conflicte civile sau sabotaje.Aceasta urgenta se poate transforma intr-o criza iar daca nu este controlata poate usor

escalada intr-un dezastru din cauza depasirii posibilitatilor de a face fata situatiei .Prin utilizarea unui management specializat al crizei, cursul acesteia poate fi modificat .Totalitatea actiunilor intreprinse in timpul crizei si dupa aceea pentru inlaturarea efectelor negative poarta numele de raspuns in caz de urgenta si este o parte a unui ciclu care include prevenirea, pregatirea, raspunsul si redresarea.

Pentru a actiona eficient in cazul producerii unei poluari accidentale se parcurg urmatorii pasi:

-instiintarea si alarmarea salariatilor si a populatiei din zona efectata se face de catre dispecerul de serviciu din cadrul agentului poluator ;

-agentul economic are obligatia sa anunte imediat Inspectoratul de Protectia Mediului si institutii cu atributii in comisia de aparare impotriva dezastrelor respectiv Inspectoratul Judetean de Protectie Civila , Sistemul de Gospodarire al Apelor , Inspectoratul de Sanatate Publica , Consiliu Local, Consiliu Judetean ,Pompieri ,Renel e.t.c;

-personalul de specialitate din cadrul Inspectoratului de Protectia Mediului se va deplasa la fata locului iar in paralel dispecerul de serviciu anunta Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Inspectoratul Judetean de Protectie Civila , Sistemul de Gospodarire al Apelor , Inspectoratul de Sanatate Publica , Prefectura ,Consiliu Local, Consiliu Judetean ,Pompieri ;

-se va face o evaluare imediata a situatiei ;-se vor recolta probe pentru stabilirea nivelului de poluare si se va monitoriza continuu pina

la diminuarea fenomenului ;90

-se vor lua masuri imediate pentru oprirea emiterii substantei toxice sau diminuarea emisiilor daca nu este posibila oprirea ;

-se vor lua masuri pentru prevenirea imbolnavirilor sau aparitia mortalitatii pentru oameni sau animale ,prin stabilirea imediata de masuri care se impun in acest scop cum ar fi :evacuarea populatiei din zona daca aceasta este supusa unui risc major sau folosirea mastilor de gaze (in cazul poluarii aerului), interzicerea folosirii resurselor de apa contaminate in scopul alimentarii animalelor sau in scopuri casnice ,in scopuri nautice sau pentru irigatii ;

-evaluarea distrugerilor de mediu ; -decontaminarea si reabilitarea factorilor de mediu afectati .Pentru decontaminare se folosesc solutii cit mai rapide si eficiente pentru a asigura prin

aplicarea lor:-blocarea migrarii poluantilor din zona accidentului ecologic spre alte zone sau medii

naturale;-distrugerea poluantilor ;-refacerea cadrului natural.

X.1 Poluari accidentale cu impact major asupra mediului

La SC Dunareana SA s-a inregistrat o poluare accidentala. S-a constatat ca s-a colmatat canalizarea industriala si apele uzate au intrat in canalizarea pluviala, respectiv in bazinul de retentie ape pluviale.

In ziua de 25.10.2001 s-a format o comisie de experti :- ing. Carmen Toader expert Ministerul Apelor si Protectia Mediului;- Dr.ing. Petre Serban Director Compania Apele Romane;- Dr.ing. Aurel Varduca Sef sectia SC I.C.I.M. SA Bucuresti;- Ing. Dragos Stoica Director S.G.A.Giurgiu;- Ing. Gabriela Petrus Inspector Sef I.P.M.Giurgiu;- Ing. Danut Popescu Director SC Aquaterm SA Giurgiu

care au analizat situatia creata si au constatat ca poluarea nu a ajuns in apele Fluviului Dunarea si s-au dispus urmatoarele masuri:1. stocarea apelor in bazinul de retentie ;2. sistarea imediata a evacuarii poluantului in reteaua pluviala3. decolmatarea retelei de canalizare industriala4. tratarea cu sulfat de aluminiu si carbune activ a apei stocate in bazinul de retentie al apei

pluviale “Dunareana “..5. Namolul rezultat din operatiile de indepartare a colorantului , va fi incinerat.6. Evacuarea apei din bazinul de retentie ape pluviale se va realiza numai dupa tratarea completa

a apei stocate si obtinerea acordului de evacuare de la Directia Apelor Arges Vedea Pitesti – Sistenul de Gospodarire a Apelor Giurgiu si Inspectoratul de Protectia Mediului Giurgiu

Ca urmare a acestui fapt s-a trecut la monitorizarea calitatii apei din canalizarea pluviala , canalizarea industriala si bazinul de retentie incepind cu data de 25.10.2001, paralel cu operatia de tratare a apelor efectuata de SC Dunareana.

Analizele efectuate la canalizarea industriala, la canalizarea menajera si la bazinul de retentie arata faptul ca in bazinul de retentie ajung atit ape menajere cit si industriale. La verificarea canalizarii s-a constatat ca cele doua canalizari comunica intre ele. Au fost depasite sistematic CMA-urile impuse de NTPA001 la mai multi indicatori .Avind in vedere ca Autorizatia de Mediu a S.C. Dunareana S.A. precizeaza evacuarea apelor industriale si menajere in canalizarea orasului , aceastea trebuiau incadrat in NTPA002 in acest caz concentratiile la evacuare la indicatorii analizati nu au fost depasite.

Urmare a acestui fapt s-a emis somatie (nr. 5610/31.10.2001) pentru suspendarea autorizatiei de mediu pe o perioada de 15 zile pina la remedierea defectiunilor aparute pe traseele de evacuare ape tehnologice.

Intrucit dupa tratarea apelor din Bazinul de retentie concentratia in substante organice (CCOMn) a scazut , dar existau depasiri la ionul amoniu, provenit din apele menajere , s-a dispus

91

trimiterea aplelor din bazinul de retentie la statia de epurare a orasului si curatirea Bazinului de retentie .

S-au primit deasemenea buletinele de analiza fizico-chimica si toxicologica pentru colorantii ajunsi in bazinul de retentie de la SC Dunareana SA, efectuate de laboratorul LACECA . Buletinele au pus in evidenta faptul ca acesti coloranti nu prezinta o toxicitate crescuta decit la concentratii foarte mari.

Poluarea a fost riguros controlata astfel incit nu a fost poluata apa fluviului Dunarea .Valorile obtinute la indicatorii CCOMn si amoniu sunt prezentate in graficele din fig.X.1.1

si fig X.1.2:

Fig.X.1.1 Evolutia concentratiei CCOMn

92

Fig.X.1.2. Evolutia concentratiei amoniu

CONCLUZII Poluarea produsa de S.C.Dunareana SA a fost riguros controlata astfel incit nu a avut impact asupra mediului , nu a poluat apa fluviului Dunarea

CAPITOLUL XII

CHELTUIELI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI

Cheltuielile pentru mediu la nivelul judetului Giurgiu sunt prezentate in tabelele 1,2 si centralizate in tabelul 3.

Tabel nr 1SITUAŢIA INVESTIŢIILOR DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE AGENŢII ECONOMICI PE ANUL 2001.

Milioane leiNr.agenti economici

Plan investitii de mediu Anul 2001

Realizat Anul 2001

Total Surse proprii Total Surse proprii 83 7769,5 7769,5 30725,134 30725,134Total 7769,5 7769,5 30725,134 30725,134

93

Tabel nr.2

SITUAŢIA INVESTIŢIILOR DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE CONSIILE LOCALE PE ANUL 2001.

Milioane lei Nr. Lucrari Plan de investiţii de mediu pe anul

2001 Realizat pe anul 2001

total surse proprii

buget de stat

alte surse total surse

propriiBuget de stat

Alte surse

Salubrizare4 3300 - 3300 - 3300 300 3000 -

Canalizare2 606 606 - - 606 606 - -

Spaţii verzi1 - - - - 1115 1115 - -

Grădiniţăde copii

14 4 - - - - - -

Total * 3910 610 3300 - 5021 2021 3000 -

Tabel nr.3

TABEL CENTRALIZATOR

Milioane leiNr.agenţi economici

Plan de investiţii de mediu pe anul 2001

Realizat pe anul 2001

total surse proprii

buget de stat

total surse proprii buget de stat

Tabel 1 7769,5 7769,5 - 30725,134 30725,134 -Tabel 2 3824 524 3300 5021 2021 3000Total 11593,5 8293,5 3300 35746,134 32746,134 3000*datele prezentate includ şi cheltuielile pentru lucrări de îmbunătăţire a calităţii mediului.

94