Upload
andreea-balan
View
64
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
IARNA
Ninge-ncet prin tot oraşul.Cine toarce din fuior?Lângă sobă motănaşul:- sfor-r-r, sfor-r-r, sfor-r-r...
Cad şi cad necontenitFulguşori micuţi de gheaţă.Sunt de gheaţă? Dar de ceFulgii reci mă frig pe faţă?
Iarna-n tronul ei se-aşează,E o zi frumoasă-afară.
Până-n seară potecuţaS-a acoperit de nea.
Şi din vârf de potecuţă,Fericit, pornesc la vale!Noapte e, dar lumineazăFulgii albi ce-mi ies în cale...
Nu mai ninge, Luna plinăIese mândră din Palat.
Trece printre nori şi vine La un tei cu braţe-nalte
Noapte e, dar lumineazăFulgii albi ce-mi ies în cale...
Şi cu ochiu-i de luminăSpre poteca noastră cată.
Eu îi zic aici să vină,Ea-mi răspunde: altădată...
Cerne iarna peste glie Fulgi măşcaţi, dar ce folos? Dacă nu-i îngheaţă gerul, Fulgii se topesc pe jos.
Ce mai iarnă, asta-i iarnă?Nici zăpadă, nici gheţuş.
Hai să mergem, fără tineNu sunt iarnă-adevărată!
Vine iarna şi se roagă:Gerule, sunt speriată…
Vu-vu-vu! Copile mic!Sunt eu, vântul, bat la geam!
Iarna-i rece şi te-ndeamnă Să îmbraci un cojocel.
Cad fulgi albi, măşcaţi şi sprinteni!Iarna a sosit de-acu!
Baba Iarnă-şi mână norii, Dar un nor mai zăpăcit,Tot zburând de colo, colo,Făr-să vrea s-a rătăcit.
Moş Crăciune, să mă creziTe aştept şi te visezCum te-ntorci la mine iară.