Continutul pretului

Existenta preturilor este legata de procesul schimbului care se realizeaza la piata unde sunt indeplinite urmatoarele conditii

-existenta unor unitati econ autonome intre care se stabilesc legaturi de vanz-cump

-existenta pretului liber determinat de interactiunea cererii cu oferta

-manifestarea libera a concurentei econ

Continutul pretului are la baza valoarea bunului econ obtinut prin munca, valoare care poate fi stabilita pe baza urmat coordinate

-este data de caracteristicile specific bunurilor obtinute de relatiile dintre produc si consum bunului, relatia dintre acestia si puterea

publica

-este influentata de munca incorporate in marfa si de utilitatea econom a marfii

-poate fi masurata ca valoare de schimb a lucrurilor utile si evaluata prin cantitatea de munca necesara obtinerii acestora

-poate fi evaluata prin performantele tehnice si calitative, prin importanta produselor

-poate fi exprimata prin pretul care reflecta cantit de munca utiliz pt realizarea bunului dar si prin pretul nominal

Mecanismul autonom al preturilor functioneaza in cadrul economiei de piata pe baza urm caracteristici

-reflectarea reala prin preturi a chelt de producere si desfacere a marfurilor

-estimarea valorii marfurilor in fiecare moment al circulatiei acestora

-nivelul si structura preturilor, bunurilor si serviciilor se fundamenteaza pe relatiile din cadrul pietei ca elemente ale raportului

cerere/oferta

Deciziile de fixare libera a pretului sunt determinate atat de elemente obiective, cat si de cele subiective calcul estimativ al

cerere/oferta

Analiza cererii

In sens microeconomic, cererea exprima cantitatea dintr-un bun pe care un ag ec sau toti ag ec intentioneaza sa o achiz intr-o per de

timp in cond pretului existent.

Dependenta dintre cerere la nivel micro si pretul unitar al unui bun se analizeaza cu ajutorul urm instrum

-baremum cererii se prezinta sub forma unui tabel care cuprinde intentiile de cump ale unui ag ec pt un anumit bun in conditiile

unor niveluri alternative de pret

-functia cererii relatie matematica prin intermediul careia se exprima dependenta cantitatii cerute in raport cu pretul unitar

-diagrama cererii locul geometric al tuturor alternativelor de achizitie din bunul x la diferite nivelul ale pretului unitar

-legea generala a cererii pune in relatie cererea micro pt un anumit bun si pretul sau unitar

-paradoxurile cererii Paradoxul Giffen, cand are loc cresterea generalizata a preturilor; Paradoxul Veblin, surprinde

comportamentul atipic al indivizilor si familiilor imbogatitepeste noapte; Paradoxul Rugina, apare in economiile grav

dezechilibrate care cunosc o inflatie puternica si de durata

Elasticitatea cererii

Reprezinta sensibilitatea acesteia la modificarea pretului unitar si a a ltor factori care o influenteaza. Elasticitatea in raport de pret

masoara sensibilitatea cererii si implicit comportamentul consumatorului la variatiile pretului unitar al bunului considerat. In functie

de gradul de sensib a cererii in raport cu pretul unitar exista urm

-cererea elastica la pret indicii cererea si pretul variaza in sens invers, mai intens la cerere; elasticitatea cererii la pret 1; pretul si

veniturile din vanzari evolueaza in sens invers

-cererea inelastica la pret indicii cererea si pretul evolueaza in sens invers, mai intens la pret; pretul si veniturile din vanzari au

acelasi sens de evolutie

-cerere cu elasticitatea unitara la pret indicii pretul si cererea evolueaza in sens invers cu aceeasi intensitate Ec/p=1

-cererea perfect elastica la pret indicii la o schimbare nesemnificativa a pretului, cererea se modifica f.mult; coeficientul de

elasticitate al cererii la pret ;

-cererea perfect inelastica la pret indicii cantit cerute nu reactioneaza in nici un fel sau reactioneaza foarte putin la modif

pretului; coeficientul de elasticitate al cererii ;veniturile totale din vanzari au acelasi sens de evolutie cu pretul

Tipul de elasticitate a cererii in raport de pret depinde de numerosi factori

-gradul de substituibilitate cu cat un bun are mai multi inlocuitori, are o cerere mai elastica la pret

-natura bunurilor bunurile de baza, de prima necesitate, au o cerere inelastica

-locul pe care il ocupa in consum bunurile de consum curent are o cerere la pret inelastica, cele cu consum periodic, cerere elastica

-intervalul de timp care s-a scurs de la modificarea pretului

b. elasticitatea cererii in raport de venit exprima sensibilitatea cererii unui consumator pt bunul x cand venitul sau se modifica

c. elasticitatea incrucisata a cererii evidentiaza sensibilitatea cantitatii cerute din bunul x in raport cu modificarea pretului unitar al

altor bunuri

Oferta in economia de piata

In sens micro, oferta reprez cantitatea dintr-un bun pe care un intreprinzator sau toti ag ec sunt dispusi sa o comercial intr-o

perioada de timp in funct de nivelul pretului unitar si altor factori econ si extraecon.

Oferta poate fi

-oferta instantanee sau pe termen f.scurt cea care se formeaza pe baza stocurilor existente la prod sau comercianti si care

actioneaza aproape instantaneu la cresterea pretuluiu sau modif altor factori

-oferta pe termen scurt se asigura pe seama capacitatii de productie existente

-oferta pe termen lung cea care se asigura pe seama capacitatii existente a noilor investitii din respectiva ramura si a patrunderii

de noi investitori

Factorii ofertei toate imprejurarile care influenteaza oferta in conditiile in care pretul unitar este dat si considerat constant

1. costul unitar si marginal al bunurilor produse

Intre oferta si constul mediu si marginal este o relatie negativa, diminuarea costului atrage cresterea cantitatii oferite

a. productivitatea medie si marginala a muncii nivelul productivitatii la un anumit pret dat se afla in relatie pozitiva cu oferta

b. factorul timp pe termen scurt cand nu intervin modif in struct fact de prod, decizie de oferta se fundamenteaza prin compararea

costului marginal cu pretul; pe termen lung decizia de oferta se fundamenteaza prin compararea costului unitar cu pretul

2. pretul altor bunuri

a. bunurile concurente care se fabrica cu ajutorula acelorasi factori de productie

3. conditiile de acces in ramuri/industrie atunci cand acestea sun facile sau se atenueaza restrictiile, oferta creste si invers

4. nivelul fiscalitatii- oferta se afla in relatie negativa cu fiscalitatea asupra profitului, CA, capitalul investit

5. subventiile influenteaza in sens pozitiv oferta

6. perspectivele de modificare a preturilor daca preturile au perspectiva de crestere, oferta pe termen scurt se reduce deoarece

productia este stocata

Pietele si concurenta

Principalele criterii de grupare a pietelor sunt

1. in functie de spatiul economic de provenienta a ag, cererii si ofertei piete locale; piete regionale; piete nationale; piata mondiala

2. in functie de bunurile care formeaza obiectul tranzactiilor piata bunurilor de consum; piata bunurilor de capital; piata muncii;

piata informatiilor

3. in functie de volumul tranzactiilor piete dispersate/desentralizate; piete concentrate/centralizate

4. in functie de nivelul de informare a ag econ piete transparente

5. in functie de modul de acces piete libere; piete reglementate; piete intermediare

6. in functie de forta ec a participantilor piete atomizate; piete molecularizate

7. in functie de capac pietei de a reactiona la schimb din econ piete fluide; piete rigide

8. in functie de modul in care este respectata legislatia concurentiala piete cu concurenta loiala; piete cu concurenta neloiala

9. in functie de modul in care func si sunt studiate piete cu concurenta pura si perfecta; piete cu concurenta imperfecta

10 in functie de factorul timp piete la vedere; piete la termen

Concurenta este una din variabilele definitorii ale pietei si presup un comportament specific al ag ec care pt a-si atinge obiect intra in

raport de confrunt si cooperare

Continutul concurentei este dat e urm elem

1. rivalitate si cooperare intre ag ec in vederea obtinerii unor conditii mai bune de prod/vanz/achiz a bunurilor ec

2. libertatea formarii pretului

Factori de influenta asupra concurentei nr si puterea ec a ag cererii si ofertei; gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor;

gradul de transparenta a pietei; reglementarile privind accesul la piata; marimea veniturilor si mecanismele prin care acestea se

obtin; nivelul de dezv ec, cult-spirituala si morala a membrilor

In masura in care este deschisa, loiala, reglementata si bazata pe preturi libere, concurenta indep urm functii

1. stimuleaza progresul ec ii incita pe ag ec la creativitate si inovatie, favorizeaza cresterea eficientei, economisirea resurselor

2. diferentiaza ag ec ii favorizeaza pe creativi si intreprinzatori si ii elimina sau ii reorienteaza spre alte activitati pe cei conservatori

si rigizi

3. diferentierea si diversificarea ofertei contribuie la reducerea costurilor si a preturilor de vanzare

4. permite cumparatorului sa gaseasca furnizorul cu marfa cea mai buna si mai ieftina si ii stimuleaza sau constrange pe prod sa

gaseasca solutii pt a-si largi piata.

Principalele mijloace ec sunt reducerea costurilor; cresterea calitatii; diversificarea sortimentului; publicitatea; reducerea preturilor

Teorii ale pretului

Pretul reprez cantitatea de moneda pe care cumparatorul o poate oferi vanzatorului in schimbul bunului pe care acesta il prezinta pe

piata. Acesta este pretul absolut

Pretul etalon se fixeaza asupra salariului nominal sau asupra unor bunuri reprezentative pt a se aprecia evolutia nivelului de trai si a

calit vietii

In practica statistica se deduce situatia preturilor relative din diferite domenii comparand dinamica preturilor cu indicele general al

preturilor care arata evolutia de ansamblu a preturilor. Cand indicele specific indicele general, preturile relative scad si invers.

Piata cu concurenta pura si perfecta

1. Piata cu concurenta pura si perfecta este o situatie ideala, imaginata de catre scoala neo-clasica si se bazeaza pe o serie de

caracteristici care in interactiunea lor constituie mecanismul ideal de functionare.

a. caracteristicile concurentei pure

-atomicitatea pietei ag ec sunt numerosi si au forta ec redusa a.i. nu pot influenta starea pietei

-omogenitatea perfecta identitatea intrinseca si extrinseca a tuturor ramurilor care fac obiectul tranzactiilor pe piata respectiva

Doua sau mai multe bunuri sunt omogene intrinsec daca proprietatile care le definesc sunt identice prin compozitie, forma, culoare,

calitate

Omogenitatea extrinseca se refera la modul de prezentare, de comercializare, de plata

Categorii de preturi

1. in raport de situatia pietei si scopul analizei, pretul poate fi

-variabila dependenta pretul este un rezultat al pietei care este impus ag ec

-variabila independenta un ag ec sau un grup de ag ec detin forta ec necesara influentarii preturilor

2. dupa modul de formare

-preturi libere formeaza si evolueaza pe baza conditiilor pietei. Este situatia indeala intalnita pe piata cu concurenta pura si

perfecta si spre care tind pietele reale

-preturi administrate rezultatul deciziilor si actiunilor statului

-preturi mixte cele care functioneaza efectiv in ec de piata si se obtin pe baza functionarii mecanismului pietei

b. caracteristicile concurentei perfecte

-transparenta pietei o piata este transparenta atunci cand ag ei sunt permanent corect si complet informati asupra variabilelor

pietei

-mobilitatea perfecta a factorilor de productie nu exista bariere ec, juridice, tehnice sau de alta natura in calea orientarii libere a

factorilor de productie

2. Echilibrul pe piata cu concurenta pura si perfecta

Echilib este o situatie ideala, cand interesele ag ec, producatori si vanzatori sunt cel mai bine satisfacute, iar resursele sunt alocate si

utilizate in baza unor criterii si la un nivel normal de eficienta

a. echilibrul firmei situatie care permite firmei sa obtina cele mai bune rezultate posibile, sintetizate in maximizarea profitului. Cele

mai bune rezultate se obtin atunci cand firma prod si vinde un volum de produse pt care costul marginal=pretul pietei

b. echilibrul pietei se realizeaza la acel pret si volum de tranzactii pt care cererea si oferta sunt egale

Caract dinamic al echilibrului poate fi analizat din urm perspective

a. dupa intervalul la care este raportat si modul de act al ag ec

-echilibrul instantaneu sau pe termen f.scurt cand cererea se modifica iar oferta ramane fixa pt ca producatorii nu au posib de a o

modifica

-echilibrul pe termen scurt cand cererea se modifica si oferta se adapteaza la pret prin modificari reduse

b. in raport de comportamentul la act factorilor perturbatori

-echilibrul stabil pe piata se produc modificari in conditiile cererii si ofertei, vechiul echil se rupe, iar piata poate sa revina la echil

vechi sau isi gaseste altul nou

-echilibrul instabil in urma unor socuri, echil se rupe, iarin timp se accentueaza dezechilibrul, nu exista fortele pt autoechilibrare

-dezechilibru autointretinut cand o piata se afla sub incidenta unor factori perturbatori si echilibrul format se reproduce in mod

constant

1. Piata de monopol

Monopolul este sit de piata cand oferta unui bun este concentrata la un sg producator care se confrunta cu o cerere provenita de la

numerosi cumparatori

Monopolul pureste o stare cu totul particulara, pe piata regasindu-se sit de cvasi-monopot, atunci cand un ag de piata produce un

bun care nu poate fi substituit

Starea de echilibru a monopolului se inregistreaza la acel volum de productie si nivel de pret care ii asigura maximizarea profitului

total si corespunde relatiei cost marginal=venit marginal

Pe piata de monopol se practica preturile cele mai ridicate, iar nivelul de satisfactie al clientilor este cel mai redus, ceea ce atrage

diminuarea bunastarii consumatorilor

2. Piata cu concurenta monopolistica

Se caracterizeaza prin faptul ca oferta provine de la un nr f.mare de agenti cu forta ec redusa care produc bunuri cu anumite elem de

originalitate. Aceasta oferta se confrunta cu un nr mare de cumparatori, fiecare cu forta ec redusa