Prescriptii de Proiectare a Partii Electrice a Centralelor Si Statiilor VOL 2 - CIRCUITE SECUNDARE SI SERVICII PROPRII

Ministeru)

Energiei

Electricc

PE 111-8/75

Grupa 1Elcctroencr

getica

Instructiuni pentru proiectareastafiilor de conexiuni

si transformareServicii proprii de curent

alternativ

C U P R I N S

I. Generality1.1. Domeniul de aplicare1.2. Prescriptli ?i standards1.3. Definifii

I Receploare de curent alternativ2.1. Tensiunea de alimentare2.2. Clasificarea si alimentareea receptoarelor . . . .2.3. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare .

II, Sursele de alimentare ?i inatalapa de distribute prin-cipals3.1. Alegerea surselor de alimentare3.2. Scheme de alimentare a instalatiei de distribute prin-

cipale de 0,4 kV3.3. Dimensionarea surselor de alimentare

I Dlmensionarca si verifiuavea editor de alimentare >ji a.iHihlpamentului de servicii proprii'1,1. Dimensionarea Jn regira permanent 5! de suprasarcina'i is. Verilicarea In regim de scurtcircuit•I:!. Protectia ?i automatizarea instaJa[iilor

i I'Ai'inplu de calcul' • I Datele necesare pentru proiectare

• '. Kvaluarea puterilor absorbite de receptoare .

L de principiu a instalatiei de distributee de, Schem0,4 kV .

6.B. Dimensional

.pnilmt cuUntil M.E.E.

B7 8/2.08.75

•ritai't

Inlocuie^teData intrarii

in vigoare

1 dec. 1975

PE 111/8

1. GENERALITATI

1.1. Domeniul de aplicare

Prc-zenta instructiune se aplica la proiectarea instalatiiloi| lervicii proprii ale statiilor electrice de conexiuni si trans-

.- din retelele sistcmului energetic national.

1.2. Prescript §i standarde existente

1.2.1. Prescript!!• PC 102/69. Normativ pentru proiectarea instalati ilor deluni ?i distribute <:u tensiuni pina la 1 000 V c.a. ini energetice.• PE 107/78. Normativ pentru proiectarea §i execuîaor df cabluri electrice.

PE 113/77. Normativ pentru proiectarea instalatiilorre de servicii proprii d& curent alternativ, ale centrale-moolectrice §i do termoficare.

I'K 013/79. Normativ privind metodele î elementele denl Rigurantei in functionare a instalaîilor energotice.. PH 010/71. Normativ pentru proiectarea §i executareallc(lll(ir energetice din punctul dc vedere al prevenirii

• PK 119/71. Norme de protectie a muncii pentru insta-BtCtrice.

• 17-78. Normativ privind proiectarea 51 executarea insta-P tlectrice la consumatori, cu tensiuni pina la 1 000 V.

I'M r»Ol/77. Normativ pentru proiectarea instalatfilor de( i . p r i n relee si autornatixaro.

PE 111/8154 Statii electrice. Servicii proprii de t

— PE 111-4/75. Instructiuni pentru proiectarea statiilorde conexiuni si transformaro. Conductoare neizolate rigide.

— PE 111-6/75. Instructiuni pentru proiectarea sLatiilorde conexiuni §i translormare. Conductoare neizolate fLexibile.

— PE 103/70. Instructiuni pentru dimensionarea si veri-ficarea instalatiilor electroenergetice la solicitari mecantce sitennice, in condiîile curentilor de scurtcircuit.

— PE 009/75. Nornie de prevenire, stingere si dotare im-potriva incendiilor pentru rarnura energiei electrice si termioe.

— PE 124/78. Normativ privind alimentarea cu energieelectrica a consumatorilor industrial! si similari.

— PE 829/72. Conditii tehnice pentru aparatajul de joasatensiune utilizat la servicii interne.

— E-Ip2-69. tndreptar privind proiectarea centralelorsi statiilor electrice — Izolatoare, armaturi si cleme (I.S.P.E.)-

— E-Ip3-76. Indreptar privind proiectarea centraMorsi statiilor electrice — Sigurante luzibile (I.S.P.E.).

— C 5.11. (1969). Indreptar pentru protectia prin relee amotoarelor de servicii proprii la CTE (I.S.P.E.).

• 1.2.2. Standarde—- 4936 — 71. Centrale si staîi electrice de conexiuni si

transformare. Bare §i barete colectoare. Marcare.— 7334 — 78. Instalatii electrice de 1000 V si peste

1 000 V. Instalatii de legare la parnfnt de protectie._ 6616 _ 78. Instalatii electrice pina la 1 000 V. Instalatii

de legare la nul de protectie.—- 5358 — 68. Tablouri de distribute inchise pentru

500 V.c.a. si pina la 630 A. Conditii speciale.

1.3. Defines!

1.3.1. Instalatia de servicii proprii de curcnt alternativCuprinde totalitatea instalatiilor electrice de curent alter-

nativ dintr-o stape electrica, care asigura alimentarea cu ener-gie electrica a circuitelor secundare, a instalatiilor si dispozi-tivelor de actionare, autoraatizare si reglaj, precum si a insta-

Statii eleetric:e. Servicii proprii de c.a._PE 111/8

155

latiilor anexe din stabile electrice (instalatii pentru producereaaerului comprimat, instalatii de redresare, de incalzire, deventilatte, de iluminat si forfa etc.).

1.3.2. Instalatia de distributie principalaCuprinde barele colectoare ale serviciilor proprii de 0,4 kV,alirnentate direct de la sursele de alimentare (in sensulpet. 1.3.5.), precum si caile de alimentare respective. Instalatiade distributie principala serve^te la alimentarea unor recep-toare individuale sau grupe de receptoare.

1.3.3. Instalatia de distribute secundaraCuprinde intreaga reêa de distribute, alimentata de la

instalatia de distribute principala.

1.3.4. Calea de alimentareCuprinde totalitatea elernentelor inseriate intre surs§ §i

puncLul care trebuie alimentat (bare de distributie sau recep-tor), la care indisponibilitatea oricarui element nerezervat con-duce la intreruperea alimentarii.

Doua cai de alimentare se considera independente, dacaun defect unic sau lucrarile de rcparatie si intretinere la ele-mentele unei cai nu conduc la scoatcrea din funciiune a celei-lalte cai.

1.3.5. Sursa de alimentare a instalatiilor de servicii propriiCuprinde elementele de la care se face alimentarea insta-

latiei de distribute principala, prin intermcdiul unor cai dealimentare, ca de exernplu : bare colectoare, linii electrice, infa-ûrari tertiare ale (auto) transformatoarelor, grupuri electro-gene etc.

1.3.6. Surse de alimentare independenteDoua surse de alimentare se considera independente daca sintindeplinite concomitent urrnatoarele conditii :

—• un defect sirnplu, afectlnd un singxir element al siste-mului de alimentare (linie, celula de statie, sectie de barecolectoare etc.), care scoate din functiune una dintre surse, nuconduce obligatoriu, ca o consecinta, si la scoaterea dinfunctiune a celei de a doua surse, cu conditia lunctionariicorecte a automaticii sistemului;

—- scoaterea din functiune temporara, voita, a unui singurelement al sistemului de alimentare nu afecteaza concomitentambele surse.

PE 111/8. Sen i pmuri

1.3.7. Sursa de alimentare normataServcste pentru alimentarea receptoarelor in regim normal

de funcîonare al schemei de alimentare. fiind in permaneniasub tensiune si racordata la mstalaîa de distribute principals.Intr-o insialatie de servicil proprii poate exista o singura sursanormala sau dou5 surse normals Tuncîonind concoraitent.

1.3.8. Sursa dc alimentare de rezerva

Estt> o sursa de alimentare care In regim normal nu parti-cipa la alimentarea receptoarelor. dar se poale substitui voitsau automat sursei normaie (sau uneia dintre surseie iiynnale),In cazul scoaterii acesteia din funcfiune.

Se admite ca sursa de rezerva sa preia alimentarea numaia unei parti din receptoarele ramase nealimentate, cu anumitesacrificii.

1.3.9. Sursa dc alimentare de siguranta

Este o sursa do alimentare cart- in cazul sroateni diniunctiune a surselor normala §i dc rezerva (sau a atnbolorsurse normaie), preia alimentarea unei parî a receptoarelor,pentru care trebuie realizata o siguranta deosebita a ali-mentarii.

So admite ca sursa de siguramja sa inlervina 51 la cadereasursei (sau a uneia dintre ele) normaie, in ajutorul cclei ramasein functiune.

NOTA : In prezenta instructiune .s-au folosit urmatoareienioduri de indicaiê a gradului de obligativitate a prevederilorcommute in ea :

— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urrneaza" indioa obUgalivi-tatea stricta a respectarii prevederilor in cauza ;

—• ,,de regula" indica faptul ca prevederea respectivaIrebuie sa fie aplicata in majoritatea oazurilor ; norespoctareaunei astfeJ do prevederi trebuie justificata intotdeauna prinproiect;

— ,,se recomanda", .,pe dt posibil" indica o rozolvare pre-ferabila, care trebuie avuta In vedere la alegerea soiu(iei, darc-are nu este obligatorie ;

— ,,se admite" indica o soluîonare satisfat-aLoare, carepoate fi aplicata in situal.ii particuiare, fiind obligatorie justifi-carea ei in proiect.

PE 111/8

2. RECEPTOARE DE CURENT ALTERNATIV

2.1. Tensiunea de alimentare

2.1.1. Tensiunea de alimentare a receptoarelor este de380/220 V-50 Hz (denumita conventional 0,4 kV), cu exceptiacazurilor in care pentru respectarea normelor de tehnica asecuritatii muncii sau a altor prescript!!, este necesara folo-sirea unor tensiuni de alimc-nlare mai miri : 127, 42, 24, 12 V(iluminai. prize).

Instalaîile cu tensiuni norninale de 380/220 V vor funcîonacu neutrul legat direct la pamint.

2.1.2. Pentru a asigura funcfionarea corecta a receptoa-relor, tensiunea de alimentare a acestora trebuie sa poata fimontinuta in limitele admise, conform indicator intreprinde-rilor const ructoarp.

2.2. Clasificarea §i alimcntarea receptoarelor

de curent alternate

lit intreru-Limp (citeva

2.2.1. Receptoarele serviciilor jsint clasificate dupa cum urmeaza :

Cafegoria 1. Cuprinde receptoarele care periperea alimentarii numai pentru o durata scurta deminute), ca de exemplu :

— instalaîile de racire ale (auto)transformatoarelor ;

— rezistenâ de IncSkirc penlru pornirea grupuluielfctrogen :

— inslalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumu-latoare, daca ea trebuie sa functioneze cuntinuu.

Categoria 2. Cuprinde receptoart-'le care permit Intreru-perea alimcntarii pe o durata mai lunga decit cele din categoria.precedenta, totu§i func-fionarea lor trebuie asigurata chiar incazul unei avarii in circuitele de alimentare ale instalatiei dedistribute principals a scrviciilor proprii. Aceste receptoare seimpart !n doua grupe :

PE 111/8i proprii de c.a.

Grupa A. Receptoare a caror alimentare urmeaza a fi pre-luata de sursa de alimentare dc siguranâ (daca exista conformpet. 3.1.3.), ca de exemplu :

— dispozitivcle de actionare ale intreruptoarelor ;— instalatiile de reglaj la (auto)transformatoare ;•— instalatiile de stingere a incendiilor ;— echipamentele de telecomunicatii ;— instalatia de iluminat in camera de comanda ;— agregatele de redresare (daca servesc la incarcarea

permanenta a bateriilor de acumulatoare) ;— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta-

tive, in punctele iraportante ale instalatiilor (unde exista saude unde sint deservite receptoare din categoriile 1 si 2 sau deimportanta similara) ;

— instalatia de iluminat din incaperea grupului electrogen.

Grupa B. Celelalte receptoare din categoria 2, de exemplu :— instalatiile de iluminat bloc comanda, cabine (cutii)

relee, cladirc pentru instalatia de stingere a incendiilor etc. ;— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro-

climatului necesar echipamentului din categoriile 1 si 2 saude importanâ similara.

Categoria 3, Cuprinde receptoarele care permit intrerupereafunctionarii pe toata durata unei avarii in circuitele de ali-mentare ale serviciilor proprii, ca de exemplu :

— dispozitivele de acîonare ale separatoarelor ;— agregatele de redresare (daca servesc numai la incar-

carea ocazionala a bateriilor de acumulatoare) ;— instalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumu-

latoare, daca ea trebuie sa functioneze numai in perioadele deincarcare ocazionala a bateriilor ;

— instalatiile de iluminat in stabile de inalta si medietensiune ;

— instalatiile de incalzit electric, pentru asigurarea micro-climatului necesar echipamentului din categoria 3 sau de im-portanta similara ;

— prizele pentru conectarea lampilor de iluminat porta-tive, in punctele mai putin importante ale instalatiilor (undeexista sau de unde sint deservite receptoare din categoria 3sau de importanta similara) ;

Statii electrice,_Sen,

PE 111/8159

— prize pentru alimentare, iluminat sau forâ ;— instalatia de centrifugare a uleiului ;

— instalatiile de ridicat;— diverse.

OBSERVAflE; Receptoarele care nu admit nici un fel deintrerupere in alimentare sint racordate la instalaîa de curent

2.2.2. Alimentarea receptoarelor sau a grupelor de recep-toare de la instalatia do distributie principal;} pina la tablouleel mai apropiat de receptoare trebuie sa se faca astfel :

a) Receptoare de categoria 1 : dubla alimentare de ladoua sectii de bare ale instalatiei de distribute principale.

b) Receptoare de categoria 2 : una din urmatoarele douavariante, pe baza de calcul tehnico-economic :

— dubla alimentare in aoeleasi conditii ca mai sus ;— alimentare in bucla de la dqua sectii de bare ale

instalatiei de distributie principale.In cazul alinientarii in bucla a unui nurnar mai mare

de tablouri de distributie sau a unor receptoare importante,se poate adopta una dintre urmatoarele subvariante :

— doua bucle in paralel, rezervindu-se rcciproc, fiecaretablou de distributie fiind racordat la ambele bucle (unuldintre racorduri deconectat in mod normal) ;

-— doua sau mai rnulte bucle, alimentind ficcare un numarmai restrms de tablouri de distribute.

Serviciile proprii ale grupului electrogen (daca exista) sepot alimenta direct de la bornele grupului, conform schemeiindicate de fabrica constructoare.

c) Receptoare de categoria 3 : de regula simpla alimentare.d) Tablourile care servesc pentru alimentarea unor recep-

toare de categorii diferite vor fi racordate conform conditiilorimpuse de receptoarele cele mai exigente.

2.2.3. Se admit exceptii de la prevederile articolului pre-cedent, in cazul receptoarelor prevazute de intreprindereafurnizoare cu tablouri de distributie proprii, la care este posi-bila racordarea unui singur cablu. Daca pentru aceste recep-toare este necesara alimentarea dubla sau in bucla, se admite

(DAJ373J ap 03D|4 nu) man] ap oi\

-Dunj ui Djapssuoo 05

aia-ioo}

DUIDJDS DU||d D| aunti-Dun; ui ojapisuo^ 35

, ..,0

—

_

t

-lauwiniu

-USI5I|SD3

nnuiiuo^ az3uoii3un>

-DDaui aioiiiuan ap D!iO|Otsu|

-oino ap SJJ3DJ ap M)O|OI$UJ

2

-"-"' — -

I

I

s*i| 'aiD)iauD)|nui ap m[n|uapijao> a|uo|pft

t in,aqaL

•\ p^pqEj ui a^duiaxa o;e,irpniims 5i[ oie;iauGiinoiis ap tnimuapijaoo ajrjoiBA ruiudj

•9|B-)T3UB;inrais op inûapijaoa — "^' JBA TenptA

-ipui JOjdojsj un ap cîqjosqE BAipsaJ EDJajnd — f)• AV

'[BTipiAipyi joidaoa-i un op Biiqjosqs EAtps uajaind — d

d s^

•ajBoidaadj ap odniS ad 'ajEiunsm uud utiqoiniquiBsuR ap ajiqjosqE BAtpeaj iS BAIPE aj

p ipdojd ipiAjas -aauioaia nl^lS

^ u d "

ap 3)iq.

•ni.tdtud po sp EjlEipotut jnojqE) BI eurd iGiunu ra

PE 111/8

I

(icnare intrerup-toare (inclusrv re-iistenjele de tn-

minat etc.)

Instalatii de re-

°

/ 1-2 intre

3—6 intreruptoare

>6 Intrerup

Comanda

Comandamanua a

EeblBim.™ d. tel«omurlcotii

me a de m d"

Agregate de redresare (nu-mai peniru regimul de in-

riilor de acumulatoore, dacasint agregate separate)

Prize pentru coneciarea lam-

ceptoare din categories 1

milara)

Instalatia de iluminat din incape'rea grupaiui electrogen

1 31.0

0,5

0,3

1.0

_

1.0

1,0

-

1

live in functions la

Minimum trei disposi-tive in func(ione la

a'numita ten skine & °

Se considera in func-(iune instalatia unui

motor

Se considera in func-tiune agregatele delucru (nu si cele derezervd) ale tuturorbateriilor. De regu/a.insa in locul ocesto-

a bateriilor

Se considers ca debi-

impar[ite pe grupe)

. Servicii proprii

PE 111/8

Jabefat 7 (continuare)

•

2 B

3

>

(cutii) relee

tnstalotia do iluminat cladirepentru instalatia de stingerea incendiilor

Instalatia do iluminat cladiregrup electrogen

I'nstalatii de incalzit pentru

necesar echipamentului dincotegoriile 1 si 2 sau de

Dispozitive de aaiontuu ale

isirs «°ur£0°eb°-

Instalatia de ventilare meca-

oadele de incarcare ocaiio-nala a baleriilor

Instalajii de iluminat in sta-

0,3

1.0

1.0

1,0

-

1,0

—

;

5e considera iluminala

la fiecare staiie deo anumita tensiune

Se considera in func-

poiitiv tripolar pe fie-

SS SU.M

o^^baSor6 (exclu-v agregatele de re-ervo 51 cele ale ba-eriilor de reierva)

iniegrol o singura

PE m/8

2.3.3. Puterilc1 totale care intcrvin la ri

este pulerea activa totals, kW ;— pulerea react iva lotala, kVar ;— puterea aparenlS lotala, kVA ;— putcrea activa absorbila de fiecarc grupa de

receptoarc, kW ;— pulerea reactiva absorbita de fiecare grupa de

receptyaro, kVar.

PE 111/8Statuj?lectrice. Seryjci i proprii de

Pentru detcrrainarea pulerilor care trebuic sa fie luate inconsiderare in cazul unnr incidente afectind alimcntarea ser-viciilor proprii, se va ;ine seama de grupele de receptoare caretrebuio sa ramina alimentale in diverse situatii, conform indi-caîilor de ia cap. 3.

3. SUKSELE DE AUMENTARE §1 INSTALATIADE DISTRIBUTIE PRINCIPALA

3.1. Alegerea surselor de alimentare

3.1.1. Alimentarca serviciilor proprii de curent alternativse va face, dc regula, de la doua surse independente care potfurniza fiecare intreaga putere ceruta de instalatia de serviciiproprii.

Cele doua surse vor putea funcfiona in una din urmatoa-rele variante :

— conectate concomitenl la instalatia de distribute prin-cipalS de servicii proprii, ca surse norrnale ;

— una dintre surse conectata ca sursa normala, cealaltafiind de rezerva, in care caz rolurile celor doua surse (normalasi de rezerva) trebuie sa poata fi inversate.

Cind cele doua surse debileaza concomitent ca surse nor-male, se admite ca fiecare sa poata furniza nuraai o parte dinputerea ceruta de instalatia de servicii proprii. In acest caz, lascoaterea din funcîune a uneia dintre surse, se admite sacri-ficarea anumitor receptoare, asigurindu-se insa alimentarea eelpuîn a celor din categoriile 1 si 2. Daca exista si o sursa dealimentare de siguranâ (pet. 3.1.3.), aceasta poate interveni Inajutorul sursei normale ramase in funcîune.

3.1.2. Sursele normale, ca si cele de rezerva, pentru ali-mentarea serviciilor proprii, pot fi constituite din :

a) O sectie sau un sistem de bare colectoare de medietensiune (6—35 kV) din statfa electric^ respective sau de la ostaîe centrala apropiata.

PE 111/8

b) O sectio sau un sistera do bare coloctoare do joasa ten-siune pentru distribute, din stadia electrica respectiva sau-.dela o stable ori ceiitrala apropiata. • . . , i: . 1

c) O linie de medie tensiune din zona staîei. . , , •; -, : , .d) Infasuraroa tertiara de medie tensiune (10—22 kV) a

unui (auto) trans formator care asigura tranzitul de putere intreretelele de foarte inalta tensiune (110—400 kV).

In cazuri exceptionale, bine justipciatc din punct de yedereeconomic, se admite ca a doUa sursa, exclusiv de rezerva", safie un grup electrogen. Acesta trebuie sa intre in funefiunela interval de maximum citeva minute de la dispariîa ten-siunii pe barele instalaîei de distribute principale, de prefe-rinfa automat sau in orice caz cu comanda la ; distanta. Deregula, el trebuie sa poata furniza intreaga putere ceruta deinstalaîa de servicii proprii. Se admite insa ca.grupul electro-gen sa preia numai alimentarea receptoarelor din categor.iilei si 2. Rezerva de combustibil trebuie sa fie" asiguratS pentruminimum 48 ore.

3.1.3. La statiile de impprtanta deosebita (staîi electricede 220 kV care sint noduri de reêa cu minimum trei li/iii sistatii electrice de 400 kV), se recomanda prevederea unei atreia surse, de siguranâ, de regula un grup electrogeq., Incazurile in care exista o probabilitate mare de aparitie a: 'iihiirdefecte exlinse, care pot conduce relativ frecvent la scoatereasimultana din functfune a surselor de alimentare norraale (saunormala 51 de rezerva) ale serviciilor proprii. -

Ca un caz particular, so recomanda la staîilo de mai susprevederea celei de a treia surse, daca prirnele doua surse dealimentare sint ambele de tipul d de la ppt. 3.1.2.. .;

Clnd sursa de siguranâ este un grup electrogen, acegtatrebuie sa intre in functiune la interval de maximum citevaminute do la disparitia tonsiunii pe barele instalatiei de distri^butie principale, de preferjnta .automat sau in orice cazt GUcomanda la distanta. RezerVa de combustibil va,.fi suficientSpentru minimum 8 ore.

1 Sursa de siguran|a trebuie sa preia, de regula, alimentareareceptoarelor din categoriile 1 -§i 2 A, cu urmatoarele 'pre-ch&ri: .' • - • : . . . .: . .- ' • • : • • . •*,

— Cind (auto)transformatoarele principale. se rezervareciproc, pot fi preluate numai serviciile proprii ale (auto)

electrice. Servicii proprii dePE 111/8

167

translormatoarelor care trebuie sa ramina in functiune. Deexemplu in cazul a doua trans£ormatoare principale, dintrecare unul singur este suficient pentru acopcrirea sarcinii, sursade siguranâ poate prelua sorviciile proprii ale unui singurtransformator.

— Cind cele doua surse normale (sau normala si derozerva) ale serviciilor proprii sint ambele de tipul d de lapet. 3.1.2., sursa de siguranfa nu va prelua alimentarea servi-ciilor proprii ale (auto)transformatoarelor principale corespun-zStoare (cu exceptia instalaîilor aferente de stingere a incen-diilor). Aceasta se justifjca prin faptul ca scoaterea dinfunctiune a acestor surse, constituite din infasurarile tertiaroale (auto)transformatoarelor, este in general o urmare a dispa-ritiei alimentarii sau a scoaterii din functiuno a acestor (auto)transformatoare, deci functionarea instalatiilor lor auxiliaredevine inutila.

3.1.4. In cazul surselor de alimentare formate din grupurielectrogene, este necesar ca in afara verificarii puterii aparentenominale a generatorului, sa se verifice daca puterea activiiceruta de. sarcina nu depaseste puterea motorului deantrenare.

3.1.5. La statiile de mica importanta, si numai in cazuriexceptionale, se admite ca alimentarea serviciilor proprii decurent alternativ sa se faca de la o singura sursa sau de ladoua surse care nu sjnt independente. Aceasta soluble esteadmisa numai daca sint indeplinite concomitent urmatoarelecondiîi :.

— stadia nu alimenteaza consumatori de categoriile 0 sau1, in sensul normativului PE 124 indicat la pet. 1.2.1. ;

— instaiaîa de servicii proprii a statiei nu alimenteazareceptoare de categoria 1, in sensul pet. 2.2.1. din prezentelcinslructiuni;

— funcfionarea receptoarelor alimentate de instalatia deservicii proprii poate fi asigurata prin manevre manuale (deexempju in cazul actionarii intreruptoarelor ?i soparatoarelor),prin alirnentari in curent continuu de la bateria de acumula-toare (de exemplu iluminatul de siguranâ) etc., astfel incit sase asigure functionarea instalatiilor pe toata durata avariei(adica a disparitiei tensiunii alternative pe barele colectoare

PE 111/8

' distribute principal a a serviciilorgenerale ale inslalatieiproprii).

3.1.6. In cazul statiilor de racord adinc, se recomanda caalimentarea serviciilor proprii sa sc faca dc la o instalatiecomuna, atit pc partea de inalta tensiune, cit si pe cea demedic tensiune, chiar daca apartin unor unitali de exploataredistinctc.

3.2. Scheme de alimentare a instalafiilor de distributeprincipale dc 0,4 kV

3.2.1. Cind exists doua surso de alimentare normale sauuna normals si una de rezerva, instalaîa dc distribute princi-pals urmeaza sa cuprinda, de rcgula, un sistem simplu de baresecîonat, fiecarc sursa fiind racordata la una din sectii.

Modul de func(ionare va fi urmalorul :a) Daca cele doua surse sint normale, ele vor fi conectate

in permanent^ la secîile de bare respective.— Cind stabilitatea la scurtcircuit a echipamentului din

aval este suficienta, sectiile de bare vor putea fi In perma-nenâ cuplate. La caderea uneia dintre surse, poate fi necesars& se sacrifice anuraite receptoare (pet. 3.1,1.).

— Cind stabilitatea la scurtcircuit a echipamentului dinaval nu permite cuplarea secîilor de bare, acestea vor functionsin mod normal separate, De regula, ele vor fi cuplate automatla c5derea uneia dinlre surse. Cu acest prilej poate fi necesarsa se sacrifice anumite receptoare (pet. 3.1.1.).

b) DacS cele doua surse sint una normals si una derezerva, numai sursa normala va fi conectata in permamm^S lasecpa de bare respectiva.

La cSderea sursei normale, sursa de rezerva va intra infuncîune pe cealalta secfie de bare, de regula cele doua secfiiurniind a fi cuplate.

3.2.2, Cind exists si a treia sursg de alimentare, de sigu-ranâ, ramln valabile indicatiile de la punctul precedent, cuprecizarea ca pentru sursa de sigurantA este necesar su secreeze posibilitatea de a prelua numai alimentarea receptoa-relor care H revin (pet. 3.1.3.), cu excluderea cejorlalte.

PE 111/8St.i .n I'lcctrk-c. Servi(;ii proprii fie

Pentm operarea sacrificiilor necesare in acest scop, chiarde la barele colectoare principale, receptoarele care urmeazasa rSrninS in funcfiune trebuie alimentate prin circuite sepa-rate, eventual de la o a treia sectie dc bare colectoare. In cazcontrar, sacrificiile trebuie operate la tablourile de distributesecundare, de preferat prin comanda la distanâ.

3.2.3. Cind exisla o singura sursa de alimentare, este sufi-cient ca instalatia de distributie principals sa cuprinda unsistem simplu de bare nesectionat.

3.2.4. In cazurile indicate la pet. 3.2.1. si 3.2.2., schemaelectrica trebuie sa permita prevedcrea unor instalatii de auto-matizare, conform pet. 4.3.4.

3.2.5. Se recornanda fractionarea instalatiilor de serviciiproprii In urrnatoarele siluaîi sau scopuri :

— la statlile foarte intinse ;— cind puterile de scurtcireuit pe partea de joasa tensiune

sint prea mari ;— in vederea esalonarii si reducerii investitiilor ;— pentru Hpizarea si uniformizarea soluîilor.In aceste cazuri, instalatiile de servicii proprii vor fi reali-

zate sub forma de unitati cu profil limitat, atit in ceea ce pri-veste puterea surselor, cit si extinderea reêlelor.

3.3. Dimensionarea surselor de alimentare

3.3.1. Puterea aparenta necesara Sn a surselor de ali-mentare rezulta din rela!,ia :

Sn =l,05kslm.Sc

in care :

Sn este puteroa aparenta necesara a sursei de alimentare,kVA;

St — puferea aparenta totals a grupelor de receptoare,kVA (pet. 2.3.3.);

ks,m. — coeficientul de simultaneitate al grupelor dereceptoare.

Coeficientul 1,05 $ine seama de pierderile de putere ininstalatiile dc- distributie principals si secundara.

PE Hl/8

3.3.2. Valoarea puterii St care intervine la dimensionareasurselor de alimentare rezultS din insumarea puterilor gru-pelor de receptoare care trebuie sa fie alimcntale in siiuatiiledate, conform pet. 3.1,1., 3.1.3. si 3.1.4.

3.3.3. Se recomanda iirmatoarole vg]ori pentru coeficienlulde sitnultaneitate kgim.:

— in situate normala :— in timpul oricarui incident in alimentaroa

serviciilor proprii de curent alternativ : 0,80.

0,75;

4. DIMENSIONAREA SI VERIFICABEACAILOR DE ALIMENTABE SI A ECHIPAMENTULUI

DE SERVICIJ PROPRII

4.1. Dimensionarea in regim permanentsi de suprasarcina

4.1.1. Dimensionarea cailor do curent in regim permanentde functionare se va face in conformitate cu normativul I 7, cuinstructiunile PE 107 si PE 111-4 precura si cu indreptarulE-Ip2-69, mentionate la pet. 1.2.

4.1.2. Instalalia de distribute principal va fi dimen-sionata pentru intreaga putere pe care trebuie sa o debitezein regim permanent de Junctionare oricare dintre sursele doalimentare.

4.1.3. Fiecare tablou de distribute apartinind instalaîei dedistribute secundare, precum si caile de alimentare respective,vor fi dimensionate pentru regimul permanent de functionare,la intreaga putero neccsitata simultan de receptoarele racordate,determinate conform pet. 2.3.2.

Cind tabloul de distribute alimenteaza mai multe grupede receptoare, se ia in considerare puterea totala simultana aacestor grupe de receptoare (cap. 2 si 3),

4.1.4. De regula nu se iau in considerare suprasafcini alereceptoarelor, decit in cazuri justificate (de exemplu curenîl

PE 111/8rvicii proprii de c

de pornire a: motoarelor). In aceste situatii se presupune dereguia ca suprasarcina apare la un singur receptor.

4.2. Verificarea in regim de scurtcircuit

4.2.1. Verificarea cailor de curent in regim de scurtcise va face in conformitate cu normativul I 7 cu instruct]PE 103 si PE 111-4 si cu indreptarul E-IP 2-69 mention;pet. 1.2.

4.2.2. La determinarea curentilor de scurtcircuit stconsidcra ca instalatia de servicii proprii este racordatasingura sursa.

Nu se iau in considerare situatiile de scurta durata, ininstalaîa este racordata la doua surse, in timpul schimsurselor de alimentare lara intreruperea tensiunii.

ircuitiunileite la

4.3. Protectia si automatizarea instalafiilor

4.3.1. Protectia instalatiilor de medie tensiune §i a trans-formatoarelor de servicii proprii se va realiza conform norma-tivului PE 501 si indreptarul E-IP 3-76, indicate la pet. 1.2.

4.3.2. In cazul prevederii unor transformatoare de serviciiproprii, acestea vor fi racordate pe partea tensiunii primare(medie tensiune), do regula prin siguranê fuzibile, cu con-ditia ca separatoarele sa permita conectarea si deconectarea.in gol.

4.3.3. Aparatele de protectie alese (intreruptoare automate,siguranfe fuzibile) trebuie sa asigure selectivitatea protectiei.

'4.3.4. Daca este necesar, se va prevedea o instalatie1 deautomatizare, care sa realizeze :

— deconectarea rapida a sursei defecte ; '.•— conectarea rapida a sursei de rezerva ; ;

— conectarea rapida a sursei de siguranta.;— efectuarea anumitor sacrificii de receptoare, care nu pot

fi aiimentate In situatia respectiva.In cazul grupurilor electrogertc, in locul porhirii' auto-

mate, se poate prevedea pornirea manuala, cu comanda ladistanta. . . ' : . . - . .

PE 111/g

5. EXEMPLU DE CALCUL

Se face dimensionarea tlatfei de servicii proprii in .400/220 kV.

irselor de alitnentare ale insta-irent alternativ, la o statfe de

5.1. Datele necesare pentru proiectare

5,1.1. Profilul stafieia) Stadia de 400 kV :

— 5 celule de linie ;— 2 celule de autotransformator ;— 2 celule cupla" de transfer ;— 1 celula cupl§ longo-transversala.

b) Statia de 220 kV :

— 6 celule de linie ;— 2 celule de autotransformator ;— 1 celula cupla transversals ;— 1 celula cupla longo-transversala.

5.1.2. Tensiunea nominala a receptoarelor aferente ser-viciilor proprii : 3 x 380 V si 220 V c.a.

Domeniul de tensiune In care pot func|iona receptoarele :85—110% din valoarea nominala.

5.1.3. Listacuprinse in tabelul 2.

eptoarelor si Imparti:irea lor pe categorii slnt

5.1.4. Valoriltipuri de recept<

.e puterilor unita:.re absorbite de diversele

menea indicate in tabelul 2.?i ale factorului de putore sint de

La motoarele electricenala, de la factorul de put<

s-a pornit de la puterea activa i

pet. 2.3.1.

putere, coeficientul de init, calculindu-se celelalte valori

:are si ran-relaîile de la

PE 111/8

5.2. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare

5.2.1. Pentru fiecare tip (grupa) de receptoare a fost deter-minate puterea totala, iar prin multiplicare cu coeficientul desimultaneitate k S l , corespunzator, puterea efectiv absorbita.

5.2.2. Valorile coeficientilor de simultaneitate k s sint fieadoptate dupa cxemplele din tabelul 1, fie apreciate de la cazla caz.

5.3. Alegerea surselor de incarcare

5.3.1. Intrucit stadia de trans for mare csle echipala cu douaautotransformaloare de 400/220/22 kV, cu mfasurari tertiare latensiunca de 22 kV, KC prevad ca surse de aliment are a servi-ciilor proprii in curent alternativ aceste infas.urari tertiare. Ali-mentarea se va face prin doua transformatoare de servicii pro-prii de 22/0,4 kV, racordate la inFasurarile tertiare.

Posibilitatilc si domeniul de reglaj al lensiunii : ±5"/0 subtensiune dar fara sarcina si ±15% sub sarcina, cu ajutoruLunui regulator special.

5.3.2. Celc doua surse vor fi racordate in pcrmanenta lainstalatla de distribute principals de servicii proprii, functio-nind ca surse normale.

5.3.3. Stadia de transformare data ca exemplu constituieun obiectiv important, avlrid tcnsiunea de 400 kV, iar pepartea de 220 kV fiind un nod de reêa cu mai mult de treilinii. Din acest motiv, se prevode inca o sursa de alimentare,de siguranâ, formata dintr-un grup olectrogen, care poateintra in functiune in citeva minute. Conform indicator intre-prinderii constructoare, el nu va putea Tunctiona in paralel cucelelalte sursf.

5.4. Schema de principiu a instala(ieide distributie de 0,4 kV

5.4.1. Schema electricS de principiu a instalaîei de ser-vicii proprii oste prezentata in figura 1. Ea cuprinde douast'cîi de bare colectoare principale, pe care debiteaza tele douasurse normale. Sursa de siguranta poate fi racordata la oricaredintre cele doua sectii de bare.

8-f

J I § §I S I g

i r

X X X X

PE 111/8

Statii clectrico. Ser\

PE 111/8

» |

40500 i

2000

1 buc.

1 buc. I

0,50 |

PE 111/8

!. Servicii proprii de c.a.

Jabetu! 2 (continuare)

25000

2000

PE 111/8Slalueleclrtce. Servic

1 •Instolajia de stingere o incendiilor

! Hidrofor

} Pompo

Initalotie lluminat

Prize iluminat lampi portative

Incatiit

: Prize utilizer! diverse

Gfupul electrogen

Incaliit

Installs ilumlnot

Priâ incalziri diverse

ReziS,en{6 tnc«lzire grup elect.ogen

Total

Situatie normala in functiune

1 2

Avarie 1:in func(iuneT2+G

Avarie 2:in funcpuneT,+G(T2 avariat)Avarie 3:in functiune G

T,

T?

Total

T2

G

Total

T,

G

Total

380/22

3SO/22C

380/22C

220

24

220

220

220

220

220

220

1 .2A

2A

2A

2B

2A

2 B

3

2B

2A

3

h

3

1

1

1

2

1

1

1

1

1

1

I 5

3000

4000

5500

-

_

_

-

-

_

I « ?

0,7

0.84

0.82

1,00

1,00

1.00

0.75

1.00

1,00

0,75

0.80

0,80

0.80

0,30

-

_

_

-

Stajii electrics. Seryicii proprii de c

Jabetul 2 (continuare)

. | 9

0,78

0,82

0.80

-

—

—

-

-

-

—

—

3030

3900

5500

1600

100

27000

800

12000

1600

800

1000

2680

2500

3850_

_

-

710

- :-710

_

0,67

1,00

1.00

1,000,50

1 fauc.

1,000,50

1.00

1,000,50

1.000,50

1,00

1,00

WA

245

212

459

282

86

365

288

85

371

91

2,1

3,9

3,9

1,60,8

0,1

27,013,5

0,8

12,06,0

1,60.8

0,8

1.0

kW

217,3

200,3

417,6

252.0

84,8

336,8

264,3

80.6

344,3

83,1

»1.9

2.5

_

i—-0,7

~

_

0.7_

kVor

121.4

69,5

190,9

126,4

12.1

138,5

117,3

21.2

138,5

36.1

XX

X

XX

X

X

X

X

X

,.XX

XX

X

X

X

X

XX

IB

XX

XX

X

X

X

X

XX

m

XX

X

X

X

Zl

4

3

3

PE 111/8i proprii de c.a.

Alimenlarea cuUilor de cleme ale celulelor, precum si adispozitivelor de actionare ale intreruptoarelor si scparatoa-relor a fost reprezentala o singura data, in dreptul Cabinei dorelee notata cu a, dar ea se face identic de la toate cabinele<poz. 11 si 12): :

5.4.2. Toate alimentarilc care pleaca de la barele colectoare.principale sjnt duble. Aceasta se cxplica prin faptul ca recep-toarele, pcritru care este suficienta o alimentare simpla sintalimentate, in cazul de fat a, de la aceleasi tablouri auxiliare casi receptoarele care necesita alimentare dubla sau in bucla. Laalegcrea sistemului de alimentare au avut prioritate receptoa-rele cele mai exigente. De exemplu dispozitivele de actionareale separatoarelor (poz. 16 din figura 1) pot fi simplu alimen-tate, intrucit in caz {de necesitate, separatoarele pot li niane-vrate manual. Totusi cutiile de clerae ale celiilelor (poz. 13)vor avea alimentare in bucla doua cite doua de la o cabina derelee (poz. 11 si 12), intrucit de la cutiile de cleme so alimen-teaza si dispozitivele de actionare ale intreruptoarelor (poz. 14),care sint mai exigente. De asemenea, dalorita importance! echi-pamentelor alimentate do la cabinele de relee, precum si dato-rita faptului ca fiecare cabina deserveste cite doua circuite pri-mare, s-a prevazut alimentarea dubla pentru fiecare cabing.

5.4.3. Racordarea fiecarui receptor la tabloul de distributeeel mai apropiat in amonte este radiala.

5.4.4. In mod obisnuit, cele doua surse de alimentare nor-,male vor funcîona simultan, debitind fiecare pe cite una dinsectiile de bare colectoare principale. Cele doua secî de barevor .Ti separate, in vedcrea lirnitarii curenîlor de scurtcircuit,intrucit aparatajul de joasa tensiune disponibil nu este suficientde stabil la scurtcircuit in cazul de fata (verificaroa putindu-se.face prin calcularea curentilor respectivi). Alimentarile dublein bucla ale receptoarelor vor fi conectate humai la una dinsectiile de bare, dupa necesitatile de exploatare, tendinâ fiindde a echilibra, pe cit posibil, incarcarile celor doua transfor-matoare de servicii proprii (coloanele 14 si 15 din tabelul 2).

5.4.5. La disparitia tonsiunii pe una dintre sectiile de bareprincipale se procedeaza dupa cum urmeazS :

a) Daca defcctul s-a produs pe bare (caz Joarte rar), sursaeste deconectata automat, raminind in funcîime cealalta secfiede bare, cu receptoarele care se gaseau conectate in prealabil la.aceasta. In decurs de citeva minute, operatorul va putea face ma-

PE 111/8'. Scr\ prii de c

nevrele necesare pentru a conecta la bara ramasa in funcîunenumai receptoarele strict necesare, in limita puterii disponibile.

b) Dac3 defectul s-a produs in amonte de barele colectoare,sursa este de asemenea deconectata automat. Instalatia deautomatizare pune in functiune grupul electrogen si 51 conec-teazft la secîa de bare ramasa fara alimentare, facind in ace-lasi timp sacrificiile maxirne pe aceasta bara.

In eadrul acestor sacrificii, sint deconectate toate reeeptoare-le de pe bara respectiva, care nu sint marcate cu x in coloana20 din tabelul 2. Detalii siiplimentare sint prezentate la pet. 5.4.7.

Plecarile sacrificate vor putea fi reconectate manual, inlimita puterii disponibile a sursei, ajungindu-se de exemplu launa din siluatiile indicate in coloanele 17 si 19 din tabelul 2.

Automatizarea poate fi scoasa din functiune de catre per-sonalul de exploatare, in vederea executarii manuale a maric-vrelor necesare si a punerii in functiune a grupului electrogennumai in cazurile de stricta necesitate.

5.4.6. La disparitia tensiunii pe ambele sectii de bare colec-toare principale se procedeaza astfel :

a) Daca disparitia tensiunii pe a doua sectie de bareurmeaza la citva timp de la disparitia ei pe o prima sectie (incare caz s-a procedat in prealabil conform indieatiilor de lapet. 5.4.5.) si nu se datoreaza unui defect de bare, se efec-tueaza automat sacrifiriilc maxime pe aceasta bara, care esteapoi cuplata cu cealalta sectie. Receptoarele sacrificate vorputea fi reconectate manual, in limita puterii disponibile.

In cazul in care automatizarea a fost in prealabil scoasadin functiune, iar dupa disparitia tensiunii pe o prima sectiede bare nu a fost necesara punerea in functiune a grupuluielectrogen, el va intra in functiune automat la dispariîa ten-siunii pe cea de a doua sectie de bare, fiind conectat la aceastadin urma (daca defectul nu a fost chiar pe bare), cu efectuareasacrificiilor maxime. Sint posibile manevre manuale ulterioare.

b) Daca disparitia tensiunii are loc concomitent pe ambelescctii de bare, grupul electrogen este conectat automat la unadintre sectii (prestabilita la alegere, de catre organele deexploatare), cele doua sectii sint cuplate si se efectueaza sacri-ficiile maxime, lot automat.

In cazurile de mai sus, dupa eTectuarea sacrificiilor maximepe ambele sectii de bare colectoare, se ajunge in situatia indi-cata in coloana 20 din tabelul 2.

PE 111/818*

5.4.7. Pentru a asigura posibilitatea execularii automatea sacrificiilor indicate in articolele precedente, schema electricade principiu (fig. 1) are urmatoarele caracteristici :

a) In afara de barole colectoare principale se pot facesacrificii, prin coraanda la distanâ, in urmatoarele puncte :

— la cabinele de relee (poz. 11 §t 12) ;— la tablourilo de iluminat si prize ale staîiJor exterioare

(poz. 8 ?i 9) ;— la tabloul de iluminat, incalzire si prize bloc comanda

si ventilatie* acumulatoare (poz. 7) ;— la tabloul general al instalaîei de stingere a incen-

diilor (poz. 3) ;— la tabloul de iluminat, incalzire si prizele grupului

electrogen (poz. 10).b) Alimentarile cutiilor de cleme ale celulelor (poz. 13),

de la cabineie de relee (poz. 11 si 12), comporta circuite sepa-rate (notate cu s in figura 1), pentru alimentarea circuitelorcare trebuie sa poata fi sacrificate de la cabine, prin comandala distanta (cum sint de exemplu alirnentarile separatoarelor).

5.4.8. Se mentioneaza ca in afar5 de principiul de efectuarea sacrificiilor de receptoare, expus mai sus, pot fi imaginate§i alte principii, ca de exemplu eel expus in continuare.

a) La defectarea uneia dintre surse, barele sint automatcuplate §i se efectueaza un prim nivel de sacrificii prestabilite,pina la limita puterii disponibile a sursei ramase in functiune.

Diverse readaptari ulterioare pot fi executate prin manevremanuale, inclusiv (eventual) punerea in functiune a grupuluielectrogen.

b) La defectarea ambelor surse normale este pus Infunctiune automat grupul electrogen, cu efectuarea unei a douaserii de sacrificii.

Acest principiu difera de eel expus anterior prin faptul capornirea grupului electrogen este mai rara, dar sint necesaredoua niveluri de sacrificii, ceea ce complica in anumita masuraautomatizarea.

5.5. Dimensionarea surselor de alimentare

5.5.1. Din tabelul 2 rezulta urmatoarele valori pontruputerile totale ale grupelor de receptoare care revin surselorde alimentare Jn situatiile cele mai defavorabile :

PE 111/8

PE 111/8186 Statii electrics. Servii

c) Ambele surse normaleGrupul eleetrogen

a) Situatia normala (In functiune doua transformatoare deservicii proprii}.

Transformatorul eel mai incarcat : St = 245 kVA.b) Una dintre sursele normale avariate (In funcîune un

transJonnator de servicii proprii si grupul eleetrogen) ,Transformatorul eel mai incarcat : St = 288 kVA.Grupul elcclrogcn St = 86 kVA

Pt = 84,8 kWQt ••= 12,1 kVar

ariate.St = 91 kVAPt = 83,l kWQt ,= 36,1 kVar

5.5.2. Puterea necesara a surselor, ymnd seama de coefj-cientul de simultaneilate ksjm. si de pierderile de putere inreêaua de distribute (5%) este :

— Transformator de servicii proprii, in situate normals :Sn--l ,05 ksim.-St •••=1,05x0,75x245 = 193 kVA

— Transformator de servicii proprii, cind cealalta sursaeste avariata :

Sn= 1,05 ksim.'St = 1,05x0,80x288 = 242 kVA— Grup eleetrogen :

Sn = 1,05 k^. -S t = 1,05x0,80x91 = 77 kVApn=l,05 kElm.-P t=; 1,05x0, 80x83,1 = 70 kW

St 915.5.3. Puterea nominala a surselor alesc :— Transformatoarele de servicii proprii, racordate la ter-

tiarul autotransformatoarelor, 22/0,4 kV.250 kVA fiocare— Grupul eleetrogen, de 0,4 kV :

80 kVAcos <p = 0,8

Puterea motorului corespunzator (din catalog) : 72 kW.

Ministerul

Energiei

Electrice

Jnslructiuni pciitru

proiectarea centralelor

si statiilor electrke.

Instalidii de curent continuul

PE 112/75

Grupa 1Electro-

energetica

C U P R I N S

1. Domeniul de aplicare 1892 . Prescript!* lehnice s i standarde . . . . . 1 9 0

2.1. Preseripîi tehnice 1902.2. Standarde de stat 190

3. Tensiimea nnminala a reêlci 1914. Schema electrica de principiu 1915. Tipul si regimul de functionare al bateriilor de

acumulatoare 1956. Dimensionarea bateriilor de acumulatoare . . 1987. Alegerea surselor de incarcare 203

7.1. Caracteristici generale 2037.2. Condiîi pentru incarcarea permanenta . . 2057.3. Condign pontru incarcarea ocazionala . . 2067.4. Condign pentru incarcarea de egalizare . . 2107.5. Numarul surselor de incarcare . . . . 211

8. Alegerea aparatajului de conectare si protectie sia conductoarelor 212

9. Aparate de masura si control 21510. Instalarea acumulatoarelor si amenaârea spa-

(iilor aferente 21811. Ventilarea si incalzirea camerelor de acumula-

toare si a incaperilor anexe 22512. Materiale de rezerva si auxiliare 23113. Igiena muncii, tehnica securilatii, protecîa con-

tra incendiilor si a exploziilor 232

Aprobat

cu ordinul

M.E.E.

nr. 280/25.03.76

Tnlocuicstc :

PE 112/69

iData intrari

in vigoare :

1 mai 1976

1. DOMENIUL DE APLICARE

PE 112

Prezentelo instructiunl de proiectare se aplica la proiec-tarea instalatiilor de servicii prop™ in curenl continuu alecentral elor ?i statiilor electrice de orice tensiune, incadrate insistemul energetic national.

Prevedcrile din prezenta instructiune nu sint obligatoriipentru centralele nuclearc. Conditiile pentru insLalarea acu-muJatoarelor s.i pentru amenajarea incaperilor respective $i ainslalatiilor anexe (ventilare, incalzire) pot fi aplicate §i incazul bateriilor stationare care servcsc pentru alte scopuridecit alimentarea serviciilor proprii, inclusiv al bateriiloralcaline.

Masurilu de tehnica a securitaîi cuprinse in prt?zentelemslructiuni sc bazcaza pe ipoleza ca tcnsiunea norainala a rete-lelor de curent continuu nu depa?e?te valoarea de 220 V.

Aplicarea in continuare a prevederilor din editia prece-dents a mstrueîunilor pentru proiectarea serviciilor proprii incurent continuu (PE 112/69), oste admisa in urmatoarele cazuri5i situaîi :

— la proiectele in curs de claborare la data intrarii invigoare a prezentelor instructiuni de proiectare, cit §i ia celeelaborate pina la aceeasi data ;

—- pina la revizuirea proiectelor tip §i a prefabricatelorcxistcnle, caro afecteaza domeniul serviciilor proprii in curentcontinuu ;

— m cazul extinderilor.

NOTAIn prezentele instrucfcimi de proieciare se folo-

sesc urmatorii termeni pentru indicarea gradului deobligatimta.tr. a prevederilor :

•— ,,trebuie'L, ,,este necesar", ,,urmeazd" indictiobligatimtaleii stricla a respectarii prevederilor incauza ;

— ,,de regula" indica japtul ca prevederea res-pectiva trebuie sa fie aplicata in majoritatea cazu-rilor; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuiejusttficatii Intotdeauna in protect;

— ,,se recomanda", ,,pe cit posibil" indica orezolvare preferabila, care trebuie sa se aiba In

PE 112_Instalatii de c

vedere la alegerea solutiei, dar care nu este obit-gatorie;

•— ,,se admits" indica o solufionare satisfaca-toare, care poate ft aplicata in situalii particulare,iiind obligatorie justificarea ei in protect.

2. PRESCRIPT!! TEHNICE §1 STANDARDS

* 2.1. Prescript!! tehnice

PE 103/70. Instructiuni penlru dimensionarea si verificareainstalatiilor electroenergelice la solicilari mecanice si termicein condiîile curent'lor de scurtcircuit.

PE 111-4/75. Instrucliuni pentru proiectarea staîilor deconexiuni si transformare. Conductoare neizolate rigide.

PE 010/71. Normaliv penlru proieclarea si execulareaconslrucîilor cnergelice din punclul de vedere al preveniriiincendiilor.

PE 114/73. Regulament dc exploatare tehniea a surselorde curent continuu.

PE 119/71. Norme de protectie a muncii pentru instala-tille electrice.

E-Ip 2-69. Indrcptar privind proieclarea cenlralelor ?i sta-tiilor elecirice. laolatoare, armaturi $i cleme I.S.P.E.

E-Ip 3-76. Indreptar privind proieclarea centralelor 5! sta-tiilor electrice. Siguranfe fuzibile. I.S.P.E,

17-78. Norrnaliv privind proJeclarea §i executarea insla-latiilor elecirice la consumalor, cu lensiuni pina la 1 000 VINCERC.

Norme republicane de protectie a muncii. MinislerulMuncii §i Minislerul Sanalalii, 1075.

2.2. Standarde de stat

STAS 445/1-75 — Acumulaloare acide cu plumb, cu placi pozi-live de mare suprafala. Condi|ii Ichnice ge-nerale de calilalo.

PE 112191

STAS 445/2-75 — Acumulatoare acide cu plumb, cu placipozilive de mare suprafafa. Dimensiuni 51caraclerislici elecirice principale.

STAS 3034-72 — Redresoare cu seleniu. Condî generale decalitate.

STAS 8275-68 — Protects impolriva electrocularilor. Termi-nologie.

STAS 2612-72 — Proteclia impotriva clectrocutarilor. Limileadmise.

3. TENSIUNEA NOMINALA A RETELEI

3.1. In cadrul servicriilor proprii in curenl continuu dincenlralelo 51 stabile elecirice, se folosesc de regula urmaloa-rele'lensiuni nominate : 24, 48, 110, 220 V.

3.2. Alle lensiuni nominalc (de exemplu 60 V) sinl admisein tazuri speciale, de exemplu atunci cind echipamenlul esteprocural din import.

4. SCHEMA ELECTRIC A DE PRINCIPIU

4.1. In cadrul serviciilor proprii in curent continuu dinec-ntralclc- si stabile electrice, se prcvad de regula baterii deacurnulaloare in urmaloarde cazuri :

•— cind exisla receploare elecirice a caror alimenlare nuIrebuie sa fie inlrerupla nici un moment ;

—• cind exista receptoare elecirice a caror alimenlare Ire-buie sa fie posibila in timpul dispariliei tensiunii alternativea serviciilor proprii ;

— pentru preluarea consumurilor rnari 51 de scurta duralaale receploarelor de curent continuu, in vederea reduceriivarialiilor de tensiune care s-ar produce daca alimentarea s-arface exclusiv prin redresoare sau converlizoare.

In cazuri exceptionaie, bine justificate, se admit si altesoluîi penlru alimentarea anumilor receptoare de curentcontinuu, fara baterii de acumulatoare.

PE 112

4.2. Fiecare baterie de acuroulatoare trcbuie sa alimentezeo singura reêa (avind deci o singura lensiune nominala). Nu seva lace alimentarea do la aceeasi baterie a doua sau raai raultorretele de distribute cu tensiuni nominale dilerile, priri prizeintermediare.

In razul bateriilor care alimentcaza retele cu tcnsiuneanominala pina ]a 60 V inclusiv, se admite existenta unei prizeintermediare fa baterie, la care se racordeaza un conductormedian, rezultind astfel retele cu trei conductoare (de exemplu2X12 V). In aceste situatii se deosebesc doua cazuri :

— daca incarcarea cclor doua sectii ale bateriei se faceseparat (cu surse dislincle sau succesiv cu aceeasi sursa), celedoua sectii se considers ca baterii distincte legate in serie,incadrindu-se dcci in prevederilc primului alineat al acestuiarticol ;

— daca incarcarea celor doua sectii ale bateriei se face cuacelea§i surse §i in acelasi limp, solutia se considers o abaterede la prcvederile primului alineat al acestui articol si trebuiejustificata in project, aratindu-sc ca cventualele diferente intreconsumul receptoarelor racordate la cele doua secîi ale bate-riei nu poate da nastere unor neajunsuri in cxploatarc (incar-cari inegale ale sectiilor bateriei).

Pentru reglajul tensiunii la receptoare in cadrul aceleia§itensiuni nominale, in diverse Bituatii in functionare a bateriei,se poate prevodea o priza inlermediara.

In textul precedent si in urmatoarele, a fost denumit,,secfie" a bateriei grupul de elcmente in serie cuprinse intrecapatul bateriei si priza intermediara.

4.3. Numarul bateriilor de aoimulatoare din cadrul uneicentrale sau statii electrice se stabileste de la caz la caz, infuncîe de importanâ si marimca instalatiilor si de tensiunilenecesare, tinind searna si de considerenie econoniice. Se reco-manda urrnaioarelc :

a) Centrale termoett'.ctricc' cu puterea instalata pina lacirca 50 MW :

— o baterie de Jucru ;— o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitatea

unei sigurante deosebite in alimentarea receptoarelor).b) Centrale termoelectrice cu puterea instalata mai mare

de circa 50 MW:

— o baterie de lucru pentru fiecare camera de comandaterniica {sau pentru fiecare bloc, in cazul blocurilor de 200 MWsi mai mari) ;

— o baterie de lucru pentru stadia electrica (daca consumuleste important, iar corpul de cornanda este separat de cladireacentralei), putind prelua eventual, In caz de avarie, si recep-toarele altei baterii ;

— o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitateaunei siguranê deosebite in aliraentarea receptoarelor).

Daca centrala are mai mult de doua grupuri generatoare,dar o singura camera de comanda termica, trebuie analizataoportunitatea instalarii a doua sau mai multor baterii de lucrucorespunzatoare camerei de comanda termica.

Distanâ pina la receptoare poate justifica instalarea maimultor baterii de rezerva, repartizate in mai multe puncte alecentralei, in loc de una singura.

Repartitia bateriilor pe camere de comanda tormica sau peblocuri trebuie corelata cu repartitia grupurilor generatoare derezerva antrcnate de motoare cu pornire imediata.

c) Centrale hidroelectrice :•— o baterie de lucru pentru centrala ;— o baterie de lucru pentru statfa electrica (daca distanta

si alte conditii Jotale impun acest lucru);— o baterie de rezerva (daca este justificata de necesitatea

unei sigurani,-- deosebile in alimentarea veceptoarelor).d) Steffi electrice ;— o baterie de lucru.Fata de numarul de baterii indicat la pet. a-d de mai sus.

pot fi necesare baterii suplimentare cu tensiuni nominale dife-rite in cazul instalatiilor de curenti slabi sau rind exista trepteBuccesive de tensiune in cirtuitele de actionare.

De asemenea, la centralele hidroelectrice put I'i necesarebaterii suplimentare (prcferabil alcaline) pentru diverse insta-\a\\\ amplasate la baraje sau la alte obiective hidrotehnice(castel de echilibru, prize, goliri etc.). Condiîile pe care trebuiesa le indeplineasca aceste baterii nu sint tratate in pre/centeleinstructiuni de proiectare.

4.4. Pentru fiecare baterie de lucru va exista, de reûla,cite un sistem simplu de hare colectoare principale, impartit indoua secîi printr-o cupla longitudinala. Bateria va li racordata

PE 112

i fi racordata o sursala una din sectii, iar ladc incarcare.

De regula, cole doua" sec^n vor Junctions in permanentacuplate. Deschiderea cuplei in exploatare se va face penti-uperioade scurte de timp, in vederea separarii galvanice a recep-toarelor pentru cautarea punerilor la paniint sau in timpullucrarilor de revizie, intretinere sau reparatie la una dinsec#ile de bare.

4.5. Intre sistemele sau secfiile de bare colectoare deaceeasi tensiune ale diverselor batcrii se pot prevedea cuple.Se va evita func|ionarea in paralel a doua sau mat multorbaterii de acumulatoare. Se admite totusi punerea in paralel adoua baterii de aceeasi tensiune, pentru scurt timp, cind estcnecesara trecerea de pe o baterie pe alta a unor receptoarecare nu admit intreruperi in alimentare.

4.6. In cazul centralelor electrice cu doua sau mai multebaterii de lucru, se va realiza o repartee clara si logica areceptoarelor intre baterii.

4.7. Alirnentarea receptoarelor sau a grupelor de recep-toare, de la barele colectoare principals pina la tabloul dedistributie eel mai apropiat de receptoare, se poate face astfel :

— alimentare dubla de la doua sectii de bare colectoareprincipale, pentru receptoarele important'e si care nu admitintreruperi (de exemplu cabinele de relee din stabile exterioarede foarte inalta tensiune, iluminatul de siguranja, instalatiile<ie telecomunicatii etc.) ;

— alimentare in buela de la doua sec(ii de bare colec-toare principale, pentru receptoare importante si care nu admitintreruperi, dar la care solutia in bucla este mult mai eco-nomica (de exemplu circuitele secundare din camera decomanda sau din cutiile de cleme ale staîilor interioare etc.) ;

— alimentare simpla pentru receptoarele de mai micaimportant sau caro admit intreruperi pe o durata mai lungasau eel putin pina la repararea cailor de alimentare.

in cazul alimontarii in bucla a unui numar mai mare detablouri de distribute sau a unor receptoare foarte importante,se poate adopta de asemenea una dintre urmatoarele variante :

— doua bucle in paralel, rezervindu-se reciproc, fiecaretaWou de distribute fiind racordat la ambele bucle (unui dintreracordnri deconectat in mod normal) ;

—- douij sau mai multe bucle, alimentind fiecare un numarrnai restrins de tablouri de distributie.

Toatc alimentarile in bucla vor funcîona in mod normalcu bucla deschisa.

4.8. Instalatiile telefonice s.i de telemecanizare pot ji ali-mentate de la bateriile comune de acumuiatoare ale serviciilorproprii. Se vor analjza insa efectele acestor instalaîi asupraretelei de servicii proprii, ca de exemplu eventuala incompati-bilitate rezultata din conditiile de izolare diferite.

4.9. Schema electrica a serviciilor proprii in curent con-tinuu va fi astfcl alcatuita, incit sa fie posibila separarea elec-trica si scoaterca de sub tensiune a diverselor parti de circuitin vederea reviziilor §i a reparatiilor, 'lara intreruperea alimen-tarii receptoarelor importante, care nu admit intreruperi.

4.10. Bateriile de rezerva vor fi astfel dimensionate, incitsa poata prelua alimentarea receptoarelor oricareia dintre bate-riile de lucru pe care urmeaza sa le inlocuiasca.

4.11. Sy admite inlocuirea bateriilor de rezerva cu grupurigeneratoare de curent contimm, care sa inire in funcîune incaz de necesitate.

5. TIPUL 1 EEGIMUL DE FUNCflONAREAL BATERIILOR DE ACUMULATOARE

5.1. In centralele si staîile electrice ale sistemului ener-getic din Romania se vor utiliza, de regula, baterii de acumu-latoare stationare acide cu plumb, cu placi pozitive de maresupraFata (STAS 445/1-75 si 445/2-75).

Vcr putea face cxceptie bateriile suplimcntare necesare incadrul centralelor hidroelectrice, pentru diverse instalaîiamplasate la baraje sau alte obiective hidrotehmce (pet. 4.3.).

5.2. Regimurile de exploatare ale bateriilor de acumula-toare vor H, de regula, urmaloarele :

— Pentru bateriile de lucru : regim tampon (in paralel cureceptoarele si cu sursa de incarcare), cu tensiunea de incarcarede 2,15—2,25 V/element. Cind tensiunea la borne a bateriei

PE 112196 ii de curent c

este mentinuta automat la o valoarc constants, regimul deexploatare se numeste ,,floating".

— Fentru bateriile de rezerva : regim de Incarcare perma-ncnta (cu sursa conectata, dar fara receptoare), cu tensiunea deincarcare de 2,15 V/element.

Cind o baterie de rezerva inloeuieste o baterie de lucru, eatrece din regimul de incarcare permanenta in regimul tampon.

Alcgerea unei valori precise a tensiunii de incarcare inregim tampon depinde de natura receptoarelor si ea trebuies& asigure compensarea descarcarii bateriei in timpul functio-narii anurnitor receptoare. Alegerea se face de catre organelede exploatare prin tatonari : daca nivelul electrolitului scadeprea repede in timp, tensiunea trebuie redusa ; daca densitaleaelectrolitului scade in timp. tensiunea trebuie marita. Pentruproiectare sc- recomanda asigurarea unei posibilita|i do reglajintre 2,15—2,20 V/element.

5.3. Descarcarea bateriilor de acumulatoare in decursulexploatarii (Taclnd abstractie c\e perioadele de montaj, reparatiisi probe) are loc, de regula, in urmatoarele cazuri :

a) Pentru bateriile de lucru :— descarcarea de avarie, in timpul incidentelor care pro-

voaca disparitia tensiunii alternative la serviciile proprii ;— descarcarea de intretinere, periodic (conform regulilor

de exploatare) sau oricind, in caz de necesitate.b) Pentru bateriile de rezerva : descarcarea de intretinere.

periodic (conform regulilor de exploatare) sau oricind in cazde necesitate.

5.4. Descarcarea de intretinere a bateriilor de lucrU se exe-cuta astf el :

a) In instalatiile care dispun de o baterie de rezerva,aceasta va prelua alimentarea receptoarelor aferente baterieide lucru, care va fi trecuta in rezerva §i supusa tratamentutuide intreînere.

b) In instalatiile care nu dispun do o baterie de rezerva,sursa de incarcare va fi deconectata, iar bateria va fi lasata saalimcnteze singura receptoarele.

5.5. tn timpul descarcarilor do. avarie ale bateriilor deLucru, tensiunea nu trebuie sa scada sub urmatoarele valori :

PE 112

— pentru o durata a descarcarii de maximum 2 ore :1,75 V/element;

— pentru o durata a clescarcarii mai mare decit 2 ore :1,80 V/element.

Scaderi sub valorile indicate mai sus so admit numaipentru scurte intervale de tirnp (citeva secunde), datorita unort'uronti de §oc.

5.G. Doscarcarea de mtreîncre efectuata conform pet. 5.3.b si 5.4. a se va face cu curentul corespunzator duralei dedescarcare de 10 ore, pina la tensiunea de 1,93 V/element. Inacest scop, este necesar un rezistor de descarcaro de niarimecorespunzatoare.

Descarcarea de intretinere efectuata conform pet. 5.4. b seva face de asemenea pina la tensiunea de 1,93 V/elernent, darcurentul va fi eel absorbit de reeeptoare.

5.7. Incarcarea completa a bateriilor de acumulatoare Indecursul exploatarii (fficind abstracîe de perioadele de montaj,reparatii si probe) are loc in urmatoarele cazuri :

a) Incarcarea ocazionala:— dupa descarcarea de avarie ;— dupa descarcarea de intretinere efectuata asupra recep-

toarelor, conform pet. 5.4. b.b) Incarcurca de egalizare, dupa descarcarea de intretinere

efectuata conform pet. 5.3. b si 5.4. a.In anumite situatii, se admite renunârea la incarcarile de

egalizare, inlocuindu-se cu mcarcari ocazionale (pet. 7.4.5.).5.8. Tensiunea finala a Incarcarii ocazionale va. fi urma-

toarea :— cind incarcarea ocazionala se efectueaza in paralel cu

receptoarele, iar sursa de incarcare este automatizat£ : 2,25—2,40 V/element (valoarea de 2,40 V/element fiind tensiunea dedegajarc a gazelor) ;

— cind incarcarea ocazionala se efectueaza in paralel cureceptoarele, iar sursa de incarcare nu este automatizata :2,50—2,70 V/element (se recomanda valoarea de 2,70 V/ele-ment) ;

— cind incarcarea ocazionala se efectueaza cu bateriascoasa in rezervS, deci fara legatura cu receptoarele : de regula2,70 V/element.

PE 112

5.9. Tensiunea finala a incarcarii de egalizare va fi ceaindicata do intreprinderea furnizoare a acumulatoarelor sau, inlipsa acestei indicaîi, de regula 2,75 V/element.

5.10. In timpul disparities tensiunii In instalatia de serviciiproprii in curent alternativ, sursele de incarcare permanentafiind deci scoase din functiune, se considers ca bateriile derezerva se gascsc in repaus.

6. DIMENSIONAREA BATERIILORDE ACUMULATOARE

6.1. Receptoarele de curent continuu se impart in urma-toarele categorii :

a) Dupa perioada in care junctioneaza sau pot funcfiona:— oricind ;— numai and dispare tensiunea in instalatia de servicii

proprii in curent alternativ (asa-numita ,,perioada de avarie").b) Dupd durata de fancfionare :—• receptoare de lungu durata (de ordinul a citorva minute

sau permanent) ;— receptoare de scurta durata (nedepasind de obicei citeva

secunde) ; se mai numesc si receptoare de soc.c) Dupa continuitatea alimentarii -.— receptoare care nu admit nici o intrerupere a alimen-

: ;rii in timpul funcîonarii (de exemplu releele de protects side automatizare, calculatoarele electronice etc.);

— receptoare care admit scurte intreruperi in alimentare(de ordinul secundelor), in timpul functionarii (de exemplulampi de semnalizare, Uuminatul de siguranta, pompe deulei etc.).

6.2. Pentru receptoarele fiec3rei baterii se determinacurentul total absorbit, atit in situate normala, cit si inperioada de avarie, separat pentru receptoarele de lunga duratasi pentru cele de scurta durata. Se va tine seama de probabili-

PE 112Instalatii de curent continuu 189

tatea de Tunctionare simultana a receptoarelor, ipotezele desimultaneitate considerate trebuind sa fie justificale in proiect.

La determinarea consumului total, so va tine seama deuventualitatea ca o baterie sa preia si roccpluar--1" ;itioi bateriidaca este cazul.

In cazul centralelor electrice, daca o baterie deservesterc-teaua de servicii proprii a mai multor grupuri generatoare,se va lua in considerare alimentarea receptoarelor apartinindtiituror grupurilor deservite.

6.3. Tensiunea nominala a receptoarelor si domeniul devariatie admis la bornele lor se indica, de regula, de intre-prinderea constructoare.

La lampile pentru iluminatul de siguranta si pentru sem-nalizari, tensiunea maxima este limitata de reducerea rapidaa duratei de viaâ, iar coa minima de scaderea randamentuluiluminos. Nu se pot stabili valori precise, dar se indica, infor-mativ, urmatoarele domenii de variaf.ic admise (in procente dintensiunea nominala) :

— larnpi pentru iluminatul de sjguranla : 85—lOOVo ;— lampi do semnalizare permsnenta sau de lunga durata :

65—100% ;— lampi de semnalizare de durata mai redusa (de ordinul

minutelor) : 65—105%.

6.4. Tensiunca normala pe barcle colectoare principals decurent continuu, in regim tampon, va fi mentinutS la o astJelde valoare, incit tinind seama de caderile de tensiune in con-ductoare, tensiunea la bornele receptoarelor de lunga duratas5 se gSseasca in domeniul de variatie admis pentru acestereceptoare, fiind cit mai apropiata de tensiunea lor nominala.O usoara subvoltare a lampilor (2—3%) este msa recoman-dabila, in vederea rnaririi duratei de viatS.

In general, conditiile de mai sus sint indeplinitc daca ten-siunea normala pe barele colectoare principale de curent con-tinuu este mentinuta la o valoare reprezentind 100—105%fata de tensiunea nominala a instalatiei.

6.5. Durata conventional a avariilor, adica a intreruperiialimentarii serviciilor proprii in curent alternativ, se considerade regula egala cu o ora.

Install de mlinim

6.6. Ficcarc balerie de acumulatoare va fi astfel dimen-sionata, in ceea cc private numarul elementelor si capacitateaLor, tncit sa fie indeplinite conditiUe indicate in tabelul 1.

In cadrul verificarilor indicate in acest tabel, se va tine.soama de perioadele in care pot funcîona diversele receptoare(pet. 6.1. a) $i de posibilitatea de functionare simultana (pet. 6.2.).Verificarile de la pet. d din tabel se vor face si pentru cazulunui consum minim, deci al unor caderi de tcnsiune cit maimici, urmarindu-se evitarea supravoltarii receptoarelor.

Tabslul 1CondiIJi pentru dimensionarea baleriilor de aeumulatoare

in ceea ce priveste numarul elementelor si capacitated lor

Situatia bateriei

°

b

c

d

Functional in tampon

Descarcare de avarie

(pet. 5.4. b)

'" raS"Tu cepSfele P°~

Condlliile care trebuie indeplinite

In ampUl fL,r,C(iona,ii

de l.nga duro«

pet. 5.2.+ pet. 6.4.+A

pet. 5.5.+A

pet. 5.6.+A

pet. 5.8.+ A

'" "" luK0™'"

de lunga ;! scuria

A,

A,+B

A,

A,

pel. 6.3.}., M r-fcr<i insa I

Pentru verilicarea lensiunii la bornele receptoarelor Indiverse situatii, se va \ine seama de caderile de tensiune inconductoare.

6.7. Determinarea tensiunii la bornele unui element debaterie (acumulator) tip stationar, cu plumb, cu placi pozitivede mare suprafata (STAS 445-75), in timpul descarcarii delunga durala, se poate face cu ajutorul nomogramei dinfigura 1.

PE 112

Nomograma corespunde unei temperaturi a electrolituluide +250°C. Capacitatea necesara, determinata cu aceasta nomo-grama, trebuie multiplicata cu coeficienLul :

Factorul 1,1 de la numerator conduce la o raarire cu lOVn:apacitatii, in vederea satisfacerii unor receptoare suplimen-•e, precum si pentru acoperirea uzurii in timp a bateriei.

U/M

Fig, 1. Nomograma pentru detenninarea tensiunii la bor-nele unui acumulator sta(ionar cu plumb, cu placi p;>i-.il.ivt:de mare supr;i£ala (STAS 445-75) in timpul descarcarii de

Factorul de la numitor tine seama de temperatm-a minimaQram (°Q a aerului, conditionata de sistemul de incakire aeamerei acumulatoare lor. Se poate presupune ca temperatura

PE 112Instalajii de

minima a elcctrolitului cste aproximativ egala cu tomperaturaminima a aerului.

La utilizarea nomogramei din ftgura 1, este necesaracunoa^terea valorii Ia a curentului absorbit de receptoarele delunga durata, in timpul perioadei de avarie de o ora. Dacaacest curent variaza in decursul perioadei de avarie, se deter-mina valoarea sa medie cu relaîa :

lal tl + I.j t2H-. . . -J-I ,mtn,[ =

1

la este valoarea mcdie a curentului absorbit de re-ceptoarele de lunga durata in timpulperioadei de avarie, A ;

l a i - . - I a n — diversole valori ale curentului absorbit dereceptoarele de lunga durata In timpul pe-rioadei de avarie, A ;

ti ... tn — duratele corespunzatoare valorilor de curentprecedonte, ore.

Factorul 1 (ore) de la nuroitor este necesar pentru omoge-nizarea rela{,iei.

6.8. Deterrninarea tensiunii la bornele unui element debaterie (accumulator) tip staîonar cu plumb, cu placi pozitivedc mare suprafata (STAS 445-75), in timpul funcîonara' recep-toarelor de lunga §i de scurta durata, se poate face cu ajutorulnomogramei din figura 2.

Nomograma permite determinarea tensiunii la borneleunui element in trei situatii :

— In timpul conectarii receptoarelor de scurta durata,dupa o descarcare tirnp de o ora, asupra receptoarelor delunga durata ;

— in timpul conectarii receptoarelor de scurta durata,bateria functionind in regim tampon (situatia normala) ,-

— in tinipul conectarii receptoarelor de scurta durata, inperioada Incarcarii ocazionale, cind tensiunea de Sncarcare 3atins valoarea de 2,70 V/element

PE 112

Momograma pentru determinarea tensiunii la bor-li acumulator sta|ionar cu plumb, cu placi pozitive: suprafata (STAS 445-75} in timpul funcfionarii

receptoarelor de lunga si scurta durat&:

7. ALEGEREA SURSELOR DE INCARCARE

7.1. Caracteristici generale

7.1.1. Sursele de Incarcare ale bateriilor de acuniulatoarevor fi, de regula, redresoare statice, alese pe baza urmatoarelorconsiderente :

PE 112204 Instalatii de curent continuu

a) Fiecarc sursa va putea realiza, de regula, atit incarcareapermanenta a bateriej (in timpul functionarii in tampon sau inrezerva), cit si Incarcarea ocazionala si de egalizare.

b) Pe cit posibil, fieeare sursa de incarcare va dispune deun reglaj automat a! tensiunii si curentului, 5! anume :

— Vor exista doua palicre de tensiunc constanta Uc §i Uc,priniul servind pentru incarcarea permanenta, iar al doileapentru incarcarea ocazionala. Pe fiecare din aceste palicro.tensiunea va fi mentinuta constanta in mod automat, in limi-tele de ±1%, la orice valoare a curentului mai mica sau egaliicu cea nominala.

— Curentul va fi automat limitat la valoarea nominala In.Trect'rea de la situaîa de incarcare permanenta la cea de

incarcare ocazionala §i invers se va putea face atit automat(conform indicatiilor de la pet. 7.3.), cit si manual (voiL). Comu-tarea automata va fi Sn funcjiune numai la bateriilc de lucru.

c) Tensiunea nominala pe partea de cureiit alternatjv vafi de 380/220 V, corespunzind tensiunii nominale a sorviciilorproprii in curent alternativ.

d) Tensiunea nominala pe partea de curent continuu vacorespunde celei a bateriei sau a secîei de baterie alimentate.

e) Curentul nominal pe partea dc? curent continuu va fiastfel ales, incit sa pcrmita Incarcarea permanenta si ocazionalaa bateriei cu valorilc de curent determinate conform pet, 7.2.si 7.3., precum si alimentarea concomitenta a receptoarelor carefuncîoneaza in perioadele respective.

f) §ocurile de curent care iau nastere in timpul functio-narii receptoarelor de scurta durata trebuie sa poata fi supor-tate de redresor, fara a provoca dcconectarea redresorului prinintermediul instalatiilor de protecîe.

g) Alte caracteristici sint indicate la pet. 7.2. si 7.3.

7.1.2. Racordarea redresorului la re|eaua de alimentare incurent alternativ trebuie s3 se faca printr-un transformator cumfasurari separate, in vederea izolarii galvanice a retelei dccurent continuu fata de cea de curent alternativ.

7.1.3. Redresorul trebuie sa posede circuite de filtrare acomponentelor alternative reziduale si de aplatisare acurentului continuu debitat, in vederea protejarii bateriei.

Instalapi de

PE 112•g

precum si a receptoarelor sensibile la aceste componente, cumsint de exemplu cele tranzistorizate.

Ca ordin de marime, din punctul de vedere exclusiv albaterifii. se recomanda ca valoarea totala (eficace) a compo-nentelor alternative ale curentului care strabatc- bateria sareprexinte maximum 150% din curentul dc descarcarc de10 ore ale bateriei.

7.2. Condiln pentru incarcarea permanenta

7.2.1. Tensiunea pe partea de curent continuu trebuie sapoata fi reglata voit mtr-un anumit domeniu de reglaj, deter-minat dupa cum urmeaza :

a) Cind redresorul are reglaj automat, dorneniul de reglajtrebuie sS permita prestabilitatea tensiunii constante Uc la oastfel de valoare, incit :

— tensiunea normals pe barele colecloare principale saaiba valoarea stabilita conform pel. 6.4., tinmd seama §i decaderilc de tensiune in conductoarele de legatura ;

— sa fie posibila o variatie suplimentara de circa ±2»/oTata de valoarea de inai sus.

Variatiile de tensiune de ±10«/o §i variatiile de frecventade 4; 1% in reêaua de alimentare trebuie sa fie compensateautomat.

De exemplu, un redresor de 220 V cu reglaj automat, caretrebuie sa menîna pe barele colectoare principale tensiuneade 225 V. cu o cadere maxima de tensiune in conductoarelede legatxira de 3%, trebuie sa dispuna de un domeniu dereglaj voit al tensiunii U<- cuprins intre :

— valoarea minima 225 — 1'% 220 V

— valoarea maxima 225 + 2% + 3»/o « 236 V

Aceste limite trebuie sa fie valabile pentru orice valoarea curentului debitat pina la cea nominala, compensindu-se inacelasi timp automat variable dc tensiune si frecventa dinreteaua de alimentare in curent alternativ.

b) Cind redrosorul nu are reglaj automat, domeniul dereglaj voit al tensiunii se stabileste la fel ca la punctul pre-cedent (a), cu deosebirea ca variatiile de tensiune din reteaua

PE 112

de alimentare trebuie sa poata fi compensate prin reglajmanual, ceea ce mareste domeniul de reglaj necesar.

In aceleasi conditii ca in exemplul de la punctul prece-dent (a) si considerind cS variatiile dc tensiune din reêauade alimentare sint de —10% pina la +5%, iar caderea detensiune interna a redresorului la sarcina nominala este de12%, domeniul de reglaj necesar la sarcina nominala estocuprins intre :

— valoarea minima 225 — 2y0 — 5% — 12%:=* 182 V

— valoarea maxima 225 + 2% 4- 3% -f 10% m 259 V

Spre deosebire de redresoarele automatizate, la care ten-siunea la borne este men|inuta constanta pentru orice valoarea sarcinii, la cole neautomatizate trebuie sa se \m& seama cadomeniul de reglaj se indica de obicei pentru sarcina nomi-nala. Dar valoarea minima a acestui domeniu trebuie sa poatafi realizata la borne si in cazul unei sarcini foarte reduse.De aceea, limita inferioara a domeniului de reglaj trebuiecoreclata pentru sarcina nominala, prin considerarea caderiide tensiune interne a redresorului, asa cum se arata in exem-plul de mai sus.

In schimb, neglijarea caderii de tensiune interne la deter-minarea limitei superioare este acoperitoare, ca si neglijareacaderilor de tensiune in conductoare la determ'inarea celeiinferioare.

7.2.2. Domeniul de reglaj determinat conform indica$iilordin articolul precedent urmeaza sa fie completat cu conditiilereferitoare la incarcarea ocazionala si la cea de egalizare.

7.3. Conditii pentru incarcarea ocazionala

7.3.1. Pentru incarcarea ocazionala se va utiliza, deregula, una dintre urmatoarele metode :

— in cazul redresoarelor automatizate, incarcarc cucaracteristica combinata curent constant-tensiune constanta,conform pet. 7.3.2. ;

— in cazul redresoarelor neautomatizate, mcarcare cucurent constant in trei sau douy trepte, conform art 7.3 3 —7.3.5.

Instalatudet intini

7.3.2. Caracteristiea combinata curent constant-tensiuneconstanta cuprinde o treapta initials de curent constant, raen-tinut la valoarea nominala In a redresorului, prin reglajulautomat al tensiunii. Dupa ce valoarea tensiunii atinge o anu-mita treapta Uc prestabilita, ca este menînuta in continuarcconstanta pina la terminarea incarcarii, pentru orice valoarea curentului debitat mai mica dccit curentul nominal.

Treapta de tensiune constanta U^ trebuie sa poata fireglata voit !ntr-un anuinit domeniu de reglaj, determinatastfel incit :

—• tensiunea la bornele bateriei sa aiba valoarea stabilitaconform pet. 5.8., t"iind searna si de caderile de tensiune inconductoarele de legatura ;

— sa fie posibila o variatic- suplimentara de circa ±2%fata de valoarea de mai sus.

Variable de tensiune de ±10% §i variatiile de frecvenâde ± IVo in reêaua de alimentare trebuie sa fie compensateautomat.

De exemplu, un redresor de 220 V cu reglaj automat, caretrebuie sa incarce o baterie de 104 elemente sub tensiuneafinala dc 2,40 V/elemcnt, cu o cadere maxima de tensiune inconductoarele de legatura dc 3%, trebuie sa dispima de undomeniu de reglaj voit al tensiunii U'c cuprins intro :

— valoarea minima 104x2,4 — 2o/0 245 V

— valoarea maxima 104x2,4 + 20/0 + 3% « 263 V

Ac:este lirnite trebuie sa fie valabile pentru orice valoarea curentului debitat pina la cea nominala, compensindu-se inacelasi timp automat variatiile de tensiune si frecventa dinrcteaua de alimentare in curent alternativ.

7.3.3. Cind redresorul nu are reglaj automat, domeniul dereglaj voit al tensiunii trebuie sa fie astfel ales, incit tensiuneala bornele bateriei sa poata fi reglata voit intre 1,90 V/elementsi 2,50—2,70 V/element (pet. 5.8.), tlnmcl seama si de caderilede tensiune In conductoarele de legatura. De asemenea, trebuiesa poata fi compensate variable de tensiune din reêaua dealimentare.

In aceleasi condign ca in exemplul de la 7.3.2. si consi-derind ca variaîile de tensiune din reteaua de alimentare sintde —10% pina la H-5',/o, iar caderea de tensiune interna a

PE 112Instalatii d

redresorului la sarcina nominala este de 12%, domeniul dereglaj necesar la sarcina nominala este cuprins intre :

— valoarea minima 104X 1,90 — 5% — 12% =» 164 V

— valoarea maxima 104x2,70 + 3% + 10% «s 318 VAsupra luarii in considerare a caderii de tensiune interne

si a celei din conductoare, sint de facut aceleaî observaîi ca laexempJul de la 7.2.1. b.

7.3.4. Pentru incarcarea ocazionala cu curent constant intrei trepte, se recomanda urmaloarele valori ale acestor trepte :

— prima treapta : 2—2,5 ori curentul de descarcare de10 ore al baterici ;

— a doua treapta : circa 40% din treapta precedent^ ;— a treia treapta : conform nomogramei din figura 3 ip

functie de tensiunea finala de incarcare (pet. 5.8.).

u detenninarea relabel inlre <•are $i tensiunea la borne, la un ni

plumb, cu pl5ci poziiive de mi•afata (STAS 445-75):

PE 112Instalatii de c >ntin<

Primele doua trepte trebuie- rnentinute constante pma laatingcrea tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/element).Ultima treapta trebuie prelungita pina la constatarea terminariiincarcarii, conform 7.3.7. b.

Daca ultimele doua trepte sint pulin diferite, treaptaintermediara trebuie suprimata, incarcarea facindu-se in douatrepte.

7.3.5. Curentul nominal In al redresorului so alege conformrelabel :

Curentul To reprezinta valoarea curentului initial de incSr-care a bateriei, 51 anume 2 — 2,5 ori curentul de descarcare de10 ore. Valorile mai mici prelungesc durata incarcarii. Valorimai mari nu sint admise.

Curentul Ip reprezinta consumul receptoarelor de lungadurata care sint alinicntate in paralel c-u bateria, in timpulincarcarii acesteia.

7.3.6. Puterea sursei de incarcare trebuie sa fie suficientapentru a indeplini urmatoarele conditii :

a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat : sa debiteze(.•urentul nominal In (7.3.5.) la tensiunea U; (7.3.2.).

Pentru exemplul de la 7.3.2., daca redresorul are curentulnominal de 63 A, puterea corespunzatoare este :

236 V X 63 A 16 600 Wb) In cazul redresoarelor f&ra reglaj automat :— sa dcbiteze curentul nominal In la tensiunea finala a

primei treple de incarcare (tinind seama de caderile de ten-siune in conductoare si de necesitatea compensarii variatiilorde tensiune din reteaua de aliment are) ;

— sa debiteze curentul ultimei trepte de incarcare (7.3.4.),marit cu valoarea Ip (7.3.5.), la tensiunea finala de incarcare(7.3.3.).

De excmplu, pentru o bait-Tie de 104 elemente, de tipN = 4, incarcata cu tensiunea finala de 2,70 V/element, curentulnominal al redresorului fiind In -= 63 A, curentul absorbit dereceploare Ip -— 25 A, caderea de tensiune in conductoare 3%,iar variatiile de tensiune in reteaua de alimentare intre — 10°/osi + 5%, calculul se conduce astfel :

PE 112:ontim

— Tensiunea finala a prime! trepte (valoarea maxima) :104x2,40 + 3% + 10% ™ 283 V

— Tensiunea finala de incarcare : 318 V (7.3.3.)— Curentul final de incarcare raportat : 3,75 A (fig. 3)— Curentul final de incarcare al bateriei : 3,75x4 = 15 A— Curentul final debitat de redresor : 15+25 = 40 A— Puterea necesara la prima trcapta : 283x63 -^ 18 000 W— Puterea necesara la ultima treapta : 318X40 ?^ 13 000 W

7.3.7. Pornirea si oprirea incarcarii ocazionale se va facede regula astfel :

a) In cazul redresoarelor cu reglaj automat, pornirea §ioprirea vor fi de asemenea automate.

Pornirea incarcarii ocazionale, adiea trecerea de la situatiade functionare tampon la cea de incarcare ocazionala, se vaface la revenirea tensiunii alternative, dupa orice intreruperea acesteia a carei durata depaseste o anumita valoare (deexomplu 5 min.).

Oprirea incarcarii ocazionale, adica revenirea la functio-narea tampon, se va face dupa trecerea unei durate predeter-minate, de la atingeroa tensiunii de degajare a gazelor (2,40 V/element), sau de la inceputul incarcarii ocazionale, reglabilavoit (de exemplu intre 15—25 ore).

Pornirea si oprirea manuala trebuie sa fie totdcaunaposibile.

+ b) In cazui redresoarelor cu reglaj manual, pornirea §ioprirea vor fi de asemenea manuale.

Pornirea incarcarii ocazionale se va face dupa fiecare intre-rupere a tensiunii alternative, care a condus la o descarcarepartiala a bateriei.

Oprirea incarcarii ocazionale se va face atunci cind timpde doua ore la sfU'situl ponondc-i de incarcare, valorile tensiuniisi densitatii electrolitului ramin nemodificate, (mind seama devariatia de temperatura.

7.4. Condi(ii pentru incarcarea de egalizare

PE 112zn

7.4.2. Limita superioara a domeniului de reglaj al tensiuniitrebuie sa permita reglarea acesteia pina la valoarea corespun-zatoare pet. 5.9., tinind seama si de caderile de tensiune inconductoarele de legatura. De asemenea, trebuie sa poata ficompensate varia{iile de tensiune din reêaua de alimentare.

Limita inferioara a domeniului de reglaj este aceeasi capentru incarcarea ocazionala.

In conditiile exemplului din art. 7.3.3. §i considerind caincarcarea de egalizare se va face p!na la tensiunea de 2,75 V/element, limita superioara a domeniului de reglaj al tensiuniitrebuie sa fie :

104 X 2 323 V

7.4.3. Valoarea ultimei trepte a curentului de incarcare sepoate determina cu ajutorul nomogramei din figura 3.

7.4.4. In afara de condole indicate in art. 7.3.6., putereasursei trebuie sa fie suficienta pentru a putea debita curentulcorespunzator ultimei trepte (art. 7.4.3.) la tensiunea corespun-zatoare limitei superioare a domeniului de reglaj (art. 7.4.2.).

7.4.5. In cazuri exceptional (de exemplu cind exista difi-cultati de procurare a unei surse de incarcare cu caracteristicicorespunzatoare, dificultaî de realizare a ventilarii sau cinciventilarea se face exclusiv mecanic — art. 11.5.), se poaterenunâ la incarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcariocazionale, executate in condiû'le aratate la pet. 7.3.

In aceasta situate, se accepts reducerea corespunzatoarea duratei de viata a acumulatoarelor. In condiîile unei exploa-tari ingrijite, aceasta reducere este de mica important^.

7.5. Numarul surselor de incarcare

7.5.1. Fiecare bateric de acumulatoaro va dispune do pro-pria sursa de incarcare.

Kacordarea sursei de incarcare, in cazul bateriilor de lucru,se va face pe sectia de bare colectoare opusa bateriei. Scopulacestei dispozitii este acela de a putea separa de baterie, pen-tru un timp scurt, anumite grupuri de receptoare, in vedereacontrolului izolaîei §i al localizarii defectelor, receptoarelefiind alimentate in acest interval de timp de sursa de incarcare.

312 •

7.5.2. La orice obiectiv energetic unde exista balerii deacumulatoare, va fi disponibila cite o sursa de incarcare derezerva pentru fiecare tip (sorliment) de sursa de incarcare, inuna din urmatoarele variante :

a) Sursa de rezerva racordata in instalatie. putind ficoneetata la bateria in cauza prin manevrarea unor aparate deconectare. In aceasta categoric intra si sursele aferente bate-riilor de rezerva.

b) Sursa de rezervS existenta la fata locului (la obiectivulenergetic), dar neracordata.

c) Sursa de rezerva existenta intr-un deposit central, caredeserveste mai multe obiective energetiee.

Alegerea solutiei se va face pe criterii tehnico-economice,tinind seama de tjmpul necosar pentru inlocuirea sursei defecte.

ALEGEBEA APARATAJULUI DE CONECTARE$1 PROTECTIE $1 A CONDUCTOARELOR

8.1. La elaborarea schemeloi1 electrice ale instalatiilor decurent continuu si la alegerea aparatajului s.i a conductoarelor,sint valabile principiile generale utilizate la proiectarea insta-latiilor electrice de joasa tensiune.

8.2. Retelele electrico de servicii proprii in curent continuuale centralelor si statiilor electrice sint, de regula, completisolate fata de pamint. Prin aceasta se urmarestc realizareaunei siguranle marite in functionarea anumitor rcceptoare im-portamc (de exomplu drcuite secundare), intrucit numai la oduhla punere la pamint se poate produce o functionarc gresita.In acelasi timp, o simpla punere la pamint nu scoate imediatdin funcfiune circuitul sau instalatia.

8.3. Se admite legarea la pamint (la masa} a unui pol alretelei de curent continuu (de obicei polul pozitiv, in scopulevitarii corodSrii cailor de curent), daca tensiunea nominala aretelei nu depaseste 60 V, in unul din urmatoarele cazuri :

a) Cind sc urmaresle reducerea numarului dc conductoarein instalaîile complicate sau in instalatiile in care sectiunilenect'sare ale conductoarelor sint mari. Pentru fiecare circuitsau receptor este necesar astfel un singur conductor, celalalt

PE 112213

pol fiind legat la masa. Se preiau prin aceasta riscurile aratatela pet. 8.2.

b) Cind se alimenteaza inslalatii pentru care exista deja opractice stabilita in sensul legarii la paminL a unui pol (deexemplu la instalatiile telelonice).

c) Cind legarea la pamint a unui pol este obligatorie princonstructia echipamentului.

8.4. Legarea la pamint {la masa) este obligatorie in cazulretelelor de curent continuu cu trei conductoare (cu priza inter-mediara la baterie, conform pet. 4.2.). La acestea se leaga lapamint polul median.

Scopul legarii la pamint este acela de a evita supra-solicitarea izolatiei circuitelor alimcntate de una din sectii siizolate corospunzator, cind se produce o punere la pamint apolului opus.

8.5. Legarea la pamint (la masa) a unui pol al instala\ieide curent continuu se va face, de regula, la tabloul principalde distribute si va fi demontabila, in scopul masurarii rezis-tentei de izolaîe faâ de pamint a retelei.

8.6. Aparatcle de conectare si de protectie se monteaza peambele conductoare ale circuitului respectiv.

Fac exceptic reêlele cu un pol legat la pamint, la careaparatele se monteaza numai pe conductoarele legate la polulizolat.

8.7. Protectia circuitelor se poate realiza prin intremptoareautomate sau prin sigurante fuzibile. Aceste aparate trcbuie safie astfel alese, incit sa fie indeplinite urmatoarele condiHi :

— curentul de lunga durata absorbit de receptoare sa fiesuportat fara inconveniente ;

— curentii de suprasarcina de durata limitata (inclusiv ceide pornire ai motoarelor electrice, daca exista) sa nu conducala intrerupcrea circuitelor, in masura in care ei nu depaêscvalorile admise, ca marime si durata ;

— curentii de scurtcircuit s3 fie intrerupti in eel maiscurt timp posibil, chiar daca alimentarea retelei se face nnmaide la sursa de incarcare, bateria de acumulatoare fiind deco-nectata ;

— caracteristicile timp-curent sa asigure select ivitateafunctionarii.

PE 112814 Instalalii de curent uontinuo

8.8. Conductoarele trebuie sa fie astfel alese, inclt sa fieindeplinite urmatoarele conditii :

— curentul dc lunga durata absorbit de reccptoare, precumsi curenîi corespunzatori ai suprasarcinjlor de durata limitata,sa fie suportati fara inconveniente ;

— caderile de tensiune sa se mentina in limitcle permise ;— sa fie asigurata protectia la scurtcircuit si suprasarcina

a conductoarelor, de catre aparatele de protecîe alese conformcriteriilor indicate la pet. 8.7.

8.9. Protectia bateriilor, a barelor colectoare principale $i dconductoarelor de legatura intre baterie si barele colectoare seva face, de regula, prin intreruptoare automate. Acestea trebuiesa posede contacte auxiliare, in scopul seinrtalizarii declansarilorautomate.

In lipsa inlreruptoarelor automate, se admite inlocuirea lorprin sigurante fuzibile, controlate corespunzator {pet. 9.5.).

8.10. Curentii de scurtcircuit care pot lua nastere £ninstalatiile de curent continuu se datoresc in cea mai rnareparte bateriilor de acumulatoare §i in mai mica masurasursclor de incarcare.

a) Pentru dcterminarea curentului de scurtcircuit datoratunei baterii de acumulaloare stationare acide cu plumb, seconsiders ca tensiunea clectromotoare are valoarea aproxima-tiva de 2,0 V/element, iar rezistenâ interna a unui elementse determina cu relaîa :

rj este rezistenâ interna a unui element, Q ;c — un coelicient depinzind de tipul placilor ;Cio — capacitatea elementului la durata de descarcare de

10 ore (Ah).In cazul acumulatoarelor stationare conform STAS445-75,

coeficientul c are valorile :0,14 pentru elemcntele care contin placi pozitive de tip LI ;0,17 pentru elementcle care contin placi pozitive de tip L2 ;0,20 pentru elementele care confin placi pozitive de tip L4.

PE 112IngtalgtU de_

Valorile determinate conform indicatiilor de mai sus sintvalabile pentru bateriile complet incarcate si pentru momentulinitial al scurtcircuitului. Curentul de scurtcircuit scade repedein tirnp, din cauza reducerii concentratiei electrolitului.

b) Aportul surselor de incarcaro la curentul de scurtcircuiteste aproximativ urmatorul :

— redresoare cu reglaj automat, cu lirnitare de curent :

Ii — 2 In

— redresoare fara reglaj automat :

Ii « (4 ... 5) In

unde:

Ik cstc aportul sursei de incarcare la curentul de scurt-circuit (A) ;

In — curentul nominal al sursei de incarcare (A).

Valorile astfel determinate corespund scurtcircuitelor pro-duse in apropierea sursei.

8.11. Pentru verificarea functionarii protecfiilor, se vor luain considerare scurtcircuite produse atit la bornele aval aledispozitivelor de protecfie, cJt si in punctele cele mai indepar-tate ale circuitelor protejate.

8.12. Selectivitatea protectiilor trebuie sa fie asiguratapentru toate valorile posibile ale curentilor de scurtcircuit. Semen(ioneaza ca la valori mari ale curentilor dc scurtcircuit, esteposifail ca pentru doua sigurante luzibile succesive sa nu fiesuficienta o diferentii de o singura treapta a curentului nominal,alegerea trebuind sa fie facuta cu ajutorul caracteristicilortimp-curent.

Caracteristicile pentru curent continuu ale sigurantelorfuzibile nu sint identice cu cele pentru curent alternativ.

9. APARATE DE MASURA $1 CONTROL

9.1. Aparatele de niasurat indicatoare din instalatiile decurent continuu vor fi, de regula, magnetoelectrice, avind depreferin(a clasa de precizie 1, 5.

I PE 112216 Jnsl Li rnt c

. tensiunii trebuie sa se faca eel putin In

:are sectie

obligatorii pentruale retelelor de

• faca col putin in

9.2. Masuriurmatoarele puncte :

— pe fiecare sistem de bare colectoare—• la bornele bateriei de acumulatoare

a bateriei;—• la bornele surselor de mcSrcare.La local masurarii tensiunii direct la bornele bateriei si

ale surselor de incarcare, se poate face masurarea la tabloulgeneral de distribute (de exemplu pe conductoarele delegatura).

Pentru masurarea tensiunii in mai multe puncte, se potfolosi voltmetre cu comutator.

Prevederile din acest articol nu sintbateriile mici din punctele de alimentaredistribute.

9.3. Masurarea curentului trebuie sa sfurmatoarele circuite :

— in circuitul bateriei;— in circuitul fiecarei surse de incarcare ;— In toate circuitele In care este necesar controlul siste-

matic al regimului de lucru (de exemplu in circuitele motoa-relor electrice).

In circuitul bateriei se va monta un ampermetru supli-mentar, cu o scara redusa, pentru masurarea exacts a curen-tului in regim tampon sau de alimentare permanenta. El vafi introdus in circuit numai in momentul masurarii curentilormici.

Ampermetrele montate in circuitul bateriei vor avea zerola mijlocul scarii.

Prevederile din acest articol nu sint obligatorii pentrubateriile mici din punctele de alimentare ale retelelor dedistribute.

9.4. Se va face controlul permanent al prezentei tensiuniipe barele colectoare generale de curent continuu, pe barelecolectoare ale tablourilor de distribute care alimenteaza recep-toare importante, precum si In toate punctele vitale aleretelei.

De asemenea, se va face controlul permanent al prezenteitensiunii in circuitele de alimentare a receptoarelor impor-

tante (daca acest control nu se face chiar de catre receptoa-rele alimcntate). Controlul se va face, de preferinta, la capatulcircuitului, clt mai aproape de receptor.

In toate cazurile de rnai sus, disparitia tensiunii va fisemnalizata optic si acustic, prin circuite alimentate separatsau de alte surse.

In circuitele care alimenteaza receptoare mai putin im-portante, este suficienta semnalizarea dcclansarii automate aintrcruptoarelor sau a arderii sigurantelor fuzibile de pro-tectie.

9.5. Cind bateriile si circuitele lor de legatura cu barelecolectoare sint protejate prin sigaranê fuzibile (art. 8.9.),controlul intcgritatii acestora nu se poate face numai princontrolul prezenêi tensiunii pe barele colectoare, din cauzaexistence! surselor de incarcare. La arderea sigurantelor prin-cipale ale bateriei, sursa de incarcare poate continua saasigure prezenta tensiunii pe barele colectoare, fara a se pro-duce deci semnalizarea necesara.

In acest caz se recomanda controluL integritatii siguran-telor fuzibile prin contacte auxiliare ale acestora sau prin altdispozitiv adecvat.

9.6. Rc'telele de servicii proprii in curent continuu vor fiprevazute cu instalafii pentru controlui izolatiei.

La instalatiile care functioneaza complet izolate fatâ depamint, acest control va consta din masurarea periodica arezistentc'i de izolatie si semnalizarea automata, optica siacustica, a punerilor la pamint.

La instalatiile care functioneaza cu un pol legat la pamint,controlul va consta din masurarea periodica a rezistenLei deizolatie (cu legatura la pamint desfacuta).

Instalatiile pentru controlul izolatiei vor fi racordate labarele colectoare principale.

9-7. Pentru realizarea controlului izolatiei, prevazut in arti-colul precedent, la retelele complet izolate fata de pamint, seindica urmatoarele :

a) In legatura cu semnalizarea punerilor la pamint, se vaconsidera ca avarie a izolatiei scaderea rezistentei de izolatie aunui pol sub o valoare prestabilita H m . Aceasta valoare trebuieastfel determinata, Sncit o noua punere la pamint (chiar neta)

PE 112Instalatii tie intin-

in retca sa nu conduca la urmari nedorite, de exemplu sa nupoata provoca funcîonarea celui inai sensibil releu. ValoareaBm va indep]ini in plus condiîile :

— reêle cu tensiunea nominala de 220 V : Rra > 30 000 £3 ;— retele cu tensiunea nominala < 110 V : Rm 5*10 000 i'i.b) In legatura cu masurarea periodica a rezistentei de izo-

latie, in exploatare se va considera ca trebuie luate masuri deremediere daca rezistenta totala de izolatie a scazut sub ovaloare prestabilita Rm . Aceasta valoare tre'buie determinate inlegatura cu sensibilitatea instalatiei de semnalizare a punerilorla pamint, cu urmatoarele conditii : rezistenâ totala de izolaticeste mai mare decit RJn , iar in aceasta situate, la aparitia uneipuneri la pamint localizate, care reduce rezistenta de izolatie aunui pol sub valoarea Rm , instalatia de semnalizare sa func-tioneze.

Valoarea R^ trebuie indicala in project si In instructiunilede exploatare.

9.8. La obiectivele energetice de mai mica important, seadmite ca dispozitivul pentru masurarea rezistenêi de izolaliesa fie transporlabil, deservind mai multe objective energetice.

10. INSTALAKEA ACUMULATOARELOR§1 AMENAJAREA SPAÎILOR AFERENTE

10.1. Acumulatoarele acide cu plumb nu pot fi instalate inaceeasi incapere cu acumulatoarele alcaline.

10.2, Acumulatoarele individuale si bateriile de acumula-toaro pot fi instalate in incaperi do produce industriala Erapericol do explozie, numai daca olernentelo sint de tip inchissi in plus oste indeplinita eel puîn una dintro urmatoarelecondHii :

a) tncarcarea nu se face in incaperea respectiva.b) Elementele sint montate Intr-o cutie (dulap) rezistenta la

acîunea electrolitului, care permite Indopartarea electrolituluiscurs din acurnulatoare. Cutia are canale de intrare si de iesirea aerului pentru ventilate spre exterior. Trebuie respectate inacelasi timp indicatiile din capitolul 11.

c:) Exista o vcntilare a incaperii, cu un debit conform indi-catiilor date la capitolul 11, iar incarcarea acumulatoarelor seface fara depasirea tensiunii de degaj'are a gazelor (2,4 V/ele-ment la acumulatoarele acide cu plumb).

d) Puterea maxima de incarcare {definita ca produsuldintre curentul maxim al sursei de incarcare si tensiunea norni-nala a bateriei) nu depaseste 2 kW, incaperea este bine aerisita'(avind, de exemplu, fcrestro spre exterior pe eel puîn doipereti), iar volumul sau liber este de eel puîn 2,5 ori mai maredee'it debitul orar de aer care ar fi necesar pentru ventilate,conform indicaîilor din capitolul 11. Daca volumul liber estemai mic, trebuie sa fie realizata ventilarea corespunzatoare,conform capitolului 11.

Tensiunea nominala a acumulatoarelor acide cu plumb,care trebuie luatS in considerare in cadrul prevederilor acestuiarticol, este de 2 V/element.

10.3, Instalarea acumulatoarelor si a bateriilor de acumu-latoarc in laboratoare sau incaperi similare fara pericol deexplozie, se poate face in aceleasi conditii ca in articolul pre-cedent, cu excluderea condi1;iei de la pet. d.

10.4. In toate celelalte cazuri, bateriile de acumulatoare seinstaleaza In incaperi special destinate aceatui scop (camere deacumulatoare), de preferinta cu intrare printr-o camera tampon.

Se pot instala in aceeasi camera mai multe baterii acidecu plumb sau mai multe baterii alcaline-.

Pe linga fiecare camera de acumulatoare se pot prevedeaurmatoarele incaperi anexe :

a) Camera tampon.b) Depozitul de electrolit, de apa distilata si de materiale

de rezerva.c) Camera instalaîilor electrice anexe (de exemplu de

incarcare).d) Camera instalaîci de ventilare.Se admite accesul direct in camera acumulatoarelor, fara

incapere tampon, in urmatoarele cazuri :— Cind accesul se face din exterior. In aceasta situate se

vor lua masuri pentru a se preveni patrunderea apei de ploaiesi a zapezii in camera acumulatoarelor, de exemplu prin pre-vederea unor usi duble si a unei copertine in exterior sau prinretragerea intrarii fata de linia pereîlor exteriori.

PE 112rnstaiaj.!! de c

— Cind acumulatoarele sint de tip inchis, iar accesul seface dintr-o incapere de trecere sau dintr-un coridor, in carenu exists instalatii tehnologice si personalul nu lucreaza inpermanenta.

Se poate renunâ la dopozitul de electrolit, de apa dsstilatasi de materiale de rezerva. Acestea pot fi pastrate chiar incamera acuraulatoarelor sau in camera tampon, daca existaspatiul necesar.

Se poate renunâ, de asemenca, la camera instalatiilorcleclrice anexe, amplasmdu-se aceste instalatii inLr-o aliaincapere. De exemplu sursele de incarcare pot fi instalate incamera de comanda.

10.5. Camera aeumulatoarelor, camera tampon si depozitulde electrolit, apa distilata si materiale de rezerva sint incaperiumede (categoria U2) si cu mediu corosiv (categoria K), iar dinpunctul de vedere al pericolului de electrocutare sint incaperifoarte periculoase (Normativ I 7 si STAS 8275).

Camera instalatiilor electrice anexe si camera instalaîei deventilare sint incaperi uscate si cu grad rnic de pericol deeleclrocutare.

Toate incaperile de mai sus sint considerate incaperi spe-ciale pentru echipamente electrice, accesibile numai persoanelorcaiificatc (categoria E, normativ I 7).

Aparatele, instalaîile sau obiectele situate in aceste inca-peri vor fi eorespunzaioare rnediului din incaperea respectiva.

10.6. Camerele de acumulatoare trebuie s3 fie ferite depatrunderea corpurilor slraine, a prafului, a inipuritatilor si agazelor agresive, precum si contra trepidatiilor, in masura incare se considera ca aceste nocivitati au o intensitate care poatepericlita buna funcîonare a bateriilor.

Se interzice trecerea prin camerele de acumulatoare a con-ductelor pentru fluide si a conductelor sau cablurilor electrice,cu excepîa celor care deservesc instalatiile propriu-zise aleacestor Incaperi.

10.7. InaHimea libera a camerelor de acumulatoare vaindeplini urmfitoarele condiîi :

— din punctul de vedere al instalfirii si descrvirii bate-riilor, va fi eel puîn egala cu inaltimea minima indicata deintreprinderea constructoare a acumulatoarelor sau, in lipsa

acestei indicatii, va depasi cu eel pulin 0,75 m inaltimeamaxima a bateriei {inclusiv postamentele) ;

— din punctul de vedcre al circulaîei personalului, ea vafi de minimum 2 m.

10.8. Pereîi, plaloanele si pardoselile camerelor de acumu-latoare, ale camerelor tampon si ale depozitelor de electrolittrebuie sa fie construite din materiale incombustibile si rezis-tenie !a umiditate si electrolit.

10.9. Se va cvita comparLimeniarea plaToanelor camerelorde acumulatoare prin grinzi aparente. Daca acest lucru nu esteposibil, se va asigura ventilarea fiecarui cornpartiment.

10.10. Plafoanele camerelor de acumulatoare pot sa rfiminanetencuite. In acest caz. suprafaâ lor trebuie sa fie foartebine netezita de asperitati si curatata, astfel melt sa se evitecaderea unor particule de beton in acumulatoare.

10.11. Suprafata pereLilor camerelor de acumulatoare tre-buie sa fie bine netezita, pentru a se evita depunerea prafului.Cind peretii sint din zidarie de caramida, ea trebuie sa fiebine rostuitS sau teneuita.

10.12. Se recomanda ca pereîi ?i plafoanele camerelor deaeumulaloare sa fie vopsite cu vopsea rezistenta la electrolit(vopsea antiacida in cazul acumulatoarelor acide cu plumb).Vopseaua nu trebuie sa produca emanatii daunatoart; acumu-latoarelor.

In locul vopsirii, peretii pot fi acoperiti cu placi ceramice,rezistente la electrolit.

10.13. Stratul de pardoscinferior al camerelor de acui

In cazul camerelor de dimensiuni foarte mari, poate fineeesara o gura de scurgere a apei, in scopul spalarii pardo-selii de depunerile si de stropii de electrolit. In aceasta situatie,pardoseala va avea o panta de minimum 1% inspre gura descurgere.

10.14. Stratul de pardoseala trebuie sa fie rezistent laelectrolit, sa nu prezinte pericol de rupere sau fisurare si sanu prcduea emanatii daunatoare acumulatoarelor.

•ala care se asternc peste planseullulatoare va fi, de regulS, perfect

PE 112Instalajii_de_

10.15. Eventualele guri de scurgere si conductele respec-tive, precum si legaturile lor cu stratul de pardoseala, trebuiesa fie rezistente la electrolit.

DacS este necesar, se vor lua masuri speciale peniru ca apaimpuriCicata scursa din camerele acuraulatoarelor sa nu pro-voace neajunsuri.

10.16. Stratul de pardoseala poate fi realizat de exempludin urmatoarele materiale :

a) Strat de beton sau placi de ciment bine netezite, avinddeasupra un strat subtire de bitum sau o alia tratare super-ficiala de protecîe. Eventualele rosturi trebuie sa fie umplutecu o masa elastica si rezistenta la electrolit.

b) Placi ceramice rezistente la electrolit, fixate intr-o masabitumiiioasa sau Intr-un chit de asemenea rezistent la eloctrolit,cu rostuirea corespunzatoare. Este necesar un strat de izolaresub placile ceraraice.

c) Strai. de asfalt turnat, rezistent la electrolit. Sub izola-toarele de sprijin ale stelajelor sau ale acumulatoare lor sintnecesare placi de repartizare a sarcinii, rezistente la electrolit.

d) Placi de asfalt rezistente la presume mare si 3aelectrolit.

10.17. Rosturile de dilatare trebuie sa fie umplute cu omasa elaslica rezistenta la electrolit.

Este necesara o buna etansare la Srnbinarea pardoselilorcu peretii, prevazindu-sc o mica scafa.

10.18. Ferestrele camerelor de acumulatoare, care se potsparge din exterior (de exemplu cele orientate spre cai decirculate publice) vor fi protejate in afara cu gratare sau plasametalic'a cu ochiuri mici sau vor fi prevazute cu sticlaarraata.

Ferestrele situate in bataia soarelui vor avea goatnurimate.

10.19. Usile camerelor de acumulatoare, ale camerelortampon si ale dcpozitelor de electrolit vor avea praguri si sevor deschide spre exterioruL incaperii.

Ele trebuie sa poatg Ti incuiate din exterior, deschidereadin interior putmdu-se face insa cu usuries.

10.20. Usilc si ramele ferestrelor apartinind camerelor deacumulatoare, camerelor tampon si depozitelor de electrolit

PE 112i de c

trebuie sa fie confecîonate din materiale rezistente la umiditatesi electrolit sau sa fie protejate cu vopsea de protectiecorespunzatoare.

10.21. Instalaîile electrice din camerele de acumulatoare,din camerele tampon si din depozitele de electrolit vor ficorespunzatoare mediului umed §i corosiv.

Nu se vor monta in interiorul camerelor de acumulatoareintreruptoare, prize sau alte elernente care pot produce arcurielectrice.

Corpurile de iluminat se vor gasi la o distanta de eel puyn1 m de acumulatoare. Daca aceasta distanta nu poate Li respec-tata, se vor folosi corpuri de iluminat antiexploîve.

Corpurile de iluminat vor fi plasate numai deasupra eori-doareJor de acces dintre sirurile de acumulatoare §i vor penniteun acces usor.

10.22. Daca in camerele acumulatoarelor acide cu plumbse prevad diverse mstalatii interioare, elementcle metalice (deotel) ale acestora vor fi protejate eu vopsea antiacida.

10.23. Acumulatoarele pot fi dispuse Intr-un singur plan(depozitie parter) sau in planuri succesive (putind exista dispo-zitii In trepte si etajate), conform indicatiilor intreprinderiifurnizoare.

In cazul dispoziîei parter, acumulatoarele mari se asazadirect pe pardoseala, pe clnd cele de dimensiuni mai mici, dinmotive de exploatare mai coraoda, se monteaza pe postamente-

Pentru dispozitiile in trepte sau etajate, sint necesare tot-deauna postamente.

10.24. Postamentele vor fi confectionate din material*?rezistente la electrolit sau tratate ori protejate corespunzator.

In cazul dispunerii acumulatoarelor in parter sau in trepte,se recornanda din motive economice utilizarea unor postamenttade beton sau din zidarie de caramida.

Clnd acumulatoarele sint dispuse etajat, pot fi folositepostamente din lemn impregnat sau vopsit. In cazul acumula-toarelf>r alcaline, se pot folosi de asemenea postamente din otel.Sint admise si alte materiale rezistente la electrolit.

10.25. Acumulatoarele trebuie sa fie izolate fata de posta-mente sau faâ de pardoseala.

PE 112

Postaraentele de lernn Irebuie, de asemenea, sa lie izolatefata de parcioseala.

Izolatia va fi astM realizata, incit in decursul exploatarJirezistenta de izolaîe a retelei de curent conlinuu sa nu scadasub limitele admise.

La baleriile noi, montate pe postamente noi (daca estecazul), rezistenta de izolatie a bateriei fata de pammt nu Ire-buie sa fie mai mica de 1 MtJ.

10.26. Intre §irurile de acumulatoare ?i pereti trebuie sSexiste un spatiu liber de minimum 50 mm pentru circulatia

aerului.10.27. Pentru fiecare sir de acumulatoare trebuie sa exists

un coridor de acces eel puîn pe o parte. Latimea libera minimaa coridoarelor este de 0,80 m. Cind exista acumulatoare pearnbele parti ale coridoarelor, se recomanda o latime libera deeel puîn 1 m.

10.28. Sc va evita instalarea acuraulatoarelor In imediataapropiere a ferestrelor. Manevrarea ferestrelor trebuie sa fieposibila din coridoarele de acces dintre acumulatoare, iar inpozitia deschis e]e nu trebuio sa se gaseasca deasupra ele-

mentclor.10.29. Dispozitia elementelor si a conductoarelor trebuie

sa fie astfel aleasa, incit o persoana sa nu poata atinge simultandoua parti neizolate aflatc sub tensiune si situate la o inalUmemai mica de 2 m, intre care exists o tensiune nominala maimare decit 220 V. Aceasta condole se considers indeplinita, deexemplu, daca distanta intre parole respective este mat marode 1,50 m sau daca st: iau alte masurj corespunzatoare (doexemplu percî despartitori).

Tensiunea nominala a unui acumulator acid cu plumb seronsidora egala cu 2 V.

10.30. Daca in aceeagi camera de acumulatoare se insta-leazS mai multe baterii, se recomanda ca distanta dintre ele-mentele apartinind unor baterii diferite sa nu fie mai mica

de 1 m.

PE 112

10.31. In interiorul camerelor de acumulatoare, conexiunileelectrice la baterii vor fi realizate cu bare metalice rotundeneizolate sau cu condiictoare izolate electric cu materialerezistentc la umidjtate si electrolit.

In cazul acumulatoarelor acide cu plumb, materialul con-ductoarelor va fi cuprul. In cazul acumulatoarelor alcaline, serecomanda folosirea conductoarelor de otcl.

Conductoarele neizolate se vopsesc cu lac rezistent la elec-irolit sau se ung cu vaselina.

10.32. Montarea conductoarelor electrice si a conductelorde .instalatii deasupra acumulatoarelor va fi evUata.

10.33. Trecerile conductoarelor electrice si ale conductelorde instalatii prin peretii camerelor de acumulatoare trebuiesa fie etansate cu materiale rezistente !a umezeala si clectrolit.

]n acest scop, pentru conductoarelc neizolate pot fi folosite• de cxernplu placi de trecere din PVC dur sau din polimeri acri-lici (plexiglas), iar pentru conductele si cablurile izolate cuPVC, tuburi de trecere etansate cu vata dc stjcla.

10.34. Elementele fiecarei baterii de acumulatoare vor finumerotate. Numerele trebuie sa fie scrise vizibil pe postamentsau chiar pe corpul acumulatorului, cu vopsea rezistenta laclectrolit sau cu alte mijloace cores pun zatoare.

Daca in aceeas.i camera exista mai multe baterii de acu-mulatoare, se vor prevedea inscriptii distincte, astfel incit sa fieevitate confuziile.

11. VENTILABEA §1 INCALZIREA CAMERELORDE ACUMULATOARE $1 A INCAPERILOR ANEXE

11.1. Camorele rie acumulatoare trebuie sa fie permanentventilate, indiferent daca bateriilc se gasesc in incarcare, indcscarcare sau in repaus.

Ventilarea are doua scopuri :— diluarca amestecului de hidroên, pentru inlaturarea

pericolului de explozie ;— diluarea si evacuarea dcgajarilor du electroliL in aer,

data fiind nocivitatea acestor substante pentru personalul de

PE 112

deservire, precum si in vederea reducerii gradului de agresivi-tatc asupra materialclor.

Amestecul de hidrogen si aer este exploziv daca contineintre 3,8—750/0 hidrogen (in volume), iar temperatura de auto-aprindere a amestecului este de 580°C.

11.2. Debitul de aer Q necesar pentru ventilatic rezultadin relatia :

Q = . d.q.s.n.I (mVh)

d— = 26 (factorul de diluare necesar pentru ca ames-

tecul de hidrogen si aer sa nu fie exploziv) ;q = 0,42x10-" mVAh '(debitul de hidrogen produs de lie-

care clement la 0°C ?i 760 Torr) ;. s = 5 (coeficientul de siguranta) ;n — numarul de elernente ;I •— curontul care strabate bateria, A.Pe baza valorilor indicate, relaîa de mai sue devine :Q= !55-10-a-n-I (m'/h)Se neglijeaza influenta temperaturii.

11.3. Curontul I care intervine in relaîa din articolul pre-cedent are valoarea :

a) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unei surseauiomatizate, tensiunea linala de incarcare fiind limitataautomat, astfel Inert sa nu depaseasca tensiunea de degajare agazelor :

— acumnlatoare acide cu plumb : I = 0,02 CIO (A)— acumulatoare alcaline : I = 0,04 Cj (A)

b) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unci sursecu reglaj manual si In timpul incarcarii de egaliaare :

— daca exista un blocaj care, dupa atingerea tensiunu dedegajare a gazelor, intrerupe incarcarea cind valoarea curen-tuluj de incarcare care strabate bateria depa?este cu mai multde 10% pe cea stabilita pentru perioada dcgajarii de gaze, peo durata mai mare de 5 min :

I = Ig (A)

Instalatn de cureiit contimiu 2Z1

unde Ig este curentul de ine&rcare in perioada dygajarii gazelor;— daca nu exista blocajul indicat mai sus :

I = I max (A)

unde Imilx este curentul maxim care poate Ii debitat de sursade incarcare, sub o tensiune la borne egala cu tensiunea dedegajare a gazelor la baterie.

c) In timpul incarcarii perrnanente, in caaul funcîonariiin tampon :

— acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 do (A)'— acumulatoare alcaline : I — 0,01 C$ (A)d) In timpul incarcarii permanente la bateriile de rezerva :— acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 C1() (A)— acumulatoare alcaline : I = 0,01 C:, (A)e) In timpul descarcarii sau in repaus :— acumulatoare acide cu plumb : I = 0,0033 Cio (A)— acumulatoare alcaline : I = 0,0033 Cr, (A)In relatiile indicate in acest articol C ]0 ?i Cs sint capaci-

tatile nominale ale bateriilor, in regimurile de descarcare de10 si 5 ore.

11.4. Debitele de aer determinate conform indicatiilor pre-cedente trebuie sa fie aaigurate in mod specific pentru fiecaresituatie de functionare a bateriilor.

11.5. Ventilarea camerelor de acumulatoare va li, pe cltposibil, naturala. Daca ventilaîa naturala nu este suficienta,ea poate fi completata c\i o ventilare mecanica, care safuncîoneze nurnai in perioadele de incarcare ocazionala sau deegalizare a bateriilor, raminind ca In pt'rioadelc de incarcarepermanenta, descarcare si repaus sa se faca numai ventilareanaturala.

Se admite sa se facS exclusiv ventilare mecanica, c-ufunctionare permanenta, in cazuri bine justificate, ra doexemplu :

— la centrale hidroelectricc subterane ;—- pentru camere de acumulatoare fara legatura directs

cu exteriorul;— cind exista dificultati in realizarea debitului necesar

prin ventilare naturala etc.La terminarea incarcarii ocazionale, ventilatia metianicil va

funcîona in continuare eel puîn 1,5 ore.

PE 112

11.6. In cazul prevederii unei ventilari mecanice, trebuiesa fie indeplinita una dintre urmatoarele conditii :

a) Incarcarca ocazionala sa se faca cu o sursa automati-zala, tcnsiunea de incarcare fiind limitata automat la n valoarecare nu depas.esl.e tensiunea de degajare a gazelor. Se renuntala mcarcarile do egalizare, inlocuindu-se cu jncarcari ocazionale.

b) Sa cxisto un sistera de blocaj, care sa intrerupa automatincarcarea ocazionala sau de egalizare daca nu funciioneazainslalaHa d<> ventilate mecanica.

Cind exista numai ventilarc mecanica pentru toate situa-t i ik- do i'unctionare ale batoriei, ventilatoarele si motoarete deantrenare trebuie sa fie dublate, constituind o instala[ie derezerva, cu intrare automata in functiune, la oprirea instalatieide ba2a. In acest caz se recomanda de asemenea adoptareasoluîei de la pet. a de mai sus.

11.7. In cazul bateriilor montate in cutii (dulapuri), vcnti-larea mecanica este obligatorie, daca puterea maxima deincarcare (definita ca in pet. 10.2. d) depa?e§te 2 kW.

11.8. Pentru camerele tampon si pentru depozitele deelectrolit trebuie sa se prevada o ventilare naturala sau meca-nica, dupa caz. Se recomanda ca schimbul orar de aer sareprezinte de circa trei ori volumul incaperii, fara a depasiinsa marjmea schimbului prevazut pentru camera de acumula-toare propriu-îsii.

11.9. La puntrea in funcîune a bateriilor de acumulatoare,in functie do operatiile pe care le prevede in acest scopinLreprinderea furnizoarc, poate fi necesara o ventilare cu undebit mai mare decit eel necesar in cursul exploatarii normale.

In astfel de cazuri. ventilarea va putea fi ameliorate prindescliiderea tuturor ferestrelor si eventual cu ajutorul uneiinslalaiil de ventilate mobile.

11.10. Intreruperea nodorita a alimentarii cu energie elec-instalatiei de ventilare mecanica, precum si defectele peeiec'lrica, vor fi ; nnalizate.

Defectele pe partea mecanica a instalaliei de ventilare (lacurelele de antrenare, la burdufurile dintre ventilator si cana-lele de ventilate, la lagare, la rotorul veiitilatorului etc.) vorfi evitate pe baza unor revizii saptaminale obligatorii.

PE 112

De asemenea, chid exista o instalaîe de ventilare mecanica,organelc de exploatare trebuie sa ia toate masurile organiza-lorice necesare pentru instruirea personalului de deservire, in^êderea exploatarii corecte si evitarii incidentelor de exploataresi a accidentelor.

11.11. Indifercnt daca ventilatia este naturala sau meca-nica, intrarea aerului proaspat trebuie sa se fata in apro-pierea pardoselii.

Daca exista pericolul introducerii unei cantitaî de peatdaunatoare, odata cu aerul de ventilatie, se vor lua masuripentru purificarea aerului proaspat.

Evacuarea aerului trebuie sa se faca pe partea opusaintrarii, in apropierea plafonului. Cind incartarea ocazionaliise face cu depasirea tensiunii de degajare a gazelor, precum siatunci cincl se prevad incarcari de egalizare, este necesar sa seprevada orificii de evacuare a aerului si in apropierea pardo-selii. In acest caz, sectiunea totals de evacuare va fi repartizataaproximativ astfel : 2/3 in apropierea plafonului s.i 1/3 inapropierea pardoselii.

Aerul proaspat trebuie sa circule pe cit posibil deasupratuturor elementelor.

In cazul bateriilor cu puterea maxima de incarcare (defi-nita conform pet. 10.2. d) mai mica decit 2 kW, instalate inIncaperi al caror volum este de eel puîn 2,5 ori mai maredecit debitul orar de aer necesar pentru ventilare, introducereasi evacuarea aerului se pot face pe aceeasi parte a Jncaperii.

11.12. In cazul bateriilor instalate in cutii (dulapuri), con-form pet. 10.2. b. aerul de ventilate poate fi preluat din fnca-perea in care se gaseste cutia (dulapul), sau din incaperilcvecine, si apoi evacuat tot acolo ; daca puterea maxima deincarcare (definita conform pet. 10.2. d) nu depaseste 2 kW,incaperea este bine aerisitS (avind, de exemplu, ferestre spreexterior pe eel puîn doi pereî), iar volumul s5u liber este deeel puîn 2,5 ori mai mare decit debitul orar de aer necesarpentru ventilatie.

11.13. Golurile §i canalele de ventilare pentru instalatiilode acumulatoare nu trebuie sa fie in legatura cu celelaltecanale de ventilate ale cladirii, nici cu cosurile de evacuare.

Canalele de ventilare vor fi executate din materialerezistente la umiditate 51 electrolit. In cazul acumulatoarelor

PE 112

acide cu plumb, se poate folosi tabla de otel galvanlzata, pro-tejata cu vopsea rezistenta la acid.

Canalele dc ventilare de evacuare vor avea iesirea in aorliber situata la inaltime suficienta si se vor lua masuri pentruevitaroa degradarii rapide a parîlor de constructie din apro-piere, daca acestea sint realizate din materials sensibile laelectrolit.

In eazul evacuarii deasupra acoperisului, daca nu se i'axtalte masuri de protectie, se considera de regula ca aceste con-ditii sint indeplinite, cind golul de evacuare se gaseste la inal-timea de minimum 1 m fata de acoperjs.

Golurile de ventilare vor fi protejate contra precipitatiiloratmosferice.

Canalele de ventilare pe sub care se circula vor fi astfelamplasate, incit sa sc asigure o inaltime libera de circulatedo ccl pm;in 2 m.

11.14. Cind existii ventilatie mecanica, ea va fi realizalaastfel :— in depresiune in camera acumulatoarelor §1 in depo-

zitul de electrolit ;— in suprapresiune in camera tampon.11.15. Ventilatoarele si motoarelo electrice de antrenare

se vor g£si in afara camerei acumulatoarelor.Ventilatoarele vor fi rezistente la umiditate si electrolit.Se recomanda ca rotoarele ventilatoarelor sa fie constniite

dintr-un material care nu se incarca electrostatic §i nu producescintei la lovirea cu un corp strain.

11.16. Temperatura minima admisa in camerele de acu-mulatoare, in cazul acumulatoarelor acide cu plumb, este de+ 5°C. Se recomanda insa valoarca de +10°C.

Se admit temperaturi mai joase (pina la minimum 0°C),cu conditia dimensionarii corcspunzatoare a bateriei, pentru atine seama de scaderea capacitatu ?i de cresterea caderilor detensiune la §ocuri de curent.

11.17. Daca este necesar, trebuie sa se prevada instalaîide incalzire a camcrelor de acumulatoare.

Corpurile de incalzire vor Ji rezistente la umiditate si elec-tr.olit, temperatura lor superficiala nu va depasi +2006C, iar

Instalatii dc c 831

distanta lor pina la vascle acumulatoarelor nu va fi mai micade 0,75 m.

La dispunerea corpurilor de incalzire, se va urmari incal-zirea cit mai un if or ma a bateriei.

11.19. Se recomanda prevederea unei automatizari sau aunei semnalizari, pentru pornirea si oprirca instalatiei de incal-zire. La instalaîile fara personal permanent estc necesaraautomatizarea.

Reglajul instalatiei de automatizare trebuie sa poata firealizat astfel, incit temperatura in camera acumulatoarelor sanu scada sub valoarea minima admisa (pet. 11.16.) si sa nucreasca peste J-25°C datorita instalatiei de incalzire.

11.20. Camerele tampon si depozitele de electrolit si apadistilatii trebuie sa fie construite astfel, incit temperaturainterioara sa nu scada sub valoarea de ^|-5°C. Daca estenecesar, trebuie sa se prevada instalaîi de incalzire corespun-zatoare.

12. MATERIALE DE REZERVA §1 AUXILIARE

12.1. Instalatiile de acumulatoare trebuie sa fie prevazutecu niaterialele de rezerva necesare, in concordanâ si cu indi-catiile intreprinderii furnizoare.

Pentru bateriile staîonare cu plumb se indica informativurmatoarele :

— vase de sticla (in cazul elementelor montate in astfelde vase), placi, betisoare izolante, separatoare (plansete),arcuri, punî, izolatoare, in cantitate de circa 5y0 din celemontate ;

— geamuri de sticla pentru acoperirea elementelor, Incantitate de circa 10°/<j din cele montate ;

— o cantitate de acid si de apa distilata, eventual si elec-trolit gata preparat.

PE 112

12.2. Se vor prevedea, de asemenea, urmatoarele materialsauxiliare :

— densimetro si tcrmometre pentru masurarea densitatii sitemperaturii electrolitului {cite 2—5 buc.) ;

— terniometre pentru masurarea temperaturii mediuluiambiant (1—2 hue.) ;

— voltmetre portative de curent continuu cu scara de3—0—3 V (2 buc.) ;

— lampi portative (2—3 buc.) de constructie antit?xplo-7,iva, rezistente la uraiditate si electrolit, aliracntate de la osursa portativa inter ioara (in vederea lucrului la o distanta maimica de 1 m dc acumulatoare) ;

— cani de sticia sau din material plastic, pentru com-pletarea electrolitului (2—3 buc.) ;

— o trusa cu reactivi, eprubete gi pipete, pentru analizaelectrolitului si a lichidelor de reumplere ;

— echipament de protecîe (cap. 13) ;— alte materials auxiliara indicate de intreprinderea

furnizoare a acumulatoarelor.

13. IGIENA MUNCH, TEHNICA SECURITATII,PROTECTIA CONTRA INCENDIILOR

§1 A EXPLOZIILOR

13.1. In legatura cu igiena muncii, se mentioneaza :a) La fiecare instalatic de acumulatoare se prevede echi-

pament de prolectie pentru doua persoane, compus din : §ort,galosi, manusi si ochelari de protectie. In cazul acumulatoa-relor acide cu plumb, se vor prevedea, de asemenea, costumeantiacide. Galosii 51 manusile vor fi si electroizolante.

b) In apropierea camerei acumulatoarelor, pe cit posibilin camera tampon, va exista o chiuveta §i un robinct de aparacordat la reêa sau la un rezervor.

c) In vederea eventualelor accidente prin atingere cuclectrolitul, va exista in camera tampon sau in apropiere (darnu in camera acumulatoarelor) un antidot adecvat, de oxemplusolutie de borax 2,5% contra acidului sau solutie de acidboric 3% contra electrolitului alcalin.

PE 112

d) In camerele de acumulatoare trebuie sa existe :— un indicator galben de securitate : SUBSTANTE

CAUSTICE, ACID SULFURIC SI PLUMB. INTERZIS AMlNCA SI A BEA (STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;

. — un indicator albastru auxiliar : LUCRATI NUMAI CUECHIPAMENT DE PROTECTIE (STAS 297/1-68 §i 297/2-68).

13.2. In legatura cu tehnica sceuritatH, se mentioneaza :a) Conform STAS 8275-68 ..Protecîa impotriva electro-

cutarilor. Terminologie", retelele izolate fata de pamint, cutensiunea intre conductoare mai mica dectt 1 000 V, precum siretelele legate la pamint, cu tensiuni pina la 250 V fata depamint, sint considerate ca instalaÛ de joasa tensiune.

Instalatiile de curent continuu din centralele si statiileelectrice fac parte din aceasta categorie.

b) Incaperile instalaîilor de acumulatoare sint considerateincaperi speciale pentru echipamente electrice, accesibile numaipersoanelor calificate.

c) La bateriile cu tensiunea nominala de 220 V, se reco-manda sa se prevada pe coridoarele de acces dintre sirurile deacumulatoare, gratare sau platforme izolante.

d) Inainte de punerea in functfune a bateriilor de acumu-latoare, se va controla respectarea distantelor indicate lapet. 10.29. ;ji 10.30.

13.3. In legatura cu protecîa contra incendiilor si a cxplo-ziilor se mentioneaza :

a) Pentru evitarea pericolului de explozie, se prevad urma-toarele masuri :

— realizarea camerelor de acumulatoare si a anexelor, ainstalatiilor electrice, a instalatiilor de ventilare si de incalzire,precum si a instalatiilor tehnologice, conform indicatiilor dincapitolele 10 si 11 ;

— instalarea pe usile camerelor de acumulatoare a unuiindicator rosu de securitate : NU INTRA CU FOC (STAS297/1-68 si 297/2-68);

—• prevederea in interiorul camerelor de acumulatoare aunui indicator rosu de securitate : FUMATUL SI FOCULDESCHIS STRICT INTERZISE {STAS 297/1-68 si 297/2-68) ;

— elaborarea de catre organele de exploatare a unorinstrucîuni de exploatare amanuntite si instruirea periodica apersonalului.

PE 112

b) Camerele de acumulatoare si camerele tampon se inca-dreaza in categoria D de pericol de incendiu, daca se respectamasurile prevazute la pet. a de mai sus si daca este inde-plinita In plus una dintrc conditiile urmatoare :

— incarcarea ocazionala se face cu o sursa automatizata,tensiunea de incarcare fiind limitata automat la o valoare carenu dep5seste tensiunea de degajare a gazelor ; se rominta laincarcarile de egalizare, inlocuindu-se cu incarcari oeazionale ;

— exista un sistem de blocaj, care intrerupe automatincarcarea ocazionala sau de egalizare, daca nu funcîoneazainstalaîa de ventilate mecanica ;

—• exista o ventilare naturala care satisface condtyiile dincapitolul 11, In toate situaflile de functionare a bateriei;

— camera de acumuiatoare cuprinde o singura bated? cutensiunea nominala de maximum 48 V, puterea maxima deincarcare nedepa§ind 2 kW.

Tensiunea nominala a bateriilor si puterea maxima deincarcare fie determina conform indicatiilor de la pet. 10.2.

Cind condi|iile de mai sus nu sint indeplinite, camerele deacumuiatoare §i camerelt? tampon respective se incadreaza incategoria A de pericol de incendiu.

Celelalte incaperi anexe se incadreaza intotdeauna incategoria D de pericol de incendiu.

c) Cind instalarea acumulatoarelor se face in incaperi deproduces industrials (conform pet. 10.2.) sau in laboratoare sauincaperi similare (conform pet. 10.3.), se considers ca incaperilerespective nu isi schimba categoria de pericol de incendiudatorita prezenjei acumulatoarelor.

MinisterulEncrgieiElectrice

Normativ pentru proiecta-rea instalatiilor electrice deservicii proprii de curentalternativ ale centralelortermoelectrice iji de termo-

ficare

PE 113/77

Grupa 1

Electro-

energetica

C U P R I N S

1. Generalitati 2371.1. Domeniul de aplicare 2371.2. Defiuiyi 237

2. Alegerea schemelor de alimentarc a inslalaîilorde servicii proprii 2392.1. Tensiuni de alimentare . 2 3 92.2. Categorii de receptoare 2402.3. Principii de alimentare a receptoarelor . . 2412.4. Scheme de alimentare 242

3. Alegerea si dimensionarea surselor de alimentare 2463.1. Principii generale 2483.2. Alegerea si dimensionarea surselor dc ali-

mentare de medie tensiune 2473.3. Alegerea si dimensionarea surselor de ali-

mentare de joasa tensiune 2493.4. Verificarea surselor de alimentare . . . 2 5 0

4. Alegerea motoarelor eleetrice si dimensionareacailor de curent 2534.1. Alegerea motoarelor electrice 2534.2. Dimensionarea cailor de curent . . . . 253

5. Conditiile de functionare a insiaial.iilor de co-manda, control si automatizare 254

6. Dispozitia si realizarea constructiva a instalat'iilorelectrice de servicii proprii 257

Aprobat cu

Ordinul

M.E.E.

nr. 900/1977

Inlocuie^te :

Normativul PE 113/69

(1 E a-1-69)

Data intrari

in vigoare :

1.XH.1977

PE 113

1. GENERALITAfI


1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea instala-tiilor cie distributie si a cailor de curenL pentru alimentareaserviciilor proprii de curent alternativ ale centralelor tenno-electrice s.1 de termoficare.

Normativul nu se aplica centralelor termonucleare, pentrucare urmeaza a se tnloemi prescript specials. De asymenea,normativul nu se aplica instalatiilor de comanda-control 51 deautomatizare lehnologica a receptoarelor dc servicii proprii.

1.1.2. Instalatiile care la data intrarii in vigoare a prezen-tului normativ sint executate, In curs de execute sau au eelpuîn una din. Jazele de proiectare aprobate, urmeaza a fi ana-lizate ?i adaptate prezentului normativ. Pentru instala^nleexistcnte, la care in urma analiwi rezulta ca aplicarea inte-grala a prezentului normativ nu se justifies lehnico-economic,soluble adoptate vor fi aprobate de catre conducerea centraleiinduslriale.

1.1.3. Extinderile instalatiilor aflate in functuine se vorface, de regula, in conformitatc cu prezentul normativ. Seadrnite, de la caz la caz, ca extinderile sa se faca in conformi-tate cu principiile adoptate la realizarea instalatiilor initiale,daca aplicarea prezentului normativ prezinta dificultati mari 51daca nu se contravine prevederilor de la pet. 1.1.2.

1.2.1. Instalaîa de servicii proprii de curent alternativreprezinta instalaîa care asigura alimentarea cu energie elec-trica a mecanismelor si utilajelor necesare desfasurarii proce-sului de produce, de transformare a energiei continute incombustibil in energie electric5 sau termica, precum s,i a altormecanisme si receptoare auxiliare, ca : instalaîi de ridicat, ate-liere, laboratoare, iluminat etc.

1.2.2. Instalaîa de distributie principala estc instala1,iacare contine circuitele de distributie, bare colectoare, aparate

PE 113

de comanda-control etc. si care este alimcntata direct de lasursele de alimentare (generatoare, transformatoare, alte caiprincipale de alimentare).

1.2.3. Instalatia de distribute secundara' este instalatiacare contine circuite de distribute, bare colectoare, aparate decomanda-control etc. §i care este alimentata de la instalatii dedistribute principale. Aceasta instalatie serveste la alimentareaunor receptoaro individuale sau a unor ansambluri de recep-toare grupate din punct de vedere tehnologic.

1.2.4. Sursa de alimenlare a instalaîiior de scrviciiproprii

a) Pentru instalatii de distributie principals de raedietensiune so considera sursa de alimentare genoratorul, transfer-matorul, convertizorul sau orice cale de curent care servestela alimentarea cu energie electrica a acestei instalatii.

b) Pentru instalaîi de distribute secundara 'de medietensiune se considera surse de alimentare caile de curent dealimentare racordate la barele unei instalatii de distributieprincipale.

^ c) Pentru instalaîile de joasa tensiune, se considerasursa de alimentare caile de curent, transformatoarele etc.,racordate la bare de medie tensiune precum si grupurileDiesel, grupurile eonvertizoare sau invertoarele alimentate dela bateriile de acumulatoare.

1.2.5. Sursa de alimentare normaia (de lucru) este aceasursa de alimentare care serveste la alimentarea receptoarelorin reginiul normal de funcfionare a schernei de alimentare.

1.2.6. Sursa de alimentare de rezerva este acea sursa dealimentare care preia total sau partial alimentarea receptoa-relor racordate la sursa dc alimentare normals in cazul iesiriiacesteia din functiune.

In cazul In care sursa de alimentare de rezerva nu esteafectata {sau este afectata, dar in limitelo admise de conditiilede func|ionare prescrise in prezentul normativ, atit in ceea ceprivcste cantitatea cit si calitatea energiei livrate) de dcfectelesursei de alimentare normale po care trebuie s-o inlocuiasca,aoeasta st1 considera sursa de rezerva independents.

1.2.7. Sursa dc alimentare de siguran(a este acea sursa derezerva independents (autonoma) care are deslinaîa de a pre-

PE 113Termocentrale. Servicii proprii de c.a.

lua in eel rnai scurt limp posibil alimentarea receptoarelor dincategoria 0, in cazul in care sursele lor de alimentare normaiasi de rezerva au iesit din functiune.

1.2.8. Sursa de alimentare de rezerva distincta este aceasursa care serveste exclusiv ca sursa de rezerva, ea nealimen-tind in regim de funetionare normal nici un consurnator.

NOTA

In prezentul normativ se folosesc urmatoareleexpresii pentru indicarea gfadului de. obligativitate aprevederilor pe care le confine :

— ,,trel)uie", ,,este necesar", ,,urmeaza" indicaobligativitatea stricta a respectarii prevederiloT incauza ;

— ,,de regula" indica faptul ca prevederea res-pectiva trebuie sa fie aplicatd in majoritatea cazu-rilor. Nerespectarea unei astfel de prevederi trebuiejustificata intotdeauna prin protect;

— ,,se recomanda" indica o rezolvare prefera-bila, care trebuie sa se aiba in vedere la alegereasolufiei, dar care nu este obligatorie ;

—- ,,se admite" indica o soluble satisfacatoarecare poate fi aplicatd. in situafii particulars, ftindobligatorie justificarea ei in proiect.

2. ALEGEREA SCHEMELOR DE ALIMENTAREA INSTALATHLOR DE SERVICH PROPRII

2.1. Tensiuni de alimentare

Pentru alimentarea receptoarelor de servicii proprii sevor Jolosi, de regula, doua trepte de tensiuni alternative, sianume :

a) Treapta de medie tensiune — pentru alimentarea unorreceptoarc individuale dc puteri mari (in general, motoare deputeri unitare pcste 160 kW) sau pentru alimentarea in con-ditii tehnico-economice mai favorabile a unor grupe de recep-

PE 113

toare mai mici, prin intermediul unor transforraatoarc cobo-ritoare.Pentru instalafti de medie tensiune urmeaza a se alege.

de regula, tensiunea de 6 kV. In cazuri justificate se poateadopta si o alta tensiune medie (de exemplu, 10 k\') sau.eventual, chiar doua tensiuni medii.

De regula, instalatia de medie tensiune trebuic safunctioneze c-u punctul neutru izolat sau corapensat.

b) Treapta de joasa tensiune — pentru alimentareareceptoarelor mici, inclusiv a motoarelor cu puteri unitaresub 160 kW,

Pentru instalatiile de joasa tensiune se va alege, deregula, tensiunea nominala de 380/220 V, insS in anumitecazuri, cu justificare tehnica si economics, pot ft folosite (si-multan sau separat) si alte tensiuni (de exemplu, 500 V sauC60/380 V).

In cazul folosirii unor tensiuni mai man de 380/220 V,pulerea unitara a motoarelor ab'mentate la aceste tensiunipoate fi mai mare.

Instalatiile cu tensiuni nominate de 380/220 V vorfunctiona, de regula, cu neutrul legat direct la pamint.

Instalafiile de iluminat normal vor fj alimenlaU1 m loalocazurile la tensiunea de 220 V, cu exceptia cazurilor in care,conform prevederilor altor prescriptii, sint necesare tensiunide alimentare mai reduse.

2.2. Categorii de receptoare

La stabilirea schemelor de alimentare ale serviciilor pro-prii urmeaza a se $ne seama de gradul de siguranâ infuncfionare, cerut de acestea. Sub acest aspect, receploarelesc1 impart in patru categorii, s.i anume :

2.2.1. In categoria 0 (vitala) se includ :O.a. •— toate receptoarele a caror intrerupere in alimen-

tare mai mare de 3 s conduce la declansarea blocului. iurbineisau cazanului,

O.b. — toate receptoarele care nu permit deeit intreruperide scurta durata (de ordinul 10—20 s), in caz contrar putindu-so

PE 113•ntralc. Scrvifii pi'oprii de c

produce accidentarea persoanolor sau avaricrca grava a agre-gatelor principale din centrala (cazan, turbina).

In areasta categorie se incadreaza receptoarele carp tre~buie sa functioneze neaparat in perioadele de oprire de avariea blocurilor cazan-turbina (de exemplu : anumite circuite decomanda si automatizare, unele pompe de ulei, anumite vaneelectrice, iluminatul de siguranta, stabile de reducere-racire).

2.2.2. In categoria I (prmcipala) se includ toate receptoa-rele, la care intreruperea alimentarii pe durate mai mari de3 s afecteaza direct regirnul de functionare a blocurilor cazan-turbina-generator si poate conduce la oprirea functionarii lor(de exemplu : pompe de alimentare cu apa. cazane, ventilatoarede gaze si cazane, inclusiv auxiliarele acestora, transforma-toare pentru alimentarea sistemului de excitalie etc.),

2.2.3. In categoria a H-a (secundara) se includ receptoarelea caror intrerupere temporara de ordinul 15—20 min nu afec-teaza imediat regirnul de funcîonare a centralei (de exemplu,instalatiile de descarcat, de concasat, de transportat etc.)-

2.2.4. In categoria a Ill-a (auxiliara) se includ toate recep-toarele necuprinse strict in structura serviciilor proprii si carenu afecleaza regimul de functionare a centralei (de exemplu :instalatii de ridicat, atelierc, laboratoare etc.).

La proiectarea mstalatiilor de servicii proprii, receptoarelevor fi impartite in categoriile de raai sus, in funcîe de rolul pecare-1 indeplinesc, tinindu-se seama de tipul si importanlacentralei considerate.

2.3. Principii de alimentare a receptoarelor

2.3.1. Pentru receptoarele vitale de categoria O.a., se vorprevedea eel puîn doua alimentari noirmale din bateria deacumulatoare, prin aparate de convertire a curentului (de exem-plu, invertoare) si alimentari de rczerva, de la barele de c.a.ale receptoarelor de categoria 0:b.

Pentru recept<«rele vitale de categoria O.b. se vor pre-vedea trei surse de alimentare, din care una va fi o sursanormala, a doua o sursa de rezerva independenta si a treia va

PE 113aloServicM

fi o ,,sursa de alimentare de siguranta" (de exemplu, grupDiesel cu intrare automata in functiune).

2.3.2. Pentru receptoarele de categoria I (principals) se vaasigura alimentarea de la o sursa normala si de la una derezerva independents cu anelansare automata a sursei do rezervain cazul caderii sursei normale.

2.3.3. Pentru receptoarele din categoria a Il-a (secundara)se va prevedea, in funcîe de importanta si specificul znstala-tiilor alimentate, o sursa de alimentare normala si o sursa de

2.3.4. Pentru receptoarele din categoria a Ill-a (auxiliara)urmeaza sa se prevada o singura sursa de alimentare.

2.3.5. Alimentarea porapelor de incendiu se va face inconformitate cu prevederile norrnativului I 7.

2.4. Scheme de alimentare

2.4.J. Criterii generate de alcatuire a schcmelorGruparea receptoarolor pe barele de distribute se va face

astfel :

a) Receptoarele de categoria O.a. §i O.b. vor fi grupate pesectii de bare distincte si separate de cele ale receptoarolor dincelelalte categorii.

^ b) Receptoarele de categoriile I, a Il-a si a Ill-a vor fi,de asernenea, racordate ficcare pe sectii separate ; atunci cindacest mod de racordare nu se justifica tehnico-economic, seadmite gruparea pe aceleasi sectii ale receptoarelor din cate-gorii diferite, cu condi|ia asigurarii alimentarii conform cerin-telor receptoarelor din categoria cea mai exigenta si finindseama si de prevederile art. 3.4.3. b.

c) Instalafiile de distribute, principale si secundare, vorH alimentate din sta^ji si tablouri realizate cu simplu sistemde bare colectoare.

Secîonarea barelor colectoare si gruparea receptoarelorpe soc|ii trebuie facuta astfel, inciL la iosirea din functiune aunei sectii, procesul tehnologic sa fie afectat cit mai puîn, iarsarcina sa fie repartizata cit mai uniform.

PE 113i de c

d) In cazul receptoarelor de categoria I, se va asiguraposibilitatea alimentarii fiecarei sectii de bare de la sursa dealimentare normala si de la sursa de alimentare de rezerva.

In cazul in care se prevede posibilitatea de cuplare a douasemisectii de bare prin cupla longitudinala, se admite ca ali-mentarea normala s§ fie racordata numai la una din semi-sectii, iar alimentarea de rezerva la cealalta semisecîe.

e) La instalaîile de servicii proprii nu se admite racor-darea altor consumatori, nelegaLi direct din punct de vederetehnologic de functionarea centralei.

Se admite racordarea unor receptoare de servicii propriidin categoria a Ill-a, situate departe, in afara incintei cen-tralei, la alte surse decit cele de servicii proprii, daca prinacestea se pot obîne avantaje economice importante.

2.4.2. Centrale cu scheme bloc generator-trans forma tor

Schemele electrice de alimentare a serviciilor de c.a. alecentralelor electrice cu schema bloc gerierator-trarisformatorvor fi realizato dupa cum urmeaza :

a) Receptoarele care deservesc in exclusivitate un bloc{inclusiv receptoarele auxiliare aferente mecanismelor princi-pale ca : pompe ulei, ponipe si ventilatoare racire, termo-rezistenê etc.) si care conform pet. 2.2.2. se incadreaza !ncategoria I principals, se vor racorda numai la bare de serviciiproprii de bloc. Aceste receptoare trebuie sa-si reia functio-narea dupa pauze de 3 s pe aceste bare.

Receptoarele generale de categoria I, care nu deservescexclusiv un bloc, dar sint esenîale pentru asigurarea conti-nuitaîi functionarii blocurilor in sensul ca orice intrerupere inalimentarea lor pe durate rnai mari de 3 s ar putea duce laoprirca blocurilor, vor fi racordate, de regula, la barele de ser-vicii proprii de bloc sau se vor grupa pe bare de distributealimentate din barele a doua sau trei blocuri.

Din aceasta categoric de receptoare fac parte de exemplu :pornpele de pacura treapta I $i a Il-a, compresoarele de aerinstrumental, pompele de apit demineralizata etc., precuni siauxiliarele acestora.

PE 113

Pentru aceste receptoare se vor lua masuri, pe partea teh-nologica electrica, pentru desensibilizarea protecîilor lapauzele de tensiune araintite.

DC asemenea, pentru toate receptoarele monyonate se vorlua, pe partea tehnologicii termomecanica, masuri corespunza-toare care sa asigure pe toata durata pauzelor de tensiune do3 s, mentinerea prcsiunii fluidelor, astfcl incit sa nu se pro-duca oprirea bloeurilor prin protective tehnologice ale lor (deexemplu, rezervoare tampon, rezervoare de aer compriraat etc.).

Alimentarea receptoarelor de bloc care constitute rezervapentru doua receptoare racordate la doua sectii diferite de ban.1de bloc, se va face la ambele sectii de bloc.

Rcceptoarele de rezerva, comune la doua blocuri si inoa-drafc in categoria I (de exemplu, pompa de alimentare derezerva, excitatoare de rezerva etc.) vor avea asigurate all-men tari de la barele ambolor blocuri.

La gruparea receptoarelor si a surselor pe barele de ser-vicii proprii de bloc se va avea in vodere asigurarea condi-tiilor de insularizare a blocurilor in cazul avariilor extinse desistem.

La centralele electrice, la care se intrevcde posibtlitateaca in cadrul unei perechi de blocuri sa se funcîoneze cu cazanuiunui bloc si turboagregatul ccluilalt bloc, schema electrica vatrebui sa permita acest lucru, prin manevre cit mai simple.

La centralele electrice, la care alimentarea de rezerva abarelor de servicii proprii de bloc se va face prin magistral^de mcdie tensiune, alimentate din. transformatoarele de ser-vicii generale, de rezerva si pornire, se va prevedea sectionareamagiKtralelor la /iecare doua blocuri (prin intreruptoare sauseparatoare). Fiecare secîe de magistrala care rezulta in urmasectionarii va avea cite o alimentare distincta din transforma-toarele de servicii proprii generale, rezerva si pornire.

b) Receptoarele generale pentru intreaga central^ saupentru un numar de grupuri, incadrate in categoria a Il-aspcundara, care nu condi|ioneaza continuitatea functionariiblocurilor, chiar la mtreruperile de 13—20 rain in alimentarealor, vor fi racordate, de regula, la o instalatie de distributiedistincta, de servicii generale. Tinipul admisibil de intrerupereIn alimentarea cu energie electrica a acestor receptoare se vastabili pentru fiecare centrala in parte, in funeîe de concepîa,

intrale. Seiyicii proprii de cPE 113

845

caracteristicile si performance echipamentelor. Acest timp varezulta din insumarea duratelor manevrelor nccesare pentrualimentarea receptoarelor de servicii proprii generale, fie dinsistem, fie de la serviciile proprii de bloc ale blocurilor infunctiune, !n masura in care exista putere disponibila laacestea.

In cazul centralelor in care receptoarele generale au opondere redusa (de exemplu in centralele de condensable) §icind condiîile tehnologice o permit, aceste receptoare vor firepartizate partial sau total pe barele instala(iei de distributede bloc. Pentru aceasta instalatie urmeazg a fi folosite baresecfionate sau nesecticnate, conform prevederilor de ]apet. 2.4.1.0.

Racordarea transformatoarelor de servicii proprii generale,de rezerva si pornire se va face prin cai de alimentare inde-pendente din sjstern, cu o siguranja corespunzatoare eategorieiI de receptoare.

la tensiunea genera-2.4.3. Centrale cu bare colecto;toarelor

Sr.hemele electrice de alimentare a serviciilor proprii dec.a. ale centralelor cu bare colectoare la tensiunea genera-toarelor vor fi realizate dupa £um urmeaza :

a) In cazul centralelor electrice de termoficare, instalatiile-de distribute ale serviciilor proprii vor fi prevazute, de regula.cu cite o secîe de bare colectoare pentru fiecare cazan. Inacest caz, receploarele aferentc fieearui cazan se racordeaza lasecfia de bare corespunzatoare. Receptoarele de interes generalpentru centrala vor fi repartizate pe secîile de bare ale caza-nelor sau pe secîi separate, cu respectarea prevederilor de lapet. 2.4.1.

gruparea mai multor cazane pe o sectie, cu conditia ea debitulmaxim al cazanelor grupate pe sectie sa nu depaseasca 240 t/h.

In cazul centralelor de condensable, instalaîile de distri-butie vor fi prevazute, de regula, cu cite o secÎe de barecolectoare pentru fiecare grup. Barele colectoare de medie-tensiune pot fi duble, In cazul unor instalatii foarte dezvoltatesi cind sint justificate tehnico-economic.

b) Se admite folosirea barelor colectoare ale centralelordrept bare de alimentare directs a receptoarelor de servicii

PE 113

proprii, in cazul in care putorea unitara a grupurilor din cen-trala nu depaseste 12 MW.

In acest caz, se admite ca numarul de secîi de bare sa fiemai mic decit numarul cazanelor, indiferent de numaru]acestora, dar eel putin egal cu doua si numai daca o asemeneaschema ofera gradul de siguranta In alimentarea cu energieelectrica sau termica, cerut de consumatori.

In cazul in care barele colectoare ale centralei sint duble,solu-fia de folosire a acestora ca bare de alimentare directa areceptoarelor de servicii proprii trebuie comparata din punctde vedere economic cu soluîa unor bare de servicii propriiseparate, indiferent de puterea unitara a grupurilor.

c) In toate cazurile in care barele colectoare ale centraleiau o tensiune nominala diferita de aceea a receptoarelor demedie tensiune, se vor prcvedoa instalaîi de distribute sepa-rate pentru alimentarea serviciilor proprii.

Se recomanda a sc prevedea instalaîi de distribute sepa-rate pentru alimentarea serviciilor proprii si in toate cazurilein care puterea de scurtcircuit pe barele colectoare ale cen-tralei depaseste nivelul puterilor de scurtcircuit admisibil dinpunct de vedere economic, in instalatiile de servicii proprii.

d) In cazul avariilor extinse de sistem, conceptia schemelorde servicii proprii va avea in vedere asigurarea conditiilor deinsularizare a unor grupuri.

3. ALEGEREA $1 DIMENSIONAREA SURSELORDE ALIMENTARE

3.1. Principii generale

3.1.1. Alimentarea normala si de rezerva a serviciilorproprii din centralele termoelectrice se face de la generatoareleinstalate in centrala si de la generatoarele care func|ioneazaIn sistemul energetic cu care este interconeetata centrala.

3.1.2. Nu se recomanda folosirea pentru alimentarea servi-ciilor proprii a unor grupuri generatoare speciale (generatoarede casa), montate special pentru acest scop in centrala, cuexceptia grupurilor de puteri reduse, de regula, grupuri Diesel

PE 113i^ proprii de

cu pornire rapida, care servesc ca surse de siguranta pentrureceptoarele de categoria O.b., care servesc la oprirea grupu-rilor in deplina securjtate, in caz de avarie.

3.1.3. Atlt sursele de alimentare normals cit si surselede rezerva trebuie astfel dimensionate, incit sa asigure ali-mentarea receptoarelor de servicii proprii in condiîile defuncîonare prevazute atit din punctul de vedere al calitatii,cit si al cantitSfli energiei livrate.

3.1.4. Se recomanda ca la conectarea sursei de alimentarede rezerva sa se comande nuraai intreruptoarele de pe sosireala barele pe care sursa intra In caz de avarie.

3.1.5. Sursele de alimentare normala si de rezerva tre-buie sa fie dimensionate conform pet. 3.2. si pet. 3.3. si veri-ficate conform pet. 3,4.

3.1.6. Indiferent de puterea ce ar rezulta din conditiilede dimensionare a surselor de rezerva, acestea nu vor aveao putere inferioara sursei de alimentare normala pe care oinlocuiesc.

3.1.7. Sursele de alimentaro de siguranta trebuie dimen-sionate numai pentru sarcina receptoarelor de categoria 0.

3.2. Alegerea dimensionarea surselor de alimentarede medie tensiune

3.2.1. Centrale functionind dupa schema bloc generator-Iransformator

a) Sursele de alimentare normala a serviciilor proprii debloc vor fi constituite din transformatoare racordate In deri-vaîe la bornele generatoarelor respective.

simultana a tuturor receptoarelor de bloc.In cazul in care se adopts o schema cu o singura sursa

de alimentare normala pentru servicii generale si pentruservicii proprii de bloc, sursa de alimentare racordata in derl-vatie la bornele generatorului va fi dirnensionata si pentrupreluarca de durata a serviciilor proprii generale.

PE 113

b) Dimensionareu surselor de servicii proprii comunepentru un numar de maximum 4 blocuri se va face astfel,inclt acestea sa poata asigura urmatoarele funcîuni :

1. Alimentarea serviciilor proprii generale.2. Preluarea serviciilor proprii de bloc ale celui mai mare

bloc pe perioada in care sursa de bloc este indisponibila.3. Pornirea celui mai mare bloc.4. Oprirea celui mai mare bloc.

Cind toate sursele de alimentare a serviciilor generalepentru rezerva si pornire sint in stare de functionare acesteatrebuie sa asigure concomitent func-fiile 1, 2 si 3 sau 4, cindnu exists intreruptoare (cuploare) la bornele generatoarelor.In acest caz se va alege dintre funcîile 3 §i 4 pe aceea carenecesita cea mai mare putere. Cind exista intreruptoare(cuploare) la bornele generatoarelor, sursele vor trebui saasigure concomitent functiile 1, 2 si 4.

Cind una dintre sursele de servicii generale, rezerva §ipornire este scoasa din funcîune (se va presupune numaicazul unui simplu defect la aceste surse), sursa (sursele),eventual Impreuna cu cele de bloc rarnase in funcîune, tre-buie sa Indeplineasca functiile 1 si 4, daca exista intreruptor(cuplor) la borne, sau funcîile 1 si 4, eventual 3, daca nuexista intreruptor (cuplor) la borne.

In vederea asigurarii conditiilor de rnai sus se va alegenumarul minim posibil de surse, tinindu-se seama insa deeventualele restricîi pentru puterea acestora in condign descurtcircuit, amplasament, pierderi de putere etc.

c) La calculul tehnico-economic de stabilire a numaruluisi puterii surselor de alimentare generale, de rezerva si depornire se va lua in considerate soluîa rezervarii pasive(neracordate) a transfer mat oar el or de servicii proprii de bloc,precum si utilizarea unor eventuale rezerve de putere intransformatoarele de servicii proprii de bloc, si anume pentrualimentarea serviciilor generale (funcîa 1).

d) La centralele cu schema bloc generator-transformator,daca transformatorul principal al blocului este prevazut cureglaj de tensiune in gol sau nu are prize de reglaj se vaprevedea reglaj de tensiune sub sarcina la transforrnatoarelede servicii proprii de bloc. Transformatoarele de servicii

. ServPE 113

2J9

proprii generale de rezerva si pornire vor fi, de asemenea,prevazute in toate cazurile cu reglaj de tensiune sub sarcina.

3.2.2. Centrale functionind in schema cu bare colectoarela Icnsiimea generatorului

Alimentarea instalatiilor de servicii proprii se face, deregula, de la barele colectoare, direct sau prin bobine de reac-tanta sau trans formatoare.

Dimensionarea cailor de curent de alimentare norrnala side rezerva a fiecarei sectii de bare de servicii proprii se vaface pentru asigurarea consumului integral al sectiei respec--Live.

Se recomanda ca sursa de rezerva independents a sec-•(iilor dc bare de servicii proprii sa se racordeze, ori de citeori este posibil, atit din punct de vedere tehnic, cit si econo-mic, la o alta barfi decit aceea pe care debiteaza goner at o are le.

In eazul In care acest lucru nu se poate realiza, sursele derezerva independente urmeaza a fi racordate la o alta sectiede bare colectoare decit aceea la care este racordata sursa de

Ca sursa de alimentare independenta poatc fi considerataî o legatura prin intreruptor de la o alta sectie diTerita a ba-relor colectoare ale centralei.

3.3. Alegerea §i dimensionarea surselor de alimentarede joasa tensiune

3.3.1. La stabilirea surselor de alimentare a barelor dejoasa tensiune se vor urmari, in general, principiile pentrubarele de medie tensiune indicate la pet. 3.2.

3.3.2. Ca sursa independents, de joasa tensiune pentrureceptoarele de categoria I se considers transformatorul sauralea de curent alimentat de la o alta instalatie (bara) de medielensiune decit transformatorul sau calea de curent care consti-tuie sursa de alimentare normala.

Un transformator sau o cale de curent de joasa tensiunepoate servi ca sursa de rezerva independenta pentru eel multpatru transformatoare sau cai de alimentare normale, dacaeste sursa de rezerva distincta, si pentru eel mult doua

PE 113

ten-itare a

transformatoare sau cSi de alimentare normale, daca estesursa de rezerva nedistincta.

3.3.3. Pentru alimentarea instalatiilor de iluminat normalal centralei trebuie prevazute surse (transformatoare) separate,daca puterea maxima simultan§ ceruta pentru iluminat estemai mare de 200 kVA, sau, indiferent de puterea ceruta,daca, prin racordarea iluminatului pe alte bare de jcsiune, puterea surselor (transformatoarelor) de alimacestor bare depaseste 1 000 kVA.

3.3.4. Nu se recornanda prevederea unor transformatoarepentru alimentarea instalatiilor de distribute de joasa ten-siune cu puteri unitare mai mari de 1 000 kVA.

3.3.5. In instalatiile de servicii proprii ale centralelortermoelectrice nu este necesar a se prevedea surse dc puterereactiva in scopul imbunatatirii factorului de putere.

3.4. Verificarea surselor de alimentare

3.4.1. Regimul normalSursele de alimentare precum si eventualul reglaj de ten-

siune pe acestea, inclusiv tolerantele la valorile stabilite, tre-buie astfel dimensionate, incit Sn regim normal de functio-nare variable de tensiune la bornele receptoarelor s3 nudepaseasca valorile de mai jos :

— pentru motoare de medie si joasa tensiune +5% Un— pentru receptoare de iluminat —8%Un

— pentru alte receptoare, conform prescripfiilor fabri-cilor producatoare.

In cazuri de avarii, pe durata acestora, se adniite o sca-dere de tensiune de 10% la bornele tuturor motoarelor. Limitemai largi de variable a tensiunilor pot fi admise cu acordulfabricii furnizoare a mecanismelor si motoarelor de antrenaresi daca aparatele de protecfie, comutatie, semnalizare vorfunctiona normal la aceste tensiuni.

3.4.2. Regimul de pornire a celui mai mare motorScaderea tensiunii la bornele motoarelor in functiune,

la pornirea motorului care determina cele mai grele conditii

;ntrale. Servicii proprii dePE 113

251

din acest punct de vedere pe bara secîei respective, nutrebuie sa depaseasca 15% Un pentru motoarele de medietensiune si 20% Un pentru motoarele de joasa tensiune.

In baza calculelor amanunîte ale regimurilor dinamice Inreteaua de servicii proprii si cu acordul furnizorului meca-nismelor si al motoarelor de antrenare de medie tensiune, sepot admite valori inferioare celor de mai sus, eorelate cutimpul In care se realizeaza pornirea motorului considerat,fara a afecta functionarea instalatiilor aliraentate de la ace-lea?i bare. In calcule se va lua curentul de pornire nominal,afectat de toleranta maxima admisa de STAS sau NI a elec-tromotorului.

3.4.3. Regimul de autopornirea) Atit sursele de alimentare normala cit si cele de ali-

mentare de rezerva, cu anclansare automata, trebuie verifi-cate la conditiile de autopornire a motoarelor, in cursul dispa-riîei totale sau scaderii temporare a tensiunii de alimentare,cu frinare totala sau parîala a motoarelor ?i mecanismelorantrenate de acestea.

Tensiunea de revenire la autopornire trebuie sa asigureautopornirca in condiîile prescrise de procesul tehnologic,lulnd in considerare §i caracteristicile motoarelor de antre-

^ b) La stabilirea conditiilor de calcul se va avea Invedcre ca o parte din receptcare pot fi deconectate si repor-nite (manual sau automat), dupa terminarca procesului deautopornire a receptoarelor ramase conectate.

Stabilirea receptoarelor care pot fi deconectate se face petranse de sacrificiu, de la caz la caz, in lunctie de conditiilespecifice de functionare a centralei si categoria receptoarelor.

c) In cazul surselor de rezerva distincte Verificarea laautopornire se va face dupa cum urmeaza :

— la centralele cu schema bloc generator-transformator,aceste surse vor fi verificate, considerind ca se cupleaza prinAAR pe barele de bloc sau generale ;

— la centralele cu bare colectoare la tensiunea genera-toarelor, condiîa este aceoasi ca mai sus, referirea facindu-sela sectia de bare care determina conditiile cele mai grele dinacest punct de vedere.

PE 113252 . Sen

d) In cazul surselor de rezerva nedistincLe, conditiiJeramin aceleasi ca la pet. 3.4.3.c., cu observajia ca trebuie sa severificc ca receptoarele, racordate in mod normal la aceastasursa si care nu admit intreruperj, sa nu fie scoase dinfunctiune.

e) Pfntru calcule preliminare de autopornire, se admiteefectuaroa calculului de autopornire in ipoteza frinarii com-plete a motoarelor.

Tensiunea de revenire nu trebuie sa fie mai mica decit70Vb Un , cu exccptia situatiilor mentionate la pet. 3.4.2.

f) Verificarea autopornirii motoarelor se /ace luind inconsiderate urmStoarele ipoteze de calcul :

A. La centralele cu schema bloc generator-transformutor :— sursele de alimentare normala a receptoarelor de pe

sectiile de bloc, racordate in derivable la bloc, intre generatorsi transformatorul de bloc, se vor verifica pentru o scadere detensiune pina la valoarea tensiunii ce ramine in punctul deracord al sursei, in cazul unui scurtcircuit in apropierea bor-nelor de IT ale transformatorului de bloc si pentru duratapentru care grupul nu este deconectat la asemenea evenimentedin motive de stabilitate, dar nu mai mult de 3 s ;

-— sursele de alimentare de rezerva se vor verifica pent™o lista de tensiune in amonte pe o durata de pina la 3 s, insituafia cea mai defavorabila de mcarcare ;

—- sursele de rexerva pentru sectiile de bloc sau general c*.care se andanseaza prin AAR, se vor verifica pentru o scSderede tensiune la zero si pentru un tirap egal cu timpul de AAR.

B. La centralele cu schema cu bare colectoare la tensiitneageneratoarelor:

— sursele de alimentare normala se vor verifica pentru osc^dere de tensiune la zero, timp de 3 s ;

— sursele de rezerva distincta se vor verifica pentru oscadere de tensiune la zero si pentru un timp egal cu timpulde AAR ;

— sursele de rezerva nedistincte vor fi verifkate supli-mentar si cu conditia ca valoarea tensiunii de revenire sa fiesuficienta pentru a nu se produce oprirea motoarelor racordatein mod normal la aceste surse.

PE 113

4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE§1 DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT

4.1. Alegerea motoarelor electrice

axa prevederilor ,,Con-ru motoarele electrice

proprii" ale M.E.E.,

4.2. Dimensionarca cailor de curent

4.2.1, Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor dedistribute principale se dimensioneaza pentru o putere egalacu puterea surselor de alimentare (transformaloarelor), tinin-du-se seama si de posibilitatea de supraincarcare a acestora.

In cazul cailor de curent realizate cu cabluri, acestea sedimensioneaza la sarcina de durata de calcul.

4.2.2. In cazul in care instalaîile de distribute principalese alimenteaza la aceeasi tensiune cu a generaloarelor prinbobine de reactam;a sau direct numai prin cabluri sau bare,acestea vor fi djmensionate pentru sarcina de durata de calculceruta de instalatiile de servicii proprii pe care le alimenteaza.

•1.2,3. Caile de curent care servesc si ca alimentare derezerva trebuie dimensionate si pentru sarcina suplimentarapreluata in regim de funcîonare.

4.2.4. Toate caile de curent trebuie verificate la cadereacfe tensiune admisibila pentru regimul de functionare normal,de pornire si autopornire.

Pentru caile de cureni de joasa tensiune sc; aplica preve-derilc ..Normativului pentru constructia instalaîilor electricede conexiuni si distribute cu tensiuni pina la 1000 V c.a. inunitatile energetice" si ,,Normativului I 7", in rnasura tn careacestoa nu contravin prozentului normativ.

PE 113•ale. Scrvicii proprii de c

4.2.5. Caile de curerit trefauie verificate la efectele curen-îlor de scurtcircuit, in conformitate cu normele in vigoare.

4.2.6. Circuitele de alimentare a instalatiilor de distribute,care sint prevazute cu anclansare automata a alimentarii derezerva, vor fi prevazute cu intreruptoare automate sau con-tactoare cu comanda elcctrica la inchidere si deschidere, avindcaracteristici corespunzatoarc.

5. CONDITIILE DE FUNCTIONAREA INSTALATmOR DE COMANDA, CONTROL

§1 AUTOMATIZARE

+ 5.1. Comanda si controlul functionarii instalatiilor elec-trice de servicii proprii se va realiza in conformitate cu preve-derile normativelor PE 501 si PE 503.

+ 5.2. Pentru asigurarea unui grad cit mai inalt desiguranta in funcfionare a reccptoarelor de servicii proprii, seva stabili oportunitatea folosirii instalatiilor automate de an-elansare a surselor de rezerva (AAR) si deconcctarea auLomata aunor consumatori in funcîe de tensiune (DAS-U) in condi-tiile mentionate la art. 3.4.3. b.

De regula, fiecare instalatie de distribute la care sintracordatc receptoare de categoria O si I (sau secîi ale acestorinstalatii) vor fi prevazute cu AAR.

Fac exceptie urmatoarele cazuri, in care se admite nepre-vederea unor asemenca instalatii :

a) CInd la instalatia do distribute respective (sau la oanumita sectie a acesteia) sint racordate numai receptoare decategoria a II-a sau a Ill-a.

b) Cind receptoarele racordate la instalatiilo de distri-butie de joasa tensiune pot ramine lara tensiune In cazul incare instalaîa de distribute de inalta tensiune de la caresint alirnentate ramine si ea fara tensiune.

c) Cind receptoarele sint rezervate tehnologic (scheme derezervoare 2XlOQo/o, 2x50%, 3X50%), in cazul in carerezulta totusi necesara instalatia AAR, aceasta va fi con-ceputa sa func|ioneze netemporizat.

PE 113

5.3. Instalatiile AAR trebuie prevazute sa fie lolosite sipentru comutarea voita a surselor de alimentare. Pe lingacomutarea voita a surselor prin AAR, se va provcdea §i posi-bilitatoa de comutare voita de pe o sursa pe alta, farS intre-ruperea alimentarii receptoarelor.

In cazul in care cele doua surse ce se comuta pot sa fienesincrone intre ele, se va prevedea comutarea prin sincro-nizare (automata sau manuala).

5.4. Demarajul instalatiilor AAR prin minima tensiune,se va prevedea dc regula, numai pentru surse de rezervaindependente. In situaîa in care sursele independente sinttotusi afectate intr-o masura oarecare de defectele pe sursanormals, so va analiza, de la caz la caz, oportunitatea dema-rajului de minima tensiune, deoarece un asemenea demarajprezir.tfi inconveniente, ca : marirea timpului AAR si posibili-tatea functionarii intempestive a instalatiei.

5.5. Pentru AAR la secîile de medie tensiune si la ta-blourile principale de joasa tensiune se va prevedea controlultensiunii pe sursa de rezerva.

La tablourile secundare de joasa tensiune aceasta preve-dere nu este obligatorie.

5.6. Timpii de reatabilire, in urma sectiunii AAR, tre-buie corelaî cu timpii maxirni de lipsa a tensiunii, admisipentru repornirea receptoarelor ce ramin racordate, la dispa-riîa temporara a tensiunii. De asemenea, acesti timpi tre-buie .corelaî intre ti, in cazul existence! mai multor insta-!a|ii AAR in cascada, inclusiv cu timpul instalatiei dc; anclan-sare a utilajelor de rezerva (AUR) pe motoarele diferilelormecanisme.

5.7. Din punctul de vedere al timpului de funcîonare alAAR, &e deosebeste :

a) AAR rapid ;b) AAR lent.5.7.1. Se considers ca AAR este rapid, atunci cind comu-

tarea surselor se face la un tirnp suKcient de scurt pentru cadiferenta vectoriala intre tensiunea reziduala pe barele deco-nectato si tensiunea sursei ce se anclanscaza sa fie mai micade 1—1,4 U,,, respectiv dccalajul intre cele doua tensiuni safie de maximum 60—90°.

PE 113

Sc considera ca AAR, este lent atunci cind conditia demai sus nu este indeplinita, fie ca nu sc dispune de unaparataj <le cornutare siifident de rapid, fie ca se prevedett>mporizarea de AAR.

5.7.2. In cazul folosirii unei scheme de AAR rapid estenecesara provederea de dispozitive pentru controlul unghiuluide defazaj'. AAR rapid nu va Ii folosil in cazurile in caresursele ce se comuta nu sint sincrone intre elc.

AAR rapid va fi prevazut si cu dispozitiv de temporizarecare va fi introdus automat in cazul in care cuplarea rapidanu poate fi efectuata, datorita unei cresteri prea rapide aunghiului de defazaj.

5.7.3. In cazul AAR lent, este necesar ca comutarea sur-selor sa se produca la un timp in care diferenta vectoriala atensiunilor rezidualo §i a sursei ce sc andanseaza sa aiba ovaloarc minima do 1,2—1,4 Un, reea ce se obt-ine in generaldupa minimum 0,8 s de la deconectarea sursei. In acest scopeste necesar ca AAR sa fie prevazut cu un dispozitiv de tem-porizare sau un dispozitiv de control al drferentei verticalea tensiunilor (ultima solutie fiind prelerabila).

Se admite folosirea AAR fara tamporizarea si controluldiferenjei vectoriale a tensiunilor (cu intreruptoare obisnuite),in 'Cazul in cart' motoarele racordate nu sint periclitate de soculde curent ce poate sa apara la cuplare, cind suma vectorialaa oelor doua tensiuni esbe egala cu 2 U,:.

5.7.4. Pispozitivele AAR se vor prevedea cu blocaj ini-potriva anclansarii pe scurtcircuit, in cazul in care sursa careanclan§eaza, alimenteaza in regim normal de funcîonare re-ccptoare de catogoria O si I.

5.8, In cazul in care exists posibilitatea conectarii in pa-raJel a doua surse (sau cai de cujient) se va prevedea blocaj1

electric sau mecanic, care sa blocheze conectarea in paralela celor doua surse, cind acest lucru nu este permis din oondiîide sincronism, de depasire a puterii de scurtcircuit, de pro-tec[ie etc.

5.9. Cind o sursa de rezerva este folosita pentru inlocuirieamai multor surse de alimentare normala, se va prevedea blo-carea anclansarii acesteia pentru un numar mai mare desurse normale dedt a fost prevazut.

PE 113•ntrale Sgrvicli pi-opril rfe

5.10. Cind nu se prevede AAR, in conformitate cu pet.5.3., se recomanda semnalizarea optica a poziîoi aparatelor deconectare si semna'lizare optica si acustka a schimbarii reco-mandate a pozitiei deschis-inchis a aparatelor, la punctul undeexists personal permanent de exploatare.

5.11. In vederea micsorarii solicitarilor termice la scurt-circuit a instalaîilor, precum si pentru eficacitatea AAR si aautomatizarii, se recomanda ca in incinta centralei, toate cailede curent de alimentare eel puîn a instalatiilor de distribuîuprincipale sa fie prevazute cu protecîe prin relee netempori-zata, pentru intreaga zona protejata.

5.12. Reêlele de servicii proprii, functjionind punetul ne-utru izolat sau tratat cu bobina de stingers, vor fi prevazutecu instalaîi pentru controlul izolatiei.

De regula, circuitele instalaîilor de servicii proprii demedie tensiune vor fi prevazute cu protectie selectiva contrapuncrilor la pamint monofazate.

• 5.13. In vederea limitarii efectelor avariilor extinse desistem, se va asigura automatica de insularizare a unor blocuri(grupuri) conform art. 2.4.2.a si 2.4.3.a.

6. DISPOZITIA $1 REALIZAREA CONSTRUCTIVAA INSTALATHLOR ELECTRICE

DE SERVICII PROPRH

6.1. Dispunerea inst'ala|iilor de distribufie principale tre-buie facuta astfel inclt sa se asigwe legaturi cit mai scurte cusursele de alimentare ale acestora.

6.2. Instalaîile de distribuîe principale si secundare tre-buie dispuse cit mai aproape de centrul de greutate al consu-mului. La alegerea dispozitlei acestor instalaîi se va tinesearna si de posibilitatea asigurarii unor separari intre ele,astfel incit sa se evite pe cit posibil extinderea unor avarii,in conformitate cu urmatoarele normative : ,,Normativ pentruconstructia instalaîilor electrice de conexiuni si transformarecu tensiuni peste 1 kV"-PE 101 si ,,Normativ pentru proiec-tarea si execut;ia reêlelor de cabluii electrice"-PE 107.

6.3. In cazul instala^Jilor de distribute cu comenzi numailocale, se va fine soama >ca acestea sa se dispuna astfel, incit

PE 113

calea de circuilafie a personalului de deservire a niecanlsmeloralirnentate de la acestea, intre locul de instalare a mecanisme-lor si instala£i.a de distributie, sa fie cit mai scurta si pe citposibil pe .aoelasi 'palier. Amplasarea conienzilor locale se vaface la nivelul mecanisme'lor, astfel incit sa permita o inter-venîe usoara $i o supraveghere cornoda a mecanismului ?i uneonsum minim de cabluri.

K.4. De reguia, nu se vor dispune instalaîi de distributein cuprinsul sau in vecinatatea spaîilor cu 'Condiîi de mediuspecials, c:a : temperatura ridicata, praf, umiditate ridicata,pericol de coroziune ebe. In cazul tn care o aseinenea dispo-ziîe nu poate fi evitata, instalaîile electrics respective tre-buie sa aiba o constructie speciala, adecvata mediului arobiant.

6.5. Dispunerea in aoeea§i incapere a unor instalaîi dedistribute de medie si joasa tensiune, se admits cu oondifiaca cele dotia instalat;ii sa deserveasca aoeeasi unitate tehno-logica, In aceastii icatogorle intrind §i serviciile proprii generale.

6.6. Se admite montairca In aceoa^z incapere cu instalafiilede distributie, a transformatoarelor care le alimentoaza, cu con-difia ca acestea sa fie ou izolafie uscata sau cu lichide ne-inflarnabile.

Trans forma boar ele cu. izolafie in ulei vor fi dispuse intot-deauna In camere speciaJe sau in exterior, in contormitate cuprevederile normativului PE 101.

Transformatoarele electrofiltrelor pot fi montate in halacomunS, conform prevederil-or .aceluiasi normativ.

6.7. La amplasarea instalatiilor de distribuîe in spatiêtehnol-ogice, se vor respecta prevederile din PE 101, referitoarela insl;alarea instalatiilor elecbrice in spa-fii de producê ne-electrlce si prevedej-ilc ,,Normati.viilui pentru tx>nstnicîa in-stalatiilor eleclrice, de conexiuni si distribute cu tensiuni plnala 1000 V, din objective energetice" PE 102.

MinisterulEnergieiElcctrice

Instruction! pentru proiec-tarea instalatiilor de ser-vicii proprii de curent al-ternativ ale centralelor hi-

droelectrice

PE 137/75

Grupa 1Electro-

energetica

C U P R I N S

1. Generality1.1. Domeniul de aplicare1.2. Definiîi

2. Alegerea schemelor de alimentade servicii proprii2.1. Tensiuni de alimentare2.2. Clasificarea consumatorilor2.3. Scheme electrics

3. Alcgcrca si dimension area surselor de ulimc31. Principii generale3.2. Alegerea ?i diraensio

mentare3.3. Verificarea surselor de alimentare .

4. Alegerea motoaielor electrice

6. Conditii dc function are a instalatiilor deda, control §i automatizare

7. Dispozitia §i realizarea constructive* a instelectrice de servicii propriiAnexa. Lista prescripîilor tehnice conexe .

instala

surselor d

Aprobat cuOrdinulM.E.E.

nr. 336/8.IV.1976

Tnlocuicstc :

JData intrarii

in vigoare :

01.06.1976

PE 137

1. GENERALITA?!


1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proieetarea instala-tiilor de distribute §i a cailor de curent pentru alimentareaperviciilor proprii de curent allernativ ale cemralelor hidro-electnce, inclusiv ale amenajarilor hidrotehnico din cadrulacestora, cum ar fi baraje, prize, goliri de fund, castele deechibru etc.

1.1.2. Instalatiile care sint executate la data intrarii Invigoare a prezentuilui normativ urmeaza a fi adaptate nnjinaiin masura in care exploatarea lor prezinta dificultitfi serioase§i nu respecta gradul de asigurare aratat in cuprinsul nor-mativului.

1.2.1. Instalatiile decuprind ansamblul insteenergie elecirica in emcare parlicipa direct lacare in mud indirect asi

ami,cii proprii de curent aitcrnatrir care asigura alimentarea cillernativ atit a consuimatorilo:

il de produce, cit î a celo:•xploatarea norm.ala a centralei

1.2.2. Sursa de alimentare normala a instalatiilor de ser-vicii proprii este aceea care serve^te la alimentarea receptori-lor in regim normal de funcîonare a scheme! de alimentare.Pot fi considerate surse de alimentare normala : generatorul,re(;eaua electrics la care se leaga grupurile din centrala, re-tcaua electrica zonala etc.

1.2.3. Sursa de alimentare de rezerva este area sursa careintervine asigurind alimentarea in cazul iesirii din functiunt:a sursei normale. De regulS, ea este formats din reêaua elec-trica zonala.

1.2.4. Sursa dc alimentare independents estc aoea sursala care perturbarea regimului sau avarierea >ei nu provoaca ointrerupere a celorlalte surse.

PE 137

1.2.5. Sursa de intervenfie (vezi PE 124) este o sursa derezerva, independents, care intervine la caderea celorlaltesurse pentru evitarea unor fenoraene periculoase $i nu serve?tede regula la continuarea producfiei (exernplu : grupuri electro-gene etc.).

1.2.6. Insialatia de distributee principals este instalatiaracordiata direct la sursele de allmentare si care serve^te laalimentarea consumatorilor tehnologici.

1.2.7. Instalajla de distribute secundara este instalaîacare, fiind alimentata de la instalatiile de distribute princi-pale, confine circuite de distributee.

NOTA

In prezentul normativ se folosesc urmdtoarelemoduri de indicare a gradului de obligativitate aprevederilor conjinute in el •

— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urmeaza", indicaobligativitatea stricta a respectarii prevederilor in

— ,,de regula" indica faptul ca prevederea res-pectiva trebuie sa fie apiicata in majoritatea cazu-riloT; nerespectarea unei astfel de prevederi trebuiejustificata intotdeauna prin proiect;

— ,,se recomanda" indica o rezolvare prefera-bila, care trebuie sa se alba In vedere la alegereasolufiei, dar care nu este obligatorie ;

— ,,se admite" indica o solufionare satisfaca-toare, care poate fi apiicata in situafii paTttculare,fiind obligatorie justificarea ei in proiect.

2. ALEGEBEA SCHEMELOB DE ALIMENTABEA INSTALATIILOB DE SEBVICH PBOPBH

2.1. Tensiuni de alimentare

Pentni alimentarea consuniatorilor de servicii proprii sevor folosi retele eu tensiunca nominala de 380/220 V. cu neu-trul legat direct la parnint.

HidrtPE 137

:ntrale. Servic

Alegerea tensiunii de alimentare a unor grupe de consu-rnatori indepartati, precum §i a unor consumatori de puteremare (peste 150 kW) se va face In baza unui calcul tehnico-economic.

In afara de aceasta, pentru lucrul in zone cu pericol deelectrocutare marit (in anumite galerii cu grad inalt ide umi-ditate), pentru aparate portative sau pentru iluminatul anu-mitor zone, se utilizcaza tensiuni rcduse (12—48 V), conformSTAS 2612-72.

2.2. Clasificarea consumatorilor

2.2.1. Consumatorii serviciilor proprii din amenajarilehidroenergetice se clasifica dupa urmatoai'ele criterii :

a) Dupa amplasarea oonsumatorilor faâ de incinta oen-tralei si a obiectului 'deservit :

a.l) Servicii proprii interne care cuprind oonsumatorii dincentrala, cu urmatoarea imparfire :

— servicii proprii ale agregatului (SPA) sau ale blocului(turbina-generator-transformator) ;

— servicii proprii generate (SPG) pe centrala (consuma-torii din centrala, mai puîn cei ai grupurilor).

a.2) Scrvicii proprii externe, care cuprind consumatoriidin .afara centralei electrice si primesc denumirea obiectuluipe care 11 deservesc :

— consumatorii barajului, ai prizei, ai golirilor ;— consumatorii castelului de echilibru etc.b) Dupa gradul de siguranta ce trebuie asigurat in ali-

mentarea consumatorilor :b.l) Consumatori de categoria I sint acei consumatori a

caror intrerupere de peste 3 s in alimentare poate afecta gravsiguranta utilajelor principale ?i a vieîlor omenesti (de exem-plu iluminatul de siguranfa, anumite circuite de comanda etc.).

b.2) Consumatori de categoria a Il-a sint acei consumatoria caror intrerupere de peste 2—8 ore afecteaza sau limiteazaregimul de funcîonare a echipamentelor principale (de exem-plu : pompele apei de raeire, de infiltratie, ventilatia de racirea echipamentelor etc.).

b.3) Consumatori de categoria a Ill-a sint cei care admito intrerupere in alimentare de lunga durata, fara ca prin

PE 137Hidn

aceasta sa se micsoreze cantilatea de energie livratS de cen-trala (de exernplu instalatii de ridicat, ateliere, laboratoare etc.).

2.2.2. La Incadrarea unor consumatori de la baraje in oa-tegoriile .a Ilâ sau a Ill-a se va avea in vedere existenâ ac-fionarii manuale si a posibililatilor de manevrare prin uliliza-rea acesteia cu incadrarea in timpul maxim admis, astfel incitsa nu se produca direct sau indirect pagube materiale deorice fel.

2.2.3. In proiectarea instalaîilor de servicii proprii, recep-toarele vor fi fmpar[ite In categoriile de mai sus, in funcîe derolul pe care-1 indeplinesc, tlnindu-se seania de tipul si impor-tunfa centralei considerate sau a obiectivului respectiv.

2.3. Scheme electrice

2.3.1. Schernele electrice ale instalafiilor de servicii propriise stabilesc in funcfie de categoria consumatorilor ce urmeazaa fi alimentafi, dupa cum urmeaz& :

Pentru consumatorii de categoria I se vor prevedea douaaurse de alimentare independente §i o sursa de intei-venîe(prin mutatori sau baterie de acumulatoare).

Pentru consumatorii din categoria a Il-a se va asiguraalimentarea de la doua surse independente.

Pentru consumatorii din categoria a III-a se prevede deregula o singurS sursa de alimentare independent^.

2.3.2. Pentru instalatiile de distribute se vor folosi schemecu sistem simplu de bare colectoare, care poate fi secfionatpentru obiective de importanâ deosebita sau pentru reducereaputerii de scur'circuit.

2.3.3. Gruparea pe sectii a consumatorilor tchnici trebuiefacuta astfel, incit la iesirea din funcîe a unei secîi prin-cipale procesul tehnologic sa continue fara limitari.

In acest scop prima sectie principal^ va fi racordata laalimentarea normala, iar secîa a doua va fi racordata la ali-mentarea de rezerva independenta.

2.3.4. La centralele cu grupuri de puteri unitare pina la5 MW serviciile proprii de agrpgat se pot racorda la aceeaîbara de 0,4 kV la care se racordeaza si serviciile proprii gene-rale ale centralei.

PE 137Hidn

2.3.5. La centralele cu agregate sau blocuri generator-transformator de puteri unitare peste 5 MW, receptoarele caredeservesc in exclusivitate agregatul (blocul) se racordeaza lao bara de 0,4 kV separata, de la care nu se vor alimenta atyiconsumatori care nu deservesc exclusiv agregatul (sau blocul).

Receptoarele de interes general pentru intreaga centralase racordeaza de regula la o alta bara de 0,4 kV {sec-fionatasau nu conform pet. 2.3.2.).

2.3.6. Alimentarea SPA si SPG ae va face de regula de ladoua transformatoare ; unul racordat la tensiunea generato-rului (alimentare normala), iar celalalt la tensiunea retelei dinsistem (20-110 kV) (alimentare dc rezerva}.

In cadrul centralelor cu mai mult de doua blocuri genera-tor-transformator se reconianda ca la tensiunea generatoruluisa fie racordate eel puîn doua transformatoare de serviciiproprii, pentru alimentarea normala, fiecare dimensional pen-tru inlreaga put ere a serviciilor proprii pe centrala.

2.3.7. In cazul blocurilor generator-tnansformator se potprevedea transformatoare de alimentare pentru servicii propriide bloc dimensionate pentru consumatorii blocului respectiv,urmind ca pentru regimul de pornire, oprire sau de indispo-nibilitate blocul sa fie alimentat de la transi'ormatorul de ser-vicii proprii racordat la sisternul energetic.

2.3.8. La centralele cu mai multe tenshmi de racord lasistem, transformatoarele de servicii proprii se vor racorda pebare de tensiunj diferite.

2.3.9. In cazul in care alimentarea tEansformatoarelor &eface dintr-o stable, cu o singura tensiune, se pot considera ,,sec-tiuni diferite" §i cele doua sisterne de bare oolectoare, daca larindul sau fiecare sistem de bare poate fi alimentat prin caiindependente : generator, linii, transfo.rmator.

2.3.10. In situaîa in care consumatorii de 'diferite cate-gorii nu pot fi sepanaî pe grupe, alimentarea ansamblului seva realiza corespunzalor cerintelor categoriei superioare (deexemplu la baraje, prize, goliri de fund, castele de echili-bru etc.).

2.3.11. Toate circuitele, echipamentele si parfile conduc-toare de curent ce intra in componenta schemelor de servicii

PE 137Hidroccntrnlo. Sen i proprii de <

proprii trebuie sa fie dimensionate conform prevederilor capi-tolului 3, precum si in conformitate cu normativele in vigoare(vezi ianexa 1).

2.3.12. La instalatiile de servicii proprii nu se admite ra-condarea altor consumatori nelegaî direct, din punct de vederetehnologic, de functionarea centralei.

Locuinla personalului de exploatare cane deserves.te obiec-tivele izolabe (cum ar fi baraje, prize, goliri etc.) poate fi ra-cordata la instalaîa de servicii proprii a obiectivului, printr-oplecare separata cu protec{ie selectiva (siguranê calibrate sauintreruptor automat).

2.3.13. Coloniile de locuinte destinate personalului de de-servire a centralei vor fi .alimentate de regula printr-un post;de transforrtiare separat, racordat la una dintre caile de ali-mentare a serviciilor proprii ale amenajarii hidroenergetice.

3. ALEGEBEA $1 DIMENSIONAREA SURSELORDE ALIMENTARE

3.1. Frincipii generate

3.1.1. Alimentarea normala a serviciilor din centralele hi-droeleetrice se face de la generatoarele in funcîune (din cen-trala), iar alimentarea de rezerva se face din sistetnul la careeste racordata centrala sau la refoaua zonala.

3.1.2. Nu se recomanda folosirea ,,grupurilor de casa"pentru aliinentarea serviciilor proprii.

3.1.3. Sursele constituite din transformatoare pot fi de-conectate prin intreruptoare pe partea de inalta tensiune (dealimetitare) cind sint trecute in rezerva, cu condiîa ca in cazde necessitate comanda automata de inohidere sa fie datasiraultan pe ambele tensiuni. Stanea de disponibilitate a surseide rezerva va fi verificata periodic, conform instructiunilortehnice interne.

Pentru adoptarea regimului de funcîonare in rezervaealdS este necesar s3 se justifice avantajul economic substan-

Hidro —--— -

tial pe care il prerezerva (transformatorul) fara te

i faâ de eel cu sursa de. . . . . . . . . , tie permanenta.

3.1.4. Se recomanda ca numarul de intreruptoarc care tre-buie comandate simultan pentru conectarea unei surse derezerva sa nu fie mai mare de doua.

3.1.5. Sursele de alimentare normala, ca si oele de ali-mentare de rezerva, trebuie astfel dimensionate, incit sa asi-gure alimentarea consuraatorilor in limitele parametrilor deexploatare (valorile tensiunii mentionate la pet. 3.2.1.).

3.1.6. Sursa de intervenîe este o sursa de alimentare in-dependenta, de regula un grup Diesel.

Pentru baraje, grupul Diesel va fi astfel ales, incit sapoata prelua necesarul de putere pentru actionarea elemente-lor ce trebuie sa intervina in situafii excepîonale.

Pentru centralele subterane grupul Diesel va trebui sapoata asigura alimentarea serviciilor proprii pentru oricaredintre urmatoarele operatii :

— pomirea unui grup (sau bloc) ;— asigurarea pompelor pentru apa de infiltrate din uzina

(caz normal) ;— executarea manevrelor cu podul rulant pentru repa-

rafii limitate In sala masinilor.Grupul Diesel trebuie sa poata fi racordat direct, prin

manevre simple, la grupul de consumatori care 31 asigura.

3.1.7. Pentru barele de servicii proprii se vor folosi deregula surse de alimentare (transformatoare} ce nu vor depasiputerea unitara maxima de 1000 kVA.

In cazul in care instalatiile de iluminat normale si venti-lajia mecanica normala ar necesita puteri simultane, peste300 kVA, se pot prevedea transformatoare cu bare de joasatensiune separate pentru aceste servicii.

3.1.8. Racordul transformatoarelor de servicii proprii pepartea de inalta tensiune va fi prevazut de regula cu intre-ruptoare. In cazul unitaîlor mici (100-250 kVA) pentru serviciiproprii externe se admite si folosirea sigurantelor.

Transformatoarele de servicii proprii racordate la blocuriin derivafie pe legatura generator-transformator principal potfi conectate si direct, far5 aparataj de comutaîe, luindu-semasurilc oorespunzatoare de protege.

PE 137

3.2. Alegerea §i dimensionarea surselor de alimentarc

i barelor de servicii proprii3.2.1. Tensiunea de alimentare ;fi asigurata in urmatoarele limite

a) In regim normal :(0,95 . . . . 1,05) U0 pentru inalta tensiune(0,90 1,05} Un pentru joasfi tensiuneb) In regim de pornire a motorului(0,85 U n) la malta tensiune(0,80 U n) la joasa tensiunec) In regim de autopornire va fi eel puîn egala cu 0,7 Un.3.2.2. Sarcina de durata de calcul a consumatorilor se face

indu-se searna de urmatorii factori :— ooeficientul de inearcare a receptorului ;— coe.ficientul de simultaneitate ;— factorul de putere ;— randamentul receptorului.3.2.3. Surscle dc- alimentare normala si de alimentare de

erva trebuie sa fie dimensionate pentru sarcina de duratacalcul a consumatorilor racordaî.

3.2.4. Sursele de alimentare de intervenpe vor fi dimen-late pentru sarcinile de calcul ale consumatorilor ment,io-i Ja pet. 3.1.6.

3.3. Verificarea surselor de alimentare

3.3.1. Toate sursele de alimentare trebuie verificate 3acondiîile de pornire 51 de autopornire a motoarelor, in cazuldisparitiei totale sau al scaderilor ternporare ale tensiunii dealimentare.

3.3.2. Sursele de alimentare vor fi verificate la autopor-nire — de regula — considerind ca in timpul scaderii saudlsparitiei tensiunii, motoarele s-au oprit.

4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE

4.1. Motoarele electrice se vor alege —- de regula — detip asincron, cu rotorul In scurtcircuit, in funcfie de necesitati.

PE 137llirlrc i proprii de

4.2. La alegerea caractei-isticilor motoarelor electrice seva tine seama de urmatoarele :

— Pulerea nominala a motorului sa fie de regula maimare cu 10—15% dectt puterea ceruta de consumator.

— Caracteristka mecanica a motorului sa fie corelata cucaracteristica mocanica s. receptorului, astfel incit sa asigurefuncîonarea €orespunzatoare a acestuia in regim de functio-nare normala, de pornire, si daca este cazul de autopornire,in 'Oonditiile do variafie a tensiunii si frecventei surselor dealimentare.

— Motoarele de antrenare trebuie siporniri orare cerute de schema in care ;

4.3. MotoareJe electrice trebuie sa ccin mediul ambiant in care urmeaza ;

•— sa aiba o protecfiederii prafului, umezelii sa

— in cazul incaperilor cu pericol de explozie sa aiba oprotec(:ie corespunzatoare ;

— se recornanda ca nivelul de zgomot al fiecarui motorsa nu depaseasca 80 dB ;

— sa aiba o clasa de izolafie corespunzatoare tempera-turii maxime a mediului ambiant.

4.4. Instalaîile >de mare importanfa (oonsumatori de cate-goria 1) vor avea dublate anumite elemente, cum ar fi : elec-tromotoare, electroventile, electrobobine etc. pentru a rnarigradul de asigurare in funcfionarea instalatiei.

asigure numarul de!nt incadrate.•espunda funcîonariie monta, si anume :

orespunzatoare impotriva patrun-apei, sau impotriva agenîlor

5. DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT

5.1. Caile de curent pentru alimentarea instalatiilor dedisLi'ibuîe principale si secundare se dimensioneaza pentru oputere egala cu puterea surselor de alimentare (transformatoa-relor) înindu-se seama si de posibilitatea de supramcarearea acestora.

5.2. Toate caile de alimentare vor fi verificate la efectelecurenîlor de scurtcircuit, precum si la caderea de tensiuneadmisibiia pentru regim de funcîonare normal de porniresi autopornire.

PE 137

6. CONDITII DE FUNCTIONARE A INSTALATHLORDE COMANDA, CONTROL §1 AUTOMATIZARE

6.1. Gradul de centralizare a circuitelor de comanda^con-trol se alege in functie de condijiile de exploatare, putereagrupurilor, puterea centralei sau de eonditiile locale apecifice,precum si de existenta sau nu a unei camere de comanda.

6.2. De regula, fiecare instalatle de distribute principalssi secundara {sau secfit ale acestor instalafii), va ii prevazutacu AAR — daca instalatia respectiva are racordati consurna-tori de oategoria a Il-a sau de o categoric superioara.

Se poate renun{a la dispozitivele AAR In urmatoarelecazuri :

a) cind instalatia de distribute alimcnteaza receptor! carepot ramine un timp relativ scurt fara tensiune — timp in carepersonalul de exploatare poate sa repuna sub tensiune insta-lajiia (cazul de la anumite obiective exterioare : baraje, castelede echilibru etc.) sau oind acest lueru se poate face princomenzi de la distant^ ;

b) cind receptoarele racordate la instalatiile de distributede joasa tensiune sint fie de categoria a Ill-a, fie ca admitintreruperi pina la intervenîa personalului de exploatare.

6.3. Pentru AAR la instalatiile de inalta tensiune §i lainstalafiile de distribute principale de joasa tensiune se vaprevedea controlul tensiunii pe bara de reaerva.

6.4. Se va prevedea bloeaj electric sau mecanic care saimpiedice conectarea in paralel a doua surge, daca acest lucrunu este permis in condifii de nesincronism, depaîrea puteriide scurtcircuit etc.

6.5. Se va prevedea acolo unde se folose^be AAR, posi-bilitatea de corautare voita >de pe o sursa pe alta — fara in-treruperca aJimentaiii receptoarelor.

In cazul in care cele doua surse ce se comuta pot sa nufie sincrone mtre ele, se va prevedea comutarea prin sincro-nizarie. Se adtnite in acest caz depasirea puterii de scurtcircuitlimitat pe durata strict necesara efectuarii manevrclor de peo sursa pe alta.

PE 137intrale. Servicii proprii do c

6.6 In cazul existence! mai multor instalatii AAR in cas-cada, timpii de restabilire, in urma acîunii AAR, trebuiecorelati cu timpii maximi de lipsa a tensiunii, admisi pentruautopornirea ireceptoarelor ce ramin racordate la dispariîatemporara a tensiunii.

6.7. La instala£iiie la care nu se prevede dispozitiv AAR(in conformitate cu p-ct. 6.1.2.), de exemplu baraje, se reco-manda semnallizarea, in punctul de lucru cu personal de ex-ploatare. a poziîei ,,inchis-deschis" a aparatelor principalede comutare.

6.8. Dispozitivele AAR se vor prevedea cu bloeaj impo-triva anclansarii pe scurtcircuit.

6.9. Daca un aparat de comutatie estc prevazut cu acîo-narc din niai multe locuri, se va prevedea un bloeaj impotrivacomenzilor simultane contradictorii de la punctele de co-manda.

6.10. Reêlele de servicii proprii funetionind cu punotulneutru izolat sau tratat cu bofaina de stingere vor fi prevazutecu instalatii pentru controlul izolafiei.

Circuitele instalatiilor de servicii proprii vor fi prevazutecu protec-fie conform prevederilor normativului PE 501/69(Normativ privind proiectarea instalatiilor de protecê prinrelee si automatizare).

7. DISPOZJTIA §1 REALIZAREA CONSTRUCTIVAA INSTALATHLOR ELECTRICE DE SERVICH

PROPRH

7.1. Instalatiile de distribute prineipale si secundare vorfi .amplasate cat mai aproape de centrul de greutate al con-sumatorilor. Dispozi];ia pe teren a acestora se va face ti11"1^seama, prin luarea unor masuri de separare, de limitairea efec-tului uiior avarii care s-ar putea produce.

7.2. Instalaîile de distribute de inalta si joasa tensiunese vor dispune in incaperi separate. Se admite dispunerea lor

PE 137273

si in aceeasi incapere, daca cele doua instalaîi de distributedeservosc aceeasi imitate tehnologica.

7.3. In cazul folosirii transforraatoarelor uscate sau culichid neinflamabil se admite montarea acestora m aceeasiincapere cu instalaîile de distribute de joasa tensiune.

7.4. Transformatoarele de servicii proprii care alimenteazaconsumatori de categoriile I §i a Il-a se vor monta de regulaIn interior.

7.5. Se vor amplasa 5n incaperi separate (cu limiLa derezistenfa la foe a pereîlor de o ora) barele de medic tensiune(6-10-20 kV) care reprezinta sursa de alimentare normala sirespectiv do rezerva a unor consumatori de important dc-ose-bita (eel puîn de categoria a Il-a).

Fiecare dintre compartimente va fi prevazut cu instalatiide ventilare si ilurainat astfel concepute, inc-it sa poata func-tiona separat, independent una de alta.

Fae exoepîe de la aceasta regula, precum si dt- la pet.5.1.20. PE-101/71 instalaîile de medie tensiune cu puteri descurtcircuit sub 100 MVA (6-20 kV) la care aceasta wpararenu este necesara.

7.6. Instalaj;iilc de alimentare (inalta ?i joasa tensiune) vorfi instalate in incaperi ferite de praf, temperatura ridicata,uraiditate ridicata sau atniosfera agresiva etc. In cazul in careo asemenea dispoziîe nu poate fi evitata, instalafiile electricerespective trebuie sa aiba o constructie speciala, adecvata rne-diului respectiv. In cazul unei atrnosfere cu umiditate ridicata,instalatiile vor fi prevazute cu incalziri locale, microclimat etc.sau vor fi de tip capsulat etc.

7.7. La barajele la care se impun doua cai de alimentarese recomanda ca una din ele sa aiba traseul incepind dinamonle do baraj.

7.8. In cazul liniilor electrice araplasate in zone dificilede teren (cum ar fi in defileuri, po malul apelor etc.) se potlua in considerare pe baza unor studii tehnico-economice so-lufii cu pastrarea traseului in zone inundabiJe, insa fiecarestilp va fi consolidat pentru a avea gradul de asigurarc cerutde serviciile proprii.

• 7.9. Se consider^ ca exista doua trasee de cabluri sepa-rate, in cazul tunelurilor sau canalclor de cabluri, daca aceste

Hidi'ocentrale. Servicii proprii de c.fi.

trasee sint pozate de o parte si de alta a spatiului de cicu o distanta minima de 1 m intre stelaje.

!n cazul unui put de cabluri se considers traseucablurile pozate pe o latura a putului respectiv.

culate

LISTA PEESCRIPfllLOR TEHNICE CONEXE

1. PE-101/77 Normativ pentru constructia instalatiilor electricede conexiuni si transformare cu tensiuni peste1 kV.

2. PE-102/69 Normativ pentru proiectarea inslalatiilor de co-nexiuni si distributie cu tensiuni pina la 1000 Vc.a. in unitaî energetice.

3. PE-103/70 Instructiuni pentru dimensionarea si verificareainstalatiilor electro energetice la solicitari meca-nice $i tennice in conditiile curentilor de scurt-circuit.

4. PE-107/78 Normativ pentru proiectarea si execuîa reê-leior de cabluri electrice.

5. PE-109/74 Normativ privind alegerea jzolaîei, coordonareaizolatiei si protectia. instalaîilor electroenergeticeimpotriva supratensiunilor.

6. PE-501/77 Kormativ privind proiectarea instalatiilor de pro-tectie prin Jielee si automatizare.

7. PE-111/1-12 Instructiuni pentru proiectarea statiilor de co-nexiuni si transformare.

8. PE-124/78 Normativ privind alimentarea cu energie i?lectricaa consumatorilor industrial! si similari.

9. PE-119/71 Norme de protectie a muncii pentru instalatiileelectrice.

10. PE-009/76 Instructiuni de paza contra incendiilor pentruraraura energiei electrice.

11. PE-010/71 Normativ pentru proiectarea si executarea con-structiilor energetico din punctul de vedere alprevenirii incendiilor.

12. I 7-78 Normaliv privind proieetai'ea si executarea insta-latiilor electrice la consumatori cu tensiuni pinala 1000 V.

6. Protectia circuitelor de comanda-control .6.1. Protectia circuitelor de curent operativ .6.2. Protectla circuitelor de joasa tensiune

transformatoarelor de tensiune .6.3. Protectia circuitelor de intensitate .6.4. Supravegherea lensiunii operative

7 . Amcnajarea legaturilor electrice . . . .7.1. Conductoare izolate7.2. Alegerea §i executarea legaturilorANEXA. Lista standardelor si prescrip|iilor I

nice conexe in vigoare

365365368

PE 503

1. GENERALITATI


1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea instala-tiilor de comanda-control aferente par|ii electrice a centra-lelor si statiilor electrice.

1.1.2. Acest normativ nu se aplica la realizarea instalatii-lor de comanda-'control aferente :

— centralelor nucleare ;— exploatarilor miniere subterane $i din incaperi cu peri-

col de explozie ;— instalatiilor de telemecanizare §i de curenî purtatori ;—• circuitelor de masura pentru interconexiuni interna-

tionale.De asemenca, normativul de faâ nu se refera la :— protectia prin relee $i automatizarea instalaîilor elec-

trice (se va aplica normativul PE 501) ;— dotarea cu aparate de masura, automatizare si control

a instalatiilor tehnologice termo î hidromecanice (se vor aplicanormativele de proiectare PE 502/1—1R pentru centralele ter-moelectriice §i PE 508 pentru centralele hidroelectrice).

1.1.3. La obiectivele energetice de importanta deosebita(definite la pet. 1.3.7.) instalaîile de comanda-control vor fiproiectate eorespunzator atit prezenturui normativ, cit si ma-surilor speciale aprobate pentru aceste obiective.

1.2. Considerajii generale

La proiectarea instalatiilor de comanda-control, in afarade prevederile prezentului normativ se va £ine seama si deprevederile prescripîilor tehnice in vigoare (ancxa) ?i de stan-dardele $i normele interne de fabricatie de aparataj de coman-da-control si de conductoare electrice.

NOTAIn prezentul normaliv se folosesc urmatorii ter-

meni pentru indicarea gradului de obligativitate apreuederiloT :

PE 503Instalapi de comanda-coi

— ,,trebuie", ,,este necesar", ,,urmeaza" indicaobligativitatea stricter, a respectarii prevederilor Incausa.;

— ,,de reguld" inseamna ca prevederea respec-tiva trebuie sa fie aplicata in majoriiatea cazitrilor,iar nerespectarea prevederii este permisa, dar tre-buie justificatd in proiect;

— ,,se admite" indica o solufie satisfacatoarecare poatu ft aplicata numai in situafii particulare.ftind obligatnrie justijiciirea ei in proiect;

— ,,se recomanda" indica o solufie preferabilacare trebuie auuta in vedere, dar care nu este obli-gatorie.

1.3. Terminologia utilizata

1.3.1. Circuitele de comanda sint acele circuite care ser-vesc la ac[ionarea de la faâ locului sau de la distanâ a diver-selor rnecanisme aparînind aparatelor de conectare si reglare.

1.3.2. Circuitele dc control sint circuitele care deservescInstalaîile de protecîe, automatizare, masurare, semnalizaresi blocaj.

OBSERVAflE :

Se considera circuite dc comanda-icontrol $i cir-cuitele care servesc la acfionarea vanelor, 'dapetelor$i a allor utilaje cu funcfconare intermitenta, pre-cum $i cele de iluminat $i incalzire locald (in dula-puri, celule) daca pe circuitele respective nu sedepa$e$te o putere simultand de 10 kW.

1.3.3. Tabloul de comanda este ansamblul aparatelor sidispozitivelor amplasate in confectii metalice adecvate, utili-zate la efectuarca operafiilor de comanda si informare opera-tiva (semnalizari si masurari) a personalului de exploatareasupra starii instalaîilor deservite.

Instatetii__de_ c mlrol

PE 503339

Tablourile de cornanda suit denumite tablouri electriceatunci cind servesc in exclusivitate pentru comanda si con-Irolul instala(lilor electrice sau tablouri de comanda tehnologicecind servesc pentru comanda si oontrdlul atrt a instalatiilorelectrke, cit §i a celor termo si hidromecanice.

1.3.4. Camera de comanda este acea incapere din care seefectueaza centralizat ccmanda si controlul de la distanâ ainstala{iilor deservite. In funcîe de instalatiile deservite si demodul de organizare, camera de comanda poate fi : camerade comanda electrica, camera de comanda tchnologica, camerade comanda de dispecer, sala de comanda etc.

1.3.5. Tabloul de supraveghere este format din ansamblulaparatelor si dispozitivelor care servesc la informarea operativa(semnalizari si masuri) a personalului de exploatare asuprastarii instalatiilor deservite.

1.3.6. Camera de supraveghere este incaperea separata incare se afla tabloul de supraveghere. Din aceasta camera nuse .pot electua comenzi de aparate de conectare.

1.3.7. Obiective energetice de importanta deosebita sintconsiderate C.T.E. cu grupuri de 200 MW si mai mari, C.E.T.cu grupuri de 50 MW si mai mari CHE cu puteri instalatede 100 MW $i mai mari, stabile de 400 si 220 kV de interco-nexiune intre zonele sistemului energetic prevazute sa poatafuncîona izolat in cadrul planului general de zonare a siste-mului energetic national, precum §i stabile principale de co-nexiuni de 110—400 kV aferente marilor platforme industriale.

1.3.8. Statii electrice cu personal permanent sint acelestaîi la care personalul de exploatare se afla permanent ininstalaîe 24 de ore zilnic.

1.3.9. Staj:ii electrice cu personal semipermanent smt sta-tiile la care personalul de exploatare este prezent zilnic 8 (16)ore. In restul de 16 (8) ore, personalul se afla la domiciliusituat in apropierea statiei.

1.3.10. Statii electrice fara personal sint stabile care nuau personal permanent sau semipermanent de exploatare.Aceste staîi sint belemecanizate sau numai supravegheate de

PE 503Instalalii de nmda-control

la un punct central cu personal permanent de exploatare. Lanevoie, personalul de intervenfie poate ajunge in stable intr-uninterval dt> timp care, de regulS, nu trebuie sa depaseasca30 minute.

1.3.11. Dispimerea centralizata a instalatiilor de comanda-control <:orespunde amplasarii intr-o camera de comanda unicaa ansamblului organelor de comanda, semnalizarc §i masurarcla distan{a, precuni si a releelor de protecîe si autoniatizare.

1.3.12. Dispunerea des centralizata a mstahiliilor de co-manda-control corespunde amplasarii in imediata vecinatate afrecarei instalatii sau eel mult a unui grup de instalaîi deser-vite, a organelor de 'comanda, semnalizarc si masurare, precunisi a releelor de protectie si automatizare.

1.3.13. Sistenml de comanda directa este sistemul la carecircuitul de excitare a dispozitivului de actioriare este stabilitdirect prin contactele organului de comanda (buton de co-manda, cheie de comanda etc.).

1.3.14. Sisfcmul de comanda indirccta — sistemul la carecircuitul de excitare al dispozitivului de actionare este stabilitprin intermodiul unui organ diferit de col de comanda (releuintermediar) etc,

1.3.15. Instalafiile de blocaj sint acele instalatii care serealizeaza pentru evitarea manevrelor greîte (blocaje opera-tive), a protecfiei personalului de exploatare {blocaje de sigu-ranfa) si a protecîei instalatiilor tehnologiee (blocaje tehno-logice).

1.3.16. Evidcnâ comerciala a encrgiei electrice rcprezintatotalitatca operaîilor care servesc la stabilirea valorica a ener-giei electrice ?i decontarea ei, mtre furnizori si consumatori.Contoarele electrice utilizate pentru evidenta comerciala senumesc contoare de decontarc.

1.3.17. Evidenâ tehnica a energiei electrice reprezinta to-talitatea operatiilor necesare controlului consumului de ener-gie olectrica In cadrul centralelor electrice, al statiilor electriceetc. Contoarele electrice utilizate pentru evidenâ tehnica senumesc contoare de control.

PE 503

2. ORGANIZAREA INSTALA'pILORDE COMANDA-CONTROL

2.1. Conditii generate

Instalatiile de comanda-ôntrol trebuie sa indeplineascaurmatoarele functiuni :

a) comanda centralizata sau locala a instalatiilor deservite ;b) controlul asupra starii si comportarii echipamentelor si

instalatiilor energetice ;c) probecîa echipamentelor si instalatiilor Impotriva ava-

riilor si regimurilor periculoase (conform prevederilor norma-tivului PE 501) ;

d) asigurarea calitatii energiei Hvrate si a debitelor de apa§i abur necesare altor utilizari ;

e) marirea gradului de siguranta in funcîonare si a dis-ponibilitafii instalatiilor si echipamentelor electrice ;

f) asigurarea automatizarilor de separare in zone a siste-mului energetic in caz de avarii grave (conform prevederilornormativului PE 501) ;

g) asigurarea conducerii centralelor termoelectricc atit inregim de functionare interconectata, cit si in regim insular, cuconsumatorii de pe platform^, — pentru centralele de pe plat-fonmS —• si pe serviciile proprii — pentru centralele de con-densatie si de termoficare.

2.2. Instalaîile de comanda-control in centraleletermoelcctrice (C.T.E.), centralele electrice

de tcrmoficare (C.E.T.) §1 in centralele termice (C.T.)

2.2.1. La centralele electrice(C,T.E. si C.E.T.) cu schemabloc generator-transforxnator, comanda si controlul instalatnlorse vor realiza astfel :

a) comanda $i a^ntrolul circuitelor electrice aferente blocu-lui generalor-transformator (inclusiv excitaîa si sincronizarea)se vor face de la tabloul de comanda tehnologic amplasat incamera de comanda tehnologica {de regula o camera de co-manda la doua blocuri) ; unele din aceste operatn se vor efec-

PE 503343 Instalatii de comanda-c

tua si din camera de comanda a staîilor pe ale caror baredebiteaza blocurile ;

b) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilorproprii de bloc si ale celor generale, in masura in care acestease rezerveaza reciproc cu cele de bloc (inclusiv comanda in-treruptoarclor de medie si joasa tensiune ale transformatoare-lor de 6/0,4 kV), se fac de pe tabloul de comanda electric, am-plasat in camera de comanda tehnologica ;

c) comanda si controlul circuitelor eleetrice ale serviciilorgenerale si a legalurilor acestora cu sistemul energetic se efec-tueaza de la tabloul de comanda electric arnplasat in camerade comanda de dispecer (in cazul cind exista) sau in camerade comanda tehnologica in cazul organizarii serviciilor propriipe perechi de blocuri ; se recomanda ca centralele cu un numarmai mare de 4 blocuri sa fie provazute cu o camera de comandade dispecer din care se vor putea efectua §i unele operatii decomanda-control aferente serviciiior proprii de bloc ;

d) comanda si conlrolul circuitelor eleetrice de alimentarea receptoarelor tehnologice de categoriile ,,0" si ,,I" (definiteconform PE 113, cap. 2) se vor face de la tablourile de co-manda tehnologice amplasabe in camerele de comanda tehno-logice ;

e) comanda si controlul circuitelor eleetrice de distributela instalaîile si receptoarele de categoria ,,II" (definite con-form PE 113, cap. 2. — tratarea chimica a apei, gospodariilede cornbustibil etc.), se vor face de la tablourile de comandatehnologice amplasate m salile de comanda din zona instala-

-tiilor respective sau local linga utilajele deservite.

2.2.2. La centralele eleetrice (C.T.E. si C.E.T.) cu schemecu bare colectoare la tensiunea generatoarelor, comanda si con-trolul instalatiilor se vor realiza dupa cum urmeaza :

a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente ge-neratoarelor eleetrice, Iransformatoarelor de legatura cu siste-mul serviciilor proprii, precum si circuitelor de distribute latensiunea gcneratorului se vor efectua de la tablourile de co-manda eleetrice amplasate in camera de comanda a centralei ;

b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentarea receptoarelor tehnologice se fac de la tablourile de comandatehnologice amplasate, dupa caz, in camerc de comanda, sailde comanda sau local, linga utilajul deservit.

ii de c ntrolPE 503

•tt

2.2.3. La centralele termico (C.T.) comanda si controlulinstalaîilor se vor realiza astfel :

a) comanda si controlul circuitelor eleetrice aferente sta-tiilor de servicii proprii de mcdie si joasa tensiune, precum sitransformatoarelor de alimentare din sistem se fac de la ta-bloul de comanda electric amplasat in camera sau sala de co-manda a centralei ;

b) comanda si controlul circuitelor eleetrice de alimentarea receptoarelor tehnologice se vor face de la tablouri de co-manda tehnologice amplasate, dupa caz, in camere de comanda,sali de comanda sau local, linga utilajul deservit.

2.2.4. Comanda si controlul surselor autonome de siguranp(baterii de acumulaioare, grupuri electrogene etc.) si a recep-toarelor vitale se vox- efectua de la tabloul de comanda electrical blocului in cazul prevederii acestor surse la fiecare blocsau pereche de blocuri si, respectiv, de la tabloul de comandaelectric al serviciilor proprii generale in cazul prevederii aces-tor surse comune pe intreaga centrala.

2.3. Instalafiile de comanda-control in centralelehidroelectriee

2.3.1. La centralele hidroelectriee operatiile principale deeomanda-control se asigura fie din camera de comanda, fielocal din sala masinilor.

Necesitatea camerei de comanda se stabileste in functie deurmaboarele criterii :

— irnportanta centralei in sistem ;— complexitatea sta|ie?i de conexiune ;— funcîunile indeplinite in cadrul anienajarii hidro-

tehnice ;— obiectivele deservite (centrala, baraj, static, castel,

priza etc.) ;— numarul si puterea unitara a agregatelor ;— modul de exploatare ;— incadrarea cu personal operativ.La centralele subterane se recomanda amenajarea came-

relor dc eomanda in exterior (suprateran) daca puterea centra-

PE 503344

lei depaseste 100 MW si complcxitatea stajaei de sistem im-pune un nuinar mai mare de cinci celule de intreruptor.

Centralele supraterane cu o putere instalata de pesto100 MW, echipate cu eel pu(in doua agregatc, vor fi preva-zute, de regula, cu camere de comanda.

Centralele cu puteri pma la 100 MW se vor comanda localdin sala masinilor de la panoul agregatelor ; supravcgherea seva realiza centralizat dintr-o sala sau cabina cu vmbilitate spresala masinilor.

2.3.2. Volumul echipamentului de cornanda-control se alegetinmdu-se seama de : tipul si dispoziîa obiectivelor hidroener-getice, tipul si construc|ia echipamentului de baza si regimulde exploatare. De asemenea, se vor lua in considerare : poziîasi rolul hidrocentralei in cadrul cascade!, regimul de utilizarea apelor acumulate pcntru alte cerinte, precum si descarcareaacumularii pentru prcluarea undei de viitura.

2.4. Instalatiilc de comanda-control in slaliilcde transformare

2.4.1. Volumul instalatiilor de comanda-control, in cazulstatiilor electrice, se va stafaili In functie de modul de ex-ploatare preconizat pentru aceste instalaîi (stafii cu personalpermanent, stafii cu personal semipermanent, staîi fara per-sonal — telomecanizate sau telealarrnate).

2.4.2. Stabile electrice cu personal permanent sau semi-permanent trebuie sfi cuprinda o camera de comanda, in caresa fie centralizate total sau partial, eel puîn urmatoarele cate-gorii de circuite :

— circuite de comanda ;— circuite de semnalizare ;— circuite de masurare.

2.4.3. La stabile electrice fara personal, care au instalaîi•exterioarc, se va prevedea de regula o camera de suprave-ghere. In aceasta camera vor fi centralizate elementele demasurare $i de semnalizare ale intregii instalaîi sau eel puînale instalatiilor exterioare, ori numai cele ale circuitelor pri-maro mai importante.

PE 503Itistalatii de c

2.4.4. In cazul staîilor interioare, aparatajul de comanda-control va fi instalat, de regula, descentrallzat, la celula.

In functie de important si complexitatea instalatiilor,precum si in situatiile indicate la pet. 3.1.2. anumitoe comenzi,semnalizari si masurari vor fi roalizate si din camera decomanda.

2.4.5. La statiile de tip exterior, o parte din aparatajulde comanda-control va fi dispus, de regula, desoenlralizat incabine arnplasate in statiile eleetrice exterioare, prevazindu-sein general cite o cabina pentru doua celule la statiile de220 kV si 400 kV si cite o cabina pentru patru celule la sta-tiile de 110 kV.

2.4.6. Disipunerea aparatajului de comanda-control la ce-lulele de inalta tensiune ale statiilor electrice se va face, deregula, astfel incit sa fie posibil accesul si deservirea lor farapericol, instalatia primara fiind sub tensiune.

2.4.7. Alegerea solutiei pentru realizarea camerelor decomanda trebuie facuta avindu-se in vedere perspective^ deextindere cunoscute la data intocmirii proiectului, pentru operioada de aproximativ 10 ani.

2.4.8. La toate tipurile de sta\ii se va asigura posibUitateade telemecanizare eel putin prin prevederea spatiilor necesarepentru montarea aparatelor, a sirurilor de cleme, a cablurilorcorespunzatoare etc.

3. CIRCUITELE DE COMANDA

3.1. Generalitati

3.1.1. Sistemul de comanda pentru o centrala sau pentruo static electrica (comanda directs sau comanda indirecta lo-cala sau de la distanâ) se alege in functie de urmatorii para-metrii :

— complexitatea instalatiei ;—- modul de dispunere a echipamentului primar (in clS-

dire, in aer liber) ;—• modul de exploatare a instalatiei (cu personal perma-

nent, semipermanent, fara personal) ;

PE 503Inatalalii de c

— distanâ inedie intre locul de comanda si elementeledeservibe ;

— puterea consumata de bobine, relee, ventile etc. ;-— costul instala(.iei de comanda.

3.1.2. La separatoare $i intreruptoare trebuie asigurata po-sibilitatea unei comenzi sau acîon&ri raanuale locale.

Acolo unde comanda locala sau acîonarea manuals de lafaâ locului ar putea prezonta pericole pentru operator (deexemplu, ca rezultat al unei manevre care conduce chiar pen-tru scurt timp la depasirea nivelului curentului de scurtcircuitpentru care esle dimensionat aparatajul respectiv) trebuie pre-vfizuta si o comanda de la distanta.

In acest caz. dispozitivele comenzii de la distanâ se potainplasa in zona (incaperea) respectiva, dar la o distanâ caresa nu prezinte pericol pentru operator.

3.1.3. La sirurile de cleme aferente circuitelor de comanda-control ale stafiilor electrice se va asigura, de regula, posibili-tatea racordarii unor circuite de telemecanica.

3.2. Comanda intreruptoarelor

3.2.1. Schemele de comanda ale intreruptoarelor trebuiesa realizeze urmatoarele cerint.e :

a) menllnorea impulsurilor de comanda pina la terminareaoperate! comandate (anclansare sau declansare) ;

b) blocarea intreruptorului impotriva anclansarilor repe-tate (sariturilor), daca dispozitivul de actlonare al intrerupto-rului nu este prev&zut cu a-cest blocaj ;

c) posibilitatea electu^rii atit a comenzii manuale, eit î acelei automate (do exemplu : declansarea prin protecîe, RAR,AAR etc.) ;

d) informarea prin seranal diferenîat asupra comutarilorcare au loc in urma comenzii voite, de cele care au loc inurma unei comenzi prin protectie, RAR, AAR ;

e) in cazul in care comenzile voite pot fi efectuate dinmai multe locuri (camera de comanda, cabina de relee dinstatic, aparat), informarea asupra comutarilor comandate dincamera de comanda se va diterenîa de cele comandate din

PE 503

3.3. Comanda separatoarelor

ata a separatoarelor din cameranuniai pentru separaloarele cu rolnumai la tensiuni de 110 kV §i

are nu indeplinesc func-ina la 110 kV, a separa-

si acîonarea separata aste necesar pentru func-vor face, de regula, nu-

3.3.1. Comanda centralizde comanda se va prevedeade cornutare si, de regulS,mai mari.

3.3.2. Ac-tionarea separatoarelortiuni de comutare sau au tensiunitoarelor de legare la pamint, precupolilor unui separator (atunci cindtionarea indelungata in doua faze) smai local.

Fac exceptie de la aceasta urmatoarele separatoare, pentrucare comanda se va efectua de la distanta (de exemplu : dela dulapurile de deme sau de la cabinele de relee amplasatein stable) :

— separatoarele din instalaîile de 400 kV (inclusiv delegare la pamint) ;

— separatoarele de legare la pamint a bobinelor de com-pensare din rejelele cu neutrul tratat.

3.3.3. Schemele de comanda ale separatoarelor trebuie saasigure menînerea impulsurilor de comanda pina la termi-narea operate! comandate (conectare sau deconectare).

3.3.4. De asemenea, schemele de comanda ale separatoa-relor trebuie sa excluda posibilitatea comutarilor intempestivein cazul unei duble puneri la pamint in reêaua de curentcontinuu opcrativ.

3.4. Supravegherea circuitelor de comanda

3.4.1. Alimentarea cu curent operativ a circuitelor de co-manda, va fi prevazuta cu un sistem de supraveghere continua.

In acest scop pot fi utilizate : intreruptoarele automate cucontacte de semnalizare, releele de control al prezenêi ten-siunii, releele de multiplicare a contactelor intreruptoarelor.

3.4.2. Se recomanda Supravegherea continuitatii circuitelorde anclan§are si declansare a intreruptoarelor de M.T. si I.T.

PE 503

4. CIRCUITELE DE CONTROL

4.1. Circuitele de masurare

4.1.1. Masurarea marimilor electrice

4.1.1.1. Masurarea marimilor prevazute in prezentul nor-mativ se va face de regula, cu aparate de masura individuale.

4.1.1.2. In cazul masujelectrice din circuitele gent

ii prin preselectie a marimilortoarelor $i din circuitele de ali-;e vor utiliza aparate individuale.

4.1.1.3. Se admite conectarea aparatelor de masura printraductoare in cazuri justificate tehnic si economic.

4.1.1.4. In tabelul 1 si la pet. 4.1.2.—4.1.9. se indica numa-rul minim obligatoriu de aparate de masura pe tipuri de cir-cuite primare. Se fac urmatoarele precizari :

a) prevederea aparatelor de masura ligurate punctat intabelul 1 se va face numai in cazurile merrtionate la pet.4.1.2.—4.1.9. ;

b) pe circuitele cuplelor cu rol de rezervare a circuitelorde linii, transformatoare etc. se prevad aparatele de masuracorespunzatoare elementelor primare ce le rezerveaza, avindin vedere si madul de amplasare a transformatoarelor de cu-

c) la transformatoare, aparatele de masura se monteaza,de regula, numai pe infasurarile cu tensiune superioara. Dacaschema primara nu permite aceasta, se admite ca masurarilesa se faca pe infasurarile cu tensiune inferioara (pet. 4.1.6.2.).

4.1.2. Masurarea intensitatii curentului

4.1.2.1. In instalaîile din centralele §i stabile electricemasurarea intensitatii curentului se va face cu ampermetreindicatoare in urmatoarele circuite :

— in circuitele generatoarelor si compensatoarelor sin-

— in circuitele de excitatie ale generatoarelor si compen-

tnstalatiJ

PE 503349

•— in eircuitele linlilor de inalta si medie Lensiune, precumsi ale celor de joasa tensiune care alimenteaza un singur con-sumalor avind puteri absorbite peste 40 kW ;

— in circuitele cuplelor dintre secîuni sau sisteme debare colectoare ;

— in circuitele motoarelor electrice avind puteri de 40 kWsi mai mult ;

— m circuitele transformatoarelor cu exceptia celor dinposturile de transformare la care prevederea nu cste obliga-torie ;

— in circuitele de curent continuu ale redresoarelor, incircuitele bateriilor de acumulatoare, precum si in toate circui-tele de curent continuu in care este necesar controlul siste-rnatic al regimului de lucru.

4.1.2.2. In circuitele de curent continuu in care este posi-bila circulatia curentului in ambele sensuri, trebuie montateampermetre cu zero la mijlocul scalei.

4.1.2.3. Masurarea intensitatii curentului se efectueaza, deregula, pe o singura faza.

Intensitatea curentului tretauie masurata pe toate fazele lageneratoarele cu puteri de peste 3 000 kVA si in circuitele cepot functiona timp indelungat cu sarcini inegalc pc faze (cumeste cazul liniilor de inalta tensiune la care esle prevazutaposibilitatea functionarii indelungate in doua faze sau a linii-lor de alimentare a consumatorilor cu sarcini man mono-fazate.).

4.1.2.4. Se recomanda urmarirea cu ampermetre inregis-tratoare a curenîlor pe legaturile la pamint ale bobinelor destingere in retelele de medie tensiune.

In cszuri j ustificate, se admite urmarirea acestor curenînumai cu aparate indicatoare.

4.1.3. Masurarea tensiunii4.1.3.1. Tensiunea se va masura cu voltmetre indicatoare

in urmatoarele puncte :— la bornele generatoarelor electrice si compensatoarelor

sincrone ;— la bornele circuitelor de excltalie ale generatoarelor ?i

comptnsatoarelor sincrone ;

PE 503350 ii de c :cmtrol

— pe toate secîHe de bare colectoare, inclusiv celc alebateriilor dc acumulatoare ;

— pe liniile interconectate pe care se poate primi lensiu-nea de la retea (se admite inlocuirea masurarii aeestei tensiuniprintr-o semnalizare optica a prezentei tensiunii) ;

— la tablourile de distribute din sec£ii care alimenlcazagrupe de rnotoare sau motoare importante (se admite inlocuireamasurarii tensiunii printr-o semnalizare optica a prezentei

4.1.3.2. Voltmetrul care masoara tensiunea pe barele demedie tensiune alimentate prin transformatoare prevazute cureglaj sub sarcina de la distance va fi amplasat in camera decomanda, linga dvspozitivele respective de comanda la distanâ.

4.1.3.3. In cazul circuitelor trifazate la care shit racordat.iconsuniatori cu sarcini monofazate importante, care conduc laasiinetrii pronunâte de tensiuni, tensiunea trebuie niasuratape fieeare faza si respeetiv intre faze.

4.1.3.4. Pentru controlul izolatiei in reticle cu neutrulizolat sau tratat prin bobina de stingere, se va masura, deregula, tensiunea intre fiecare faza $i pamint cu un grup de3 voltmctre.

Se admite si masurarea tensiunii intre fiecare faza si pa-mint cu un singur voltmetru cu ajutorul unui comutalor.

4.1.3.5. In situaîa in care exista rnai rnulte secîi de barecolectoare de aceeasi tensiune nominala, se admite conlrolu]izolatlei cu un singur grup de 3 voltmetre prevazute cu posi-bilitatea de comutare la fiecare secîe.

4.1.3.6. In cazul stafiilor electrice de inaltS tensiune (110-^400 kV) so va prevedea un voltmetru Inregistrator pentrufiecare sistern de bare colectoare, racordat fix intre doua faze.

4.1.4. Masurarea puierii active

4.1.4.1. Mastirarea puterii active se va efectua cu watt-metre indicatoare astfel :

— in circuitele generatoarelor, motoarelor §i t>am.pensa-toarelor sincrone cu puberi 'pestc 100 kVA ;

— in circuitele de transformatoare (220 kV §i 400 kV) side linii electrice importante (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rolde interconexiune) pe care este necesara masurarea circulatii-

Inst

PE 503351

lor de puteri active, in vederea controlului regimului de func-tionare a sisiemului energetic.

4.1.4.2. Pe circuitele care impun urmarirea graficelor desarcini se vor prevedea wattmetre inregistratoare, si anume :

— circuitele generatoarelor electrice cu puteri peste25 MVA inclusiv ;

— circuitele liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.Pentru cazurile mentionate mai sus, se admite ca wattme-

trele Inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiascawatlmetrele indicatoare, cu condiîa ca ele sa fie montatein camera de comanda (de regula, in conturul operativ al ca-moroi de comanda).

4.1.4.3. Pe circuitele pe care este posibila circulajia de pu-teri in ambele sensuri, wattmetrele trebuie prevazute cu zerola mijlocul scalei.

4.1.5. Masurarea puterii reactive

4.1.5.1. Puterea reactivS se masoara cu varmetre indica-toare pe urmatoarcle circuite :

—- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincronecu puteri peste liOOO kVA ;

— circuitele transformatoarelor (220 kV ^- 400 kV) si linii-lor electrice interconectate (400 kV, 220 kV si 110 kV cu rolde interconexiune) pe care este necesara masurarea puteriireactive, in vederea controlului regimului de funcfionare asistemului energetic.

4.1.5.2. Se vor prevedea varmetre inregistratoare pe cir-cuitele care impun urmarirea graficelor de sarcina, si anume :

—- circuitele generatoarelor si compensatoarelor sincronecu puteri peste 25 MVA inclusiv ;

— circuitele 'liniilor interconectate de 220 kV si 400 kV.

4.1.5.3. Pe circuitele pe care este posibila circulatia deputeri in ambele sensuri, varrnetrele vor fi prevazute cu zerola mijlocul scalei.

Pentru cazurile menîonate mai sus, se admite ca varme-trele inregistratoare prevazute cu ac indicator sa inlocuiascavarmetrele indicatoare cu condiîa ca ele sa fie montate incamera de comanda (de regula, in conturul operativ al camerei

PE 503istalatii de

4.1.6. Masurarea energiei clectrice active

4.1.6.1. Masurarea energiei electrice active se va face cucontoarele electrice pentru :

a) determinarea cantitatii de energie electrica produsa degeneratoare si consumatii in centralele electrice pentru servi-ciile lor 'proprii sau de consumatorii auxiliari alimentaî directdin central^ ;

b) delerminarea cantitafii de energie electrica vehiculataprin transi'ormatoarele sta{iilor electrice ca si a celei consu-mate pentru serviciile proprii ale staîilor ;

c) determinarea cantitatilor de energie electrica transpor-tata prin plecarile de linii din centrale §i stajii electrice.

4.1.6.2. Pentru aceasta se vor monta contoare de energieactiva pe urmatoarele circuite :

— circuitele genei-atoarelor, motoarelor si compensatoare-lor sincrone ;

— circuitele motoarelor de medie tensiune, in cazuri justi-ficate de efectuarea unor bilanturi de consum propriu ;

— pe partea de inalta tensiune a transformatoarelor.

NOTA

Sc Tecotnandd masurarea energiei active pe par-tea de joasa tensiune a transformatoarelor in situa-fiile in care s-ar impune necesitatea prevederii nu-mai in acest scop a transformatoarelor ds intensi-tate pe partea de inalta tensiune a transformatoa-relor (ex. : stafii de record adinc, transformatoqre deservicii proprii ale stafiilor electrice etc.) :

— in cazul transformatoarelor cu trei infd$uraricoboTitoare sau ridicdtoare trebuie montate contoare .pe toate cele trei mf&furari :

— pe plecarile de linii din centrale $i din stafiielectrice, de regula, pentru tensiunea de 110 kV &mai mare; se recomanda prevederea de contoarenumai la un singur capdl al liniei.

4.1.6.3. Pe circuitele pe care este pasibila circulatia deenergie in ambele sensuri se vor monta doua contoare, cublocarea unuia din sensuri.

imanda-control 353

4.1.7. Masurarea energiei electrice reactive4.1.7.1. Masurarea energiei clectrice reactive cu ajutorul

contoarelor trebuie facuta pentru determinarea cantitatii deenergie reactiva produsa de generatoarele electrice din cen-trale, precum 51 de -compensatoarele sincrone si bateriile deeondensatoare instalatc in centralele si stabile electrice.

De asemenea, se va masura energia reactiva pe circuiteletransformatoarelor {cu excepîa color de rnedic/joasa tensiune)si pe liniile de inalta tensiune (110-^-400 kV) la care se facemasurarea energiei active. In cazuri justificate se admite pre-vederea de contoare de energie reactiva §i la liniile de rnedictensiune radiale, ctnd acestea alimenteaza un consumator unic.

4.1.7.2. Pe circuitele undo este posibila circulatia energieiin arnbele sensuri, se vor monta doua contoare, cu blocareaunuia din sensuri.

4.1.8. Masurarea frecven|ci4.1.8.1. In centralele electrice pe circuitele geneâtoarelor

frecvent-a va fi masurata cu frecven^metro indicatoarc.4.1.8.2. In centralele cu schema bloc generator-transforma-

tor masurarea frecvenêi se va efectua cu frecventmetre inre-gistratoare, si anume :

— in cazul in care stadia de racord este in centrala, ma-surarea se face pe fiecare secîe de bare a staîei ;

— in cazul in care stadia de racord este departata de cen-trala masurarea se lace pe fiecare circuit de generator In parte ;in aceasta situate se poate renunâ la frecvontrnetrul indicator.

4.1.8.3. Masurarea Irecvenêlor prin instalaîa de sincro-nizare se va face, de regula, in instalaîile in care :

— pot aparea in mod normal sau accidental parî functio-nind la frecvenê diferitc ;

— este necesar sa se acîoneze in direcîa punerii In pa-ralel (sincronizare) a parîlor functionind la frecvenê 'diferite.

4.1.9. Instalafiilc de sincronizare4.1.9.1. Se vor monta dispozitive de sincronizare, alcatuite

din dublu voltmetru sau voltmetru diferenîal, dublu frecvent-metru si sincronoscop in :

•— centrale electrice, si anume :a) pc sectiile de bare ale staîci de racord ;b) pe fiecare circuit de generator conectat in schema bloc-

generator-transformator ;

PE 503Instalatii de iand&

— nodurile importante ale reêlelor in care poate apareanecesitatea punerii in paralel a doua par];i ale sistemului ener-getic, respectiv care nu sint sincronizate intre ele.

4.1.9.2. Centralele si staîile electrice ale centralelor vor fiprevazuto, de regula, cu instalaîi de sincronizare automata.

4.1.9.3. In cazul centralelor cu blocuri generator-transfor-mator fara intreruptor pe conexiunea generator-transformator,cind intreruptorul blocului este amplasat intr-o statle la odistanâ mai mare de 1 km de centrala, se admite sincronizareacu instalatii semiautomate (reglarea parametrilor se executamanual, iar controlul sincronismului ?i impulsul de anclansarese executa automat).

4.1.10. Aparatele de masura4.1.10.1. Instrumentele electrice de masurare indieatoare si

cipale :a) instrumentele folosite la tablourile de comanda vor

avea eel puîn clasa de precizie 2, 5.

Pentru masurarea frecvenêi sistemelor energetics si atensiunii pe barele controlate de dispecer se recomanda in-strumente cu clasa de precizie 1 ;

b) transformatoarele de masurare, sunturile sau rezisten-tele adi£ionale prin care se conecteaza instrumentele de ma-sura Irebuie sa corespunda eel puîn elasei de precizie indicatain tabelul de mai jos :

NOTA

In mod exceptional se admite pentru masurarielectrice utilizarea transformatoarelor de masuratavind clasa de precizie 3 (folosite in mod normal

PE 503Ingtalatii de comanda-controt 355

pentru alimentarea dispozitivelor de protecfie prinrelee).

In acest caz insa, de la astfel de transforma-toare se VOT alimenta numai volt-metre $i amperme-tre, cu condtyia verificarii stabilitafii dinamice aaparateloT de masura.

c) limits superioara de masurare a instrumentelor de ma-sura si a transformatoarelor de masura, a sunturilor si a rezis-tenêlor adiîonale, trebuie sa corespunda in scara standardi-zata Ireptei egale cu 1,2 Vn (Vn fiind valoaroa nominala amarimii ce se masoara) sau daca pe scara standardizata nuexista treapta 1, 2 Vn, aceasta va corespunde treptei imediatsuperioarc acestei valori.

Fac excepjie ampermetrele din circuilele in care se producvirfuri dese de sarcina, de scurta durata (circuite care continmoloare electrice cu rotorul In scurtcircuit, transformatoarepentru cuptoare electrice etc.) si din circuitele in care se admitin conformitate cu prescripjiilc specifice, suprasarcini de du-rata liniitata in caz de avarii (la goneratoare, transformatoare).Aceslea se vor alege cu scari corespunzatoare supraincarcari-lor efective (translormatoarelo de curent respective vor fi aleseinsa tot pentru treapta 1, 2 Vn).

d) curentul nominal sccundar al transformatoarelor de cu-rent trefauie sa fie, de regula, de 5 A sau 1 A ;

e) transformatoarele de masura" se vor incarca numai inlimitele indicate de fabricile producatoare pentru a obîne pre-cizia elasei la care se utilizeaza. Se recomanda ca incarcareamfasurarilor de masura sa fie cit mai apropiata de oea no-minala.

4.1.10.2. In locurile de asezare a aparatclor de masura sovor asigura conditiile tehnice si climaticc indicate in standar-dele sau normele interne de produs.

4.1.10.3. Clasa de precizie a contoarelor va fi cea indicatain cele ce urmeaza (sau mai buna) :

a) pentru contoarele de energie activa situate pe parteade inalta tensiune a blocurilor generator-transforrnator 51 caremasoara energia livrata de generatoare in reêaua dc inaltatensiune : de regula, elasa 0,5 ;

PE 503356 Tnslalatii de c mtml

b) pentru contoarele de energie activa situate in circultele(auto) trans formatoarelor de 400/220 kV, 200/110 kV si 400/110 kV : de regula, clasa 0,5. In cazul unor dificultati de pro-curare se admit eontoare cu clasa de precizie 1 ;

c) pentru contoarele de decontare a energiei electrice ac-tive : de regula, clasa 1 ;

d) pentru contoarele de control a energiei electrice active :de regula, clasa 2 ;

e) pentru contoarele de decontare si de control a energieielectrice reactive : clasa 2, 5.

Contoarele mentionate la pet. aH-c de mai sus, precum side regula, cele meniionate la pet. d si e, trebuie conectate latransformatoare de masura avind eel puîn clasa de preci-zie 0,5.

4.1.10.4. Secîunea si lungimea conductoarelor si cabluri-lor care alimenteaza circuitele de tensiune ale contoarelor tre-buie astfel dimensionate, incit pierderile de tensiune din acestecircuite sa nu fie mai marl de 0,5% din tensiunea nominalaa contoarelor.

4.1.10.5. Pentru reducerea costului instalatiilor se reco-rnanda ca pentru evidenâ tehnica sa se prevada wattmetre,varmetrc $i contoarc monofazate m circuitele trifazice care sintsimetrice ca tensiuni si curenî in regimuri normale de func-tionare (grad de disimetrie mai mic de 5%).

Puterea si energia se determina in acest caz prin inmulî-rea cu factorul respectiv a indicatiilor instrumentelor citite.

4.2. Circuitele de semnalizare

4.2.1. Gencralitati

In centralele si in stabile electrice semnalizarile se vorrcaliza astfel :

— la aparatul deservit : optice ;— in toate locurile unde se pot face operatti de comanda

si reglaj : optice si acustice ;—• in punctele de supraveghere : optice si acustice ;— in zonele de deservire ale instalaîilor : acustice.

PE 503

4.2.2. Semnalizan

4.2.2.1. Pozijia aparatelor comandate la distanâ va fi sem-nalizata in punctul de unde se executa comanda.

4.2.2.2. Semnalizarea de pozlj;ie trebuie sa diferen|ieze op-tic urmaloarele situaîi ale unui aparat de conectare :

— poziîa declansat ;— poziiia anclanjjat ;— pozitia declansat sau anclansat necomandata voit din

camera de comanda.Acest semnal anunfa comutarile care au avut loc in urma

unor comenzi prin protecîe, AAR, RAR sau in urma unorcomenzi voite, date din stable.

4.2.2.3. Se admite ca in eazul separatoarelor, semnalizareade poziîe sa nu diferenîeze faptul ca o comanda a fost datadin camera de comanda sau din staîe.

4.2.2.4. La eistemele de semnalizare in care identificareapoziîei aparatelor de conectare se realizeaza prin culoareadiferita a unor lampi sau indicatoare de semnalizare, se voradopta marcari in conformitate cu prevederile instrucfiuni-lor PE 111.

4.2.3. Semnalizarea de avarie

4.2.3.1. In caz de avarie trebuie sa se semnalizeze opticsi acustic declansarea automata a intreruptoarelor.

4.2.3.2. Semnalul acustic (hupa, gong) va fi comun pentrutoata camera de comanda si serveste la diferentierea scmnali-zarilor de avarie si de alte semnalizari.

4.2.3.3. Semnalul optic va fi individual si serveste la iden-tificarea elementului defect.

4.2.3.4. Intreruperea semnalului acustic se va face, de re-gula, de la un loc central, dupa ce personalul de exploatarea fost informat asupra incidentului ; este necesar ca semnaluloptic sa poata fi menînut un timp rnai indelungat, intreru-perea lui urmind sa se faca de regula, individual.

4.2.3.5. Se va asigura in toate cazurile semnalizarea func-tionarii fiecarui tip de protecîe.

^ 4.2.3.6. In cazul dispunerii descentralizate a protecîei,semnalizarile de protectte vor fi aduse si in camera de co-manda sau supraveghere : se admite gruparea unor semnali-

PE 503

zari aparînindunice.

•cult priraar sub foi

4.2.3.7. Se recomanda ca semnalizarea de avarie a intre-ruptorului de po partea de inalta tensiune a blocului genera-tor-transforraator, atunci cind nu exista intreruptor pe cone-xiunea generator-transformator, sa fie data atit in camera decomanda termica, cit §i in camera de comanda electrica.

4.2.4. Semnalizari preventive4.2.4.1. Semnalizarea preventiva are ca scop avertizarea

optica si acustica a personalului de exploatare de abaterea dela regimul normal de func£ionare, abatere ce poate conduce Intimp la situatii de avarie (suprasarcina la transformatoare etc.).

4.2.4.2. Semnalul acustic de prevenire (de regula, sonerie)trebuie sa fie unic ipentru toata camera de comanda si dife-renfiat de semnalul acustic de avarie.

4.2.4.3. Semnalul optic de prevenire (lampa, caseta lumi-noasa sau releu de semnalizare) serveste la identificarea ele-mentului afectat si, 'de regula, si a naturii defectului.

4.2.4.4. In camercle de comanda ale staftilor cu personalpermanent si ale eentralelor electrice cu grupuri mici §i cuvolum redus de semnalizari se vor utiliza, de regula, schemesimple in care se pune in evidenta numai aparitia deranja-mentului printr-un semnal optic ?i acustic, dispariîa semna-lului producindu-se sirnultan cu Hcbidarea deranjamentului,fara alta avertizare acustica.

4.2.4.5. In centralele electrice cu un volum important desemnalizari se vor utiliza scheme cu semnalizarea distincta,optica $i acustica, atit a apariîei dofectelor, cit si a disparitieilor in raport cu cele aflate in funcîune (de exemplu prinfolosirea unei scheme cu pilpiirc cu doua frecvenê deosebite?i semnal acustic).

4.2.4.6. In cazul instalatiilor descentralizato se vor trans-mite in camera de comanda sau de supraveghere toate semna-lizarile preventive ale aparatelor dispuse descentralizat.

In vederea reducerii numarului de semnalizari in camerade comanda, se admite gruparea unor aemnalizari apartinindunui circuit primar sub forma de seninale unice.

4.2.4.7. Semnalizarile optice preventive privind functiona-rea unui ansamblu de circuite primare se recomanda sa fie

PE 503

grupatc impreuna si amplasate pe cit posibil mai central incadrul tabloului de comanda-control.

4.2.5. Semnalizari speciale in stabile fara personal4.2.5.1. In cazul stafiilor f^ra 'personal permanent trebuie

sa se transmits spre centrul de intervenîe sau locuinâ perso-nalului un semnal de avertizare comun pentru intreaga insta-lafie si independent do sursa de curent operativ din statie caresa informeze eel putin asupra urmatoarclor situaîi :

— deconectari prin protecîe ;— semnalizari preventive.4.2.5.2. De asemenea, trebuie prevazuta posibilitatea intre-

ruperii semnalizarilor electrice locale la plecarea personaluluide exploatare din statfe.

4.2.6. Inregistrarea automata a evi:nimenielorLa obiectivele energetice de important deosebita se vor

prevedea aparate pentru inregistrarea automata si cronologicaa evenimentelor (manevrc, Eunctionarea protecîei etc.) si a pro-ceselor tranzitorii (tensiuni, curenti etc.). In aoest scop se vorutiliza inregistratoare cronologice do evenimente si (sau) oseilo-perturbografe sau microealculatoare de proces.

La centralele electrice la care se prevad calculatoare deproeeK pe partea tehnologica, acestea vor asigura si urmarireaprincipalelor marimi electrice (tensiuni, curenî, factor de pu-tere, frecvenâ, unghi intern la generator etc.), inclusiv ana-liza postavarie.

4.3. Jnstalaiiilc de blocaj

4.3.1. Generalitati4.3.1.1. Blocajele irebuic efectuate in circuitele elemente-

lor de execute. In caioiri speciale (de exemplu : comandS dupaprogram) sau cind realizarea jnstala|iei nu comporta circuitesau aparate suplimentare, se recomanda realizarea unor blocaje§i la nivelul circuitelor de comanda.

Dupa felul lor blocajele pot fi :— blocaje operative ;— blocaje de siguranâ ;— blocaje tehnologice.

PE 503istalatii de c

4.3.2. Blocajele operative4.3.2.1. Blocajele operative se realizeaza pentru evitarea

manevrelor gre§ite. Blocajele operative pot fi : mecanice, pncu-matice sau elcctromagnetice.

4.3.2.2. In cazul in care se adopta blocaje de tip electro-magnetic sau pneumatic, circuitele de blocaj vor fi astfe! con-cepute incit la disparitia agentului de blocare (curent operativ,aer comprimat etc.) aparatele sa fie blocate in pozitla in carese gasesc.

4.3.2.3. Principalele blocaje operative sint :a) in cazul sistemelor simple de bare colectoare, sopara-

toarele vor fi prevazute cu un sistem de blocare care sa nupermita acîonarea atunci cind intreruptorul celulei respectiveeste inchis ;

b) in cazul sistemelor de bare colectoare multiple, un se-parator de bare trebuie blocat astfel, incit actionarea Iui sa fieposibila numai daca separatoarele de pe circuitul respectivai'erente ceiorlalte sisteme de bare iji intreruptorul din celulareapectiva sint deschise sau daca separatorul aferent altui sis-tem de bare §i cupla transversala respectiva sint inchise ;

c) in cazul existence! unei bare de transfer, separatorulde pe bara de transfer a unui element trebuie astfel blocat, in-cit inchiderea Iui sa se poata face numai daea intreruptorulcuplei de transfer este deschis §i nici un separator al altuicircuit (exceptind evident cupla de transfer) nu este eonectatla bara de transfer.

Deschiderea separatorului de pe bara de transfer a unuicircuit trebuie blocata daca intreruptorul cuplei de transfereste inchis.

d) in cazul separatoarelor care au cuîte de punere la pa-mint, cutitul de punere la pamint se va bloca astfel, incit'inchiderea Iui sa fie posibila numai daca sint deschise cutiteleprincipale.

Acest blocaj se realizeaza, de regula, mecanic.e) in cazurile in care pentru legarea la pamint a barelor

colectoare se foloseste un separator sau.un cuît de punere lap&mint special, Inchiderea acestuia trebuie blocata in situatiain care un separator de bare al oricarui circuit racordat la bareeste inchis.

Instalatii de an da-control

PE 503361

De asemenea, inchiderea separatorului de bare al oricaruicircuit racordat la bare trebuie blocata in cazul in care sepa-ratorul de punere la pamint al barei respective este inchis.

4.3.2.4. In caûl sistemelor de bare colectoare multiple seva face, de regula, blocarea declansarii voite a intreruptoruluiunei cuple transversale atit timp cit oele doua separatoare debare ale unui alt circuit racordat la barele respective s!nt

i circuitele de blocaj a con-i poziîei intreniptoarelor si

inchise.4.3.2.5. Se admite folosi

tactelor releelor de multiplicseparatoarelor.

4.3.3. Blocajele de sigurantaBlocajele de siguranta se realizeaza pentru a impiedica

intrarea intimplatoare a personalultii de exploatare in celuleleaflate sub tensiune.e .

ajele de siguranâ se realiz.u mecanic.

Blmagnet

4.3.4. Bfocajele tehnologiceBlocajele tehnologice se real

unor succesiuni impuse in actioBlocajc-le tehnologice asigura de atiilor tehnologice.

aza, de regula, electro-

a in scopul respectariidiverselor mecanisme.

enea, protejarea instala-

5. ALIMENTAKEADE COMANDA-CONTROL CU TENSIUNE

OPERATIVA

stalatiilor de comanda-e seama de urmatoarele :

5.1. La proiectarea alimercontrol cu tensiune operativa se

a) gradul de asigurare in alimentarea cu curent operativtrebuie stabilit in funcjie de important si cornplexitatea in-stalajiilor deservite ;

b) in cazul existent.ei a doua sau mai multor surse, se potrealiza sectionari ale tablourilor de alimentare a instalatiilorde cornanda-control, astfel incit prin comutari manuale sauautomate sa se poata asigura continuitatea in alimentare lapierderea uneia din surse ;

PE 503Instalafli de c inda-cotitrol

c) continuiiat'ea in alimentar>ea instalaîilor de coraanda-control trebuie asigurata independent de starea circuitelor pri-mare de deservire {regimuri de avarii, pertunbaîi etc.) ;

d) lensiLinca operativa de alirnentare la bornele oonsuma-torilor, in toate regimurile de funcîonare, trebuie pastrata inlimitele admisibile impuse de aparalajul de comanda-controlutilizat ;

e) se recomanda ca in cazul dispunerii descentralizate ainstalatiilor de comanda-control, alimentarea cu tensiune ope-rativa sa se realizeze astfel, incit exploatarea din staîe sa fieposibila chiar si in caz de indisponibilitate a camerei de co-

5.2. Valorile nominale normate ale tensiunii operative pen-tru alimenlaroa instalatiilor de comanda-control sint urma-toarele :

— curent continue : 24 ; 48 (60) ; 110 ; 220 V ;— .curent alternativ 50 Hz : 24 ; 48 ; 100—110 ; 220—

380 V.5.3. Alegerea tensiunii operative pentru alimentarea insta-

latiilor de comanda-control se va face in funcîe de marimeainstalatiilor, caraeleristkile aparatajului de comanda-control,lungimea circuitelor si puterile consumate de receptoare etc.

5.4. In cazul centralelor electrice si al stafiilor de Irans-formarc cu tensiuni de 110 kV ?i mai mari, curentul continuuoperaliv pentru instalatiile de comanda-control va fi asigurat,de rcgula, la tensiunea de 220 V c.c.

5.5. In cazul sistemelor de comanda indirecta se vor Eolosi,de regula doua tensiuni de alimenlare, si anume :

— una penlru actionari {de regula. 220 V curent conti-nuu) ;

— alta pentru comenzi si pentru semnalizari (24, 48, 60 Vcurent continuu).

5.6. Se reeomanda realizarea de reêle separate pentrualimentarea circuitelor de comanda, protecîe, automatizari aipentru restul circuitelor (de semnalizare, de folocaj) de alimen-tare a solenoizilor etc.

5.7. Cind alimentarea circuitelor operative se face prin in-termediul buclelor, acestea se vor racorda, de regula, de pesecfii separate ale barelor tablourilor de tensiune operaliva sivor functiona sectionat.

PE 503Instalajii de comanda-control 363

5.8. In cazul unei defecfiuni aparute pe buclele de ali-rnentare trebuie sa existe posibilitatea izolarii portiunii defecte.(care va fi limitata la strictul necesar).

5.8. Atunci cind circuitele individuate racordate la buclele•de alimentare sint protejate prin mtreruptoare automate estenecesar sa se faca supravegherea tensiunii pe buclele de ali-mentare.

5.10. Se recomanda ca retelele de alimentare a dispozitive-lor de actionare trifazate ale elementelor primare sa se alimen-teze prin mtreruptoare automate care sa intrerupa simultantoate fazele.

5.11. In fiecare celula de inalta tensiune se recomandarrnontarea unui dispozitiv prin care sa se poata intrerupe ali-menlarea circuitelor prin care se acfioneaza voit sau automat•aparateie de comutare de inalta tensiune, precum si circuitelecare ar permite returul de tensiune la transformatoarele detensiune. Acest dispozitiv trebuie sa poata fi blocat in pozitiadeschis.

5.12. Se recomanda, de asemenea, ca clemele circuitelorcare riu pot fi scoase de sub tensiune (circuite de blocaj, baretede semnalizare etc.) sa fie grupate in siruri de cieme separate,astfel incit sa poata fi acoperite cu carcase izolante din rnate-riale incombustibile sau greu combustibile, de preferinâ trans-parente.

6. PROTECTIA CIRCUITELORDE COMANDA-CONTROL

6.1. Protectia circuitelor de curent operativ

6.1.1. Circuitele de curent operativ vor fi protejate prinsigurante fuzibile calibrate sau prin mtreruptoare automate.

6.1.2. Se recomanda ca circuitele de comanda-control alefiecarei unitajl (celula, intreruptor) sa fie protejate prin sigu-ranê sau intreruptoare automate separate.

6.1.3. In cadrul aceleiasi unitaî (celula), protectia circui-ielor de comanda si a circuitelor de semnalizare se va face,

PE 503__ Instate tii de inda-c ntrol

de regula, .prin .sigurante sau intreruptoare automate separate,controlate in mod permanent.

6.1.4. Se recomanda ca alimentarea organelor de acfionareale intreruptoarelor sa se faca din refcele distincte de cele decomanda, prin intreruptoare automate.

6.2. Protecfia circuitelor de joasa tensiuneale transformatoarelor de tensiune

6.2.1. Protecîa circuitelor de joasa tensiune ale transfor-matoarelor de tensiune se va realiza prin sigurant-e fuzibilesau intreruptoare automate, astfel :

a) la transformatoarele monofazate — pe o faza §i anumepe aceea care nu este legata la pamint ;

b) la grupurile de transformatoare conectate in ,,V" — pedoua faze. Nu se monteaza sigurante pe legatura comuna acelor doua infasurari care se pune, de regula, la pamint ;

c) la grupurile de trei transformatoare monofazate si latransforrnatoarele trifazate — pe cele trei faze ;

In cazul legarii la pamint a fazei S, neutrul mfasurariitrebuie protejat printr-un eclator ;

d) infasurarile in triunghi descliis se vor proteja'cu ajuto-rul unei sigurante.

6.2.2. In cazul folosirii siguranêlor fuzibile este necesarasupravegherea starii acestora.

6.2.3. In scopul supravegherii circuitelor de joasa tensiuneale transformatoarelor de tensiune de 110 kV si mai multse vor utiliza, de regula, intreruptoare automate cu contactde semnalizare.

6.3. Protecfia circuitelor de intensitate

6.3.1. Circuitele de intensitate se vor realiza in asa fel,incit sa se excluda posibilitatea raminerii in gol a seeundare-lor transformatoarelor de intensitate.

Pentru aceasta se vor folosi blocuri de incercare, cieme descurtcircuitare etc.

6.3.2. De regula, una din extremitatile infasurarii secun-dare a transformatoarelor de intensitate se va lega It. pamint.

PE 503

6.3.3. Circuitele de intensitate vor fi dimensionate con-form instructiunilor de proiectare pentru transformatoarelede curent.

6.4. Supravegherea tensiunii operative

6.4.1. In cazul protejarii circuitelor cu intreruptoare auto-mate, supravegherea lor poate fi realizata acustic si optic, folo-sind contactul auxiliar de semnalizare al intreruptoarelor.

6.4.2. In cazul circuitelor de comanda, protectfe, automa-tizare, protejate prin sigurante fuzibile, controlul tensiuniioperative se va realiza acustic si optic cu relee de suprave-gherc sau prin contactele releelor de multiplicare a pozi£ieiintreruptorului.

6.4.3. Se recottianda supravegherea siguranêi din circui-tele de semnalizare in urmatoarele variante :

a) controlul optic — In stabile cu personal permanent deexploatare — prin lampile de pozitie ale elementelor, prinindicatoarele de pozitie ale acestora ;

b) controlul optic si acustic In stabile fara personal per-manent de exploatare, inclusiv semnalizarea la centrul deexploatare sau la locuinâ personalului.

Observa(ie. !n stabile cu numar mic de celule se admitealimentarea tuturor circuitelor de semnalizare prin sigurantecomune permanent controlate ; in acest caz, in oclule se vormonta numai elemente de separare pentru deconectarea voitaa circuitelor respective la revizii sau avarii ;

c) sigurantele aferente semnalizarilor generate trebuie safie permanent controlate.

7. AMENAJAREA LEGATURILQR ELECTRICE

7.1. Conductoare izolate

7.1.1. La proiectarea si la execiutia legaturilor electrice alecircuitelor de comanda si control, trebuie sa se utilizeze numaiconductoare din cupru.

Prin exceptle, se admite utilizarea conductoarelor din alu-miniu cu sectiuni de minimum 10 mm2 (mai putin pentru cir-cuitele transformatoarelor de curent in cazurile in care lega-turile la capete se executa cu papuci (de exemplu : la placi deborne). Este interzisa racordarea conductoarelor de aluminiula cleme de sir sau in alt mod de racordare care nu asigurarezistenfa mecanica a legaturii in exploatare.

7.1.2. Alegerea secfiunii conductoarelor izolate se va facein conformitate cu conditiile cerute de functionarea normala.Se vor avea in vedere erorile de masurare, c&derile de ten-siune etc. si stabilitatea la scurtcircuit, rezistenta mecanica siefectele mediului ambiant (coroziune, temperatura etc.).

7.1.3. In locurile cu pericol de rupere a conductoarelorizolate datorita solicitarilor mecanice ce pot aparea in exploa-tare (trepidatii, vibrafii, legaturi electrice de pe usile panou-rilor si dulapurilor etc.) se vor utiliza conductoare izolateflexibile.

In locurile in care izolafia conductoarelor poate fi supusaunei uzuri anormale {datorita solicitarilor mecanice, efectelortermice si chimiee ale mediului ambiant. radiatiilor solare etc.)se vor lua masuri speciale de protejare a instalaîei in zonaexpusa.

7.1.4. Conductoarele izolate din cupru trebuie sa aiba ur-matoarele sectiuni, respectiv diametre minime :

a) in circuitele funcfionind la tensiuni de serviciu pina la60 V inclusiv : 0,5 mm diarnetru (mai puîn circuitele racor-date la secundarele transformatoarelor de curent, in care sec-'tiunea minima admisa va fi de 1,5 mm2) ;

b) in circuitele functionind la tensiuni de serviciu maimari do 60 V : 1,5 mm2 (mai puîn circuitele de semnalizare lacare se admit secfiuni minime de 1 mm2) ;

c) la legaturile aparatelor in execute miniaturizata, carenu permit din motive constructive sectiunea de 1,5 mm2, res-pectiv 1 mm2, se admite sectiunea minima de 0,8 mm3 in urma-toarele conditii :

— legaturile la aparate se fac prin lipire ;— clemele de sir (folosite pentru racordarea capetelor

opuse ale legaturilor) corespund secfiunii minime de 0,8 mm2 ;

Instala(ii de !PE 503

367

d) in cazul racordarii legaturilor la aparale care prin con-structie irnpun sec£iuni superioare, se vor lua masuri specialepentru marirea secfiunii la valoarea indicata de fabricantulaparatului.

7.1.5. Izolajia conductoarelor trebuie sa fie aleasa in func-tie de tensiunea nominala a circuitelor pe care le deservesc.Se indica orientativ urmatoarele valori minime ale tensiuniide ineercare :

— 1000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoare-izolatc utilizate la o tensiune de eel mult 60 V curent continuusau curent alternativ ;

— 2000 V, 50 Hz timp de 1 minut pentru conductoareleizolate utilizate la o tensiune de eel mult 250 V curent con-tinuu sau 400/231 V curent alternativ, inclusiv conductoarele'folosite pentru circuitele de intensitate.

7.1.6. Izolatia conductoarelor trebuie sa fie confecîonata.din rnateriale rezistente la foe sau cu intirziere la propagareaflacarii.

7.1.7. Conductoarele izolate vor fi prevazute cu o ecranare-irnpotriva acîunii cimpurilor exterioare in cazul cind acesteapot induce in conductoare forte electromotoare sau sarcinielectrice, ce pot perlurba functionarea corespunzatoare insta-latiilor de comanda-control sau sint periculoase pentru perso-nalul de exploatare. In cazul in care ecranul este stabil termic,se va lega la pammt la ambele capete ; clnd nu este stabiltermic, ecranul va fi legat la pamint numai la un singur capat.

7.1.8. Aêzarea conductoarelor izolate de comanda si con-trol In intcriorul celulelor din instalatiile electrice de conexiunisi transformare cu tensiuni mai mari decit 1000 V se va facenumai pe porîuni scurte si numai in masura in care acestlucru este necesar pentru realizarea legaturilor la aparateleprimare din aceste celule.

Aceste conductoare vor fi prolejate in êvi sau tuburi me-talice legate la capete la paraint, realizlndu-se astfel o protec^contra contactului lor cu tensiunea inalta, precum si o ecra-nare impotriva cimpurilor electromagnetioe puternice, dacaeste cazul.

7.1.9. Se permite utilizarea conductoarelor izolate pentralegaturi la aparate montate in zona cu temperaturi ridicate, cu.

PE 503

condifia ca izolatia conductoarelor sa fie rezistenta la tempe-ratura respectiva.

7.2. Alegerea $i executarea legaturilor

7.2.1. Alegerea §i executarea legaturilor de comanda-con-trol In interiorul panourilor se vor face in conformitate cuprevederile instructiunii PE 111-7.

PE 503

LIsta staudardelor $i prescriptiilor tehnice in vigoa

Standards de stat

STAS 1590-71 Elcctrotehnjca si electroenergetica. Semne conSTAE 3535-72 Aparate de

laic.

renî ?i tensitiit electrice. Limite de masurare. Cu-Biiinale.iuni izolate pentru telecomuni-catii ?i

pentru energie

snt alternativ pentru eneriie

>nt alternativ pentru energia

STAS 4333-70 Transformatoare de tensiuni. Condign generale.STAS 4324-70 Transformatoare de curent. Condifii generale.STAS 4640-61 Aparate de masurat indicatoare. Conditli generale.STAS 6419-70 Aparate de masurat electrice. Cadrane, scari gradate.

STAS 6865-75 Conducte cu iaolafie din PVC pentru instalatu elec-trice fixe.

STAS 9153-72 Culoarea butoanelor de comanda pentru motoare si in-stalatii electrice. Prescriplii.

STAS 9163-73 Cabluri si conducte cu izolatie si monta din materialetermoplastice, elastomer! si cauciuc natural, Metode de

STAS R 9321-73 Prefabricate electrice de joasa tensiune.STAS 9436-73 Cabluri ?i cooducte electrice. Clasificare ?i principii de

fiimbolizare.STAS 9771-74 Cabluri §i conducte. Condi(ii 51 metode de Incercare a

nezistenfei la foe.

Prescripfii tehnice

PE 010/71 Normally pentru proiectarea ?L executarea construcfiilor

diilor.PE 101/77 Normativ pentru construcfia instalatii'or dc conexiuni

$i transformare cu tensiuni paste 1 kV.

PE 503

PE 103/69 Normativ pentru proiectarea instalatiilor de conexiunisi distribute cu tensiuni p?na la 1000 V c.a. in unitat'leenergetice.

PE 107/78 Normativ pentru proiectarea ?i execufia refelelor de ca-bluri electrice.

PE 111/75 Instructiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni ?itransformare.

PE 112/75 Instructiuni privind proiectarea centralelor §i stafiilorelectrice. Instalatii de curent continuu.

PE 113/77 Normativ pentru proiectarea instalatiilor electrice de

moelectrice 51 de termoficare.PE 113/71 Norme de protecfie a muncii pentr.u instalatii electrice.PE 501/77 Normativ privind proiectarea instala(ii'Ior de protectie

prin relee si automatizare.PE 505/73 Regulament de exploatare tehnica a camerelor de co-

rnanda $i de supraveghere a instalatiilor electrice.PE 50C/74 Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de cir-

cuite secundare.PE 861/74 Conditii tehnice pentru dulapuri de comanda §i protec-

tie, stelaje 5! panouri din conturul operativ aferentepartii electrice.

PE 883/76 Conditii tehnice pentru inregistrafoarele de evenimente

1.7—78 Normativ pentru proiectarea, executarea ?i receptionareaINCERC lucrarilor de instalatii electrice cu tensiuni pina la

1000 V la construct^ civile ?i industrials.

i

s

1

:

,.,.

•f f 4 V

„,:,!,

:.,:,.„„„,:

,„>,,',

:,:,„„„„„

:.,->

,i,

. , ,

^..

,ff,iiOffl®

0

O00

00

0

0

00

a

0

®

0

0

®

ffl

©

0

%

©

syg0/3

OS SB

©©©

(!)

.©(f

®

H^

e si

® a

0

&

& B

g a

§E

^W=

© E;

m

•sets

®@©

eoe

i a

f

-iH @

gi

g

? '::;,' T:y:,:,, ,'„„„„.„„„„ .,,.,,,,, „ «,?•,

^ -

afE\ f=tH EJ

" «*"<»<>' n-'n-

Hg H

~

Documents

Prescriptii de Proiectare a Partii Electrice a Centralelor Si Statiilor VOL 2 - CIRCUITE SECUNDARE SI SERVICII PROPRII