Ministeru) Energiei Electricc
Instructiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni si
transformare Servicii proprii de curent alternativC U P R I N S
PE 111-8/75 Grupa 1 Elcctroencr getica
I. Generality 1.1. Domeniul de aplicare 1.2. Prescriptli ?i
standards 1.3. Definifii I Receploare de curent alternativ 2.1.
Tensiunea de alimentare 2.2. Clasificarea si alimentareea
receptoarelor . . . . 2.3. Evaluarea puterilor absorbite de
receptoare . II, Sursele de alimentare ?i inatalapa de distribute
principals 3.1. Alegerea surselor de alimentare 3.2. Scheme de
alimentare a instalatiei de distribute principale de 0,4 kV 3.3.
Dimensionarea surselor de alimentare I Dlmensionarca si verifiuavea
editor de alimentare >ji a. iHihlpamentului de servicii proprii
'1,1. Dimensionarea Jn regira permanent 5! de suprasarcina 'i is.
Verilicarea In regim de scurtcircuit I:!. Protectia ?i
automatizarea instaJa[iilor i I'Ai'inplu de calcul ' I Datele
necesare pentru proiectare '. Kvaluarea puterilor absorbite de
receptoare . , Schem L de principiu a instalatiei de distributee
de
0,4 kV .6.B. Dimensional ritai't
.pnilmt cu Until M.E.E. B7 8/2.08.75
Data intrarii
Inlocuie^te
in vigoare
1 dec. 1975
PE 111/8
1. GENERALITATI 1.1. Domeniul de aplicare Prc-zenta instructiune
se aplica la proiectarea instalatiiloi | lervicii proprii ale
statiilor electrice de conexiuni si trans.- din retelele sistcmului
energetic national. 1.2. Prescript i standarde existente 1.2.1.
Prescript!! PC 102/69. Normativ pentru proiectarea instalati ilor
de luni ?i distribute o sursa de alimentare care In regim normal nu
participa la alimentarea receptoarelor. dar se poale substitui voit
sau automat sursei normaie (sau uneia dintre surseie iiynnale), In
cazul scoaterii acesteia din funcfiune. Se admite ca sursa de
rezerva sa preia alimentarea numai a unei parti din receptoarele
ramase nealimentate, cu anumite sacrificii. 1.3.9. Sursa dc
alimentare de sigurant a Este o sursa do alimentare cart- in cazul
sroateni din iunctiune a surselor normala i dc rezerva (sau a
atnbolor surse normaie), preia alimentarea unei par^i a
receptoarelor, pentru care trebuie realizata o siguranta deosebita
a alimentarii. So admite ca sursa de siguramja sa inlervina 51 la
caderea sursei (sau a uneia dintre ele) normaie, in ajutorul cclei
ramase in functiune. NOTA : In prezenta instructiune .s-au folosit
urmatoareie nioduri de indicai^e a gradului de obligativitate a
prevederilor commute in ea : ,,trebuie", ,,este necesar",
,,urrneaza" indioa obUgalivitatea stricta a respectarii
prevederilor in cauza ; ,,de regula" indica faptul ca prevederea
respectiva Irebuie sa fie aplicata in majoritatea oazurilor ;
norespoctarea unei astfeJ do prevederi trebuie justificata
intotdeauna prin proiect; ,,se recomanda", .,pe dt posibil" indica
o rozolvare preferabila, care trebuie avuta In vedere la alegerea
soiu(iei, dar c-are nu este obligatorie ; ,,se admite" indica o
solu^ionare satisfat-aLoare, care poate fi aplicata in situal.ii
particuiare, fiind obligatorie justificarea ei in proiect.
2. RECEPTOARE DE CURENT ALTERNATIV 2.1. Tensiunea de
alimentare2.1.1. Tensiunea de alimentare a receptoarelor este de
380/220 V-50 Hz (denumita conventional 0,4 kV), cu exceptia
cazurilor in care pentru respectarea normelor de tehnica a
securitatii muncii sau a altor prescript!!, este necesara folosirea
unor tensiuni de alimc-nlare mai miri : 127, 42, 24, 12 V
(iluminai. prize). Instala^iile cu tensiuni norninale de 380/220 V
vor func^iona cu neutrul legat direct la pamint. 2.1.2. Pentru a
asigura funcfionarea corecta a receptoarelor, tensiunea de
alimentare a acestora trebuie sa poata fi montinuta in limitele
admise, conform indicator intreprinderilor const ructoarp.
2.2. Clasificarea i alimcntarea receptoarelor2.2.1. Receptoarele
serviciilor j sint clasificate dupa cum urmeaza : de curent
alternate
Cafegoria 1. Cuprinde receptoarele care peri lit intreruperea
alimentarii numai pentru o durata scurta de Limp (citeva minute),
ca de exemplu : instala^iile de racire ale (auto)transformatoarelor
; rezisten^a de IncSkirc penlru pornirea grupului elfctrogen :
inslalatia de ventilare mecanica a bateriilor de acumulatoare, daca
ea trebuie sa functioneze cuntinuu. Categoria 2. Cuprinde
receptoart-'le care permit Intreruperea alimcntarii pe o durata mai
lunga decit cele din categoria .precedenta, totui func-fionarea lor
trebuie asigurata chiar in cazul unei avarii in circuitele de
alimentare ale instalatiei de distribute principals a scrviciilor
proprii. Aceste receptoare se impart !n doua grupe :
PE 111/8i proprii de c.a. Grupa A. Receptoare a caror alimentare
urmeaza a fi preluata de sursa de alimentare dc siguran^a (daca
exista conform pet. 3.1.3.), ca de exemplu : dispozitivcle de
actionare ale intreruptoarelor ; instalatiile de reglaj la
(auto)transformatoare ; instalatiile de stingere a incendiilor ;
echipamentele de telecomunicatii ; instalatia de iluminat in camera
de comanda ; agregatele de redresare (daca servesc la incarcarea
permanenta a bateriilor de acumulatoare) ; prizele pentru
conectarea lampilor de iluminat portative, in punctele iraportante
ale instalatiilor (unde exista sau de unde sint deservite
receptoare din categoriile 1 si 2 sau de importanta similara) ;
instalatia de iluminat din incaperea grupului electrogen. Grupa B.
Celelalte receptoare din categoria 2, de exemplu : instalatiile de
iluminat bloc comanda, cabine (cutii) relee, cladirc pentru
instalatia de stingere a incendiilor etc. ; instalatiile de
incalzit electric, pentru asigurarea microclimatului necesar
echipamentului din categoriile 1 si 2 sau de importan^a similara.
Categoria 3, Cuprinde receptoarele care permit intreruperea
functionarii pe toata durata unei avarii in circuitele de
alimentare ale serviciilor proprii, ca de exemplu : dispozitivele
de ac^ionare ale separatoarelor ; agregatele de redresare (daca
servesc numai la incarcarea ocazionala a bateriilor de
acumulatoare) ; instalatia de ventilare mecanica a bateriilor de
acumulatoare, daca ea trebuie sa functioneze numai in perioadele de
incarcare ocazionala a bateriilor ; instalatiile de iluminat in
stabile de inalta si medie tensiune ; instalatiile de incalzit
electric, pentru asigurarea microclimatului necesar echipamentului
din categoria 3 sau de importanta similara ; prizele pentru
conectarea lampilor de iluminat portative, in punctele mai putin
importante ale instalatiilor (unde exista sau de unde sint
deservite receptoare din categoria 3 sau de importanta similara) ;
Statii electrice,_Sen,
PE 111/8159
prize pentru alimentare, iluminat sau for^a ; instalatia de
centrifugare a uleiului ; instalatiile de ridicat; diverse.
OBSERVAflE; Receptoarele care nu admit nici un fel de
intrerupere in alimentare sint racordate la instala^ia de curent
2.2.2. Alimentarea receptoarelor sau a grupelor de receptoare de la
instalatia do distributie principal;} pina la tabloul eel mai
apropiat de receptoare trebuie sa se faca astfel : a) Receptoare de
categoria 1 : dubla alimentare de la doua sectii de bare ale
instalatiei de distribute principale. b) Receptoare de categoria 2
: una din urmatoarele doua variante, pe baza de calcul
tehnico-economic : dubla alimentare in aoeleasi conditii ca mai sus
; alimentare in bucla de la dqua sectii de bare ale instalatiei de
distributie principale. In cazul alinientarii in bucla a unui
nurnar mai mare de tablouri de distributie sau a unor receptoare
importante, se poate adopta una dintre urmatoarele subvariante :
doua bucle in paralel, rezervindu-se rcciproc, fiecare tablou de
distributie fiind racordat la ambele bucle (unul dintre racorduri
deconectat in mod normal) ; - doua sau mai rnulte bucle, alimentind
ficcare un numar mai restrms de tablouri de distribute. Serviciile
proprii ale grupului electrogen (daca exista) se pot alimenta
direct de la bornele grupului, conform schemei indicate de fabrica
constructoare. c) Receptoare de categoria 3 : de regula simpla
alimentare. d) Tablourile care servesc pentru alimentarea unor
receptoare de categorii diferite vor fi racordate conform
conditiilor impuse de receptoarele cele mai exigente. 2.2.3. Se
admit exceptii de la prevederile articolului precedent, in cazul
receptoarelor prevazute de intreprinderea furnizoare cu tablouri de
distributie proprii, la care este posibila racordarea unui singur
cablu. Daca pentru aceste receptoare este necesara alimentarea
dubla sau in bucla, se admite
(DAJ373J ap 03D
nnuiiuo^ az3uoii3un>
|4 nu)
man]
ap oi\05
-Dunj ui
Djapssuoo
-DDaui aioiiiuan ap D!iO|Otsu|I
aia-ioo} DUIDJDS DU||d D| aunti -Dun; ui ojapisuo^ 35
_
-oino ap SJJ3DJ ap M)O|OI$UJ2 I
t, ., ^.0 -lauwiniu-USI5I|SD3
-"-"' -
s
^ud"
*i| 'aiD)iauD)|nui^ ap m[n|uapijao> a|uo|pft t in,aqaL
\ p^pqEj ui a^duiaxa o;e,irpni ims 5i[ oie;iauGiinoiis ap
tnimuapijaoo ajrjoiBA ruiudj 9|B-)T3UB;inrais op in^uapijaoa "^ '
JBA TenptA -ipui JOjdojsj un ap c^iqjosqE BAipsaJ EDJajnd f) AV
'[BTipiAipyi joidaoa-i un op Biiqjosqs EAtps uajaind d
d s^
ap 3)iq.
ajBoidaadj ap odniS ad 'ajEiunsm uud utiqo iniquiBsuR ap
ajiqjosqE BAtpeaj iS BAIPE aj ni.tdtud po sp Ej lEipotut jnojqE) BI
eurd iGiunu ra p ipdojd ipiAjas -aauioaia nl^lS
PE 111/8 PE 111/8. Servicii propriiJabefat 7 (continuare)
I(icnare intreruptoare (inclusrv reiistenjele de tnminat
etc.)
1 3/ 1-2 intre 36 intre ruptoare >6 Intrerup1.00,5
1
(cutii) relee
>0,3
;
live in functions la0,3
5e considera iluminala la fiecare staiie de o anumita tensiune2
B
Minimum trei dispositive in func(ione la
a'numitatenskine&
Instalatii de re-
Comanda Comanda manua a
1.0
_
Se considera in func(iune instalatia unui motor
tnstalotia do iluminat cladire pentru instalatia de stingere a
incendiilor Instalatia do iluminat cladire grup electrogen
I'nstalatii de incalzit pentru necesar echipamentului din
cotegoriile 1 si 2 sau de
1.0
1.0 1,0
EeblBim. d. telomurlcotiime a de m d"
1.0 1,0
Agregate de redresare (numai peniru regimul de inriilor de
acumulatoore, daca sint agregate separate)
Dispozitive de aaiontuu ale Se considera in functiune agregatele
de lucru (nu si cele de rezervd) ale tuturor bateriilor. De regu/a.
insa in locul ocesto-
-
Se considera in funcpoiitiv tripolar pe fie-
SS SU.M
isirs ur0eb3
a bateriilor Prize pentru coneciarea lam-
-
o^^baSor6 (excluv agregatele de reervo 51 cele ale baeriilor de
reierva)1,0
Se considers ca debi-
Instalatia de ventilare meca-
ceptoare din categories 1 milara) Instalatia de iluminat din in
cape'rea grupaiui electrogen
impar[ite pe grupe)
oadele de incarcare ocaiionala a baleriilor Instalajii de
iluminat in sta
iniegrol
o
singura
PE m/8Statuj?lectrice. Seryjci i proprii de
PE
111/8
Pentru detcrrainarea pulerilor care trebuic sa fie luate in
considerare in cazul unnr incidente afectind alimcntarea
serviciilor proprii, se va ;ine seama de grupele de receptoare care
trebuio sa ramina alimentale in diverse situatii, conform
indica^iilor de ia cap. 3.
3. SUKSELE DE AUMENTARE 1 INSTALATIA DE DISTRIBUTIE PRINCIPALA
3.1. Alegerea surselor de alimentare3.1.1. Alimentarca serviciilor
proprii de curent alternativ se va face, dc regula, de la doua
surse independente care pot furniza fiecare intreaga putere ceruta
de instalatia de servicii proprii. Cele doua surse vor putea
funcfiona in una din urmatoarele variante : conectate concomitenl
la instalatia de distribute principalS de servicii proprii, ca
surse norrnale ; una dintre surse conectata ca sursa normala,
cealalta fiind de rezerva, in care caz rolurile celor doua surse
(normala si de rezerva) trebuie sa poata fi inversate. Cind cele
doua surse debileaza concomitent ca surse normale, se admite ca
fiecare sa poata furniza nuraai o parte din puterea ceruta de
instalatia de servicii proprii. In acest caz, la scoaterea din
func^iune a uneia dintre surse, se admite sacrificarea anumitor
receptoare, asigurindu-se insa alimentarea eel pu^in a celor din
categoriile 1 si 2. Daca exista si o sursa de alimentare de
siguran^a (pet. 3.1.3.), aceasta poate interveni In ajutorul sursei
normale ramase in func^iune. 3.1.2. Sursele normale, ca si cele de
rezerva, pentru alimentarea serviciilor proprii, pot fi constituite
din : a) O sectie sau un sistem de bare colectoare de medie
tensiune (635 kV) din statfa electric^ respective sau de la o
sta^ie centrala apropiata.
2.3.3. Puterilc1 totale care intcrvin la ri
este
pulerea activa totals, kW ; pulerea react iva lotala, kVar ;
puterea aparenlS lotala, kVA ; putcrea activa absorbila de fiecarc
grupa de receptoarc, kW ; pulerea reactiva absorbita de fiecare
grupa de receptyaro, kVar.
PE 111/8electrice. Servicii proprii de b) O sectio sau un
sistera do bare coloctoare do joasa tensiune pentru distribute, din
stadia electrica respectiva sau-.de la o stable ori ceiitrala
apropiata. . . , i: .1 c) O linie de medie tensiune din zona
sta^iei. . , , ; -, : , . d) Infasuraroa tertiara de medie tensiune
(1022 kV) a unui (auto) trans formator care asigura tranzitul de
putere intre retelele de foarte inalta tensiune (110400 kV). In
cazuri exceptionale, bine justipciatc din punct de yedere economic,
se admite ca a doUa sursa, exclusiv de rezerva", sa fie un grup
electrogen. Acesta trebuie sa intre in funefiune la interval de
maximum citeva minute de la dispari^ia tensiunii pe barele
instala^iei de distribute principale, de preferinfa automat sau in
orice caz cu comanda la ; distanta. De regula, el trebuie sa poata
furniza intreaga putere ceruta de instala^ia de servicii proprii.
Se admite insa ca.grupul electrogen sa preia numai alimentarea
receptoarelor din categor.iile i si 2. Rezerva de combustibil
trebuie sa fie" asiguratS pentru minimum 48 ore. 3.1.3. La statiile
de impprtanta deosebita (sta^ii electrice de 220 kV care sint
noduri de re^ea cu minimum trei li/iii si statii electrice de 400
kV), se recomanda prevederea unei a treia surse, de siguran^a, de
regula un grup electrogeq., In cazurile in care exista o
probabilitate mare de aparitie a: 'iihiir defecte exlinse, care pot
conduce relativ frecvent la scoaterea simultana din functfune a
surselor de alimentare norraale (sau normala 51 de rezerva) ale
serviciilor proprii. Ca un caz particular, so recomanda la sta^iilo
de mai sus prevederea celei de a treia surse, daca prirnele doua
surse de alimentare sint ambele de tipul d de la ppt. 3.1.2.. .;
Clnd sursa de siguran^a este un grup electrogen, acegta trebuie sa
intre in functiune la interval de maximum citeva minute do la
disparitia tonsiunii pe barele instalatiei de distri^ butie
principale, de preferjnta .automat sau in orice caz t GU comanda la
distanta. RezerVa de combustibil va,.fi suficientS pentru minimum 8
ore. 1 Sursa de siguran|a trebuie sa preia, de regula, alimentarea
receptoarelor din categoriile 1 -i 2 A, cu urmatoarele
'prech&ri: .' : . . . .:..' : . *, Cind (auto)transformatoarele
principale. se rezerva reciproc, pot fi preluate numai serviciile
proprii ale (auto)
PE 111/8167
translormatoarelor care trebuie sa ramina in functiune. De
exemplu in cazul a doua transormatoare principale, dintre care unul
singur este suficient pentru acopcrirea sarcinii, sursa de
siguran^a poate prelua sorviciile proprii ale unui singur
transformator. Cind cele doua surse normale (sau normala si de
rozerva) ale serviciilor proprii sint ambele de tipul d de la pet.
3.1.2., sursa de siguranfa nu va prelua alimentarea serviciilor
proprii ale (auto)transformatoarelor principale corespunzStoare (cu
exceptia instala^iilor aferente de stingere a incendiilor). Aceasta
se justifjca prin faptul ca scoaterea din functiune a acestor
surse, constituite din infasurarile tertiaro ale
(auto)transformatoarelor, este in general o urmare a disparitiei
alimentarii sau a scoaterii din functiuno a acestor (auto)
transformatoare, deci functionarea instalatiilor lor auxiliare
devine inutila. 3.1.4. In cazul surselor de alimentare formate din
grupuri electrogene, este necesar ca in afara verificarii puterii
aparente nominale a generatorului, sa se verifice daca puterea
activii ceruta de. sarcina nu depaseste puterea motorului de
antrenare. 3.1.5. La statiile de mica importanta, si numai in
cazuri exceptionale, se admite ca alimentarea serviciilor proprii
de curent alternativ sa se faca de la o singura sursa sau de la
doua surse care nu sjnt independente. Aceasta soluble este admisa
numai daca sint indeplinite concomitent urmatoarele condi^ii :.
stadia nu alimenteaza consumatori de categoriile 0 sau 1, in sensul
normativului PE 124 indicat la pet. 1.2.1. ; instaia^ia de servicii
proprii a statiei nu alimenteaza receptoare de categoria 1, in
sensul pet. 2.2.1. din prezentelc inslructiuni; funcfionarea
receptoarelor alimentate de instalatia de servicii proprii poate fi
asigurata prin manevre manuale (de exempju in cazul actionarii
intreruptoarelor ?i soparatoarelor), prin alirnentari in curent
continuu de la bateria de acumulatoare (de exemplu iluminatul de
siguran^a) etc., astfel incit sa se asigure functionarea
instalatiilor pe toata durata avariei (adica a disparitiei
tensiunii alternative pe barele colectoare
PE 111/8St.i.n I'lcctrk-c. Servi(;ii proprii fie generale ale
inslalatiei proprii). ' distribute principal aa
PE 111/8serviciilor Pentm operarea sacrificiilor necesare in
acest scop, chiar de la barele colectoare principale, receptoarele
care urmeaza sa rSrninS in funcfiune trebuie alimentate prin
circuite separate, eventual de la o a treia sectie dc bare
colectoare. In caz contrar, sacrificiile trebuie operate la
tablourile de distribute secundare, de preferat prin comanda la
distan^a. 3.2.3. Cind exisla o singura sursa de alimentare, este
suficient ca instalatia de distributie principals sa cuprinda un
sistem simplu de bare nesectionat. 3.2.4. In cazurile indicate la
pet. 3.2.1. si 3.2.2., schema electrica trebuie sa permita
prevedcrea unor instalatii de automatizare, conform pet. 4.3.4.
3.2.5. Se recornanda fractionarea instalatiilor de servicii proprii
In urrnatoarele silua^ii sau scopuri : la statlile foarte intinse ;
cind puterile de scurtcireuit pe partea de joasa tensiune sint prea
mari ; in vederea esalonarii si reducerii investitiilor ; pentru
Hpizarea si uniformizarea solu^iilor. In aceste cazuri,
instalatiile de servicii proprii vor fi realizate sub forma de
unitati cu profil limitat, atit in ceea ce priveste puterea
surselor, cit si extinderea re^elelor.
3.1.6. In cazul statiilor de racord adinc, se recomanda ca
alimentarea serviciilor proprii sa sc faca dc la o instalatie
comuna, atit pc partea de inalta tensiune, cit si pe cea de medic
tensiune, chiar daca apartin unor unitali de exploatare
distinctc.
3.2. Scheme de alimentare a instalafiilor de distribute
principale dc 0,4 kV3.2.1. Cind exists doua surso de alimentare
normale sau una normals si una de rezerva, instala^ia dc distribute
principals urmeaza sa cuprinda, de rcgula, un sistem simplu de bare
sec^ionat, fiecarc sursa fiind racordata la una din sectii. Modul
de func(ionare va fi urmalorul : a) Daca cele doua surse sint
normale, ele vor fi conectate in permanent^ la sec^iile de bare
respective. Cind stabilitatea la scurtcircuit a echipamentului din
aval este suficienta, sectiile de bare vor putea fi In permanen^a
cuplate. La caderea uneia dintre surse, poate fi necesar s& se
sacrifice anuraite receptoare (pet. 3.1,1.). Cind stabilitatea la
scurtcircuit a echipamentului din aval nu permite cuplarea
sec^iilor de bare, acestea vor functions in mod normal separate, De
regula, ele vor fi cuplate automat la c5derea uneia dinlre surse.
Cu acest prilej poate fi necesar sa se sacrifice anumite receptoare
(pet. 3.1.1.). b) DacS cele doua surse sint una normals si una de
rezerva, numai sursa normala va fi conectata in permamm^S la secpa
de bare respectiva. La cSderea sursei normale, sursa de rezerva va
intra in func^iune pe cealalta secfie de bare, de regula cele doua
secfii urniind a fi cuplate. 3.2.2, Cind exists si a treia sursg de
alimentare, de siguran^a, ramln valabile indicatiile de la punctul
precedent, cu precizarea ca pentru sursa de sigurantA este necesar
su se creeze posibilitatea de a prelua numai alimentarea
receptoarelor care H revin (pet. 3.1.3.), cu excluderea
cejorlalte.
3.3. Dimensionarea surselor de alimentare3.3.1. Puterea aparenta
necesara Sn a surselor mentare rezulta din rela!,ia : S n =l,05k
slm .S c in care : este puteroa aparenta necesara a sursei de
alimentare, kVA; puferea aparenta totals a grupelor de receptoare,
kVA (pet. 2.3.3.); ks,m. coeficientul de simultaneitate al grupelor
de receptoare. Coeficientul 1,05 $ine seama de pierderile de putere
in instalatiile dc- distributie principals si secundara. St Sn de
ali-
PE Hl/8rvicii proprii de c 3.3.2. Valoarea puterii St care
intervine la dimensionarea surselor de alimentare rezultS din
insumarea puterilor grupelor de receptoare care trebuie sa fie
alimcntale in siiuatiile date, conform pet. 3.1,1., 3.1.3. si
3.1.4. 3.3.3. Se recomanda iirmatoarole vg]ori pentru coeficienlul
de sitnultaneitate k g i m .: in situate normala : 0,75; in timpul
oricarui incident in alimentaroa serviciilor proprii de curent
alternativ : 0,80.
PE 111/8de pornire a: motoarelor). In aceste situatii se
presupune de reguia ca suprasarcina apare la un singur
receptor.
4.2. Verificarea in regim de scurtcircuit4.2.1. Verificarea
cailor de curent in regim de scurtciircuit se va face in
conformitate cu normativul I 7 cu instruct]iunile PE 103 si PE
111-4 si cu indreptarul E-IP 2-69 mention;ite la pet. 1.2. 4.2.2.
La determinarea curentilor de scurtcircuit st considcra ca
instalatia de servicii proprii este racordata singura sursa. Nu se
iau in considerare situatiile de scurta durata, in instala^ia este
racordata la doua surse, in timpul schim surselor de alimentare
lara intreruperea tensiunii.
4. DIMENSIONAREA SI VERIFICABEA CAILOR DE ALIMENTABE SI A
ECHIPAMENTULUI DE SERVICIJ PROPRII 4.1. Dimensionarea in regim
permanent si de suprasarcina4.1.1. Dimensionarea cailor do curent
in regim permanent de functionare se va face in conformitate cu
normativul I 7, cu instructiunile PE 107 si PE 111-4 precura si cu
indreptarul E-Ip2-69, mentionate la pet. 1.2. 4.1.2. Instalalia de
distribute principal va fi dimensionata pentru intreaga putere pe
care trebuie sa o debiteze in regim permanent de Junctionare
oricare dintre sursele do alimentare. 4.1.3. Fiecare tablou de
distribute apartinind instala^iei de distribute secundare, precum
si caile de alimentare respective, vor fi dimensionate pentru
regimul permanent de functionare, la intreaga putero neccsitata
simultan de receptoarele racordate, determinate conform pet. 2.3.2.
Cind tabloul de distribute alimenteaza mai multe grupe de
receptoare, se ia in considerare puterea totala simultana a acestor
grupe de receptoare (cap. 2 si 3), 4.1.4. De regula nu se iau in
considerare suprasafcini ale receptoarelor, decit in cazuri
justificate (de exemplu curen^il
4.3. Protectia si automatizarea instalafiilor4.3.1. Protectia
instalatiilor de medie tensiune i a transformatoarelor de servicii
proprii se va realiza conform normativului PE 501 si indreptarul
E-IP 3-76, indicate la pet. 1.2. 4.3.2. In cazul prevederii unor
transformatoare de servicii proprii, acestea vor fi racordate pe
partea tensiunii primare (medie tensiune), do regula prin siguran^e
fuzibile, cu conditia ca separatoarele sa permita conectarea si
deconectarea. in gol. 4.3.3. Aparatele de protectie alese
(intreruptoare automate, siguranfe fuzibile) trebuie sa asigure
selectivitatea protectiei. '4.3.4. Daca este necesar, se va
prevedea o instalatie1 de automatizare, care sa realizeze :
deconectarea rapida a sursei defecte ; '. conectarea rapida a
sursei de rezerva ; ; conectarea rapida a sursei de siguranta.;
efectuarea anumitor sacrificii de receptoare, care nu pot fi
aiimentate In situatia respectiva. In cazul grupurilor
electrogertc, in locul porhirii' automate, se poate prevedea
pornirea manuala, cu comanda la distanta. ..':..-..
PE 111/g PE 111/8
5. EXEMPLU DE CALCULSe face dimensionarea t irselor de
alitnentare ale instalatfei de servicii proprii in . irent
alternativ, la o statfe de 400/220 kV.
5.2. Evaluarea puterilor absorbite de receptoare5.2.1. Pentru
fiecare tip (grupa) de receptoare a fost determinate puterea
totala, iar prin multiplicare cu coeficientul de simultaneitate k S
l , corespunzator, puterea efectiv absorbita. 5.2.2. Valorile
coeficientilor de simultaneitate k s sint fie adoptate dupa
cxemplele din tabelul 1, fie apreciate de la caz la caz.
5.1. Datele necesare pentru proiectare 5,1.1. Profilul stafieia)
Stadia de 400 kV : 5 2 2 1 celule celule celule celula de linie ;
de autotransformator ; cupla" de transfer ; cupl
longo-transversala. de linie ; de autotransformator ; cupla
transversals ; cupla longo-transversala. aferente ser-
5.3. Alegerea surselor de incarcare5.3.1. Intrucit stadia de
trans for mare csle echipala cu doua autotransformaloare de
400/220/22 kV, cu mfasurari tertiare la tensiunca de 22 kV, KC
prevad ca surse de aliment are a serviciilor proprii in curent
alternativ aceste infas.urari tertiare. Alimentarea se va face prin
doua transformatoare de servicii proprii de 22/0,4 kV, racordate la
inFasurarile tertiare. Posibilitatilc si domeniul de reglaj al
lensiunii : 5"/0 sub tensiune dar fara sarcina si 15% sub sarcina,
cu ajutoruL unui regulator special. 5.3.2. Celc doua surse vor fi
racordate in pcrmanenta la instalatla de distribute principals de
servicii proprii, functionind ca surse normale. 5.3.3. Stadia de
transformare data ca exemplu constituie un obiectiv important,
avlrid tcnsiunea de 400 kV, iar pe partea de 220 kV fiind un nod de
re^ea cu mai mult de trei linii. Din acest motiv, se prevode inca o
sursa de alimentare, de siguran^a, formata dintr-un grup
olectrogen, care poate intra in functiune in citeva minute. Conform
indicator intreprinderii constructoare, el nu va putea Tunctiona in
paralel cu celelalte sursf.
b) Statia de 220 kV : 6 celule 2 celule 1 celula 1 celula
5.1.2. Tensiunea nominala a receptoarelor viciilor proprii : 3 x
380 V si 220 V c.a.
Domeniul de tensiune In care pot func|iona receptoarele : 85110%
din valoarea nominala. 5.1.3. Lista eptoarelor si Impartiirea lor
pe categorii slnt : cuprinse in tabelul 2. 5.1.4. Valoril puterilor
unita: .e .re absorbite de diversele tipuri de recept< ?i ale
factorului de putore sint de menea indicate in tabelul 2. La
motoarele electrice s-a pornit de la puterea activa i nala, de la
factorul de putere, coeficientul de ini put< :are si rant,
calculindu-se celelalte valori rela^iile de la pet. 2.3.1.
5.4. Schema de principiu a instala(iei de distributie de 0,4
kV5.4.1. Schema electricS de principiu a instala^iei de servicii
proprii oste prezentata in figura 1. Ea cuprinde doua st'c^ii de
bare colectoare principale, pe care debiteaza tele doua surse
normale. Sursa de siguranta poate fi racordata la oricare dintre
cele doua sectii de bare.
8-f
J
I
I
S I
g
i r
X
X
X
X
PE 111/8Statii clectrico. Ser\
PE 111/8
|
1 1
buc. buc. I
40500 i0,50
|
2000
PE 111/8!. Servicii proprii de c.a. Jabetu! 2 (continuare)
25000 2000
PE 111/8Slalueleclrtce. Servic
Stajii electrics. Seryicii proprii de c
1 Instolajia de stingere o incendiilor 380/22 ! Hidrofor } Pompo
Initalotie lluminat Prize iluminat lampi portative Incatiit : Prize
utilizer! diverse Gfupul electrogen Incaliit Installs ilumlnot
Pri^a incalziri diverseReziS,en{6
1 .h2A 2A 2B 2A 2B 3 1 2 1 1
I
5
I
?
.
| 9
2680 2500 3850 _ 0,67 1,00 1.00 1,00 0,50 2,1 3,9 3,9 1,6 0,8
0,1 27,0 13,5 0,8 1.9 2.5
,.X X X X X X X
Jabetul 2 (continuare)IB
m X
Zl
3 3000
0,7
0,80
0,78 0,82 0.80
3030 3900 5500 1600 100 27000 800
3SO/22C
1 4000 0.84 0.80 1 5500 0.82 - 1,00 _ _1,00 1.00 0.75 0,30
X X X X X
X4
380/22C 2A 220
_
-
iX
24220 220
_ 710
1 fauc.1,00 0,50 1.00
0,7
X X
X
3
220 220 220 220
2B 2A 3
1 1 1 1
- 1.00 _ - 1,000,75
12000 1600 800 1000
_
- : 710
1,00 0,50 1.00 0,50 1,00 1,00
12,0 6,0 1,6 0.8 0,8 1.0
~_
X X
X X
X X X X3
tnclzire grup elect.ogen
_
0.80
-
_
0.7 _ kVor 1 14 2. 69,5 190,9 126,4 12.1 138,5 117,3 21.2
138,5
X X X X X X
WASituatie norma la in functiune1 2
kW217,3 200,3 417,6 252.0 84,8 336,8 264,3 80.6 344,3
T, T?Total
245 212 459 282
Avarie 1: in func(iune T2+G Total Avarie 2: in funcpune T,+G (T2
avariat) Avarie 3: in functiune G
T2 GTotal
86365 288
T, GTotal
X X
85371
91
83,1
36.1
X
PE 111/8i proprii de c.a. Alimenlarea cuUilor de cleme ale
celulelor, precum si a dispozitivelor de actionare ale
intreruptoarelor si scparatoarelor a fost reprezentala o singura
data, in dreptul Cabinei do relee notata cu a, dar ea se face
identic de la toate cabinele r alcaline, se pot folosi de asemenea
postamente din otel. Sint admise si alte materiale rezistente la
electrolit. 10.25. Acumulatoarele trebuie sa fie izolate fata de
postamente sau fa^a de pardoseala.
PE 112Postaraentele de lernn Irebuie, de asemenea, sa lie
izolate fata de parcioseala. Izolatia va fi astM realizata, incit
in decursul exploatarJi rezistenta de izola^ie a retelei de curent
conlinuu sa nu scada sub limitele admise. La baleriile noi, montate
pe postamente noi (daca este cazul), rezistenta de izolatie a
bateriei fata de pammt nu Irebuie sa fie mai mica de 1 MtJ. 10.26.
Intre irurile de acumulatoare ?i pereti trebuie sS existe un spatiu
liber de minimum 50 mm pentru circulatia aerului. 10.27. Pentru
fiecare sir de acumulatoare trebuie sa exists un coridor de acces
eel pu^in pe o parte. Latimea libera minima a coridoarelor este de
0,80 m. Cind exista acumulatoare pe arnbele parti ale coridoarelor,
se recomanda o latime libera de eel pu^in 1 m. 10.28. Sc va evita
instalarea acuraulatoarelor In imediata apropiere a ferestrelor.
Manevrarea ferestrelor trebuie sa fie posibila din coridoarele de
acces dintre acumulatoare, iar in pozitia deschis e]e nu trebuio sa
se gaseasca deasupra elementclor. 10.29. Dispozitia elementelor si
a conductoarelor trebuie sa fie astfel aleasa, incit o persoana sa
nu poata atinge simultan doua parti neizolate aflatc sub tensiune
si situate la o inalUme mai mica de 2 m, intre care exists o
tensiune nominala mai mare decit 220 V. Aceasta condole se
considers indeplinita, de exemplu, daca distanta intre parole
respective este mat maro de 1,50 m sau daca st: iau alte masurj
corespunzatoare (do exemplu perc^i despartitori). Tensiunea
nominala a unui acumulator acid cu plumb se ronsidora egala cu 2 V.
10.30. Daca in aceeagi camera de acumulatoare se instaleazS mai
multe baterii, se recomanda ca distanta dintre elementele
apartinind unor baterii diferite sa nu fie mai mica de 1 m.
PE 11210.31. In interiorul camerelor de acumulatoare,
conexiunile electrice la baterii vor fi realizate cu bare metalice
rotunde neizolate sau cu condiictoare izolate electric cu materiale
rezistentc la umidjtate si electrolit. In cazul acumulatoarelor
acide cu plumb, materialul conductoarelor va fi cuprul. In cazul
acumulatoarelor alcaline, se recomanda folosirea conductoarelor de
otcl. Conductoarele neizolate se vopsesc cu lac rezistent la
elecirolit sau se ung cu vaselina. 10.32. Montarea conductoarelor
electrice si a conductelor de .instalatii deasupra acumulatoarelor
va fi evUata. 10.33. Trecerile conductoarelor electrice si ale
conductelor de instalatii prin peretii camerelor de acumulatoare
trebuie sa fie etansate cu materiale rezistente !a umezeala si
clectrolit. ]n acest scop, pentru conductoarelc neizolate pot fi
folosite de cxernplu placi de trecere din PVC dur sau din polimeri
acrilici (plexiglas), iar pentru conductele si cablurile izolate cu
PVC, tuburi de trecere etansate cu vata dc stjcla. 10.34.
Elementele fiecarei baterii de acumulatoare vor fi numerotate.
Numerele trebuie sa fie scrise vizibil pe postament sau chiar pe
corpul acumulatorului, cu vopsea rezistenta la clectrolit sau cu
alte mijloace cores pun zatoare. Daca in aceeas.i camera exista mai
multe baterii de acumulatoare, se vor prevedea inscriptii
distincte, astfel incit sa fie evitate confuziile.
11. VENTILABEA 1 INCALZIREA CAMERELOR DE ACUMULATOARE $1 A
INCAPERILOR ANEXE11.1. Camorele rie acumulatoare trebuie sa fie
permanent ventilate, indiferent daca bateriilc se gasesc in
incarcare, in dcscarcare sau in repaus. Ventilarea are doua scopuri
: diluarca amestecului de hidro^en, pentru inlaturarea pericolului
de explozie ; diluarea si evacuarea dcgajarilor du electroliL in
aer, data fiind nocivitatea acestor substante pentru personalul
de
PE 112Instalatn de cureiit contimiu 2Z1
deservire, precum si in vederea reducerii gradului de
agresivitatc asupra materialclor. Amestecul de hidrogen si aer este
exploziv daca contine intre 3,8750/0 hidrogen (in volume), iar
temperatura de autoaprindere a amestecului este de 580C. 11.2.
Debitul de aer Q necesar pentru ventilatic rezulta din relatia : Q
= . d.q.s.n.I d (mVh)
= 26 (factorul de diluare necesar pentru ca ames-
tecul de hidrogen si aer sa nu fie exploziv) ; q = 0,42x10-"
mVAh '(debitul de hidrogen produs de liecare clement la 0C ?i 760
Torr) ; . s = 5 (coeficientul de siguranta) ; n numarul de
elernente ; I curontul care strabate bateria, A. Pe baza valorilor
indicate, rela^ia de mai sue devine : Q= ! 55-10- a -n-I (m'/h) Se
neglijeaza influenta temperaturii. 11.3. Curontul I care intervine
in rela^ia din articolul precedent are valoarea : a) In timpul
incarcarii ocazionale cu ajutorul unei surse auiomatizate,
tensiunea linala de incarcare fiind limitata automat, astfel Inert
sa nu depaseasca tensiunea de degajare a gazelor : acumnlatoare
acide cu plumb : acumulatoare alcaline : I = 0,02 C IO I = 0,04 Cj
(A) (A)
b) In timpul incarcarii ocazionale cu ajutorul unci surse cu
reglaj manual si In timpul incarcarii de egaliaare : daca exista un
blocaj care, dupa atingerea tensiunu de degajare a gazelor,
intrerupe incarcarea cind valoarea curentuluj de incarcare care
strabate bateria depa?este cu mai mult de 10% pe cea stabilita
pentru perioada dcgajarii de gaze, pe o durata mai mare de 5 min :I
= Ig
(A)
unde Ig este curentul de ine&rcare in perioada dygajarii
gazelor; daca nu exista blocajul indicat mai sus : I = I max (A)
unde Imilx este curentul maxim care poate Ii debitat de sursa de
incarcare, sub o tensiune la borne egala cu tensiunea de degajare a
gazelor la baterie. c) In timpul incarcarii perrnanente, in caaul
func^ionarii in tampon : acumulatoare acide cu plumb : I = 0,01 do
(A)' acumulatoare alcaline : I 0,01 C$ (A) d) In timpul incarcarii
permanente la bateriile de rezerva : acumulatoare acide cu plumb :
I = 0,01 C1() (A) acumulatoare alcaline : I = 0,01 C:, (A) e) In
timpul descarcarii sau in repaus : acumulatoare acide cu plumb : I
= 0,0033 Cio (A) acumulatoare alcaline : I = 0,0033 Cr, (A) In
relatiile indicate in acest articol C ] 0 ?i Cs sint capacitatile
nominale ale bateriilor, in regimurile de descarcare de 10 si 5
ore. 11.4. Debitele de aer determinate conform indicatiilor
precedente trebuie sa fie aaigurate in mod specific pentru fiecare
situatie de functionare a bateriilor. 11.5. Ventilarea camerelor de
acumulatoare va li, pe clt posibil, naturala. Daca ventila^ia
naturala nu este suficienta, ea poate fi completata c\i o ventilare
mecanica, care sa func^ioneze nurnai in perioadele de incarcare
ocazionala sau de egalizare a bateriilor, raminind ca In
pt'rioadelc de incarcare permanenta, descarcare si repaus sa se
faca numai ventilarea naturala. Se admite sa se facS exclusiv
ventilare mecanica, c-u functionare permanenta, in cazuri bine
justificate, ra do exemplu : la centrale hidroelectricc subterane ;
- pentru camere de acumulatoare fara legatura directs cu
exteriorul; cind exista dificultati in realizarea debitului necesar
prin ventilare naturala etc. La terminarea incarcarii ocazionale,
ventilatia metianicil va func^iona in continuare eel pu^in 1,5
ore.
PE 112 PE 11211.6. In cazul prevederii unei ventilari mecanice,
trebuie sa fie indeplinita una dintre urmatoarele conditii : a)
Incarcarca ocazionala sa se faca cu o sursa automatizala, tcnsiunea
de incarcare fiind limitata automat la n valoare care nu
depas.esl.e tensiunea de degajare a gazelor. Se renunta la
mcarcarile do egalizare, inlocuindu-se cu jncarcari ocazionale. b)
Sa cxisto un sistera de blocaj, care sa intrerupa automat
incarcarea ocazionala sau de egalizare daca nu funciioneaza
inslalaHa d ventilate mecanica. Cind exista numai ventilarc
mecanica pentru toate situatiik- do i'unctionare ale batoriei,
ventilatoarele si motoarete de antrenare trebuie sa fie dublate,
constituind o instala[ie de rezerva, cu intrare automata in
functiune, la oprirea instalatiei de ba2a. In acest caz se
recomanda de asemenea adoptarea solu^iei de la pet. a de mai sus.
11.7. In cazul bateriilor montate in cutii (dulapuri), vcntilarea
mecanica este obligatorie, daca puterea maxima de incarcare
(definita ca in pet. 10.2. d) depa?ete 2 kW. 11.8. Pentru camerele
tampon si pentru depozitele de electrolit trebuie sa se prevada o
ventilare naturala sau mecanica, dupa caz. Se recomanda ca schimbul
orar de aer sa reprezinte de circa trei ori volumul incaperii, fara
a depasi insa marjmea schimbului prevazut pentru camera de
acumulatoare propriu-^isii. 11.9. La puntrea in func^iune a
bateriilor de acumulatoare, in functie do operatiile pe care le
prevede in acest scop inLreprinderea furnizoarc, poate fi necesara
o ventilare cu un debit mai mare decit eel necesar in cursul
exploatarii normale. In astfel de cazuri. ventilarea va putea fi
ameliorate prin descliiderea tuturor ferestrelor si eventual cu
ajutorul unei inslalaiil de ventilate mobile. 11.10. Intreruperea
nodorita a alimentarii cu energie elecinstalatiei de ventilare
mecanica, precum si defectele pe eiec'lrica, vor fi ; nnalizate.
Defectele pe partea mecanica a instalaliei de ventilare (la
curelele de antrenare, la burdufurile dintre ventilator si canalele
de ventilate, la lagare, la rotorul veiitilatorului etc.) vor fi
evitate pe baza unor revizii saptaminale obligatorii. De asemenea,
chid exista o instala^ie de ventilare mecanica, organelc de
exploatare trebuie sa ia toate masurile organizalorice necesare
pentru instruirea personalului de deservire, in ^^ederea
exploatarii corecte si evitarii incidentelor de exploatare si a
accidentelor. 11.11. Indifercnt daca ventilatia este naturala sau
mecanica, intrarea aerului proaspat trebuie sa se fata in
apropierea pardoselii. Daca exista pericolul introducerii unei
cantita^i de peat daunatoare, odata cu aerul de ventilatie, se vor
lua masuri pentru purificarea aerului proaspat. Evacuarea aerului
trebuie sa se faca pe partea opusa intrarii, in apropierea
plafonului. Cind incartarea ocazionalii se face cu depasirea
tensiunii de degajare a gazelor, precum si atunci cincl se prevad
incarcari de egalizare, este necesar sa se prevada orificii de
evacuare a aerului si in apropierea pardoselii. In acest caz,
sectiunea totals de evacuare va fi repartizata aproximativ astfel :
2/3 in apropierea plafonului s.i 1/3 in apropierea pardoselii.
Aerul proaspat trebuie sa circule pe cit posibil deasupra tuturor
elementelor. In cazul bateriilor cu puterea maxima de incarcare
(definita conform pet. 10.2. d) mai mica decit 2 kW, instalate in
Incaperi al caror volum este de eel pu^in 2,5 ori mai mare decit
debitul orar de aer necesar pentru ventilare, introducerea si
evacuarea aerului se pot face pe aceeasi parte a Jncaperii. 11.12.
In cazul bateriilor instalate in cutii (dulapuri), conform pet.
10.2. b. aerul de ventilate poate fi preluat din fncaperea in care
se gaseste cutia (dulapul), sau din incaperilc vecine, si apoi
evacuat tot acolo ; daca puterea maxima de incarcare (definita
conform pet. 10.2. d) nu depaseste 2 kW, incaperea este bine
aerisitS (avind, de exemplu, ferestre spre exterior pe eel pu^in
doi pere^i), iar volumul s5u liber este de eel pu^in 2,5 ori mai
mare decit debitul orar de aer necesar pentru ventilatie. 11.13.
Golurile i canalele de ventilare pentru instalatiilo de
acumulatoare nu trebuie sa fie in legatura cu celelalte canale de
ventilate ale cladirii, nici cu cosurile de evacuare. Canalele de
ventilare vor fi executate din materiale rezistente la umiditate 51
electrolit. In cazul acumulatoarelor
PE 112Instalatii dc c acide cu plumb, se poate folosi tabla de
otel galvanlzata, protejata cu vopsea rezistenta la acid. Canalele
dc ventilare de evacuare vor avea iesirea in aor liber situata la
inaltime suficienta si se vor lua masuri pentru evitaroa degradarii
rapide a par^ilor de constructie din apropiere, daca acestea sint
realizate din materials sensibile la electrolit. In eazul evacuarii
deasupra acoperisului, daca nu se i'axt alte masuri de protectie,
se considera de regula ca aceste conditii sint indeplinite, cind
golul de evacuare se gaseste la inaltimea de minimum 1 m fata de
acoperjs. Golurile de ventilare vor fi protejate contra
precipitatiilor atmosferice. Canalele de ventilare pe sub care se
circula vor fi astfel amplasate, incit sa sc asigure o inaltime
libera de circulate do ccl pm;in 2 m. 11.14. Cind existii
ventilatie mecanica, ea va fi realizala astfel : in depresiune in
camera acumulatoarelor 1 in depozitul de electrolit ; in
suprapresiune in camera tampon. 11.15. Ventilatoarele si motoarelo
electrice de antrenare se vor gsi in afara camerei acumulatoarelor.
Ventilatoarele vor fi rezistente la umiditate si electrolit. Se
recomanda ca rotoarele ventilatoarelor sa fie constniite dintr-un
material care nu se incarca electrostatic i nu produce scintei la
lovirea cu un corp strain. 11.16. Temperatura minima admisa in
camerele de acumulatoare, in cazul acumulatoarelor acide cu plumb,
este de + 5C. Se recomanda insa valoarca de +10C. Se admit
temperaturi mai joase (pina la minimum 0C), cu conditia
dimensionarii corcspunzatoare a bateriei, pentru a tine seama de
scaderea capacitatu ?i de cresterea caderilor de tensiune la ocuri
de curent. 11.17. Daca este necesar, trebuie sa se prevada
instala^ii de incalzire a camcrelor de acumulatoare. Corpurile de
incalzire vor Ji rezistente la umiditate si electr.olit,
temperatura lor superficiala nu va depasi +2006C, iar831
distanta lor pina la vascle acumulatoarelor nu va fi mai mica de
0,75 m. La dispunerea corpurilor de incalzire, se va urmari
incalzirea cit mai un if or ma a bateriei.
11.19. Se recomanda prevederea unei automatizari sau a unei
semnalizari, pentru pornirea si oprirca instalatiei de incalzire.
La instala^iile fara personal permanent estc necesara
automatizarea. Reglajul instalatiei de automatizare trebuie sa
poata fi realizat astfel, incit temperatura in camera
acumulatoarelor sa nu scada sub valoarea minima admisa (pet.
11.16.) si sa nu creasca peste J-25C datorita instalatiei de
incalzire. 11.20. Camerele tampon si depozitele de electrolit si
apa distilatii trebuie sa fie construite astfel, incit temperatura
interioara sa nu scada sub valoarea de ^|-5C. Daca este necesar,
trebuie sa se prevada instala^ii de incalzire corespunzatoare. 12.
MATERIALE DE REZERVA 1 AUXILIARE 12.1. Instalatiile de acumulatoare
trebuie sa fie prevazute cu niaterialele de rezerva necesare, in
concordan^a si cu indicatiile intreprinderii furnizoare. Pentru
bateriile sta^ionare cu plumb se indica informativ urmatoarele :
vase de sticla (in cazul elementelor montate in astfel de vase),
placi, betisoare izolante, separatoare (plansete), arcuri, pun^i,
izolatoare, in cantitate de circa 5y0 din cele montate ; geamuri de
sticla pentru acoperirea elementelor, In cantitate de circa 10/ei
nu provoaca o intrerupere a celorlalte surse.
PE 137Hidrt :ntrale. Servic 1.2.5. Sursa de intervenfie (vezi PE
124) este o sursa de rezerva, independents, care intervine la
caderea celorlalte surse pentru evitarea unor fenoraene periculoase
$i nu serve?te de regula la continuarea producfiei (exernplu :
grupuri electrogene etc.). 1.2.6. Insialatia de distributee
principals este instalatia racordiata direct la sursele de
allmentare si care serve^te la alimentarea consumatorilor
tehnologici. 1.2.7. Instalajla de distribute secundara este
instala^ia care, fiind alimentata de la instalatiile de distribute
principale, confine circuite de distributee. NOTA In prezentul
normativ se folosesc urmdtoarele moduri de indicare a gradului de
obligativitate a prevederilor conjinute in el ,,trebuie", ,,este
necesar", ,,urmeaza", indica obligativitatea stricta a respectarii
prevederilor in ,,de regula" indica faptul ca prevederea respectiva
trebuie sa fie apiicata in majoritatea cazuriloT; nerespectarea
unei astfel de prevederi trebuie justificata intotdeauna prin
proiect; ,,se recomanda" indica o rezolvare preferabila, care
trebuie sa se alba In vedere la alegerea solufiei, dar care nu este
obligatorie ; ,,se admite" indica o solufionare satisfacatoare,
care poate fi apiicata in situafii paTttculare, fiind obligatorie
justificarea ei in proiect. 2. ALEGEBEA SCHEMELOB DE ALIMENTABE A
INSTALATIILOB DE SEBVICH PBOPBH 2.1. Tensiuni de alimentare Pentni
alimentarea consuniatorilor de servicii proprii se vor folosi
retele eu tensiunca nominala de 380/220 V. cu neutrul legat direct
la parnint.
PE 137Alegerea tensiunii de alimentare a unor grupe de
consurnatori indepartati, precum i a unor consumatori de putere
mare (peste 150 kW) se va face In baza unui calcul tehnicoeconomic.
In afara de aceasta, pentru lucrul in zone cu pericol de
electrocutare marit (in anumite galerii cu grad inalt ide
umiditate), pentru aparate portative sau pentru iluminatul anumitor
zone, se utilizcaza tensiuni rcduse (1248 V), conform STAS 2612-72.
2.2. Clasificarea consumatorilor 2.2.1. Consumatorii serviciilor
proprii din amenajarile hidroenergetice se clasifica dupa
urmatoai'ele criterii : a) Dupa amplasarea oonsumatorilor fa^a de
incinta oentralei si a obiectului 'deservit : a.l) Servicii proprii
interne care cuprind oonsumatorii din centrala, cu urmatoarea
imparfire : servicii proprii ale agregatului (SPA) sau ale blocului
(turbina-generator-transformator) ; servicii proprii generate (SPG)
pe centrala (consumatorii din centrala, mai pu^in cei ai
grupurilor). a.2) Scrvicii proprii externe, care cuprind
consumatorii din .afara centralei electrice si primesc denumirea
obiectului pe care 11 deservesc : consumatorii barajului, ai
prizei, ai golirilor ; consumatorii castelului de echilibru etc. b)
Dupa gradul de siguranta ce trebuie asigurat in alimentarea
consumatorilor : b.l) Consumatori de categoria I sint acei
consumatori a caror intrerupere de peste 3 s in alimentare poate
afecta grav siguranta utilajelor principale ?i a vie^ilor omenesti
(de exemplu iluminatul de siguranfa, anumite circuite de comanda
etc.). b.2) Consumatori de categoria a Il-a sint acei consumatori a
caror intrerupere de peste 28 ore afecteaza sau limiteaza regimul
de func^ionare a echipamentelor principale (de exemplu : pompele
apei de raeire, de infiltratie, ventilatia de racire a
echipamentelor etc.). b.3) Consumatori de categoria a Ill-a sint
cei care admit o intrerupere in alimentare de lunga durata, fara ca
prin
PE 137Hidn aceasta sa se micsoreze cantilatea de energie livratS
de centrala (de exernplu instalatii de ridicat, ateliere,
laboratoare etc.). 2.2.2. La Incadrarea unor consumatori de la
baraje in oategoriile .a Il^a sau a Ill-a se va avea in vedere
existen^a acfionarii manuale si a posibililatilor de manevrare prin
ulilizarea acesteia cu incadrarea in timpul maxim admis, astfel
incit sa nu se produca direct sau indirect pagube materiale de
orice fel. 2.2.3. In proiectarea instala^iilor de servicii proprii,
receptoarele vor fi fmpar[ite In categoriile de mai sus, in func^ie
de rolul pe care-1 indeplinesc, tlnindu-se seania de tipul si
importunfa centralei considerate sau a obiectivului respectiv.PE
137
Hidn 2.3.5. La centralele cu agregate sau blocuri
generatortransformator de puteri unitare peste 5 MW, receptoarele
care deservesc in exclusivitate agregatul (blocul) se racordeaza la
o bara de 0,4 kV separata, de la care nu se vor alimenta atyi
consumatori care nu deservesc exclusiv agregatul (sau blocul).
Receptoarele de interes general pentru intreaga centrala se
racordeaza de regula la o alta bara de 0,4 kV {sec-fionata sau nu
conform pet. 2.3.2.). 2.3.6. Alimentarea SPA si SPG ae va face de
regula de la doua transformatoare ; unul racordat la tensiunea
generatorului (alimentare normala), iar celalalt la tensiunea
retelei din sistem (20-110 kV) (alimentare dc rezerva}. In cadrul
centralelor cu mai mult de doua blocuri generator-transformator se
reconianda ca la tensiunea generatorului sa fie racordate eel pu^in
doua transformatoare de servicii proprii, pentru alimentarea
normala, fiecare dimensional pentru inlreaga put ere a serviciilor
proprii pe centrala. 2.3.7. In cazul blocurilor
generator-tnansformator se pot prevedea transformatoare de
alimentare pentru servicii proprii de bloc dimensionate pentru
consumatorii blocului respectiv, urmind ca pentru regimul de
pornire, oprire sau de indisponibilitate blocul sa fie alimentat de
la transi'ormatorul de servicii proprii racordat la sisternul
energetic. 2.3.8. La centralele cu mai multe tenshmi de racord la
sistem, transformatoarele de servicii proprii se vor racorda pe
bare de tensiunj diferite. 2.3.9. In cazul in care alimentarea
tEansformatoarelor &e face dintr-o stable, cu o singura
tensiune, se pot considera ,,sectiuni diferite" i cele doua
sisterne de bare oolectoare, daca la rindul sau fiecare sistem de
bare poate fi alimentat prin cai independente : generator, linii,
transfo.rmator. 2.3.10. In situa^ia in care consumatorii de
'diferite categorii nu pot fi sepana^i pe grupe, alimentarea
ansamblului se va realiza corespunzalor cerintelor categoriei
superioare (de exemplu la baraje, prize, goliri de fund, castele de
echilibru etc.). 2.3.11. Toate circuitele, echipamentele si parfile
conductoare de curent ce intra in componenta schemelor de
servicii
2.3. Scheme electrice2.3.1. Schernele electrice ale
instalafiilor de servicii proprii se stabilesc in funcfie de
categoria consumatorilor ce urmeaza a fi alimentafi, dupa cum
urmeaz& : Pentru consumatorii de categoria I se vor prevedea
doua aurse de alimentare independente i o sursa de intei-ven^ie
(prin mutatori sau baterie de acumulatoare). Pentru consumatorii
din categoria a Il-a se va asigura alimentarea de la doua surse
independente. Pentru consumatorii din categoria a III-a se prevede
de regula o singurS sursa de alimentare independent^. 2.3.2. Pentru
instalatiile de distribute se vor folosi scheme cu sistem simplu de
bare colectoare, care poate fi secfionat pentru obiective de
importan^a deosebita sau pentru reducerea puterii de scur'circuit.
2.3.3. Gruparea pe sectii a consumatorilor tchnici trebuie facuta
astfel, incit la iesirea din func^ie a unei sec^ii principale
procesul tehnologic sa continue fara limitari. In acest scop prima
sectie principal^ va fi racordata la alimentarea normala, iar
sec^ia a doua va fi racordata la alimentarea de rezerva
independenta. 2.3.4. La centralele cu grupuri de puteri unitare
pina la 5 MW serviciile proprii de agrpgat se pot racorda la
aceea^i bara de 0,4 kV la care se racordeaza si serviciile proprii
generale ale centralei.
PE 137Hidroccntrnlo. Sen i proprii de < Hidro-- -
proprii trebuie sa fie dimensionate conform prevederilor
capitolului 3, precum si in conformitate cu normativele in vigoare
(vezi ianexa 1). 2.3.12. La instalatiile de servicii proprii nu se
admite racondarea altor consumatori nelega^i direct, din punct de
vedere tehnologic, de functionarea centralei. Locuinla personalului
de exploatare cane deserves.te obiectivele izolabe (cum ar fi
baraje, prize, goliri etc.) poate fi racordata la instala^ia de
servicii proprii a obiectivului, printr-o plecare separata cu
protec{ie selectiva (siguran^e calibrate sau intreruptor automat).
2.3.13. Coloniile de locuinte destinate personalului de deservire a
centralei vor fi .alimentate de regula printr-un post; de
transforrtiare separat, racordat la una dintre caile de alimentare
a serviciilor proprii ale amenajarii hidroenergetice.
3. ALEGEBEA $1 DIMENSIONAREA SURSELOR DE ALIMENTARE 3.1.
Frincipii generate3.1.1. Alimentarea normala a serviciilor din
centralele hidroeleetrice se face de la generatoarele in func^iune
(din centrala), iar alimentarea de rezerva se face din sistetnul la
care este racordata centrala sau la refoaua zonala. 3.1.2. Nu se
recomanda folosirea ,,grupurilor de casa" pentru aliinentarea
serviciilor proprii. 3.1.3. Sursele constituite din transformatoare
pot fi deconectate prin intreruptoare pe partea de inalta tensiune
(de alimetitare) cind sint trecute in rezerva, cu condi^ia ca in
caz de necessitate comanda automata de inohidere sa fie data
siraultan pe ambele tensiuni. Stanea de disponibilitate a sursei de
rezerva va fi verificata periodic, conform instructiunilor tehnice
interne. Pentru adoptarea regimului de func^ionare in rezerva ealdS
este necesar s3 se justifice avantajul economic substan-
i fa^a de eel cu sursa de tial pe care il pre rezerva.
(transformatorul) fara te ... .... . , tie permanenta. 3.1.4. Se
recomanda ca numarul de intreruptoarc care trebuie comandate
simultan pentru conectarea unei surse de rezerva sa nu fie mai mare
de doua. 3.1.5. Sursele de alimentare normala, ca si oele de
alimentare de rezerva, trebuie astfel dimensionate, incit sa
asigure alimentarea consuraatorilor in limitele parametrilor de
exploatare (valorile tensiunii mentionate la pet. 3.2.1.). 3.1.6.
Sursa de interven^ie este o sursa de alimentare independenta, de
regula un grup Diesel. Pentru baraje, grupul Diesel va fi astfel
ales, incit sa poata prelua necesarul de putere pentru actionarea
elementelor ce trebuie sa intervina in situafii excep^ionale.
Pentru centralele subterane grupul Diesel va trebui sa poata
asigura alimentarea serviciilor proprii pentru oricare dintre
urmatoarele operatii : pomirea unui grup (sau bloc) ; asigurarea
pompelor pentru apa de infiltrate din uzina (caz normal) ;
executarea manevrelor cu podul rulant pentru reparafii limitate In
sala masinilor. Grupul Diesel trebuie sa poata fi racordat direct,
prin manevre simple, la grupul de consumatori care 31 asigura.
3.1.7. Pentru barele de servicii proprii se vor folosi de regula
surse de alimentare (transformatoare} ce nu vor depasi puterea
unitara maxima de 1000 kVA. In cazul in care instalatiile de
iluminat normale si ventilajia mecanica normala ar necesita puteri
simultane, peste 300 kVA, se pot prevedea transformatoare cu bare
de joasa tensiune separate pentru aceste servicii. 3.1.8. Racordul
transformatoarelor de servicii proprii pe partea de inalta tensiune
va fi prevazut de regula cu intreruptoare. In cazul unita^ilor mici
(100-250 kVA) pentru servicii proprii externe se admite si
folosirea sigurantelor. Transformatoarele de servicii proprii
racordate la blocuri in derivafie pe legatura
generator-transformator principal pot fi conectate si direct, far5
aparataj de comuta^ie, luindu-se masurilc oorespunzatoare de
protege.
PE 137llirlrc i proprii de
PE 1374.2. La alegerea caractei-isticilor motoarelor electrice
se va tine seama de urmatoarele : Pulerea nominala a motorului sa
fie de regula mai mare cu 1015% dectt puterea ceruta de consumator.
Caracteristka mecanica a motorului sa fie corelata cu
caracteristica mocanica s. receptorului, astfel incit sa asigure
func^ionarea orespunzatoare a acestuia in regim de functionare
normala, de pornire, si daca este cazul de autopornire, in
'Oonditiile do variafie a tensiunii si frecventei surselor de
alimentare. Motoarele de antrenare trebuie si asigure numarul de
porniri orare cerute de schema in care ; !nt incadrate. 4.3.
MotoareJe electrice trebuie sa cc espunda func^ionarii in mediul
ambiant in care urmeaza ; e monta, si anume : sa aiba o protecfie
orespunzatoare impotriva patrunapei, sau impotriva agen^ilor derii
prafului, umezelii sa in cazul incaperilor cu pericol de explozie
sa aiba o protec(:ie corespunzatoare ; se recornanda ca nivelul de
zgomot al fiecarui motor sa nu depaseasca 80 dB ; sa aiba o clasa
de izolafie corespunzatoare temperaturii maxime a mediului ambiant.
4.4. Instala^iile >de mare importanfa (oonsumatori de categoria
1) vor avea dublate anumite elemente, cum ar fi : electromotoare,
electroventile, electrobobine etc. pentru a rnari gradul de
asigurare in funcfionarea instalatiei.
3.2. Alegerea i dimensionarea surselor de alimentarc3.2.1.
Tensiunea de alimentare ;i barelor de servicii proprii fi asigurata
in urmatoarele limite a) In regim normal : (0,95 . . . . 1,05) U0
pentru inalta tensiune (0,90 1,05} U n pentru joasfi tensiune b) In
regim de pornire a motorului (0,85 U n ) la malta tensiune (0,80 U
n ) la joasa tensiune c) In regim de autopornire va fi eel pu^in
egala cu 0,7 Un. 3.2.2. Sarcina de durata de calcul a
consumatorilor se face indu-se searna de urmatorii factori :
ooeficientul de inearcare a receptorului ; coe.ficientul de
simultaneitate ; factorul de putere ; randamentul receptorului.
3.2.3. Surscle dc- alimentare normala si de alimentare de erva
trebuie sa fie dimensionate pentru sarcina de durata calcul a
consumatorilor racorda^i. 3.2.4. Sursele de alimentare de
intervenpe vor fi dimenlate pentru sarcinile de calcul ale
consumatorilor ment,ioi Ja pet. 3.1.6.
3.3. Verificarea surselor de alimentare3.3.1. Toate sursele de
alimentare trebuie verificate 3a condi^iile de pornire 51 de
autopornire a motoarelor, in cazul disparitiei totale sau al
scaderilor ternporare ale tensiunii de alimentare. 3.3.2. Sursele
de alimentare vor fi verificate la autopornire de regula
considerind ca in timpul scaderii sau dlsparitiei tensiunii,
motoarele s-au oprit.
5. DIMENSIONAREA CAILOR DE CURENT5.1. Caile de curent pentru
alimentarea instalatiilor de disLi'ibu^ie principale si secundare
se dimensioneaza pentru o putere egala cu puterea surselor de
alimentare (transformatoarelor) ^inindu-se seama si de
posibilitatea de supramcareare a acestora. 5.2. Toate caile de
alimentare vor fi verificate la efectele curen^ilor de
scurtcircuit, precum si la caderea de tensiune admisibiia pentru
regim de func^ionare normal de pornire si autopornire.
4. ALEGEREA MOTOARELOR ELECTRICE4.1. Motoarele electrice se vor
alege - de regula de tip asincron, cu rotorul In scurtcircuit, in
funcfie de necesitati.
PE 137intrale. Servicii proprii do c
PE 1376.6 In cazul existence! mai multor instalatii AAR in
cascada, timpii de restabilire, in urma ac^iunii AAR, trebuie
corelati cu timpii maximi de lipsa a tensiunii, admisi pentru
autopornirea ireceptoarelor ce ramin racordate la dispari^ia
temporara a tensiunii. 6.7. La instalaiiie la care nu se prevede
dispozitiv AAR (in conformitate cu p-ct. 6.1.2.), de exemplu
baraje, se recomanda semnallizarea, in punctul de lucru cu personal
de exploatare. a pozi^iei ,,inchis-deschis" a aparatelor principale
de comutare. 6.8. Dispozitivele AAR se vor prevedea cu bloeaj
impotriva anclansarii pe scurtcircuit. 6.9. Daca un aparat de
comutatie estc prevazut cu ac^ionarc din niai multe locuri, se va
prevedea un bloeaj impotriva comenzilor simultane contradictorii de
la punctele de comanda. 6.10. Re^elele de servicii proprii
funetionind cu punotul neutru izolat sau tratat cu bofaina de
stingere vor fi prevazute cu instalatii pentru controlul izolafiei.
Circuitele instalatiilor de servicii proprii vor fi prevazute cu
protec-fie conform prevederilor normativului PE 501/69 (Normativ
privind proiectarea instalatiilor de protec^e prin relee si
automatizare).
6. CONDITII DE FUNCTIONARE A INSTALATHLOR DE COMANDA, CONTROL 1
AUTOMATIZARE6.1. Gradul de centralizare a circuitelor de
comanda^control se alege in functie de condijiile de exploatare,
puterea grupurilor, puterea centralei sau de eonditiile locale
apecifice, precum si de existenta sau nu a unei camere de comanda.
6.2. De regula, fiecare instalatle de distribute principals si
secundara {sau secfit ale acestor instalafii), va ii prevazuta cu
AAR daca instalatia respectiva are racordati consurnatori de
oategoria a Il-a sau de o categoric superioara. Se poate renun{a la
dispozitivele AAR In urmatoarele cazuri : a) cind instalatia de
distribute alimcnteaza receptor! care pot ramine un timp relativ
scurt fara tensiune timp in care personalul de exploatare poate sa
repuna sub tensiune instalajiia (cazul de la anumite obiective
exterioare : baraje, castele de echilibru etc.) sau oind acest
lueru se poate face prin comenzi de la distant^ ; b) cind
receptoarele racordate la instalatiile de distribute de joasa
tensiune sint fie de categoria a Ill-a, fie ca admit intreruperi
pina la interven^ia personalului de exploatare. 6.3. Pentru AAR la
instalatiile de inalta tensiune i la instalafiile de distribute
principale de joasa tensiune se va prevedea controlul tensiunii pe
bara de reaerva. 6.4. Se va prevedea bloeaj electric sau mecanic
care sa impiedice conectarea in paralel a doua surge, daca acest
lucru nu este permis in condifii de nesincronism, depa^irea puterii
de scurtcircuit etc. 6.5. Se va prevedea acolo unde se folose^be
AAR, posibilitatea de corautare voita >de pe o sursa pe alta
fara intreruperca aJimentaiii receptoarelor. In cazul in care cele
doua surse ce se comuta pot sa nu fie sincrone mtre ele, se va
prevedea comutarea prin sincronizarie. Se adtnite in acest caz
depasirea puterii de scurtcircuit limitat pe durata strict necesara
efectuarii manevrclor de pe o sursa pe alta.
7. DISPOZJTIA 1 REALIZAREA CONSTRUCTIVA A INSTALATHLOR ELECTRICE
DE SERVICH PROPRH7.1. Instalatiile de distribute prineipale si
secundare vor fi .amplasate cat mai aproape de centrul de greutate
al consumatorilor. Dispozi];ia pe teren a acestora se va face
ti11"1^ seama, prin luarea unor masuri de separare, de limitairea
efectului uiior avarii care s-ar putea produce. 7.2. Instala^iile
de distribute de inalta si joasa tensiune se vor dispune in
incaperi separate. Se admite dispunerea lor
PE 137273
Hidi'ocentrale. Servicii proprii de c.fi. trasee sint pozate de
o parte si de alta a spatiului de ci culate cu o distanta minima de
1 m intre stelaje. !n cazul unui put de cabluri se considers traseu
cablurile pozate pe o latura a putului respectiv.
si in aceeasi incapere, daca cele doua instala^ii de distribute
deservosc aceeasi imitate tehnologica. 7.3. In cazul folosirii
transforraatoarelor uscate sau cu lichid neinflamabil se admite
montarea acestora m aceeasi incapere cu instala^iile de distribute
de joasa tensiune. 7.4. Transformatoarele de servicii proprii care
alimenteaza consumatori de categoriile I i a Il-a se vor monta de
regula In interior. 7.5. Se vor amplasa 5n incaperi separate (cu
limiLa de rezistenfa la foe a pere^ilor de o ora) barele de medic
tensiune (6-10-20 kV) care reprezinta sursa de alimentare normala
si respectiv do rezerva a unor consumatori de important dc-osebita
(eel pu^in de categoria a Il-a). Fiecare dintre compartimente va fi
prevazut cu instalatii de ventilare si ilurainat astfel concepute,
inc-it sa poata functiona separat, independent una de alta. Fae
exoep^ie de la aceasta regula, precum si dt- la pet. 5.1.20.
PE-101/71 instala^iile de medie tensiune cu puteri de scurtcircuit
sub 100 MVA (6-20 kV) la care aceasta wparare nu este necesara.
7.6. Instalaj;iilc de alimentare (inalta ?i joasa tensiune) vor fi
instalate in incaperi ferite de praf, temperatura ridicata,
uraiditate ridicata sau atniosfera agresiva etc. In cazul in care o
asemenea dispozi^ie nu poate fi evitata, instalafiile electrice
respective trebuie sa aiba o constructie speciala, adecvata
rnediului respectiv. In cazul unei atrnosfere cu umiditate
ridicata, instalatiile vor fi prevazute cu incalziri locale,
microclimat etc. sau vor fi de tip capsulat etc. 7.7. La barajele
la care se impun doua cai de alimentare se recomanda ca una din ele
sa aiba traseul incepind din amonle do baraj. 7.8. In cazul
liniilor electrice araplasate in zone dificile de teren (cum ar fi
in defileuri, po malul apelor etc.) se pot lua in considerare pe
baza unor studii tehnico-economice solufii cu pastrarea traseului
in zone inundabiJe, insa fiecare stilp va fi consolidat pentru a
avea gradul de asigurarc cerut de serviciile proprii. 7.9. Se
consider^ ca exista doua trasee de cabluri separate, in cazul
tunelurilor sau canalclor de cabluri, daca aceste
LISTA PEESCRIPfllLOR TEHNICE CONEXE 1. PE-101/77 Normativ pentru
constructia instalatiilor electrice de conexiuni si transformare cu
tensiuni peste 1 kV. 2. PE-102/69 Normativ pentru proiectarea
inslalatiilor de conexiuni si distributie cu tensiuni pina la 1000
V c.a. in unita^i energetice. 3. PE-103/70 Instructiuni pentru
dimensionarea si verificarea instalatiilor electro energetice la
solicitari mecanice $i tennice in conditiile curentilor de
scurtcircuit. 4. PE-107/78 Normativ pentru proiectarea si execu^ia
re^eleior de cabluri electrice. 5. PE-109/74 Normativ privind
alegerea jzola^iei, coordonarea izolatiei si protectia.
instala^iilor electroenergetice impotriva supratensiunilor. 6.
PE-501/77 Kormativ privind proiectarea instalatiilor de protectie
prin Jielee si automatizare. 7. PE-111/1-12 Instructiuni pentru
proiectarea statiilor de conexiuni si transformare. 8. PE-124/78
Normativ privind alimentarea cu energie i?lectrica a consumatorilor
industrial! si similari. 9. PE-119/71 Norme de protectie a muncii
pentru instalatiile electrice. 10. PE-009/76 Instructiuni de paza
contra incendiilor pentru raraura energiei electrice. 11. PE-010/71
Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor energetico
din punctul de vedere al prevenirii incendiilor. 12. I 7-78
Normaliv privind proieetai'ea si executarea instalatiilor electrice
la consumatori cu tensiuni pina la 1000 V.
PE 5036. Protectia circuitelor de comanda-control . 6.1.
Protectia circuitelor de curent operativ . 6.2. Protectla
circuitelor de joasa tensiune transformatoarelor de tensiune . 6.3.
Protectia circuitelor de intensitate . 6.4. Supravegherea lensiunii
operative 7 . Amcnajarea legaturilor electrice . . . . 7.1.
Conductoare izolate 7.2. Alegerea i executarea legaturilor ANEXA.
Lista standardelor si prescrip|iilor I nice conexe in vigoare
1. GENERALITATI 1.1. Domeniul de aplicare365 365 368
1.1.1. Prezentul normativ se aplica la proiectarea instalatiilor
de comanda-control aferente par|ii electrice a centralelor si
statiilor electrice. 1.1.2. Acest normativ nu se aplica la
realizarea instalatiilor de comanda-'control aferente : centralelor
nucleare ; exploatarilor miniere subterane $i din incaperi cu
pericol de explozie ; instalatiilor de telemecanizare i de curen^i
purtatori ; circuitelor de masura pentru interconexiuni
internationale. De asemenca, normativul de fa^a nu se refera la :
protectia prin relee $i automatizarea instala^iilor electrice (se
va aplica normativul PE 501) ; dotarea cu aparate de masura,
automatizare si control a instalatiilor tehnologice termo ^i
hidromecanice (se vor aplica normativele de proiectare PE 502/11R
pentru centralele termoelectriice i PE 508 pentru centralele
hidroelectrice). 1.1.3. La obiectivele energetice de importanta
deosebita (definite la pet. 1.3.7.) instala^iile de comanda-control
vor fi proiectate eorespunzator atit prezenturui normativ, cit si
masurilor speciale aprobate pentru aceste obiective.
1.2. Considerajii generaleLa proiectarea instalatiilor de
comanda-control, in afara de prevederile prezentului normativ se va
ine seama si de prevederile prescrip^iilor tehnice in vigoare
(ancxa) ?i de standardele $i normele interne de fabricatie de
aparataj de comanda-control si de conductoare electrice. NOTA In
prezentul normaliv se folosesc urmatorii termeni pentru indicarea
gradului de obligativitate a preuederiloT :
PE 503Instalapi de comanda-coi ,,trebuie", ,,este necesar",
,,urmeaza" indica obligativitatea stricter, a respectarii
prevederilor In causa.; ,,de reguld" inseamna ca prevederea
respectiva trebuie sa fie aplicata in majoriiatea cazitrilor, iar
nerespectarea prevederii este permisa, dar trebuie justificatd in
proiect; ,,se admite" indica o solufie satisfacatoare care poatu ft
aplicata numai in situafii particulare. ftind obligatnrie
justijiciirea ei in proiect; ,,se recomanda" indica o solufie
preferabila care trebuie auuta in vedere, dar care nu este
obligatorie. 1.3. Terminologia utilizata Instatetii__de_ c
mlrol
PE 503339
Tablourile de cornanda suit denumite tablouri electrice atunci
cind servesc in exclusivitate pentru comanda si conIrolul
instala(lilor electrice sau tablouri de comanda tehnologice cind
servesc pentru comanda si oontrdlul atrt a instalatiilor electrke,
cit i a celor termo si hidromecanice. 1.3.4. Camera de comanda este
acea incapere din care se efectueaza centralizat ccmanda si
controlul de la distan^a a instala{iilor deservite. In func^ie de
instalatiile deservite si de modul de organizare, camera de comanda
poate fi : camera de comanda electrica, camera de comanda
tchnologica, camera de comanda de dispecer, sala de comanda etc.
1.3.5. Tabloul de supraveghere este format din ansamblul aparatelor
si dispozitivelor care servesc la informarea operativa (semnalizari
si masuri) a personalului de exploatare asupra starii instalatiilor
deservite. 1.3.6. Camera de supraveghere este incaperea separata in
care se afla tabloul de supraveghere. Din aceasta camera nu se .pot
electua comenzi de aparate de conectare. 1.3.7. Obiective
energetice de importanta deosebita sint considerate C.T.E. cu
grupuri de 200 MW si mai mari, C.E.T. cu grupuri de 50 MW si mai
mari CHE cu puteri instalate de 100 MW $i mai mari, stabile de 400
si 220 kV de interconexiune intre zonele sistemului energetic
prevazute sa poata func^iona izolat in cadrul planului general de
zonare a sistemului energetic national, precum i stabile principale
de conexiuni de 110400 kV aferente marilor platforme industriale.
1.3.8. Statii electrice cu personal permanent sint acele sta^ii la
care personalul de exploatare se afla permanent in instala^ie 24 de
ore zilnic. 1.3.9. Staj:ii electrice cu personal semipermanent smt
statiile la care personalul de exploatare este prezent zilnic 8
(16) ore. In restul de 16 (8) ore, personalul se afla la domiciliu
situat in apropierea statiei. 1.3.10. Statii electrice fara
personal sint stabile care nu au personal permanent sau
semipermanent de exploatare. Aceste sta^ii sint belemecanizate sau
numai supravegheate de
1.3.1. Circuitele de comanda sint acele circuite care servesc la
ac[ionarea de la fa^a locului sau de la distan^a a diverselor
rnecanisme apar^inind aparatelor de conectare si reglare. 1.3.2.
Circuitele dc control sint circuitele care deservesc Instala^iile
de protec^ie, automatizare, masurare, semnalizare si blocaj.
OBSERVAflE : Se considera circuite dc comanda-icontrol $i
circuitele care servesc la acfionarea vanelor, 'dapetelor $i a
allor utilaje cu funcfconare intermitenta, precum $i cele de
iluminat $i incalzire locald (in dulapuri, celule) daca pe
circuitele respective nu se depa$e$te o putere simultand de 10 kW.
1.3.3. Tabloul de comanda este ansamblul aparatelor si
dispozitivelor amplasate in confectii metalice adecvate, utilizate
la efectuarca operafiilor de comanda si informare operativa
(semnalizari si masurari) a personalului de exploatare asupra
starii instala^iilor deservite.
PE 503 PE 503Instalalii de nmda-control la un punct central cu
personal permanent de exploatare. La nevoie, personalul de
intervenfie poate ajunge in stable intr-un interval dt> timp
care, de regulS, nu trebuie sa depaseasca 30 minute. 1.3.11.
Dispimerea centralizata a instalatiilor de comandacontrol nt
alternativ pentru energia STAS STAS STAS STAS STAS 4333-70 4324-70
4640-61 6419-70 6865-75 Transformatoare de tensiuni. Condign
generale. Transformatoare de curent. Condifii generale. Aparate de
masurat indicatoare. Conditli generale. Aparate de masurat
electrice. Cadrane, scari gradate. Conducte cu iaolafie din PVC
pentru instalatu electrice fixe. Culoarea butoanelor de comanda
pentru motoare si instalatii electrice. Prescriplii. Cabluri si
conducte cu izolatie si monta din materiale termoplastice,
elastomer! si cauciuc natural, Metode de
STAS 9153-72 STAS 9163-73
STAS R 9321-73 Prefabricate electrice de joasa tensiune. STAS
9436-73 Cabluri ?i cooducte electrice. Clasificare ?i principii de
fiimbolizare. STAS 9771-74 Cabluri i conducte. Condi(ii 51 metode
de Incercare a nezistenfei la foe. Prescripfii tehnice PE 010/71 PE
101/77 Normally pentru proiectarea ?L executarea construcfiilor
diilor. Normativ pentru construcfia instalatii'or dc conexiuni $i
transformare cu tensiuni paste 1 kV.
PE 503PE 103/69 PE 107/78 PE 111/75 PE 112/75 PE 113/77 PE
113/71 PE 501/77 PE 505/73 PE 50C/74 PE 861/74 PE 883/76 1.778
INCERC Normativ pentru proiectarea instalatiilor de conexiuni si
distribute cu tensiuni p?na la 1000 V c.a. in unitat'le energetice.
Normativ pentru proiectarea ?i execufia refelelor de cabluri
electrice. Instructiuni pentru proiectarea stafiilor de conexiuni
?i transformare. Instructiuni privind proiectarea centralelor i
stafiilor electrice. Instalatii de curent continuu. Normativ pentru
proiectarea instalatiilor electrice de moelectrice 51 de
termoficare. Norme de protecfie a muncii pentr.u instalatii
electrice. Normativ privind proiectarea instala(ii'Ior de protectie
prin relee si automatizare. Regulament de exploatare tehnica a
camerelor de cornanda $i de supraveghere a instalatiilor electrice.
Regulament de exploatare tehnica a instalatiilor de circuite
secundare. Conditii tehnice pentru dulapuri de comanda i protectie,
stelaje 5! panouri din conturul operativ aferente partii electrice.
Conditii tehnice pentru inregistrafoarele de evenimente Normativ
pentru proiectarea, executarea ?i receptionarea lucrarilor de
instalatii electrice cu tensiuni pina la 1000 V la construct^
civile ?i industrials.
Offl
,ff,ii
H^ & ^W=%
i
0O00
e si & B E; sets
0 0
sygs
m @
f f4 V
0/3OS SB
eoe
,:,!,:.,:,.,:
0 0
(!)
a
-ig a
1 ,.,.:
,>,,',
00
:,:,
ia.(f
[email protected] gi
a0:.,->
0 0
,i,. ^ , ,
0
E
f
g
? '::;,' T:y:,:,, ,'. ^.,,.,,,,, ,?,
ffl
..
0
^
afE\ f=t H EJ
H gH
" *"
