3
Prelungiri ale romantismului și ale clasicismului I: Delimitări terminologice și contextuale Poezia ultimului deceniu al secolului al XIX-lea este profund marcată de creația lui Mihai Eminescu, ceea ce face posibilă apariția epigonismului eminescian, cum este cazul lui Alexandru Vlahuță. Apariția poeților ardeleni George Coșbuc, Octavian Goga și Stefan Octavian Iosif a constituit o schimbare de tonalitate și a revigorat lirica românească. Satul românesc, suferința celor mulți, peisajele solare, alături de particularitățile de la nivelul lexicului sau al prozodiei(neoclasice), constituie trăsături ale poeziei cultivate. Din linia impusă de acești poeți, va evolua tradiționalismul interbelic. Poezia lor nu aparține unui nou curent literar, ci reflectă o serie de prelungiri ale romantismului și ale clasicismului. George Coșbuc reprezintă tendința clasicizantă; el revigorează idila și baladescul și cultivă ”un lirism obiectiv, reprezentabil, o poezie teatrală„(G.Călinescu), o ”lirică a rolurilor”(Tudor Vianu). Opera sa constituie o monografie lirică a satului transilvănean. Octavian Goga surprinde realitățile aceluiaș univers rural, dar în cheie tragică, la antipodul idilismului și optimismului coșbucian. Trăsături ale liricii acestui tribun al neamului său sunt : romantismul mesianic și profetic, jalea metafizică, plânsul și lacrima ca simboluri ale suferinței colectivității asuprite, portrete colective( Plugarii, Clăcașii) sau figuri smnificative din lumea satului (preotul, dascălul, învățătoarea, lăutarul).

Prelungiri Ale Romantismului Și Ale Clasicismului

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Prelungiri ale romantismului si clasicismului.

Citation preview

Prelungiri ale romantismului i ale clasicismului

I: Delimitri terminologice i contextuale Poezia ultimului deceniu al secolului al XIX-lea este profund marcat de creaia lui Mihai Eminescu, ceea ce face posibil apariia epigonismului eminescian, cum este cazul lui Alexandru Vlahu. Apariia poeilor ardeleni George Cobuc, Octavian Goga i Stefan Octavian Iosif a constituit o schimbare de tonalitate i a revigorat lirica romneasc. Satul romnesc, suferina celor muli, peisajele solare, alturi de particularitile de la nivelul lexicului sau al prozodiei(neoclasice), constituie trsturi ale poeziei cultivate. Din linia impus de aceti poei, va evolua tradiionalismul interbelic. Poezia lor nu aparine unui nou curent literar, ci reflect o serie de prelungiri ale romantismului i ale clasicismului. George Cobuc reprezint tendina clasicizant; el revigoreaz idila i baladescul i cultiv un lirism obiectiv, reprezentabil, o poezie teatral(G.Clinescu), o liric a rolurilor(Tudor Vianu). Opera sa constituie o monografie liric a satului transilvnean. Octavian Goga surprinde realitile aceluia univers rural, dar n cheie tragic, la antipodul idilismului i optimismului cobucian. Trsturi ale liricii acestui tribun al neamului su sunt : romantismul mesianic i profetic, jalea metafizic, plnsul i lacrima ca simboluri ale suferinei colectivitii asuprite, portrete colective( Plugarii, Clcaii) sau figuri smnificative din lumea satului (preotul, dasclul, nvtoarea, lutarul). Orientrile literare ale epocii (care aduc revigorarea unui romantism provincial i rnesc), semntorismul i poporanismul, pledeaz pentru tematica rural, dar confund etnicul cu esteticul. Clasicismul - curent cultural care a impus, n literatur, canoane de coninut i de form, , promovnd interesul pentru natura uman( caractere), impunnd ordinea, armonia i rigoarea : regula celor trei uniti(de loc, de timp, de aciune)i puritatea genurilor literare; cultul pentru adevr i natural; cultul pentru virtui morale i de contiin, de unde rezult caracterul moralizator al operei literare; trsturi puternice de caracter: vitejia, demnitatea, generozitatea, avariia, laitatea; stilul sobru, grav. Romantismul - e micarea artistic ce introduce noi categorii estetice (urtul, grotescul, macabrul, fantasticul) i noi specii literare(elegia, meditaia, poemul filozofic).Trsturi: exprimarea unor idei sau sentimente puternice; personaje excepionale acionnd n mprejurri excepionale, cultivarea specificului naional, valorificarea istoriei, a folclorului, a frumuseilor naturii. Modalitatea stilistic specific este antiteza. Motive i teme romantice: luna, noaptea, izvorul, lacul, ruinele, fantomele, visul, codrul etc. Acum se afirm puternic poezia social cu accente realiste, alturi de renaterea unui romantism provincial i rnesc. ncep s fie culttivate, totodat, i unele modaliti lirice innoitoare, moderne. Semntorismul numete orientarea literar cristalizat n jurul revistei Semntorul, aprut la Bucureti ntre 1901 i 1910 i condus, n ordine cronologic de Vlahu, Cobuc i N.Iorga. Aceast direcie se constituie ca o reacie la modernism, la industrializarea i emanicparea societii. Principalele trsturi sunt paseismul, concretizat n permanent tendin de ntoarcere n trecut i de condamnare a prezentului, idilismul sau preferina pentru nfiarea pitoreasc a satului, considerat nucleu al specificului naional i al spiritualitii romneti autentice, sentimentul dezrdcinrii, n virtutea cruia oraul este vzut ca un loc al pierzaniei, interesul pentru viaa rnimii, pentru natura patriei i pentru valorile etice. Aceas grupare i tendin literar nu include ns opere deosebit de valoroase din punct de vedere estetic, cuprinznd, n general, o literatur angajat, declarat moralizatoare, cu o dluare a lirismului i a emoiei care a condus la autodizolvarea ei, dei ecouri ale semntorismului s nregistreaz pn n preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Dintre poeii aparinnd acestei perioade s-au evideniat : Alexandru Vlahu i tefan Octavian Iosif. ns cel care o reprezint cel mai bine i cu rezultate notabile este George Cobuc. Poporanismul este orientarea literar caracterizat prin aceeai simpatie fa de popor, exprimat ns literar, , cu mai mult obiecivitate. Revista care a gestionat aceast orientare este Viaa Romneasc, aprut la Iai la nceputul secolului XX (1906), sub conducerea lui G.Ibrileanu. Poporanismul nu are o concpie literar precizat clar,, ideile sle desprinzndu-se din doctrina politic. Se reine atitudinea critic fa de structurile societii contemporane, apropierea fa de rnime, prin promovarea idealului de luminare a acestuia, prin accesul la cultur, dezaprobarea falsei nfrumuseri a vieii, tipic smntorist i atitudinea real-critic. Poetul cel mai apropiat de spirul poporanismului este Octavian Goga.